Calendarul zilei – 13 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 15 iulie 2024, 18:03

S-a întâmplat într-o zi de 13 iulie

* Se împlinesc 250 de ani (1774) de când moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală patriarhală). În anul 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltîcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului (satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai ramână în biserica pustiită de acolo). În anul 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor” (după anumite procesiuni cu moaştele sale, în 1815 a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti, în 1827 a pus capăt secetei, iar în 1831 a înlăturat holera care se abătuse peste localnici). NOTĂ: Pentru a marca împlinirea a 250 de ani de la acest eveniment, Arhiepiscopia Bucureștilor și Catedrala Patriarhală au organizat o serie de pelerinaje cu moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, care au ajuns, în Postul Mare din 2024, la 123 de parohii și mănăstiri din eparhie. Moaștele sfântului nu au mai călătorit prin eparhie de la seceta severă din anii 1950. În zilele de 12 și 13 iulie anul acesta, la Catedrala Patriarhală va fi serbată cu fast prima pomenire a acestui eveniment istoric, introdus recent în calendarul bisericesc

* Acum 176 de ani (1848) de când o armată otomană de aproximativ 20.000 de oameni, în frunte cu Suleiman Paşa, sosea la Rusciuk (Ruse), gata să intervină în Ţara Românească. La data de 19/31 iulie, aceasta a trecut Dunărea, la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării” (13/25)

* Cu 118 ani în urmă (1906), pe baza Decretului Regal nr. 2777, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numea pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al „Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială”, muzeu care a funcţionat pe locul fostei Monetării a statului până în anul 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea, actualul Muzeu Național al Ţăranului Român, (re)înfiinţat sub această titulatură pe 5 februarie 1990

* În urmă cu 116 ani (1908) femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting -, apoi şi la înot, din 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor

* Cu 94 de ani în urmă (1930), între 13 şi 30 iulie, s-a desfăşurat, în Uruguay, primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. În total, au existat 13 țări participante, dispuse în patru grupe numerice, ţara noastră făcând parte din cea de-a treia grupă. FIFA a ales ca loc de desfășurare ruguayul în urma conferinței de la Barcelona din data de 18 mai 1929. A fost ales statul sud-american deoarece naționala de fotbal și-a apărat cu succes titlul olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 1928, iar țara gazdă aniversa centenarul primei sale constituții. Toate meciurile s-au disputat în Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, stadionul special construit pentru acest turneu. Primul gol din istoria Campionatului Mondial a fost înscris de francezul Lucien Laurent, în minutul 19 al confruntării cu Mexic. Prima partidă a României s-a disputat împotriva echipei statului Peru, la 14 iulie 1930, pe stadionul Pocitos, în prezența a doar 300 de spectatori, tricolorii reușind să învingă cu scorul de 3-1. Ultima partidă a competiției s-a disputat la 30 iulie 1930, între două echipe din America de Sud: Uruguay și Argentina. Gazdele au triumfat cu scorul de 4-2 pe arena Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali

* În urmă cu 79 de ani (1945) a fost transportată prima bombă atomică în deșertul Alamogordo din New Mexico (SUA), fiind pregătită pentru un test în premieră al unei bombe atomice, care a avut loc cu două zile mai târziu, la data de 16 iulie

* Acum 68 de ani (1956) apărea Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală. S-a generalizat învăţământul de şapte ani şi s-au înfiinţat noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor

* Acum 29 de ani (1995) Republica Moldova a semnat, la Strasbourg, documentele de aderare la Consiliul Europei (CoE), devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei. Pe parcursul acestor ani, Moldova a semnat zeci de convenţii, care au avut o importanţă capitală pentru dezvoltarea legislaţiei naţionale şi armonizarea ei cu standardele europene în diverse domenii. Deși, parteneriatul dintre Republica Moldova (RM) şi Consiliul Europei a fost iniţiat încă la începutul anului 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adresat o scrisoare oficială Adunării Parlamentare a CoE (APCE) prin care a solicitat acordarea statutului de invitat special, ceremonia oficială de aderare a Republicii Moldova la CoE a avut loc la data de 13 iulie 1995

* Se marchează 5 ani în urmă (2019) de când jucătoarea română de tenis Simona Halep a învins-o pe Serena Williams (6 – 2, 6 – 2, în nici o oră de joc), în finala feminină de la Wimbledon 2019, data de 13 iulie intrând în istoria sportului românesc. Simona Halep devine astfel prima româncă ce câștigă Grand Slamul londonez, după ce în 2018 a câștigat un al doilea titlu de Grand Slam, cel de la Roland Garros

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaștelor Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou la București (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Specialităţii militare Război electronic”

– 1875: S-a născut pictorul Arthur Segal (m. 1944, la Londra, unde se stabilise)

– 1885: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (m. 1959)

– 1886: S-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1888

– 1888, 13/25: S-a născut prof. univ. dr. Alexandru (Leca) Morariu, unul dintre marii filologi, lingvişti, istorici şi critici literari, etnologi și folcloriști ai Bucovinei; profesor la Catedra de Literatură română modernă şi folclor din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie – Universitatea din Cernăuţi (1924 – 1944), fiind ales în anul 1936 decan al Facultăţii, apoi prorector al Universităţii; a fost un mare susţinător al culturii româneşti din Bucovina; a fost secretar de redacţie la revista Junimea literară – Cernăuţi, director al Teatrului Naţional Cernăuţi, a înfiinţat Institutul de Literatură, Filologie şi Etnografie – Folclor, a fondat Revista Făt – Frumos, Buletinul Mihai Eminescu (m. 1963)

– 1901: S-a născut basul şi actorul Nicolae Secăreanu (m. 1992)

– 1905: S-a născut prozatorul George Acsinteanu (m. 1987)

– 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1839)

– 1924: S-a născut baritonul Octav Enigărescu (m. 1993) – 100 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (m. 2000)

– 1929: A murit Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (n. 1857, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 95 de ani

– 1953: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Violeta Dinescu, stabilită (din 1982) în Germania

– 1957: A murit filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1967: S-a născut actorul Adrian Vîlcu

– 1972: S-a născut Gabriela Firea, realizatoare de emisiuni tv., publicistă, poetă şi politician; fost primar general al Municipiului Bucureşti între anii 2016 – 2020 (prima femeie primar a Capitalei)

– 1973: A murit Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (n. 1893)

– 1983: A murit prozatorul Liviu Bratoloveanu (n. 1912)

– 1997: A murit (la Haifa, Israel) criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Eugen Luca (nume real: Jean Leibovici) (n. 1923)

– 2009: A murit soprana Ioana Nicola Ştirbei (n. 1920) – 15 ani

– 2011: A murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formației Sincron (n. 1940)

– 2018: A murit actorul de teatru și film Cornel(iu) Gârbea; cunoscut pentru activitatea de la Teatrul Mic din Bucureşti, precum şi pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate de către regizorul Sergiu Nicolaescu, mai ales în perioada dinainte de 1990 (n. 1928)

– 2018: A murit scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Rep. Muntenegru; marchează ziua anului 1878, când Congresul de la Berlin a recunoscut Muntenegru ca cel de-al 27-lea stat independent din lume şi startul primei răscoale populare din Europa (în Muntenegru) împotriva Axei, în 1941

– 100 î.H.: S-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î.H., calendarul iulian (m. 44 î.H; asasinat)

– 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747 (n. ~1693)

– 1793: S-a născut poetul romantic englez John Clare (m. 1864)

– 1793: A murit (asasinat) Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (n. 1743)

– 1822: S-a născut astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1846) (m. 1875)

– 1900: S-a născut George Lewis (nume la naștere: Joseph Louis Francois Zenon), muzician de jazz și clarinetist american (m. 1968)

– 1921: A murit (la bordul transatlanticului „France”) fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru fizică în 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1909) (n. 1845)

– 1924: S-a născut actorul francez de film Michel Constantin (pe numele său real Constantin Hokloff) (m. 2003) – 100 de ani

– 1924: S-a născut tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (m. 2014) – 100 de ani

– 1924: A murit Alfred Marshall, economist englez, reprezentant al neoclasicismului; a aplicat analiza marginală în modul cel mai limpede; întemeietorul tradiției marginale care domină știința microeconomiei de astăzi (n. 1842) – 100 ani

– 1925: S-a născut Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (m. 2010)

– 1927: S-a născut Simone Veil, politician francez, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz; prima femeie devenită ministru în Franţa precum şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European (1979-1982); considerată o figură a feminismului după ce a legalizat avortul în Franţa în 1974, în calitate de ministru al sănătăţii (m. 2017)

– 1929: S-a născut compozitorul şi saxofonistul spaniol de jazz Pedro Iturralde, unul dintre cei mai importanţi artişti ai genului (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut astrofizicianul franco-canadian Hubert Reeves; a fost un povestitor al istoriei universului, pasiunea vieţii sale; după ce a colaborat o vreme cu NASA în anii ’60, urmează o carieră de profesor în Belgia după care se mută în Franţa, unde devine director de cercetare la Centrul naţional de cercetare ştiinţifică (CNRS) şi consilier în cadrul Comisariatului pentru energie atomică (CEA) (m. 2023)

– 1933: S-a născut Piero Manzoni, pictor neo-avangardist italian (m. 1963)

– 1933: S-a născut actriţa britanică de film Patsy Byrne (m. 2014)

– 1934: S-a născut scriitorul nigerian Wole Soyinka (dramaturg, poet şi romancier); Premiul Nobel pentru Literatură în 1986 – 90 de ani

– 1934: A murit etnologul german Robert Fritz Gräbner; a elaborat teoria „culturii complexe”, care a susţinut existenţa unor difuziuni între sferele culturii primitive; teoria sa a stat la baza formării şcolii de istorie etnografică în Europa (n. 1877) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, stabilită în SUA în 1976 (m. 2003)

– 1940: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Sir Patrick Stewart

– 1941: S-a născut actorul american Robert Forster (nume complet: Robert Wallace Forster Jr.); a devenit cunoscut marelui public mai ales după ce regizorul Tarantino i-a oferit un rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1997) (m. 2019)

– 1942: S-a născut Harrison Ford, actor american de film

– 1944: S-a născut Ernő Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar ungar; a inventat, în 1974, celebrul „cub” care-i poartă numele, cel mai popular joc din anii ’80; Rubik a inventat numeroase alte jocuri – 80 de ani

– 1951: A murit compozitorul austriac Arnold Schönberg; considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (n. 1874)

– 1954: A murit pictoriţa mexicană Frida Kahlo (n. 1907) – 70 de ani

– 1974: A murit Patrick Maynard Stuart Blackett, fizician englez cunoscut pentru perfecționarea camerelor cu ceață și pentru studiile privind razele cosmice și paleomagnetismul; a avut un rol important în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind consilier în materie de strategie militară (n. 1897) – 50 de ani

– 1976: S-a născut Oleg Gennadievici Sențov, regizor, scriitor și prizonier ucrainean din Crimeea; simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume; laureat în 2018 al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire

– 2004: A murit dirijorul german Carlos Kleiber (n. 1930) – 20 de ani

– 2006: A murit comedianul şi actorul american de film Red Buttons (n. 1919)

– 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925)

– 2011: A murit compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (n. 1930)

– 2012: A murit producătorul american de film Richard Zanuck (n. 1934)

– 2012: A murit Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (n. 1946)

– 2012: A murit actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (n. 1976)

– 2013: A murit Cory (Allan Michael) Monteith, actor și cântăreț canadian (n. 1982)

– 2014: A murit Nadine Gordimer, scriitoare de limbă engleză din Republica Africa de Sud; Premiul Nobel pentru Literatură în 1991 (n. 1923) – 10 ani

– 2014: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (n. 1951)

– 2017: A murit Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democrație și drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 (n. 1955)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 15 iulie 2024, 18:03

S-a întâmplat într-o zi de 11 iulie

* Acum 596 de ani avea loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (din judeţul Neamţ), emisă de cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432). Astfel, la 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1400 – 1432) includea biserica din Horaiţa în rândul celor 52 de biserici (de mir şi mănăstire). Acest sfânt lăcaş a fost înfiinţat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Denumirea Mănăstirii Horaiţa provine de la numele marilor proprietari de pământ, în stăpânirea cărora intrau satele de pe acolo, Crăcăoani, Poiana şi cele din împrejurimi. Arhim. Irinarh Rosetti (1822) şi Arhim. Ermoghen Buhuş (1848) sunt consideraţi principalii ctitori. La jumătatea veacului al XX-lea, această biserică şi chiliile mănăstireşti ajunseseră într-o stare de ruină, motiv pentru care, între anii 1970 – 1990, la Mănăstirea Horaiţa s-au făcut importante lucrări de restaurare. Mănăstirea Horaița are hramul „Botezul Domnului”

* Se împlinesc 310 ani (1714) de când Dimitrie Cantemir (domn al Moldovei/martie-aprilie 1693, 1710-1711) era ales membru al Academiei Regale Prusace de la Berlin, la propunerea matematicianului și filosofului german, Gottfried Wilhelm Leibniz, fiind desemnat șeful Secțiunii de orientalistică a acestui important forum știintific european. Unul dintre cei mai erudiți români din toate timpurile, Dimitrie Cantemir (1673 – 1723) a fost enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor, fiind, totodată primul turcolog şi arabist din lume, precum şi primul traducător al Coranului

* Acum 244 de ani (1780) apărea, în limba latină, prima gramatică a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai

* În urmă cu 223 de ani (1801) astronomul francez Jean-Louis Pons (1761 – 1831), descoperea prima sa cometă, descoperire pe care a fost nevoit să o împartă cu conaţionalul său Charles Messier (1730 – 1817), care a observat-o cu o zi mai târziu. În următorii 27 de ani el a descoperit alte 36 de comete, mai multe decât oricare altă persoană din istorie

* Cu 107 ani în urmă (1917), între 11/24 iulie şi 19 iulie/1 august, a avut loc Bătălia de la Mărăşti, una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. Puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandate de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană, aceasta s-a încheiat cu o importantă victorie împotriva armatei germane. Confruntarea a deschis seria celor trei mari bătălii – Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – în urma cărora trupele româno-ruse au reuşit să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei

* În condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras, acum 84 de ani (1940), din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor). La data de 18 aprilie 1946, a fost adoptată hotărârea prin care Liga Națiunilor (creată la 10 ianuarie 1920) dispărea oficial, misiunea ei urmând a fi preluată de o nouă organizație internațională: Organizația Națiunilor Unite. Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor) a fost prima tentativă de înființare a unei organizații internaționale, cu scopul de a gestiona problemele de securitate colectivă și de a menține pacea la nivel mondial, după Primul Război Mondial

* Cu 52 de ani în urmă (1972) avea loc Campionatul mondial de șah care a intrat în istorie odată cu provocarea pentru titlu a secolului, disputat între titularul titlului Boris Spassky (URSS – n. 1937) și Bobby Fischer (SUA – 1943-2008), cel din urmă câștigând meciul cu 12,5 la 8,5. Jucat în Reykjavík, capitala Islandei, între 11 iulie și 3 septembrie, provocarea este considerată cea mai faimoasă din istoria competițiilor oficiale de șah: în Statele Unite a avut o largă acoperire mediatică atât în cadrul comunității de șah (acolo s-a vorbit despre „Fischer Boom”), cât și în afara acesteia (a fost prima dată când un meci de șah a fost difuzat la televizor), dar și datorită faptului că a fost jucat în mijlocul războiului rece și, prin urmare, a fost văzut ca o opoziție între SUA și URSS

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de când Yasser Arafat (1929-2004), şeful Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei din 1968, îşi stabilea reşedinţa în Gaza şi devenea conducătorul Autorităţii Naţionale Palestiniene. Arafat revenise în Teritoriile palestiniene cu câteva zile mai devreme, la 1 iulie, după 27 de ani de exil

* Cu 29 de ani în urmă (1995), între 11 și 22 iulie, a avut loc Masacrul de la Srebrenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul Războiului bosniac (martie 1992-noiembrie 1995). A fost cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial

* În urmă cu 27 de ani (1997) era lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton; semnarea acestui document a fost văzută ca fiind un demers politico-diplomatic de succes al preşedintelui Emil Constantinescu. Parlamentul a adoptat, în data de 28 iunie 2022, cu majoritate de voturi, o Declaraţie cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, în care se angajează să sprijine măsurile de asigurare a securităţii „în mod unitar şi coerent” pe Flancul Estic al NATO şi în spaţiul euroatlantic şi susţine extinderea colaborării în domenii ca apărare, energie, comunicaţii, noi tehnologii, combatere a ameninţărilor hibride

* Acum 18 ani (2006) au avut loc atacurile cu explozii din trenurile de navetişti din Mumbai, India. Şapte explozii ale unor bombe plasate în trenuri suburbane aglomerate au explodat la o oră de vârf pe 11 iulie 2006 omorând 189 de persoane şi rănind alte 800. Atacul terorist din 2006 a fost pus pe seama militanţilor islamişti susţinuţi de Pakistan, acuzaţii pe care această ţară le-a negat. Bombele au fost amplasate în oale sub presiune ascunse în sacoşe, iar exploziile au fost detonate coordonat, la interval de 15 minute una de cealaltă, în mai multe trenuri aflate în mişcare şi în două staţii. Atacurile teroriste par să fi vizat în special compartimente de clasa întâi, pline cu navetişti care se întorceau de la muncă din zona financiară a Mumbai. Peste 200 de martori au fost audiaţi în timpul procesului care a durat opt ani şi care s-a încheiat în august 2014. O instanţă din India a condamnat la moarte cinci persoane în legătură cu exploziile din trenurile de navetişti din Mumbai în 2006. Alte 7 persoane au fost condamnate la închisoare pe viaţă. Sistemul de trenuri suburbane din Mumbai este unul dintre cele mai aglomerate din lume, având zilnic peste 8 milioane de călători

Aniversări – Comemorări

– Sf. Benedict, abate, patron al Europei (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii”, stabilită prin Legea nr.363/ 5.XII.2023, este marcată anul acesta prima oară, la data la care, în 1997, a fost lansat Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton, primul preşedinte american care a vizitat România după căderea comunismului

– 1909: A murit compozitorul Grigore Ventura (n. 1839) – 115 ani

– 1910: S-a născut Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (m. 1973)

– 1913: S-a născut (la Bratislava, Slovacia) Teofil T. Vescan, fizician și pedagog român a cărui principală preocupare în domeniul fizicii era teoria relativității, aspect abordat și în lucrarea de doctorat (m. 1963, la Iași)

– 1929: S-a născut solistul de operă (bas) și profesorul Constantin Gabor (m. 2021) – 95 de ani

– 1946: S-a născut Matei Cazacu, scriitor, eseist, istoric, medievist și scriitor francez originar din România, luptător pentru drepturile omului; stabilit în Franţa din 1973

– 1947: S-a născut Victor Surdu, de profesie inginer horticultor, a fost, între 1989 şi 1990, ministru al Agriculturii; între 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR); din 2001, era membru al PSD, iar din 2008, deputat de Neamţ (m. 2011)

– 1947: S-a născut istoricul și profesorul universitar Dominuţ Pădurean; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (m. 2021)

– 1949: S-a născut Liliana Ursu, poetă, prozatoare şi traducătoare; din 1981 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca realizatoare de emisiuni culturale – 75 de ani

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870)

– 1955: S-a născut Mariana Buruiană, actriţă, traducătoare și scriitoare

– 1955: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu

– 1956: S-a născut artistul vizual şi profesorul universitar doctor Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (din martie 2012)

– 1956: S-a născut gimnasta olimpică și antrenoarea Iuliana Simonfi; stabilită în Namibia, unde a deschis Academia de Gimnastică „Simonfi” (m. 2019)

– 1967: A murit Garabet Avakian, violonist şi profesor (n. 1908)

– 1973: A murit Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (n. 1913)

– 1980: A murit poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (n. 1908)

– 1995: A murit Mihai Horia Botez, matematician român stabilit în SUA din 1987; ambasador al României în SUA în perioada noiembrie 1994 – iulie 1995 (n. 1940)

– 1997: A murit pictoriţa Georgeta Năpăruş (n. 1930)

– 2002: A murit Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (n. 1930)

– 2010, 11/12: A murit actriţa şi profesoara Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea „Teleencicopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (n. 1938)

– 2011: A murit artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (n. 1947)

– 2019: A murit Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (n. 1931) – 5 ani

– 2021, 11/12: A murit George Ciamba, diplomat de carieră în cadrul MAE; ambasador al României în Republica Turcă (1999-2003), reprezentant permanent al României la Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (2001-2003), secretar de stat în MAE (2003-2005; 2012-2016; 2017-2018), ambasador în Republica Elenă (2005-2012), ministru delegat pentru Afaceri Europene (2018-2019), calitate în care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene; ambasador al României în Grecia (2020-2021); a avut o contribuţie deosebită la amplificarea parteneriatului strategic româno-american, la aderarea României la NATO (n. 1966)

– 2023: A murit Virgil Stanciu, traducător, eseist și profesor universitar; considerat unul dintre cei mai importanți angliști și americaniști români (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Praga: Vizita președintelui Parlamentului israelian, Amir Ohana

– New York:  Judecătorul din procesul lui Donald Trump, găsit vinovat de plăţi ascunse către o vedetă de filme porno în timpul campaniei prezidenţiale din 2016, a stabilit că sentinţa va fi anunţată pe 11 iulie, la ora locală 10:00, la tribunalul din New York

– Moscova: Audiere în apel pentru disidentul rus Oleg Orlov, care își contestă pedeapsa la doi ani și jumătate de închisoare

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Great Falls, SUA: Condamnare pentru un fermier american care a încercat să creeze genetic o linie de oi bighorn uriașe

– Winnipeg, Canada: Audiere de sentință pentru Jeremy Skibicki, acuzat de uciderea a patru femei indigene

– Evian, Franța: Golf – Turneul European feminin – Evian Championship (11 – 14 iul.)

– North Berwick, Regatul Unit: Golf – circuit european, Scottish Open (11 – 14 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987. NOTĂ: pe 12 octombrie 1999 s-a atins cifra de 6 miliarde de locuitori, pe 31 octombrie 2011, cifra de 7 miliarde, iar pe 15 noiembrie 2022, cifra de 8 miliarde de locuitori

– Ziua naţională a Mongoliei; aniversarea victoriei Revoluţiei populare mongole – 1921

– 1561: S-a născut Luis de Góngora (y Argote), poet şi dramaturg spaniol (m. 1627)

– 1593: A murit pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (n. ~1527)

– 1834: S-a născut pictorul american James Abbott McNeill Whistler (naturalizat ulterior în Marea Britanie) (m. 1903) – 190 de ani

– 1846: S-a născut Léon-Marie Bloy, romancier, eseist, pamfletar și poet francez; scrierile sale se caracterizează prin orientare religioasă, catolică (m. 1917)

– 1867: S-a născut medicul francez Émile Sergent; fiziolog şi clinician de renume, este considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (m. 1943)

– 1885: S-a născut pictorul cubist francez Roger de La Fresnay (m. 1925)

– 1915: S-a născut editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (m. 2001)

– 1916: S-a născut (în Australia) fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2002)

– 1920: S-a născut (la Vladivostok, Rusia) Yul Brynner, actor de film american; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (m. 1985). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine ţigănească, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria, într-o carte din 1989 despre tatăl său că s-ar fi născut la 11 iulie 1920

– 1923: S-a născut soprana cehă Ludmila Dvořákova (m. 2015)

– 1925: S-a născut tenorul suedez Nicolai Gedda (m. 2017)

– 1926: S-a născut Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (m. 2002)

– 1927: S-a născut fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (m. 2007)

– 1928: S-a născut Marilyn Gist Farquhar, biolog, patolog și profesor american; intensă activitate în domenii precum: biologia celulară, patologia experimentală, nefrologie, endocrinologie, studiul celulelor sanvine, traficul membranelor și veziculelor intracelulare și reciclarea membranelor; din 1970 soția profesorului George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1995 (m. 2019)

– 1929: S-a născut bas-baritonul german Hermann Prey (m. 1998) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Harold Bloom, teoretician, critic și istoric literar, scriitor și profesor american (m. 2019)

– 1934: S-a născut Giorgio Armani, creator de modă şi întreprinzător italian – 90 de ani

– 1937: S-a născut Adin Steinsaltz, rabin, profesor, filosof, scriitor, editor și traducător israelian; autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (m. 2020)

– 1937: A murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul „jazz simfonic” (n. 1898)

– 1939: A murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879) – 85 de ani

– 1948: S-a născut Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (m. 2008)

– 1950: S-a născut cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au pus bazele grupului de pop şi rhythm and blues american The Pointer Sisters (m. 2020)

– 1954: A murit Albert André, pictor francez postimpresionist (n. 1869) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Suzanne Vega, compozitoare, textieră şi interpretă americană – 65 de ani

– 1959: S-a născut Richie Sambora, chitarist american (component al trupei Bon Jovi) – 65 de ani

– 1962: S-a născut Serghei Mihailovici Golubiţki, scriitor, filolog, jurnalist rus; specialist în internet-trading; a scris despre problema tezaurului românesc din Rusia

– 1966: A murit Delmore Schwartz, poet, scriitor de nuvele, eseist, critic literar și editor american; considerat la un moment dat un adevărat „geniu tânăr” al liricii americane (n. 1913)

– 1974: A murit scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist; Premiul Nobel pentru literatură în 1951 (n. 1891) – 50 de ani

– 1989: A murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând shakespeariene (n. 1907) – 35 de ani

– 1993: A murit (în Anglia) arhimandritul Sofronie Saharov, cunoscut şi ca Stareţul Sofronie de la Essex (nume la naștere: Serghei Simeonovici Saharov), duhovnic, iconograf, autor liturgic, scriitor, epistolar și misionar; a fost ucenicul şi biograful Sf. Siluan Athonitul, precum şi cel ce a compilat şi îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia. Patriarhia Ecumenică l-a canonizat în 2019, prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă fiind la 11 iulie (n. 1896, în Rusia)

– 2008: A murit Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (n 1908)

– 2022: A murit compozitorul britanic Monty Norman, autorul temei muzicale originale a seriei „James Bond”; a compus cântece pentru Cliff Richard şi Tommy Steel, unul dintre pionierii rock-ului în Marea Britanie, precum şi pentru comedii muzicale; a efectuat turnee alături de comicul Benny Hill (n. 1928)

– 2023: A murit Milan Kundera, romancier, poet, eseist, dramaturg și profesor francez de origine cehă; a satirizat în opera sa regimurile totalitare combinând ironia neagră cu contemplaţia filosofică într-un demers de explorare a condiţiei umane; a trăit în Franța din 1975, devenind cetățean francez în 1981 (n. 1929) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 15 iulie 2024, 18:02

 S-a întâmplat într-o zi de 12 iulie

* Acum 549 de ani (1475), în faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare recunoştea, printr-un tratat militar, suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, care se obliga să-l sprijine pe domnul Moldovei în lupta împotriva turcilor (printr-un act care a fost emis, la Buda, la 15 august)

* Sunt marcați 165 de ani (1859) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa Domnească nr. 276 de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naştere a statisticii oficiale în România și precursor al actualului Institut Național de Statistică. De acest moment îşi leagă numele şi doi eminenţi economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad. NOTĂ: „Ziua statisticianului”, instituită prin Hotărârea de Guvern 592/2002, se marchează în a doua duminică a lunii iulie (anul acesta pe 14 iulie)

* Cu 62 de ani în urmă (1962) avea loc primul concert susținut de trupa britanică The Rolling Stones, la Marquee Jazz Club, aflat la numărul 165 pe Oxford Street, din Londra. Grupul era format din Mick Jagger (voce), Keith Richards (chitară solo), Ian Stewart (pian), Brian Jones (chitară ritmică), Dick Taylor (bass) și Tony Chapman (tobe). Tot atunci a trebuit ca băieții să își aleagă un nume de trupă. Aceștia și-a luat numele The Rolling Stones, inspirându-se din titlul piesei ”Rollina’ Stones Blues”, interpretată de Muddy Waters. În 1963, casa de discuri Decca și directorul ei artistic Dick Row, a înregistrat primul lor single. În anul 1964, lansează primul album, ”Rolling Stones”, după care au efectuat un turneu în SUA și au lansat single-ul ”Tell Me (You’re Coming Back)”, care ajunge pe primul loc în topurile americane. Doi ani mai târziu, în 1966, lansează albumul ”Aftermath”. La data de 17 iulie 2007, trupa britanică a susținut un concert la București, pe stadionul ”Lia Manoliu”, pentru care s-au vândut mai mult de 56.000 de bilete. Concertul s-a înscris în turneul european ”A Bigger Bang” care a trecut prin numeroase orașe din întreaga lume

* Cu 23 de ani în urmă (2001) Partidul Social Democrat, rezultat în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR, a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti

* Criza din Orientul Mijlociu a fost declanșată în urmă cu 18 ani (2006), când Hezbollahul şiit libanez (organizație politică și paramilitară islamică) a capturat doi soldaţi israelieni la frontiera israeliano-libaneză. Războiul din Liban din 2006, denumit şi „Războiul dintre Israel şi Hezbollah” (cunoscut în Liban ca „Războiul din iulie” şi în Israel ca „Al doilea război libanez”), a fost un conflict militar care a avut loc în Liban şi în nordul Israelului. Principalii participanţi au fost grupările paramilitare Hezbollah şi armata israeliană. Conflictul a început pe 12 iulie 2006 şi a continuat până când o încetare a focului ordonată de Organizaţia Naţiunilor Unite a intrat în vigoare la 14 august 2006, deşi în mod oficial s-a încheiat la 8 septembrie 2006, când Israelul a ridicat blocada navală impusă asupra Libanului

Aniversări – Comemorări

– Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1797: A murit Ienăchiţă Văcărescu, istoric, filolog şi poet; în 1787 a tipărit „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii rumâneşti”, prima gramatică în limba română; autor, între altele, de dicţionare bilingve (român-german, german-român şi român-turc, turc-român) (n. 1740)

– 1848: A murit Ioan Barac (nume la naştere: Ioan Popovici), traducător (din limbile latină, maghiară şi germană) şi poet; a întemeiat (1837) primul periodic românesc din Braşov, Foaia duminicii (n. 1776)

– 1882, 12/24: S-a născut matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, fiind primul ei rector (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1929)

– 1885: A murit generalul Mihail Christodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi (n. 1839)

– 1887: A murit Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (n. 1805)

– 1905: A murit istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (n. 1863)

– 1909, 12/25: S-a născut Constantin Noica, filosof şi eseist; unul dintre cei mai erudiți gânditori români, „parcurgând aproape tot registrul filosofiei” (A. Dumitriu), de la gnoseologie, filosofia culturii, axiologie și antropologie filosofică la ontologie și logică; o contribuție capitală a adus în domeniul ontologiei și metafizicii; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1987) – 115 ani

– 1922: S-a născut Petre C. Baciu, legionar, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă; a efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste; a scris câteva volume de versuri și memorialistică (m. 2017)

– 1925: S-a născut Radu Enescu, eseist, critic literar, filozof şi publicist (m. 1994)

– 1927: S-a născut matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (m. 1990)

– 1930: S-a născut Janina Ianoşi (în acte: Jeanina-Maria Jánosi), traducătoare, eseistă şi profesoară; a tradus din limba rusă lucrări de estetică (Herzen, Bielinski, Cernîşevski, Dobroliubov, Pisarev ş.a.) şi literatură (Lev Tolstoi, Paustovski, Marina Ţvetaeva, Daniil Granin); soţia esteticianului Ion Ianoşi (m. 2017)

– 1933: S-a născut Alexandru Ivasiuc, prozator şi eseist (m. 1977)

– 1934: S-a născut (la Cahul, azi în Republica Moldova) interpreta de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky (Lucreţia) Marinescu (m. 2018) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actorul Jorj Voicu (m. 1991)

– 1943: S-a născut Radu F. Alexandru (numele la naştere: Radu Alexandru Feldman), prozator, dramaturg, scenarist, publicist, profesor şi om politic

– 1945: S-a născut Paula Ionescu, actriţă a Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov (m. 2018)

– 1956: S-a născut Paul Ciuci, vocalist, chitarist şi compozitor, membru al trupei „Compact”

– 1957: S-a născut poeta şi prozatoarea Maria-Eugenia Olaru

– 1986: A murit actorul George Calboreanu (n. 1896)

– 1989: A murit agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 35 de ani

– 1995: A murit dirijorul Mircea Cristescu (n. 1928)

– 1999: A murit scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (n. 1950) – 25 de ani

– 2004: A murit lingvista Mioara Avram; specialistă în gramatică, ortografie şi lexicologie; redactor-responsabil la „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (n. 1932) – 20 de ani

– 2007: A murit dirijorul Constantin Petrovici (n. 1927)

– 2010: A murit actriţa Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea „Teleenciclopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (n. 1938)

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Dimitrie Gavrilean (n. 1942)

– 2014: A murit Emil Bobu, fost înalt demnitar în perioada comunistă (n. 1927) – 10 ani

– 2017: A murit Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (n. 1944)

– 2020: A murit Alexandru Ionescu, biolog (specialist recunoscut pe plan internaţional în algologie şi fiziologia plantelor, ecologie şi protecţia mediului), profesor universitar (unul dintre fondatorii Universității Ecologice din Bucureşti) și om politic (deputat, prim-vicepreşedinte al Mișcării Ecologiste din România şi preşedinte al Federaţiei Ecologiste din România, preşedinte de onoare al Partidului Verde şi al Partidului Ecologist Român) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Alvin Bragg va depune mărturie în fața Comisiei Judiciare a Camerei cu privire la acuzarea lui Donald Trump

– New York: JPMorgan – rezultate din al doilea trimestru

– Gulu, Uganda: Verdict în procesul comandantului LRA (Lord’s Resistance Army), Thomas Kwoyelo, acuzat de crime de război

– Mumbai, India: Căsătoria lui Anant Ambani, fiul celui mai bogat om din Asia, cu Radhika Merchant

– Portugalia: Prințesa Leonor, moștenitoarea tronului Spaniei, face prima ei călătorie oficială în străinătate, la Lisabona

– Monaco: Atletism – Liga de Diamant 2024, reuniunea de la Monaco

– Cadiz, Spania: LIV golf – turneul de la Andalucia (12 – 14 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Malala” („Ziua Internaţională de Acţiune pentru Malala Yousafzai”), stabilită de ONU la 10.XI.2012, este o zi dedicată susţinerii dreptului la educaţie pentru toții copiii. Malala Yousafzai (născută la 12 iulie 1997) este o tânără pakistaneză care, datorită activismului ei privind dreptul fetelor la educație, în 9 octombrie 2012 a fost victima unei tentative de asasinat pus la cale de talibani, în momentul când fata se întorcea de la şcoală; ea a supravieţuit miraculos, devenind un simbol incontestabil pentru dreptul la educaţie, în special în societatea islamică în care femeia este discriminată. La 10 octombrie 2014 Malalei Yousafzai i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace (pe care îl primeşte împreună cu Kailash Satyarthi) „pentru lupta împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”, iar în aprilie 2017, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a numit-o pe Yousafzai Mesager ONU al Păcii pentru a promova educaţia fetelor

– Ziua naţională a Republicii Kiribati (fostele Insule Gilbert); aniversarea proclamării independenţei – 1979 (- 45 de ani)

– Ziua naţională a Republicii Democratice São Tomé şi Principe; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1536: A murit preotul catolic Erasmus din Rotterdam (Erasmus Desiderius), umanist renascentist olandez; primul editor al „Noului Testament” în greacă/latină; unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea (n. 1466 sau 1469)

– 1675: S-a născut Evaristo Felice Dall’Abaco, compozitor, violonist și violoncelist italian (m. 1742)

– 1682: A murit Jean Picard, preot şi astronom francez; a pus bazele astronomiei moderne în Franţa; a construit instrumente de observaţie necesare studiilor astronomice, realizând prima măsurătoare exactă a gradelor meridianului (n. 1620)

– 1730: S-a născut ceramistul englez Josiah Wedgwood, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă (m. 1795)

– 1773: A murit Johann Joachim Quantz, flautist şi compozitor german (n. 1697)

– 1804: A murit Alexander Hamilton, ofițer militar și om de stat american, care a servit ca prim secretar al trezoreriei între 1789 și 1795 în timpul președinției lui George Washington; unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (n. 1755 sau 1757) – 220 de ani

– 1812: S-a născut Mirzä Fätäli Akhundov, prozator, dramaturg, filosof iluminist și om politic, întemeietorul literaturii realiste și al teatrului național azer (m. 1878)

– 1813: S-a născut Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (m. 1878)

– 1817: S-a născut Henry David Thoreau, poet, prozator, eseist, filosof şi naturalist american (m. 1862)

– 1824: S-a născut Eugène Louis Boudin, unul dintre primii pictori peisagiști francezi care au pictat în aer liber (m. 1898) – 200 de ani

– 1850: A murit Robert Stevenson, inventator și inginer britanic; a inventat farurile și hidroforul, una dintre cele mai importante realizări ale sale fiind construirea Farului de la Bell Rock (n. 1772)

– 1854: S-a născut George Eastman, inventator şi industriaş american; a realizat şi utilizat pentru prima oară, în 1878, plăcile de bromură gelatinoasă de argint în domeniul tehnicii fotografice; a inventat, în 1888, aparatul de fotografiat „Kodak”, iar în 1889 a brevetat filmul transparent de nitroceluloză; în 1892 a fondat „Eastman Kodak Company” (m. 1932) – 170 de ani

– 1861: S-a născut Anton Arenski, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1906). NOTĂ: Unele surse (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/33497/Anton-Arensky) menţionează ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 30 iunie 1861

– 1876: S-a născut Max Jacob, scriitor, pictor și critic de artă francez; unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului (m. 1944)

– 1884: S-a născut Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian stabilit în Franţa (m. 1920) – 140 de ani

– 1884: S-a născut, în Belarus, Louis B. Mayer, producător de film din „Epoca de Aur” a Hollywood-ului, cunoscut ca fiind directorul și co-fondatorul studioului Metro-Goldwyn-Mayer (m. 1957) – 140 de ani

– 1892: S-a născut Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez; precursor al modernismului contemporan (m. 1942, ucis de soldaţii germani)

– 1895: S-a născut soprana norvegiană Kirsten Flagstad (m. 1962)

– 1895: S-a născut arhitectul american Richard Buckminster; importante contribuţii în arhitectură (faimoasa „Casă Dymaxion” sau cupola geodezică), dar şi în alte domenii, ca matematica, filosofia sau religia (m. 1983)

– 1904: S-a născut Pablo Neruda (pseudonimul literar al lui Neftali Ricardo Reyes Basoalto), poet şi diplomat chilian; unul dintre cei mai importanţi poeţi latino-americani ai secolului XX; Premiul Nobel pentru literatură în 1971 (m. 1973) – 120 de ani

– 1910: A murit Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce (1863-1933), la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul Primului Război Mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după al doilea război mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (n. 1877)

– 1913: S-a născut Willis Eugene Lamb, Jr., fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1955 pentru descoperiri privind structura fină a spectrului hidrogenului (m. 2008)

– 1925: S-a născut tenorul franco-australian Albert Lance (numele real, Lancelot Albert Ingram) (m. 2013)

– 1928: S-a născut Elias James Corey, chimist american de origine libaneză, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1990, „pentru dezvoltarea teoriei și metodologiei sintezei organice”, în particular a conceptului de retrosinteză

– 1928: S-a născut Hayden White, istoric, filosof și profesor american; contribuții fundamentale în domeniul istoriografiei (m. 2018)

– 1929: S-a născut Al-Tayyib Salih, scriitor sudanez (m. 2009, la Londra) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Donald E. Westlake, unul dintre cei mai prolifici autori americani de romane poliţiste (m. 2008)

– 1934: S-a născut pianistul american Van Cliburn (numele real: Harvey Lavan Cliburn) (m. 2013) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Satoshi Ōmura, biochimist și profesor japonez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2015, împreună cu William C. Campbell, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici), alături de cercetătoarea chineză Youyou Tu, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva malariei

– 1937: S-a născut Carla Fendi, considerată „Marea doamnă a modei italiene”; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (m. 2017)

– 1947: S-a născut Wilko Johnson (pe numele său real John Andrew Wilkinson), chitarist, cântăreț, compozitor și actor englez, al cărui stil de a cânta la chitară a reprezentat o influenţă majoră asupra muzicii punk britanice (m. 2022)

– 1948: S-a născut Dušan Kovačević, dramaturg, scenarist, regizor de film și diplomat sârb

– 1951: S-a născut Petru Bogatu, jurnalist, eseist, analist politic, scriitor și profesor din Republica Moldova; între 1995 și 2000 a fost desemnat cel mai popular jurnalist din Republica Moldova, editorialele sale fiind considerate un model de referință în peisajul mediatic al țării (m. 2020)

– 1955: S-a născut Timothy Garton Ash, istoric, scriitor, eseist, jurnalist și profesor britanic

– 1956: S-a născut Gregg L. Semenza, medic pediatru, cercetător și profesor american de pediatrie, oncologie radiologică, chimie biologică, medicină și oncologie; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2019, împreună cu cercetătorii William G. Kaelin jr., Sir Peter J. Ratcliffe, pentru „descoperirea modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului”

– 1958: S-a născut Michael Robinson, fotbalist englez, devenit în Spania, unde s-a stabilit după retragerea din activitate, unul dintre cei mai importanţi comentatori de fotbal din lume (m. 2020)

– 1961: A murit Mazo de la Roche, scriitoare canadiană de limbă engleză (n. 1879)

– 1964: S-a născut Pierre Marcolini, ciocolatier belgian, care, în 2020, a fost desemnat cel mai bun patiser-cofetar din lume, consolidând astfel reputaţia Belgiei în domeniul producţiei de ciocolată de cea mai bună calitate – 60 de ani

– 1997: A murit François Furet, unul dintre cei mai de seamă istorici şi gânditori francezi contemporani (n. 1927)

– 2003: A murit Benny Carter, saxofonist şi compozitor american de jazz (n. 1907)

– 2011: A murit Alexandru Gromov, scriitor și jurnalist din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925)

– 2013: A murit actorul indian de film Pran (nume complet: Pran Krishan Sikand) (n. 1920)

– 2017: A murit chitaristul și vocalistul Ray Phiri (nume complet: Raymond Chikapa Enock Phiri), legenda sud-africană a jazz-ului (n. 1947)

– 2020: A murit cântăreaţa engleză de folk Judy Dyble; fondatoare și solistă a trupei „The Fairport Convention” şi solistă a trupei cult „Trader Home” (n. 1949)

– 2020: A murit actriţa americană Kelly Preston; soţia actorului John Travolta (n. 1962)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 10 iulie 2024, 9:48

S-a întâmplat într-o zi de 10 iulie

* Cu 558 de ani în urmă (1466), conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, Ștefan cel Mare punea piatra de temelie a Mănăstirii Putna (jud. Suceava), întâia și cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ștefan cel Mare, concepută în plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod și familia sa. Despre începutul mănăstirii, manuscrisul Letopisețului de la Putna II ne spune: „În anul 6974 ‹1466› iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la Putna”. La data de 3 septembrie 1469, în prezența domnului, a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni, a avut loc fastuoasa ceremonie a sfințirii Mănăstirii Putna. Serviciul divin a fost oficiat de mitropolitul Teoctist al Moldovei și de episcopul Tarasie al Romanului, „fiind de față – după cum spun Analele putnene – egumenii tuturor mănăstirilor și întreg clerul preoțesc în număr de 64”

* Se împlinesc 250 de ani (1774) de când, prin Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, Moldova şi Ţara Românească erau scutite de haraci (tribut) timp de doi ani, iar Rusia căpăta dreptul de a interveni în favoarea Principatelor la Înalta Poartă. Ca urmare a acestui Tratat, în anul următor, Austria primea, de la Turcia, Bucovina (10/21)

* În urmă cu 99 de ani (1925) a fost creată agenţia sovietică de ştiri TASS – Agenţia Telegrafică a Uniunii Sovietice. Până în 1991 a avut statutul de agenţie de presă pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. Din 22 ianuarie 1992 a devenit ITAR-TASS – Agenţia Telegrafică de Informaţii a Rusiei – Agenţia Telegrafică a Ţărilor Suverane

* Acum 62 de ani (1962) a fost lansat, de la Centrul Spaţial Cape Canaveral (SUA), primul satelit de telecomunicaţii, „Telstar” (1), care a făcut posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic. Fiind primul obiect lansat în spaţiu de o companie privată (AT&T), satelitul Telstar 1 a fost realizat prin colaborarea dintre companiile private AT&T, Bell Telephone Laboratories şi agenţiile de stat NASA, poşta britanică şi cea franceză, care încheiaseră un acord pentru fabricarea unui satelit experimental menit să realizeze pentru prima oară transmisii de date, telefonie, televiziune peste Oceanul Atlantic. Telstar 1 a transmis primele imagini de televiziune a doua zi, 11 iulie 1962, dar acestea nu au fost publice, fiind doar pentru a testa sistemul (aceste prime imagini fiind de fapt un steag american care flutura în bătaia vântului), transmisia fiind făcută din S.U.A. în Franţa. Peste aproximativ două săptămâni (23 iulie 1962), au fost efectuate primele transmisii ce au fost văzute pentru prima oară în istorie de milioane de telespectatori de pe cele două maluri ale Atlanticului. În seara zilei de 12 iulie 1962, Telstar 1 a făcut şi primele transmisii telefonice, de date şi chiar de fax transatlantice din istoria umanităţii. Deşi nu mai este funcţional, Telstar 1 se învârte încă în jurul Terrei. Telstar 1 a început să aibă dificultăți de transmisie în noiembrie 1962 și, în cele din urmă, și-a văzut transmițătorul eșuând în februarie 1963. Telstar 2 a fost lansat pe 7 mai 1963. A fost practic un geamăn al lui Telstar 1, dar în acest caz, satelitul a durat până când a fost oprit în 1965 – mai mult decât predecesorul său

* Acum 48 de ani (1976) avea loc catastrofa ecologică din localitatea italiană Seveso, provocată de emanaţiile de gaze otrăvitoare provenite de la întreprinderea „Icmesa”. Gravitatea accidentului (unii l-au comparat ca efect chiar cu explozia de la Hiroshima) a determinat Consiliul Europei să emită aşa-numita Directivă Seveso, prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea şi stocarea a circa 80 de substanţe considerate foarte periculoase. În 1982 a fost adoptată prima Directivă Seveso, iar la 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului, aşa-numita Directivă Seveso II

* În urmă cu 33 de ani (1991), prin Hotărârea Guvernului României nr. 478, a fost înfiinţat Muzeul Naţional Cotroceni, ca instituţie de reprezentare naţională, în subordinea Ministerului Culturii. Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent. La 27 decembrie 1991, latura veche a Palatului a fost deschisă marelui public; ulterior, prin H.G. 1279 din 20 decembrie 2001, Muzeul a fost transferat în subordinea Administraţiei Prezidenţiale

Aniversări – Comemorări

– 1819, 10/22: S-a născut Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (m. 1875) – 205 ani

– 1862: S-a născut (la Storojineţ, azi în R. Moldova) Tudor Flondor, compozitor, violonist, dirijor şi om politic (m. 1908)

– 1872: S-a născut Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (m. 1930)

– 1873: S-a născut geologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (m. 1944)

– 1888: S-a născut arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (m. 1944)

– 1893: S-a născut Anton Crihan (la Sângerei, jud. Bălţi, azi în R. Moldova), avocat, economist, politician, profesor și publicist; fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire; membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (m. 1993)

– 1903, 10/23: S-a născut Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (m. 1973)

– 1914, 10/23: A murit istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1874) – 110 ani

– 1920: S-a născut inginerul Teodor Oroveanu; specialist în mecanica fluidelor; aplicaţii în domeniul industriei petrolului; a introdus metode moderne de calcul al conductelor pentru petrol, produse petroliere şi gaze, inclusiv metode de optimizare, folosind pentru prima dată în România calculatoarele; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2005)

– 1925: S-a născut Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictorul Florin Niculiu (m. 1997)

– 1929: S-a născut Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (m. 2018) – 95 de ani

– 1932 S-a născut medicul şi profesorul Ioan Puşcaş, unul dintre marii specialişti români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă descoperirea (în 1973) Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului, dar şi introducerea, în anii ’80 ai secolului XX, a videoendoscopiei optice şi electronice în România (m. 2015)

– 1941: S-a născut omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (m. 2020)

– 1942: S-a născut Nicolae Pârvulescu, profesor, istoric literar și scriitor (m. 2021)

– 1949: S-a născut Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din București vreme de trei decenii (m. 2017) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Vasile Şeicaru, autor şi interpret de muzică folk

– 1952: S-a născut Mădălin Voicu, dirijor şi violonist (fiul violonistului Ion Voicu); fost deputat din partea Partidei Romilor (1996-2000), a PDSR – Partidul Democraţiei Sociale din România şi din partea PSD

– 1960: A murit Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (n. 1883)

– 1998: A murit Grigore Bradea, unul dintre sculptorii reprezentativi ai generaţiei ’70; a fost membru al U.A.P. din 1981, Secţia Sculptură (n. 1947)

– 2003, 10/11: A murit prozatorul, publicistul şi traducătorul Florin Bănescu (n. 1939)

– 2007: A murit Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1920)

– 2017: A murit prozatorul, eseistul, publicistul și scenaristul Augustin Buzura; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; fondator şi conducător (1990-2003) al Fundaţiei Culturale Române, apoi al Institutului Cultural Român (2003-2004); fondator al revistei „Cultura”; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Începe procesul intentat de premierul Giorgia Meloni împotriva jurnaliștilor Emiliano Fittipaldi și Stefano Feltri, acuzați de defăimare

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC

– Dubai: Emiratele Arabe Unite pronunță verdictul după procesul în masă a 84 de emirate

– Bogotá: Audieri pregătitoare pentru procesul ex-președintelui Alvaro Uribe, acuzat de corupție de martori și fraudă (10 – 12 iul.)

– Moscova: Cifrele privind inflația în iunie

– SUA: Fotbal – Copa America, semifinală

-Paris: Compania Samsung prezintă cea mai recentă generație de telefoane Galaxy echipate cu Galaxy AI, în cadrul prezentării sale „Galaxy unpacked”

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Insulelor Bahamas; aniversarea proclamării independenţei/1973

– 1099: A murit (la Valencia) El Cid (Rodrigo Diaz de Bivar), erou naţional spaniol; devenit personaj de legendă, a inspirat, de-a lungul timpului, numeroşi poeţi şi dramaturgi (n. 1043) – 925 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1096

– 1509: S-a născut Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (m. 1564) – 515 ani

– 1830: S-a născut Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (m. 1903)

– 1835: S-a născut compozitorul polonez Henryk Wieniawski (m. 1880)

– 1851: A murit Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (n. 1787)

– 1863: A murit Clement Clarke Moore, poet, pastor și profesor american (n. 1779)

– 1871: S-a născut Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (m. 1922)

– 1879: S-a născut chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (m. 1958) – 145 de ani

– 1882, 10/11: S-a născut Riccardo Pick-Mangiaglli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (m. 1949)

– 1884: A murit egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1810) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Toyohiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (m. 1960)

– 1888: S-a născut (în Volos, Grecia) pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit „pictura metafizică” (m. 1978)

– 1895: S-a născut Carl Orff, compozitor, dirijor, muzicolog şi pedagog german (m. 1982)

– 1897: S-a născut actorul, scenaristul și regizorul american de film John Gilbert (pe numele său real John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (m. 1936). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1895 sau 1899

– 1902: S-a născut Nicolás Guillén (numele real: Nicolás Cristóbal Guillén Batista), poet, jurnalist şi activist politic afro-cubanez; este considerat poetul naţional al Cubei (m. 1989)

– 1903: S-a născut mezzosoprana italiană Ebe Stignani (m. 1974)

– 1919: S-a născut scriitorul francez Pierre Gamarra (m. 2009) – 105 ani

– 1920: S-a născut Owen Chamberlain, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1959, împreună cu Emilio Segrè, pentru descoperirea antiprotonului (m. 2006)

– 1921: S-a născut Eunice Mary Kennedy Shriver (sora președintelui John F. Kennedy), filantrop american, ce și-a consacrat viața apărării drepturilor persoanelor cu handicap mintal; cunoscută ca fondatoarea Special Olympics (în 1968), organizație sportivă pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale (m. 2009)

– 1927: S-a născut acordeonistul francez Marcel Azzola; a acompaniat figuri emblematice ale cântecului francez, precum: Edith Piaf, Yves Montand, Tino Rossi, Barbara, Jacques Brel, Georges Brassens, Juliette Greco și alții (m. 2019)

– 1928: S-a născut pictorul francez Bernard Buffet (m. 1999)

– 1929: S-a născut George Clayton Johnson, scriitor american de SF (m. 2015) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Alice Munro (pe numele real Alice Ann Laidlaw), scriitoare canadiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, fiind descrisă drept „un maestru al artei nuvelei contemporane”; scriitoarea a fost, de asemenea, distinsă cu premiul Man Booker International Prize, în 2009, pentru întreaga sa activitate literară, dar şi cu Premiul Giller – cea mai importantă distincţie literară din Canada – de două ori (m. 2024)

– 1933: S-a născut Ivan Passer, regizor de film și scenarist de origine cehă, care a lucrat în SUA; personalitate semnificativă a Noului Val Cehoslovac de la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut (m. 2020)

– 1938: S-a născut arhitectul de aeroporturi și designerul francez Paul Andreu (m. 2018)

– 1941: A murit Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (n. 1885)

– 1942: S-a născut Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (m. 2010)

– 1944: A murit (în Regatul Unit) Lucien Pissarro, pictor francez, producător de printuri, gravor în lemn, designer și tipograf de cărți rare (n. 1863) – 80 de ani

– 1980: S-a născut cântăreaţa americană Jessica Simpson

– 1989: A murit actorul american Mel Blanc, vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, Daffy Duck, Porky Pig ş. a.), poreclit şi „Omul cu 1000 de voci” (n. 1908) – 35 de ani

– 1996: A murit pictorul elveţian Ferdinand Gehr (n. 1896)

– 1999: A murit politologul german Theodor Eschenburg; a jucat un rol-cheie în constituirea Republicii Federale Germania după înfrângerea nazismului în 1945 (n. 1904) – 25 de ani

– 2005: A murit scriitorul britanic A. J. Quinnell (n. 1940)

– 2011: A murit dansatorul şi coregraful francez Roland Petit (n. 1924)

– 2013: A murit muzicianul francez André Verchuren, supranumit „regele acordeonului” (n. 1920)

– 2015: A murit tenorul canadian Jon Vickers (n. 1926)

– 2015: A murit Omar Sharif (nume la naştere: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (n. 1932)

– 2018: A murit scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (n. 1924)

– 2020: A murit fotbalistul, antrenoul și managerul Jack Charlton (nume real: John Charlton), unul dintre cele mai populare personaje din istoria fotbalului englez (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 9 iulie 2024, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 9 iulie

* Acum 504 ani (1520) era menţionată, pentru prima dată, o „hotărnicie”, care se referea la fixarea graniţei dintre Ţara Românească şi Transilvania, în zona din nordul Olteniei

* În urmă cu 208 ani (1816) avea loc proclamarea independenţei Provinciilor Unite de la Río de la Plata (în 1810 băştinaşii au început lupta armată antispaniolă). Navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis descoperă în 1516 estuarul fluviului Rio de la Plata („Râul Argintului”), iar Fernando Magellan străbate, în 1520, strâmtoarea care de atunci îi poartă numele. Urmând aceste itinerarii, spaniolii colonizează noile ţinuturi, în 1536 fiind întemeiat Santa María del Buen Aire (Buenos Aires). Ulterior, Argentina devine parte a Viceregatului Peru, iar din 1776 a Viceregatului Rio de la Plata. Mişcarea de eliberare naţională izbucnită la 25 mai 1810 („Revoluţia din Mai”), a culminat, la 9 iulie 1816, cu proclamarea independenţei „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” care, prin Constituţia din 1826, au primit denumirea de Republica Federativă Argentina

* Cu 147 de ani în urmă (1877), între 9 și 19 iulie, s-a desfăşurat prima ediţie a Turneului de tenis de la Wimbledon (Marea Britanie). Primul câştigător a fost Spencer Gore, într-o dispută cu numai 22 de jucători, în faţa a 200 de spectatori. Acum, acest turneu se numără printre cele 4 mari turnee de tenis de Grand Slam, alături de cele de la Roland Garros, US Open şi Australian Open. O trăsătură definitorie a Wimbledon-ului este că jocurile se desfăşoară pe gazon

* Cu 108 ani în urmă (1916) era fondat Conmebol sau CSF (CONfederación sudaMEricana de FútBOL – Confederaţia Sudamericană de Fotbal), corpul administrativ al fotbalului în majoritatea ţărilor din America de Sud, la iniţiativa uruguayanului Héctor Rivadavia Gómez. Argentina, Uruguay, Brazilia şi Chile au fost ţările fondatoare, mai târziu alăturându-li-se Paraguay (1921), Peru (1925), Bolivia (1926), Ecuador (1927), Columbia (1936) şi Venezuela (1952). Astăzi, Conmebol face parte din FIFA şi se ocupă de organizarea tuturor activităţilor de fotbal la nivel profesionist din ţările menţionate

* Acum 77 de ani (1947) Consiliul de Miniştri al ţării hotăra să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite declaraţia de intrare a României în forul mondial şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite. Cererea adresată de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiaşi an. România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14.XII.1955

* Acum 69 de ani (1955) a fost citit, la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash (mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate). Iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein, declaraţia fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri (18 aprilie 1955). Mişcarea Pugwash a fost creată abia în iulie 1957, în cadrul unei conferinţe ţinute în localitatea canadiană care a dat și numele mişcării. În anul 1995, mişcării Pugwash şi preşedintelui ei, britanicul de origine poloneză Joseph (Józef) Rotblat (4.XI.1908 – 31.VIII.2005), le-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Pace. În prezent, președintele Pugwash este brazilianul Sergio Duarte

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când a avut loc atacul asupra căminului Universității din Teheran (Iran). Acțiunea forțelor de ordine a fost urmată de 6 zile de demonstraţii și proteste. Protestele au început în zorii zilei de 9 iulie 1999 printr-o demonstraţie paşnică a studenților de la Universitatea din Teheran faţă de închiderea unui ziar reformist. După demonstraţia studenților, forţele de ordine au intrat în forță în căminul studențesc recurgând la arestări

* Cu 22 de ani în urmă (2002) era creată Uniunea Africană, în Durban, Africa de Sud, organizație care succedă Organizația Unității Africane (OUA). Fondată în iulie 2002, l-a avut ca prim președinte pe sud-africanul Thabo Mbeki, fost președinte al OUA. Creată după modelul Uniunii Europene, scopurile sale sunt promovarea democrației, drepturile omului și dezvoltarea pe continentul african, în special pentru mărirea nivelului investițiilor străine prin intermediul programului Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD). Uniunea Africană (UA) este un organism continental format din cele 55 de state membre care alcătuiesc țările continentului african

Aniversări – Comemorări

– Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1887: S-a născut cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română” din Bucureşti, printre ai cărei membri fondatori se numără (m. 1963)

– 1900: S-a născut lingvistul Alexandru Graur; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1903: S-a născut Octavian Beu, muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat (m. 1964). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1893

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Tatiana Nicolescu, critic şi istoric literar, traducătoare şi profesoară; a impus în literatura română contemporană genul biografiei; studii dedicate scriitorilor ruşi şi sovietici; a locuit o vreme în Italia, la Milano; între 1995 și 2008 a fost redactor și realizator de programe, iar apoi redactor șef la secția română a postului de radio BBC World Service, la Londra și București

– 1924: S-a născut compozitorul Sergiu Sarchizov; între anii 1953 şi 1956 a fost şeful Serviciului de creaţie muzicală din Radiodifuziunea Română (m. 2003) – 100 de ani

– 1926: S-a născut acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (m. 1989)

– 1933: A murit istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1841)

– 1934: S-a născut Nicolae Leonăchescu, inginer în termodinamică tehnică, profesor universitar și deputat (1992–2004) (m. 2019) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Margareta Pâslaru, interpretă, compozitoare și textieră de muzică uşoară și populară, actriţă, regizor artistic, producătoare, scenaristă, scriitoare, realizatoare de radio şi TV

– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară Angela Similea

– 1946: S-a născut pictorul și restauratorul Mircea – Răsvan Ciacâru (m. 2020)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mirabela Dauer

– 1968: S-a născut Daniel Iordăchioaie, solist vocal, compozitor şi autor de versuri

– 1978: A murit compozitorul Zoltán Aladár (n. 1929)

– 1988: A murit Alexandru Graur, personalitate de seamă a lingvisticii româneşti, profesor universitar; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; între anii 1945 – 1948 a fost mai întâi director cultural, apoi subdirector general pentru programe al Radiodifuziunii Române; a realizat, la Radiodifuziune, emisiunile „Limba noastră”, „Odă limbii române”; director al Editurii Academiei (1955-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1989: A murit Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969 (n. 1915) – 35 de ani

– 1997: A murit pictorița Georgeta Năpăruș (n. 1930)

– 2018: A murit Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (n. 1935)

– 2022: A murit Geo Şerban, istoric şi critic literar, eseist, editor și jurnalist cultural (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Summit-ul NATO cu ocazia celei de-a 75-a aniversări (9 – 11 iul.)

• Președintele turc Tayyip Erdogan participă la summitul NATO

– Sucre: Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, va vizita Bolivia

– Bologna, Italia: Reuniune G7 în domeniile științei și tehnologiei (9 – 11 iul.)

– Londra: Noul Parlament se întrunește după alegerile generale

– Buenos Aires: Președintele argentinian Javier Milei urmează să participe la parada militară de marcare a aniversării independenței

– Nairobi, Kenya: Curtea examinează plângerea depusă de familia unei femei despre care se presupune că a fost ucisă în 2012 de un soldat britanic

– Santa Fe, SUA: Procesul actorului Alec Baldwin cu privire la împușcarea fatală de pe platourile de filmare a filmului „Rust” (9 – 19 iul.)

– Teheran: Sunt marcați 25 de ani de la atacul asupra căminului Universității din Teheran în 1999

– Guyana Franceză: Lansarea inaugurală a rachetei europene Ariane 6, care trebuie să restabilească un acces independent al Europei la spaţiu, va avea loc de la Centrul Spaţial din Kourou, în Guyana Franceză, pe 9 iulie. Prima tentativă de lansare a Ariane 6 marchează o nouă eră a călătoriilor spaţiale autonome şi polivalente în Europa

– Germania: Fotbal – Euro 2024, semifinala

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Sudanul de Sud; aniversarea proclamării independenţei – 2011

– 1441: A murit pictorul flamand Jan Van Eyck (n. 1395)

– 1744: S-a născut, la Londra, François-Guillaume Ménageot, pictor francez de scene religioase și istorice; a fost director al Academiei Franceze din Roma (m. 1816, la Paris) – 280 de ani

– 1764: S-a născut Ann Radcliffe, romancieră engleză, considerată pionieră a romanului gotic; a scris mai multe cărți de groază și mister, cu implicații sociale, în care elementele romantice se îmbină cu cele realiste, cel mai cunoscut fiind „Misterele din Udolpho” (m. 1823) – 260 de ani

– 1797: A murit Edmunde Burke, om de stat irlandez, autor, orator, teoretician politic și filosof; fondatorul conservatorismului englez; celebru pentru sprijinul acordat coloniilor nord-americane la obținerea independenței lor, precum și pentru puternica sa opoziție față de Revoluția Franceză (n. 1729)

– 1819: S-a născut Elias Howe, inventator american, cu însemnate contribuții în dezvoltarea mașinilor de cusut (m. 1867) – 205 ani

– 1834: S-a născut poetul Jan Neruda, unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai realismului ceh (m. 1891) – 190 de ani

– 1850: A murit Zachary Taylor, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în perioada martie 1849 – iulie 1850 (n. 1784)

– 1854: S-a năcut Frédéric Samuel Cordey, pictor peisagist francez care a făcut parte din mișcarea impresionistă (m. 1911) – 170 de ani

– 1856, 9/10: S-a născut Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (m. 1943). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 28 iunie 1856

– 1858: S-a născut Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (m. 1942)

– 1879: S-a născut compozitorul italian Ottorino Respighi (m. 1936) – 145 de ani

– 1880: A murit Paul Broca, medic și anatomist francez (n. 1824)

– 1894: S-a născut Piotr Leonidovici Kapița, fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson; considerat părintele bombei nucleare sovietice (m. 1984) – 130 de ani

– 1901: S-a născut scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „Doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” pentru cele mai multe romane de autor publicate într-un singur an, în 1977 (m. 2000)

– 1911: S-a născut fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (m. 2008)

– 1924: S-a născut organistul francez Pierre Cochereau (m. 1984) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Ben Roy Mottelson, fizician danez de origine americană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater, pentru contribuțiile la demonstrarea teoriilor lui Rainwater privind structura nucleilor atomici (m. 2022)

– 1932: S-a născut omul de stat american Donald Henry Rumsfeld, fost şef al Pentagonului, principalul arhitect al războiului din Irak în timpul mandatului preşedintelui George W. Bush (m. 2021)

– 1932: A murit King Camp Gillette, inventator şi manufacturier american, cel care a realizat primele lame de ras; în 1901 a înfiinţat, împreună cu W. E. Nickerson, compania „Gillette”, prima producătoare din lume de lame de bărbierit; producţia a început în 1903, patentul invenţiei fiind obţinut în 1904 (n. 1855)

– 1933: S-a născut neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (m. 2015)

– 1937: S-a născut David Hockney, pictor, fotograf şi scenograf britanic; în prezent locuiește în California, SUA

– 1938: S-a născut actorul american Brian Dennehy (m. 2020)

– 1956: S-a născut Tom Hanks (nume complet: Thomas Jeffrey Hanks), actor, regizor şi producător american de film

– 1962: A murit Georges Bataille, antropolog, bibliotecar, critic literar, eseist, filosof și scriitor francez (n. 1897)

– 1964: S-a născut fostul fotbalist şi antrenor italian Gianluca Vialli, legenda Sampdoriei Genova; unicul jucător din istoria fotbalului european care a devenit campion și vice-campion în toate cele trei competiții de club europene majore; a fost comentator la Sky Sport Italia (m. 2023) – 60 de ani

– 1974: A murit Earl Warren, jurist şi om politic american; şef al Curţii Supreme (din 1953), a impus (în 1954) votarea unei hotărâri care condamna segregaţia rasială în şcoli; a prezidat, între anii 1963 şi 1964, Comisia care a anchetat asasinarea preşedintelui SUA John F. Kennedy (n. 1891) – 50 de ani

– 1990: A murit pianista şi profesoara franco-elvețiană Hélène Boschi (n. 1917)

– 2002: A murit actorul american de film Rod Steiger (n. 1925)

– 2004: A murit (în Maroc) Jean Lefebvre, actor de film francez (n. 1919) – 20 de ani

– 2011: A murit cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (n. 1937)

– 2016: A murit jurnalistul american Sydney Schanberg; a câştigat premiul Pulitzer pentru relatările despre căderea regimului din Cambodgia şi Khmerii Roşii (n. 1934)

– 2019: A murit miliardarul filantrop american Ross Perot; unul dintre pionierii industriei de servicii IT; a fondat „Electronic Data Systems” în 1962, a pus bazele companiei „Perot Systems Corp”, în 1988 (n. 1930) – 5 ani

– 2019: A murit Rip Torn (nume real: Elmore Rual Torn, Jr.), actor american de film și teatru; star al serialului „The Larry Sanders Show” (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit actorul francez Jean-François Garreaud (n. 1946)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 8 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 8 iulie

* Cu 632 de ani în urmă (1392), în Pera Constantinopolului, era menţionată prezenţa monedelor emise în Ţara Românească – „perperii de Valachia”, fiind atestată, astfel, circulaţia monedei româneşti în comerţul sud-est european

* Navigatorul şi exploratorul portughez Vasco da Gama (1469-1524) începea, acum 527 de ani (1497), din portul Restelo Lisabona la bordul corabiei Nau S. Gabriel (120 t), prima călătorie pe mare din Europa (Belem/Lisabona) până în India, înconjurând Africa, şi deschidea, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia. După ce a străbătut Oceanul Indian în numai 23 de zile, navigatorul portughez Vasco da Gama ajungea pe 20 mai 1498 în portul indian Calicut

* Se marchează 315 ani (1709) de când a avut loc Bătălia de la Poltava (astăzi, în Ucraina), care a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei într-una dintre cele mai celebre bătălii ale Marelui Război al Nordului. Este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor. NOTĂ: Unele surse menţionează şi stilul vechi – 27 iunie 1709

* Acum 313 ani (1711), între 8/19 şi 11/22 iulie, a avut loc Bătălia de la Stănileşti pe Prut. Forţele ruso-moldovene au fost încercuite de turci, iar ţarul Petru I a fost constrâns să semneze pacea la Vadu Huşilor. A luat sfârşit domnia lui Dimitrie Cantemir în Moldova, începută la 23.XI.1710. Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilierul apropiat al ţarului

* Sunt marcați 135 de ani (1889) de la apariția primului număr al prestigiosului cotidian american „The Wall Street Journal”, unul dintre cele mai importante ziare economice şi financiare din lume. A fost fondat de compania Dow, Jones & Company, înfiinţată în 1882, de reporterii financiari Charles Dow şi Edward Jones, cărora li s-a alăturat şi Charles Bergstresser. Împreună au pus bazele unei bănci de date în domeniul afacerilor. Primul buletin cu informaţii financiare a fost editat într-un mic birou din subsolul unui magazin de dulciuri de pe Wall Street nr. 15, din New York şi era destinat, iniţial, unui grup restrâns de abonaţi. Ziarul a apărut prima dată în anul 1883, sub numele de „Customers’ Afternoon Letter”, din 1889, fiind redenumit „The Wall Street Journal”

* Cu 48 de ani în urmă (1976) Comitetul Politic (înfiinţat în 1972) al Partidelor Creştin Democrate din ţările Pieţei Comune (azi, Uniunea Europeană) adopta, la Luxemburg, statutul Partidului Popular European (PPE), primul preşedinte ales fiind Leo Tindemans (1922-2014). În 1978, a avut loc primul congres al PPE, în cadrul căruia a fost adoptat programul politic. Şi la Bucureşti a avut loc un Congres al formaţiunii, în perioada 17 – 18 octombrie 2012. Partidul Popular European, în prezent condus de Donald Tusk, este o federaţie a partidelor creştin democrate membre, asociate sau candidate ale Uniunii Europene. Din România sunt afiliate la PPE Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

* Acum 14 ani (2010) un avion experimental propulsat de energie solară a stabilit un record mondial și a făcut istorie, după ce a zburat încontinuu timp de 26 de ore (inclusiv pe timp de noapte), aterizând în siguranță pe un aerodrom elvețian. Cea mai grea încercare a fost ca avionul cu o persoană la bord să zboare și noaptea, dar s-a dovedit că ziua bateriile au acumulat suficientă energie. Aparatul avea o anvergură a aripilor de 63 metri, o lungime de 22 de metri și o greutate 1.600 de kilograme, dispunea de baterii care cântăreau jumătate de tonă, de patru motoare electrice și de aproximativ 12.000 de celule solare, iar viteza medie de zbor a fost 70 km/h. Pilotul Andre Borschberg a decolat cu avionul Solar Impulse pe 7 iulie și a aterizat la Payerne, în Elveția, joi, 8 iulie. După ce a zburat 14 ore pe lumină, bateriile s-au încărcat suficient încât avionul să poată zbura și noaptea. După câțiva ani, în iulie 2016, o versiune perfecționată, Solar Impulse 2, avea să finalizeze un istoric înconjur al Pământului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Transportului Public Timişorean”, stabilită de Consiliul Local în 2011; în data de 8 iulie 1869 (- 155 de ani), la Timişoara, se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric (6 km), Timişoara devenind astfel primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai. La 30 aprilie 1869, s-au achiziţionat de la Fabrica de Vagoane din Viena primele 5 vagoane de persoane, pentru transportul cu cai, fiecare vagon costând 1755 florini. Tramvaiele cu cai au funcţionat până la 26 iulie 1899, când au circulat s-au introdus tramvaiele cu tracțiune electrică. La sfârşitul anului 1869, Societatea de Tramvaie cu Cai din Timișoara avea un parc de 24 de vagoane. Programul de circulaţie al tramvaielor era între orele 6 – 22, la un interval de 10-12 minute. Astfel, Timişoara devenea primul oraş din ţară şi al treilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun, după New York și Paris. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Primul tramvai urban a fost ideea lui John Stephenson şi a fost dat în funcţiune în 26 noiembrie 1832 în New York, între Manhattan şi Harlem. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, la Paris, în 1854

– 1885, 8/21: A murit (la Atena) Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839)

– 1891: S-a născut Constantin Motăş, zoolog, biolog, ecolog; ca profesor la Facultatea de Agronomie din Iaşi, a ţinut primul curs de hidrobiologie şi piscicultură din România; împreună cu S. Karaman şi P. C. Chapuis, a pus bazele unei noi discipline – freatobiologia, ştiinţa care studiază organismele din apele freatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1980)

– 1903: S-a născut Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (m. 1978)

– 1907: S-a născut pictorul Petre Abrudan; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii transilvănene (m. 1979)

– 1910: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (m. 1973)

– 1914: S-a născut Elvira Micoş, pictor, gravor și scenograf (m. 2014) – 110 ani

– 1926: S-a născut Constantin Romaşcanu, compozitor, dirijor de cor, organist şi profesor; a înfiinţat şi dirijat orchestra simfonică a studenţilor Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie a Conservatorului „C. Porumbescu” din Bucureşti (1967-1982)

– 1933: S-a născut actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete; artist păpuşar la Teatrul „Ţăndărică” între anii 1950 – 1997; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu; a colaborat cu Radiodifuziunea Română la emisiunea „Teatru la microfon” şi la „Teatrul Radiofonic” (1959 – 1985), a avut emisiunea „Povestiri pe degete” la Televiziunea Naţională (seriale cu păpuşi, 1958 – 1980); apreciată profesoară universitară de Arta Teatrului de Păpuşi în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actual UNATC (m. 2019)

– 1941: S-a născut poeta și prozatoarea Elisabeta Isanos; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar (m. 2018)

– 1941: S-a născut poeta Angela Marinescu (a folosit şi pseudonimul Basaraba Matei; numele real este Basaraba-Angela Marcovici) (m. 2023)

– 1942: S-a născut Şerban Foarţă, poet, eseist şi traducător (în special din poezia franceză modernă)

– 1948: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Popescu, unul dintre întemeietorii grupării „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1952: S-a născut Vasile Pușcaș, profesor universitar, diplomat și om politic; negociatorul aderării României la Uniunea Europeană; membru corespondent al Academiei Române din 2021

– 1954: S-a născut pictorul Ioan Burlacu – 70 de ani

– 1955: S-a născut actriţa de teatru şi film Mihaela Mitrache (m. 2008)

– 1956: A murit prozatorul Damian Stănoiu (prenumele la naştere: Dumitru); în scrierile sale predomină prezentarea vieţii monahale, ecleziastice în general (n. 1893)

– 1959: A murit (în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) scriitorul creştin, moralist și naționalist Vasile Militaru, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă, a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (n. 1886) – 65 de ani

– 1960: S-a născut dirijorul Ion Marin; stabilit în Austria, din 1986; colaborează, în prezent, cu orchestre renumite din întreaga lume; a creat „Cantus Mundi”, cel mai modern program de integrare şi de luptă împotriva discriminării în rândul copiilor, și programul „Simfonia Mundi”, care se bazează pe instrumente; fiul fondatorului corului de cameră „Madrigal”, Marin Constantin

– 1962: A murit compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu (n. 1899)

– 1968: A murit Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (n. 1904)

– 1984: A murit (la Nisa, Franţa) George Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász), cunoscut fotograf, sculptor şi cineast francez de origine maghiară din România (n. 1899, la Braşov) – 40 de ani

– 1994: A murit George Hanganu, istoric literar şi comparatist (n. 1914) – 30 de ani

– 2009: A murit etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1921) – 15 ani

– 2011: A murit inginerul Emanuel Diaconescu, întemeietor al şcolii doctorale sucevene în inginerie mecanică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1944)

– 2013: A murit Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (n. 1931)

– 2014: A murit creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (n. 1917) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Spania: Ministrul spaniol al economiei Carlos Cuerpo va vorbi la un eveniment Europa Press la Madrid.

-Manila: Filipine și Japonia vor organiza o reuniune 2+2 ministerială de externe și apărare

– Londra: Cea de-a 132-a sesiune a Consiliului Organizației Maritime Internaționale (IMO) (8 – 12 iul.)

– Atena: Deschiderea procesului în apel asupra incendiului de pădure de la Mati, care s-a soldat cu victime

– Renens, Elveția: Hotărâre în procesul de recurs al polițiștilor implicați în arestarea care a provocat moartea unui nigerian în timpul unui control

– Dakar, Senegal: Proces în apel împotriva a doi deputați judecați pentru lovirea unui coleg în mijlocul unei sesiuni parlamentare

-Bamako, Mali: Urmează o hotărâre împotriva unui lider politic care a semnat un document critic la adresa juntei

Aniversări – Comemorări

– 1621: S-a născut fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (m. 1695)

– 1695: A murit Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a construit primul ceas cu pendul (1657) şi a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (n. 1629)

– 1784: A murit Torbern Olof Bergman, chimist și mineralog suedez, cunoscut pentru lucrarea sa din 1775 “Disertație despre Atracțiile Elective”, conținând cele mai cuprinzătoare tabele despre afinitatea chimică publicate vreodată (n. 1735) – 240 de ani

– 1822: A murit poetul englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (n. 1792)

– 1831: S-a născut farmacistul american John Pemberton, inventatorul băuturii răcoritoare „Coca-Cola” (m. 1888)

– 1838: S-a născut contele german Ferdinand von Zeppelin, inventatorul dirijabilului (în perioada 1900-1917 a construit peste 50 de dirijabile rigide); este primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor (m. 1917)

– 1839: S-a născut John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (m. 1937) – 185 de ani

– 1890: S-a născut scriitorul Walter Hasenclever, unul dintre principalii exponenţi ai expresionismului german (m. 1940; s-a sinucis)

– 1892: S-a născut scriitorul englez Richard Aldington; reprezentant de seamă al curentului imagist (m. 1962)

– 1894: S-a născut cineastul italian Carlo Ludovico Bragaglia, prolific realizator în special de comedii (m. 1998) – 130 de ani

– 1900: S-a născut George Antheil, compozitor şi pianist american (m. 1959)

– 1902: S-a născut lingvistul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limba şi literatura română; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1903: S-a născut pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (m. 1984)

– 1904: S-a născut Henri Paul Cartan, matematician francez; a fost președinte al Uniunii Internaționale a Matematicienilor (m. 2008) – 120 de ani

– 1921: S-a născut Edgar Morin, filosof și sociolog francez, recunoscut la nivel internațional pentru munca sa privind complexitatea și „gândirea complexă” (pensée complexe), și pentru contribuțiile sale științifice în diverse domenii precum studii media, politică, sociologie, antropologie vizuală, ecologie, educație și biologia sistemelor; deține diplome în istorie, economie și drept

– 1923: S-a născut Manuel López Alvar, lingvist, istoric și profesor universitar spaniol, specializat în studiul dialectologiei și filologiei limbii spaniole; de-a lungul carierei sale, a contribuit la crearea multor atlase lingvistice spaniole și hărți care au înregistrat variațiile de vorbire într-o anumită zonă geografică; membru de onoare din străinătate al Academeiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (m. 2014)

– 1930: A murit filologul german Gustav Weigand; în 1893 a înfiinţat, la Leipzig, Institutul pentru Studiul Limbii Române, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru ştiinţific din străinătate pentru studiul limbii române; Weigand a fost şi primul lingvist care a cercetat, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români; el a impus în lumea ştiinţifică şi folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea limitativă de „macedonean”; membru corespondent străin al Academiei Române (1892) (n. 1860)

– 1938: S-a născut actorul rus Andrei Miagkov, legendă a cinematografiei sovietice (m. 2021)

– 1943: S-a născut Michael Metzeltin, lingvist și profesor austriac, personalitate de prim rang în domeniul filologiei romanice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2004

– 1944: S-a născut poetul palestinian Mourid Barghouti; a publicat numeroase colecţii de poezii, dar a fost recunoscut pe plan internaţional pentru volumul de memorii „I saw Ramallah” (m. 2021) – 80 de ani

– 1946: A murit Józef Mehoffer, pictor și grafician austriac de origine poloneză (n. 1869)

– 1949: A murit Riccardo Pick-Mangiagalli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (n. 1882) – 75 de ani

– 1951: S-a născut actriţa americană de film şi prezentatoarea de modă Anjelica Huston

– 1952: S-a născut actriţa americană Mary Ellen Trainor (m. 2015)

– 1956: A murit Giovanni Papini, jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian (n. 1881)

– 1958: S-a născut Kevin Bacon, regizor, actor şi producător american

– 1961: S-a născut Andrew Fletcher, instrumentist britanic (keyboard), DJ și unul dintre membri fondatori ai trupei Depeche Mode (m. 2022)

– 1967: A murit actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului XX (n. 1913)

– 1979: A murit Sin-Itiro Tomonaga, fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat, în 1965, Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger (n. 1906) – 45 de ani

– 1979: A murit Robert Burns Woodward, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1965 (n. 1917) – 45 de ani

– 1994: A murit Kim Ir Sen (Kim Il-sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al CC (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al RPD Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” al socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (n. 1912) – 30 de ani

– 2012: A murit Ernest Borgnine (născut Ermes Effron Borgnino), actor american de film şi televiziune (n. 1917)

– 2015: A murit poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (n. 1943)

– 2015: A murit actorul american Irwin Keyes (n. 1952)

– 2016: A murit muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (n. 1936)

– 2018: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul italian Carlo Vanzina, unul dintre inventatorii genului „cinepanettone” – un stil cinematografic popular, alcătuit din comedii fără mari pretenţii artistice, ignorate de criticii de specialitate dar adorate de publicul larg (n. 1951)

– 2022: A murit actorul american de origine siciliană Tony Sirico (nume real Gennaro Anthony Sirico Jr.), cunoscut pentru rolul lui Paulie „Walnuts” Gualtieri din seria HBO „The Sopranos” (n. 1942)

– 2022: A murit (asasinat) omul politic japonez Shinzō Abe, unul dintre cei mai de succes prim-miniștri ai Japoniei de după război și cel mai longeviv în fruntea guvernului, timp de aproape 9 ani în total (n. 1954)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 7 iulie

* Cu 167 de ani în urmă (1857), în Moldova, au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) (7/19)

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când a intrat în vigoare Concordatul cu Sfântul Scaun. Primele tratative purtate de statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început, la solicitarea Vaticanului, în anul 1920. La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, în care se stipula că religia catolică „se va practica şi exercita liber şi în public în toată România”. Astfel, documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioşilor acesteia exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici. Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la rangul de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940 să revină la statutul de legaţie. După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. La începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat „persona non grata”. Ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, act faţă de care Vaticanul a protestat. La 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost întrerupte. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a fost recunoscută oficial. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 mai 1990, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice ale Sfântului Scaun cu noua Românie democratică au fost restabilite. La 28 noiembrie 1990, a fost numit nunţiul apostolic la Bucureşti, iar la 5 noiembrie 1992 şi-a deschis din nou porţile Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică)

* Acum 94 de ani (1930) a fost aprobată Legea pentru protecţia monumentelor pe baza căreia lua fiinţă, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, al cărei prim preşedinte a fost Andrei Popovici-Bâznăşanu. În perioada 1930-1943, Comisia a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”

* În urmă cu 87 de ani (1937) începea cel de-al doilea război chino-japonez, conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încheiat cu capitularea Japoniei, în 1945. Înainte de 1937, cele două națiuni s-au confruntat în „incidente” locale, fiecare dintre cele două părți având numeroase motive să nu declanșeze un război pe scară mare. Invadarea Manciuriei de către japonezi, cunoscută și ca „Incidentul Mukden”, a avut loc în 1931. Ultimul dintre aceste incidente a fost „Incidentul de la podul Marco Polo” din 1937, care a fost de altfel considerat momentul oficial de începere a războiului total dintre cele două țări. Din 1937 până în 1941, China a luptat singură împotriva Japoniei. După atacul de la Pearl Harbor, al doilea război chino-japonez a devenit parte a celui de-al Doilea Război Mondial, iar China s-a bucurat de sprijinul Aliaților

* Acum 67 de ani (1957) era încheiată cooperativizarea în Dobrogea, prima regiune colectivizată din România

* Cu 61 de ani în urmă (1963) Corul Naţional de Cameră „Madrigal” a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov. Înfiinţat la 11.IV.1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan. Începând cu anul 2015, Corul Madrigal ia numele fondatorului său și devine Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, inaugurând primul sediu propriu din istoria sa, la Sala Mare a Palatului din București. În 2016, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, distincție primită la Palatul Națiunilor Unite, din Geneva. Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”

* În urmă cu 31 de ani (1993), în perioada 7 – 11 iulie, a avut loc prima ediţie a Salonului Auto Bucureşti – SAB. De atunci, în fiecare toamnă (cu unele excepții), Romaero Băneasa a găzduit această importantă expoziție cu profil auto care a căpătat de-a lungul timpului o importanță din ce în ce mai mare. Astfel, în 1997 salonul a primit statut internațional, devenind astfel un punct de referință în lumea automobilistică. SIAB este un eveniment major pentru industria auto din România, fiind singurul salon auto internațional, înregistrat în calendarul oficial OICA – Organizația Internațională a Constructorilor de Automobile

* Acum 19 ani metroul londonez a fost ţinta celui mai grav atentat terorist din istoria capitalei britanice, în dimineaţa zilei de 7 iulie 2005, trei atacatori sinucigaşi aruncându-se în aer, în trei trenuri diferite. În urma exploziilor 52 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 700 au fost răniţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Muceniță Chiriachi (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Justiţiei” (sărbătorită anual, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, prin Hotărârea de Guvern nr. 346 din 1994) – 30 de ani

– 1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (m. 1952)

– 1886: S-a născut (la Paris) compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée; fiul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (m. 1969)

– 1906: S-a născut matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect și profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1923: S-a născut sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci; celebru, în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel (m. 2014)

– 1923: A murit compozitorul Guilelm Şorban (n. 1876)

– 1928: S-a născut inginerul şi profesorul Vasile-Mihai Popov; contribuţii la proiectarea şi execuţia calculatoarelor analitice Mecan I şi II, în cadrul Institutului de Energetică; stabilit (din 1968) în SUA, unde a devenit cunoscut pentru descoperirea unei metode de analiză a stabilităţii sistemelor dinamice neliniare (numită astăzi criteriul Popov); membru corespondent al Academiei Române din 1963

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Borlan (m. 1994)

– 1943: S-a născut Nicolae Noica, inginer constructor, profesor universitar; director al Bibliotecii Academiei Române, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului; membru de onoare al Academiei Române din 2019

– 1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească)

– 1951: S-a născut poeta Daniela Caurea (m. 1977)

– 1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov; cercetări de histologie şi citologie; are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o şcoală puternică de citologie umană; membru titular al Academiei Române din 1927 (n. 1867)

– 1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova)

– 1987: A murit poetul Virgil Huzum (n. 1905)

– 1988: A murit poetul simbolist și profesorul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (n. 1887)

– 1989, 7/8: A murit Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 s-a stabilit în Spania, apoi s-a întors la Freiburg, unde a și murit (n. 1912) – 35 de ani

– 1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (n. 1926)

– 2000: A murit compozitorul Vinicius Grefiens; a fost redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1942-1944; 1947-1950) (n. 1916)

– 2004: A murit biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru al Academiei Române din 2001 (n. 1930) – 20 de ani

– 2008: A murit Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română (n. 1930)

– 2015: A murit Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (n. 1955)

– 2020: A murit Florin Mihăilescu, critic, teoretician şi istoric literar, profesor universitar (n. 1937)

– 2022: A murit Simona Cioculescu, istoric literar, editoare și traducătoare (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Al doilea tur al alegerilor legislative

– Trieste, Italia: Vizita Papei Francisc

– Londra: Manifestări de marcare a 19 ani de la atacurile asupra rețelei de transport din Londra, în care peste 50 de persoane au fost ucise și 700 au fost rănite

– Saint-Denis, Franța: Atletism – Liga de Diamant 2024, reuniunea de la Paris

Aniversări – Comemorări

– Anul Nou Islamic (1446 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe în seara zilei precedente, 6 iulie

– „Ziua Mondială a Ciocolatei” a fost declarată în 1995 de către francezi; această dată indică momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao. Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia lui Joseph Fry, din Londra, în 1847. Ciocolata se folosea deja de mii de ani, însă sub altă formă; în 1519, conchistadorul Hernán Cortés a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită „chocolatl”. NOTĂ: Există și alte celebrări pentru ciocolată, în diverse țări: în Statele Unite, pe 28 octombrie, în Ghana, al doilea mare producător de cacao, pe 14 februarie, în Letonia pe 11 iulie. Alții sărbătoresc și Ziua ciocolatei amare – pe 10 ianuarie, Ziua ciocolatei cu lapte – pe 28 iulie, Ziua ciocolatei albe – pe 22 septembrie și Ziua ciocolatei acoperită cu orice – pe 16 decembrie

– „Ziua Mondială a Limbii Kiswahili”, stabilită prin Rezoluţia 41 C/61 și adoptată la cea de-a 41-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO, care a recunoscut rolul pe care îl joacă limba kiswahili în promovarea diversităţii culturale, crearea de conştientizare şi promovarea dialogului între civilizaţii şi a remarcat necesitatea promovării multilingvismului ca valoare fundamentală a Naţiunilor Unite şi un factor esenţial în comunicarea armonioasă între popoare, care promovează unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, toleranţa şi dialogul. Kiswahili este prima limbă africană recunoscută în acest fel de către ONU. Cu peste 200 de milioane de vorbitori, este una dintre cele mai răspândite limbi africane, cuprinzând mai mult de o duzină de dialecte principale. De-a lungul secolelor, această limbă bantu a apărut ca o formă comună de comunicare în multe părţi ale Africii subsahariane, pe lângă Orientul Mijlociu

– Japonia: „Sărbătoarea Stelelor”; conform tradiţiei nipone, stelele Vega şi Altair au în fiecare an, la această dată, o întâlnire romantică pe Calea Lactee

– Insulele Solomon: aniversarea proclamării independenţei – 1978. Ziua naţională

– 1816: A murit Richard Brinsley Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (n. 1751)

– 1843: S-a născut Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru Medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (m. 1926)

– 1860: S-a născut Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (m. 1911)

– 1884: S-a născut Lion Feuchtwanger, romancier, eseist, poet şi dramaturg german; a emigrat în 1933 în Franţa, Anglia şi apoi, în 1940, în SUA (m. 1958) – 140 de ani

– 1887: S-a născut pictorul francez de origine rusă Marc Chagall, stabilit definitiv în Franţa din 1923 (m. 1985)

– 1889: A murit compozitorul, dirijorul și contrabasistul italian Giovanni Bottesini (n. 1821) – 135 de ani

– 1893, 7/19: S-a născut poetul şi dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (m. 1930)

– 1893: S-a născut Miroslav Krleža, prozator, poet şi dramaturg croat; a pus bazele romanului croat modern (m. 1981)

– 1899: S-a născut regizorul american de film George Cukor (m. 1983) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Vittorio de Sica, regizor şi actor italian de film (m. 1974)

– 1907: S-a născut Robert A. Heinlein, scriitor american de science-fiction; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1988)

– 1911: S-a născut Gian Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (m. 2007)

– 1913: S-a născut muzicianul afro-american Pinetop Perkins (pe numele său complet Joseph Williams Perkins), un nume de referinţă pentru genul piano-blues (m. 2011)

– 1916: A murit muzicologul francez Jules Combarieu (n. 1859)

– 1930: A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (n. 1859)

– 1932: S-a născut (în Polonia) producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (m. 2012)

– 1933: S-a născut David McCullough, autor şi istoric american de renume, recompensat cu două premii Pulitzer pentru biografiile preşedinţilor americani John Adams şi Harry Truman; în 2006, a primit Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cel mai înalt premiu civil al Statelor Unite (m. 2022)

– 1939: S-a născut mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (m. 2015) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ringo Starr (Sir Richard Starkey, pe numele său adevărat), vocalist, baterist şi compozitor britanic, fost component al formaţiei „The Beatles”

– 1943: S-a născut Toto (Salvatore) Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară (m. 2023)

– 1983: A murit Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (n. 1922)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1946)

– 2013: A murit actriţa britanică Anna Wing (n. 1914)

– 2014: A murit Alfredo Stéfano di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (n. 1926) – 10 ani

– 2014: A murit actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (n. 1927) – 10 ani

– 2014: A murit Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (n. 1928) – 10 ani

– 2017: A murit pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (n. 1928)

– 2019: A murit Artur Brauner, producător de film și antreprenor german de origine poloneză; are peste 300 de filme la activ, dintre care numeroase mari succese consacrate memoriei Holocaustului, precum „Europa, Europa” (n. 1918) – 5 ani

– 2021: A murit regizorul, producătorul de film, actorul și scriitorul american Robert Downey Sr. (nume la naștere: Robert John Elias Jr.); tatăl actorilor Robert Downey Jr. și Allyson Downey (n. 1936)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 6 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 6 iulie

* Cu 239 de ani în urmă (1785) dolarul american era ales în unanimitate ca monedă a Statelor Unite ale Americii de către Congresul Confederațiilor Statelor Unite, fiind prima dată când un stat adopta un sistem de monedă zecimal

* Se împlinesc 170 de ani (1854) de când, la periferia orașului Jackson, Michigan, peste 10.000 de persoane s-au prezentat la o întâlnire în masă „Under the Oaks”/ „Sub stejari”, moment considerat drept piatra de temelie a fondării Partidului Republican din Statele Unite ale Americii. Întrucât în ziua adunării era foarte cald, mulțimea numeroasă nu a putut fi găzduită în sala pregătită pentru desfășurarea evenimentului, iar „ședința” s-a ținut într-o pădure de stejari de pe „Morgan’s Forty” la periferia orașului, loc cunoscut astăzi sub numele de „Under the Oaks”. Astăzi, acest parc include o placă pentru a comemora evenimentul. Prima Convenţie de organizare a partidului a avut loc la Pittsburgh pe 22 februarie 1856, iar simbolul acestuia este elefantul. Partidul Republican era, în principal, un partid al diasporei Noii Anglii. Pronunţându-se împotriva sclaviei, pentru drepturile femeilor şi împotriva consumului de alcool, ei dovedeau un zel aproape religios. De-a lungul istoriei Statelor Unite, au existat optsprezece preşedinţi republicani, primul fiind Abraham Lincoln (1861 – 1865)

* Acum 139 de ani (1885) chimistul şi biologul francez, Louis Pasteur (1822-1895), a testat cu succes vaccinul antirabic, pe un copil de 9 ani, pe nume Joseph Meister. Pe 6 iulie 1885, Pasteur a primit o vizită neaşteptată în laboratorul său de la Şcoala Normală Superioară: 3 oameni, veniţi tocmai din regiunea Alsacia a Franţei, cereau cu disperare ajutorul cercetătorului. Theodore Vone era proprietarul unui câine care fusese infectat cu virusul rabiei. Acel câine îl muşcase pe copilul de 9 ani al vecinilor, Joseph Meister. A treia persoană era chiar mama băiatului, distrusă de ideea că unicul ei băiat era pe moarte. Starea lui Joseph era cât se poate de gravă. Fusese muşcat de 14 ori. Louis Pasteur ştia că vaccinul lui salvase cincizeci de câini, dar nu fusese testat încă pe subiecţi umani. Tratamentul a durat 10 zile, pe parcursul cărora pacientului i s-au administrat 12 injecţii: „…pe 6 iulie, la ora 8 seara, la 60 de ore de la muşcăturile de pe 4 iulie, în prezenţa medicului Vulpian şi Granter, i-am injectat o jumătate de seringă de lichid spinal de la un iepure care murise de rabie pe 21 iunie.” Rezultatul a fost miraculos, băiatul supravieţuind şi revenindu-și complet

* Acum 106 ani (1918) era constituit în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană (6/19)

* În urmă cu 78 de ani (1946) SUA a lansat o bombă atomică deasupra lagunei atolului Bikini din Pacific (poligon al SUA pentru experienţe nucleare). În perioada 1946-1958 au avut loc, în zonă, 59 de experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen

* Cu 76 de ani în urmă (1948) era instituit regimul de colectare obligatorie a cerealelor. Cotele au fost astfel fixate încât să preia maximul posibil de la producător. Adesea ţăranii erau nevoiţi să cumpere cereale de la piaţă pentru a putea livra cantităţile solicitate de autorităţi. Regimul cotelor a slăbit sensibil gospodăriile ţărăneşti individuale şi a constituit un instrument foarte eficient pentru „a convinge” ţărănimea să-şi predea pământul şi inventarul pentru a intra în „colectivă”

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când, în zilele de 6 şi 7 iulie, a avut loc cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 2:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00. În fapt, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 persoane, cărora li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale

* În urmă cu 67 de ani (1957) jucătoarea americană de tenis, Althea Gibson (1927 – 2003) devenea prima sportivă de culoare care câştiga Turneul de la Wimbledon la simplu feminin, învingând-o pe Darlene Hard (SUA), cu 6-3, 6-2

* Cu 53 de ani în urmă (1971) Comitetul Executiv al CC al PCR a adoptat şi a dat publicităţii faimoasele „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de Nicolae Ceauşescu. Vădit inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord, „Propunerile” au marcat sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România. Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80, o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale

* Acum 12 ani (2012) Parlamentul a votat în favoarea suspendării fostului preşedinte Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea sa din funcţie. Era pentru a doua oară când Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, precedenta suspendare şi referendumul de demitere având loc în 2007. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. În urma prezenței la referendum a 46,24% din populația cu drept de vot, rezultatul a fost invalidat deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar

* Este marcat 1 an (2023) de la inaugurarea podului rutier suspendat peste Dunăre de la Brăila – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România (2 km), al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră, fiind prima legătură rutieră din istoria României între Tulcea și Brăila

Aniversări – Comemorări

– 1844: S-a născut I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (m. 1878) – 180 de ani

– 1918: S-a născut graficiana Lidia Mihăescu (m. ?)

– 1920: S-a născut Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (m. 1981)

– 1920, 6/19: S-a născut (la Tătar Copceac, azi în R. Moldova) inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2014)

– 1923: S-a născut medicul și profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici; cercetări în domeniile neurologiei şi gerontologiei; pionier în domeniul neurociberneticii; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2023)

– 1927: S-a născut compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (m. 2011)

– 1933: S-a născut matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (m. 2005)

– 1936: S-a născut Niculae Spiroiu, inginer și general de armată, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării naționale (1991-1994) (m. 2022)

– 1936: A murit Gheorghe Ghibănescu, istoric şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (n. 1864)

– 1940: S-a născut Nicolae Dragoș Hâncu, medic nutriționist, eseist și profesor universitar doctor; a desfășurat activitatea științifică în domenii precum lipidologia clinică, managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2, riscul cardiovascular global, obezitatea abdominală; președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice; membru de onoare al Academiei Române din 2011

– 1943: S-a născut Dorin Anastasiu, solist vocal, profesor, redactor și prezentator de emisiuni TV (m. 2021)

– 1944: S-a născut poetul George Alboiu (m. 2023) – 80 de ani

– 1945: S-a născut locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (m. 1989)

– 1947: S-a născut poeta şi eseista Gabriela Negreanu (m. 1995)

– 1949: S-a născut Victor Ionescu, jurnalist, istoric și analist politic; a lucrat decenii la rând la televiziunea publică şi a realizat emisiuni de actualitate internaţională; a lucrat şi la postul public de radio în anii 2000, unde a fost, între altele, redactor-şef la Redacţia Informaţii, iar în ultimii ani de activitate a colaborat cu Agenţia de presă RADOR a Radio România, fiind iniţiatorul buletinului specializat „Balcanii şi Marea Neagră”; a format tineri jurnalişti în domeniul afacerilor externe (m. 2023) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Adrian Iorgulescu, compozitor, profesor și om politic; preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (1992-2005; 2010-prezent); ministrul culturii şi cultelor în Cabinetul Tăriceanu (aug. 2005 – dec. 2008); deputat PNL între anii 1996 şi 2000; membru corespondent al Academiei Române (din 2022)

– 1953: S-a născut (lângă Chişinău, azi în R. Moldova) interpreta de muzică uşoară Anastasia Lazariuc

– 1953: S-a născut caricaturistul Ion Barbu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

– 1958: S-a născut Adrian Alui-Gheorghe, poet, prozator şi publicist; membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Sibiu, din 1990

– 1964: A murit Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (n. 1895) – 60 de ani

– 1979: A murit George Lesnea (numele la naştere: Gold), poet şi traducător (a tradus din Esenin, Puşkin, Mihalkov, Lermontov ş.a.) (n. 1902) – 45 de ani

– 1989: A murit compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (n. 1920) – 35 de ani

– 1998: A murit soprana Arta Florescu; a debutat la Radio Bucureşti (20 martie 1939) într-un recital vocal, acompaniată de pianistul Nicolae Rădulescu, în program figurând lieduri de Duparc, Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi în alt recital public la Ateneul Român din Bucureşti (1941) cu pagini de Hugo Wolf, Duparc, Chausson, Richard Strauss, Joseph Marx, Reynaldo Hahn, Stravinski şi Enescu (n. 1921)

– 2002: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Drăgulescu; redactor-şef adjunct (1966-1974) la Redacţia muzicală a Radioteleviziunii Române (n. 1932)

– 2015: A murit sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad (n. 1927)

– 2018: A murit actriţa de teatru și film Marina Procopie (n. 1959)

– 2019: A murit Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit Florin Faifer, istoric și critic literar, teatrolog, lexicograf, publicist și profesor (n. 1943)

– 2023: A murit Toma Frențescu, maestru coregraf, reprezentativ pentru folclorul din Banat; a fost, timp de 50 de ani, coordonator și coregraf al Ansamblului folcloric „Timișul” (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Baku: Președintele turc Tayyip Erdogan vizitează Azerbaidjanul

– Moscova: Încheierea arestării preventive a jurnalistului rus Nadezhda Kevorkova

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cooperativelor”, sărbătorită în prima sâmbătă din luna iulie, este marcată de cooperative din întreaga lume din 1923, potrivit unei hotărâri adoptate în anul 1922 de Mişcarea Cooperatistă Internaţională, și proclamată oficial de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la centenarul Alianţei Cooperatiste Internaţionale, în 1995 (potrivit Rezoluţiei 49/155 din 23.XII.1994); tema din acest an este: „Cooperative care construiesc un viitor mai bun pentru toți”. Întreprinderile cooperative vor avea oportunitatea de a-și prezenta contribuțiile actuale și istorice la construirea unui viitor durabil, accelerând eforturile de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) până în 2030

– 6 – 7.VII: „Ziua Internaţională a Sporturilor acvatice” (”World Aquatics Day”) – În ianuarie 2016, în cadrul Reuniunii Biroului FINA (Federația Internațională de Natație) care a avut loc la Budapesta, Ungaria, a fost recunoscută o zi mondială a sporturilor acvatice pentru a celebra acest gen de competiții și sporturi din întreaga lume într-o zi comună. Ziua Mondială a sporturilor acvatice FINA este un eveniment care sărbătorește și încurajează puterea sporturilor acvatice pentru bunăstarea și dezvoltarea socială în toate colțurile lumii. Este sărbătorită în fiecare an în primul weekend din iulie, înainte de 19 iulie – data înființării FINA la Londra 1908, marcând în fiecare an aniversarea FINA. NOTĂ: În România ”Ziua națională a înotului” este marcată la 19 iulie, fiind instituită prin Legea nr. 279 din 26 noiembrie 2021

– „Ziua Internaţională a Sărutului”; se serbează la iniţiativa Marii Britanii, unde exista deja, în unele regiuni, vechiul obicei al sărutului, practicat într-o anumită zi, între cei apropiaţi şi cei dragi

– Proclamarea Republicii Malawi (fostul protectorat britanic Nyassaland) – 1966. Ziua naţională

– Ziua naţională a Republicii Federale Islamice a Comorelor; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1415: A murit (ars pe rug) Jan Hus, teolog reformator ceh, condamnat ca eretic pentru ideile sale anti-papale; erou naţional al poporului ceh (iniţiatorul şi conducătorul mişcării populare husite); creator al limbii literare cehe („De orthographia boemica”) (n. ~1369)

– 1533: A murit poetul italian Ludovico Ariosto; cunoscut mai ales datorită poemului eroic „Orlando furioso” (n. 1474)

– 1535: A murit Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (n. 1478)

– 1837: S-a născut Vasil Levski, om politic bulgar; fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman; participant la organizarea Comitetului Central Revoluţionar Bulgar (creat la Bucureşti, în 1870); s-a pronunţat pentru instaurarea unei republici în Bulgaria (m. 1873; prins de turci, a fost spânzurat la Sofia)

– 1854: A murit fizicianul și profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (n. 1789) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1787

– 1859: S-a născut Verner von Heidenstam, poet şi romancier suedez; promotor al neoromantismului; Premiul Nobel pentru literatură în 1916 (m. 1940) – 165 de ani

– 1871: A murit poetul și dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves (n. 1847)

– 1877: S-a născut Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (m. 1949, în Argentina, unde se stabilise)

– 1877: S-a născut scriitorul rus Aleksei Remizov (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 24 iunie 1877 – stilul vechi

– 1878: S-a născut Eino Leino, scriitor, critic literar și jurnalist finlandez; contribuţie decisivă la dezvoltarea poeziei finlandeze de la începutul secolului al XX-lea (m. 1926)

– 1893: A murit scriitorul francez Guy de Maupassant (Henri René Albert Guy de Maupassant), unul dintre precursorii povestirii moderne (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul german Hanns Eisler; muzică de avangardă, muzică de film; colaborator al scriitorului Bertolt Brecht (m. 1962)

– 1903: S-a născut biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru Medicină în 1955 (m. 1982)

– 1907: S-a născut pictoriţa mexicană Frida Kahlo (m. 1954)

– 1914: A murit scriitoarea uruguayană Delmira Agustini; una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american (n. 1886) – 110 ani

– 1916: A murit Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (n. 1840)

– 1919: S-a născut Osvaldo Guayasim, pictor şi sculptor ecuadorian (m. 1999) – 105 ani

– 1921: S-a născut Nancy Reagan, actriță americană, cunoscută sub numele de Nancy Davis, și fosta Prima Doamnă a Statelor Unite în perioada 1981 – 1989, fiind soția președintelui Ronald Reagan (m. 2016)

– 1923: S-a născut generalul Wojciech Jaruzelski, fost lider comunist al Poloniei în perioada 19 iulie 1989 – 21 decembrie 1990, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Tratatului de la Varșovia, cunoscut pe plan mondial pentru reprimarea sângeroasă a protestatarilor sindicatului Solidaritatea (m. 2014)

– 1925: S-a născut interpretul american Billy Haley, unul dintre primii muzicieni rock and roll, o adevărată legendă a muzicii rock (m. 1981)

– 1928: S-a născut baritonul englez Peter Glossop (m. 2008)

– 1931: S-a născut, la Beirut (Liban), Antonella Lualdi (nume real Antonietta de Pascale), actriță italiană de film (m. 2023)

– 1933: S-a născut Jean-Pierre Mocky (nume real: Jean-Paul Adam Mokiejewski), regizor, scenarist, producător de filme și actor francez (m. 2019)

– 1935: S-a născut Dalai Lama (pe numele său adevărat Tenzin Gyatso); „Dalai Lama” este titlul conferit conducătorului spiritual al ordinului monahal budist Gelugpa, fiind cel mai înalt grad spiritual în Tibet din secolul XVII-lea şi până în prezent; budiştii tibetani consideră că Dalai Lama este una dintre multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara; actualul Dalai Lama (Tenzin Gyatso), al 14-lea, instalat la Lhasa în 1940, trăieşte în exil în India, din 1959, în urma unei revolte a tibetanilor, pe care a condus-o; laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1989. NOTA 1: În conformitate cu calendarul lunar tibetan ziua sa de naştere este pe 21 iunie. NOTA 2: Tenzin Gyatso a recomandat, în anul 2014, ca după moartea sa să nu mai fie ales alt Dalai Lama, deoarece instituţia şi-a pierdut puterea politică; el consideră că, după 450 de ani de funcţionare a „instituţiei Dalai Lama”, aceasta „şi-a îndeplinit misiunea” şi nu mai este necesară, deoarece budismul tibetan are o organizare foarte bună şi nu mai depinde de un sigur om

– 1937: S-a născut Vladimir Așkenazi, pianist şi dirijor rus; din 1978 locuieşte în Elveţia

– 1937: S-a născut actorul american Ned Beatty (m. 2021)

– 1946: S-a născut George Walker Bush, om politic republican american, al 43-lea preşedinte al SUA (20.I.2001 – 20.I.2009)

– 1946: S-a născut Sylvester Stallone, actor, regizor, scenarist și producător american

– 1946: S-a născut filosoful australian Peter Singer

– 1951: S-a născut actorul australian Geoffrey Rush

– 1953: S-a născut Nanci Griffith, cantautoare și chitaristă americană recompensată cu premiul Grammy; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (m. 2021)

– 1959: A murit George Grosz, pictor, grafician şi scenograf german (n. 1893) – 65 de ani

– 1962: A murit scriitorul american William Faulkner; Premiul Nobel pentru Literatură în 1949 (n. 1897)

– 1971: A murit Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (n. 1901)

– 1973: A murit Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (n. 1885)

– 1998: A murit cântăreţul de muzică country şi actorul american de film Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye) (n. 1911)

– 1999: A murit compozitorul spaniol Joaquín Rodrigo; în ciuda faptului că era aproape orb de la o vârstă fragedă, a avut un real succes, lucrarea sa „Concierto de Aranjuez”, fiind considerat cel mai popular pasaj din muzica clasică a secolului XX (conţine un adagio central ce se remarcă prin participarea chitarei şi efectul combinat al cornului englezesc) (n. 1901) – 25 de ani

– 2000: A murit Władysław Szpilman, pianist, compozitor şi autor polonez; viața sa a constituit subiectul filmului „Pianistul”, din 2002 (n. 1911)

– 2002: A murit regizorul american de film John Frankenheimer (n. 1930)

– 2004: A murit Thomas Klestil, fost preşedinte al Republicii Austria (1992-1998 ; reales în 1998 pentru un nou mandat de şase ani) (n. 1932) – 20 de ani

– 2005: A murit scriitorul francez Claude Simon, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1985 (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul rus Vasili Aksionov (n. 1932) – 15 ani

– 2011: A murit violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonin Dvorak (n. 1929)

– 2015: A murit Dumitru Blajinu, violonist, dirijor, aranjator, compozitor și folclorist din R. Moldova (n. 1934)

– 2015: A murit producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (n. 1937)

– 2019: A murit João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit actorul american Cameron Mica Boyce, cunoscut mai ales pentru rolurile din seriale produse de Disney Channel (n. 1999) – 5 ani

– 2020: A murit Ennio Morricone, compozitor pentru teatru, radio şi cinema, dirijor şi orchestrator italian (n. 1928)

– 2020: A murit Ronald (Ron) Lewis Graham, matematician, informatician și profesor american; „unul dintre principalii arhitecți ai dezvoltării matematicii discrete în întreaga lume”, conform American Mathematical Society (n. 1935)

– 2022: A murit actorul american James Edmund Caan, cunoscut din filme ca „Naşul” şi „Misery” (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 5 iulie

* Acum 1696 de ani (328) avea loc inaugurarea podului construit peste Dunăre, probabil de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Sucidava (situată în vatra orașului Corabia, sub actualul cartier Celei) şi Oescus (azi Ghighen, Bulgaria), care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. A rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării, podul era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile

* Se împlinesc 540 de ani (1484) de când, între 5 şi 14 iulie, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cucereau cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării). După opt zile (la 14 iulie) cetatea a fost cucerită de invadatori şi a devenit raia turcească. Între 22.VII – 7/8.VIII.1484 turcii au cucerit şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii s-au instalat timp de peste patru secole pe teritoriul Moldovei

* Sunt marcați 215 ani (1809) de când, în zilele de 5 şi 6 iulie, a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurată pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate

* Cu 51 de ani în urmă (1973) avea loc lovitura militară din Rwanda împotriva președintelui Grégoire Kayibanda, aflat la putere de la independența țării, în 1962. După cel de-al Doilea Război Mondial, Rwanda a devenit un teritoriu de încredere al ONU, cu Belgia ca autoritate administrativă. Reformele instituite de belgieni în anii ’50 au încurajat creșterea instituțiilor politice democratice, dar le-au rezistat tradiționaliștii tutsi care au văzut în ele o amenințare la adresa stăpânirii tutsi. O populație hutu din ce în ce mai agitată, încurajată de armata belgiană, a declanșat o revoltă în noiembrie 1959, care a dus la răsturnarea monarhiei tutsi. Doi ani mai târziu, Partidul Mișcării Hutu de Emancipare (PARMEHUTU) a câștigat o victorie copleșitoare într-un referendum supravegheat de ONU. În timpul revoltei din 1959 și a consecințelor acesteia, peste 160.000 de tutsi au fugit în țările vecine. Guvernul PARMEHUTU, format ca urmare a alegerilor din septembrie 1961, a primit autonomie internă de la Belgia la 1 ianuarie 1962. O rezoluție a Adunării Generale a ONU din iunie 1962 a pus capăt mandatului belgian și a acordat independență deplină Rwandei (și Burundii) începând cu 1 iulie 1962. Gregoire Kayibanda, liderul Partidului PARMEHUTU, a devenit primul președinte ales al Rwandei, conducând un guvern ales dintre membrii Adunării Naționale, unicamerale, alese în mod direct. În ciuda progreselor înregistrate, ineficiența și corupția au început să se agraveze în ministerele guvernamentale la mijlocul anilor ’60. La data de 5 iulie 1973, armata a preluat puterea sub conducerea generalului-maior Juvenal Habyarimana, care a dizolvat Adunarea Naţională şi Partidul PARMEHUTU şi a desfiinţat orice activitate politică. În 1975, președintele Habyarimana a înființat Mișcarea Națională Revoluționară pentru Dezvoltare (MRND), ale cărei obiective erau promovarea păcii, unității și dezvoltării naționale

* În urmă cu 33 de ani (1991), între 5 şi 7 iulie, a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, în cadrul căruia s-a decis crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu). Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana. PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal

* Acum 28 de ani (1996) se năştea primul mamifer clonat din lume, oiţa Dolly, în mass-media din întreaga lume devenind o adevărată vedetă, prezentată ca o „inestimabilă” senzaţie ştiinţifică. În anul 2003, pe când avea doar 6 ani, echipa de cercetători de la Institutul Roslin din Edinburgh, Scoţia, a fost nevoită să o eutanasieze pe Dolly pentru a-i curma durerile, aceasta suferind de o boală gravă a plămânilor şi de artrită. Aceiaşi oameni de ştiinţă din echipa care a clonat-o prima dată pe Dolly, au realizat, ulterior, un nou experiment genetic, creând 4 oi Dolly – copii genetice perfecte ale clonei originale

* În urmă cu 21 de ani (2003) avea loc inaugurarea Consulatului General al României la Sankt-Petersburg (Federaţia Rusă)

* Cu 18 ani în urmă (2006) a fost organizată, pentru prima dată în România, Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”. Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a realizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”. Ultima ediţie a avut loc în iunie 2011

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Atanasie Athonitul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1814: S-a născut Anton Kagerbauer, arhitect transilvănean care a activat în secolul al XIX-lea; a studiat sub conducerea lui György Winkler la Cluj și a devenit asociat cu acesta; în anul 1855 a realizat noua fațadă a Castelului Bánffy de la Bonțida, în stil neogotic englez (m. 1872) – 210 ani

– 1824, 5/15: A murit Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768) – 200 de ani

– 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892)

– 1833: S-a născut Visarion Roman, publicist, economist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1885)

– 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910)

– 1880: S-a născut actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (m. 1945)

– 1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; la prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul „Rapsodia rustică” (m. 1963)

– 1903: S-a născut Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (m. 1974)

– 1908, 5/18: S-a născut matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2000)

– 1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971)

– 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea  Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie (m. 2008)

– 1931: S-a născut Al.[exandru] Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877) (m. 1983)

– 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989)

– 1936: S-a născut profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (m. 2020)

– 1936: A murit Cezar Papacostea, filolog clasicist, scriitor, traducător și profesor de origine aromână; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia)

– 1937: S-a născut inginerul Vasile Dascălu, expert în construcții şi în consolidări de monumente istorice; a coordonat lucrările de consolidare a Catedralei Mitropolitane din Iași (m. 2018)

– 1943: S-a născut actriţa Melania Cârje; stabilită în SUA din 1981

– 1947: A murit Vasile Ispir, profesor de teologie, misiolog, ecumenist și politician (n. 1886)

– 1958: S-a născut Bogdan Ghiu, poet, eseist, critic și teoretician cultural, traducător, jurnalist și realizator radio-tv

– 1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu

– 1966: S-a născut actriţa Irina Movilă

– 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar; a creat o şcoală în neurochirurgia românească; a organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar – Arseni”); s-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912) – 30 de ani

– 1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş (n. 1910)

– 1999: A murit Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist (n. 1941) – 25 de ani

– 2007: A murit Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (n. 1919)

– 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi primul film biografic, „Darclée” (1960); „Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933) – 15 ani

– 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (n. 1926) – 5 ani

– 2022: A murit Erwin Lucian Bureriu, poet, prozator, eseist și jurnalist (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Hong Kong: Activistul Joshua Wong se prezintă în instanță pentru audieri în cel mai mare proces subversiv din Hong Kong

– Madrid: Soția prim-ministrului Pedro Sánchez se prezintă în fața unui judecător de instrucție din Madrid în cadrul unei anchete de corupție

– Aix-en-Provence, Franța: A 24-a întâlnire economică de la Aix-en-Provence (5 – 7 iul.)

– Elveția: Cea de-a 58-a ediție a Festivalului de Jazz de la Montreux (5 – 20 iul.)

– Londra: La Design Museum se deschide o expoziție dedicată împlinirii a 65 de ani de la „nașterea” păpușii Barbie, un spectacol major, care prezintă evoluția Barbie nu doar în modă, ci și în arhitectură, mobilier și design de vehicule (5 iul. 2024 – 23 feb. 2025)

– Germania: Fotbal – Euro 2024, sferturi de finală (5 – 6 iul.)

– Silverstone, Regatul Unit: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Marii Britanii (5 – 7 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Venezuela; aniversarea proclamării independenţei – 1811

– Ziua proclamării independenţei Republicii Capului Verde – 1975. Sărbătoare naţională

– 1755: S-a născut Sarah Siddons, actriță britanică de teatru (m. 1831)

– 1783: S-a născut Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris, 1835), prima agenţie de presă din lume (m. 1858)

– 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872)

– 1833: A murit fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (n. 1765)

– 1844: S-a născut Edmond Marie Petitjean, pictor francez autodidact, cunoscut pentru peisajele sale terestre și marine (m. 1925) – 180 de ani

– 1857: S-a născut Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m. 1933)

– 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză, naturalizată ulterior cetăţean francez (m. 1959) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (m. 1940)

– 1888: S-a născut Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1944 (m. 1963)

– 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963) – 135 de ani

– 1891: S-a născut John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (m. 1987)

– 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française” (m. 1986) – 125 de ani

– 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005) – 120 de ani

– 1904: A murit poetul kazah Abai Kunanbaev (n. 1845) – 120 de ani

– 1908: A murit Jonas Lie (Jonas Lauritz Idemil Lie), scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei 4 mari scriitori norvegieni din secolul al XIX-lea, alături de Bjørnstjerne Bjørnson, Henrik Ibsen și Alexander Kielland (n. 1833)

– 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974)

– 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fischer (m. 1995) – 110 ani

– 1920: A murit Max Klinger, pictor, sculptor şi gravor german simbolist (n. 1857)

– 1924: S-a născut János Starker, violoncelist american de origine maghiară (m. 2013) – 100 de ani

– 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (n. 1853)

– 1930: S-a născut actorul britanic John Wood (m. 2011)

– 1932: S-a născut Gyula Horn, fost prim-ministru al Ungariei în perioada 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (m. 2013)

– 1932: A murit poetul rus Sasha Cherny (pseudonimul lui Aleksandr Glikberg) (n. 1880)

– 1935: S-a născut scriitorul american John Gilmore (m. 2016)

– 1945: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Michael Blake, câștigător al unui premiu Oscar pentru adaptarea filmului „Dances with the Wolves” („Dansând cu lupii”) după romanul său cu același nume (m. 2015)

– 1948: A murit Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (n. 1888)

– 1953: A murit baritonul italian Titta Ruffo (n. 1877)

– 1966: A murit, la Freiburg, în Germania, George Charles de Hevesy, chimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (n. 1885)

– 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (n. 1883) – 55 de ani

– 1969: A murit pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (n. 1884) – 55 de ani

– 1969: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (n. 1898) – 55 de ani

– 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy

– 1980: A murit Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (n. 1905)

– 1991: A murit poetul american Howard Nemerov (n. 1920)

– 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927)

– 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (n. 1925) – 10 ani

– 2018: A murit scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (n. 1925)

– 2020: A murit actorul canadian Nick Cordero, cunoscut pentru rolurile sale de pe Broadway (n. 1978)

– 2021: A murit regizorul și producătorul american Richard Donner; a regizat primul film din seria cinematografică „Superman” (1978), lungmetrajul „The Goonies” (1985), „Lethal Weapon” (1987) și alte pelicule de succes (n. 1930)

– 2021: A murit Vladimir Menshov, regizor, actor, scenarist și producător rus; a devenit celebru cu filmul „Moscova nu crede în lacrimi”, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, în 1981 (n. 1939)

– 2021: A murit Raffaella Carrà (numele real: Raffaella Maria Roberta Pelloni), cântăreață, dansatoare, prezentatoare de televiziune și actriță italiană; considerată „regina televiziunii italiene” (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când apărea Decretul nr. 765 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)

* Sunt marcați 140 de ani (1884) de când poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924

* În urmă cu 78 de ani (1946) avea loc Pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului

* În urmă cu 74 de ani (1950) avea loc prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era, de asemenea, orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud

* Cu 67 de ani în urmă (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine 765 de titluri de filme lung metraj ficțiune românești, 11.500 de titluri (documentar și animație) de filme de scurt metraj românești, aproximativ 5.100 de titluri de jurnale si actualități românești și cca 10.000 de titluri lung metraj ficțiune și 15.000 de titluri de scurt metraj (documentar, animație) de film străin, lungimea totală a filmelor din colecție ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii. Sediul ANF este în Jilava, Șos. Sabarului nr. 2, unde se află depozitele de filme și laboratoarele de conservare și prelucrare, cât și de restaurare și transpunere digitală a filmelor

* Acum 64 de ani (1960) era adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii

* Cu 54 de ani în urmă (1970) România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de México. Relaţiile Republicii Costa Rica cu România sunt gestionate de Ambasada de la Bruxelles

* În urmă cu 37 de ani (1987) intra în funcţiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care circulă primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010

* Acum 33 de ani (1991) Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Cu 33 de ani în urmă România a aderat, prin Legea nr. 46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967

* Sunt marcați 15 ani (2009) de când coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001

* Oamenii de știință de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) au anunțat, cu 12 ani în urmă (2012), descoperirea bosonului Higgs. Bosonul Higgs, numit astfel după fizicianul britanic Peter Higgs și supranumit „particula Dumnezeu”, este o particulă elementară din familia bosonilor, care face parte din mecanismul de rupere spontană a simetriei ce conferă masă celorlalte particule elementare. Căutarea unei dovezi a existenței sale a început în anii ’60. La 4 iulie 2012, la CERN s-a anunțat descoperirea unei particule cu masă de aproximativ 126 GeV, compatibilă cu bosonul Higgs; identificarea a fost confirmată la 14 martie 2013. La 13 decembrie 2011 oamenii de știință de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) de lângă Geneva au anunțat că au găsit noi dovezi în sprijinul ipotezei că bosonul Higgs există. Printre altele, ei au afirmat că dovedirea definitivă a existența sale va mai dura probabil până sfârșitul anului 2012. La 4 iulie 2012 organizația CERN a confirmat observarea unei noi particule cu o masă de aproximativ 125 – 126 GeV. Aceste rezultate preliminare, bazate pe o analiză încă în curs a datelor colectate în 2011 și 2012, arată că este vorba de un boson, cel mai masiv boson observat până acum, compatibil cu presupusul boson Higgs. Gradul de certitudine al descoperirii Bosonului Higgs este de 99,9999%. Publicarea oficială a rezultatelor va avea loc probabil la sfârșitul lunii iulie a anului 2013. Pașii următori vor fi determinarea proprietăților noii particule și clasificarea ei exactă în cadrul Modelului Standard. Descoperirea bosonului Higgs este considerată de revista Science drept cea mai importantă realizare științifică a anului 2012. În iulie 2017, CERN a confirmat că toate măsurătorile corespund predicțiilor Modelului Standard și a numit particula descoperită „bosonul Higgs”. În 28 august 2018, Colaborarea ATLAS de la Large Hadron Collider (CERN) a anunțat că a fost observată dezintegrarea bosonului Higgs într-o pereche de quarkuri bottom

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva. Actul de înființare a fost semnat de: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino şi dr. Carol Davila

– „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999 ( – 25 de ani). NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua internaţională a medicului de familie”

– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia)

– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1903: S-a născut sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (m. 1983)

– 1911: S-a născut, la Chişinău, din părinţi de origine poloneză, prof.univ.dr. Victor Nadolschi, astronom şi matematician; stabilit în Bacău din 1968; rol important în organizarea şi dotarea Observatorului astronomic din Iaşi, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (m. 1996) – 105 ani

– 1920: S-a născut Ladislau (sau László) Roth, compozitor, pianist, dirijor de talie internaţională; stabilit în Israel din 1960; supraviețuitor al Holocaustului în cel mai mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau

– 1923: S-a născut scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)

– 1927: S-a născut graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (m. 2013)

– 1935: A murit ierarhul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică şi liturgică; delegat al BOR la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Lausanne – 1927) (n. 1875)

– 1939: S-a născut Aurel Ardelean, biolog, profesor și om politic; rector-fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, iar mai apoi președinte al universității; contribuţii originale în domeniul biologiei celulare, moleculare, al geobotanicii şi ecologiei restaurative (m. 2018) – 85 de ani

– 1943: S-a născut graficianul Gheorghe Constantinescu (m. 2021)

– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (a emigrat în SUA în 1981); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

– 1952: A murit sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (n. 1881)

– 1959: S-a născut Simona-Mirela Miculescu, diplomat, în prezent în calitate de Delegat permanent al României la UNESCO, cu rang de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar și Președinte al celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO (din nov 2023); anterior, a fost Reprezentant al Secretarului General al ONU și șef al Oficiului ONU la Belgrad, Reprezentant Permanent al României la ONU la New York; de asemenea, a fost consilier pentru politică externă al Președintelui României și este prima femeie din istoria diplomatică a României căreia i s-a acordat gradul de ambasador – 65 de ani

– 1960: S-a născut Cristina Țopescu, realizatoare de emisiuni tv., fiica cunoscutului comentator sportiv Cristian Ţopescu (m. 2019)

– 1963: A murit Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (n. 1877)

– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879)

– 1972: S-a născut jurnalista şi poeta Clara Mărgineanu; redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-2013) (m. 2020)

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2011: A murit actorul Şerban Cantacuzino; stabilit, după 1990, în Franţa (n. 1941)

– 2018: A murit criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, apărător şi promotor al culturii şi civilizaţiei româneşti din Bucovina de Nord; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1920)

– 2019: A murit Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului şi a experimentelor făcute de doctorul german Mengele pe gemeni; stabilită în SUA din 1960; fondatoare a Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors); a marcat vieţile a sute de mii de oameni, prin mesajul ei de a depăşi greutăţile şi tragediile prin iertare, care eliberează și vindecă: „iertarea nu este pentru cei care au comis răul, ci este pentru cei care au avut de suferit” (n. 1934) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa Luminiţa Gheorghiu; cunoscută pentru rolurile din filmele: „Moromeţii”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Poziţia copilului” (pentru care a primit „Ursul de Aur” și Premiul Gopo), „Sunt o babă comunistă”, „După dealuri” (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Termenul limită pentru decizia Comisiei Europene privind preluarea ITA Airways (fostă Alitalia) de către Lufthansa

– Bruxelles: Anchetă antisubvenție – termen limită până la care Comisia poate propune taxe vamale pentru mașinile electrice din China

– Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord: Alegeri legislative în Marea Britanie

– SUA: Manifestări de marcare a Zilei Independenței

-Quito, Ecuador: Manifestație a sindicatelor împotriva creșterii prețului la benzină

– Shanghai, China: Conferința globală privind inteligența artificială și întâlnirea la nivel înalt privind guvernarea globală a inteligenței artificiale (4 – 7 iul.)

– Venezuela: Începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale

– Tunisia: Audierea activistului și adversarului politic Chaïma Issa

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783)

– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1539/1540)

– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinistul francez Claude Daquin (m. 1772) – 330 de ani

– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769)

– 1753: S-a născut Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (m. 1809)

– 1790: S-a născut Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (m. 1866)

– 1804: S-a născut Nathaniel Hawthorne, scriitor american (m. 1864) – 220 de ani

– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882)

– 1826: S-a născut Stephen Collins Foster, compozitor și textier american, supranumit „părintele muzicii americane” (m. 1864)

– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758)

– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918)

– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)

– 1859: S-a născut istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1944) – 165 de ani

– 1870: S-a născut medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (m. 1965)

– 1874: A murit Hippolyte Emmanuel Boulenger, pictor peisagist belgian influențat de școala franceză de la Barbizon, considerat a fi „Corot belgian” (n. 1837) – 150 de ani

– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)

– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010)

– 1911: S-a născut dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (m. 1996)

– 1918: S-a născut scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (m. 2002)

– 1921: S-a născut Tibor Varga, violonist maghiar (m. 2003)

– 1924: S-a născut Eva Marie Saint, actriță americană de film, teatru, radio și televiziune, retrasă din activitate; într-o carieră de 75 de ani, ea a câștigat un premiu Oscar și un premiu Primetime Emmy, alături de nominalizări la Globul de Aur și două premii de film ale Academiei Britanice; este deopotrivă cel mai vechi câștigător al premiului Oscar în viață și cel mai timpuriu supraviețuitor, precum și una dintre ultimele vedete supraviețuitoare din Epoca de Aur a cinematografiei de la Hollywood – 100 de ani

– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014)

– 1927: S-a născut dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon, unul din cei mai prolifici şi populari autori de pe Broadway (m. 2018)

– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 ai secolului XX s-a consacrat fotografiei profesioniste) (m. 2023)

– 1934: A murit arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1855) – 90 de ani

– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică în 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (n. 1867, la Varşovia) – 90 de ani

– 1938: S-a născut cantautorul american de muzică soul Bill Withers, compozitor al unor piese ca „Ain’t No Sunshine“ şi „Lean on Me“; în anul 2015, a fost inclus în Rock and Roll hall of Fame (m. 2020)

– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană

– 1959: S-a născut actriţa de film şi cântăreaţa spaniolă Victoria Abril – 65 de ani

– 1966: S-a născut actorul şi atletul american Lee Reherman (m. 2016)

– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921)

– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling-Grudzinski, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919)

– 2003: A murit Barry White, cantautor american şi producător muzical, legendă a muzicii soul; câştigător a cinci premii Grammy şi cunoscut pentru romantismul şi vocea sa gravă, White a cunoscut marele succes în anii ’70 ca artist solo lansând o serie de cântece soul, funk şi disco printre care şi două hituri, „You’re the First, the Last, My Everything” şi „Can’t Get Enough of Your Love, Babe” (n. 1944)

– 2014: A murit scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (n. 1950) – 10 ani

– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940)

– 2018: A murit romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier; a fost mult timp director de programe la RTF şi apoi la ORTF (n. 1914)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 3 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 3 iulie

* La data de 3 iulie 1608, acum 416 ani, exploratorul francez Samuel de Champlain a fondat orașul Quebec (Canada). A fost numit „părintele Noii Franțe” și a ocupat funcția de guvernator până la moarte. În 1759, orașul Quebec a fost preluat de britanicii care l-au controlat până în 1760, când Franța a reușit să obțină controlul. În 1763, cu toate acestea, Franța a cedat Noua Franță (teritoriile americane stăpânite de Franța de la descoperirile lui Jacques Cartier din secolul al XVI-lea până la Pacea de la Paris), care a inclus orașul Quebec, în Marea Britanie. În timpul Revoluției Americane, bătălia de la Quebec a avut loc într-un efort de a elibera orașul de sub controlul britanic. Cu toate acestea, trupele revoluționare au fost înfrânte, ceea ce a dus la divizarea Americii de Nord Britanice. În 1840, provincia Canadei a fost formată, iar orașul a servit drept capitală timp de mai mulți ani.

* Acum 174 de ani (1850) a apărut, cu întreruperi (până la 30.XII.1858), la Iaşi, de două ori pe săptămână, ziarul „Zimbrul”, sub conducerea lui D. Gusti, Th. Codrescu şi V. A. Urechia. Publicaţia îmbina informaţia şi comentariul politic cu literatura. Din noiembrie 1858, a apărut cu titlul „Zimbrul şi vulturul”

* Cu 161 de ani în urmă (1863) şi-a deschis lucrările, la Sibiu, Dieta Transilvaniei (până la 17/29.X.1864). Era pentru prima dată când românii erau majoritari în Legislativul provinciei. Dieta a votat Legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii române” cu celelalte naţiuni transilvane şi Legea privind întrebuinţarea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiară şi germană, în administraţie şi justiţie (3/15)

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut). Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obşte (Camera Deputaţilor de astăzi) şi confirma înfiinţarea Corpului Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului). Astfel se instituia sistemul parlamentar bicameral în România (prima sesiune a Senatului a avut loc pe 6 decembrie 1864) (3/15)

* În urmă cu 158 de ani (1866) a avut loc Bătălia de la Königgrätz, care a dus la slăbirea Imperiului Austriac. Numită şi Bătălia de la Sadova, aceasta s-a desfăşurat între forţele armate ale Prusiei şi cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut şi ca Războiul germano-german şi Războiul fratricid). Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei. Înfrângerea Austriei a dus la slăbirea imperiului şi a determinat casa de Habsburg să opteze dualismul austro-ungar, care a fost realizat un an mai târziu, în 1867

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când Parlamentul emitea, prin Decretul nr. 2.294 (publicat în Monitorul Oficial din 4 iulie 1924), noua Lege a minelor (ce abroga Legea din aprilie 1895 şi modificările din 1900), care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor ţării prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul PNL). Actul normativ a fost actualizat prin Legea Minelor nr. 85 din 18 martie 2003 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 350 din 20 mai 2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai 2015

* Acum 96 de ani (1928) inventatorul britanic, John Logie Baird (1888-1946), a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori: imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie (prima transmisiune în culori a avut loc în 1929)

* În urmă cu 34 de ani (1990) Adunarea Generală a Academiei Române a hotărât reîncadrarea ca membri a tuturor celor cărora li se retrăsese această calitate în 1948 de către comunişti, precum şi considerarea ca membri a tuturor academicienilor care au părăsit România între anii 1948 şi 1989. Au fost aleşi post-mortem membri ai Academiei: Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda şi Ioan Moraru

* Cu 32 de ani în urmă (1992) Hunedoara a devenit primul judeţ al României primit ca membru în Ansamblul Regiunilor Europei (ARE), forum pentru cooperare interregională și rețea de influență politică a regiunilor în cadrul instituțiilor europene și a Consiliului Europei, fondat în 1985

* Acum 11 ani (2013) președintele egiptean Mohamed Morsi a fost înlăturat de la putere de armată, de un consiliu format din ministrul Apărării, Abdul Fattah al-Sisi, Mohamed ElBaradei, Marele Imam din Al Azhar Ahmed El-Tayeb, şi Papa copt Tawadros al II-lea. Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil al-Sisi este cel de-al șaselea președinte al Egiptului, în funcție începând din 8 iunie 2014. Pe data de 30 iunie 2013 la prima aniversare a alegerii lui Mohamed Morsi, milioane de protestatari egipteni au cerut demisia imediată a preşedintelui din cauza problemelor politice, economice şi sociale care s-au agravat în timpul mandatului său. Demonstraţiile în masă au fost planificate de Tamarod, o mişcare spontană care susţinea că a colectat peste 22 de milioane de semnături la o petiţie care îi cerea lui Morsi să demisioneze din funcţia de preşedinte. La 1 iulie, armata egipteană a emis un ultimatum de 48 de ore partidelor politice pentru a satisface cererile poporului egiptean, ameninţând că va interveni în cazul în care litigiul nu va fi soluţionat. Preşedinţia a respins ultimatumul înaintat de armată, făgăduind că preşedintele are propriile sale planuri pentru reconcilierea naţională şi rezolvarea crizei politice. NOTĂ: La 30 iunie 2012, Morsi a fost învestit în funcţie, devenind al cincilea preşedinte (primul ales democratic) din istoria Egiptului. El i-a succedat lui Hosni Mubarak, care a lăsat funcţia de preşedinte al Egiptului vacantă după ce a fost forţat să demisioneze la 11 februarie 2011. Un tribunal egiptean l-a condamnat în iunie 2015 pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi la închisoare pe viaţă pentru spionaj în favoarea mişcării palestiniene Hamas, organizaţiei libaneze Hezbollah şi Iranului, în data de 18 iunie 2016, primind aceeași sentință, într-un caz de spionaj în favoarea Qatarului. Mohamed Morsi a decedat pe 17 iunie 2019

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1759: S-a născut Petrus Sigerus (sau Peter Sigerus), farmacist şi botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania (m. 1831) – 265 de ani

– 1866, 3/15: A murit publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1838)

– 1887: A murit Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf; considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; unul dintre primii fotografi de război (a realizat un reportaj fotografic în timpul Războiului Crimeii); a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români (n. 1812)

– 1893: S-a născut poetul Luca I. Caragiale, fiul mai mic al lui I. L. Caragiale; a fost editat abia în 1972 (la 51 de ani de la timpuria sa moarte), de Barbu Cioculescu, într-un volum purtând titlul ultimelor sale scrieri, „Jocul oglinzilor” (m. 1921)

– 1893: S-a născut botanistul (fitocenolog) Gheorghe Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (m. 1971)

– 1905: S-a născut regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (m. 1979). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 3/16.VIII.1905

– 1914: S-a născut fizicianul Florin Ciorăscu; cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977) – 110 ani

– 1920: S-a născut scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (m. 1944, pe front)

– 1920: S-a născut organistul Iosif Gerstenengst (m. 1992)

– 1922: S-a născut pictorul Grigore Spirescu (m. 1995). NOTĂ: Octavian Barbosa, în Dicţionarul artiştilor români contemporani, menționează naşterea la 6.VII.1922

– 1923: S-a născut Nicolae-Paul Mihail, scenarist (a colaborat cu romancierul Eugen Barbu la scrierea scenariilor filmului „Haiducii” (1966) și a celor șase filme din seria „Mărgelatu”), prozator (autor de literatură pentru copii) şi epigramist (m. 2013)

– 1929: S-a născut actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani (m. 2013) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actriţa de teatru şi film Coca Andronescu (m. 1998)

– 1933: S-a născut actorul George Oancea, un profesionist al lecturii la microfon (colaborator statornic al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române) (m. 1996)

– 1933: S-a născut istoricul şi arheologul Floricel Marinescu; muzeograf la Muzeul Militar Central din București (1964 – 1990), director în Ministerul Culturii (1990 – 1994), consilier de Stat la Președinția României, Cancelaria Ordinelor (1998 – 2005), specialist în istoria și arheologia dacilor; a fost principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat, astăzi, în vigoare în România (m. 2020)

– 1936: S-a născut tenorul Cornel Rusu

– 1940: S-a născut fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (m. 2015)

– 1941: S-a născut Mircia Dumitrescu, grafician, pictor, sculptor, gravor, ilustrator, tapiser şi profesor; considerat un titan al gravurii româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1948: S-a născut sculptorul și profesorul Dumitru Şerban

– 1948: S-a născut Mihai Tatulici, jurnalist și scriitor; realizator de emisiuni de televiziune (1979 – 2013)

– 1950: S-a născut cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (m. 2018)

– 1950: S-a născut poeta Ioana Dinulescu; redactor și realizator de programe culturale la Radio „Oltenia” Craiova (m. 2019)

– 1952: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Horia Şurianu; din 1983 trăieşte în Franţa

– 1967: A murit Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926-1927) şi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1880)

– 1972: A murit pictorul Dumitru Ghiaţă (n. 1888)

– 1973: A murit Vasile Popovici, dirijor de cor, compozitor şi profesor (n. 1900)

– 1976: A murit Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (n. 1911)

– 1979: A murit enologul și profesorul Gherasim Constantinescu; membru al Academiei Române din 1963; a obținut primele soiuri de struguri omologate în România: Anca, Timpuriu de București, Coarnă neagră selecționată, Coarnă neagră aromată (n. 1902, satul Cișmeaua-Văruită, azi în raionul Bolgrad din Ucraina) – 45 de ani

– 1987: A murit actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în film (n. 1920)

– 1991: A murit Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1908)

– 1991: A murit medicul și profesorul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 1994: A murit actorul Vistrian Roman (n. 1941) – 30 de ani

– 2002: A murit Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie–folclor; co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român (n. 1946)

– 2012: A murit Valeria Mariana Stoica, fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în judeţul Iaşi pe listele partidului USD-PD; fost ambasador al României în Israel vreme de opt ani (n. 1945)

– 2013: A murit Radu Vasile, om politic şi istoric, prim ministru al României între aprilie 1998 şi decembrie 1999, din partea PNŢCD; senator din partea Partidului Democrat (1992-2004) (n. 1942)

– 2015: A murit Mariana Ionescu, poetă, prozatoare şi critic literar (m. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Astana: Președintele turc Tayyip Erdogan participă la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) din capitala Kazahstanului (3 – 4 iul.)

• La eveniment urmează să fie prezent și președintele rus Vladimir Putin

– Kuala Lumpur, Malaysia: Este așteptată o decizie a Înaltei Curți în urma cererii de revizuire judiciară a arestului la domiciliu al fostului prim-ministru malaysian Najib Razak

– Japonia: Noi bancnote vor fi puse în circulație

– Japonia: Sunt așteptate mai multe verdicte în procesele pentru sterilizare forțată

– Diani, Kenya: Conferința BlueInvest Africa (3 – 4 iul.)

– Washington, DC: Procesul-verbal al reuniunii monetare a Fed

– Tokyo: Expoziție a grupului CLAMP de artiști manga japonezi (exclusiv feminin) – la Centrul Național de Artă (3 iul. – 23 sep.)

-Saint-Paul-Lès-Durance, Franța: Conferință de presă privind noua foaie de parcurs pentru reactorul internațional experimental de fuziune nucleară ITER

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Republicii Belarus (dată hotărâtă prin referendumul din 24.XI.1996); Ziua Independenței – aniversarea eliberării de sub ocupaţia hitleristă (1944) – 80 de ani

– 1738: S-a născut pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (m. 1815)

– 1854: S-a născut compozitorul, folcloristul, publicistul și profesorul ceh Leos Janáček (m. 1928) – 170 de ani

– 1879: S-a născut lingvistul polonez Alfred Korzybski, stabilit (în 1940) în SUA; în lucrarea „Introducere în sistemele nonaristotelice şi semantica generală” (1938) a iniţiat o „semantică generală” potrivit căreia semnificatul unei expresii verbale ar corespunde reacţiei pe care acesta o induce în sistemul nervos (m. 1950) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (m. 1967)

– 1883: S-a născut scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka; devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă a romanelor „Procesul” și „Castelul” (m. 1924)

– 1904: A murit Theodor Herzl, scriitor, jurnalist şi om politic austro-ungar evreu, considerat fondatorul sionismului modern (preconizând întemeierea unui stat evreiesc în Palestina) (n. 1860) – 120 de ani

– 1908: A murit scriitorul american Joel Chandler Harris (n. 1845)

– 1920: S-a născut jurnalistul american Daniel Edelman, fondatorul (1957) şi preşedintele uneia dintre cele mai renumite şi influente companii internaţionale în domeniul relaţiilor publice (PR) din lume, agenţie care îi poartă numele; Edelman a avut o contribuție importantă la profesionalizarea industriei de comunicare (numeroase dintre tehnicile specifice dezvoltate de el sunt valabile şi în zilele noastre); a colaborat, de-a lungul timpului, cu multe companii care au devenit branduri celebre; de asemenea, a fost unul dintre pionierii reclamelor cu celebrităţi (m. 2013)

– 1928: S-a născut romancierul francez Georges-Jean Arnaud (a folosit mai multe pseudonime: Saint-Gilles, Gil Darcy, Frederic Mado, Gino Arnoldi, Ugo Solenza), care a publicat peste 400 de titluri, inclusiv saga SF „La compagnie des glaces”, și a abordat aproape toate genurile literare (m. 2020)

– 1930: S-a născut dirijorul austriac de origine germană german Carlos Kleiber (m. 2004)

– 1935: A murit André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; s-a remarcat şi în alte domenii, cum ar fi marketingul sau publicitatea (n. 1878)

– 1939: S-a născut Brigitte Fassbaender, mezzosoprană germană, regizoare de scenă și profesoară – 85 de ani

– 1940: S-a născut cântăreaţa americană de muzică soul Fontella Bass, devenită celebră graţie piesei „Rescue Me” din 1965 (m. 2012)

– 1957: S-a născut Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2004)

– 1959: A murit scriitorul norvegian Johann Bojer (n. 1872) – 65 de ani

– 1962: S-a născut actorul de film, producătorul și filantropul american Tom Cruise

– 1969: A murit Brian Jones (Lewis Brian Hopkin Jones), muzician, compozitor și producător englez; membru fondator al trupei The Rolling Stones (n. 1942) – 55 de ani

– 1971: A murit Jim Morrison (James Douglas Morrison), cântăreț, compozitor și textier american, solistul trupei „The Doors” (n. 1943)

– 1973: A murit dirijorul ceh Karel Ančerl (n. 1908)

– 1996: A murit arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (n. 1911)

– 2011: A murit actriţa britanică de film Anna Massey (n. 1937)

– 2012: A murit Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (n. 1926)

– 2015: A murit istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa americană Noel Neill (n. 1920)

– 2017: A murit Paolo Villaggio, actor de comedie, scriitor, scenarist și realizator TV italian (n. 1932)

– 2017: A murit artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (n. 1934). NOTĂ: Familia sa a dat asigurări că anul real al nașterii ar fi 1931

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 2 iulie

* Cu 593 de ani în urmă (1431) avea loc prima atestare documentară a ţinutului Vrancei, sub forma „Varancha”, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, într-o scrisoare „în limba latină prin care voievodul Transilvaniei Ladislau Apor anunţa pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna … ştirea a aflat-o de la câţiva locuitori din Transilvania ce au ieşit pe drumul Vrancei (per viam Varancha)”. De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950, Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea. Ţinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431, sub denumirea de „Varancha” şi Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit (Olteni) se contopesc în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688 şi Ion Neculce – 1732

* Se împlinesc 380 de ani (1644) de când, în timpul Primului război civil englez desfăşurat între 1642–1646, a avut loc Bătălia de la Marston Moor. Forţele combinate ale covenantiștilor scoţieni, comandate de Earl of Leven, şi cele ale parlamentului, comandate de Lord Fairfax şi Earl of Manchester i-au înfrânt pe regaliştii comandaţi de Prinţul Rupert de Rhine şi Marchizul de Newcastle. În urma înfrângerii regaliştii au pierdut nordul Angliei iar prinţul Rupert şi-a pierdut reputaţia de invincibil

* În urmă cu 272 de ani (1752) jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie). Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an”, după cum spun documentele. La data de 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, care avea să devină cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent

* Acum 186 de ani (1838) apărea (până la 24.II.1865, cu unele întreruperi), la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ca supliment literar al „Gazetei de Transilvania” (apărută în martie acelaşi an), sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu). Revista a sprijinit lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni

* Se marchează 175 de ani (1849) de când Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române (2/14)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când era adoptată o nouă Lege electorală, prin care se mărea numărul electorilor (printr-o mai largă reprezentare a burgheziei industriale şi bancare) (2/14)

* Cu 124 de ani în urmă (1900) avea loc prima ascensiune a unui dirijabil, numit şi „zeppelin”, după numele constructorului, germanul Ferdinand von Zeppelin (1838-1917), cel care a construit, în perioada 1900-1917, peste 50 de dirijabile. Zeppelin a fost primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor

* Acum 116 ani (1908), între 2 iulie şi 2 august, au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga. În anul 1922 au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii. În iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile au fost reluate după 1990 şi sunt continuate şi astăzi

* În urmă cu 108 ani (1916), la Buenos Aires, a avut loc primul meci (Uruguay – Chile 4-0) din istoria Copa America, cea mai veche competiţie continentală între echipe naţionale, Argentina dorind astfel să marcheze 100 de ani de independenţă naţională (9 iul. 1816)

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când şi-a început activitatea, la Bucureşti, compania „Cărăbuş”, primul teatru de revistă românesc, companie legată de activitatea marelui actor Constantin Tănase. În deschidere s-a jucat piesa de revistă „Pisica de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” este un teatru de comedie din municipiul București, a cărui clădire se află pe Calea Victoriei (Sala Savoy). În epoca interbelică a funcționat sub denumirea Teatrul „Cărăbuș”, oferind spectacole de cabaret și divertisment în compania unor importanți actori, între care și Constantin Tănase, al cărui nume teatrul îl poartă în prezent

* Cu 102 ani în urmă (1922) avea loc inaugurarea oficială a Şcolii Române de la Paris (Școala Română de la Fontenay-aux-Roses), fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă. Această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia „Mélanges de l’École Roumaine en France”. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti

* Acum 87 de ani (1937) americanca Amelia Earhart (n. 1897), prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său, a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”. La puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când apărea Legea drepturilor civile în Statele Unite ale Americii, act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a SUA, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat

* Acum 48 de ani (1976) Adunarea Naţională a proclamat reunificarea Republicii Socialiste Vietnam. La 2 septembrie 1945, Vietnamul şi-a proclamat independenţa de stat. În decembrie 1946 a început lupta de rezistenţă împotriva acţiunilor militare ale forţelor coloniale franceze, care s-a încheiat cu victoria de la Dien Bien Phu, din 7 mai 1954, a forțelor naţionale conduse de Ho Şi Min. Prin Acordurile de la Geneva, care recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state indochineze, Vietnamul a fost împărţit temporar în două zone. La data de 26 octombrie 1955, autorităţile provizorii din partea de sud a Vietnamului au proclamat unilateral „Republica Vietnam”, repunând în discuţie termenii Acordurilor de la Geneva. Al doilea război indochinez a luat sfârşit prin semnarea, în ianuarie 1972, a Acordurilor de Pace de la Paris dintre Vietnam şi SUA, iar la 30 aprilie 1975, administraţia „Republicii Vietnam”, lipsită de sprijin pe plan intern şi izolată pe plan internaţional, a capitulat

* Se marchează 25 de ani (1999) de când compania „Renault” a preluat „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze şi cei ai Guvernului român

* În urmă cu 22 de ani (2002) multimiliardarul american Steve Fossett (1944 – 2007) a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore și 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri

Aniversări – Comemorări

– Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica Vlaherne; Sf. Voievod Ştefan cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Sf. Voievod Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc, care a domnit în Moldova, între 1457 şi 1504, se prăznuieşte, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română în 1992, în ziua morţii (2 iulie 1504)

– Aducerea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Biserica Vlaherne (anul 458) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– 1504: A murit Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc; în timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mânăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; a fost înmormântat la Putna (una dintre numeroasele sale ctitorii); datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit la 2 iulie, data morţii sale (n.~1433) – 520 de ani

– 1868: S-a născut generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (m. 1932)

– 1895: S-a născut Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (m. 1967). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1893

– 1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (n. 1839)

– 1908: S-a născut juristul şi istoricul Valentin Al. Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1914: A murit Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (n. 1878) – 110 ani

– 1915: S-a născut Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (m. 2005)

– 1919: S-a născut Ștefan J. Fay (Ştefan Vasile Andrei de Fay), scriitor și genealogist român stabilit în Franţa, la Nisa (m. 2009) – 105 ani

– 1926: S-a născut Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (m. 2007)

– 1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956 (m. 2010) – 95 de ani

– 1931: S-a născut pictorul Radu Costinescu (m. 2017)

– 1933: S-a născut Floare Finta, creatoare de costume și podoabe populare din Negrești Oaș, județul Satu Mare, și vindecătoare cu plante; deținătoare, din 2012, a titlului de „Tezaur Uman Viu”

– 1937: S-a născut Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (apărut postum, 2007) (m. 2006)

– 1938: S-a născut Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România (m. 1976)

– 1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (m. 2020)

– 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1890)

– 1949: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov, cunoscut publicului pentru şlagărul „Dragoste la prima vedere” (m. 2018) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 2.VII.1950

– 1950: S-a născut interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (m. 2004)

– 1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu

– 1953: S-a născut ÎPS Irineu Pop (prenumele la naştere – Ionel), teolog, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia (din mai 2011), membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu numele de Bistriţeanul (1990-2011)

– 1954: S-a născut Ioan Holban, scriitor, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România – 70 de ani

– 1959: S-a născut Cristian Diaconescu, politician și fost diplomat, de formație jurist; fost vicepreședinte al Senatului României, fost ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie – 28 decembrie 2004) și ministru de externe în guvernul Emil Boc (2008–2009), din partea PSD; în data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc, de această dată din partea UNPR; ministru de externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu; consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014; iniţiator al Fundaţiei Mişcarea Populară, devenită ulterior Partidul Mișcarea Populară – 65 de ani

– 1963: A murit Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu de acest fel din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (n. 1887)

– 1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1893)

– 1970: A murit Alice Cocea, actriță franceză de teatru și de film de origine română (n. 1899)

– 1995: A murit Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (n. 1905)

– 2003: A murit părintele duhovnic Ghelasie de la Frăsinei (nume la naștere: Gheorghe Teodor Popescu) (n. 1944)

– 2007: A murit soprana americană de origine română Beverly Sills (n. 1929)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Dan Tulbure, fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (n. 1944)

– 2016: A murit Elie Wiesel, scriitor american de origine evreiască, ziarist, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului; deportat, în 1944, împreună cu familia, a supravieţuit ororilor din lagărele naziste de la Auschwitz şi Buchenwald; Premiul Nobel pentru pace pe 1986; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2002); cu ocazia vizitei sale în România (iulie 2002) a fost inaugurată, în oraşul natal, o casă memorială care îi poartă numele (n. 1928, la Sighetu Marmaţiei, în România)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul în luna mai și inflația din iunie, prima estimare, în zona euro

– Vladivostok, Rusia: Încheierea arestării preventive a soldatului american Gordon Black, acuzat de „furt”

– Phnom Penh, Cambogia: Verdict așteptat în procesul activiștilor de mediu (foto+video)

– Sassari, Italia: Audierea Giorgiei Meloni într-un proces privind imaginile pornografice în care a fost folosit chipul ei

– Londra: Un tablou de Tițian care a trecut prin mâinile unora dintre cei mai puternici oameni din Europa, a fost furat de două ori și abandonat într-o pungă de plastic într-o stație de autobuz din suburbiile Londrei în anii ’90, ajunge la Casa Christie’s pentru a fi licitat, fiind estimat la 25 milioane de lire sterline. Pictura „Rest on the Flight into Egypt” (Odinhă în zborul spre Egipt) de la începutul secolului al XVI-lea, furată cândva de trupele lui Napoleon, este scoasă la vânzare pentru prima dată în 145 de ani. Lucrarea va fi licitată în data de 2 iulie, la Londra

– Siena, Italia: Cursa anuală de cai din iulie – „Palio di Siena”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate”, sărbătorită din anul 2001, zi care marchează un eveniment controversat, ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, numit „incidentul Roswell”: presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti

– „Ziua Internaţională a Ziaristului Sportiv” (la 2.VII.1924 a luat fiinţă, la Paris, Asociaţia Internaţională a Presei Sportive/AIPS – 100 de ani)

– Republica Moldova: „Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Sărbătoare naţională

– 1566: A murit Nostradamus (Michel de Notre-Dame), astrolog şi medic francez; autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene (Centuries) (n. 1503)

– 1591: A fost înmormântat Vincenzo Galilei, compozitor, teoretician şi matematician italian (n. 1520)

– 1621: A murit Thomas Harriot, astronom englez, matematician, etnograf și traducător (n. 1560)

– 1644: S-a născut Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac; precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (m. 1709) – 380 de ani

– 1714: S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (m. 1787) – 310 ani

– 1724: S-a născut Friedrich Gottlieb Klopstock, poet german; a inițiat genul poeziei trăirilor interioare, ce ulterior avea să aibă o influență covârșitoare asupra liricii germane moderne al cărei creator a fost considerat (m. 1803) – 300 de ani

– 1778: A murit Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (n. 1712, la Geneva)

– 1842: S-a născut istoricul francez Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (m. 1905)

– 1862: S-a născut Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică în 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (m. 1942)

– 1877: S-a născut scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1946 (m. 1962)

– 1904: S-a născut Jean René Lacoste, jucător de tenis francez și producător de vestimentație sportivă; considerat unul dintre cei mai mari jucători de tenis din toate timpurile; a fost primul tenismen care a câştigat Cupa Davis pentru Franţa între 1927-1932, înainte de Yannick Noah şi a fost numărul unu mondial în 1926 şi în 1927 (m. 1996) – 120 de ani

– 1904, 2/15: A murit prozatorul, dramaturg şi medicul rus Anton Cehov (n. 1860) – 120 de ani

– 1908: S-a născut juristul afro-american Thurgood Marshall, prima persoană de culoare din Curtea Supremă a SUA (1967-1991) (m. 1993)

– 1911: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (n. 1856)

– 1920: S-a născut Fernando Ayala, regizor, producător de film şi scenarist argentinian (m. 1997)

– 1922: S-a născut creatorul de modă și omul de afaceri francez Pierre Cardin, un designer vizionar şi pionier al prêt-à-porter-ului; considerat un adevărat lider în artă, afaceri şi diplomaţie publică (m. 2020)

– 1923: S-a născut Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1996 (m. 2012)

– 1930: S-a născut fostul președinte argentinian, Carlos Menem, care s-a aflat la putere în perioada 1989-1999 (m. 2021)

– 1931: A murit Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne (n. 1843)

– 1935: S-a născut Nanni Balestrini, poet (s-a ocupat, încă din 1961, de poezie vizuală, expunând în diferite expoziţii de poezie electronică şi virtuală), romancier, ziarist şi editor italian; ca fondator de reviste și organizator al festivalurilor literare, a jucat un rol cheie în apariția și implementarea neo-avangardei literare (m. 2019)

– 1942: A murit scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (n. 1903)

– 1949: S-a născut actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (m. 2010) – 75 de ani

– 1957: S-a născut Boris Vieru, jurnalist şi om politic din R. Moldova; a militat pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (m. 2019)

– 1961: A murit (s-a sinucis, împuşcându-se cu arma sa de vânătoare) scriitorul şi ziaristul (reporterul de război) american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru Literatură în 1954 (n. 1899)

– 1969: S-a născut cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (m. 2012, într-un accident de avion) – 55 de ani

– 1977: A murit scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (n. 1899)

– 1997: A murit actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1908)

– 1999: A murit Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (n. 1920) – 25 de ani

– 2013: A murit Douglas Engelbart, inginer american care a revoluţionat era informatică: a inventat mouse-ul calculatorului (împreună cu Bill English), a fost lider al echipei care a inventat hipertextul şi calculatoarele în reţea, a fost un precursor al interfeţei grafice şi un promotor al dezvoltării şi utilizării reţelelor de calculatoare (n. 1925)

– 2014: A murit Paul Wild, astronom elvețian care a descoperit mai multe comete, supernove și asteroizi (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit regizorul şi scenaristul american Michael Cimino; a marcat cinematografia prin pelicula „The Deer Hunter”, o epopee care evocă războiul din Vietnam (n. 1939)

– 2016: A murit scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (n. 1963)

– 2017: A murit Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (n. 1935)

– 2021: A murit Ion Ciocanu, critic literar, filolog, pedagog, scriitor, cunoscut și recunoscut mai ales pentru atitudinea sa intransigentă față de politica de deznaționalizare a românilor basarabeni și de subminare a limbii române în Republica Moldova (n. 1940)

– 2022: A murit britanicul Peter Brook, personalitate legendară a industriei teatrale şi unul dintre cei mai influenţi regizori din secolul al XX-lea; şi-a desfăşurat o mare parte a carierei sale artistice în Franţa, conducând colectivul teatrului parizian „Bouffes du Nord” timp de peste 35 de ani; a reinventat arta punerii în scenă renunţând la decorurile tradiţionale şi revenind la elementele sale fundamentale: actorul în faţa publicului său; a fost teoreticianul „spaţiului gol”, un fel de Biblie a industriei teatrale, publicată în premieră în 1968 (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 1 iulie

* Acum 202 ani (1822) erau restabilite domniile pământene prin numirea, de către Poarta Otomană, a lui Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822-1828), şi a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828) în Ţara Românească. Se punea astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească (1/13)

* Cu 193 de ani în urmă (1831), la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, a fost înfiinţată prima bibliotecă publică naţională – Biblioteca Publică a Colegiului „Sf. Sava”, inaugurarea oficială având loc la 8.VI.1838. La data de 1 iulie 1831, conform Constituţiei ţării, art. 63, pct. 13, supranumită Regulamentul Organic, se stabilea înființarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, cu dublu rol: bibliotecă școlară și bibliotecă publică, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești. Anual se alocă suma de 350.000 lei pentru ţinerea şcolilor publice în Capitală şi în celelalte oraşe ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii (Regulamentul Organic, Bucureşti, 1832, p. 25)

* Acum 163 de ani (1861), la câteva luni după ce a fost proclamat Regatul Italiei, în timpul pontificatului lui Pius al IX-lea, a apărut la Roma primul număr al ziarului „L’Osservatore Romano”, ca răspuns la necesitatea de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L’Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice

* În urmă cu 158 de ani (1866) era promulgată prima Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13). NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României

* Acum 146 de ani (1878) se încheia Congresul de la Berlin (început la 1/13.VI.1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (semnat la 19.II/3.III.1878, care punea capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878). Au participat reprezentanţii celor şapte Mari Puteri, România nefiind admisă cu participare oficială. Congresul îi recunoaştea însă independenţa şi drepturile asupra Dobrogei (a cărei frontieră sudică urma să fie trasată de o comisie internaţională), Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării de către România a încorporării sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist (1/13)

* Tot 146 de ani (1878) se marchează de când a fost trimisă o Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt-Petersburg şi Belgrad, prin care diplomaţii români erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate (1/13)

* Cu 144 de ani în urmă (1880) începea să funcţioneze Banca Naţională a României. Actul de naştere al BNR a avut loc la 17/29.IV.1880, când a apărut, în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. Prima Adunare Generală a Acționarilor are loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu (1/13)

* În urmă cu 143 de ani (1881) apărea, la Iaşi, până în aprilie-mai 1891, cu întreruperi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară (legată de ideologia socialistă din România), sub conducerea lui Ioan Nădejde (1881-1885) şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1/13)

* Acum 142 de ani (1882) statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857. La data de 10.XII.1882 s-a format o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa (1/13)

* Cu 122 de ani în urmă (1902) apărea, la Budapesta (1 iul. 1902 – 1 oct. 1906, bilunar), revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu. Revista a apărut şi la Sibiu (1906-1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar)

* La Sibiu, era înființată, cu 104 ani în urmă (1920), Școala militară de ofițeri activi de infanterie, din 15 iulie 1995, Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”. Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat) dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia a început să funcţioneze ulterior sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

* Acum 103 ani (1921) avea loc înființarea Partidului Comunist Chinez, la Shanghai, singurul partid de guvernământ al Republicii Populare Chineze. CPC a fost fondat de Chen Duxiu și Li Dazhao. Biroul Politic al Comitetului Central al PCC este format din 22 de membri, dintre care 9 fac parte din Comitetul Permanent. Secretarul General al Comitetului Central al PCC este Xi Jinping, ales la 15 noiembrie 2012 în tripla funcție de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze și președinte al Comisiei Militare Centrale. Începând cu 14 martie 2013 a fost ales președinte al Republicii Populare Chineze. În martie 2018, Xi Jinping a fost reales fără probleme la preşedinţia Chinei pentru al doilea mandat de cinci ani, după un vot în unanimitate în favoarea omului forte de la Beijing, singurul candidat la funcţia supremă în stat. China i-a permis, practic, lui Xi Jinping să rămână președinte pe viață după ce a eliminat din Constituție termenul limită pentru candidatura la președinție. Xi Jinping și-a confirmat statusul de cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace. La mai puţin de o săptămână după ce a obţinut o reformă a Constituţiei care îi va permite să candideze la preşedinţie de câte ori doreşte, Xi Jinping, 64 de ani, a fost ales de cei 2.970 de deputaţi prezenţi la sesiunea plenară anuală a Adunării Naţionale Populare

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când a fost publicată Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare toate liniile de cale ferată din ţară

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când începea Conferinţa internațională de la Bretton Woods/SUA (până pe 22 iulie), la care s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a FMI a început la 1 martie 1947) și a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială (a început să funcţioneze la 25 iunie 1946). Conferința, la care au participat 730 de delegați din 44 țări, excluzând țările care făceau parte din Axă, a avut ca scop reglementarea problemelor monetare și financiare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Conferința, menită să instaureze o nouă organizare financiară a lumii, nu a devenit operativă până la sfârșitul lunii decembrie 1958, când toate monedele europene au devenit convertibile

* Cu 78 de ani în urmă (1946) avea loc fondarea „Teatrului Odeon”, numit iniţial „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”. În anul 1990 Teatrul Giuleşti şi-a schimbat denumirea în Teatrul Odeon

* În urmă cu 68 de ani, prin Hotărârea nr. 1048 a Consiliului de Miniştri din 1 iulie 1956 s-a decis transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi (MNA) al Academiei RPR în Institut de Arheologie: „În vederea dezvoltării studiilor şi cercetărilor din domeniul arheologiei în ţara noastră, se aprobă transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi al Academiei RPR în Institut de Arheologie”, constituit din secţiile comunei primitive, de arheologie clasică, de arheologie feudală şi muzeu, şi din sectoarele paleolitic, de numismatică, de epigrafie, inaugurându-se o perioadă a deplinei maturităţi ştiinţifice şi a unei rodnice recunoaşteri internaţionale. Prin decretul nr. 35/aprilie 1975, Institutul de Arheologie avea drept foruri tutelare Universitatea din Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Sub conducerea directorilor Emil Condurachi (1956-1971), Dionisie M. Pippidi (1971-1981) şi Constantin Preda (1981-1989), cercetătorii Institutului de Arheologie au desfăşurat cercetări sistematice pe întregul teritoriu al ţării, îmbogăţindu-se astfel patrimoniul institutului. Institutul de Arheologie a revenit printre institutele Academiei în urma Hotărârii de Guvern nr. 116/7 februarie 1990, devenind ulterior, din 1992, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. În prezent, directorul Institutului de Arheologie este dr. Eugen Nicolae

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când, prin Hotărârea nr. 482, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm-Bucureşti”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Studiourile cinematografice Sahia Film S.A., Rofilm S.A. şi Animafilm S.A. au fost preluate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Guvernului

* Acum 56 de ani (1968) era deschis spre semnare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970. Tratatul a fost semnat si ratificat de 191 de state-părți. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi ale NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Inițial, s-a stabilit ca durata Tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferința de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată. Conferințele de examinare se desfășoară periodic, la fiecare 5 ani, facilitate de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom). Cea mai recentă Conferință de examinare trebuia să se desfășoare la New York în anul 2020, dar a fost amânată pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Tratatul se bazează pe trei dimensiuni majore, denumite uzual „piloni”: realizarea obiectivului dezarmării nucleare, prevenirea proliferării armelor și tehnologiilor nucleare, promovarea cooperării în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare. Mediul actual de securitate la nivel global și persistența riscului proliferării nucleare din partea unor actori statali sau non-statali determină multe state să se bazeze în continuare pe descurajarea nucleară ca un mijloc legitim și eficient de asigurare a securității lor naționale sau colective. Acestea au respins Tratatul de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017, intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021

* Acum 34 de ani (1990) a intrat în vigoare Tratatul de stat privind uniunea economică, monetară şi socială dintre RFG şi RDG (semnat la 18.V.1990, la Bonn). La data de 9.XI.1989 a căzut Zidul Berlinului şi au fost deschise frontierele intergermane, primul pas al reunificării celor două state, proces desăvârşit la 3.X.1990. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată RFGermania – cu capitala la Bonn, în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 7.X.1949 a fost proclamată RD Germană – cu capitala la Berlin, în zona de ocupaţie sovietică). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului

* În urmă cu 33 de ani (1991) a avut loc, la Praga, ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia (Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit astfel după locul unde a fost semnat). La Praga a fost adoptat comunicatul privind încetarea valabilităţii Tratatului semnat la 14.V.1955 şi a Protocolului cu privire la prelungirea duratei de valabilitate, semnat la 26.IV.1985, tot la Varşovia

* Cu 31 de ani în urmă (1993) era introdusă în România Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu introducea taxa pe valoare adăugată (care înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor) prin Ordonanţa 3/1992 (aprobată prin legea 130/1992). Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea TVA a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor. Noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, a modificat major reglementările aplicabile până acum. Actul normativ a adus modificări importante tuturor zonelor importante ale fiscalităţii, inclusiv sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată (TVA)

* Se marchează 30 de ani (1994) de când Parlamentul a adoptat Legea nr. 45 a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994

* Acum 28 de ani (1996) intra în vigoare Legea care garanta dreptul la eutanasie în teritoriul de nord al Australiei, prima lege de acest fel din lume

* Cu 27 de ani în urmă (1997) colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Se marchează 25 de ani (1999) de la înfiinţarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), serviciul de spionaj al Armatei Române

* Acum 24 de ani (2000) România devenea membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente

* Tot acum 24 de ani a fost dat în folosinţă podul Øresund, care leagă Suedia de Danemarca. Cu o lungime totală de peste 16 km, podul (inclusiv un tunel) reprezintă o dublă legătură (cale ferată şi autostradă) între cele două ţări

* În urmă cu 22 de ani (2002) intra în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Sediul CPI se află la Haga (Ţările de Jos). În martie 2019, 124 state sunt părți la statut, care, printre altele, stabilește funcțiile, jurisdicția și structura instanței. România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. În prezent, ţara noastră se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008)

* Cu 19 ani în urmă (2005) avea loc denominarea monedei naţionale, 10.000 lei vechi (simbol bancar ROL) devenind 1 leu nou (simbol bancar RON)

* Acum 17 ani (2007) avea loc debutul emisiei online a postului Radio România Muzical, dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz, primul post de radio românesc cu acest specific care a emis online

* În urmă cu 11 ani (2013) Croaţia a aderat la Uniunea Europeană, fiind cea de-a 28-a ţară componentă a blocului comunitar. A fost prima ţară care s-a alăturat UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei

* Acum 9 ani (2015) România a preluat, de la Republica Moldova, mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), precum şi pe cea a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. România deţinea coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015) şi protecţia mediului (2014-2016) iar din iulie 2015 va prelua şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile. Ţara noastră a exercitat al cincilea mandat al Preşedinţiei-în-Exerciţiu rotative a OCEMN în semestrul al II-lea al anului 2015

* Este marcat 1 an (2023) de când România a preluat, pentru doi ani, preşedinţia iniţiativei regionale SEDM (South-Eastern Europe Defence Ministerial Process), iniţiativă care cuprinde 15 state membre şi Republica Moldova, în calitate de observator. Este pentru a treia oară când ţara noastră va deţine preşedinţia SEDM, după perioada 2001-2003, respectiv 2013-2015

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– „Ziua Muzicilor Militare”; în Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831 era stipulată funcţionarea, la Iaşi, în cadrul Armatei Naționale permanente (numită „Straja Pământească”) a primei fanfare militare româneşti; astfel își începeau slujba sub drapel „ostașii muzicanți”, o fanfară formată dintr-un tambur, 24 de muzicanţi şi 8 toboşari

– 1858: S-a născut episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1909-1921) (numele de botez: Nicolae); a finalizat lucrările la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, pe care a sfințit-o în 6 august 1917; a scris o „Carte de muzică bisericească pe psaltichie şi pe note liniare pentru trei voci“, una dintre lucrările semnificative în domeniul muzicii bisericeşti de la noi, la început de secol XX; a editat şi „Vieţile sfinţilor“, în 12 volume, şi alte cărţi pentru evlavia populară: „Mântuirea păcătoşilor“, „Catehismul ortodox“; împreună cu filantropul Iorgu Dumitrescu, a tipărit numeroase cărți de spiritualitate ortodoxă difuzate gratuit în sute de mii de exemplare în țară, pe front, în Basarabia și la diaspora română din SUA (m. 1923)

– 1877: A murit Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (n. 1802)

– 1907: S-a născut Alexandru Grozuță, cântăreț de muzică populară și romanțe (m. 1999)

– 1925: S-a născut Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (m. 1980)

– 1926: S-a născut (la Soroca, în R. Moldova) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (m. 1985, asasinat din motive politice)

– 1928: S-a născut regizorul Octavian Fulger (m. 2020)

– 1929: S-a născut scriitorul Costache Olăreanu (m. 2000) – 95 de ani

– 1931: S-a născut graficianul Sergiu-August Georgescu, profesor al Universității de Artă București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Grafică București (m. 2020)

– 1933: S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă; considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, el figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit „500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editat de Institutul Biografic American); este cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%; are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale şi zeci de pionierate în neurochirurgie; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut scriitorul si publicistul Olimpian Ungherea (m. 2012)

– 1938: S-a născut medicul Nicolae Ghilezan; contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului, în special în asocierile cu radioterapia; membru titular al Academiei Române din 2016

– 1941: S-a născut Ion V. Pop, poet, critic şi istoric literar, publicist, editor, traducător, teoretician al avangardei literare şi profesor; a condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986); membru corespondent al Academiei Române din 2015

– 1941: S-a născut Nicolae Saramandu, filolog, lingvist și profesor emerit al Universității din București (din 2014); director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ al Academiei Române (2002 – 2011); director adjunct al Institutului de Fonetică şi Dialectologie „Al. Rosetti“ al Academiei Române (1990 – 2002); a contribuit la realizarea Atlasului lingvistic al dialectului aromân; membru titular al Academiei Române din 2024

– 1943: S-a născut Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (m. 2013)

– 1947: S-a născut Dan Verona (nume la naştere – Neculai Creţu), poet, prozator şi traducător; realizator, din 1972, de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (cu o întrerupere în perioada 1988-1990); s-a dedicat în special studierii poeziei religioase din întreaga lume

– 1951: S-a născut Dragoș Pâslaru, fost actor, în prezent ieromonahul Valerian, unul dintre cei mai căutați duhovnici din zona Olteniei

– 1954: S-a născut Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (m. 2013) – 70 de ani

– 1960: S-a născut bas-baritonul Sever Barnea

– 1960: S-a născut prozatorul, criticul literar, eseistul și jurnalistul Radu Ciobotea (m. 2021)

– 1963: A murit botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (n. 1874)

– 1969: A murit Dimitrie Ionescu-Berechet, „arhitectul Patriarhiei Române”; în răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane; printre acestea se numără: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinții Împărați din Constanța (n. 1896) – 55 de ani

– 1972: A murit (la Paris) Basil Munteanu, istoric literar şi comparatist; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1897)

– 1984: S-a născut Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (din 5 martie 2014; reales în 2018 și 2022); a primit, din aprilie 2021, un mandat de 4 ani în Consiliul FIFA; membru în Comitetul Executiv al UEFA; a fondat și condus Federaţia Română de Minifotbal (2012-2014), Federaţia Europeană de Minifotbal (2012-2017), cofondator al Federaţiei Internaţionale de Minifotbal (în 2013) – 40 de ani

– 1990: A murit economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Transilvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (n. 1901)

– 1998: A murit Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (n. 1907)

– 2002: A murit medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofia medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2006: A murit Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită în Franţa din 1982 (n. 1930, la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2014: A murit actorul Matei Alexandru (n. 1927) – 10 ani

– 2016: A murit Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1928)

– 2020: A murit Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Ungaria preia, de la Belgia, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE)

– Erevan: Armenia preia de la Albania, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

– Panama: Ceremonia de învestitură a președintelui ales José Raúl Mulino

– Maputo/Luanda : Președintele Timor-Est, José Ramos-Horta, va efectua vizite de stat în Mozambic și Angola. (1 – 13 iulie)

– Hong Kong: Manifestări de marcare a 27 de ani de la predarea Hong Kong-ului către China

-Paris: Concert „Voci pentru Gaza” în sprijinul poporului din Gaza

– Germania: Data teoretică de deschidere a cluburilor de canabis, pentru cultivarea și cumpărarea canabisului în Germania

– Tende, Franța: Urmează să aibă loc redeschiderea tunelului care leagă Valea Roya de Italia

– Arles, Franța: A 55-a ediție a Întâlnirilor fotografiei de la Arles (1 iul. – 29 sep.)

– Los Angeles: Sunt marcați 20 de ani de la moartea actorului Marlon Brando

– Bamako, Mali: Procesul unei rude a primului ministru care a semnat un document critic la adresa juntei

– Londra: Turneul de tenis de Grand Slam de la Wimbledon (1 – 14 iul.)

– Muntele Fuji: Sezonul de alpinism pe Muntele Fuji începe cu o nouă taxă de intrare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muzicii Reggae” este celebrată din 1993. Muzica reggae a apărut în Trenchtown, în anii ’60 ai secolului XX. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA, ca R&B şi jazz, cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii ’70, datorită unor artişti ca Bob Marley, care a popularizat mişcarea Rastafari în lume. Pe lângă Bob Marley, alte nume de artişti sau formaţii cunoscute pentru stilul reggae sunt: Peter Tosh, Freddie McGregor, Toots & The Maytals, Burning Spear, Black Uhuru, Prince Lincoln Thompson, Bunny Wailer, The Congos, Mikey Dread, Don Carlos, The Viceroys, The Meditations, Wailing Souls, Norris Reid, Michael Phrophet, The Heptones, Dennis Brown, Twinkle Brothers, Damian Marley, Julian Marley, Max Romeo, Alborosie, Mr. Levy

– Ziua naţională a Canadei; întemeierea Confederaţiei Canadiene – 1867

– Aniversarea fondării Republicii Somalia/1960. Ziua naţională

– Ziua naţională a Republicii Burundi; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Ziua naţională a Republicii Ruandeze; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– 1646: S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal; a încercat să creeze o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice; unul din cei mai importanți filosofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea şi unul din întemeietorii iluminismului german (m. 1716)

– 1742: S-a născut Bohuslav Czernohorsky, compozitor şi organist ceh (m. 1864)

– 1784: A murit compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (n. 1710) – 240 de ani

– 1788: S-a născut Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (m. 1867)

– 1804: S-a născut scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (m. 1876) – 220 de ani

– 1872: S-a născut Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (m. 1936)

– 1875: S-a născut Mario Roques, lingvist şi filolog francez; printre preocupările sale s-a numărat şi studierea limbii şi literaturii române; a condus Institutul de Filologie Română din cadrul Facultăţii de Litere din Paris şi a fost mai mulţi ani director al revistei „România”; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1961)

– 1879: S-a născut istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1947) – 145 de ani

– 1879: S-a născut Léon Jouhaux, lider francez de sindicat, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1951 (m. 1954) – 145 de ani

– 1896: A murit Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (n. 1811)

– 1899: S-a născut Charles Laughton, regizor de film și actor american de origine britanică (m. 1962) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al R. Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române (1980) (m. 1987) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Thomas A. Dorsey, compozitor şi pianist afro-american, considerat părintele muzicii gospel; a reprezentat, împreună cu Mahalia Jackson, epoca de aur a acestui gen muzical (m. 1993) – 125 de ani

– 1902: S-a născut regizorul american de film William Wyler, clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (m. 1981)

– 1906: S-a născut Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (m. 2004). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie; după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 1910, 1/14: A murit Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (n. 1818). NOTĂ: Alte surse (www.balletmet.org. şi Micul dicţionar enciclopedic, 2005) dau ca an al naşterii 1819, respectiv 1822

– 1916: S-a născut (la Tokyo, într-o familie britanică) actriţa americană de film Olivia de Havilland; cunoscută mai ales pentru rolul din filmul „Pe aripile vântului” (m. 2020)

– 1924: S-a născut actriţa americană Florence Stanley (m. 2003) – 100 de ani

– 1925: A murit compozitorul francez Erik Satie (n. 1866)

– 1926: S-a născut François-Régie Bastide, scriitor şi diplomat francez (m. 1996)

– 1926: S-a născut compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut în special pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (m. 2012)

– 1926: S-a născut economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (m. 2013)

– 1929: S-a născut biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (m. 2014) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Leslie Caron (nume complet: Leslie Claire Margaret Caron), actriță, dansatoare și scriitoare franco-americană

– 1931: S-a născut Stanislav Grof, medic psihiatru american de origine cehă, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale şi un pionier în domeniul cercetării stărilor de conştiinţă modificate, folosite cu scopul de a vindeca, a evolua şi a cunoaşte; a arătat spiritualitatea ca pe un domeniu fundamental și legitim al experienței umane; a creat respirația holotropică ca o metodă de auto-investigare si explorare interioară cu implicații terapeutice și ontologice excepționale

– 1934: S-a născut Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film (m. 2008) – 90 de ani

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul francez de film Claude Berri (numele real: Claude Langmann) (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul britanic David Prowse; culturist și halterofil, acesta a devenit faimos ca omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (m. 2020)

– 1938: S-a născut Aleksandr Kurliandsky, scriitor rus, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii, creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi” (m. 2020)

– 1939: S-a născut Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (m. 2013) – 85 de ani

– 1941: S-a născut farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru medicină în 1994, împreună cu Martin Rodbell (m. 2015)

– 1942: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (m. 2015)

– 1950: A murit Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (n. 1873)

– 1952: S-a născut Leon „Ndugu” Chancler, baterist de jazz funk, percuționist, producător muzical și compozitor american (m. 2018)

– 1958: A murit chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (n. 1879)

– 1961: S-a născut atletul american Carl Lewis, multiplu campion olimpic (10 medalii, dintre care 9 de aur, la Olimpiadele din 1984 şi 1996) şi mondial (8 medalii de aur şi una de bronz, între anii 1981 şi 1993) la săritura în lungime

– 1961: S-a născut Lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului moştenitor Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 1997, într-un accident rutier la Paris)

– 1964: A murit dirijorul francez Pierre Monteux (n. 1875) – 60 de ani

– 1971: A murit Sir William Lawrence Bragg, fizician, matematician și profesor australian-britanic; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1915, împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg, pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; a pus bazele Uniunii Internaționale de Cristalografie (n. 1890)

– 1974: A murit Juan Domingo Perón, om de stat argentinian, de două ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974 (n. 1895) – 50 de ani

– 1981: A murit Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (n. 1902, în Ungaria)

– 1996: S-a sinucis, cu o supradoză de medicamente, actriţa americană Margaux Hemingway, nepoata celebrului scriitor american Ernest Hemingway (n. 1954)

– 1997: A murit actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (n. 1917)

– 1999: A murit Edward Dmytryk, regizor şi producător de film american, cu origini canadiene (n. 1908) – 25 de ani

– 1999: A murit Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (n. 1910) – 25 de ani

– 1999: A murit Guy Mitchell (numele real: Al Cernick), cântăreţ pop şi actor american de origine croată (n. 1927) – 25 de ani

– 2000: A murit actorul american de film Walter Matthau (n. 1920)

– 2001: A murit pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (n. 1922)

– 2001: A murit Nikolai Ghenadievici Basov, fizician sovietic; Premiul Nobel pentru Fizică în 1964, împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor (n. 1922)

– 2004: A murit Marlon Brando, actor şi regizor american de film (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal Whitesnake (n. 1948)

– 2009: A murit Karl Malden, actor de film şi de televiziune american, de origine sârbo-cehă (n. 1912) – 15 ani

– 2012: A murit Evelyn Lear, soprană americană (n. 1926)

– 2016: A murit Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (n. 1923)

– 2018: A murit balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 30 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 30 iunie

* În urmă cu 119 ani (1905) Albert Einstein a publicat, în ziarul „Time”, lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, cunoscută, mai târziu, sub numele de „Teoria Relativităţii”, care a dus la schimbări revoluţionare în conceptele omeneşti despre timp, spaţiu şi gravitaţie

* Acum 116 ani (1908), în Siberia (în zona râului Podkamennaia Tunguska), o explozie puternică a luminat cerul, culcând la pământ copacii de pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi și defrișând aproximativ 80 de milioane de pomi. Martorii oculari au descris un obiect uriaş ce a trecut prin atmosferă şi a explodat înainte să ajungă la sol, lansând un val de căldură intensă de-a lungul regiunii. „Fenomenul Tunguska” (cum a fost denumit ulterior) este considerat cel mai mare impact documentat vreodată. Se crede că „mingea” de foc avea o lățime de aproximativ 50-100 m. Puținele date concludente îi fac și astăzi pe mulți cercetători să fie convinși, totuși, că un asteroid sau o cometă ar putea fi responsabile pentru explozie. Dar există foarte puține dovezi ale acestei teorii, lucru care ridică suspiciuni cu privire la cauzele exploziei. Unii au sugerat că Fenomenul Tunguska ar fi fost cauzat de un meteorit de mari dimensiuni sau de un fragment dintr-o cometă și că ar fi rezultatul unei coliziuni a materiei și a antimateriei – când se întâmplă acest lucru, particulele se anihilează și emit explozii de intensitate. O altă concluzie (neelucidată) a fost că o explozie nucleară ar fi provocat nefericitul eveniment

* Sunt marcați 90 de ani (1934) de când, între 30 iunie şi 2 iulie, a avut loc „Noaptea cuţitelor lungi” sau „Operațiunea Colibri”, denumire codificată a ordinului prin care Adolf Hitler a declanşat, în acea perioadă, acţiunea de eliminare fizică a lui Ernst Röhm, conducătorul „Batalioanelor de asalt” (SA – Sturmabteilung – organizaţie paramilitară nazistă), a altor conducători ai SA şi duşmani personali ai lui Hitler (în total câteva sute de persoane)

* Cu 32 de ani în urmă (1992) şi-a început activitatea Curtea Constituţională a României (la această dată au fost luate primele decizii ale acestei autorităţi). 6 iunie 1992 este data înfiinţării Curţii Constituţionale din România, odată cu depunerea jurământului de credinţă de către cei nouă judecători numiţi în componenţa noii autorităţi, ale cărei organizare şi funcţionare au fost reglementate prin Legea nr. 47 din 18 mai 1992

* Acum 13 ani (2011), în China, a fost inaugurat cel mai lung pod (agregat) din lume situat deasupra mării. Podul Jiaozhou Bay măsoară 26 de mile lungime (41,6 kilometri) şi leagă oraşul-port Qingdao, din estul ţării, de insula Huangdao. NOTĂ: Podul de peste lacul Pontchartrain Causeway (Louisiana, SUA) este „cel mai lung pod peste apă (continuu)”

*  Cu 11 ani în urmă (2013), la prima aniversare a alegerii lui Mohamed Morsi, milioane de protestatari egipteni au cerut demisia imediată a preşedintelui din cauza problemelor politice, economice şi sociale care s-au agravat în timpul mandatului său. Demonstraţiile în masă au fost planificate de Tamarod, o mişcare spontană care susţinea că a colectat peste 22 de milioane de semnături la o petiţie care îi cerea lui Morsi să demisioneze din funcţia de preşedinte. La 1 iulie, armata egipteană a emis un ultimatum de 48 de ore partidelor politice pentru a satisface cererile poporului egiptean, ameninţând că va interveni în cazul în care litigiul nu va fi soluţionat. Preşedinţia a respins ultimatumul înaintat de armată, făgăduind că preşedintele are propriile sale planuri pentru reconcilierea naţională şi rezolvarea crizei politice. Morsi a fost înlăturat de la putere de armată la data de 3 iulie 2013, de un consiliu format din ministrul Apărării, Abdul Fattah al-Sisi, Mohamed ElBaradei, Marele Imam din Al Azhar Ahmed El-Tayeb, şi Papa copt Tawadros al II-lea. Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil al-Sisi este cel de-al șaselea președinte al Egiptului, în funcție începând din 8 iunie 2014. NOTĂ: La 30 iunie 2012, Morsi a fost învestit în funcţie, devenind al cincilea preşedinte (primul ales democratic) din istoria Egiptului. El i-a succedat lui Hosni Mubarak, care a lăsat funcţia de preşedinte al Egiptului vacantă după ce a fost forţat să demisioneze la 11 februarie 2011. Un tribunal egiptean l-a condamnat în iunie 2015 pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi la închisoare pe viaţă pentru spionaj în favoarea mişcării palestiniene Hamas, organizaţiei libaneze Hezbollah şi Iranului, în data de 18 iunie 2016, primind aceeași sentință, într-un caz de spionaj în favoarea Qatarului. Mohamed Morsi a decedat pe 17 iunie 2019

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor 12 Apostoli; Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ; Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor). Serbarea celor 12 Sfinți Apostoli (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1844: S-a născut George Bengescu-Dabija, poet, dramaturg şi traducător; a contribuit la dezvoltarea teatrului liric românesc prin traducerea libretelor unor operete de succes (m. 1916) – 180 de ani

– 1876: S-a născut matematicianul Anton Davidoglu; contribuţii la studiul analizei matematice şi al ecuaţiilor diferenţiale (m. 1958)

– 1900: S-a născut matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979)

– 1909: S-a născut compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1963) – 115 ani

– 1909: S-a născut (la Budapesta) Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1988) – 115 ani

– 1909: S-a născut Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operă, tenor şi profesor (m. 1996) – 115 ani

– 1933: S-a născut poetul și actorul Marin Radu Ene (m. 2013)

– 1935: S-a născut Silvia Elena Radu, sculptor şi pictor; soţia sculptorului Vasile Gorduz

– 1945: S-a născut Dorin Tudoran, poet, eseist, analist politic şi jurnalist; fost disident anticomunist; stabilit, din 1985, în SUA, timp de 35 de ani

– 1946: S-a născut jurnalistul Sebastian Sârcă, una dintre cele mai cunoscute voci de la microfonul radioului public; de numele lui Sebastian Sârcă sunt legate, încă din anul 1969, emisiuni de mare succes precum „Caruselul iubirii”, difuzată la Radio România Actualităţi, „Manuscris radiofonic” şi „Tezaur”, difuzate la Radio România Cultural, „Telefonul de noapte” şi „Vorbeşte-mi despre tine”, difuzate pe postul de radio România Tineret; membru al Uniunii Scriitorilor şi director executiv al Fundaţiei Radio România, Sebastian Sârcă este autorul mai multor volume (m. 2010)

– 1948: A murit Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (n. 1899)

– 1949: S-a născut pianistul şi compozitorul Remus Manoleanu – 75 de ani

– 1968: S-a născut preacuviosul protosinghel Melchisedec Dobre, fostul stareţ al Mănăstirii „Înălţarea Domnului” – Cota 1000 din com. Moroeni, jud. Dâmboviţa (m. 2021)

– 1975: A murit matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte al acestui for (1966-1975) (n. 1903)

– 1977: A murit istoricul Ştefan Meteş; studii de istorie socială şi în domeniul istoriei Bisericii; director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947); arestat şi deţinut la Sighet (1950-1955); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1886/1887)

– 1981: A murit poetul Alexandru Grigore (n. 1940)

– 1989: A murit biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1905) – 35 de ani

– 2005: A murit jurnalistul Gabi Dobre; a lucrat în echipa de realizare a emisiunii „Enigma”, apoi a fost moderator al Matinalului de la TVR 1, a avut o colaborare ca realizator la Antena 1 Ploieşti, a devenit manager la Alpha TV şi prezentator şi realizator al emisiunii „Prima pagină” la TVR Internaţional (n. 1972)

– 2015: A murit Ludovic Bács, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) şi profesor; între 1958 şi 1991 a fost dirijor şi director artistic al Orchestrei de Studio Radio Bucureşti, devenită, în 1990, Orchestra de Cameră Radio. În 1966 a fondat formaţia de muzică veche Musica Rediviva din Bucureşti (n. 1930)

– 2019: A murit Elena Ion Arnăuţoiu, simbol al rezistenţei anticomuniste; a fost deținută, aproape şapte ani, în închisorile comuniste; sora fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu, cei care au condus cea mai lungă şi puternică rezistenţă anticomunistă din Europa, între 1949 şi 1958, în Nucşoara (n.  1919) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Alegeri pentru Adunarea Națională Franceză (primul tur)

– Germania: Manifestări de marcare a 90 de ani de la „Noaptea cuțitelor lungi”

– Somalia: Începând cu această dată urmează să fie interzisă folosirea plasticului de unică folosință

– Mogadishu, Somalia: Alegeri locale – primul vot național „o persoană, un vot”

– Moscova: Încheierea arestării preventive a jurnalistului Wall Street Journal Evan Gershkovici

– Japonia: Lansarea unui satelit radar destinat în special răspunsului la dezastre naturale, de către racheta H3

– Assen: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Țărilor de Jos – cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Parlamentarismului” sărbătoreşte parlamentele şi modurile în care sistemele parlamentare de guvernare îmbunătăţesc viaţa oamenilor din întreaga lume; la 30 iunie 1889 (- 135 de ani) a fost înfiinţată Uniunea Interparlamentară (UIP) – organizaţia mondială a parlamentelor, la iniţiativa a doi parlamentari pacifişti, William Randal Cremer (Marea Britanie) şi Frédéric Passy (Franţa); una dintre cele mai vechi instituţii politice din lume, UIP (cu sediul la Geneva) reprezintă organizaţia parlamentelor la nivel global; principalele sale obiective sunt promovarea dialogului parlamentar în problemele păcii, coordonarea şi schimbul de experienţă între parlamentele din ţările membre (România a aderat la UIP în 1891)

– „Ziua Mondială a Rețelelor de Socializare”, lansată în 2010, este o ocazie de conştientizare a impactului pe care îl are social media în viaţa noastră. Prima platformă de socializare care a fost lansată vreodată a fost SixDegrees în 1997; prima platformă modernă de socializare a fost Friendster, inițiată în 2002; LinkedIn, prima platformă de social media axată pe afaceri a fost lansată în 2002, MySpace în 2003 și Facebook în 2004; YouTube și-a lansat site-ul web dedicat video în 2005, iar Twitter a urmat cu platforma cu caractere limitate în 2006; WhatsApp a fost lansat în 2009, Instagram în 2010, Snapchat în 2011, TikTok în 2016. Rețelele de socializare trebuie folosite cu discernământ și responsabilitate, în duhul solidarității, respectului și iubirii de semeni

– „Ziua Internaţională a Asteroidului”, instituită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin rezoluţia A/RES/71/90 din decembrie 2016, pentru a marca anual, la nivel internaţional, aniversarea impactului unui meteorit din regiunea Tunguska, Siberia, din 30 iunie 1908; cu un diametru estimat la peste 40 de metri, meteoritul, numit ulterior „Tungus”, a distrus copacii din zonă pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi, având o putere de 30 de ori mai mare decât cea a bombei de la Hiroshima

– Sărbătoarea naţională a Republicii Democrate Congo (fostul Zair); aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1660: A murit William Oughtred, matematican englez; i se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenție ce a avut la bază logaritmii descoperiți de John Napier și scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter (n. 1575)

– 1722: La această dată a fost botezat compozitorul ceh Jiří Antonín Benda (m. 1795)

– 1825: S-a născut compozitorul francez Florimond Hervé (m. 1892)

– 1884: S-a născut Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (m. 1966) – 140 de ani

– 1885: S-a născut Viktor Schauberger, silvicultor, naturalist, filosof, biotehnician și inventator austriac; a construit mai multe canale de flotaj pentru transportul lemnului și baraje în diverse țări europene; a dezvoltat tehnologii bazate pe implozie (implozia are la bază un vortex autoîntreținut care evoluează în mediu fluid); a conceput un motor cu implozie care a stat la baza conceperii aparatelor de zbor (discuri zburătoare) Repulsin și Propulsine, submarine biologice, sisteme de purificare a aerului și aparate de producere neconvențională a energiei electrice; supranumit „Magicianul apei”, datorită unui dispozitiv de purificare a apei pe care l-a realizat (m. 1958)

– 1911: S-a născut Czeslaw Milosz, poet, eseist şi romancier american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1980 (m. 2004)

– 1917: S-a născut Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (m. 2010)

– 1919: A murit John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică în 1904; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (n. 1842) – 105 ani

– 1932: S-a născut Mongo Beti (nume real: Alexandre Biyidi Awala), scriitor camerunez anticolonialist de limbă franceză; considerat unul dintre maeştrii romanului african modern (m. 2001)

– 1936: S-a născut Assia Djebar (numele real: Fatima-Zohra Imalayen), scriitoare, traducătoare, producătoare de film şi profesoară algeriană; militantă pentru democraţie, a condamnat fundamentalismul islamic şi atrocităţile din Algeria, a contribuit la accentuarea încrederii în sine a femeilor din lumea arabă (m. 2015)

– 1939: S-a născut José Emilio Pacheco, poet, romancier şi traducător mexican, laureat al premiului Cervantes pe anul 2009 (m. 2014) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actorul şi regizorul german Otto Sander (m. 2013)

– 1953: A murit Vsevolod Pudovkin, regizor, actor şi teoretician rus de film (n. 1893)

– 1966: S-a născut Michael Gerard (Mike) Tyson, fost pugilist profesionist american; a fost campion mondial necontestat și deține recordul pentru cel mai tânăr boxer, care a câștigat un titlu la categoria de greutate supergrea la 20 de ani, 4 luni și 22 de zile

– 1985: S-a născut înotătorul american Michael Phelps, sportivul care a obţinut cele mai multe medalii de aur – opt – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (Beijing, 2008); este de 14 ori medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară (cel mai mare număr de medalii câştigate de orice sportiv) şi este deţinătorul a şapte recorduri mondiale

– 1986: A murit, la New York, Roman (Borisovici) Gul, scriitor, publicist, memorialist și critic rus (n. 1896)

– 2009: A murit Pina Bausch, coregrafă şi dansatoare germană; considerată una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (n. 1940) – 15 ani

– 2014: A murit Paul Mazursky, regizor american de film, scenarist şi actor (n. 1930) – 10 ani

– 2017: A murit Simone Veil, politician francez, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz; prima femeie devenită ministru în Franţa precum şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European (1979-1982); considerată o figură a feminismului după ce a legalizat avortul în Franţa în 1974, în calitate de ministru al sănătăţii (n. 1927)

– 2020: A murit violonista şi profesoara poloneză Ida Haendel (n. 1928)

– 2020: A murit Andrei Burac, poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist din Republica Moldova (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 29 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 29 iunie

* Acum 1904 ani (120) avea loc prima atestare documentară a Daciei Superior, în diplomele militare descoperite la Căşei şi Porolissum. Primul guvernator cunoscut al Daciei Superior a fost Sex. Iulius Severus (119/120 – 127). Guvernatorul avea rangul de legat pretorian, faţă de cel de legat consular pe care îl avea pe vremea Daciei Augusti. Sediul guvernatorului Daciei Superior era la Apulum (azi Alba Iulia). Ca suprafaţă, Dacia Superior cuprindea Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei, moştenind cea mai pare parte a Daciei Augusti. Această organizare teritorială a fost menţinută până în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180), când provinciile dacice vor fi restructurate din nou, ca urmare a noilor nevoi strategice militare

* În urmă cu 503 ani (1521) era redactat primul text în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat – „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung” către Johannes (Hans) Benkner, judele Braşovului. A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Braşov unde se păstrează şi astăzi, şi a fost redactată cel mai probabil în 29 sau 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al oraşului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există şi alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea

* Cu 422 de ani în urmă (1602), prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Bathory ceda Transilvania împăratului Rudolf al II-lea (al Boemiei şi al Ungariei) primind în schimb ducatele de Oppeln si Ratibor (în Silezia, astăzi în sudul Poloniei) și o subvenție anuală de 50.000 de florini

* Acum 191 de ani (1833) a fost înființată Societatea de Medici și Naturaliști Iași, cea mai veche societate medicală din România, care a înființat primul Muzeu de Istorie Naturală (1834), o bibliotecă medicală (1836) și Revista Medico-Chirurgicală (1887). Statutele societăţii din 1833-1834 (art. 27) menţionează că ziua de 29 iunie, de Sf. Petru şi Pavel, va fi ziua aniversară a acestei Societăţi, în amintirea primului membru onorific străin, protector şi principal donator, Gen. Pavel Kisseleff, care, alături de domnitorul Mihai Sturza şi Mitropolitul Veniamin Costache, a inaugurat, în 1834, Muzeul Istorico-Natural al SMN, primul din Principate. Primele ședințe ale Societății se țineau o dată pe lună, „seara, pe la șase”, în casa unui alt membru fondator al societății, Gheorghe Asachi

* În urmă cu 169 de ani (1855) a apărut, la Londra, din iniţiativa colonelului Arthur B. Sleigh, primul număr al publicaţiei „The Daily Telegraph”. A fost primul ziar din Marea Britanie disponibil pe Internet

* Se împlinesc 140 de ani (1884) de la adoptarea noii Legi electorale, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat

* Cu 53 de ani în urmă (1971) toți cei trei membri ai echipajului Soyuz-11, prima navă cosmică de transport, Gheorghi Dobrovolski (n. 1928), Viktor Patsayev (n. 1933) și Vladislav Volkov (n. 1935), au murit la aterizare în urma unei depresurizări

* Cu 44 de ani în urmă (1980) avea loc unul dintre cele mai grave accidente rutiere, în care au murit 48 de persoane. Un autobuz s-a prăbușit de pe un pod în apropiere de județul Botoșani, majoritatea victimelor fiind din Suceava. Pe drumul național 29A, pe raza județului Botoșani, un autobuz modelul Roman Diesel A8, cu 40 de locuri, care aparţinea Autobazei Fălticeni (judeţul Suceava), s-a răsturnat într-o mlaștină înainte de satul Huţani, din Botoşani

* Se marchează 40 de ani (1984) de când Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Aplicarea „programului” a afectat serios, în anii imediat următori, starea de sănătate a locuitorilor României

* Cu 34 de ani în urmă (1990) a apărut ziarul „Economistul”, publicaţie editată de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), actualmente cu apariţie săptămânală

* Acum 29 de ani (1995) nava spaţială Atlantis a NASA a andocat pe staţia spaţială Mir (Rusia), formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat până la acea dată în jurul Pământului. Acest moment istoric de cooperare între cele două ţări a însemnat totodată şi cea de-a 100-a misiune umană în spaţiu din istoria SUA

* Cu 14 ani în urmă (2010) China şi Taiwan-ul au semnat un acord comercial văzut drept cea mai importantă înţelegere economică după separarea lor în timpul războiului civil cu peste 6 decenii în urmă. Acordul Cadru de Cooperare Economică semnat la data de 29 iunie anulează taxele de import pentru aproximativ 800 de categorii de bunuri. Înţelegerea avantajează în mod special Taiwan-ul, oferind companiilor taiwaneze un acces mai mare pe imensa piaţă a Chinei

* Cu 7 ani în urmă (2017) guvernul Mihai Tudose, al 128-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. Condus de politicianul social-democrat Mihai Tudose, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a fost în funcţie până în 16 ianuarie 2018

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sfinţii Petru şi Paul, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Penitenciarelor” din România; în baza protocolului încheiat la 20.X.1993 între Ministerul Justiţiei şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a decis reluarea activităţii religioase în penitenciarele din ţară, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel fiind consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România”, în baza unui al doilea protocol încheiat în 1997

– Tot astăzi se serbează „Ziua Personalului din Sistemul Administraţiei Penitenciare”, proclamată conform articolului 77 din Legea 293 din 28 iunie 2004, privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

– 1819: S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (m. 1852, la Palermo/Italia) – 205 ani

– 1873: S-a născut Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a marcat prin personalitatea sa prima jumătate a secolului al XX-lea, în special arhitectura publică; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (m. 1965)

– 1882: S-a născut, la Vlaho-Clisura, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM, Marcu Beza, scriitor şi diplomat; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1949)

– 1891: S-a născut Petre Andrei, sociolog, filosof, profesor şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1940; persecutat de legionari, s-a sinucis)

– 1900: S-a născut (la Charlottenburg, Germania) sculptorul Mac (Mihail Filip) Constantinescu; artist cu vocaţie pluridisciplinară, s-a afirmat, concomitent, în grafică, artă decorativă, scenografie şi ilustraţie de carte („Divina Comedie”, tradusă de Alexandru Marcu în 1933); a publicat, mai ales între anii 1930 şi 1940, cronici de artă, articole teoretice şi note de călătorie (m. 1979)

– 1904: A murit Gheorghe Ionescu-Gion, profesor, istoric, ziarist, publicist, cronicar literar și teatral; membru corespondent al Academiei Române din 1899 (n. 1857) – 120 de ani

– 1922: S-a născut pictorul şi graficianul Gedeon Zoltán; lector emerit al Academiei de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (m. 2022)

– 1923: S-a născut soprana Lella Cincu (m. 2008)

– 1927: S-a născut medicul Mihai Ioan Botez, specialist în neurologie şi neuropsihologie; considerat fondator al neuromuzicologiei; stabilit din 1971 în Canada; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 1998)

– 1929: S-a născut preotul şi teologul Dumitru Popescu; profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996); membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2010) – 95 de ani

– 1939: S-a născut Victor A. Voicu, general maior, medic şi farmacolog; cercetări de farmacologie experimentală şi clinică privind sistemul nervos vegetativ şi cardio-vascular; profesor de farmacologie, toxicologie şi psihofarmacologie clinică, a înfiinţat prima Catedră de Farmacologie, Toxicologie Clinică (în 1992) și Psihofarmacologie (în 2005) din învăţământul medical românesc, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2001; vicepreședinte al Academiei Române (din 2018); preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale din Academia Română; secretar general al Academiei Române (2002-2006; 2014-2018) – 85 de ani

– 1954: S-a născut scriitorul Radu Aldulescu – 70 de ani

– 1960: S-a născut poeta, prozatoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran (m. 2017)

– 1969: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune și cântărețul Costin Mărculescu (m. 2020) – 55 de ani

– 1982: A murit balerina Floria Capsali, întemeietoarea şcolii româneşti de balet (n. 1900)

– 1987: A murit fizicianul Victor Mercea; cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor; cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1924)

– 2000: A murit pictorul Vasile Crişan; a lucrat ilustraţie de carte, panouri decorative, pictură murală (n. 1926)

– 2009: A murit Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (n. 1939) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cairo: Egiptul găzduiește conferința de investiții cu Uniunea Europeană (29 – 30 iun.)

– Mauritania: Alegeri prezidențiale

– Bejing/Taipei: Sunt marcați 14 ani de la semnarea unui acord comercial de referință între China și Taiwan

– Baghdad, Irak: Manifestări de marcare a 10 ani de la proclamarea unui „califat islamic” de către jihadiștii Statului Islamic

– Franța: Turul ciclist al Franței (29 iun. – 21 iul.)

– Las Vegas: MMA – UFC 303 – lupta dintre Conor McGregor și Michael Chandler

– Germania: Fotbal – Euro 2024, optimile de finală (29 iun. – 2 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dunării”, sărbătorită pentru prima dată în 2004 (- 20 de ani), la propunerea ţărilor riverane; la 29.VI.1994 (- 30 de ani) a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, de către toate ţările din bazinul fluviului

– „Ziua Internaţională a Tropicelor”, marcată din 2016, când Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/70/267. La 29 iunie 2014 ( – 10 ani), omul politic birmanez Aung San Suu Kyi a lansat Raportul Tropicelor, rezultatul unei colaborări între 12 instituţii de cercetare principale tropicale, ce oferă o perspectivă unică asupra acestei regiuni din ce în ce mai importante

– Ziua naţională a Republicii Seychelles (declararea independenței față de Marea Britanie în 1976)

– 1798: S-a născut poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii; considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum și unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei țări (m. 1837)

– 1798: S-a născut scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (pseudonimul lui Georg Wilhelm Heinrich Häring), inițiatorul romanului istoric de mari proporții în literatura germană, cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice despre Brandenburg şi Prusia (m. 1871)

– 1799: S-a născut François-Auguste Biard, pictor francez, cunoscut pentru călătoriile sale aventuroase și tablourile care descriu experiențele sale (m. 1882) – 225 de ani

– 1858: S-a născut inginerul american George Goethals; a administrat şi supravegheat construcţia Canalului Panama (m. 1928)

– 1861: A murit poeta engleză Elizabeth Browning (n. 1806)

– 1868: S-a născut astronomul american George Ellery Hale; unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne; a inventat (1891) spectroheliograful şi a construit (1897) primul telescop-turn din lume; a descoperit existenţa câmpului magnetic al Soarelui (1908) şi a emis o teorie cu privire la originea petelor solare (m. 1938)

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949) – 140 de ani

– 1886: S-a născut, la Luxemburg, Robert Schuman, om politic, jurist eminent şi ministru francez al afacerilor externe în perioada 1948-1952; considerat unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene; în colaborare cu Jean Monnet, a elaborat planul Schuman, celebru în lumea întreagă, pe care l-a prezentat la data de 9 mai 1950, considerată astăzi data naşterii Uniunii Europene; cest plan propunea exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului; Ideea de bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune şi oţel nu va avea mijloacele necesare pentru a provoca un război (m. 1963, în Franţa)

– 1890: A murit chimistul britanic Alexander Parkes; în 1862 a prezentat la Marea Expoziţie Internaţională de la Londra un material durabil denumit „parkesine” (produs din celuloză), de fapt primul material plastic confecţionat de om (n. 1813)

– 1898: S-a născut pianista şi profesoara franceză Yvonne Lefebure (m. 1986)

– 1900: S-a născut Antoine de Saint-Exupéry (Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry), romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist; cunoscut în special datorită povestirii „Le Petit Prince” („Micul Prinţ”, 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi (m. 1944; a dispărut în cursul unei misiuni militare)

– 1914: S-a născut Rafael Kubelik, compozitor şi dirijor elveţian de origine cehă (m. 1996) – 110 ani

– 1916: S-a născut Ruth Warrick, actriţă americană de film (m. 2005)

– 1921: S-a născut Frédéric Dard, cunoscut sub pseudonimul San Antonio, scriitor francez de romane polițiste (m. 2000)

– 1927: S-a născut Pierre Perrault, regizor de film documentar, eseist, scriitor, poet , dramaturg și prezentator canadian de radio; unul dintre cei mai importanți cineaști din Canada și pionier al cinematografiei directe (m. 1999)

– 1929: S-a născut Oriana Fallaci, ziaristă şi scriitoare italiană; renumită pentru corespondenţele sale de război (din Vietnam, Orientul Mijlociu sau America de Sud), ca şi pentru interviurile realizate cu o serie de personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2006) – 95 de ani

– 1940: A murit Paul Klee, pictor, desenator și teoretician al artei german de origine elvețiană (n. 1879)

– 1941: A murit Ignacy (Jan) Paderewski, pianist, compozitor şi om politic polonez; prim-ministru şi ministru de externe al Poloniei (ianuarie-decembrie 1919); a semnat Tratatul de la Versailles-1919 (n. 1860)

– 1948: S-a născut dirijorul bulgar Emil Tchakarov (m. 1991)

– 1954: S-a născut dirijorul italian Marcello Viotti (m. 2005) – 70 de ani

– 1963: S-a născut violonista germană Anne-Sophie Mutter

– 1982: A murit designerul de modă francez Pierre Balmain (pe numele său real Pierre-Alexandre-Claudius Balmain) (n. 1914)

– 1990: A murit scriitorul american Irving Wallace (n. 1916)

– 1992: A murit dirijorul italian Mario Rossi (n. 1902)

– 1992: A fost asasinat Mohamed Boudiaf, fost lider politic algerian și unul dintre fondatorii Frontului de Eliberare Națională revoluționară (FLN), care a condus Războiul de Independență al Algeriei (1954–1962); Boudiaf a fost exilat la scurt timp după independența Algeriei și nu s-a întors în Algeria timp de 27 de ani; s-a reîntors în 1992 pentru a accepta o funcție de președinte al Înaltului Consiliu de Stat, dar a fost asasinat patru luni mai târziu (n. 1919)

– 1995: A murit actriţa americană de film Lana Turner (n. 1921)

– 2000: A murit Vittorio Gassman, actor şi regizor de film şi scenarist italian (n. 1922)

– 2002: A murit actriţa de film şi cântăreaţa americană Rosemary Clooney (n. 1928)

– 2003: A murit actriţa americană de film Katharine Hepburn; laureată a patru premii Oscar (n. 1907)

– 2013: A murit astrofiziciana italiană Margherita Hack; profesor de astronomie la Universitatea din Trieste, în perioada 1964-1992, a fost prima femeie care a condus Observatorul astronomic din acelaşi oraş; era supranumită în Italia „Doamna Stelelor” (n. 1922)

– 2013: A murit Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (n. 1922)

– 2018: A murit autorul american de benzi desenate Steve Ditko; cunoscut pentru contribuţia sa la crearea, alături de Stan Lee, a celebrului personaj Spider-Man / Omul-păianjen (în 1962) şi pentru alte aporturi valoroase la universul Marvel Comics (n. 1927)

– 2018: A murit Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (n. 1946, în Rusia)

– 2019: A murit Guillermo Mordillo, creator argentinian de desene animate și animații și unul dintre cei mai cunoscuți caricaturiști din anii ’70 ai secolului XX (n. 1932) – 5 ani

– 2020: A murit Carl Reiner, unul dintre titanii comediei americane, actor, regizor, producător, scenarist și scriitor; colaborator al lui Mel Brooks; creator şi co-star al sitcomului clasic „The Dick Van Dyke Show” (n. 1922)

– 2021: A murit omul de stat american Donald Henry Rumsfeld, fost şef al Pentagonului, principalul arhitect al războiului din Irak în timpul mandatului preşedintelui George W. Bush (n. 1932)

– 2023: A murit Alan Arkin, actor și regizor american, care a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar în anul 2007 (n. 1934) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 28 iunie 2024, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 28 iunie

* Acum 666 de ani (1358) era acordat primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească, de Ludovic I de Anjou, regele Ungariei (1342 – 1382), confirmându-se existența unui drum comercial ce pornea din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei”. Astfel, la această dată a fost emis documentul care atesta documentar primul drum comercial românesc: Braşov-Brăila, „supranumit autostrada Evului Mediu”: „să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre rîul numit Ialomiţa (Iloncha) pînă în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre rîul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră”

* Sunt marcați 110 ani (1914) de când, la Sarajevo (Bosnia), a avut loc asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand (1863-1914), moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi a soţiei sale, de către un naţionalist sârb, Gavrilo Princip. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918)

* Se împlinesc 105 ani (1919) de la semnarea Tratatului de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale (28.VII.1914-11.XI.1918). Tratatul a fost ratificat de România la 14.IX.1920

* În urmă cu 104 ani (1920) România stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Finlanda, ridicate la rang de ambasadă la 1 august 1963. România a recunoscut independenţa Finlandei la 8 aprilie 1920

* Cu 101 ani în urmă (1923) era adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale

* Cu 84 de ani în urmă (1940), în urma notelor ultimative din 26 şi 27 iunie 1940 adresate României de către URSS, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2) au fost cedate sovieticilor

* Tot acum 84 de ani generalul Charles de Gaulle, aflat la Londra din data de 17 iunie, a înfiinţat Comitetul Naţional de Eliberare a Franţei. În aceeaşi zi, Marea Britanie l-a recunoscut ca lider al Franţei Libere. În august 1944 generalul De Gaulle s-a reîntors în Parisul eliberat de o divizie franceză, devenind un personaj politic care a influenţat puternic viaţa politică franceză postbelică

* În urmă cu 83 de ani (1941), între 28 şi 30 iunie, a avut loc Pogromul de la Iaşi – primul masacru antisemit de la declanşarea operaţiunii Barbarossa împotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941), la care România lui Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste

* Acum 76 de ani (1948) era fondată Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA), la Lausanne/Elveţia, prin unificarea Comitetului Internaţional Permanent al Arhitecţilor (creat în 1867) şi a Reuniunilor Internaţionale ale Arhitecţilor (întemeiate în 1931)

* Într-o zi de 28 iunie, tot acum 76 de ani, din iniţiativa UNESCO, a fost înfiinţat, la Praga, Institutul Internaţional de Teatru, cea mai importantă organizaţie internaţională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relaţii oficiale de consultare şi asociere cu UNESCO

* Cu 48 de ani în urmă (1976) Arhipelagul Seychelles îşi proclama independenţa ca republică, în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 38 de ani (1986) avea loc inaugurarea noului edificiu al Palatului pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti (astăzi, Palatul Copiilor)

* În urmă cu 33 de ani (1991) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Casei Americii Latine. În prezent, aici se află sediul Institutului Diplomatic Român

* Se marchează 33 de ani de la desfăşurarea ultimei sesiuni a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), de la Budapesta, la care au participat Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Mongolia, Polonia, România, Ungaria, URSS şi Vietnam, şi la care s-a adoptat Protocolul privind desfiinţarea organizaţiei, hotărâre care a intrat în vigoare la 90 de zile de la ratificarea acestuia. CAER a fost creat la 25.I.1949, la Varşovia, de către şase ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi URSS; au mai devenit membre ale CAER: RDG – 1950; Mongolia – 1962; Cuba – 1972; RS Vietnam – 1978

* Acum 8 ani (2016) a avut loc triplul atentat sinucigaş de pe Aeroporul Internaţional „Atatürk” din Istanbul, care s-a soldat cu 47 de morţi și aproximativ 240 de răniți, autoritățile turce decretând data de 29 iunie, Zi de doliu național. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri din Turcia, premierul de la acea vreme, Binali Yildirim, făcând responsabilă organizația teroristă „Statul Islamic” pentru acest incident, care a avut loc în momentul în care avionul, la bordul căruia se afla premierul Albaniei, Edi Rama, ateriza pe aeroportul din Istanbul. Oficialul străin a fost transportat în condiții de securitate în afara aeroportului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Irineu, episcop martir, învățător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Ziaristului Român”, organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, este o zi de reculegere şi reflecţie asupra propriei meniri profesionale şi a propriei istorii, căci – istoria a dovedit-o! – presa poate fi arestată, iar graniţele pot fi modificate peste noapte. Ziua de 28 iunie este emblematică pentru importanţa pe care ar trebui să o aibă profesia de jurnalist în România, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu a fost scos cu forţa din viaţa publică şi băgat în cămaşa de forţă, a fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică. Această zi neagră a presei româneşti se suprapune nefericit cu o altă zi funestă a istoriei noastre: 28 iunie 1940, ziua în care s-a pus în aplicare Tratatul Ribbentrop-Molotov, iar armata şi administraţia română au fost nevoite, sub ameninţarea războiului, să se retragă dincoace de Prut. NOTĂ: La 3 mai este celebrată „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, la 23 decembrie 1993

– 1837, 28/29: S-a născut Petre P. Carp, publicist, cronicar literar şi dramatic, traducător şi om politic conservator; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare ieşene „Junimea” (m. 1919)

– 1871: S-a născut Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) (m. 1928)

– 1888: S-a născut generalul Paul Teodorescu; ministru al aerului şi marinei (1937-1940); trecut în rezervă (1940) de generalul Ion Antonescu pentru atitudinea sa de frondă; reprimit în 1944; condamnat, în 1948, la închisoare corecţională; autor al mai multor lucrări de teorie şi tactică militară; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1981)

– 1901: S-a născut compozitorul Grigore Ghidionescu (m. 1968)

– 1912: S-a născut dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1912: S-a născut Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (m. 2003)

– 1916: A murit pictorul Ştefan Luchian; supranumit „poetul plastic al florilor”; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1868)

– 1919: S-a născut Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (m. 1989) – 105 ani

– 1922: S-a născut sculptorul Marcel Guguianu; atras în special de sculptura monumentală, a realizat ansambluri statuare, busturi în bronz şi marmură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei (m. 2012)

– 1928: S-a născut compozitorul, pianistul, dirijorul, omul de radio şi de televiziune Paul Urmuzescu; a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre; a fost redactor de programe, maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1947-1964), realizator de spectacole şi emisiuni la Televiziunea Română (1964-1979) şi director muzical al primului Festival „Cerbul de Aur” de la Braşov (m. 2018)

– 1928: A murit Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea Rodica Braga (m. 2022)

– 1940: S-a născut Petru Gherghel, episcop romano-catolic emerit de Iaşi; a condus timp de peste 40 de ani Episcopia Romano-Catolică de Iași mai întâi ca administrator apostolic (1978-1990) și apoi ca episcop (1990-2019)

– 1942: S-a născut Olga Morărescu Mărginean, artist plastic

– 1943: S-a născut inginerul Dan Perianu (nume complet: Dan Corneliu Ion Marius Perianu), cercetător al istoriei industriei reșițene și al patrimoniului cultural industrial din zona Banatului Montan (m. 2019)

– 1948: S-a născut Dan Prelipceanu, medic psihiatru și profesor universitar; competențe în psihofarmacologie, psihiatrie judiciară, dependență de substanțe psihoactive

– 1951: S-a născut Virgil Mihaiu, poet, publicist, jazzolog, diplomat şi profesor

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Vasile Iova (m. 2020) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (m. 2011) – 65 de ani

– 1969: A murit George Fotino, jurist şi istoric; preocupat îndeosebi de istoria dreptului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1896) – 55 de ani

– 1975: S-a născut Cătălin Constantin Badiu, medic specializat în chirurgie cardiovasculară de ultimă generație; reîntors din Germania după 20 de ani, s-a implicat în dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare la Spitalul Universitar de Urgență București

– 1992: A murit compozitorul Adalbert Winkler (n. 1930)

– 2006: A murit Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (n. 1930, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2012: A murit arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (n. 1925)

– 2021: A murit jurnalistul Florin Condurăţeanu (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atlanta, SUA: Dezbaterea despre alegerile prezidențiale dintre președintele Joe Biden și Donald Trump la postul CNN

– Republica Islamică a Iranului: Alegerea președintelui iranian

– Mongolia: Alegeri pentru Marele Hural (alegeri legislative)

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Manifestări de marcare a 110 de ani de la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale, scânteia care a declanșat Primul Război Mondial

– Istanbul: Proces în lipsă al disidentului franco-turc Pinar Selek, acuzat că a jucat un rol în explozia mortală din 1998

– Spielberg bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei (28 – 30 iun.)

Aniversări – Comemorări

– 1577: S-a născut pictorul flamand Peter Paul Rubens (m. 1640)

– 1598: A murit cartograful şi geograful flamand Abraham Ortelius; considerat unul dintre cei mai proeminenţi cartografi ai secolului al XVI-lea şi unul dintre pionierii atlasului european (n. 1527)

– 1712: S-a născut Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (m. 1778)

– 1831: S-a născut violonistul, compozitorul, dirijorul și pedagogul german Joseph Joachim (m. 1907)

– 1867: S-a născut Luigi Pirandello, dramaturg, romancier, poet și eseist italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (m. 1936)

– 1870: S-a născut poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (m. 1905)

– 1875: S-a născut matematicianul francez Henri-Léon Lebesque; unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale (m. 1941)

– 1889: A murit Maria Mitchell, prima femeie astronom americană; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (n. 1818) – 135 de ani

– 1906: S-a născut Maria Goeppert-Mayer, fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1972)

– 1909: S-a născut autorul britanic de romane poliţiste Eric Ambler (m. 1998) – 115 ani

– 1918: A murit Albert Henry Munsell, pictor american, profesor de artă şi inventator al unuia dintre primele sisteme de culori și anume Sistemul de culori Munsell (n. 1858)

– 1922: A murit poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov), unul din fondatorii futurismului literar rus (n. 1885)

– 1926: S-a născut Mel Brooks, actor de film, scenarist, producător şi regizor american; laureat al premiului Oscar; de-a lungul carierei sale a mai câștigat trei premii Emmy, trei premii Grammy, trei premii Tony și a fost nominalizat de patru ori pentru Globul de Aur

– 1927: S-a născut chimistul american Frank Sherwood Rowland; Premiul Nobel pentru chimie în 1995; a demonstrat pericolul substanţelor chimice artificiale pentru stratul de ozon al Terrei (m. 2012)

– 1928: S-a născut Harold Evans, unul dintre cei mai renumiţi ziarişti britanici, figură emblematică a ziarului „Sunday Times” (1967-1981), un inovator al reportajului de investigaţie din Marea Britanie şi din lume (m. 2020)

– 1930: S-a născut William C. Campbell, biochimist, biolog și profesor irlandez-american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2015, împreună cu Satoshi Omura, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici)

– 1930: S-a născut regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (m. 2015)

– 1937: S-a născut Juan José Saer, unul dintre cei mai importanţi scriitori argentinieni ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2005)

– 1943: S-a născut poetul, traducătorul şi editorul polonez Ryszard Krynicki

– 1943: S-a născut Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1985, pentru descoperirea efectului Hall cuantic

– 1946: A murit Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (n. 1888)

– 1952: S-a născut atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic la Moscova, în 1980, în proba de 200 de metri şi deţinător timp de 17 ani al recordului mondial pe această distanţă (m. 2013)

– 1966: S-a născut John Cusack, actor, producător de film, scriitor şi scenarist american

– 1989: A murit regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (n. 1898) – 35 de ani

– 1992: A murit campionul mondial rus de şah Mihail Tal (n. 1936)

– 1993: A murit basul bulgar Boris Christoff (n. 1914)

– 2001: A murit filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1917)

– 2016: A murit chitaristul american Scotty Moore, cunoscut îndeosebi pentru că l-a acompaniat pe Elvis Presley în anii ’50 ai secolului XX; pionier al muzicii rock’n’roll (n. 1931)

– 2018: A murit Harlan Jay Ellison, scriitor și antologist american, genul lui principal fiind ficțiunea speculativă; lucrările sale publicate includ peste o mie de povestiri scurte, nuvele, scenarii, piese pentru televiziune, eseuri, o gamă largă de critici care acoperă literatură, filmul, televiziunea și presa scrisă (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 27 iunie 2024, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 27 iunie

* Acum 111 ani (1913) România declara război Bulgariei, intrând în cel de-al doilea război balcanic (declanşat la 16/29.VI.1913). Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al Armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia (27.VI/10.VII)

* Cu 81 de ani în urmă (1943), din inițiativa filosofului Ion Petrovici (1882 – 1972), ministrul instrucțiunii în acea vreme, a fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau „Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române

* În urmă cu 68 de ani (1956) avea loc premiera, la Opera de Stat din Cluj, a dramei muzicale „Pană Lesnea Rusalim” de Paul Constantinescu; libretul, Victor Eftimiu

* Acum 57 de ani (1967), în Enfield, o zonă din nordul Londrei, a fost instalat primul ATM (bancomat) din lume. Creat de scoţianul John Shepherd-Barron, acesta nu primea carduri bancare, ci funcţiona în baza unor cecuri imprimate cu substanțe radioactive şi elibera doar o contravaloare de 10 lire sterline. Codurile PIN folosite de aparat erau compuse din 6 cifre, însă după o perioadă de timp, John Shepherd-Barron a realizat că majoritatea utilizatorilor memorează doar 4 dintre ele. Astfel, de atunci, structura codului PIN a fost schimbată şi a rămas aceeaşi până în ziua de azi

* Cu 56 de ani în urmă (1968) era dat publicității de la Praga, „Manifestul celor 2000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, compus din Milan Kundera, Ludvik Vaculik, Pavel Kohout, Ivan Klima și Josef Skvorecki, care cereau instituirea unui regim liberal

* Acum 44 de ani (1980) avea loc dezastrul aerian de la Ustica (provincia Palermo, Sicilia din sudul Italiei) când avionul DC-9 Itavia a fost lovit de o rachetă lansată de un aparat al marinei militare franceze. Avionul civil italian s-a prăbușit în Marea Tireniană, în apropierea insulei Ustica (la nord de Sicilia), provocând moartea a 81 de persoane. Accidentul este cunoscut sub numele de „măcelul de la Ustica”. Fostul președinte al Italiei, Francesco Cossiga, a atribuit cauza prăbușirii avionului unei rachete trase de marina franceză, în ciuda dovezilor contrare care au fost prezentate în raportul elaborat de Frank Taylor în 1994. Pe 23 ianuarie 2013, Curtea supremă de justiție italiană a stabilit că sunt dovezi clare care au arătat că aeronava a fost doborâtă de o rachetă, fără să precizeze cine ar fi tras racheta respectivă. Până acum, acesta a fost cel mai grav incident aerian de acest gen din Italia

* În urmă cu 28 de ani (1996) avea loc dezvelirea bustului omului politic ţărănist Corneliu Coposu (1914-1995), amplasat lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti (sculptor Mihai Buculei)

* Cu 19 ani în urmă (2005) a început să emită postul tv. de ştiri Antena 3. Antena 3 este singurul post de televiziune din România afiliat la CNN International, ceea ce permite fiecăreia dintre cele două televiziuni să preia transmisiuni ale celeilalte cu costuri reduse

Aniversări – Comemorări

– Aniversarea înfiinţării Diecezei de Iaşi (1884) (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1812: S-a născut (la Budapesta) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (m. 1880, la Foeni/Timiş)

– 1840: S-a născut Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (m. 1902)

– 1887: S-a născut Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi publicist; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1946)

– 1894: S-a născut chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie rector de universitate în Cluj-Napoca (1952-1956), prima femeie din România ce a obținut titlul de doctor în științe chimice (1922) și prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (m. 1975) – 130 de ani

– 1902: S-a născut medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1986)

– 1908: S-a născut Liviu Rusu, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1991)

– 1921: S-a născut etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2009)

– 1923: A murit omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (n. 1855)

– 1926: S-a născut medicul Nicolae Simionescu; specialist în biologia şi patologia celulară a sistemului cardiovascular şi în biopatologia glandelor endocrine; împreună cu soţia sa, acad. Maya Simionescu, a fondat Institutul de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care-i poartă numele, punând bazele unei şcoli române în acest domeniu; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1994-1995) (m. 1995)

– 1936: S-a născut Cristian Petru Bălan, prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte

– 1936: S-a născut Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist şi traducător (m. 2021)

– 1940: S-a născut pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (m. 1997)

– 1948: S-a născut romancierul, scenaristul şi regizorul de film Ioan Cărmăzan; vicepreședinte (din 1992) și președinte (din 2013) al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Ion Grosu; membru corespondent al Academiei Române din 2014

– 1964: S-a născut artistul plastic Marian Voinea; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Grafică București (m. 2021) – 60 de ani

– 1976: A murit Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (n. 1914)

– 1992: A murit Corneliu Sturzu, poet, prozator şi eseist; între anii 1953 şi 1957 a fost reporter la Studioul de Radio Iaşi (n. 1935)

– 1993: A murit baritonul Octav Enigărescu, care a ocupat şi funcţia de director al Operei Române din Bucureşti. Totodată, a făcut parte, ca membru sau ca preşedinte, din juriile unor importante concursuri de muzică vocală. În prezent, Şcoala de Arte din Târgovişte îi poartă numele (n. 1924)

– 1994: A murit poetul Ion Rahoveanu (pseudonimul lui Ion Bâscă); redactor la Studioul de Radio Cluj, între anii 1957 şi 1970 (n. 1928) – 30 de ani

– 2002: A murit Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2007: A murit Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (n. 1928)

– 2008: A murit boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956), deşi era accidentat la o mână (n. 1929)

– 2014: A murit jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (n. 1925) – 10 ani

– 2020: A murit fostul fotbalist Mihai Romilă, care a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (27 – 28 iun.)

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– New York: Consiliul de Securitate al ONU decide reînnoirea sancțiunilor în Republica Democratică Congo

– New York: Consiliul de Securitate al ONU decide reînnoirea mandatului misiunii Uniunii Africane în Somalia

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Republica Centrafricană

– Trieste, Italia: Reuniunea G7 privind educația (27 – 29 iun.)

– Regatul Unit: Greva medicilor din Anglia pentru măriri salariale (27 iun. – 2 iul.)

– Stockholm: Anunț din partea Băncii Suediei cu privire la nivelul ratei sale cheie

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Londra: Publicarea raportului (semianual) de stabilitate financiară al Comitetului de politică financiară (FPC) al Băncii Angliei

– Kyoto, Japonia: Nintendo – Adunarea generală a acționarilor

– Clisson, Franța: A 17-a ediție a Festivalului de muzică Hellfest

– Essaouira, Maroc: Festivalul internațional de muzică Gnaoua (27 – 29 iun.)

– Mikolajki, Polonia: Campionatul Mondial (WRC) – Raliul Poloniei (27 – 30 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/279. Conform unor statistici ale Comitetului Internaţional pentru Afaceri Mici, aceste întreprinderi reprezintă peste 90% din totalul firmelor din lume, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 60-70% din numărul total de angajaţi şi contribuind cu aproximativ 50% din PIB

– „Ziua Mondială a Pescuitului”; se marchează din anul 1985 (prin hotărârea Conferinţei mondiale privind pescuitul, desfăşurate în 1984)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Djibouti; aniversarea proclamării independenţei – 1977

– 1574: A murit Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric de artă italian (n. 1511) – 450 de ani

– 1793: A murit zoologul german Johann August Ephraim Goeze (n. 1731)

– 1829: A murit James Smithson, chimist şi geolog britanic; a lăsat, prin testament, Statelor Unite o importantă sumă de bani în vederea creării, la Washington, a unui institut pentru răspândirea culturii; aşa s-a născut National Mall, un parc de formă dreptunghiulară (nu mai mare decât Cişmigiul bucureştean), străjuit de clădirile a nouăsprezece muzee şi a nouă institute de cercetare, complex ce poartă numele britanicului (Smithsonian Institution); în acest parc se organizează, anual, Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” (n. 1765) – 195 de ani

– 1831: A murit matematiciana franceză Sophie Germain, care, alături de Carl Friedrich Gauss, este considerată unul dintre pionierii teoriei elasticității (n. 1776)

– 1850: S-a născut Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (m. 1921)

– 1869: S-a născut biologul german Hans Spemann; studii originale asupra embrionului şi evoluţiei ulterioare a acestuia; Premiul Nobel pentru Medicină în 1935 (m. 1941) – 155 de ani

– 1880: S-a născut Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (m. 1968)

– 1881: S-a născut istoricul francez Jérôme Carcopino, un fervent susţinător al apropierii dintre Franţa şi România; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1970)

– 1884: S-a născut Gaston Bachelard, filosof și critic literar francez, considerat întemeietorul criticii literare moderne (m. 1962) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (m. 1946)

– 1893: S-a născut soprana italiană Toti Dal Monte (m. 1975)

– 1921: S-a născut pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (m. 2012)

– 1931: S-a născut fizicianul olandez Martinus J. G. Veltman, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999, împreună cu Gerardus ‘t Hooft, pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică (m. 2021)

– 1932: S-a născut soprana americană de origine italiană Anna Moffo (m. 2006)

– 1941: S-a născut cineastul polonez Krzysztof Kieślowski (m. 1996)

– 1955: S-a născut actriţa franceză de film şi cântăreaţa Isabelle Adjani

– 1975: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Robert Stolz (n. 1880)

– 1998: A murit ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (n. 1906)

– 2001: A murit Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (n. 1925)

– 2011: A murit actriţa americană Elaine Stewart (n. 1930)

– 2015: A murit basistul britanic Chris Squire, membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (n. 1948)

– 2016: A murit viitorologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume („Şocul viitorului”/1970, „Al treilea val”/1970, „Puterea în mişcare”/1990) (n. 1928)

– 2016: A murit actorul şi producătorul italian Bud Spencer (nume real: Carlo Pedersoli), celebru pentru rolul personajului Piedone; în tinereţe a fost înotător profesionist de succes (n. 1929)

– 2017: A murit scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (n. 1926)

– 2017: A murit actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (n. 1960)

– 2022: A murit poeta, autoarea de critică literară şi eseista cubaneză Fina Garcia Marruz, una dintre cele mai mari voci ale poeziei latino-americane; a făcut parte, alături de soţul ei, Cintio Vitier, şi de alte personalităţi culturale, precum Eliseo Diego şi Gaston Baquero, din colectivul legendarei reviste „Origenes” (1944-1956), condusă în perioada sa de maximă influenţă de scriitorul Jose Lezama Lima (n. 1923)

– 2022: A murit Leonardo del Vecchio, om de afaceri miliardar italian, fondatorul și președintele „Luxottica”, cel mai mare producător și retailer de ochelari și rame din lume (n. 1935)

– 2023: A murit Semion Odainic, pictor-heraldist din R. Moldova; autor al primului sistem de distincții de stat al Republicii Moldova (n. 1938) – 1 an

– 2023: A murit Peter Bieri (cunoscut și sub pseudonimul Pascal Mercier), scriitor, filosof și profesor universitar elvețian (n. 1944) – 1 an

Calendarul zilei – 26 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 26 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 27 iunie 2024, 14:08

 S-a întâmplat într-o zi de 26 iunie

* Se împlinesc 425 de ani (1599) de la semnarea unui nou tratat între Țara Românească și Transilvania, în urma căruia Mihai Viteazul accepta suzeranitatea lui Andrei Báthory, iar acesta recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul. În data de 26 iunie 1599 domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, care în decembrie 1596 (după bătălia de la Keresztes) făcuse pace cu turcii și primise steag de domnie de la Înalta Poartă, a încheiat la Târgoviște un tratat cu Andrei Báthory, prin care recunoștea suzeranitatea acestuia și-i promitea că-l va anunța asupra oricărei primejdii. În schimb, Andrei Báthory a recunoscut domnia ereditară asupra Țării Românești în familia lui Mihai Viteazul. În octombrie 1599 Mihai Viteazul l-a învins la Șelimbăr pe Andrei Báthory, intrând în Alba Iulia și proclamându-se domn al Transilvaniei

* Sunt marcați 205 ani (1819) de când a fost patentată bicicleta. Primul brevet a fost acordat în Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja în Europa. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, există foarte puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson

* Acum 176 de ani (1848) guvernul revoluţionar de la Bucureşti decreta eliberarea robilor ţigani aparţinând boierilor (începând cu data de 10/22 iulie). În anul 1856 au fost eliberați din robie ultimii țigani aflați în „proprietatea” boierilor din România (26.VI/8.VII)

* În urmă cu 79 de ani (1945) avea loc semnarea, la San Francisco, a Cartei Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la data de 24.X.1945. Carta a fost semnată la încheierea Conferinţei organizate în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite (25.IV-26.VI.1945)

* Cu 76 de ani în urmă (1948) începea să funcţioneze (până la 30.IX.1949) podul aerian umanitar instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru oraşul Berlin, pe care sovieticii îl supuseseră unei blocade (au fost efectuate 277.500 de zboruri şi s-au transportat 2,1 milioane tone de ajutoare)

* Se împlinesc 70 de ani (1954) de când, la ora locală 5:30, a început să genereze curent electric prima centrală nucleară sovietică, la Obninsk, Kaluga Oblast. Aceasta a produs 5 MW, asigurând electricitate pentru 2.000 de case

* Se marchează 50 de ani (1974) de la prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american din Ohio, produsul scanat fiind un pachet de gumă de mestecat. UPC (Universal Product Code) este unul dintre cele mai utilizate coduri de bare de pe planetă şi serveşte la identificarea unui anumit produs şi a producătorului său. A fost creat de organizaţia GS1 care şi în prezent se ocupă de standardizarea în domeniul codurilor de bare, pentru a uşura procesul de înregistrare la casă a bunurilor vândute în supermarketuri

* Cu 47 de ani în urmă (1977) „regele rock and roll-ului”, Elvis Presley (1935-1977), a susţinut, la Indianapolis, ultimul său concert, decedând după numai două luni

* Acum 43 de ani (1981) a fost adoptată, la Nairobi (Kenya), „Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor”, care a intrat în vigoare la data de 21 octombrie 1986. Carta prevedea crearea unei „Comisii africane a drepturilor omului şi popoarelor”, care să funcţioneze în cadrul Organizaţiei Unităţii Africane

* În urmă cu 27 de ani (1997) avea loc publicarea în Marea Britanie a primei cărți din seria Harry Potter – „Harry Potter and the Philosopher’s Stone” (Harry Potter și Piatra filosofală), scrisă de J.K. Rowling, unul dintre cele mai bine vândute romane din toate timpurile dintr-o serie literară ce descrie universul magic al vrăjilor și vrăjitorilor. Romanul a fost respins de numeroase edituri până când Bloomsbury Publishing l-a acceptat şi i-a oferit un avans de 2.500 de lire sterline. Cartea a devenit un imens succes în lumea întreagă, inspirând o întreagă serie literară şi o franciză cinematografică cu încasări impresionante. Imaginea lui Harry Potter în faţa Hogwarts Express, trenul care îl duce pe micul vrăjitor la faimoasa şcoală de magie Hogwarts, este una dintre cele mai recognoscibile coperte de carte din universul literaturii pentru copii. Seria s-a încheiat cu romanul „Harry Potter and the Deathly Hallows”, al şaptelea volum, publicat în 2007

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Drapelului Naţional”, marcată din anul 1998, la iniţiativa Senatului României și proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Drapelul naţional (albastru, galben, roşu – de la lance) a fost decretat ca simbol naţional de către Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26.VI.1848. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne

– 1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (n. 1812)

– 1903: S-a născut zoologul Vasile Gh. Radu; de numele său se leagă promovarea cercetărilor faunistice şi de ecologie terestră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1982)

– 1904: S-a născut Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (m. 1968) – 120 de ani

– 1909: S-a născut fizicianul Valeriu Novacu; contribuţii teoretice în fizica particulelor elementare; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1992) – 115 ani

– 1921: S-a născut Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (m. 2013)

– 1922: S-a născut părintele arhimandrit Ioan Iovan, mare duhovnic, teolog și mărturisitor al lui Hristos; fiu spiritual al părintelui Arsenie Boca și duhovnic la Mănăstirea Vladimirești, Plumbuita și Recea; a făcut 13 ani de închisoare în pușcăriile comuniste (m. 2008)

– 1927: A murit Vasile Pârvan, istoric şi arheolog; specialist în preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane; rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie; a scris şi numeroase eseuri de filosofia culturii şi estetică; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1920-1923) (n. 1882)

– 1936: A murit Constantin Stere, jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (n. 1865, la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova)

– 1941: A murit medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (n. 1868)

– 1947: A murit compozitorul, flautistul şi profesorul Petre Elinescu (n. 1869)

– 1948: S-a născut pictorul și restauratorul Matei Lăzărescu; membru al Grupului Prolog (m. 2021)

– 1949: S-a născut Decebal Traian Remeș, fost ministru de finanțe (în perioada 23 septembrie 1998 – 28 decembrie 2000) și al agriculturii şi dezvoltării rurale (în perioada 4 aprilie 2007 – 11 octombrie 2007) (m. 2020) – 75 de ani

– 1954: A murit Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886) – 70 de ani

– 1962: S-a născut compozitorul, etnomuzicologul şi profesorul Nicolae Teodoreanu (m. 2018)

– 1971: A murit Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (n. 1901)

– 1982: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1907)

– 1985: S-a născut actrița Ana Ularu

– 1992: A murit arhitectul Grigore Ionescu; important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1904)

– 1994: A murit Idel Ianchelevici, sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1909, la Leova, azi în R. Moldova) – 30 de ani

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu (n. 1911)

– 1997: A murit (în Germania) mezzosoprana Zenaida Pally (n. 1919, la Soroca, astăzi în R. Moldova)

– 2000: A murit Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (n. 1916)

– 2002: A murit Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (n. 1945)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg şi publicist; unul dintre marii poeţi din R. Moldova, apărător al limbii şi literaturii române, un adevărat simbol al Mişcării de renaştere naţională din această ţară (n. 1939, Soroca, azi în R. Moldova)

– 2020: A murit regizorul Octavian Fulger (n. 1928)

– 2022: A murit pictorul și profesorul universitar Iacob Lazăr (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: Al treilea tur al alegerilor senatoriale

– Haga: Curtea Penală Internațională își pronunță verdictul în procesul pentru crime de război al liderului islamist malian Al Hassan

– Nottingham, Regatul Unit: Ultimul duel televizat dintre Rishi Sunak și Keir Starmer în campania pentru alegerile britanice

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind copiii în conflicte armate

– Paris: Atacurile chimice din 2013 în Siria – decizia de recurs privind valabilitatea mandatului de arestare francez care îl vizează pe Bashar al-Assad

– SUA: Condamnarea fostului președinte al Hondurasului Juan Orlando Hernandez pentru trafic de droguri și arme

-Ekaterinburg, Rusia: Începe procesul jurnalistului american, Evan Gershkovich, acuzat de spionaj

– China: Mobile World Congress (MWC) de la Shanghai 2024 (26 – 28 iun.)

– Pilton, Regatul Unit: Festivalul Glastonbury, de arte contemporane și muzică (26 – 30 iun.)

– Paris: Grupul K-pop Seventeen, unul dintre cele mai populare din lume, va deveni pe 26 iunie Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNESCO. Devenind ambasador al bunăvoinţei în cadrul unei ceremonii programate la Paris, grupul Seventeen ‘se va angaja să îşi pună talentul şi vocea în slujba valorilor şi a mandatului organizaţiei’. În timpul evenimentului, ‘Audrey Azoulay va înmâna grupului o foaie de parcurs pentru a evidenţia provocările cu care se confruntă tinerii şi pentru a crea oportunităţi concrete de schimbare prin intermediul programelor UNESCO’

– Huntsville, SUA: Executarea programată a condamnatului la moarte Ramiro Gonzales

– Stuttgart: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa E Ucraina – Belgia

– Gelsenkirchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Georgia – Portugalia

– Hamburg: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Cehia – Turcia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Colaborare în favoarea Păcii şi a Democraţiei”, marchează ziua semnării Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, 26 iunie 1945 (la San Francisco); se aniversează anual din 1995

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri”; hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 42/112 din 1987

– „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în sprijinul Victimelor Torturii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997 (Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, semnată în 1984, a intrat în vigoare la 26.VI.1987)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Madagascar; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1541: A fost ucis conchistadorul spaniol Francisco Pizarro; participant la expediţia din Columbia; împreună cu Vasco Nunez de Balboa, a descoperit Oceanul Pacific (1513); i-a înfrânt pe incaşi (1532-1533) şi l-a suprimat pe împăratul Atahualpa, instituind dominaţia spaniolă în Peru şi într-o parte a Boliviei; a întemeiat oraşul Lima (1535) (n. 1471 sau 1475)

– 1730: S-a născut astronomul francez Charles Messier; a descoperit nu mai puţin de 20 de comete, 13 dintre ele purtându-i numele (m. 1817)

– 1810: A murit inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald; cei doi fraţi au fost primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri (n. 1740)

– 1824: S-a născut Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (m. 1907) – 200 de ani

– 1836: A murit Claude Joseph Rouget De L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (n. 1760)

– 1841: S-a născut arhitectul german Paul Wallot, care îşi datorează faima proiectării giganticei clădiri a Reichstag-ului din Berlin (m. 1912)

– 1869: S-a născut scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (m. 1954) – 155 de ani

– 1892: S-a născut scriitoarea americană Pearl Buck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1938 (m. 1973)

– 1894, 26.VI/8.VII: S-a născut fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru Fizică în 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (m. 1984) – 130 de ani

– 1910: S-a născut chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (m. 1994)

– 1911: S-a născut poeta niponă Toyo Shibata (m. 2013)

– 1913: S-a născut (în Martinica) Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (m. 2008)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (m. 1997) – 110 ani

– 1916: S-a născut baritonul italian Giuseppe Taddei (m. 2010)

– 1922: S-a născut actriţa americană Eleanor Parker (m. 2013)

– 1929: S-a născut graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (m. 2020) – 95 de ani

– 1933: S-a născut dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (m. 2014)

– 1937: S-a născut Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1996, împreună cu David Lee și Douglas Osheroff pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3 (m. 2013)

– 1942: A murit episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1862)

– 1943: A murit medicul austriac Karl Landsteiner; stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1930 (n. 1868). NOTĂ: La 14 iunie, ziua sa de naştere, se marchează „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”; în România, această zi se marchează din 2004

– 1946: S-a născut magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (m. 2018)

– 1956: S-a născut Chris Isaak, solist vocal american, instrumentist, compozitor (inclusiv muzică de film), actor şi gazdă a unor show-uri tv.

– 1957: A murit Alfred Döblin, scriitor german; considerat a fi unul din principalii reprezentanți ai expresionismului în literatură; lucrarea ce i-a adus notorietate mondială este romanul „Berlin Alexanderplatz” (n. 1878)

– 1987: A murit compozitorul olandez Henk Badings (n. 1907)

– 1990: A murit informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford; în următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (n. 1915). NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acestui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”

– 2012: A murit scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (n. 1941)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, academician și dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei; este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia (n. 1939)

– 2020: A murit graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (n. 1929)

– 2020: A murit Stuart Cornfeld, producător de film și actor american (n. 1952)

– 2020: A murit Kelly Asbury, regizor, scenarist, actor de dublaj și scriitor american (n. 1960)

– 2021: A murit Johnny Solinger, fost solist vocal al trupei rock americane Skid Row; de-a lungul carierei sale muzicale, a lansat și mai multe discuri solo (n. 1965)

– 2022: A murit Frank Moorhouse, scriitor australian de nuvele și romane, și scenarist (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 25 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 25 iunie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 25 iunie

* Acum 583 de ani (1441) avea loc prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova. În Ţara Românească a fost menţionată pentru prima oară în 1522. Despre atribuţiile acestei instituţii se cunosc puţine amănunte din documente, însă izvoarele narative oferă ceva mai multe informaţii. Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ popular, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covârşitoare pentru destinele ţării Moldovei. În Ţara Moldovei adunarea stărilor sociale, numită în documentele epocii „sobor”, „mare sobor”, „sfat de obşte”, „adunare obştească” sau „adunare a toată ţara”, adică Mare adunare a ţării, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alături de domnie şi de sfatul domnesc. Când „toată ţara” privilegiată, fără ţărani, şi de cele mai multe ori fără orăşeni, se aduna împreună cu marii boieri, cu clerul şi sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanţă deosebită, se putea vorbi despre Marea adunare a ţării. Privilegiul moldovenesc din 1441, unul dintre cele mai vechi privitoare la această instituţie, poartă menţiunea că a fost întocmit în cadrul unui „seim” ce a avut loc într-un sat din apropierea unei curţi domneşti

* Se împlinesc 125 de ani (1899) de la deschiderea Muzeului de Istorie din Sighişoara. Fondatorul, un colecţionar pasionat, medicul Josef Bacon, l-a denumit „Alt Schässburg” (Sighişoara Veche). Este singurul muzeu din țară organizat pe verticală și nu pe orizontală, accesul făcându-se prin urcarea dintr-o sală în alta. Funcţionează în Turnul cu Ceas, turn care constituie un adevărat simbol al oraşului

* Cu 114 ani în urmă (1910) a avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc”, al compozitorului Igor Fiodorovici Stravinski

* În urmă cu 101 ani (1923) era fondat Fotbal Clubul Rapid Bucureşti, de un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa, sub numele de „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”. Echipa are la activ două titluri naționale (1999, 2003), două Cupe ale României (1998, 2002), trei Supercupe ale României (1999, 2002, 2003), șapte plasări pe podiumul primului eșalon (de trei ori – locul II / 1998, 2000 şi 2006, de patru ori – locul III / 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006). Societatea s-a transformat în vara lui 2006, înfiinţându-se SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal. Echipa a intrat într-un declin accentuat și, în 2013, a fost trimisă de TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) în Liga a II-a, pe criterii financiare, după ce disputase, totuși, un baraj (câștigat cu 2-1 în fața Concordiei Chiajna) și primele două runde ale Ligii I. A revenit imediat în prima divizie, dar, în 2015, a retrogradat pentru a șaptea oară în eșalonul secund. În mai 2016, Rapid a putut sărbători promovarea în Liga I, dar la 14 iunie, justiția a pronunțat falimentul clubului, în primă instanță. În cele din urmă, falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016. După faliment, au demarat patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: Mișcarea CFR, devenit Academia Rapid și mai apoi Fotbal Club Rapid (Liga a II-a în sezonul 2019-2020). În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de Federația Română de Fotbal. În prezent, echipa a reușit să promoveze în Liga I

* Acum 74 de ani (1950) începea „Războiul Coreei”, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene (încheiat prin semnarea, la Panmunjon – 27.VII.1953, a armistiţiului dintre R. P. D. Coreeană şi Coreea de Sud) (25 iun. 1950 – 27 iul. 1953)

* În urmă cu 69 de ani (1955) a fost înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, azi Biblioteca Naţională a României, ca principală bibliotecă publică a ţării, instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO

* Cu 67 de ani în urmă (1957) era adoptată Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, ratificată de România prin Decretul 213/1957. A intrat în vigoare la 17.I.1959, ea înlocuind Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, intrată în vigoare la 1.V.1932

* Sunt marcați 40 de ani (1984) de când erau inaugurate oficial lucrările de construcţie a „Casei Poporului” (Palatul Parlamentului de astăzi) şi a Bulevardului „Victoria Socialismului” (astăzi, Bulevardul Unirii) din cadrul noului Centru civic al Capitalei. Pentru aceasta, în perioada 1980-1983, într-o arie reprezentativă pentru arhitectura tradiţională bucureşteană, câteva mii de case au fost dărâmate şi lăcaşuri de cult au fost demolate sau deplasate. Lucrările la „Casa Poporului” au continuat până în anul 1997, când a devenit sediul Parlamentului României. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume

* În urmă cu 32 de ani (1992) șefii de stat și de guvern din unsprezece țări (inclusiv România), au semnat la Istanbul (Turcia), o serie de declarații care au dat naștere Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Organizația a luat ființă ca un model unic și promițător de inițiative multilaterale politice și economice care au ca scop stimularea interacțiunii și armoniei între statele membre, precum și de asigurare a păcii, stabilității și prosperității, dar și relațiilor de bună vecinătate în regiunea Mării Negre. Odată cu intrarea în vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobândit identitate juridic internațională și a fost transformată intr-o organizație economică regională: Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Odată cu aderarea Serbiei (apoi Serbia și Muntenegru) în aprilie 2004, numărul de membri a crescut la doisprezece. Documentele fundamentale ale organizației sunt Declaraţia de la Istanbul şi Declaraţia Bosforului, semnate la 25 iunie 1992, la Istanbul, de cei unsprezece şefi de stat şi guverne (25 – 26 iun.)

* Acum 26 de ani (1998) era instituit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 25 iunie 1998, Ordinul „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român

Aniversări – Comemorări

– 1875, 25.VI./7.VII: A murit Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (n. 1819)

– 1894: S-a născut (la Sibiu) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1989, la Feucht, Germania) – 130 de ani

– 1901: A murit Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (n. 1841)

– 1925: S-a născut pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (m. 2016)

– 1928: S-a născut Şerban Papacostea, reputat istoric, cu o îndelungată carieră în cercetare, mentor al nenumărator generații de istorici români; lucrări privind istoria Evului Mediu în România; membru titular al Academiei Românei din 2016 (m. 2018)

– 1931: S-a născut (la Tighina, Basarabia) mezzosoprana Iulia Buciuceanu; sora actriței Tamara Buciuceanu (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul şi poetul Dorel Vişan

– 1938: S-a născut poetul, traducătorul şi diplomatul Stelian Oancea

– 1938: S-a născut interpretul de muzică populară Simion Pop (m. 2021)

– 1940: S-a născut Aureliu Leca, inginer expert în energie şi profesor; autor şi coautor a 33 de cărţi, monografii şi manuale universitare în domeniul energetic; fost preşedinte şi director general RENEL, senator (2000-2004) (m. 2015)

– 1950: S-a născut Doru Stănculescu, cantautor de muzică folk, instrumentist (m. 2021)

– 1952: S-a născut Octavian Ştireanu, jurnalist, politician şi scriitor

– 1954: S-a născut George Şerban, scriitor, ziarist, om politic; a iniţiat Proclamaţia de la Timişoara (11 martie 1990); membru fondator al Alianţei Civice, vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Timişoara (1990-1994), deputat PNŢCD (m. 1999) – 70 de ani

– 1968: S-a născut fotbalistul internaţional şi antrenorul Dorinel Munteanu; este cel mai selecţionat jucător din echipa naţională a ţării pentru care a jucat de 134 de ori și a marcat 16 goluri

– 1972: A murit Marin Iorda (numele real: Marin Iordache), prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901)

– 1980: A murit G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (n. 1911)

– 1982: A murit actorul Nicolae Gărdescu (n. 1903)

– 1988: A murit criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; editor şi comentator al lui I. L. Caragiale; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1988: A murit Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1909, la Budapesta)

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu – Ţurcanu (n. 1911)

– 1996: A murit muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (n. 1929)

– 2015: A murit Ioan Chindriș, istoric literar, redactor cultural la studioul Radio Cluj (1962-1985) (n. 1938)

– 2020: A murit Ionuț Popa, fotbalist devenit ulterior antrenor de fotbal; a fost antrenorul echipei FC UTA Arad; cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o la UTA Arad, Politehnica Iași și Poli Timișoara (n. 1953)

– 2022: A murit Ștefan Petreuș, unul dintre cei doi „Fraţi Petreuş”, interpreţi de muzică tradiţională maramureşeană (n. 1940). NOTĂ: Fratele Ion Petreuș a murit pe 26.VI.2002

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii îi va primi pe împăratul Naruhito al Japoniei şi pe soţia acestuia, în cadrul unei vizite de stat care va avea loc în perioada 25 – 27 iunie. Astfel, împăratul Naruhito şi împărăteasa Masako vor fi întâmpinaţi de moştenitorul tronului britanic, prinţul William, pe 25 iunie, după care va urma un banchet de stat la Palatul Buckingham, găzduit de Charles, soţia lui, regina Camilla, şi alţi membri ai familiei regale

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE

– Dalian, China: Forumul Economic Mondial de la Dalian (25 – 27 iun.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Gaza

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– Caracas, Venezuela: Prima rundă de negocieri între guvernul columbian și dizidenții FARC (25 – 29 iun.)

– Luxemburg: UE lansează negocierile de aderare cu Ucraina și Rep.Moldova

-Tirana, Albania: Justiția albaneză emite decizia cu privire la cazul primarului greco-albanez Fredi Beleri

– Moscova: Termen pentru prelungirea arestării preventive a unui medic pediatru acuzat că a discreditat armata rusă

– Toronto: Audiere de condamnare pentru fostul mogul al modei Peter Nygard pentru agresiune sexuală (25 – 27 iun.)

– Los Angeles: Manifestări de comemorare a 15 ani de la dispariția starului pop Michael Jackson

– Dortmund: Fotbal – Euro 2024, prima etapă: Grupa D Franța – Polonia

– Berlin: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa D Olanda – Austria

– Koln: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Anglia – Slovenia

– Munchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Danemarca – Serbia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Navigatorului”, sărbătorită cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu; decizia marcării acestei zile a fost luată la conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) de la Manila (Filipine) din 2010. NOTĂ: La 18 mai este marcată „Ziua internațională a femeilor din domeniul maritim”; stabilită de IMO în noiembrie 2021, celebrează femeile din industria maritimă și are scopul de a promova recrutarea, menținerea și promovarea femeilor în sectorul maritim

– Ziua Republicii: Croaţia îşi proclamă independenţa, ieşind din componenţa RSF Iugoslavia/1991

– Sărbătoarea naţională a Republicii Mozambic; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovenia; ziua declarării independenţei faţă de RSF Iugoslavia – 1991

– 1767: A murit Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor şi organist german (n. 1681)

– 1822: A murit E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (n. 1776)

– 1852: S-a născut Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona, cea mai cunoscută lucrare a sa fiind Sagrada Familia (Sfânta Familie) (m. 1926)

– 1858: S-a născut Georges Courteline (pe numele său adevărat Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez, care a aparținut celei de-a doua generații de naturaliști (m. 1929)

– 1860: S-a născut compozitorul francez Gustave Charpentier (m. 1956)

– 1864: S-a născut Walther H. Nernst, chimist şi fizician german; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; a enunţat principiul al treilea al termodinamicii (1906); Premiul Nobel pentru Chimie în 1920 pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (m. 1941) – 160 de ani

– 1903: S-a născut George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair), romancier, eseist, nuvelist, critic literar și jurnalist britanic; a devenit celebru în primul rând datorită ultimelor lui două cărți: „Ferma animalelor”, publicată în 1945, și „1984”, publicată în 1949; amândouă reprezintă un act de acuzare a dictaturii comuniste și un teribil avertisment (m. 1950)

– 1907: S-a născut Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1973)

– 1908: S-a născut Willard Van Orman Quine, filosof şi logician american, considerat una dintre cele mai proeminente figuri din filosofia anglo-americană din ultima jumătate a secolului al XX-lea (m. 2000)

– 1911: S-a născut biochimistul american William Howard Stein; împreună cu Stanford Moore şi Christian B. Anfinsen, a obţinut Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, pentru studiile despre compoziţia şi funcţionarea enzimei pancreatice (m. 1980)

– 1912: A murit Lawrence Alma-Tadema (născut Lourens), pictor britanic de origine olandeză (n. 1836)

– 1918: S-a născut compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (m. 2015)

– 1924: S-a născut regizorul american de film Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (m. 2011) – 100 de ani

– 1926: S-a născut scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann; opera scriitoarei (lirică, teatru radiofonic şi proză) este marcată de dorinţa de evadare dintr–o existenţă adversă şi năzuinţa către o existenţă plenară („Timpul amânat”, „Bunul Dumnezeu din Manhattan”, „Malina”) (m. 1973)

– 1928: S-a născut desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (m. 1992)

– 1928: S-a născut Alexei Abrikosov, fizician şi profesor rus; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Anthony Leggett pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (m. 2017)

– 1929: S-a născut Eric Carle, autor american de orgine germană, designer și ilustrator de cărți pentru copii; cartea sa ilustrată The Very Hungry Caterpillar / Omida mâncăcioasă, publicată pentru prima dată în 1969, a fost tradusă în peste 66 de limbi și vândută în peste 50 de milioane de exemplare (m. 2021) – 95 de ani

– 1929: A murit Georges Courteline (nume real: Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez (n. 1858) – 95 de ani

– 1937: S-a născut americanul Baron Wolman, primul fotograf al legendarei reviste „Rolling Stone”, care a surprins momente importante din istoria rockului în instantanee de neuitat cu Jimi Hendrix şi Grace Slick (m. 2020)

– 1939: S-a născut Andreas Roland Grüntzig, radiolog și cardiolog german; cercetare în epidemiologie și angiologie; a fost primul care a dezvoltat cu succes angioplastia cu balon pentru extinderea lumenului arterelor îngustate (m. 1985) – 85 de ani

– 1940: S-a născut A. J. Quinnell, scriitor britanic (pe numele adevărat Philip Nicholson); este cunoscut mai ales pentru romanul “Man on Fire” (m. 2005)

– 1944: S-a născut Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (m. 2013) – 80 de ani

– 1963: S-a născut, în Spania, scriitorul canadian Yann Martel, cunoscut mai ales pentru romanul pentru care a fost recompensat cu un Premiu Man Booker pentru ficţiune în anul 2002 – „Life of Pi” – ecranizat în anul 2012 de Ang Lee şi câştigător a patru statuete – pentru regie, imagine, coloană sonoră originală şi efecte speciale – la cea de-a 85-a ediţie a premiilor Academiei Americane de Film, cel mai mare număr de Oscaruri obţinut de un film la ceremonia din anul 2013

– 1963: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (m. 2016)

– 1983: A murit compozitorul argentinian Alberto Ginastera (n. 1916)

– 1984, 25/26: A murit Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (n. 1926) – 40 de ani

– 1986: S-a născut Wong Kah Chun (cunoscut și sub numele de Kahchun Wong), dirijor și compozitor din Singapore

– 1995: A murit fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi amândoi cu Premiul Nobel pentru fizică pe 1951 (n. 1903)

– 1997: A murit oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1910)

– 2009: A murit actriţa americană de film Farrah Fawcett, fost sex-simbol al anilor ’70 și ’80 ai secolului XX (n. 1947) – 15 ani

– 2009: A murit cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „Regele muzicii pop” (n. 1958) – 15 ani

– 2010: A murit artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (n. 1919)

– 2014: A murit scriitoarea spaniolă Ana María Matute (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit Bill Cunningham, fotograf american de modă; a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (n. 1929)

– 2018: A murit fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (n. 1930)

– 2022: A murit pictorul abstract afro-american Sam Gilliam, „unul dintre giganţii modernismului” (cum l-a numit Arne Glimcher, fondatorul galeriei „Pace”); cunoscut pentru tablourile sale pline de culoare, eliberate din rama în care sunt de obicei ataşate (n. 1933)

– 2023: A murit John Goodenough, fizician și profesor universitar american; Premiul Nobel pentru chimie pe 2019, împreună cu britanicul Stanley Whittingham şi cu japonezul Akira Yoshino, pentru cercetările desfăşurate în domeniul bateriilor lithium-ion (n. 1922) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 25 iunie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 24 iunie

* Acum 307 ani (1717) avea loc constituirea, la Londra, a primei Mari Loji a Francmasoneriei Speculative (numită şi Albastră, datorită culorii predominante a colanelor şi şorţurilor masonice). Actul normativ fundamental care a reglementat activitatea acestei prime Mari Loji (denumită „Marea Loja Mamă”) a fost „Cartea Constituţiilor”. Constituţiile, cu titlul complet „The Constitutions of the Free-Masons, containing the History, Charges, Regulations of that Most Ancient and Right Worshipful Fraternity”, au fost redactate în anul 1723 de James Anderson, ajutat de Jean-Théophile Désaguliers, apoi revizuite tot de el în 1738

* Acum 203 ani (1821) a avut loc Bătălia de la Carabobo (azi, stat în Venezuela). Aici s-a desfăşurat conflictul în urma căruia patrioţii sud-americani conduşi de Bolivar au obţinut victoria în faţa trupelor spaniole, consfinţind independenţa Venezuelei

* Sunt marcați 165 de ani (1859) de când, în urma bătăliei de la Solferino-Italia (ultima mare bătălie din istorie în care armatele s-au aflat sub conducerea monarhilor lor – soldată cu victoria armatei franco-sarde, conduse de Napoleon al III-lea şi Victor Emmanuel al II-lea, împotriva armatei austriece, conduse de împăratul Franz Joseph I), omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910), îngrozit de suferinţele soldaţilor răniţi, a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă, pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Cu 106 ani în urmă (1918) era inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montréal şi Toronto. Pe o placă modernă aşezată în dreptul Aerodromului Leaside se poate citi şi astăzi: „La ora 10:12, pe 24 iunie 1918, căpitanul Brian Peck de la Royal Air Force și mecanicul caporal C.W. Mathers au decolat de la Bois Franc Polo Grounds din Montréal într-un avion JN- 4 Curtiss cu două locuri. Aceştia aveau asupra lor primul sac cu corespondenţe care urmau să fie livrate pe calea aerului în Canada. Vântul și ploaia au lovit din plin micul avionul, pilotul fiind forţat să facă două escale de realimentare la Kingston și Deseronto. În cele din urmă, la ora locală 4:55, Peck și Mathers au aterizat pe aerodromul Leaside (imediat la sud-vest de aici). Zborul a fost pus la punct de o organizație civilă, Liga Aeriană a Imperiului Britanic, pentru a demonstra că aviația reprezintă calea viitorului”. Un serviciu regulat expres pe calea aerului a început în anul 1928

* Cu 98 de ani în urmă (1926) avea loc inaugurarea primei linii aeriene naţionale civile, pe ruta Bucureşti-Galaţi, cu avioane italiene de transport civil de tip „Ansaldo” şi a primului serviciu poştal aerian intern

* În urmă cu 97 de ani (1927) era creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia Legiunea Arhanghelului Mihail, care a fost nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreaptă Garda de Fier (1930). Militanţii organizaţiei au început să se numească din acest moment legionari. Zelea Codreanu a fost proclamat căpitan al mişcării legionare. Într-o condică, Zelea Codreanu scria următorul ordin de zi, numerorat cu No. 1: „Astăzi, vineri, 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), ora zece seara, se înființează: Legiunea Arhanghelului Mihail, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli”

* Acum 76 de ani (1948) începea Blocada Berlinului, una din primele crize majore internaționale ale Războiului Rece. Reforma monetară, care urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă. De la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american. Blocada Berlinului, una dintre cele mai mari blocade din istorie, a fost ridicată la 12 mai 1949, când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze, care erau trimise pe calea aerului în Berlinul de Vest, operațiune cunoscută sub numele de „Operațiunea Vittles”

* În urmă cu 33 de ani (1991) Parlamentul României, întrunit în şedinţă solemnă, a declarat nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Tratatul de neagresiune germano-sovietic, aşa-numitul „Pact Ribbentrop-Molotov”, semnat în august 1939, prevedea, într-un protocol adiţional secret, împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a acestui pact, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa

* În urmă cu 29 de ani (1995) a fost adoptată, la Roma, Convenţia privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. România a depus instrumentele de ratificare la 21.I.1998, iar Convenţia a intrat în vigoare la 22.VII.1998

* Se împlinesc 25 de ani de când fost deschis primul Centru de informare al Comisiei Europene în România, în prezent Centrul Infoeuropa. Centrul Infoeuropa a fost deschis de Delegaţia Comisiei Europene în România (acum, Reprezentanţa Comisiei Europene în România) pentru a facilita publicului românesc informarea necesară unei dezbateri pertinente privind pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din momentul inaugurării sale, pe 24 iunie 1999, Centrul a devenit interfaţa Delegaţiei cu publicul larg, capabilă să transmită informaţia europeană direct cetăţenilor. Centrul este organizat pe principiul că orice persoană care doreşte să se informeze poate accesa gratuit documentele oficiale, datele şi informaţiile despre procesele din interiorul Uniunii Europene

* Cu 19 ani în urmă (2005) a fost inaugurat, la Piatra Neamţ, „Muzeul de Artă Neolitică Cucuteni”, acesta fiind singurul muzeu din România dedicat în întregime uneia dintre cele mai importante civilizaţii ale Europei preistorice. La baza înfiinţării sale a stat Hotărârea Guvernului României, nr. 109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale

* Acum 8 ani (2016) rectorii celor mai mari universităţi cu profil tehnic din ţară – Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti – au semnat, la Universitatea Politehnica din București, protocolul de înfiinţare a Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT). Alianța și-a propus să reprezinte atât o platformă de colaborare pentru cele mai prestigioase universități cu profil tehnic din țară, cât și o voce comună, puternică și permanent implicată în optimizarea politicilor din educație și cercetare

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Treime; Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Niceta de Remesiana (Începutul Postului Sfinților Apostoli) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Preasfânta Treime; Nașterea Sf. Profet Ioan Botezătorul (Sânzienele) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Avocatului din România”, patronul zilei fiind Sf. Ioan Botezătorul; hotărârea de a marca această zi a fost luată la Congresul avocaţilor din România din 1998 şi reprezintă data înfiinţării primului Consiliu al unui Barou român. NOTĂ: La 10 decembrie este marcată „Ziua europeană a avocaţilor”, alegerea acestei date de către Consiliul Barourilor Europene, în 2014, fiind legată de „Ziua internațională a drepturilor omului” care se serbează în această zi, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora

– „Ziua Universală a Iei”, stabilită ca „Ziua iei” la nivel național și prin Legea 184/21.VI.2022, este celebrată de Sânziene, este o iniţiativă care a luat naştere pe facebook, în 2013, prin care comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), și-a propus să consacre ia tradiţională drept brand de ţară al României. NOTĂ: La 1 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care a avut loc la Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității

– 1818: S-a născut Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (m. 1891)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1933) – 150 de ani

– 1902: S-a născut Ion Șt. Basgan, inginer și inventator celebru pentru desoperirea sa, forajul cu aplicația sonicității, și pentru cea a efectului care-i poartă numele, „efectul Basgan” (m. 1980)

– 1927: S-a născut actriţa de teatru și film Ileana Predescu (m. 1996)

– 1927: S-a născut, la Chişinău, Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (m. 2007, la Iaşi)

– 1932: S-a născut Alexandru Ionescu, biolog (specialist recunoscut pe plan internaţional în algologie şi fiziologia plantelor, ecologie şi protecţia mediului), profesor universitar (unul dintre fondatorii Universității Ecologice din Bucureşti) și om politic (deputat, prim-vicepreşedinte al Mișcării Ecologiste din România şi preşedinte al Federaţiei Ecologiste din România, preşedinte de onoare al Partidului Verde şi al Partidului Ecologist Român) (m. 2020)

– 1939: S-a născut prozatoarea şi publicista Sânziana Pop; director fondator al revistei „Formula AS” – 85 de ani

– 1945: S-a născut Bujor Voinea (numele complet Constantin-Bujor Voinea), poet şi inginer hidrotehnist; membru al Uniunii Scriitorilor din 1981

– 1947: S-a născut Dinu Flămând, poet, critic literar, eseist, diplomat, jurnalist, comentator politic şi traducător; a locuit în Franţa, din 1989 până în 2010, fiind ziarist la Secţia română a Radio France Internationale

– 1948: S-a născut Dumitru Mihalache, fizician şi profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2014

– 1957: S-a născut Ilie Bărbulescu, fost fundaş stânga și câştigător al Cupei Campionilor Europeni la fotbal cu echipa Steaua București, în 1986; a jucat în prima ligă fotbalistică în total 357 de meciuri şi a marcat 22 de goluri (m. 2020)

– 1959: S-a născut Tania Filip, actriţă, regizoare și profesoară – 65 de ani

– 1975: S-a născut violonista Corina Belcea

– 1987: A murit Virgil Teodorescu, poet, eseist şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909)

– 1988: A murit Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător (a tradus din Appolinaire şi Puşkin); psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (n. 1908)

– 2003: A murit inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2005: A murit Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (n. 1924)

– 2008: A murit Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor şi grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (n. 1924, la Cetatea Albă, azi în Ucraina)

– 2009: A murit numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (n. 1919) – 15 ani

– 2009: A murit criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (n. 1934) – 15 ani

– 2018: A murit Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (n. 1952)

– 2021: A murit comentatorul sportiv Ion Ghiţulescu, o legendă a Radio România; reporter la secția de sport a Radiodifuziunii Române (din 1951); șeful Secției Sport și Informații a radioului public (1960-1989); director al Direcţiei Programe a SRR (1990-1996); dintre emisiunile radiofonice realizate şi prezentate se numără: „Fotbal minut cu minut”, „Radioprogramul dimineţii de la 6-8” (1967-1990), „Matinalul” (începând cu 1990), „Sport şi muzică” (n. 1930)

– 2022: A murit Maria Nichiforov, fostă sportivă de caiac-canoe, laureată cu bronz la JO München 1972 (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor europeni ai agriculturii (24 – 25 iun.)

-Londra: Prim-ministrul Rishi Sunak și liderul opoziției Keir Starmer răspund la întrebări la un eveniment electoral găzduit de publicația The Sun

– Minsk, Belarus: Vizita șefului diplomației ruse Serghei Lavrov (24 – 25 iun.)

– Geneva: Geneva găzduiește reuniunea ministerială a Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA)

– New York: Fostului ministru mexican Genaro García Luna, condamnat pentru trafic de droguri, îi va fi stabilită pedeapsa

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Somalia

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind programul nuclear al Iranului

– Berlin: Manifestări de marcare a 76 de ani de la începutul Blocadei Berlinului. Forțele comuniste au întrerupt toate rutele terestre și pe apă dintre Germania de Vest și Berlinul de Vest, ceea ce a determinat Statele Unite să organizeze un transport aerian masiv

– Paris: Prezentări de modă Haute Couture (24 – 27 iun.)

– Eastbourne, Regatul Unit: Tenis – Turneul WTA de la Eastbourne (24 – 29 iun.)

– Düsseldorf: Fotbal – Euro 2024, prima etapă: Grupa B Albania – Spania

– Leipzig: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa B Croația – Italia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Femeii în Diplomație”, stabilită la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU, prin rezoluția A/RES/76/269 din 20 iunie 2022. Se dorește ca egalitatea de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor să aibă o contribuție importantă în împlinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). „Integrarea sistematică a perspectivei de gen în implementarea Agendei 2030 este crucială, mai ales că ODD solicită participarea egală a femeilor la luarea deciziilor”

– 1400: S-a născut Johann Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal; este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrițe și cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri (m. 1468). NOTĂ: 24 iunie 1400 este data „oficială” a nașterii inventatorului, conform unor vechi înregistrări germane, care atestă faptul că în anul 1419, la moartea tatălui său, Johann era un tânăr adult de „aproape 20 de ani”. Nu s-a putut stabili exact când s-a născut, evenimentul producându-se undeva între anii 1394 – 1404, cele mai multe surse menţionând anul 1398. Stabilirea datei aniversare de 24 iunie 1400 a fost ideea primarului orașului Mainz, Karl Dziatzko, care, în anul 1900 a organizat sărbătorirea a 500 de ani de la nașterea lui Gutenberg, „cel mai iubit fiu” al localității. Ziua a fost aleasă pentru a coincide cu festivitățile dedicate Sfântului Ioan Baptistul. Abia în anul 1504 numele lui Gutenberg a fost menționat ca inventator al tiparului, într-o carte a profesorului Ivo Wittig

– 1877, 24.VI/6.VII: S-a născut Aleksei Remizov, scriitor rus (m. 1957). NOTĂ: Unele surs dau ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 6.VII

– 1883: S-a născut fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (m. 1964)

– 1906: S-a născut violoncelistul francez Pierre Fournier (m. 1986)

– 1911: S-a născut Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (m. 2011)

– 1915: A murit Matilda Coxe Evans, etnolog american (n. 1849)

– 1923: S-a născut Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (m. 2016)

– 1923: S-a născut fotoreporterul francez Marc Riboud (m. 2016)

– 1927: S-a născut Martin Lewis Perl, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1995, împreună cu Frederick Reines, pentru descoperirea leptonului „tau” (m. 2014)

– 1930: S-a născut Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (m. 2010)

– 1934: S-a născut Ion Dediu, biolog, specialist în ecologie, om politic și profesor din R. Moldova; unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice din R. Moldova, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii științifice de ecologie politică (m. 2019) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Robert Downey Sr., actor, scriitor, regizor și producător de film american; tatăl actorului Robert Downey Jr. (m. 2021)

– 1944: S-a născut Geoffrey Arnold Beck (numele de scenă Jeff Beck), chitarist rock din Anglia; a fost inclus de două ori în celebrul panteon Rock & Roll Hall of Fame – în 1992, alături de trupa The Yardbirds, şi în 2009, ca muzician solo; a câştigat opt premii Grammy; în 2015, revista Rolling Stone l-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai buni chitarişti ai tuturor timpurilor (m. 2023) – 80 de ani

– 1947: S-a născut muzicianul britanic Mick Fleetwood, baterist, cofondator și lider al formației rock Fleetwood Mac

– 1949: S-a născut Constantin Tănase, jurnalist, publicist şi scriitor din Republica Moldova; luptător neobosit pentru cauza naţională în Republica Moldova, pentru limba română şi pentru adevărul istoric (m. 2014) – 75 de ani

– 1953: S-a născut William E. Moerner, fizician şi chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2014, împărţit cu Eric Betzig şi Stefan W. Hell pentru pentru „dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluţie”

– 1958: S-a născut Thomas Lister Jr., actor american de film și televiziune (m. 2020)

– 1970: S-a născut interpretul american de origine portugheză Glenn Medeiros

– 1987: S-a născut fotbalistul argentinian Leo Messi (nume complet Lionel Andrés Messi), considerat unul dintre cei mai buni jucători din istoria acestui sport

– 2002: A murit Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2008: A murit Leonid „Leo” Hurwicz, matematician și economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2007 (n. 1917)

– 2011: A murit fostul antrenor croat Tomislav Ivici, considerat unul dintre antrenorii care au contribuit la dezvoltarea fotbalului modern (n. 1933)

– 2014: A murit actorul american Eli Wallach (n. 1915) – 10 ani

– 2023: A murit Claude Barzotti (nume real Francesco Barzotti), cântăreț belgian de origine italiană (n. 1953) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 25 iunie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 23 iunie

* Cu 143 de ani în urmă (1881) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de legaţie, între România şi Spania (întrerupte la 4.IV.1946 şi restabilite, la nivel de ambasadă, la 21.I.1977). Spania a recunoscut independenţa de stat a României la data de 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite în 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar (23.VI/5.VII)

* Acum 101 ani (1923) era înfiinţată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3201 din 19 iunie 1923, o societate anonimă sub denumirea de Societatea Naţională de Credit Industrial, cu un capital de 500.000.000 lei, la care Statul participa cu 20%, iar Banca Naţională cu 30%, restul fiind deţinut de particulari. Scopul Societăţii privea trei obiective principale: acordarea de credite pentru industrie, înlesnirea mobilizării creanţelor industriale şi încurajarea dezvoltării industriale în România. În urma adoptării Legii nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, prin Decretul nr. 225 din 1 septembrie 1948 Societatea Naţională de Credit Industrial cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj s-a transformat în Banca de Credit pentru Investiţii, cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj. În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când era votată Legea privind organizarea armatei (reglementa, între altele, durata serviciului militar), care stă la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică

* Acum 69 de ani (1955), prin Hotărârea nr. 1160 a Consiliului de miniştri al Republicii Populare Române, Catedrala romano-catolică Sf. Iosif – monument de arhitectură – a fost declarată monument de cultură şi înscrisă astfel în patrimoniul naţional al României. Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 după planurile arhitectului vienez Friedrich von Schmidt, în stil romanic combinat cu elemente gotice. Ctitorul Catedralei este călugărul pasionist Ignatius Paoli, primul arhiepiscop al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, lucrările de construcţie fiind coordonate de olandezul Alfons Zegers, călugăr şi arhitect

* În urmă cu 63 de ani (1961) intra în vigoare Tratatul asupra Antarcticii. Documentul, semnat la 1.XII.1959 la Washington în urma negocierilor purtate de 12 state participante la programul de cercetări antarctice din cadrul Anului Geofizic Internaţional, reprezenta o înţelegere internaţională care stabilea drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971. Tratatul priveşte regiunea polară de sud (Antarctica), asupra căreia unele state ridicau pretenţii teritoriale. Scopul principal al tratatului este de a se rezerva continentul antarctic activităţilor paşnice, pentru a nu deveni teatrul sau obiectul unor diferende internaţionale, şi de a se asigura totodată cadrul favorabil cooperării internaţionale pe acest teritoriu

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de la declanșarea Operațiunii militare „Turquoise”, condusă de francezi în Rwanda în 1994, sub mandatul Națiunilor Unite. Forța „multilaterală” era formată din 2.500 de militari, 32 din Senegal și restul francezi. „Opération Turquoise” este controversată din cel puțin două motive: acuzațiile că a fost o încercare de a susține genocidul regimului hutu și că mandatul său a subminat UNAMIR (The United Nations Assistance Mission for Rwanda). Prin facilitarea celor 2 milioane de refugiați ruandezi să călătorească în provinciile Kivu din Zair, Turquoise a „stabilit” cauzele Primului Război din Congo. Acuzațiile ridicate împotriva armatei franceze în timpul Operațiunii Turquoise sunt de „complicitate la genocid și/sau complicitate la crime împotriva umanității”. Victimele susțin că soldații francezi nu au făcut nimic pentru a opri genocidul și au lăsat milițiile Interahamwe să evadeze în Zair după masacre. Franța a negat întotdeauna orice rol în aceste crime (23 iun. – 21 aug. 1994)

* Acum 29 de ani (1995), după o perioadă de întrerupere de 50 de ani, s-a redeschis Bursa de Valori Bucureşti, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. Şi-a început efectiv activitatea, realizând primele tranzacţii, la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziţie de Banca Naţională a României

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când România a participat în perioada 23.VI – 4.VII, ca invitat de onoare, la Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” din SUA, festival ce se desfăşoară în fiecare an (cu mici excepții) la Washington D.C. Cu această ocazie, a fost construită o biserică maramureşeană, au participat ansambluri folclorice şi trupe de jazz româneşti și a fost organizat un Congres al românilor stabiliţi în Statele Unite

* În urmă cu 11 ani (2013), la ora locală 17:00, cel puțin 18 români au murit și alți 29 au fost răniți într-un accident de autocar în defileul râului Morača, la Grlo, în apropiere de Podgorica, capitala statului Muntenegru. Autocarul, un Neoplan Tourliner, aparținând companiei Gregory Tour, a derapat de pe drum, prăbușindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului. Accidentul a avut loc la 48 km nord de Podgorica, toate cele 47 de persoane de la bordul autobuzului fiind cetățeni români

* În urmă cu 8 ani (2016) avea loc referendumul, cunoscut de asemenea sub numele de „Brexit”, prin care Marea Britanie a decis cu 51.9% să părăsească Uniunea Europeană, după 43 de ani. După anunţarea rezultatelor, primul ministru şi şeful Partidului Conservator, David Cameron, şi-a anunţat demisia, fiind înlocuit de Theresa May. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit oficial din Uniunea Europeană la 31.I.2020 (la ora locală 23:00, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 1:00), după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar

Aniversări – Comemorări

– Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile). Lăsatul Secului pentru (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Duminica Coborârii Sfântului Spirit (Rusaliile). Colecta în favoarea Seminarului Teologic Eparhial (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Funcţionarului Public”; Guvernul, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, sindicatele şi asociaţiile profesionale, precum şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru organizarea în bune condiţii a unor manifestări cu caracter simbolic, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici, în particular

– 1834: S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1895) – 190 de ani

– 1867: S-a născut istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1937)

– 1881, 23.VI/3.VII: A murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1806)

– 1897: S-a născut Alexandru Giugaru, unul dintre cei mai mari actori români de comedie (m. 1986)

– 1905: S-a născut muzicologul Victor Iusceanu (m. 1976)

– 1909: S-a născut Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, folclorist; deţinut politic între anii 1952 şi 1956; dreptul de a publica l-a obţinut abia în 1963 (m. 1996) – 115 ani

– 1912: S-a născut Iosif Prunner, pianist şi profesor (m. 1970)

– 1913: A murit (s-a sinucis) criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (n. 1871)

– 1938: S-a născut profesor doctor Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare (din 2004) al Academiei Române (m. 2018)

– 1944: A murit (la Londra, unde se stabilise) pictorul român Arthur Segal (n. 1875, la Iaşi) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actrița Aimée Iacobescu (nume complet: Gabriela-Aimée Iacobescu) (m. 2018). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 1.VII.1946, data la care a fost înregistrată nașterea la starea civilă

– 1954: S-a născut artistul plastic (sticlar) Ioan Tămâian – 70 de ani

– 1956: S-a născut Șerban Constantin Valeca, fizician și om politic, ales ca deputat în legislatura 1996-2000, în județul Argeș pe listele partidului PDSR și ca senator în același județ din partea Alianței PSD+PC în legislatura 2008-2012; pe lângă activitatea politică, a avut și o importantă activitate științifică, fiind profesor universitar, doctor în științe industriale, Guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena și Președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare ICN Pitești, având o experiență de peste 40 de ani în industria nucleară (m. 2022)

– 1957: S-a născut Marian Lăutaru, unul dintre violoniștii de excepție ai Orchestrei Populare a Radiodifuziunii Române (m. 2021)

– 1968: S-a născut soprana Iulia Isaev

– 1972: A murit Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901)

– 2013: A murit Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, dar şi din literaturile europene moderne) (n. 1932)

– 2022: A murit bateristul Aurel „Leluţ” Vasilescu, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „Compact” (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Manila: Un judecător se pronunță cu privire la ultima acuzație împotriva activistei pentru drepturile omului Leila de Lima

– Rwanda: Marcarea a 30 de ani de la începerea Operațiunii „Turquoise”, lansată de Franța sub mandat ONU, în timpul genocidului din Rwanda

– Stuttgart: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa A Scoția – Ungaria

– Frankfurt: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa A Elveția – Germania

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Administraţiei Publice în cadrul ONU”; stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 57/277 din 20 decembrie 2002, pentru a sărbători valoarea şi virtutea administraţiei publice în slujba comunităţii, precum şi recunoaşterea activităţii funcţionarilor publici

– „Ziua Mondială Olimpică”; marchează crearea Comitetului Internaţional Olimpic, la Paris, la 23.VI.1894 ( – 130 de ani) şi hotărârea forului olimpic mondial de a relua, în variantă modernă, Jocurile Olimpice; celebrată pentru prima oară la 23 iunie 1948

– „Ziua Internaţională a sindromului Dravet” (o formă foarte rară şi incurabilă de epilepsie); marcată pentru prima dată în 2014 ( – 10 ani), la iniţitiva a şapte organizaţii internaţionale, printre care şi Dravet România; prin unirea acestor forţe se încearcă sporirea gradului de cunoaştere a acestei boli, precum şi atragerea de fonduri, cu ajutorul cărora să se îmbunătăţească viaţa familiilor afectate

– „Ziua Internaţională a Văduvelor” este marcată pentru a evidenţia nedreptăţile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume şi pentru a sensibiliza populaţia în vederea ajutării acestora şi a copiilor lor; adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 21 decembrie 2010, cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale, după ce fusese lansată, în anul 2005, de Fundaţia Loomba din Marea Britanie; data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundaţiei, a rămas văduvă. NOTĂ: Din anul 2011, în România a luat fiinţă Asociaţia „Există viaţă după doliu!”, o asociaţie caritabilă care oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare şi terapie pentru adulţi şi copii

– Ziua naţională a Marelui Ducat de Luxemburg

– Ziua Suveranităţii Republicii Moldova. Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la 23 iunie 1990

– 1668: S-a născut Giovanni Battista (Giambatista) Vico, filosof şi jurist italian; unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei (m. 1744)

– 1824: S-a născut Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (m. 1910) – 200 de ani

– 1889: S-a născut poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (m. 1966) – 135 de ani

– 1907: S-a născut James Meade, economist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1977 (m. 1995)

– 1910: S-a născut dramaturgul francez Jean Anouilh (m. 1987)

– 1912: S-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez (m. 1954)

– 1923: S-a născut George Russell, pianist, compozitor şi teoretician de jazz american (m. 2009)

– 1925: S-a născut cercetătorul american de origine britanică Oliver Smithies, care, împreună cu Mario Capecchi şi Sir Martin Evans, a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2007, pentru descoperirea celulelor stem (m. 2017)

– 1927: S-a născut regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (m. 1987)

– 1927: S-a născut dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (m. 2020)

– 1929: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (m. 2019) – 95 de ani

– 1930: S-a născut cântăreaţa braziliană de samba Elza Soares; a fost considerată una dintre cele mai importante voci ale cântecului brazilian (m. 2022)

– 1937: S-a născut (în Rusia) Martti Oiva Kalevi Ahtisaari a fost un diplomat și politician finlandez, care a îndeplinit funcția de președinte al Finlandei (1994 – 2000) și s-a făcut remarcat, de asemenea, ca mediator ONU, fiind cunoscut pentru implicarea sa în probleme de pace și distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 2008 (m. 2023)

– 1940: S-a născut Adam Faith, interpret pop, actor şi jurnalist englez (m. 2003)

– 1943: S-a născut James Levine, dirijor şi pianist american (m. 2021)

– 1944: S-a născut Peter Bieri (cunoscut și sub pseudonimul Pascal Mercier), scriitor, filosof și profesor universitar elvețian (m. 2023) – 80 de ani

– 1956: A murit Reinhold Gliér (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (n. 1875)

– 1957: S-a născut Frances Louise McDormand, actriţă americană de teatru, film şi televiziune, laureată a premiului Oscar

– 1959: A murit Boris Vian, trompetist de jazz şi comentator muzical francez, regizor şi scriitor (poet, dramaturg, romancier, traducător), oscilând între suprarealism şi existenţialism; inginer şi inventator (n. 1920) – 65 de ani

– 1995: A murit virusologul american Jonas Salk; a preparat vaccinul antipoliomelitic şi l-a utilizat în profilaxia bolii, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (n. 1914)

– 2006: A murit producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (n. 1923)

– 2011: A murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (n. 1927)

– 2012: A murit pianista franceză Brigitte Engerer (n. 1952, la Tunis)

– 2013: A murit Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (n. 1926)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (n. 1930)

– 2021: A murit (s-a sinucis, într-o închisoare din Spania) John McAfee, creatorul softului antivirus care îi poartă numele (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 22 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 25 iunie 2024, 14:09

 S-a întâmplat într-o zi de 22 iunie

* Sunt marcați 545 de ani (1479) de când, între 22 iunie şi 16 iulie, Ştefan cel Mare a construit, pe malul stâng al Dunării, cetatea Chilia Nouă. Autorii unor cronici moldo-germane relatează că, la 20 iunie 1479, marele domnitor (al Moldovei) a început construirea Chiliei, terminând-o în acelaşi an cu ajutorul a 8.000 meşteri şi 17.000 lucrători auxiliari. Grigore Ureche aduce, însă, unele amănunte: „Vă leato 6987 (1479) iunie 22 au început Ştefan-Vodă a zidi cetatea Chiliei şi au sfârşit-o într-acelaşi an, iulie 16”

* Cu 106 ani în urmă (1918) era înfiinţată, la Washington, din iniţiativa lui Vasile Stoica, „Liga Naţională Română”, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei româneşti. La data de 13 septembrie a aceluiaşi an a fuzionat cu „Comitetul naţional român” (22.VI/5.VII)

* Se împlinesc 105 ani (1919) de când apărea (până la 1.VII.1928), la Bucureşti, săptămânal şi apoi lunar, publicaţia „Ideea europeană” (Critică artistică şi socială), sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru şi a lui Emanoil Bucuţa. Revista îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc”

* În urmă cu 84 de ani (1940) a fost creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea supremă a regelui. A reprezentat o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reich-ului (dizolvat la 11 septembrie, în acelaşi an). La data de 16.XII.1938 se înfiinţase, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FRN era regele. Totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Tot acum 84 de ani (1940) a fost semnat al doilea armistițiu de la Compiègne de Germania Nazistă și Franța, la ora locală 18:50, lângă Compiègne din departamentul Oise. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai – 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța – întregul nordul țării, cu coasta Atlanticului și toate porturile sale și cu coasta Canalului Mânecii. Restul teritoriului „liber” a rămas sub controlul guvernului de la Vichy. Adolf Hitler a ales în mod deliberat pădurea Compiègne pentru semnarea armistițiului datorită simbolisticii sale: tot aici a fost semnat și armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest și a marcat înfrângerea Imperiului German

* Cu 83 de ani în urmă (1941) România intra în război, alături de Germania, împotriva URSS. Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică. Eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941

* Tot acum 83 de ani (1941) Germania hitleristă ataca pe un front larg, fără declaraţie de război, Uniunea Sovietică (printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al Rusiei din 13.VII.1992). Această dată este marcată în Rusia ca „Zi în memoria apărătorilor patriei”

* În urmă cu 34 de ani (1990) unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale divizării Germaniei și ale Războiului Rece, Checkpoint Charlie din Berlin, a fost demolat în cadrul unei ceremonii festive, în prezența miniștrilor de externe ai celor patru puteri aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial și ai celor două state germane. Acesta a constituit punct de trecere între Berlinul de Vest, ocupat de aliații occidentali, și Berlinul ocupat de sovietici

* Acum 32 de ani (1992) apărea, sub conducerea redacţională a publicistului Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului „Evenimentul zilei”, un „cotidian de informaţie” (cum scria pe sigla ca o bulină roşie)

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când a fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehia, cu prilejul vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui ceh Vaclav Havel (21 – 22.VI.1994) și publicat în Monitorul Oficial nr. 79 din 2 mai 1995

* Cu 29 de ani în urmă (1995) România a depus, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. Demersul a fost precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care a semnat, cu o zi în urmă, „Declaraţia de la Snagov” (la 1.II.1995 a intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, Acord semnat la 1.II.1993). La data de 25.IV.2005, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor ce consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru cele două ţări. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene, după ce Parlamentele tuturor ţărilor UE au ratificat cele două Tratate semnate la 25.IV 2005

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti; Sâmbăta morţilor – Moşii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Pomenirea morților (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1874: S-a născut Constantin C. Orghidan, inginer şi pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1944) – 150 de ani

– 1902: S-a născut matematicianul Alexandru Ghika, fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1905: S-a născut psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1980)

– 1913: S-a născut Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (m. 1995)

– 1913: A murit Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (n. 1875)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Vlad Mugur; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în Germania; după 1990 şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (m. 2001, la München)

– 1928: S-a născut biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2017)

– 1934: S-a născut Ion Taloş, etnolog, folclorist, traducător şi profesor; în 1987 solicită azil politic în Germania, unde a devenit profesor de literaturi populare romanice la Universitatea din Köln, după ce în România a obținut un doctorat și a desfășurat numeroase activități științifice – 90 de ani

– 1938: S-a născut (la Iaşi) Izu Vaisman, matematician şi profesor israelian; în 1976 a emigrat în Israel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015

– 1938: S-a născut Octavian Vintilă, unul dintre cei mai apreciați comentatori de radio; fost scrimer de performanță, specializat pe sabie, s-a retras din activitatea competițională, devenind jurnalist sportiv la Radio România Actualități; a rămas în istorie drept vocea de la Radio care a comentat șase ediții ale Jocurilor Olimpice, inclusiv exercițiul memorabil executat de Nadia Comăneci la sol, la Jocurile Olimpice din 1980 și finala olimpică la 5.000 de metri a Gabrielei Szabo din 2000, de la Sydney, unde a câștigat medalia de aur; alături de lotul olimpic al României, Octavian Vintilă a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo şi la cele din 1972 de la München, unde România s-a clasat pe locul 4 la proba pe echipe (m. 2024)

– 1943: S-a născut criticul de teatru, eseistul şi profesorul universitar George Banu; stabilit la Paris în 1974; şi-a dedicat opera critică regiei moderne; preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor (1994-2001); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2013) (m. 2023)

– 1947: S-a născut actriţa Paula Sorescu-Lucian; membru fondator al Teatrului Excelsior alături de soţul ei, actorul Ion Lucian (1924-2012); a interpretat numeroase roluri pe scena teatrului pentru copii, precum şi în teatrul şi filmul românesc (m. 2016)

– 1950: S-a născut Adrian Năstase, profesor de drept public internațional şi om politic social-democrat; între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României; candidat al Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului, la alegerile prezidențiale din 2004, fiind învins, în al doilea tur de scrutin, de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu; în prezent este preşedinte membru-fondator al Fundaţiei Europene „Nicolae Titulescu”

– 1958: S-a născut soprana şi profesoara Bianca Luigia Manoleanu; promotoare a liedului şi a muzicii vocale contemporane româneşti

– 1958: S-a născut actorul şi regizorul Marian Ciripan

– 1958: S-a născut Rodion Cămătaru, fost fotbalist internaţional; a jucat în echipa națională de fotbal a României; în martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1984-1990, dar și pentru întreaga activitate

– 1960: S-a născut Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii „Nemira”, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (m. 2015)

– 1963: A murit Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate cântăreţe de muzică populară românească (n. 1913)

– 1964: S-a născut diplomatul Sorin Dumitru Ducaru; fost şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul NATO; ambasador la Reprezentanţa Permanentă a României la NATO (2006-2013); ambasador al României în SUA (2001-2006); reprezentant permanent al României pe lângă ONU (2000-2001); în iunie 2019 a preluat funcția de director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SatCen), fiind selectat de Consiliul SatCen, format din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE, și ulterior numit de fostul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, în această funcție – 60 de ani

– 1966: S-a născut Alexandru Solomon, regizor și producător de film, operator de imagine și scenarist

– 1971: A murit botanistul George Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (n. 1893)

– 1974: A murit Ion Conea, unul dintre cei mai importanţi geografi, figură marcantă a a şcolii geopolitice româneşti şi omul cu cea mai mare contribuţie în domeniul toponimiei (n. 1902) – 50 de ani

– 1975: A murit artista decoratoare Mimi Podeanu (n. 1927)

– 1992: A murit Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (n. 1916)

– 2009: A murit pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (n. 1931) – 15 ani

– 2023: A murit Michael Horodniceanu (născut Mihai Horodniceanu), arhitect, doctor în planificarea și ingineria transporturilor și profesor universitar român american care a dezvoltat sistemul de metrou din New York; fondator și CEO al Grupului Urbitran; președinte al MTA Capital Construction (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Rugby – meci Japonia – Anglia

– Londra: Rugby – meci Țara Galilor – Africa de Sud

– Hamburg: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Georgia – Cehia

– Dortmund: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Turcia – Portugalia

Aniversări – Comemorări

– 1763: S-a născut compozitorul francez Étienne Nicolas Méhul (m. 1817)

– 1767: S-a născut Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (m. 1835)

– 1805: S-a născut Giuseppe Mazzini, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (m. 1872)

– 1864: S-a născut Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (m. 1909) – 160 de ani

– 1887: S-a născut Sir Julian (Sorell) Huxley, biolog (a influenţat dezvoltarea embriologiei moderne) şi filosof englez; primul director al UNESCO (1946-1948) (m. 1975)

– 1898: S-a născut scriitorul german Erich Maria Remarque; unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea (m. 1970)

– 1906: S-a născut (în Austria) Billy Wilder (nume real: Samuel Wilder), scenarist, regizor, producător şi actor american de film; considerat un maestru al comediei americane (m. 2002)

– 1910: S-a născut inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (m. 1995)

– 1918: S-a născut Dame Cicely Mary Strode Saunders, asistentă medicală, medic, asistent social și scriitoare britanică; cunoscută pentru rolul ei în nașterea mișcării hospice, subliniind importanța îngrijirii paliative în medicina modernă (m. 2005)

– 1926: S-a născut scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (m. 2015)

– 1936: S-a născut cântărețul și actorul american de film Kris Kristofferson

– 1939: S-a născut Ada Yonath, biochimistă israeliană; Premiul Nobel pentru chimie pe 2009, alături de biologii americanii Venkatraman Ramakrishnan şi Thomas Steitz, pentru activitatea de cercetare în domeniul ribozomilor, cu implicaţii importante pentru studiul antibioticelor – 85 de ani

– 1940: S-a născut Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (m. 2016)

– 1941: S-a născut Michael Lerner, actor cu origini româneşti, cunoscut din filme precum ‘Elf’, ‘Godzilla’, ‘X-Men: Days of Future Past’, care a primit o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar datorită interpretării sale din comedia psihologică ‘Barton Fink’ (1991), regizată de fraţii Joel şi Ethan Coen (m. 2023)

– 1943: S-a născut actorul, regizorul de film și profesorul austriac Klaus Maria Brandauer

– 1944: S-a născut Gérard Mourou, cercetător francez, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018; inițiatorul proiectului ELI, mentorul științific al proiectului ELI-NP (Laserul de la Măgurele); în 2019 a fost ales membru de onoare al Academiei Române – 80 de ani

– 1945: S-a născut Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (m. 2014)

– 1947: S-a născut filosoful şi sociologul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; laureat al Premiului Holberg (2013) şi al Premiului Kyoto (2021) pentru întreaga sa activitate, Bruno Latour a fost un intelectual preocupat de cercetarea pe teren; a fost una dintre personalităţile gândirii ecologice (m. 2022)

– 1949: S-a născut Meryl Streep (numele real: Mary Louise Streep), actriţă americană de teatru, film şi televiziune; multiplu laureată a premiului Oscar – 75 de ani

– 1953: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa americană Cyndi Lauper

– 1961: S-a născut Jimmy Somerville, vocalist şi compozitor scoţian

– 1964: S-a născut Dan Brown, romancier american; cunoscut mai ales datorită best-seller-ului „Codul lui Da Vinci” – 60 de ani

– 1965: A murit producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (n. 1902)

– 1969: A murit cântăreaţa și actriţa americană de film Judy Garland (n. 1922) – 55 de ani

– 1974: A murit Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (n. 1892) – 50 de ani

– 1984: A murit regizorul britanic de film Joseph Losey (n. 1909) – 40 de ani

– 1987: A murit Fred Astaire (născut Frederick Austerlitz), actor de film, dansator şi coregraf american (n. 1899)

– 1989: A murit tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (n. 1910) – 35 de ani

– 1990: A murit fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1908)

– 2002: A murit scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (n. 1918)

– 2008: A murit scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (n. 1917)

– 2013: A murit Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (n. 1944)

– 2015: A murit James Roy Horner, compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (n. 1953)

– 2019: A murit scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit Joel Schumacher, regizor, producător de filme și scenarist american (n. 1939)

– 2022: A murit paleontologul și profesorul francez Yves Coppens; a descoperit mai multe fosile de hominizi, inclusiv celebrul schelet parţial al unui australopitec, denumit Lucy, ce are o vârstă de 3,2 milioane de ani (n. 1934)

– 2023: A murit Victor Pușcaș, jurist și politician din Republica Moldova, unul din autorii Constituției R. Moldova; a participat la elaborarea concepţiei reformei judiciare şi de drept, a legilor privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, contenciosului administrativ, organizării judecătorești, statutului judecătorului, Codului de procedură penală ş.a.; a îndeplinit funcțiile de ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994-1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995-2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998-2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001-2007) (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 21 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 21 iunie 2024, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 21 iunie

* Acum 176 de ani (1848), în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta)

* Cu 152 de ani în urmă (1872) fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială în administraţia locală, o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române etc. (21.VI/3.VII)

* Acum 103 ani (1921) a avut loc la Bucureşti premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”. Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei Române. Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian

* În urmă cu 33 de ani (1991) ultimul eşalon cu militari sovietici a părăsit Cehoslovacia, încheind astfel acţiunea de repatriere a trupelor sovietice staţionate din 1968 pe teritoriul acestei ţări

* Acum 32 de ani (1992) avea loc proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de  la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Alois de Gonzaga, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor; ulterior a fost realizator şi director de programe la SRR (m. 1952)

– 1894: S-a născut Virginia Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (m. 1962) – 130 de ani

– 1909: A murit Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti, „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) fiind o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) – 115 ani

– 1915: S-a născut prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (m. 1984)

– 1920: S-a născut actorul Puiu Călinescu (m. 1997)

– 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară şi a fost corespondent al ziarului londonez „Times” (n. 1858)

– 1923: S-a născut criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Eugen Luca (nume real: Jean Leibovici) (m. 1997, la Haifa/Israel)

– 1928: S-a născut pictoriţa Elena Greculesi (m. 2016)

– 1930: S-a născut geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2012)

– 1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (n. 1860, la Eperjes/Ungaria)

– 1942: S-a născut Geo Vasile (numele real: Vasile Gheorghe), italienist, critic literar, scriitor, poet şi traducător

– 1943: S-a născut regizorul de teatru şi operă, scriitorul şi profesorul universitar Andrei Şerban; considerat cel mai important regizor român din a doua jumătate a secolului al XX-lea; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în peste 40 de ţări; revenind constant în România după 1990, a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993), a montat spectacole de teatru și de operă care s-au bucurat de mare succes

– 1951: S-a născut Doru Tufiş, solist vocal, chitarist şi compozitor

– 1952: S-a născut violonistul şi profesorul universitar de origine română Sherban Lupu, stabilit în SUA; considerat unul dintre cei mai buni interpreți contemporani ai lucrărilor enesciene pentru vioară; desfășoară o deosebită activitate de promovare a creației enesciene (m. 2023)

– 1970: A murit matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1885)

– 1974: S-a născut Răzvan Mazilu, coregraf, dansator, regizor de teatru și creator de costume – 50 de ani

– 1976: A murit compozitorul Alexandru Zavulovici (n. 1889)

– 1982: A murit N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (n. 1897)

– 1988: A murit George Ivaşcu, critic şi istoric literar, publicist şi profesor; director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988) (n. 1911)

– 1994: A murit inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900) – 30 de ani

– 1999, 21/22: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926) – 25 de ani

– 2008: A murit Victor Iancu, lingvist şi scriitor; a publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE

– Luxemburg: Reuniune a miniștrilor europeni ai sănătății

– Rep.Moldova: Prima Conferinţă Internaţională Economică, cu tema „Reconstrucţia Ucrainei. Rolul Republicii Moldova”, va fi găzduită de Chișinău pe 21 iunie. Evenimentul va fi organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Moldova-China, Camera de Comerț Italo-Moldavă, Camera de Comerţ şi Industrie Franţa-Moldova și Asociația Investitorilor din România. Oportunităţile de investiţii în Republica Moldova şi procesul de reconstrucţie a Ucrainei, nişele de bază pentru investiţii în țara vecină – sunt chestiuni de primă importanță ale conferinței. Organizatorii își propun să contribuie la crearea unui centru de sprijin, în Republica Moldova, pentru reconstrucția Ucrainei și deschiderea oportunităților pentru afacerile moldovenești în refacerea țării vecine.

-Milano, Italia: Golden Goose intră la Bursa de Valori din Milano

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru iunie – S&P Global

– Montmeló, Spania: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Spaniei (21 – 23 iun.)

– Nashville, SUA: LIV Golf – Turneul de la Nashville (21 – 23 iun.)

– Düsseldorf: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa E Slovacia – Ucraina

– Berlin: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa D Polonia – Austria

– Leipzig: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa D Olanda – Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Hidrografiei”, instituită de Organizaţia Hidrografică Internaţională şi adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 29 noiembrie 2005, prin Rezoluţia nr. 60/30. Scopul marcării acestei zile este de a promova o navigaţie în siguranţă pe ape şi în porturi şi de a proteja rezervele marine. Tema pentru acest an este: „Informații hidrografice – Îmbunătățirea siguranței, eficienței și durabilității în activitățile marine”

– „Ziua Mondială a Umanismului”, sărbătorită, în ultimii ani, exclusiv pe data de 21 iunie; a fost inţiată de Asociţia Umanistă din America încă de la mijlocul anilor ’80 ai secolului XX, fiind sărbătorită în preajma solstiţiului de vară, pentru a marca importanţa răspândirii valorilor pozitive ale umanismului

– „Ziua Europeană a Muzicii” promovează toate genurile muzicale, precum şi variate forme de expresivitate muzicală. Conceptul de sărbătorire a muzicii, pe parcursul unei zile întregi, a fost iniţiat de muzicianul american Joel Cohen, care a petrecut două sezoane ca producător de programe de radio muzicale pentru Radioul Naţional francez; ideea a fost preluată mai târziu, „Fête de la musique” fiind declarată, în 1982, sărbătoare oficială de ministrul francez al culturii Jack Lang; evenimentul a fost exportat în 1985, ajungând din Franţa în Grecia, la Atena, cu ocazia primei ediţii a Capitalei Culturale Europene; de atunci festivalul s-a extins, devenind un fenomen internaţional

– „Ziua Internaţională a Skateboarding-ului”, instituită în 2004 de Asociaţia Internaţională a Companiilor de Skateboarding – 20 de ani

– „Ziua Internaţională Yoga”, declarată de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluţie adoptată la 11 decembrie 2014; cererea de stabilire a unei zile pentru celebrarea acestei practici străvechi, care combină exerciţiile fizice cu meditaţia, a fost iniţiată de premierul indian Narendra Modi, fiind aleasă data solstiţiului de vară, o sărbătoare cu o semnificaţie deosebită în multe culturi

– 1527: A murit Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (n. 1469)

– 1621: A murit Jan Jessenius, medic, om politic, filosof slovac; cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile anatomiei și chirurgiei (n. 1566)

– 1652: A murit Ingo Jones, arhitect şi scenograf englez; iniţiatorul arhitecturii clasice în Anglia; a restaurat catedrala Saint Paul din Londra; considerat primul mare scenograf englez (a introdus conceptul italian de perspectivă pe scenele britanice) (n. 1573)

– 1732: S-a născut compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (m. 1795)

– 1850: S-a născut Enrico Cecchetti balerin şi mim italian; considerat unul dintre marii profesori din istoria dansului (m. 1928)

– 1882: S-a născut Rockwell Kent, pictor şi grafician american (m. 1971)

– 1884: S-a născut inginerul francez Marcel Schlumberger; promotor al aplicațiilor industriale ale prospecțiunii electrice; a fondat, împreună cu fratele său, François Conrad Schlumberger, Société de Prospection Électrique, din care s-a dezvoltat Schlumberger Limited, cea mai mare companie de prospecțiune petrolieră de pe glob (m. 1953) – 200 de ani

– 1891: S-a născut dirijorul german Hermann Scherchen (m. 1966)

– 1893: S-a născut Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (m. 1973)

– 1905: S-a născut Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură în 1964, pe care a refuzat să-l ridice (m. 1980)

– 1908: A murit compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 8 iunie 1908

– 1912: S-a născut Mary Mccarthy, scriitoare şi critic literar american (m. 1989)

– 1914: A murit scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu (n. 1843) – 110 ani

– 1921: S-a născut actriţa americană Jane Russell (m. 2011)

– 1922: S-a născut actriţa americană Judy Holliday (m. 1965)

– 1926: S-a născut Lou (Lodewijk Frederik) Ottens, inginer și inventator olandez, cunoscut ca inventator al casetei audio, și pentru munca sa în dezvoltarea compact discului – CD (m. 2021)

– 1935: S-a născut scriitoarea franceză Françoise Sagan (m. 2004)

– 1937: S-a născut Jon Huntsman Sr., om de afaceri și filantrop american (a donat foarte mulți bani pentru studierea cancerului); fondator al companiei de produse chimice ”Huntsman Corporation” (m. 2018)

– 1940: A murit Jean Vuillard, pictor post-impresionist şi desenator francez (n. 1868)

– 1944: S-a născut Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (m. 2012, s-a aruncat de pe podul Vincent Thomas din San Pedro) – 80 de ani

– 1945: S-a născut poetul, romancierul, traducătorul şi eseistul polonez Adam Zagajewski; i-au fost decernate Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în anul 2004, Premiul Griffin pentru Poezie pentru întreaga operă poetică în 2016 și Premiul Prințesa Asturiei în anul 2017 (m. 2021)

– 1957: S-a născut Nino D’Angelo, interpret și compozitor de muzică uşoară, actor și producător italian

– 1957: A murit fizicianul german Johannes Stark, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (n. 1874)

– 1961: S-a născut Manu Chao (n. José-Manuel Thomas Arthur Chao), cântăreț francez de origine spaniolă

– 1982: S-a născut Prințul William, Duce de Cambridge, primul fiu al lui Charles, Prinț de Wales și al Dianei, Prințesă de Wales și nepot al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și al Prințului Philip, Duce de Edinburgh

– 2003: A murit George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (n. 1922)

– 2003: A murit scriitorul american Leon Uris (devenit foarte cunoscut în 1958, pentru best-seller-ul „Exodus”, tradus, imediat după apariţie, în 50 de limbi), scenarist şi producător de film (n. 1924)

– 2017: A murit Iuri Drozdov, legendar spion sovietic, care i-a coordonat multă vreme pe agenţii clandestini de care KGB-ul dispunea în Occident (n. 1925)

– 2018: A murit bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (n. 1941)

– 2019: A murit Dimitris Christófias, om politic cipriot, fost președinte al Republicii Cipriote între anii 2008-2013 (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit Zeev Sternhell, istoric și politolog israelian de origine poloneză; unul dintre experții mondiali în fascism (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iunie 2024, 05:16 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 20 iunie

* În urmă cu 118 ani (1906) era înfiinţat, printr-un decret al Regelui Carol I, Institutul Geologic al României – Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției, şi era creat Corpul geologilor, primul director al institutului fiind profesorul Ludovic Mrazec. În 2005, Guvernul României a reafirmat, prin Hotărârea nr. 1399, atribuţiile Institutului Geologic al României ca serviciu geologic naţional. Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut şi la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys. Institutul Geologic al României este instituţia abilitată să întocmească, să editeze şi să imprime hărţile naţionale geologice, hidrogeologice, geofizice şi metalogenetice la diverse scări (HG1399/2005). În cadrul Institutului Geologic al României a fost creată în anul 2006 Secția Instalații de Interes Național, care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari

* Cu 84 de ani în urmă (1940) a fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române). După 1944, Institutul de Antropologie şi-a încetat oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică s-a continuat sub conducerea profesorului Alexandru Tudor. Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, a înfiinţat un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963). Abia după 1990, Institutul şi-a redobândit personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990-2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”

* Se împlinesc 70 de ani (1954) de când a fost inaugurat podul peste Dunăre dintre Giurgiu şi Ruse (numit „Podul prieteniei”), pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa. La 14 iunie 2013, a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română, era în funcţiune un singur pod, cel dintre Giurgiu şi Ruse

* În urmă cu 33 de ani (1991) avea loc înfiinţarea Partidului România Mare, prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015). Președinte: Victor Iovici (din noiembrie 2017)

* Acum 33 de ani (1991), imediat după unificare, deputaţii Bundestagului acordau Berlinului statutul de capitală a Germaniei reunificate. După unificare, Parlamentul german, Bundestag, a început inițial să se întâlnească la Bonn. Cu toate acestea, în condițiile inițiale ale Tratatului de unificare dintre cele două țări, orașul Berlin a fost și el reunificat și a devenit, cel puțin cu numele, capitala Germaniei reunificate. Un vot restrâns al Bundestagului din 20 iunie 1991, cu 337 voturi pentru Berlin și 320 voturi pentru Bonn, a decis ca Bundestagul și multe oficii guvernamentale să se mute în cele din urmă și oficial de la Bonn la Berlin. Votul a fost împărțit în mod restrâns, iar majoritatea membrilor parlamentului au votat după linii geografice

* Cu 32 de ani în urmă (1992) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”

* Acum 27 de ani (1997) avea loc inaugurarea oficială, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialul Sighet”), monument istoric recreat în amintirea uneia dintre cele mai notorii închisori politice din România din epoca comunistă şi devenit primul memorial din lume închinat memoriei victimelor comunismului. În România peste 600.000 de persoane au fost condamnate și închise din motive politice de către regimul comunist între 1945 și 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia

* Acum 23 de ani (2001) pe raza comunei Rapoltu Mare, judeţul Hunedoara, au fost descoperite două aşezări suprapuse datând din Epoca Bronzului şi perioada dacică

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de vară (ziua cea mai lungă, noaptea cea mai scurtă), începutul verii astronomice – ora 23:51 (ora oficială a României, este inclusă și ora de vară)

– 1891, 20.VI/2.VII: A murit (la Paris) Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor şi publicist; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române (1868), preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (n. 1817)

– 1913: S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (m. 1979)

– 1917: S-a născut Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri (considerat unul dintre cei mai bogaţi români, potrivit Topului celor mai bogaţi 300 de români), publicist şi eseist; stabilit de mai multe decenii în Italia; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (m. 2008)

– 1929: S-a născut actorul Petre Gheorghiu (m. 2000) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Cornel Țăranu, compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar; mai mult de două decenii a fost vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, coordonând și filiala din Cluj-Napoca; a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1968, a ansamblului de muzică contemporană „Ars Nova”; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2023) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Radu Gabrea, regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (m. 2017)

– 1942: S-a născut soprana Daniela Diaconescu

– 1955: S-a născut fosta handbalistă Viorica Doina Reta Ionică, care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar (m. 2020)

– 1962: A murit istoricul de origine aromână Victor Papacostea; specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (n. 1900)

– 1972: S-a născut Tudor Giurgiu, producător şi regizor de film; președinte-director general al TVR între anii 2005 – 2007, fondatorul şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania

– 1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910)

– 1989: A murit Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (n. 1914) – 35 de ani

– 1995: A murit eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (n. 1911)

– 1999: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926) – 25 de ani

– 2014: A murit scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (n. 1945) – 10 ani

– 2015: A murit Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor de fotbal; a contribuit decisiv la renaşterea fotbalului românesc după Al Doilea Război Mondial; inventatorul stilului tiki-taka (n. 1921)

– 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

– Viena: Summitul mondial austriac – conferința privind clima organizată de fundația Arnold Schwarzenegger

-Tokyo, Japonia: Conferința de presă a activiștilor pentru democrație din Hong Kong

-Molsheim, Franța: Bugatti prezintă primul său model hibrid

– Paris: Summitul pentru echitatea vaccinurilor în Africa

– Stockholm: Tribunalul suedez anunță verdictul în procesul pentru crime de război împotriva unui fost general de brigadă sirian

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Bogotá, Columbia: A cincea rundă de negocieri între guvernul columbian și principalul grup dizident FARC (20 – 26 iun.)

– SUA: Fotbal – Copa America 2024 (20 iun. – 14 iul.)

– Munchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Slovenia – Serbia

– Frankfurt: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Danemarca – Anglia

– Gelsenkirchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa B Spania – Italia

– Sammamish, SUA: Golf – Turneul LPGA al femeilor din America de Nord (20 – 23 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Refugiaţilor”; marcată din 2001, la iniţiativa ONU (Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000); în acel an, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenţiei din 20.VI.1951 referitoare la Statutul Refugiaţilor, Organizaţia pentru Unitatea ţărilor africane (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea „Zilei mondiale a refugiaţilor” în ziua în care era marcată „Ziua refugiaţilor din Africa” (20 iunie). NOTĂ: La 29 septembrie, în Biserica romano-catolică, este marcată „Ziua mondială a migrantului și a refugiatului” (a 110-a), în ultima duminică din septembrie; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați; la cererea Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2005, „Ziua mondială a migranților și a refugiaților” a fost sărbătorită de Biserica Universală în a doua duminică după Bobotează; la 14 ianuarie 2018, Papa Francisc a anunțat schimbarea datei de marcare a acestei zile, din ianuarie în ultima duminică din septembrie

– „Ziua Internaţională a Sărbătorii Solstiţiului”, marcată pentru prima dată în 2020, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului („The International Day of the Celebration of the Solstice”) este celebrată în fiecare an la nivel mondial, pentru a informa populaţia despre evenimentele astronomice solstiţiu şi echinocţiu, ambele câte două în fiecare an, şi despre semnificaţia lor pentru numeroase religii şi culturi etnice. Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului a fost proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 iunie 2019 (- 5 ani) prin Rezoluţia A/RES/73/300. Având în vedere faptul că aceste evenimentele astronomice simbolizează în cultura umană fertilitatea pământului, sistemele de producţie agricolă şi alimentară, moştenirea culturală şi tradiţiile milenare ale umanităţii, Adunarea Generală a ONU susţine că celebrarea acestor evenimente este o îngemănare a patrimoniului cultural şi a tradiţiilor existente de secole şi va juca un rol semnificativ în consolidarea legăturilor dintre popoare pe baza respectului reciproc şi a idealuri de pace şi bună vecinătate

– „Ziua Mondială a Soarelui” coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice; lansată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, ziua are drept scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare; a fost marcată pentru prima oară în România în anul 1997

– 1819: S-a născut Jacques Offenbach, compozitor, dirijor şi violoncelist francez de origine germană (m. 1880) – 205 ani

– 1837: A murit William al IV-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei (1830-1837) (n. 1765); a fost încoronată regina Victoria. NOTĂ: În timpul domniei reginei Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiilor (1876-1901), Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi comerciale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”

– 1861: S-a născut Sir Frederick Hopkins, biochimist şi fiziolog englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru medicină în 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (m. 1947)

– 1870: A murit scriitorul francez Jules de Goncourt, reprezentant al naturalismului (n. 1830)

– 1887: S-a născut Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (m. 1948)

– 1909: S-a născut Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (m. 1959) – 115 ani

– 1917: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (m. 2008)

– 1928: S-a născut Martin Landau, actor american de film şi televiziune, premiat cu Oscar pentru rolul din „Ed Wood” (m. 2017)

– 1931: S-a născut Olympia Dukakis, actriţa americană premiată cu Oscar, regizoare, producătoare, profesoară și activistă (m. 2021)

– 1933: S-a născut actorul american Danny Aiello, cunoscut mai ales pentru rolurile de mafiot italian (m. 2019)

– 1933: A murit Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (n. 1857)

– 1934: S-a născut Iuri Vizbor, cantautor, om de litere şi poet rus, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (m. 1984) – 90 de ani

– 1940: S-a născut (la Sevastopol, Crimeea) artistul popular rus Vladimir Korenev, renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (m. 2021)

– 1941: S-a născut regizorul de film și producătorul britanic Stephen Frears, considerat, la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut, „rebelul cinematografului englez”

– 1942: S-a născut compozitorul şi interpretul american de muzică pop Brian Wilson, fost membru al trupei „The Beach Boys”, pe care a și fondat-o

– 1945: S-a născut scriitorul francez Jean-Claude Izzo (m. 2000)

– 1946: S-a născut Ömer Zülfü Livaneli, una dintre figurile remarcabile din viața culturală și artistică din Turcia; cântăreț, compozitor, dirijor, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist, om politic și activist pentru drepturile omului

– 1949: S-a născut Lionel Richie, interpret, compozitor, producător şi actor american de film – 75 de ani

– 1958: S-a născut Droupadi Murmu, politiciană indiană, președinte al Indiei (din iul. 2022)

– 1967: S-a născut Nicole Kidman, actriţă de film, care are dublă cetăţenie, australiană şi americană

– 1992: A murit Sir Charles Groves, dirijor englez (n. 1915)

– 2002: A murit Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (n. 1930)

– 2005: A murit Jack (St. Clair) Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000; inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei utilizate la casele de marcat (n. 1923)

– 2013: A murit creatorul francez de modă Jean-Louis Scherrer (n. 1935)

– 2017: A murit Herbert Hriberschek Ágústsson (cunoscut sub numele de Herbert August Maria Hriberschek, înainte de a deveni cetățean islandez), compozitor și cornist islandez de origine austriacă (n. 1926)

– 2023: A murit jurnalista şi romanciera franceză Claude Sarraute; considerată un pilon de bază al emisiunilor de divertisment semnate de Laurent Ruquier; soția filosofului, eseistului, jurnalistului şi academicianului Jean-François Revel (n. 1927) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 19 iunie

* Acum 158 de ani (1866) apărea Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. Prima lege vamală modernă şi sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875 (19/31)

* În urmă cu 146 de ani (1878) România prezenta, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII)

* Acum 51 de ani (1983) avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod. Astfel, pe lângă podul din 1983, se circulă pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant

* Cu 37 de ani în urmă (1987), între 19 şi 20 iunie, Biserica „Sfânta Vineri – Herasca” din Bucureşti, datând din 1645, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Prin grija preotului paroh Gelu Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. La data de 11 noiembrie 2018, a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici „Sfânta Vineri-Herasca”, situată în apropierea Tribunalului Bucureşti, pe fosta moşie a generalului Constantin Herescu-Năsturel, ctitorul primei biserici cu acest hram din Capitală

* În urmă cu 32 de ani (1992) România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, reprezentanţa diplomatică a României la Baku fiind deschisă la 3 noiembrie 1998. România a fost al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991

* Acum 23 de ani (2001), la Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est

* Cu 13 ani în urmă (2011) avea loc deschiderea Pasajului Basarab pentru traficul auto. Pasajul Basarab este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România

Aniversări – Comemorări

– 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, binecunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia)

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist, filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (m. 1934)

– 1899: S-a născut George Călinescu (numele la naştere Gheorghe Vişan), critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol, prima femeie ofițer din Marina Comercială Română (1930) (m. 1979)

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003)

– 1919: A murit Petre Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare „Junimea”; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837) – 105 ani

– 1926: S-a născut Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România; şi-a petrecut prima parte a vieții în Bucovina (unde s-a născut), în Moldova, la Sibiu şi la Bucureşti; a lucrat ca ziarist, cronicar de artă, redactor şi critic literar; din 1977 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde a continuat să scrie (m. 2015)

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (m. 2015)

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu (m. 2013)

– 1946: S-a născut Neculai Păduraru – de la Sagna, sculptor, desenator, pictor şi profesor

– 1947: S-a născut Petrică Moise, interpret și compozitor de muzică populară, din regiunea Banat (m. 2021)

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926)

– 1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2011)

– 1962: A murit matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (n. 1899)

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor (n. 1911)

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927)

– 2013: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (n. 1954)

– 2016: A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană emite o serie de recomandări privind bugetele statelor membre

– Paris: Președintele argentinian Javier Milei va efectua prima sa vizită oficială în Franța, unde se va întâlni cu omologul său francez Emmanuel Macron

-Bodø, Norvegia: Întâlnirea dintre prim-ministrul norvegian, omologul său suedez și președintele finlandez se concentrează pe cooperarea civilă și militară

-Geneva:Prezentarea raportului de investigație privind atacurile din 7 octombrie din Israel și răspunsul israelian

-Paris: Curtea penală din Paris emite decizia în procesul furtului unei opere de Banksy lângă centrul Pompidou în 2019

– Hamburg: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa B Croația – Albania

– Stuttgart: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa A Germania – Ungaria

– Köln: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa A Scoția – Elveția

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de fiinţe umane; rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (m. 1662)

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757)

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873)

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898)

– 1844: A murit Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (n. 1772) – 180 de ani

– 1884: A murit Juan Bautista Alberdi, prozator, jurist și om politic argentinian (n. 1810) – 140 de ani

– 1891: S-a născut John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (m. 1968)

– 1897: S-a născut chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie în 1956, împreună cu Nikolay Semenov (m. 1967)

– 1897: A murit Charles (Cunningham) Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832)

– 1909: S-a născut scriitorul japonez Osamu Dazai (pseudonimul lui Tsushima Shuji) (m. 1948) – 115 ani

– 1909: A murit Lajos Abafi (născut Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar şi entomolog maghiar de origine germană (n. 1840) – 115 ani

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Britannica online, dau ca dată a morții și stilul vechi – 6 iunie 1915

– 1921: S-a născut actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (m. 2015)

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 împreună cu Ben R. Mottelson şi James Rainwater (m. 2009)

– 1928: S-a născut Gaetano „Tommy” DeVito, muzician și cântăreț american, cunoscut ca membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock The Four Seasons (m. 2020)

– 1937: S-a născut filosoful și eseistul francez André Glucksmann; apărător consecvent al drepturilor omului (m. 2015)

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (n. 1860)

– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), liderul de facto al țării; fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San; Premiul Nobel pentru Pace în 1991; liderul Myanmar a fost înlăturat de la putere, împreună cu guvernul său, prin lovitura de stat a armatei din februarie 2021, confruntându-se cu acuzații de la posesia ilegală a unor stații radio walkie-talkie la încălcarea legii privind secretele de stat; prizonieră militară de la lovitura de stat din 2021, Aung San Suu Kyi a fost acum condamnată pentru fiecare acuzație adusă împotriva ei, de la corupție la deținerea ilegală de walkie-talkie și încălcarea restricțiilor COVID-19, o hotărâre a instanței din decembrie 2022, cumulându-i pedeapsa la un total de 33 de ani de închisoare în urma seriei de urmăriri penale motivate politic, în urma preluării puterii de către armată în februarie 2021

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului, fiind acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși circa 8000 de musulmani; judecătorii Națiunilor Unite l-au condamnat, în martie 2019, la închisoare pe viață, încheind definitiv unul dintre cele mai semnificative procese pentru genocid, care datează din timpul războiului din Balcani și care a marcat anii ’90; Karadžić fusese inițial condamnat, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru masacrul căruia i-au căzut victime 8.000 de musulmani, printre care s-au aflat și copii, în 1995, la Srebrenica, judecătorii considerând, în cadrul apelului, că sentința preliminară a fost prea ușoară pentru dimensiunea crimelor aflate în discuție

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor şi eseist britanic de origine indiană; condamnat la moarte, în 1989, de ayatolahul Khomeiny pentru insultă adusă religiei islamice în lucrarea „Versetele satanice”

– 1947: S-a născut actrița sud-coreeană Youn Yuh-Jung

– 1950: S-a născut interpreta și compozitoarea americană Ann Wilson, membră a formaţiei de rock „Heart”

– 1953: Soţii Julius (n. 1918) şi Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost executaţi în SUA (în ciuda protestelor internaţionale) sub acuzaţia că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice (în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost achitaţi)

– 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner – 70 de ani

– 1954: A murit Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1943 (n. 1868) – 70 de ani

– 1961: S-a născut Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (m. 2019)

– 1962: S-a născut Paula Julie Abdul, coregrafă, dansatoare, cântăreaţă, compozitoare, actriţă de film, designer şi producătoare americană

– 1962: A murit regizorul american de film Frank Borzage (n. 1893). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1986: A murit Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (n. 1944)

– 1988: A murit Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (n. 1922)

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911)

– 2013: A murit Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei între anii 1994 – 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (n. 1932)

– 2013: A murit James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (n. 1961)

– 2017: A murit Carla Fendi, considerată „Marea Doamnă” a modei italiene; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (n. 1937)

– 2019: A murit producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit ZDAR, component al duo-ului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (n. 1967) – 5 ani

– 2020: A murit actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (n. 1931)

– 2020: A murit Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai de succes scriitorii spanioli din ultimii 20 de ani (n. 1964)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 18 iunie 2024, 05:13 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 18 iunie

* Cu 209 ani în urmă (1815) a avut loc Bătălia de la Waterloo (localitate în Belgia), în timpul căreia împăratul francez Napoleon I Bonaparte (1804-1814 şi 1815), unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie, este definitiv învins de coaliţia anglo-prusacă. Politica externă a lui Napoleon I s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814), a revenit în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar a fost înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (la 5.V.1821)

* Acum 114 ani (1910), între 18.VI şi 7.VII, a avut loc primul concurs aviatic european, constând într-un circuit între 19 oraşe din Franţa, Olanda, Belgia şi Anglia

* În urmă cu 99 de ani (1925) era votată Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale, prin care patronii tuturor întreprinderilor erau obligaţi să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale, inclusiv pentru cele religioase şi pentru ziua de 1 Mai (unde era foc continuu se acorda repaus ehivalent în alte zile ale săptămânii)

* Acum 98 de ani (1926) s-a înființat, la Zürich, în Elveția, Federația Internațională de Filatelie (FIF), pentru a promova colectarea de timbre și filatelia, pentru a stabili și menține relații strânse cu comerțul filatelic și administrațiile poștale și pentru a promova expozițiile filatelice

* Cu 71 de ani în urmă (1953) Egiptul s-a proclamat republică, monarhia fiind abolită. La data de 23.VII.1952 a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, peste câteva zile (la 26 iulie), a regelui Faruk, în favoarea fiului său minor, Ahmad Fuad al II-lea

* Sunt marcați 40 de ani de când a avut loc Bătălia de la Orgreave, confruntare violentă desfășurată în data de 18 iunie 1984 între manifestanți și ofițeri ai Poliției din South Yorkshire (SYP) și alte forțe de ordine, inclusiv Poliția Metropolitană, la o fabrică de cocsificare a British Steel Corporation (BSC) din Orgreave, în Rotherham, South Yorkshire, Anglia. A fost un eveniment esențial în greva minerilor din Regatul Unit din 1984–1985 și una dintre cele mai violente ciocniri din istoria industrială britanică. 71 de manifestanți au fost acuzați de revoltă și 24 de dezordine violentă. La acea vreme, revolta era pedepsită cu închisoare pe viață. Procesele s-au prăbușit când dovezile date de poliție au fost considerate „nesigure”

* Cu 24 de ani în urmă (2000) era fondat postul de radio „Vocea Basarabiei”, sursă de referinţă în arealul mass-media românesc din R. Moldova şi de peste hotare; fondator şi director Valeriu Saharneanu. În prezent, Vocea Basarabiei emite pe 8 frecvenţe, dislocate în Chişinău, Nisporeni, Glodeni, Drochia, Soroca, Ştefan Vodă, Taraclia, Căuşeni. Cea mai mare parte a grilei o constituie emisiunile de ştiri, dezbaterile și analizele

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Constructorilor Militari”; în anul 1920 s-a înfiinţat, la această dată, Direcţia Construcţii şi Domenii Militare

– „Ziua Victimelor Deportării în timpul Regimului Comunist”, inițiată în 2020 de senatorul PNL Ion Marcel Vela, este marcată pentru a arăta dramele și pierderile suferite de victimele deportate de regimul comunist, amintind de Deportarea în Bărăgan din 18 iunie 1951, una din cele mai ample acțiuni de acest gen din România comunistă. NOTĂ: Deportarea în Bărăgan (începută în noaptea de după Rusalii) efectuată de regimul comunist a fost cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în fosta Uniune Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. Pe fondul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, exclusă în 1948 din Cominform, populaţia din zona de frontieră reprezenta pentru guvernul comunist de la București „un factor ridicat de risc”. Pentru a securiza zona, conducerea de partid a hotărât ca pe o rază de aproximativ 25 de km. populaţia să fie „dislocată”; un număr de 12.791 de familii, respectiv 40.230 de persoane, din care 33.000 au fost bănăţeni, din 258 de localităţi, din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi, au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Câmpia Bărăganului. Au fost vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii. În perioada 1951-1956, cât a durat domiciliul forţat în Bărăgan, au murit peste 1.700 de oameni, dintre care 174 de copii

– 1855: S-a născut omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe – 1918); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (m. 1923)

– 1882: S-a născut Ştefania Mărăcineanu chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii; în 1930 înfiinţează primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (m. 1944)

– 1898, 18/30: A murit Alexandru Papadopol-Calimah, istoric (lucrări privind istoria românilor), publicist şi om politic (militant pentru unirea Principatelor; ministru de externe în perioada 1865-1866); membru titular al Academiei Române din 1876, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (n. 1833)

– 1914: S-a născut Alexandru Raicu, poet, prozator, traducător şi jurnalist (m. 1991) – 110 ani

– 1916, 18.VI/1.VII: S-a născut Ligia Macovei, graficiană (ilustraţii de carte) şi pictoriţă (m. 1998)

– 1917, 18.VI/1.VII: A murit Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (n. 1840). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morții 1.VII.1917

– 1930: S-a născut pictorul și profesorul Leon Vreme (m. 2017). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1930

– 1948: S-a născut poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu (m. 2011)

– 1958: S-a născut cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (m. 2017)

– 1978: A murit Iulian Gavăţ, inginer şi geolog; a desfăşurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecţiune (împreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1990: S-a născut Sandra Raluca Izbașa, gimnastă de talie mondială și antrenoare

– 2002: A murit Sorin Postolache, publicist, caricaturist şi fotograf (n. 1947)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu (n. 1915)

– 2016: A murit Nae Cosmescu, regizor de teatru şi televiziune, jurnalist şi pamfletar (n. 1940)

– 2019: A murit Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (n. 1922) – 5 ani

– 2019: A murit inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit graficianul Sergiu-August Georgescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București și profesor al Universității de Artă București (n. 1931)

– 2022: A murit mezzosoprana Iulia Buciuceanu, prim-solista Operei Române din Bucureşti în perioada 1952-1983; sora actriței Tamara Buciuceanu, soția actorului George Constantin și mama actorului Mihai Constantin (n. 1931, la Tighina, în Basarabia)

– 2023: A murit Cornel Țăranu, compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar; mai mult de două decenii a fost vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, coordonând și filiala din Cluj-Napoca; a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1968, a ansamblului de muzică contemporană „Ars Nova”; membru al Academiei Române (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE (Coeziune)

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor europeni ai transporturilor

– Praga, Republica Cehă: Vizita președintelui argentinian, Javier Milei

– Bangkok, Thailanda: Fostul prim-ministru thailandez, Thaksin Shinawatra este judecat pentru insultarea monarhiei

– Bangkok, Thailanda: Senatorii urmează să voteze în favoarea proiectului de lege privind egalitatea în căsătorie

-Stockholm, Suedia: Parlamentul votează acordul de cooperare în domeniul apărării cu Statele Unite

– Berna, Elveția: Forumul Elvețian pentru Climă, cu tema „Înfruntarea schimbărilor climatice”

– Geneva, Elveția: A 56-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului (18 iun. – 12 iul.)

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la inflația din mai în zona euro, a doua estimare

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la Institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Copenhaga, Danemarca: Încheierea procesului privind posibila extrădare a lui Dane Niels Holck în India

– Toyota, Japonia: Toyota – Adunarea generală ordinară

– Nairobi: Expoziția și conferința Kenya Space 2024 (18 – 20 iun.)

– Kigali, Rwanda: A treia Conferință a Națiunilor Unite privind țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (18 – 21 iun.)

-Viena: Un Consiliu format din 50 de cetățeni ia decizia privind redistribuirea de către moștenitoarea austriacă Marlene Engelhorn a 25 de milioane de euro

– Rotherham, Marea Britanie: Manifestări de marcare a 40 de ani de la „Bătălia de la Orgreave” în timpul grevei minerilor britanici din 1984-1985

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați (18 – 23 iun.)

– Ascot, Regatul Unit: Cursele de cai Royal Ascot (18 – 22 iun.)

– Dortmund: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Turcia – Georgia

– Leipzig: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa F Portugalia – Cehia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură”, stabilită de Adunarea Generală a ONU și marcată pentru prima oară în 2022, pentru a promova dialogul interreligios și intercultural și toleranța. Ca răspuns la tendinţele alarmante de creştere a xenofobiei, rasismului şi intoleranţei, misoginiei violente, antisemitismului şi urii anti-musulmane din întreaga lume, António Guterres, secretar general al ONU, a lansat, la 18 iunie 2019, Strategia şi Planul de acţiune al Naţiunilor Unite privind discursul instigator la ură

– „Ziua Gastronomiei Sustenabile”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 21 decembrie 2016. Statele membre au convenit că o gastronomie sustenabilă poate juca un rol datorită interconexiunilor sale cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: promovarea dezvoltării agricole, securităţii alimentare, nutriţiei, producţiei durabile de alimente şi conservarea biodiversităţii

– 1464: A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400) – 560 de ani

– 1757: S-a născut Ignace Joseph Pleyel, compozitor austriac, editor muzical şi constructor de piane (m. 1831)

– 1799: S-a născut astronomul englez William Lassel, descoperitorul sateliților planetelor Uranus (Ariel, Umbriel) și Neptun (Triton, Hyperion) (m. 1880) – 225 de ani

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1845: S-a născut medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran, cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină în 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1922)

– 1903: S-a născut Carlo Tagliavini, lingvist şi filolog italian; autor al unei valoroase lucrări despre limbile romanice; numeroase studii privind limba, literatura şi folclorul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928, reconfirmat în 1965) (m. 1982)

– 1913: S-a născut Sylvia Field Porter, economistă americană şi renumită autoare de editoriale în domeniul financiar (m. 1991)

– 1918: S-a născut Jerome Karle, chimist şi fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1985, împreună cu matematicianul american H. A. Hauptman; a studiat şi dezvoltat metodele de determinare prin difracţie a structurii cristaline (m. 2013)

– 1921: A murit Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan, unul dintre creatorii romanului istoric în ţara sa (n. 1851)

– 1922: S-a născut Donald Keene, scriitor, traducător și profesor universitar american; un erudit în domeniul literaturii japoneze, primul străin care a primit cea mai înaltă distincţie culturală din Japonia (m. 2019)

– 1936: A murit Maxim Gorki, romancier, dramaturg și activist politic rus, fondator al realismului socialist în literatură (n. 1868)

– 1940: S-a născut Mirjam Pressler, scriitoare și traducătoare germană (m. 2019)

– 1942: S-a născut Sir Paul McCartney, solist vocal, instrumentist şi compozitor britanic; s-a remarcat inițial ca membru al celebrului grup „The Beatles”

– 1942: S-a născut criticul de film, jurnalistul şi scenaristul american Roger (Joseph) Ebert; primul critic de film care a primit premiul „Pulitzer” (în 1975) şi primul care care a fost recompensat (în 2005) cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame (Bulevardul Hollywood din Los Angeles) (m. 2013)

– 1943: S-a născut Raffaella Carrà (numele real: Raffaella Maria Roberta Pelloni), cântăreaţă, dansatoare, prezentatoare de televiziune şi actriţă italiană; considerată „regina televiziunii italiene” (m. 2021)

– 1949: S-a născut Lech Kaczyński, fostul preşedinte al Poloniei între anii 2005 – 2010 (m. 2010, într-un accident aviatic, la Smolensk, în Rusia) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (m. 2018) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Isabella Rossellini, actriţă de film, scenaristă, producătoare, model și filantroapă italiană și americană; fiica actriţei Ingrid Bergman şi a regizorului Roberto Rossellini

– 1952: S-a născut chitaristul trupei pop suedeze ABBA, Lasse Wellander; a acompaniat trupa pe mai multe albume şi în numeroase turnee începând din anii ’70 (m. 2023)

– 1955: A murit compozitorul elveţian Willy Burkhardt (n. 1900)

– 1957: S-a născut Richard Powers, romancier și profesor american; lucrările lui explorează efectele științei și tehnologiei moderne

– 1959: A murit Vincenzo Cardarelli, poet și jurnalist italian; lirica sa are un caracter autobiografic; a evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o deosebită muzicalitate; pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit (n. 1887) – 65 de ani

– 1963: S-a născut generalul-maior în rezervă Rumen Georgiev Radev, om politic bulgar, preşedinte al Bulgariei din 22 ian 2017; fost comandant al Forţelor Armate Aeriene ale Bulgariei (2014-2016); a câștigat un al doilea mandat consecutiv la alegerile din 2021, cu 66% din voturi în al doilea tur

– 1963: A murit actorul mexican de film Pedro Armendáriz (n. 1912)

– 1964: A murit pictorul italian Giorgio Morandi (n. 1890) – 60 de ani

– 1982: A murit actorul german de film Curd Jürgens (n. 1915)

– 1989: A murit I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (n. 1907) – 35 de ani

– 1997: A murit (la Köln, Germania) scriitorul disident rus Lev Kopelev (urna funerară a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997) (n. 1912)

– 2000: A murit Nancy Marchand, actriță americană (n. 1928)

– 2006: A murit Vincent Sherman, regizor, scenarist, producător şi actor american (n. 1906)

– 2008: A murit Jean Delannoy, regizor, scenarist, actor şi producător francez de film (n. 1908)

– 2010: A murit scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru literatură în 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (n. 1922)

– 2011: A murit Clarence Clemons, saxofonist american (n. 1942)

– 2014: A murit pianistul şi compozitorul american de jazz Horace Silver, pionier al curentului hard bop din anii ’50 ai secolului XX (n. 1928) – 10 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 17 iunie 2024, 05:11 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:24

S-a întâmplat într-o zi de 17 iunie

* Acum 551 de ani (1473) ieromonahul Nicodim de la Mănăstirea Putna, renumit miniaturist, a terminat de scris şi de decorat vestitul „Tetraevanghel de la Humor”, lucrare de mare valoare artistică, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Copistul ducea la bun sfârşit porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt: termina de copiat Tetraevanghelul pe care domnitorul îl făgăduise Mănăstirii Humor. De o rară frumuseţe artistică, prin miniaturile pe care le conţine, prin coloritul viu al ornamentelor şi prin calitatea caligrafiei, manuscrisul a rămas valoros şi pentru că păstrează faimosul portret votiv al binecredinciosului Voievod Ştefan, considerat drept cea mai veridică imagine a sa. Tetraevanghelul a fost legat în 1487 în ferecături de argint aurit, decorate cu reliefuri realizate prin ciocănire. Pe prima copertă este înfăţişată „Pogorârea Mântuitorului la Iad”. Pe cea de-a doua copertă este reprezentată Adormirea Maicii Domnului. Cele două coperte se încheie la cotor printr-un sistem de împletituri metalice, străbătute de vergele, ornamentate cu numeroase butonaşe, asemănătoare unor flori de nituri

* Se împlinesc 115 ani (1909) de când era fondat, la Viena, „Grupul de Artă Nouă” (Neuekunstgruppe), reprezentativ pentru mişcarea artistică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Mişcarea, cunoscută sub denumirea de „Art Nouveau”, a reprezentat un nou stil, manifestat (relativ sincron în majoritatea culturilor europene, dar şi în SUA şi Canada) în artele vizuale, design şi arhitectură. Art Nouveau-ul a reprezentat o mişcare artistică de tranziţie, reprezentând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului al XX-lea

* Acum 114 ani (1910) a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu (1882-1913). Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti. Aeroplanul, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor. În amintirea acestui eveniment, la această dată, s-a marcat, până în anul 2004, „Ziua aripilor româneşti”. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin din 1994, sărbătorirea „Zilei Aviaţiei” la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie, Ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră, în 1913, ca „patron” al aviaţiei; în anul 2004 MApN a indicat data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători aviaţia militară şi civilă

* În urmă cu 99 de ani (1925) era publicată Legea pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară. A fost înfiinţată Administraţia CFR, cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil. La data de 11/23.IV.1880, s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR

* Tot acum 99 de ani (1925) era semnat, la Geneva, de către reprezentanţii a 37 de state, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice

* Sunt marcați 90 de ani (1934) de când la Radiodifuziunea Română debuta „Ora soliştilor”, emisiune muzicală la cererea ascultătorilor

* În urmă cu 74 de ani (1950) medicul american, Richard Lawler, a efectuat cu succes primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago. Cea care a primit organul a fost Ruth Tucker, o femeie în vârstă de 44 de ani, care avea o boală renală polichistică (PKD)

* Cu 71 de ani în urmă (1953), la Berlin, avea loc protestul muncitorilor din construcţii împotriva durelor condiţii de muncă din fosta Republică Democrată Germană. Prima mare revoltă muncitorească împotriva Germaniei comuniste, înăbuşită de armata sovietică, a fost considerată începutul a ceea ce a fost un lung drum până la reunificarea Germaniei

* Acum 52 de ani (1972) avea loc izbucnirea Afacerii Watergate, scandal politic de un real succes mediatic din anii ’70 din Statele Unite care a dus la o criză politică majoră, culminând cu demisia președintelui Statelor Unite, Richard Nixon. Ziarul Washington Post și reporterii Bob Woodward și Carl Bernstein au primit premiul Pulitzer pentru ancheta desfășurată. Denumirea Watergate provine de la numele hotelului în care s-a comis o spargere/intruziune cu scop de spionaj, a cărei investigare a fost punctul de pornire al scandalului. Pe data de 17 iunie 1972, Frank Wills, paznic la complexul de birouri al hotelului Watergate situat în Washington D.C., a observat o bucată de bandă adezivă aplicată pe închizătoarea unei uși aflate între casa scărilor și parcarea subterană. Deoarece banda împiedica încuierea ușii, Wills a îndepărtat-o, bănuind neglijența unei femei de serviciu. Reîntorcându-se puțin mai târziu, a observat din nou banda adezivă aplicată în același loc și a chemat poliția metropolitană. Ajunsă la fața locului, poliția a arestat cinci persoane găsite în birourile Comitetului Național al Partidului Democrat, aflat în opoziție la acea vreme: Bernard Barker, Virgilio González, Eugenio Martínez, James W. McCord, Jr. și Frank Sturgis. Ancheta a arătat că cei cinci erau la a doua spargere în sediul Democraților, prima petrecându-se cu două săptămâni înainte. Motivul revenirii lor era repararea unor dispozitive de ascultare instalate în timpul primei incursiuni și, după unele presupuneri, fotografierea unor documente secrete

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când apărea Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române) (Legea a fost republicată şi actualizată)

* Cu 27 de ani în urmă (1997) era adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam a fost aprobat de Consiliul European de la Amsterdam la 16-17 iunie 1997 și semnat la 2 octombrie 1997 de miniștrii de externe din cele cincisprezece țări membre ale Uniunii Europene. La 1 mai 1999, a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de toate statele membre, în conformitate cu propriile reguli constituționale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua de Comemorare a lui Aurel Vlaicu” a fost stabilită prin Legea 88/10.IV.2024, care îl declară Erou al Națiunii Române pe Aurel Vlaicu (n.6/19.XI.1882 – m.31.VIII/13.IX.1913), inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale. Ziua primului zbor al unui avion conceput, realizat și pilotat în România, de Aurel Vlaicu, este 17 iunie 1910

– 1825: S-a născut Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (m. 1909)

– 1857, 17/29: S-a născut compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (m. 1917)

– 1888: S-a născut I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de „Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1953)

– 1888: S-a născut Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic (în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România), violoncelist (în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române/1934-1936/ şi al Teatrului Naţional/1936-1940/ din acelaşi oraş), prozator, dramaturg, eseist şi memorialist (m. 1956)

– 1901, 17/30: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (m. 1976)

– 1903: S-a născut inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei; lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare; a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1985)

– 1908: S-a născut Ion Th. Ilea, poet şi prozator (m. 1983)

– 1909, 17/18: S-a născut Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, filosoful Bellu Zilber ş.a) (m. 2005) – 115 ani

– 1913: S-a născut Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens, Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (m. 2001)

– 1925: A murit inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (n. 1854)

– 1927: S-a născut prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară Sütö András; membru-fondator, la 25.XII.1989, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (m. 2006)

– 1927: S-a născut Hero Lupescu, regizor de operă și profesor (m. 2007)

– 1932: S-a născut Sabin Bălaşa, pictor (autorul unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (m. 2008)

– 1939: S-a născut Costică Atanasiu, dr. inginer mecanic și profesor universitar emerit; membru al Academiei de Științe Tehnice din România – 85 de ani

– 1940: S-a născut actorul şi profesorul Virgil Ogăşanu

– 1949: S-a născut scriitorul Pavel Coruţ, fost ofițer de informații și contrainformații, colonel al serviciului de contrainformații militare al Armatei Române, până în februarie 1990, când a fost trecut în rezervă (m. 2021) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Ioan Fernbach, violonist, concert-maestru şi pedagog, fost director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, timp de 26 de ani

– 1975: S-a născut Lucian Dan Teodorovici, prozator, dramaturg, regizor de teatru, scenarist și editor

– 2003: A murit Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor al Corului Radio din Bucureşti (1950-1952) şi al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii (1952-1983) (n. 1911)

– 2015: A murit prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (n. 1925)

– 2018: A murit Dumitru Micu, istoric și critic literar marcant al generației postbelice, profesor (n. 1928)

– 2021: A murit Sanda Valeria Dan, fostă realizatoare de emisiuni muzicale la Radio România; cunoscută pentru producții precum ”Estrada duminicală”, ”O melodie pentru fiecare”, ”Valori ale muzicii românești”, a lucrat timp de aproape 40 de ani la Redacția Muzicală Radio, dar a prezentat și emisiuni la Radio Vacanța (n. 1944)

– 2022: A murit actorul de teatru şi film Valentin Uritescu (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Summit informal al liderilor UE

– Atena: Conferința privind pacea pentru cei șase ani ai Tratatului de la Prespa dintre Grecia și Macedonia de Nord (17 – 18 iun.)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor europeni ai mediului

– Berlin: Președintele german, Frank Walter Steinmeier îl primește pe omologul său nepalez, Ram Chandra Paudel

– Villepinte, Franța: Expoziție Eurosatory pentru industriile de apărare și securitate a terenurilor (17 – 21 iun.)

– Toronto, Canada: Conferința Collision Tech (17 – 20 iun.)

– Bienne, Elveția: Câștigătorul Eurovision, Nemo, este sărbătorit în orașul său natal, Bienne

– Londra: Turneul ATP de tenis – Turneul Reginei (17 – 23 iun.)

– Frankfurt: Fotbal – Campionatul European de Fotbal, turul 1: Grupa E Belgia – Slovacia

– Düsseldorf: Fotbal – Campionatul European de Fotbal, turul 1: Grupa D Austria – Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei”, marcată din anul 1995 (la 17.VI.1994 a fost semnată, la Paris, Convenţia internaţională de luptă împotriva deşertificării – 30 de ani)

– Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca şi se proclamă republică/1944 – 80 de ani. Ziua naţională

– 1719: A murit Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg iluminist englez (n. 1672) – 305 ani

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1832: S-a născut Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1919)

– 1867: S-a născut Henry Lawson, scriitor clasic australian (m. 1922)

– 1882: S-a născut compozitorul rus Igor Stravinski (m. 1971)

– 1920: S-a născut biologul și profesorul francez François Jacob; cercetări privind reglarea genetică a sintezei enzimelor bacteriene; a descoperit acidul ribonucleic mesager; Premiul Nobel pentru medicină în 1965, împreună cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (m. 2013)

– 1920: S-a născut Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (m. 2015)

– 1929: S-a născut James Shigeta, actor și cântăreț american de origine japoneză (m. 2014) – 95 de ani

– 1932: S-a născut scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al Noului Roman (m. 2016)

– 1933: S-a născut violonistul francez Christian Ferras (m. 1982)

– 1936: S-a născut Ken (Kenneth Charles) Loach, regizor britanic; operele sale sunt considerate repere ale realismului social

– 1936: S-a născut muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (m. 2016)

– 1939: S-a născut Krzysztof Zanussi, regizor de film, producător şi scenarist polonez – 85 de ani

– 1940: A murit Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie în 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (n. 1865)

– 1943: S-a născut Barry Manilow (numele real: Barry Alan Pincus), cântăreț, aranjor, muzician, producător și actor american

– 1957: A murit scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (n. 1873)

– 1996: A murit filosoful american Thomas Samuel Kuhn (n. 1922)

– 2001: A murit Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1987, împreună cu Jean-Marie Lehn, Charles J. Pedersen (n. 1919)

– 2007: A murit Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (n. 1944)

– 2008: A murit Cyd Charisse, actriţă şi dansatoare americană; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50 ai secolului XX; considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (n. 1922)

– 2009: A murit Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (n. 1929) – 15 ani

– 2014: A murit actriţa britanică de film Patsy Byrne (n. 1933) – 10 ani

– 2019: A murit Gloria Vanderbilt, actriță, model, creatoare de modă, pictoriță și scriitoare americană (n. 1924) – 5 ani

– 2021: A murit preşedintele fondator al Zambiei, Kenneth Kaunda; erou al eliberării Zambiei, a condus această ţară timp de 27 de ani, din anul 1964, anul obţinerii independenţei faţă de Marea Britanie, fiind în fruntea luptei împotriva apartheidului; din 1986, a început o cruciadă împotriva bolii SIDA, răspândite masiv în Africa (n. 1924)

– 2022: A murit actorul Jean-Louis Trintignant, personalitate marcantă a cinematografiei şi teatrului francez (n. 1930)

– 2022: A murit fizicianul ceh Sigurd Hofmann; a lucrat la Centrul GSI Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei din Germania, timp de aproape 50 de ani, unde, în calitate de şef al secţiei de cercetare a elementelor grele, a descoperit trei elemente chimice şi a fost implicat în cercetări care au dezvăluit existenţa altor trei (n. 1944)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 16 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:24

S-a întâmplat într-o zi de 16 iunie

* Acum 209 ani (1815) a avut loc Bătălia de la Ligny, în care armata franceză, condusă de împăratul Napoleon I, a învins armata prusacă condusă de mareşalul von Blücher

* Cu 189 de ani în urmă (1835) era inaugurată, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură. În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare (16/28)

* Se împlinesc 150 de ani (1874) de când apărea Legea pentru organizarea în România a serviciului sanitar (16/28)

* În urmă cu 121 de ani (1903) era fondată, la Detroit, compania „Ford Motor Company” de industriaşul american Henry Ford (1863-1947), care a lansat, în 1908, faimosul model „T”

* Acum 111 ani (1913) izbucnea cel de-al doilea Război balcanic între foştii aliaţi din primul război balcanic (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei şi Muntenegrului), cărora li se vor alătura România şi Turcia (la 27.VI/10.VII.1913) (16/29)

* În urmă cu 103 ani (1921) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Societății „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României. Prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”. După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. NOTA 1: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp. Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. NOTA 2: „Ziua Agenției RADOR a Radiodifuziunii Române”; „Radio Observator”, pentru a-i traduce numele – este una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, ca şi ale instituţiilor importante ale statului român. Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a RADOR) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar RADOR a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993. Numele său şi data de naştere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenţiei de presă interbelice româneşti RADOR (prescurtare de la „Orient Radio”), prima agenţie naţională modernă, constituită la 16 iunie 1921

* Cu 84 de ani în urmă (1940) a fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune militară „Ora Ostaşului”, printr-un acord cu Marele Stat Major al Armatei. Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 77 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989)

* Acum 61 de ani (1963) între 16 şi 19 iunie, a avut loc zborul navei cosmice sovietice „Vostok-6″, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie care s-a aflat în spaţiu. Misiunea cosmică a avut ca obiectiv efectuarea unui zbor în grup, cu nava „Vostok-5″ (pilotată de Valeri Bîkovski) şi a durat 70 de ore şi 50 de minute, nava efectuând 48 de rotaţii în jurul Pământului. Participarea la zbor a unei femei a făcut posibilă o analiză comparativă a influenţei factorilor specifici asupra organismului uman de ambele sexe

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când, pentru a marca atingerea statistică, în anul 1999, a şase miliarde de locuitori pe Terra, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat acea dată drept „Ziua celor şase miliarde”. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804. În ultimii 40 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011

* Cu 23 de ani în urmă (2001) avea loc Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD) prin fuziunea dintre (PDSR) şi (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni. Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat Român (PSDR) a ratificat protocolul de fuziune cu Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), semnat la 25 februarie 2000. În prezent, PSD este condus de Marcel Ciolacu, care ocupă, din data de 23 noiembrie 2021, și funcția de președinte al Camerei Deputaților

* Se marchează 20 de ani (2004) de când o echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”. Experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nicio cale de comunicare între cele două particule de lumină

* Cu 19 ani în urmă (2005), între 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare

* Acum 16 ani (2008) şi-a început activitatea Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi. Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, înființat la inițiativa, cu binecuvantarea și purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în data de 27 octombrie 2007, la sărbatoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Centrul de Presă Basilica are următoarele componente: postul de Radio Trinitas, care a fost înființat în 1996 și a început să emită la 17 aprilie 1998, Ziarul Lumina, care a apărut pentru prima dată la 7 februarie 2005, postul de Televiziune Trinitas, care emite din 27 octombrie 2007, Agenția de știri Basilica, înființată la 27 octombrie 2007 și a început să își desfășoare activitatea de la Sărbătoarea Sfintei Treimi din 16 iunie 2008 și Biroul de presă al Patriarhiei Române, înființat după 1990 și care a devenit parte a Centrului de presă Basilica din ianuarie 2008

* În urmă cu 8 ani (2016), între 16 – 26 iunie, în insula Creta din Grecia, a avut loc Sfântul și Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe (a reunit zece din cele paisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, sub președinția Sanctității sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu). Sinodul nu a formulat dogme sau canoane noi și nu a adus modificări în viața liturgică. Ierarhii participanți la Sinod s-au aplecat asupra unor teme de actualitate și au căutat soluții la problemele pe care le întâmpină omul contemporan (au fost discutate teme precum: diaspora, autonomia bisericească, Taina Căsătoriei, postul, misiunea Bisericii în lumea contemporană și relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești. Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, anul 325 d.H.) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea ierarhului în ședința din 28 octombrie 2022, proclamarea solemnă a canonizării făcându-se la 21 mai 2023. Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești în perioada 1738-1753, a fost principalul susținător al desființării iobăgiei în Țara Românească, a înființat o școală publică subvenționată de Biserică la Pătroaia, jud. Dâmbovița, a înființat Biblioteca Mitropoliei și a tipărit cărți de slujbă și de învățătură în limba română. A trecut la Domnul în 16 iunie 1753, otrăvit de medicul domnitorului Matei Ghica, care era nemulțumit că ierarhul era de partea poporului, reclamându-i neregulile la reprezentantul Sultanului

– Duminica a Sfinților Părinți de la Conciliul I Ecumenic, Niceea, 325 (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Limbii Romani”, instituită în 2019 (- 5 ani), pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România”, pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor” și pe 5 noiembrie este marcată „Ziua mondială a limbii romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei

– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959)

– 1873, 16/28: A murit cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873. NOTA 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1890: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940)

– 1913: S-a născut filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1918: A murit (la Montreux, Elveţia) Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (n. 1860)

– 1925: S-a născut A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1926: S-a născut soprana de talie internațională Lucia Stănescu, solistă a Operei Române din Cluj-Napoca (m. 2020)

– 1928: S-a născut dirijorul Sergiu Comissiona, stabilit în SUA; în anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al Orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda); foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra; în 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin (m. 2005)

– 1930: S-a născut actorul de teatru și film Ion Siminie

– 1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1932: S-a născut şahista şi medicul pediatru Maria Albuleţ; prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională în 1957 (m. 2005)

– 1936: S-a născut (în Ismail, Regatul României) creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (m. 2019)

– 1940: S-a născut actriţa şi profesoara Melania Ursu (m. 2016)

– 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă

– 1947: S-a născut prozatorul şi publicistul Ştefan Agopian, de origine armeană

– 1954: S-a născut Marian Constandache, poet, romancier și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România – 70 de ani

– 1976: A murit Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1900)

– 1979: A murit actorul de teatru şi film Costache Antoniu (n. 1900) – 45 de ani

– 2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (n. 1938) – 20 de ani

– 2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1920)

– 2013: A murit părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (n. 1919)

– 2020: A murit Vladimir Jurăscu, actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit premiul pentru întreaga activitate (n. 1927)

– 2022: A murit actorul Alexandru Lulescu; considerat cel mai longeviv actor al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”; a format, împreună cu actorul Nicu Constantin, unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: Al doilea tur al alegerilor legislative

– Germania: Campionatul European de Fotbal – EURO 2024 – turul 1 (14 iun. – 14 iul.)

• Hamburg: Grupa D Polonia – Olanda
• Stuttgart: Grupa C Slovenia – Danemarca
• Gelsenkirchen: Grupa C Serbia – Anglia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului African”; se marchează din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei Unităţii Africane şi a UNICEF; comemorează evenimentele tragice care s-au petrecut în 16.VI.1976, în localitatea Soweto, din Africa de Sud, când, mii de copii şi de elevi au protestat şi au cerut dreptul la o educaţie de calitate şi dreptul de a învăţa în limba lor maternă. Din păcate, autorităţile au deschis focul împotriva manifestanţilor, fapt ce a dus la rănirea a peste o mie de persoane, alte aproape o sută fiind ucise

– „Ziua Internaţională a Remiterilor Familiale” este marcată, din 2015, cu scopul de a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a lucrătorilor migranţi pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine și, totodată, pentru a încuraja atât sectorul public şi privat, dar şi societatea civilă, să-şi intensifice eforturile pentru a maximiza impactul acestor fonduri în ţările în curs de dezvoltare. Ziua a fost proclamată de Consiliul de Guvernare al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă, la cea de-a 38-a sesiune a acestui for, care a avut loc în februarie 2015, fiind ratificată de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia asupra migraţiei internaţionale şi a dezvoltării, adoptată la 21 decembrie 2016

– „Ziua Soweto – Ziua internaţională de solidaritate cu popoarele luptătoare din Africa de Sud”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto (Africa de Sud), din 16.VI.1976

– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972, această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai

– 1313: S-a născut scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio (m. 1375)

– 1464, 16 (sau 18): A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400) – 560 de ani

– 1613: S-a născut poetul englez John Cleveland (m. 1658)

– 1843: S-a născut David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (m. 1913)

– 1875: S-a născut Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (m. 1964)

– 1878: A murit medicul american Crawford Long; a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic (1842) (n. 1815)

– 1890: S-a născut Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (m. 1965)

– 1897: S-a născut chimistul german Georg Wittig, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Herbert C. Brown (m. 1987)

– 1901: S-a născut compozitorul elveţian Conrad Beck (m. 1989)

– 1902: S-a născut Barbara McClintock, om de ştiinţă şi genetician american, laureată, în 1983, a Premiului Nobel pentru Medicină (m. 1992)

– 1909: S-a născut zoologul american Archie F. Carr; studii asupra faunei marine (m. 1987) – 115 ani

– 1909: S-a născut Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (m. 1991) – 115 ani

– 1925: S-a născut scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017)

– 1928: S-a născut pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (m. 2017)

– 1928: S-a născut cântăreaţa şi actriţa belgiană Leonie Cooreman (Annie Cordy) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul american de origine maghiară Vilmos Zsigmond (m. 2016)

– 1937: S-a născut Erich Segal, scriitor american (autorul popularului roman „Love Story”, ecranizat); specialist în filologie clasică; autor sau coautor de scenarii de film (m. 2010)

– 1941: S-a născut Lamont Dozier, unul dintre cei mai importanţi cantautori şi producători de muzică soul, care a colaborat cu The Supremes, Marvin Gaye şi The Isley Brothers (m. 2022)

– 1942: S-a născut italianul Giacomo Agostini, cel mai mare pilot de motociclism viteză al tuturor timpurilor; a câștigat 15 titluri mondiale

– 1944: A murit (împuşcat de nazişti, pentru participarea la Rezistenţă) Marc Bloch, istoric medievist francez; a fondat, în 1929, la Strasbourg, revista „Annales d’histoire économique et sociale”, în jurul căreia s-a născut un nou curent istoriografic, care a dominat secolul al XX-lea (n. 1886) – 80 de ani

– 1952: S-a născut cantautorul canadian Gino Vannelli

– 1958: În noaptea de 16/17 iunie au fost condamnaţi la moarte şi executaţi organizatorii revoluţiei populare anticomuniste din Ungaria din 23 octombrie 1956: Imre Nagy (n. 1896), Pál Maléter (n. 1917), Miklós Gimes (n. 1917); reabilitaţi juridic în iunie 1989; la 16.VI.1989 au avut loc funeraliile naţionale ale lui Imre Nagy, reînhumat în Cimitirul civil din Budapesta

– 1959: A murit actorul american de film George Reeves; a întruchipat, în anii ‘50 ai secolului XX, eroul din serialul tv. „Aventurile lui Superman” (n. 1914) – 65 de ani

– 1971: S-a născut Tupac Shakur, rapper și actor american (m. 1996)

– 1977: A murit Werner von Braun, inginer german, constructorul rachetelor „V-1” şi „V-2” (considerate primele rachete balistice sol-sol teleghidate), pe care Germania le-a folosit în cel de-Al Doilea Război Mondial; stabilit în 1945 în SUA, a contribuit la construirea primului satelit artificial american al Pământului (n. 1912)

– 2008: A murit Mario Rigoni Stern, unul dintre cei mai mari autori italieni, celebru mai ales pentru romanul „Sergentul în zăpadă” (n. 1921)

– 2013: A murit editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (n. 1911)

– 2017: A murit politicianul german Helmut Kohl, cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane şi al configurării unei noi arhitecturi europene (n. 1930)

– 2017: A murit regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (n. 1935)

– 2018: A murit dirijorul, compozitorul, pianistul și profesorul rus Ghenadi Rojdestvenski (n. 1931)

– 2020: A murit scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 15 iunie

* Acum 809 ani (1215), la această dată, regele Ioan al Angliei (cunoscut sub numele de Ioan Fără de Ţară) semna Magna Charta Libertatum (Marea Cartă a Libertăţilor), sub presiunea nobilimii răsculate care dorea limitarea arbitrariului regal. Prin această Cartă (The Great Charter) se urmărea îngrădirea puterii regelui în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi direcţi, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. Document fundamental al Angliei medievale, în timp, Marea Cartă s-a afirmat ca un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi ca sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (cum ar fi Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia Statelor Unite din 1789 sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948)

* Sunt marcați 805 ani de când se năştea legenda drapelului danez numit Dannebrog („haina roşie” sau „haina daneză”). Este un drapel roşu cu o cruce albă, apărut cu certitudine în timpul Cruciadelor nordice. Legenda spune că acest drapel a apărut desenat pe cer la data de 15 iunie 1219, în timpul bătăliei de la Reval (azi Tallin, în Estonia), care s-a purtat între armatele regelui danez Valdemar al II-lea şi estonieni. Apariţia miraculoasă a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au câştigat bătălia. O altă legendă spune că în cursul luptei, tunica albă a regelui Valdemar a devenit roşie de la sângele duşmanilor

* Se marchează 635 de ani (1389) de când a avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei) care s-a încheiat cu înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)

* Cu 357 de ani în urmă (1667) a fost realizată prima transfuzie de sânge (de oaie), cu efect negativ, însă, asupra pacientului. Transfuzia a fost realizată de Jean-Baptiste Denis (1640-1704), medicul personal al regelui francez Ludovic al XIV-lea

* Acum 176 de ani (1848) locuitorii Bucureştiului (circa 30.000 de oameni), adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci prin decret „Câmpia Libertăţii”), depuneau jurământul asupra programului Revoluţiei şi aclamau Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte (15/27)

* Într-o zi de 15 iunie, tot acum 176 de ani (1848), a doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat hotăra înfiinţarea armatei române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acesteia, înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica română, introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române (15/27)

* Cu 149 de ani în urmă (1875) era înfiinţată, în Palatul Academiei din Bucureşti, Societatea de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I. Printre membrii fondatori s-au numărat Ioan Cantacuzino, Emanoil Bacaloglu, Gheorghe Lahovari, Petre S. Aurelian, Alexandru Odobescu, V. A. Urechia ş. a. Societatea a editat, între anii 1898 şi 1901, „Marele dicţionar geografic al României” (15/27)

* Acum 86 de ani (1938) avea loc transmisia primei emisiuni „Ora românească pentru străinătate”, difuzată de Radiodifuziunea Română, adresată Angliei

* Cu 47 de ani în urmă (1977) era inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin

* În urmă cu 39 de ani (1985) a avut loc, la Ploiești, pe Stadionul „Petrolul”, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de autoritățile comuniste. Înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu (1943 – 2010), cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului. Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra

* Acum 32 de ani (1992) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Kârgâzstan, la nivel de ambasadă. România a recunoscut independenţa de stat a R. Kârgâzstan la 20 decembrie 1991. Pe 25 mai 2006, a fost inaugurat Consulatul Onorific al României în Republica Kârgâzstan. În România, consul onorific al Republicii Kârgâze a fost acreditat în anul 2020

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Ziua”, sub conducerea lui Sorin Roşca Stănescu. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul „Ziua” și-a încetat apariția, însă un grup de foști jurnaliști ai cotidianului au înființat, în aceeaşi lună, publicația online „Ziua Veche”

* Tot 30 de ani se marchează de când Israelul şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură, în urma unui acord istoric de recunoaştere reciprocă (semnat la 30.XII.1993, la Ierusalim)

* În urmă cu 22 de ani (2002) era lansat postul de televiziune MTV România, luând locul postului MCM România. Invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost interpretul de muzică latino Enrique Iglesias, iar primul viceoclip difuzat a fost „Love To See You Cry”

* Acum 16 ani (2008) intra în vigoare prima Constituţie a statului Kosovo, adoptată de Parlamentul de la Pristina la data de 9 aprilie

* Se împlinște 1 an de la inaugurarea Aeroportului Braşov – Ghimbav, singurul aeroport internaţional construit în România de la zero în ultimii 50 de ani, inaugurarea sa având loc pe 15 iunie 2023, în prezenţa preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, a ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi a altor oficialităţi. Cursa de inaugurare a primului aeroport din Braşov a fost efectuată cu o aeronavă charter TAROM, marcând astfel această premieră într-o manieră simbolică: prima companie aeriană din istoria României deschide primul aeroport internaţional din istoria Braşovului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Isihie (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Politehnicii”; marchează înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, la 10.VI.1920; aniversată în luna iunie, în sâmbăta din săptămâna care include data de 10

– 1839: S-a născut Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare (m. 1861) – 185 de ani

– 1841: S-a născut botanistul şi medicul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (m. 1910)

– 1882: S-a născut Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (m. 1957). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 16.VI.1882

– 1889: A murit poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850) – 135 de ani

– 1893, 15/27: S-a născut Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul lui Iancu-Leonte Marinescu), prozator, poet, dramaturg şi cronicar dramatic (m. 1964)

– 1903: S-a născut pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (m. 1966, la Paris)

– 1909: S-a născut Virgil Teodorescu, poet, prozator, eseist şi traducător; a făcut parte din grupul suprarealiştilor români, alături de Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1987) – 115 ani

– 1911: S-a născut pictorul şi graficianul Viorel Huși (pe numele său adevărat Viorel Herşcovici) (m. 1972)

– 1911: S-a născut actriţa Eliza Petrăchescu (m. 1977)

– 1914: S-a născut Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (m. 1999) – 110 ani

– 1924: S-a născut scriitoarea suedeză de origine română Hédi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme în 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi” (m. 2022) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Savel Stiopul, regizor de film, scenarist, actor şi profesor; activitate publicistică şi de cultură cinematografică (m. 2007)

– 1929: A murit matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, al cărei prim rector a fost (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1882) – 95 de ani

– 1930: S-a născut regizorul de teatru Lucian Giurchescu, stabilit la Copenhaga din 1979; între montările din Danemarca şi din alte ţări vest-europene, revine şi lucrează şi în România (m. 2022)

– 1931: S-a născut pictorul Octavian Vişan (m. 2002)

– 1934: S-a născut criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (m. 2009) – 90 de ani

– 1939: A murit Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, iar în perioada 1933 – 1937 este numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radioului (n. 1880) – 85 de ani