Calendarul zilei – 12 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2024, 14:51

S-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie

* Acum 174 de ani (1850) cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna a fost numit mitropolit (12/24)

* Cu 128 de ani în urmă (1896) inginerul şi fizicianul italian, Guglielmo Marconi (1874-1937), a făcut la Londra prima demonstraţie publică a radioului. Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza tuturor tehnologiilor moderne de radiodifuziune. Îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care se putea transmite

* Acum 123 de ani (1901) avea loc transmiterea primului semnal radio transatlantic. Din Anglia (de la Poldhu din Cornwall) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse. Această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase

* Cu 99 de ani în urmă (1925), din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea a renunţat, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La data de 31.XII.1925 Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai. Regele Carol al II-lea a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul. Pe 6 septembrie 1940, a semnat actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au putut fi aduse în țară abia după căderea comunismului

* În urmă cu 83 de ani (1941) România declara război Statelor Unite ale Americii la insistenţele Germaniei şi Italiei (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Între cele două ţări nu au avut loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice

* Tot acum 83 de ani (1941) Adolf Hitler anunţa planul de exterminare a evreilor, la o întrunire a Partidului Nazist (Reichsleiter) şi a liderilor regionali de partid (Gauleiteri). Soluţia finală a problemei evreieşti în Europa se referea la planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Punerea în practică a acestei „soluţii finale” a dus la Holocaust. Chiar şi înainte de punerea definitivă în practică a planurilor soluţiei finale în 1942, au fost ucişi în masă aproximativ un milion de evrei, dar numai după ce s-a luat decizia eradicării întregii populaţii evreieşti a început cu adevărat măcelul în lagărele de exterminare

* Cu 28 de ani în urmă (1996) începea guvernarea Cabinetului prezidat de Victor Ciorbea, care a durat până la 30 martie 1998

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când, în urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest (totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro), petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania. Mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier

* Cu 24 de ani în urmă (2000) era încheiat Acordul de la Alger, un acord de pace între guvernele Eritreea și Etiopia, semnat la 12 decembrie 2000, în capitala Algeriei, pentru a încheia în mod oficial războiul Eritreea-Etiopia, conflict de frontieră desfășurat de cele două țări între anii 1998-2000. În acord, cele două părți au reafirmat Acordul privind încetarea ostilităților, care a fost semnat la 18 iunie 2000. Acordul din Alger prevedea schimbul de deținuți și întoarcerea persoanelor strămutate și a instituită o Comisie de frontieră, pentru delimitarea frontierei și o Comisie de reclamații, pentru evaluarea pagubelor cauzate de conflict

* Acum 11 ani (2013), reuniţi la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere avea să funcţioneze începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene, fiind condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte

* În urmă cu 9 ani (2015), la Paris, s-a încheiat un nou acord global istoric privind schimbările climatice, acesta fiind primul acord multilateral major încheiat în secolul al XXI-lea, ce pune bazele unui plan global de acţiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri. Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. episcop Spiridon al Trimitundei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Fecioară Maria de la Guadalupe (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1893: S-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film; după o carieră cinematografică întinsă pe mai mult de cinci decenii, Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea (m. 1973, la Los Angeles, SUA)

– 1905: S-a născut poetul Virgil Huzum (m. 1987)

– 1907: S-a născut botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1908: A murit compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (n. 1836)

– 1927: S-a născut Ion M. Anghel, diplomat, jurist și profesor universitar; una dintre personalităţile emblematice ale diplomației din ultima jumătate de secol

– 1929: S-a născut Marin Bucur, istoric literar, scriitor şi ziarist (m. 1994) – 95 de ani

– 1933: S-a născut pictorul Viorel Mărginean; director al Muzeului Naţional de Artă al României (1994-1995); ministru al culturii în perioada 1995-1996; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2022)

– 1934: A murit pictorul George Demetrescu Mirea (n. 1852) – 90 de ani

– 1936: S-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României; a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005 (m. 2016)

– 1939: S-a născut Tudor Octavian, scriitor, critic de artă, jurnalist și publicist – 85 de ani

– 1939: S-a născut fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2016) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, critic muzical şi compozitoare; vicepreședinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din 1990; director fondator al Colegiului Criticilor Muzicali (1978), Uniunii Criticilor Muzicali (1990), Operei Comice pentru Copii (1998), Teatrului Stela Popescu (2016), Teatrului Muzical Ambasadorii (2017), al revistelor Melos, Minison, Monopol (1990), al Forumului Muzical Român (2000); a fost președinte fondator al Fundaţiei „Oedip”, director general artistic (1995–1998), apoi director media (2000–2002) al Operei Naţionale București

– 1942: S-a născut dirijorul Alexandru Lascae (m. 2009)

– 1951: S-a născut Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2014)

– 1953: S-a născut Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, eseist; în perioada 2000-2015, a prezentat emisiunea „Omul care aduce cartea”, difuzată de postul ProTV între anii 2000-2015

– 1955: S-a născut ÎPS Teodosie (numele laic: Macedon Petrescu), arhiepiscop al Tomisului (din 2001)

– 1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891)

– 1983: A murit actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (n. 1931)

– 1989: A murit chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1910) – 35 de ani

– 1990: A murit chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910) – 30 de ani

– 1996: A murit actriţa Ileana Predescu (n. 1927)

– 2002: A murit juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2008: A murit sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (n. 1933)

– 2011: A murit cântăreaţa Mălina Olinescu (n. 1974)

– 2017: A murit artista plastică Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (n. 1926)

– 2021: A murit Florin Constantin Pavlovici, scriitor, memorialist și traducător; fost secretar general de redacție în cadrul vechiului Departament Literatură și Artă, al Societății Române de Radiodifuziune; a realizat una dintre cele mai prestigioase emisiuni culturale radio „Dicționar de literatură universală”; fost deținut politic pentru 5 ani și autor al volumelor „Tortura pe înțelesul tuturor” (2001) și „Frica și pânda” (2010) (n. 1936)

– 2021: A murit poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu; fondatorul Agenţiei de ştiri „A.M. Press” (1991), prima agenţie de presă cu capital privat înfiinţată după 1989 (n. 1948)

– 2022: A murit pictorul și profesorul Florin Ciubotaru (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Viena: Are loc Consiliul guvernatorilor extraordinari al AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică – la cererea Ucrainei ca răspuns la atacurile rusești

-Vilnius, Lituania: Urmează să fie depus jurământul noului guvern lituanian

-Madrid: Fostul ministru al Transporturilor și fostul prieten apropiat al premierului spaniol José Luis Ábalos, chemat în judecată

-Ankara, Turcia: Conferință de presă susținută de expertul Națiunilor Unite pe produse toxice și drepturile omului după vizita sa în Turcia – ora locală 9:00

– Copenhaga: Verdict în cazul Sanjay Shah, comerciant britanic acuzat de mega fraudă fiscală

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Lausanne, Elveția: Curtea federală urmeazî să decidă, în ședință publică, dacă revocă vârsta de pensionare a femeilor

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Wilmington, SUA: Condamnarea lui Hunter Biden, condamnat pentru deținere ilegală a unei arme

– Los Angeles: Ceremonia Game Awards 2024 premiază cele mai bune jocuri video din acest an. Va fi al unsprezecelea spectacol găzduit de Geoff Keighley, creatorul și producătorul Game Awards, și desfășurat live la Peacock Theatre din Los Angeles, pe 12 decembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Neutralității”, marcată anual, începând cu 2017, de către Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea, la 2 februarie 2017, a Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan (12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută ca ”Ziua neutralității”, în care și-a declarat starea permanentă de neutralitate). Rostul acestei zile este de a sublinia importanța principiilor suveranității și egalității în drepturi ale statelor membre, dreptul lor la integritate teritorială, autodeterminare și respingere a încercărilor de amestec în afacerile interne; totodată, ziua promovează rezolvarea pașnică, pe cale diplomatică a disputelor internaționale, în așa fel încât pacea și securitatea mondiale să nu fie compromise

– „Ziua pentru Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate”; la 12 decembrie 2012, în cadrul celei de-a 53-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de 193 de țări rezoluția privind acoperirea universală de sănătate (Universal Healt Coverage – UHC), care solicită țărilor să furnizeze asistență medicală accesibilă și de calitate fiecărei persoane, oriunde

– Ziua naţională a Republicii Kenya; aniversarea proclamării independenţei/1963

– Sărbătoarea națională a Turkmenistanului – ”Ziua neutralității”; la 12 decembrie 1995 a fost recunoscut ca stat Neutru Permanent prin Rezoluția 50/80 a Adunării Generale a ONU, reafirmată la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285. NOTĂ: Turkmenistan a devenit stat independent la 27 octombrie 1991 și de atunci această dată este sărbătorită ca Ziua Independenței a Turkmenistanului

– „Ziua Constituţiei” Federaţiei Ruse; sărbătoare de stat stabilită prin decret prezidenţial; la 12.XII.1993 a avut loc referendumul pentru adoptarea noii Constituţii, care a intrat în vigoare la 24.XII.1993

– 1792: S-a născut eroul naţional grec Alexandru Ipsilanti, şef suprem al Eteriei; a condus lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (m. 1828)

– 1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert (m. 1880)

– 1863: S-a născut pictorul norvegian Edvard Munch (m. 1944)

– 1866: S-a născut chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie în 1913 (m. 1919)

– 1877: A murit José de Alencar, scriitor, jurnalist, om politic şi avocat brazilian (n. 1829)

– 1889: A murit poetul englez Robert Browning; alături de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene (n. 1812) – 135 de ani

– 1903: S-a născut Yasujiro Ozu, regizor japonez de film; cunoscut și datorită tehnicii sale de filmare distinctivă, pe care a dezvoltat-o încă din timpul când realiya filme mute (m. 1963)

– 1909: A murit Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din München, a fost considerat drept întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind, totodată, titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1856) – 115 ani

– 1915: S-a născut Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (m. 1998)

– 1923: S-a născut pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (m. 2012)

– 1923: S-a născut Robert William „Bob” Barker, producător american de televiziune între anii 1956 și 1975 și prezentator de televiziune, fiind între 1972 și 2007 gazda emisiunii „Prețul Corect”; recompensat de-a lungul anilor cu 19 premii Emmy; activist pentru drepturile animalelor (m. 2023)

– 1928: S-a născut scriitorul kârgâz Chingiz Aitmatov (m. 2008)

– 1928: S-a născut pictorul şi sculptorul mexican abstract Manuel Felguerez; a făcut parte din aşa-numita „Generación de la Ruptura”, care s-a distanţat în jurul anului 1950 de curentul naţionalist al muralismului mexican – reprezentat de artişti precum Diego Rivera (1886-1957) şi David Alfaro Siqueiros (1896-1974) – în căutarea unei expresii artistice mai universale (m. 2020)

– 1929: S-a născut John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (m. 1994) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Roberto Benzi, dirijor francez de origine italiană

– 1937: S-a născut interpreta americană de muzică pop Connie Francis (născută Concetta Franconero). NOTĂ: Mai multe surse menționează ca an al nașterii 1938

– 1940: S-a născut Dionne Warwick, cântăreaţa de rock, realizatoarea tv și actrița americană

– 1940: S-a născut Arnaldo Jabor, regizor și producător de film brazilian, scenarist, scriitor, jurnalist și expert politic pentru rețeaua de televiziune braziliană Rede Globo (m. 2022)

– 1943: S-a născut cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr.; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (m. 1999)

– 1945: S-a născut René Pétillon, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi în domeniul satirei politice și un popular autor de bandă desenată (cea mai cunoscută fiind „L’Enquęte corse”) (m. 2018)

– 1951: S-a născut Richard J. Davidson, doctor în psihologia personalității, psihopatologie și psihofiziologie, profesor de psihologie și psihiatrie la Universitatea din Wisconsin-Madison; fondator și președinte al Centrului pentru minți sănătoase; considerat, alături de Daniel Goleman, titan al jurnalismului științific și al cercetării în domeniul neuroștiințelor; în 2006 a fost numit unul din cei mai influenți 100 de oameni din lume, de către „Time Magazine”

– 1951: S-a născut exploratorul, pictorul, scriitorul și preotul rus Fiodor Koniuhov; primul om care a atins cinci puncte considerate inaccesibile ale Globului: polul Nord geografic (de trei ori), Polul Sud geografic, Polul inaccesibilității din Oceanul Arctic (insula Svalbard), Vf. Everest (polul alpiniștilor) și Capul Horn (polul navigatorilor)

– 1957: S-a născut actorul belgian Serge Larivière (m. 2018)

– 1963: A murit Yasujirō Ozu, regizor japonez de film (n. 1903)

– 1970: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul scoţian David Horne

– 1999: A murit romancierul american Joseph Heller (n. 1923) – 25 de ani

– 2001: A murit Jean Richard, actor francez (n. 1921)

– 2013: A murit actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (n. 1917)

– 2013: A murit actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (n. 1931)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și editorul german Wilhelm Genazino (n. 1943)

– 2019: A murit actorul american Danny Aiello, specializat în roluri de mafiot italian (n. 1933) – 5 ani

– 2019: A murit Sir Peter (George) Snell, considerat cel mai mare atlet neo-zeelandez; triplu campion olimpic în probe de semifond (n. 1938) – 5 ani

– 2020: A murit fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (n. 1921)

– 2020: A murit scriitorul britanic John Le Carré (nume real: David John Moore Cornwell), maestru al romanului de spionaj, care a vândut peste 60 de milioane de cărţi în întreaga lume (n. 1931)

– 2020: A murit cântăreţul country Charley (Frank) Pride, primul star de culoare al acestui gen muzical şi, totodată, primul artist de culoare care a fost inclus în Country Music Hall of Fame; a câştigat patru premii Grammy (n. 1934)

– 2021: A murit cântărețul, actorul și producătorul mexican de film Vicente Fernandez, „regele cântecului popular” şi starul orchestrelor de mariachi, supranumit „Sinatra al muzicii ranchera”; în cei 50 de ani de carieră a fost recompensat cu trei premii Grammy şi cu nouă premii Latin Grammy (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2024, 15:12

S-a întâmplat într-o zi de 11 decembrie

* Acum 189 de ani (1835), în sala „Teatrului Momulo” din Bucureşti, avea loc premiera primului vodevil românesc, „Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann

* Cu 163 de ani în urmă (1861) avea loc citirea Proclamaţiei către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată” (11/23)

* Tot acum 163 de ani se desfiinţau taxele de export la produsele Principatelor Unite (11/23)

* Cu 148 de ani în urmă (1876) începea, la Istanbul, o conferinţă a reprezentanţilor Puterilor europene (care s-a încheiat la 8/20.I.1877), cu scopul de a determina Poarta Otomană să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Pentru torpilarea conferinţei, Poarta a proclamat, chiar în ziua începerii acesteia, o Constituţie cu aparenţe liberale, în care România (ca şi Serbia şi Egiptul) era desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului Otoman, fiind astfel încălcată autonomia statului român, recunoscută prin tratatele internaţionale aflate atunci în vigoare (11/23)

* La data de 11 decembrie 1882, acum 142 de ani, The Bijou Theatre din Boston, Massachusetts (SUA), devenea primul teatru din lume iluminat cu ajutorul luminii electrice

* Cu 108 ani în urmă (1916), în urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, s-a format, la Iaşi, un Guvern de concentrare naţională I. I. C. Brătianu (liberal) – Take Ionescu (conservator-democrat). A fost numit „Guvernul refacerii Armatei şi al rezistenţei victorioase din 1917” (11/24)

* Sunt marcați 106 ani (1918) de când regele Ferdinand I (1914-1927) emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit cărora serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, a decretat Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România” (11/24)

* Acum 83 de ani (1941) Germania şi Italia declarau război Statelor Unite ale Americii (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 78 de ani în urmă era creat Fondul ONU pentru Copii – UNICEF. La data de 11 decembrie 1946 era înfiinţat, de Ansamblul General al Naţiunilor Unite, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor, cu sediul central la New York. În 1953, numele său (The United Nations International Children’s Emergency Fund) a fost scurtat în Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular – UNICEF. Organizaţia oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor lor în ţările în curs de dezvoltare. UNICEF se concentrează pe 5 priorităţi de bază: educaţia fetelor, plus de imunizare, protecţia copilului, HIV/SIDA, şi copilărie pentru copii. Alte priorităţi includ supravieţuirea copiilor, copilul şi familia şi sporturi pentru dezvoltare. UNICEF a primit, în anul 1965, Premiul Nobel pentru Pace. România a devenit membru la 8.IX.1971

* Acum 69 de ani (1955) lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming. La acea dată compania purta numele de Fabrica Chimică nr. 2 Iaşi. În prezent, Compania Antibiotice Iaşi este singura unitate românească de stat din domeniul producţiei de medicamente

* Se marchează 66 de ani (1958) de când a fost arestat filosoful Constantin Noica (şi grupul său de prieteni din care făceau parte Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Theodor Enescu, Marietta Sadova ş.a). A fost condamnat, la 1.III.1960 („sub acuzaţia de uneltire contra orânduirii sociale”), în urma „procesului Noica-Pillat”, la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii personale. După şase ani de închisoare la Jilava, Noica a fost eliberat în august 1964. Constantin Noica și-a petrecut ultimii 12 ani din viață la Păltiniș, lângă Sibiu, până la moartea sa, în 1987, fiind atent supravegheat de securitatea comunistă

* Acum 38 de ani (1986) intra în vigoare a Tratatului de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (după numele insulei aparţinând Noii Zeelande), semnat la 7.VIII.1985

* Cu 30 de ani în urmă (1994) trupele ruseşti au început să pătrundă pe teritoriul republicii separatiste Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți în rândul populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme într-unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Khavsa-Yurt la 31 august 1996

* În urmă cu 27 de ani (1997) avea loc încheierea, cu ocazia Conferinţei de la Kyoto/Japonia, a Protocolului privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a limitei de gaze cu efect de seră (semnat cu o zi înainte), intrat în vigoare la 16.II.2005. Protocolul de la Kyoto, este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice

* Acum 27 de ani (1997) Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) a căpătat personalitate juridică (prin sentinţa civilă nr. 1216 a Tribunalului Bucureşti). 27 membri fondatori au decis, la 17 octombrie 1997, creearea unui forum la nivel naţional, care să cuprindă personalităţi din domeniul ingineriei, cu scopul de a promova dezvoltarea cercetării ştiinţifice, al creaţiei tehnice şi perfecţionarea învăţământului ingineresc. ASTR a fost acceptată, în oct. 2006, în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginereşti din Europa

* Acum 8 ani (2016) a fost deschis în Elveţia cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul, cu o lungime de 57 km, străpunge masivul Gotthard şi este şi cel mai adânc din lume, în unele locuri fiind la 2,3 km de suprafaţă. Proiectul inovator le va permite călătorilor să traverseze Alpii, cu trenuri de mare viteză, în 17 minute

* Cu 8 ani în urmă (2016) aveau loc alegerile legislative din România. Acestea s-au desfăşurat în mod diferit față de cele din 2008 şi 2012, întrucât la data de 24 februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Pentru prima dată în istoria alegerilor din România, activitatea în secţiile de votare a fost înregistrată audio-video, neîntrerupt, după închiderea urnelor. Şi tot pentru prima dată în România, cetățenii români din străinătate au putut vota prin corespondență. La Camera Deputaților, după rezultatele finale, PSD a obţinut 45,47% din voturi (154 de mandate), PNL – 20,04% (69 de mandate) şi USR – 8,87% din voturi (30 de mandate), iar la Senat PSD a înregistrat un procentaj de 45,67 (67 de mandate), PNL – 20,41 (39 de mandate) şi USR – 8,92 (13 mandate). Cele mai recente alegeri parlamentare din România au avut loc la data de 6 decembrie 2020, PSD, PNL și alianța USR-PLUS strângând cele mai multe voturi atât la Camera Deputaților, cât și la Senat

* Sunt marcați 5 ani (2019) de la publicarea Pactului Ecologic European (European Green Deal) – noua strategie de creștere a UE – de către Comisia Europeană, care stabilea linia de orientare a diverselor politici europene pentru 5 ani, cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990, în vederea ajungerii la o Europă climatică neutră în 2050. Documentul este în conexiune cu o serie de inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar

Aniversări – Comemorări

– 1850: S-a născut Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (m. 1912)

– 1886: S-a născut Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (m. 1969)

– 1888: S-a născut Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (m. 1935)

– 1913: A murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1840)

– 1916: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor; bogată activitate didactică; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2012)

– 1923: S-a născut Mircea Nicolae Angelescu medic specialist în boli infecţioase (studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) și profesor (m. 2010)

– 1940: S-a născut violonista şi profesoara universitară Cornelia Bronzetti; în 1998 a înființat la Câmpina „Concursul Internațional de Interpretare Violonistică” adresat tinerilor până la 21 de ani – concurs ce are loc bienal

– 1944: S-a născut jurnalistul și editorialistul Petre Mihai Băcanu; fost director al ziarului „România liberă” (1989 – 2010) – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1941

– 1965: S-a născut Eugen Cojocaru, jurnalist, scriitor, critic de artă și traducător

– 1965, 11/12: A murit George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1881)

– 1982: A murit Micaela Eleutheriade, una dintre marile pictorițe române; descendentă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu (n. 1900)

– 1985: A murit sculptoriţa Ioana Kassargian (n. 1936)

– 1993: A murit actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1894). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1997: A murit lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1920)

– 2001: A murit pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru al Academiei Române din 1999 (n. 1929)

– 2001: A murit Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (n. 1938)

– 2011: A murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România; membru al Academiei Române din 1996 (n. 1919)

– 2011: A murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS)

– 2014: A murit Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (n. 1925) – 10 ani

– 2015: A murit fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (n. 1940)

– 2020: A murit Petre Frangopol, reputat cercetător chimist și profesor; strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (n. 1933)

– 2020: A murit filosoful și profesorul Alexandru Surdu; a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan; a elaborat peste 250 de lucrări, studii şi articole în domeniul logicii şi istoriei logicii; a întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja; director (din 1997) al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (2014-2018) (n. 1938)

– 2020: A murit Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

-Roma: Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, se întâlnește cu regele Spaniei Felipe și cu regina Letizia în Villa Doria Pamphilj din Roma

– Haga: Rechiziții și pledoarii în dosarul Curtea Penală Internațională împotriva Ali Muhammad Ali Abd al-Rahman, liderul miliției Janjaweed (11 – 13 dec.)

-Ottawa, Canada: Anunțul ratei cheie de la Banca Canadei

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Yemenul

– Moscova: Încheierea arestării preventive a șefului unui ONG din „diaspora kazahă” pentru „informații false” despre armată

– Paris: Genocidul din Rwanda – decizia de recurs în ancheta asupra armatei franceze din Bisesero

– Madrid: Inditex – rezultate din trimestrul al III-lea

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC

– Moscova: Manifestări de marcare a 30 de ani de la intervenția trupelor ruse în Cecenia

– Bujumbura, Burundi: Săptămâna turismului din Burundi (11 – 14 dec.)

– Lansarea la nivel mondial a filmului de animație „Stăpânul Inelelor: Războiul Rohirrim”

– Los Angeles: Premiera filmului biografic Bob Dylan (cântăreț, compozitor, muzician și poet american) „A complete unknown” de James Mangold

– Hangzhou, China: Finala turneului mondial de Badminton (11 – 15 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003, pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră. Munții ocupă 22% din suprafața de uscat a pământului, sunt un important rezervor de apă, energie și biodiversitate, și sunt esențiali pentru supraviețuirea ecosistemului global. NOTĂ: Pe 26 septembrie este marcată „Ziua mondială a Munţilor Carpați”. Munții Carpați, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa (1500 km), după Munții Scandinaviei, traversează 7 state: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. România deține 40% din lanțul carpatic, aproape o treime din suprafața României fiind ocupată de Munții Carpați, în care locuiesc în jur de două milioane de persoane

– „Ziua Mondială a Tangoului”; este celebrată, din 1977, în ziua de naştere a lui Carlos Gardel (1890-1935), considerat „regele tangoului”. Tangoul s-a născut în Argentina, la Buenos Aires, la sfârşitul secolului al XIX-lea, apoi s-a răspândit în Europa unde a cuprins Parisul, Londra, Roma, Berlinul şi New York-ul de peste ocean. Abia după aceea s-a întors în Buenos Aires – însă cu un alt statut

– Aniversarea proclamării Republicii Burkina Faso/1958 – Ziua naţională

– 1758: S-a născut Carl Friedrich Zelter, compozitor şi dirijor german (m. 1832)

– 1781: S-a născut Sir David Brewster, fizician scoțian; studii în domeniul reflexiei, polarizării și difracției luminii; a descoperit caleidoscopul și a perfecționat stereoscopul (m. 1868)

– 1792: S-a născut preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (m. 1848)

– 1801: S-a născut dramaturgul german Christian Dietrich Grabbe, exponent al dramei realiste germane din secolul al XIX–lea (m. 1836)

– 1803: S-a născut Hector Berlioz, compozitor dirijor şi teoretician muzical francez (m. 1869)

– 1810: S-a născut Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (m. 1857)

– 1843: S-a născut medicul german Robert Koch, descoperitorul bacilului tuberculozei, care-i poartă numele (1882); Premiul Nobel pentru Medicină în 1905 (m. 1910)

– 1863: S-a născut Annie Jump Cannon, astronom american pe a cărui muncă se bazează catalogarea modernă a stelelor; împreună cu Edward C. Pickering, ea este creditată cu realizarea schemei de clasificare stelară Harvard, care clasifică stelele în funcţie de temperatură (şi comparativ cu Soarele) (m. 1941)

– 1876: S-a născut Mieczyslaw Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (m. 1909)

– 1882: S-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970)

– 1901, 11/24: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Fadeev (m. 1956)

– 1904: S-a născut Felix Nussbaum, pictor german (m. 1944) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Eugen Fink, filosof şi pedagog german (m. 1975)

– 1908: S-a născut compozitorul american Elliott Carter (m. 2012)

– 1908: S-a născut cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, director de imagine, scenarist, producător, actor și monteur (m. 2015)

– 1911: S-a născut scriitorul egiptean Naguib Mahfouz; Premiul Nobel pentru literatură în 1988 (m. 2006)

– 1912: S-a născut producătorul italian de film Carlo Ponti (m. 2007)

– 1913: S-a născut Jean Marais, actor francez de film (m. 1998)

– 1918: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru Literatură în 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (m. 2008)

– 1928: S-a născut Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (m. 1996)

– 1930: S-a născut Jean-Louis Trintignant, actor de film, regizor și scenarist francez (m. 2022)

– 1932: S-a născut Nancy Holloway, cântăreaţă de jazz, pop și soul și actriță americană (m. 2019)

– 1935: S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, preşedintele onorific al consiliului de supraveghere al companiei Porsche, creator al modelului 911; a pus bazele unei noi culturi a designului, care a conturat maşinile sport până în ziua de azi (m. 2012)

– 1935: S-a născut fostul preşedinte indian Pranab Mukherjee, în funcție în perioada 2012-2017 (m. 2020)

– 1937: S-a născut scriitorul american Jim Harrison (m. 2016)

– 1937: S-a născut actorul britanic Stephen Moore (nume complet: Stephen Vincent Moore); a avut o carieră prolifică pe scena londoneză, la National Theatre și Royal Shakespeare Company, în seriale radiofonice și de televiziune (m. 2019)

– 1938: A murit Christian Lange, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace în 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (n. 1869)

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard; contribuţii în domeniul teoriei funcţiilor analitice; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1856)

– 1944: S-a născut Brenda Lee, cântăreaţă americană – 80 de ani

– 1944: S-a născut impresarul muzical american Michael Lang, cofondator (împreună cu John Rosenman, Artie Kornfeld şi John P Roberts) al festivalului din 1969 Woodstock Music and Art Fair, care a fost un reper pentru debutul concertelor de amploare; după 25 de ani, în 1994, Lang a organizat un al doilea festival Woodstock și în 1999 un al treilea (m. 2022) – 80 de ani

– 1944: S-a născut actrița americană Teri Garr, nominalizată la Oscar și cunoscută din filme precum ‘Young Frankenstein’, ‘Close Encounters of the Third Kind’ şi ‘Tootsie’ (m. 2024) – 80 de ani

– 1952: S-a născut scriitorul italian Andrea de Carlo

– 1953: A murit dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (n. 1882)

– 1967: A murit dirijorul italian Victor de Sabata (n. 1892)

– 1968: S-a născut Emmanuelle Charpentier, profesoară și cercetătoare franceză, specialistă în microbiologie, genetică și biochimie; directoare a Institutului Max Planck pentru Biologia Infecțiilor din Berlin, Germania; laureată a Premiului Nobel pentru chimie în anul 2020, alături de biochimista americană Jennifer Doudna, pentru crearea „foarfecelor moleculare” capabile să modifice genele umane, un avans considerat revoluționar; acest instrument permite modificarea de înaltă precizie a ADN-ului animalelor, plantelor și microorganismelor, tehnologia putând fi utilizată în domenii precum tratamentul bolilor ereditare și oncologice, creșterea rezistenței și productivității culturilor agricole sau reintroducerea unor specii dispărute

– 1968: A murit Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia „The New York Times” între anii 1935 şi 1968 (n. 1891)

– 1978: A murit biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru chimie în 1955 (n. 1901)

– 2012: A murit muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (n. 1920)

– 2012: A murit soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (n. 1926)

– 2020: A murit regizorul, producătorul de film şi scenaristul sud-coreean Kim Ki-Duk (n. 1960)

– 2021: A murit Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legenda tenisului şi primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (n. 1938)

– 2021: A murit scriitoarea americană Anne Rice (născută Howard Allen Frances O’Brien), cunoscută autoare de romane fantasy, precum „Interviu cu un vampir”; considerată regina literaturii horror gotice, a folosit figura vampirului nemuritor pentru a-şi alina durerea după tragica pierdere a fiicei sale, Michelle, care a murit la cinci ani, de leucemie (n. 1941)

– 2021: A murit Garth Dennis (nume real: Rudolph Dennis), muzician jamaican, lider al grupului „Black Uhuru”; a contribuit, în anii ’80 ai secolului XX, la popularizarea unui stil reggae cu accente electronice şi bazat pe ecouri (n. 1949)

– 2022: A murit compozitorul american Angelo Badalamenti, devenit cunoscut mai ales după ce a compus coloana sonoră a serialului de televiziune „Twin Peaks”; a colaborat îndeaproape cu regizorul David Lynch (n. 1937)

– 2023: A murit actorul american Andre Braugher; recompensat de două ori cu Emmy, cunoscut pentru rolurile din serialul de comedie „Brooklyn Nine-Nine” şi din serialul „Homicide: Life on the Street” (n. 1962) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 10 decembrie 2024, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 10 decembrie

* Se marchează 635 de ani (1389) de la semnarea Tratatului de alianță de la Radom, dintre domnitorul Mircea cel Bătrân și regele Poloniei, Vladislav al II-lea (Iagello), cu scopul de a face faţă împreună intenţiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Ţările Române. Tratatul a fost ratificat la Lublin la 20 ianuarie 1390

* Cu 179 de ani în urmă (1845) era patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert William Thompson. Confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa acestei anvelope la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, anvelopa era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel ca invenţia lui Thompson a fost imediat uitată. În anul 1888, John Boyd Dunlop, un chirurg veterinar din Belfast, inventează prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură

* Acum 156 de ani (1868), la Londra, în intersecţia Bridge Street cu Parliament Square, era montat primul semafor din lume de inginerul de căi ferate, J.P. Knight: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie. Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l sau omorându-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, presupunându-se că a fost inventat de un poliţist pe nume Lester Wire, în anul 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland

* În urmă cu 126 de ani (1898) era semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă)

* Ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel are loc, începând cu anul 1901 (123 de ani), în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895. Festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie, Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură, Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină, Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Acum 121 de ani, la data de 10 decembrie 1903, Marie Curie (născută Maria Salomea Skłodowska), savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind astfel prima femeie laureată a acestui premiu

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când România semna Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria, precum şi Tratatul minorităţilor, care pentru România prevedea obligaţia de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplină şi întreaga ocrotire a vieţii şi libertăţii lor”

* Cu 96 de ani în urmă (1928) la Radiodifuziunea Română (a cărei emisie inaugurală avusese loc la 1.XI.1928) a fost programată „o zi românească”, cuprinzând lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor români. În aceeaşi zi au fost difuzate şi primele sfaturi cu caracter medical

* Tot astăzi se marchează 91 de ani (1933) de când Guvernul liberal dizolva organizaţia legionară „Garda de Fier”. La 24.VI.1927 a fost creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care va fi nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreapta „Garda de Fier” (apărută în aprilie 1930). La exact un an după dizolvare, la 10.XII.1934, mişcarea legionară se refăcea sub numele de „Totul pentru ţară”; după rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, această formaţiune a ieşit din viaţa politică

* În urmă cu 83 de ani Australia declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În noaptea de 7 decembrie 1941 Japonia a atacat vasele americane de la Pearl Harbor şi vasele britanice din Indiile Orientale Olandeze. Cel de-Al Doilea Război Mondial era generalizat, fiind angrenate 47 de naţiuni. România se găsea în stare de război cu Anglia, tot după 7 decembrie 1941, după ce înainte cu 9 luni Marea Britanie îşi retrăsese personalul diplomatic. Pe 8 decembrie 1941, Hitler a dat ordin să se atace vasele americane, oriunde s-ar găsi şi numai după 3 zile trimite declaraţia de război Statelor Unite. Pe 8 decembrie şi Statele Unite declară război Japoniei. Astfel, pe 10 decembrie Australia declara război României. Avalanşa de declaraţii de război a continuat între statele de pe diferite continente, 11 decembrie înscriindu-se cu declaraţia Germaniei şi Italiei contra Statelor Unite şi ca o ripostă în aceeaşi zi şi declaraţia de război a Africii de Sud contra României, Italiei şi Germaniei. Pentru a nu rămâne mai prejos, România trimitea, pe 12 decembrie, declaraţia de război Statelor Unite

* Acum 78 de ani (1946) România şi Ungaria au restabilit relaţiile diplomatice, la nivel de misiune diplomatică. Stabilite la nivel de legaţie la 21.VIII.1920, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost întrerupte la 30.VIII.1944, fiind reluate în 1946. Au fost ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954

* Cu 68 de ani în urmă (1956) erau reluate programele emise de Studioul Teritorial Iaşi al Radiodifuziunii Române (întrerupte în 1944). Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de către regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Iaşi îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale (Cluj, Craiova, Tg. Mureş, Timişoara)

* În urmă cu 42 de ani (1982) a fost deschisă spre semnare Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (United Nations Convention on the Law of the Sea, prescurtat UNCLOS), acord internațional care a rezultat din a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS III), ce a avut loc între 1973 și 1982. Legea din Convenție definește drepturile și responsabilitățile națiunilor cu privire la utilizarea lor a oceanele lumii, de stabilire a orientărilor pentru întreprinderi, mediul, precum și managementul marin a resurselor naturale. Convenția, încheiată în 1982, a înlocuit patru tratate din 1958. UNCLOS a intrat în vigoare în 1994, la un an după ce Guyana a devenit a 60-a națiune ce a semnat tratatul. Până în ianuarie 2015, 166 de țări și Uniunea Europeană au aderat la convenție. Așadar, Convenția a fost deschisă pentru semnare la 10 decembrie 1982 și a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994, după ratificarea celei a 60-a țări. Convenția a fost ratificată de 167 de părți, care includ 166 de țări (163 de state membre a Națiunilor Unite plus observatorul Națiunilor Unite Palestina, precum și Insulele Cook și Niue) și Uniunea Europeană

* Se împlinesc 40 de ani (1984) de când Adunarea Generală a ONU a adoptat, în unanimitate, Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, intrată în vigoare la 26 iunie 1987. La 26 iunie se marchează „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în Sprijinul Victimelor Torturii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997

* În urmă cu 39 de ani (1985) Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia Internaţională privind Eliminarea Apartheidului în Sport (intrată în vigoare în aprilie 1988)

* Cu 32 de ani în urmă la Bursa Română de Mărfuri a avut loc prima ședință de tranzacţionare. Bursa Română de Mărfuri a fost înfiinţată în noiembrie 1992, iar prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc la data de 10 decembrie 1992. În prezent, BRM a dezvoltat, pe piaţă la disponibil, 9 ringuri: produse petroliere, energie electrică, gaze naturale, cărbune, mărfuri generale, materiale de construcţii, legume şi fructe, cereale şi ringul contractelor de procesare combustibili. În anul 2007, BRM a emis, în premieră pentru piaţa românească, primele cotaţii la produse petroliere

* În urmă cu doar 4 ani (2020), statele membre UE au ales ca România să găzduiască sediul Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima structură UE de pe teritoriul țării noastre. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și Leon. Centrul European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice (European Cybersecurity Competence Centre (ECCC) a fost deschis oficial în data de 9 mai 2023, fiind prima entitate europeană cu sediul pe teritoriul țării noastre. Sediul ECCC este găzduit într-o clădire a Universității Politehnice București, Clădirea CAMPUS, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 6, în apropierea centrelor de cercetare, formare și inovare în domeniul securității cibernetice

Aniversări – Comemorări

– Fericitul Anton Durcovici, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”; la această dată, în 1998, a avut loc prima întrunire a Consiliului de Administrație al Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, care a devenit, doi ani mai târziu, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

– 1856: S-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1928)

– 1858: A murit Eufrosin Poteca (prenumele la naştere: Radu), teolog (autor de lucrări şi manuale de catehism) şi traducător (prin traducerile sale a contribuit la fixarea terminologiei filosofice româneşti) (n. ~1785)

– 1884, 10/23: S-a născut Nicolae Malaxa, fondator al industriei naţionale moderne din România; a iniţiat şi implantat industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comandă (1936-1937); tuburi de oţel fără sudură (1937, după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938) şi aparatură optică (1938) (m. 1965, New Jersey, Statele Unite) – 140 de ani

– 1893: S-a născut (la Zürich, Elveţia) inginerul Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (m. 1975)

– 1900: S-a născut Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (m. 1947)

– 1902: S-a născut Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 11.XII.1902

– 1919: S-a născut Sile (Vasile) Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radiodifuziunii Române între anii 1951 şi 1986) (m. 1993) – 105 ani

– 1924: S-a născut actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (m. 2015) – 100 de ani

– 1927: S-a născut sculptorul elveţian de origine română Ilie Pavel (m. 1995)

– 1934: S-a născut actriţa Leopoldina Bălănuţă (m. 1998) – 90 de ani

– 1936: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi juristul Vasile Gaftone (m. 2018)

– 1947: S-a născut dirijorul Christian Badea, stabilit în străinătate din 1974; a dirijat cele mai importante orchestre simfonice din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia; dirijează constant operă (la Metropolitan Opera /New York, din 1987); fondatorul (2011) şi directorul Fundaţiei Române pentru Excelenţă în Muzică, dedicată realizării unor proiecte de cea mai înaltă valoare artistică internațională și susținerii dezvoltării artistice a celor mai talentaţi tineri muzicieni din România și din alte țări europene; în 2012, a devenit dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu” din București

– 1948: S-a născut medicul Dan Gabriel Mogoş, unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi din Oltenia şi nu numai, profesor la Facultatea de Medicină din Craiova, fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, în perioada 2005-2008; a practicat peste 15000 de intervenții chirurgicale; a avut competențe în chirurgie laparoscopică, chirurgie oncologică, chirurgie vasculară, management medical; în 2003, împreună cu soţia şi cei doi băieţi ai săi, medici, a înfiinţat Societatea Mogoş Med, prima Clinică Privată de Chirurgie din Oltenia cu spitalizare continuă (m. 2020)

– 1951: A murit (în temniţa din Sighetul Marmaţiei) clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (n. 1888)

– 1953: S-a născut Casia Csehi, graficiană, pictoriță și ilustratoare

– 1953: A murit (în închisoare) economistul, juristul și profesorul universitar Victor Bădulescu; director al Băncii de Credit Român (1928-1935); subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernele prezidate de Gheorghe Tătărescu, între 1934 – 1937; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; deţinut politic; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1892)

– 1954: S-a născut prozatorul, eseistul și publicistul Cristian Teodorescu – 70 de ani

– 1954: S-a născut Florentin Smărăndache, matematician american de origine română, scriitor, poet și profesor universitar – 70 de ani

– 1959: S-a născut Toni Grecu, fondatorul grupului „Divertis” şi creatorul Serviciului Român de Comedie – 65 de ani

– 1963: S-a născut actorul Mihai Bica, cea mai reprezentativă voce a Teatrului Național Radiofonic în ultimele două decenii; este cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor părintelui Arsenie Boca – în serialul radiofonic dedicat părintelui Arsenie, realizat după scenarii de Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu; a fost Daniil Sandu Tudor (scenariu – Costin Manoliu, regia – Dan Puric), Părintele Zosim Oancea (scenariu – Costin Manoliu, regia – Gavriil Pinte), Constantin Brâncoveanu (scenariu – Iuliana Mateescu și Costin Manoliu, regia – Nicolae Mărgineanu), Monseniorul Ghika (scenariu – Raisa Radu, regia – Maria Agnesa Pușcașu) – pe care i-a întruchipat convingător, cu emoție și vibrație creștină; din 2002 a fost actor al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov; actor colaborator al Teatrului Mic din București (2000 – 2002); în perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, în ultimii șase ani ai acestei perioade fiind și directorul acestui teatru; a contribuit la înființarea Festivalului de Teatru din Sibiu (m. 2023)

– 1966: A murit Ion Chinezu, critic literar şi traducător (n. 1894)

– 1971: A murit actorul Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897)

– 1995: A murit sculptorul Constantin Popovici (n. 1938)

– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924)

– 2017: A murit pictorul și profesorul Leon Vreme (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare din UE (Ecofin)

– Amsterdam: Președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, va vizita Țările de Jos (10 – 11 dec.)

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind ajutorul umanitar pentru Gaza

-Kampala, Uganda: Liderul opoziției Kizza Besigye, presupus răpit în Kenya, va fi prezentat în instanță acuzat de amenințare la securitatea națională

– Stockholm: Ceremonia de decernare a Premiilor Nobel

– München: Allianz – ziua investitorilor

– Budapesta: Campionatele Mondiale de înot (25 m) (10 – 15 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Drepturilor Omului” este marcată în baza rezoluției 423 (V) din 1950 a Adunării Generale a ONU; Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 10.XII.1948, „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenția împotriva torturii (1984), Convenția împotriva Apartheidului (1985), Convenția drepturilor copilului (1989) etc. Adunarea Generală a ONU a adoptat în acest domeniu peste 60 de convenţii şi declaraţii prin care s-a avut în vedere şi instituirea unor mecanisme specifice de protecţie a acestor drepturi

– 1198: A murit Averroes, medic şi filosof arab (n. 1126)

– 1538: S-a născut poetul, dramaturgul și diplomatul italian Giovanni Battista Guarini (m. 1612)

– 1618: La această dată a fost înmormântat Giulio Caccini, cântăreţ şi compozitor italian, teoretician al artei vocale, supranumit „părintele belcanto-ului” (n. ~1545)

– 1787: S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondator, împreună cu Laurent Clerc și Mason Cogswell, al școlii pentru copii surdo-muți (m. 1851)

– 1791: S-a născut Friedrich Von Gärtner, arhitect german (m. 1847)

– 1804: S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german; contribuţii fundamentale în funcţiile eliptice, ecuaţiile diferenţiale, şi teoria numerelor (m. 1851) – 220 de ani

– 1805: S-a născut pictorul german Karl Ferdinand Sohn (m. 1867)

– 1815: S-a născut Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (m. 1852)

– 1822: S-a născut compozitorul francez de origine belgiană César Franck (m. 1890)

– 1823: S-a născut Theodor Kirchner, compozitor, dirijor, pianist german (m. 1903)

– 1830: S-a născut poeta americană Emily Dickinson, o precursoare a imagismului secolului al XX-lea (m. 1886)

– 1845: S-a născut Wilhelm von Bode, istoric de artă german (m. 1929)

– 1851: S-a născut Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (m. 1931)

– 1860: S-a născut Anna Croissant-Rust, scriitoare germană (m. 1943)

– 1870: S-a născut Pierre Louÿs, scriitor francez format sub influența parnasianismului și a simbolismului (m. 1925)

– 1872: S-a născut Ludwig Klages, filosof şi psiholog german, fondatorul grafologiei stiinţifice (m. 1956)

– 1884: S-a născut Albert Steffen, poet, pictor, dramaturg, eseist şi romancier elvețian (m. 1963) – 140 de ani

– 1889: A murit scriitorul austriac Ludwig Anzengruber (n. 1839) – 135 de ani

– 1891: S-a născut poeta germană Nelly (Leonie) Sachs; în 1940 a emigrat în Suedia; Premiul Nobel pentru literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (m. 1970)

– 1896: A murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901, în ziua comemorării morţii sale (n. 1833)

– 1908: S-a născut Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (m. 1992)

– 1909: S-a născut Frank W. Walbank, istoric şi filosof britanic (m. 2008) – 115 ani

– 1913: S-a născut Morton Gould, compozitor, dirijor şi pianist american (m. 1996)

– 1914: S-a născut Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă de film americană (m. 1996) – 110 ani

– 1914: S-a născut regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (m. 2002) – 110 ani

– 1920: S-a născut dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (m. 2002)

– 1923: S-a născut Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (m. 2011)

– 1928: S-a născut Dan Blocker (Bobby Dan Davis Blocker), actor american (m. 1972)

– 1934: S-a născut oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru medicină în 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (m. 1994) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (m. 2001)

– 1936: A murit Luigi Pirandello, dramaturg şi prozator italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1934 (n. 1867)

– 1938: S-a născut dirijorul rus Yuri Temirkanov, artist al poporului (m. 2023)

– 1941: S-a născut cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (m. 2017)

– 1946: A murit Damon Runyon, om de presă şi scriitor american (n. 1884)

– 1951: A murit Algernon Blackwood, scriitor englez; unul dintre cei mai prolifici autori de povestiri cu fantome (n. 1869)

– 1957: S-a născut actorul american Michael (Clarke) Duncan (m. 2012)

– 1958: S-a născut Cornelia Funke, scriitoare germană de cărţi pentru copii

– 1960: S-a născut Sir Kenneth Branagh, actor de film, regizor, producător şi scenarist nord-irlandez

– 1960: A murit soprana franceză Mado Robin (n. 1918)

– 1964: S-a născut actriţa mexicană Edith González; una din cele mai cunoscute vedete de telenovele (m. 2019) – 60 de ani

– 1967: A murit interpretul american de muzică soul Otis Redding (n. 1941)

– 1980: S-a născut Sarah Chang, violonistă americană de origine coreeană

– 1987: A murit violonistul american Jascha Heifetz, considerat unul dintre cei mai mari din toate timpurile (n. 1901, în Imperiul Rus)

– 2006: A murit Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (n. 1915)

– 2010: A murit John B.(ennett) Fenn, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2003 (n. 1917)

– 2012: A murit cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa, considerată una dintre cele mai mari interprete, din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, a operei lui W. A. Mozart (n. 1919)

– 2013: A murit chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (n. 1930)

– 2014: A murit scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului, căruia i-a dedicat o bună parte a operei sale (n. 1923) – 10 ani

– 2020: A murit Barbara Windsor, una dintre cele mai populare actriţe din Marea Britanie; cunoscută pentru rolurile din serialul „EastEnders” şi seria de filme „Carry On” (n. 1937)

– 2020: A murit actorul american Thomas Lister Jr., cunoscut pentru rolurile din „Friday“ şi „Al cincilea element” (n. 1958)

– 2021: A murit Michael Nesmith (nume complet: Robert Michael Nesmith), cântăreț, compozitor, actor, regizor de film, producător, om de afaceri și romancier american; devenit celebru datorită activităţii sale în cadrul formaţiei pop rock „The Monkees” (n. 1942)

– 2023: A murit David Drake, scriitor american de literatură științifico-fantastică în genul militar și de fantezie, avocat și veteran al războiului din Vietnam (n. 1945) – 1 an

– 2023: A murit Edna Mazia, scriitoare, regizoare de teatru, dramaturg și scenaristă israeliană (n. 1949) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 decembrie 2024, 15:08

 S-a întâmplat într-o zi de 9 decembrie

* Se împlinesc 280 de ani de când episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, a plecat la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania (din cauza presiunilor Curţii de la Viena nu se va mai întoarce din autoexilul la Roma). La 9 decembrie 1744, după ce a aflat că împărăteasa Maria Tereza a Austriei ar vrea să-l închidă în faimoasa temniţă de la Graz, episcopul, sfătuit de nunţiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun şi Curtea din Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervenţiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa nemaiputând fi înduplecată, ba chiar ameninţând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziţie să fie întemniţat. După foarte multe stăruinţe din partea Sfântului Scaun, la 7 mai 1751, episcopul Inochentie Micu Klein a demisionat din funcţie, renunţând la episcopat, asigurându-i-se o pensie anuală de 1.200 florini aur, pe care succesorii lui la scaunul episcopesc, Petru Pavel Aron şi Atanasie Rednic, i-au plătit-o regulat până la 28 septembrie 1768, când a încetat din viaţă. A fost înmormântat în Biserica „Madonna del Pascolo” din Roma

* Cu 231 de ani în urmă apărea primul cotidian din New York – American Minerva („Patroness of Peace, Commerce and the Liberal Arts”), publicat la 9 decembrie 1793, din Wall Street, „aproape vizavi de Tontine Coffee House.” Scopul publicării a fost să conțină „cea mai veche inteligență, adunată din cele mai autentice surse”. Editorul său a fost Noah Webster, un federalist care dorea să descurajeze influența franceză în SUA. American Minerva a avut 744 de numere între 1793 și 1796. A fost cumpărat și în cele din urmă a devenit New York Sun, a cărui publicare a durat până în 1950

* Se marchează 200 de ani (1824) de când a avut loc Bătălia de la Ayacucho (Peru). Generalul Antonio José de Sucré a înfrânt decisiv trupele spaniole („Waterloo-ul spaniol”), desăvârşind eliberarea oraşului Peru de Sus, Bolivia de astăzi (independenţa a fost proclamată solemn la 6.VIII.1825)

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când, prin Decretul 1774 din 9.XII.1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fotografia a fost recunoscută ca artă şi, totodată, a fost atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească. Până în 2009, pe 9 decembrie a fost „Ziua Naţională a Artei Fotografice”; din 2010 este marcată pe 11 ianuarie „Ziua Artei Fotografice în România”, în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n. 1812 – m. 1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii

* Cu 159 de ani în urmă (1865) avea loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria. La data de 24.XI/6.XII.1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865, la Cluj) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta

* Se împlinesc 130 de ani (1894) de când intra în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti (cu numărul 14), de la Cotroceni la Obor. La data respectivă, bucureştenii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, la 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai. Mai târziu, în luna aprilie a anului 1909, odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB), cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee (9/21)

* În urmă cu 119 ani (1905) avea loc premiera (la „Hofoper” din Dresda) a operei „Salomeea”, de Richard Strauss. Libretul este traducerea în limba germană a poemului omonim al lui Oscar Wilde

* Acum 101 ani (1923) era semnată Convenţia de la Geneva privind regimul internaţional al căilor ferate, document prin care statele-părţi se angajau să accepte Statutul referitor la regimul internaţional al căilor ferate, adoptat de cea de-a doua Conferinţă generală a comunicaţiilor şi tranzitului de la Geneva (1923). România va adera la această Convenţie la 13.I.1926

* Cu 92 de ani în urmă (1932) România semna, la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, în vigoare de la 4 aprilie 1938

* În urmă cu 76 de ani (1948) Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950

* Cu 58 de ani în urmă (1966) era pusă în funcţiune hidrocentrala „Vidraru” de pe Argeş. La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament

* Acum 57 de ani (1967) Marea Adunare Naţională îl alegea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica). Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcând, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN a aprobat instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu a deţinut trei funcţii)

* Acum 56 de ani (1968) inventatorul american Douglas Engelbart (1925 – 2013), a prezentat pentru prima dată modul de utilizare a mouse-ului. Acesta a început să câştige popularitate abia la sfârşitul anilor ’80 ai secolului XX. Singurii bani pe care i-a câştigat inventatorul au fost 50.000 de dolari plătiţi de compania Xerox care a cumpărat patentul. Xerox nu a reuşit însă să facă din mouse un succes comercial. Utilizatorii obişnuiţi au început să utilizeze perifericul mouse în 1984, când compania Apple a lansat calculatorul personal Macintosh de 128 de kilobytes

* Sunt marcați 50 de ani de la crearea Consiliului European, în cadrul summitului de la Paris din 9-10 decembrie 1974. Consiliul European este o instituție interguvernamentală din care fac parte șefii de stat și de guvern din țările membre UE, președintele ales al acestei instituții, președintele Comisiei Europene și Înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate. Consiliul European definește orientările politice generale și prioritățile Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe 1 decembrie 2009, Consiliul European a devenit una dintre cele șapte instituții oficiale ale Uniunii Europene. Actualul președinte este Charles Michel, fostul prim-ministru al Belgiei

* Cu 33 de ani în urmă (1991), în zilele de 9 şi 10 decembrie, la reuniunea Consiliului European de la Maastricht (Ţările de Jos) s-a ajuns la un acord asupra proiectului de tratat privind Uniunea Europeană, în baza Comunităţii Europene. La data de 7 februarie 1992, miniştrii de externe şi miniştrii de finanţe au semnat „Tratatul de la Maastricht” (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul prevedea formarea Uniunii Europene cu piaţă internă, politici comune, uniune economică şi monetară, politică externă şi de securitate comună, cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. La data de 13 decembrie 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – „Tratatul de la Lisabona” care, conform prevederilor sale, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. În noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Tot acum 33 de ani avea loc lansarea TV SOTI („Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente”). A fost primul post privat de televiziune nu numai din România, ci şi din Europa Centrală şi de Est. Cu un spaţiu de emisie de patru ore zilnic (6:30-9:30, respectiv 19:30-20:30, în partaj cu Antena 1), difuzat prin intermediul televiziunii prin cablu, SOTI a atins o acoperire destul de largă la nivel naţional. Prin Decizia 96/09.11.1994 de retragere a licenţei de emisie începând cu data de 30 noiembrie 1994 s-a oficializat încetarea activităţii acestui post de televiziune

* Cu 32 de ani în urmă, la data de 9 decembrie 1992, premierul britanic de la acea vreme, John Major anunța despărțirea Prințesei Diana de Prințul Charles într-o apariție publică în fața Camerei Comunelor, însă cei doi au continuat să-și îndeplinească îndatoririle regale. După ce au ajuns la un acord în iulie, divorțul prințului Charles și al Prințesei Diana este finalizat în august 1996. Diana primește o înțelegere financiară semnificativă, dar este lipsită de statutul de „Alteța Sa Regală”. În mod tragic, noua ei viață a fost curmată într-un accident de mașină la Paris, un an mai târziu

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când România a ratificat Convenţia privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13.I.1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997. România a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea spre semnare, la 13 ianuarie 1993 şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994, prin Legea nr.125/1994. La 15 februarie 1995 au fost depuse instrumentele de ratificare la Secretarul General al ONU. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr.56/1997, completată şi modificată în 2004. În cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi (Haga, 19-20 noiembrie 2018), România a fost aleasă membru în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), pentru un mandat de doi ani. La cea de-a 90-a Sesiune a Consiliului Executiv (CEx) al OIAC (Haga, 12 – 15 martie 2019) România a fost aleasă, prin consens, în funcţia de vice-preşedinte (VP) al Consiliului Executiv al OIAC, în numele Grupului Est-European, începând cu data de 11 mai 2019, pentru un mandat de un an

* Se marchează 25 de ani (1999) de la adoptarea, la New York, a Convenţiei internaţionale privind reprimarea finanţării terorismului (România a ratificat această Convenţie prin Legea 623/26.XI.2002)

* În urmă cu 9 ani (2015) președintele Klaus Iohannis şi premierul (de la acea vreme) Dacian Cioloş s-au întâlnit, la Bucureşti, cu fostul premier britanic David Cameron, discuțiile vizând criza migranților, securitatea europeană şi Parteneriatul Strategic bilateral. David Cameron a venit la Bucureşti cu doar câteva zile înaintea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles (17-18 dec.), unde britanicii au făcut câteva propuneri de reformare şi de adaptare a modului de funcţionare a Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la finalul discuţiilor cu şeful Executivului de la Londra, că este prima vizită a unui premier britanic în România în ultimii 16 ani

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când cântarea bizantină a fost inclusă în patrimoniul UNESCO; hotărârea a fost adoptată în cadrul întrunirii Comitetul interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial desfăşurată la Bogota, Columbia, în perioada 9-14 decembrie 2019. Născută la începutul creştinismului, cântarea bizantină, un gen muzical unic transmis de Biserica Ortodoxă, a supravieţuit până în zilele noastre. Bazându-se pe tradiţiile muzicale din Balcani şi din estul Mediteranei unde se întindea Imperiul Bizantin, „cântarea bizantină” sau „arta psaltică”, exclusiv vocală (a capella) şi monofonică, însoţeşte textele liturgice. Această cântare a creştinilor din Imperiul Roman de Răsărit este codificată în opt moduri sau tonuri. Este vorba despre o muzică fără modulare armonică, cu un cadru modal fix. În Biserica Ortodoxă actuală, mai multe biserici folosesc cântarea bizantină ca prima tradiţie liturgică, printre acestea fiind cele din Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, România, Serbia, Grecia şi Cipru

Aniversări – Comemorări

– Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1878: S-a născut Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1959)

– 1885: S-a născut Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (m. 1950)

– 1891: S-a născut Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (m. 1950, în închisoarea de la Sighet)

– 1904: S-a născut inginerul agronom Vasile Velican; intensă activitate didactică la Cluj; cercetarea sa ştiinţifică s-a îndreptat spre optimizarea metodelor de cultivare a unor plante şi de creare de noi soiuri (porumb, grâu şi orz de toamnă, cartofi); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani

– 1923: S-a născut Aspazia Oţel Petrescu, memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (m. 2018)

– 1927: S-a născut juristul și profesorul universitar Deak Francisc, personalitate marcantă a dreptului civil român (m. 2001)

– 1931: S-a născut Valeria Gagealov, actriţă de teatru, film, radio, televiziune și voce (m. 2021)

– 1941: S-a născut Mircea Vaida-Voevod, poet, prozator, critic şi istoric literar, publicist

– 1942: S-a născut Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (m. 2016)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică populară Florica Duma (m. 2017)

– 1949: S-a născut Valentin Marica, poet şi publicist; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în filologie; realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş – 75 de ani

– 1963: A murit Teofil T. Vescan, fizician şi profesor universitar (n. 1913)

– 1968: S-a născut Ionuţ (Ioan Angelo) Lupescu, fost internaţional de fotbal; fost şef al Comisiei Tehnice a UEFA (2012-2018), fost director general al Federaţiei Române de Fotbal (2005-2011)

– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924)

– 2010: A murit soprana Elena Dima-Toroiman (n. 1926)

– 2011: A murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (n. 1922)

– 2013: A murit Hristu Cândroveanu, critic literar, eseist, poet, prozator, traducător şi publicist aromân (n. 1928, la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria)

– 2015: A murit handbalistul Gheorghe Gruia (nume complet: Gheorghe Gruia Marinescu), spranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această ţară (n. 1940)

– 2016: A murit medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (n. 1936)

– 2017: A murit poetul, eseistul, antologatorul, traducătorul, jurnalistul şi editorul Radu Cârneci (n. 1928)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (n. 1950)

– 2020: A murit matematicianul Marius Iosifescu; strălucită carieră în cercetare în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei proceselor stocastice şi analizei reale; director al Centrului de Statistică Matematică (1976-2001), director al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române (2001-2020); membru titular al Academiei Române din 2000, vicepreşedinte al acesteia (2002-2010) (n. 1936)

– 2021: A murit Petre Florescu, mare jucător de rugby și antrenor (n. 1945)

– 2022: A murit Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, cronicar dramatic, publicist și profesor universitar; a contribuit fundamental la prestigiul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” și al școlii literare clujeane; rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1984) (n. 1929)

– 2022: A murit Radu George Serafim, filosof, realizator de televiziune, scriitor, critic de artă, profesor universitar și mason; a fost director general adjunct al TVR (1993-1997); producător în cadrul redacției TVR International și editor de programe culturale; a înființat la TVR redacția Viața Spirituală (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Agricultură şi Pescuit al UE (9 – 10 dec.)

– Haga: Țările de Jos vor impune controale la toate frontierele sale terestre începând cu data de 9 decembrie. Controalele la frontierele terestre – toate cu state din spaţiul Schengen de liberă circulaţie – vor fi în vigoare timp de şase luni. Ele fac parte din măsurile mai ample împotriva migraţiei propuse de coaliţia de dreapta condusă de Partidul Libertăţii (PVV) de extremă dreapta şi antimusulman al lui Geert Wilders

-Beijing, China: China găzduiește o conferință economică multilaterală

-Calais, Franța: Vizită a ministrului britanic de interne, Yvette Cooper, pe coasta franceză pe tema emigrației

-Germania: Urmează să se desfășoare a patra rundă de negocieri între conducere și sindicatul IG Metall la Compania Volkswagen

-Nairobi: Directorul general adjunct al FMI, Nigel Clarke, va vizita Kenya pentru discuții cu autoritățile (9 – 10 dec.)

-Oslo: Președintele Egiptului Abd el-Fattah Sisi se va afla într-o vizită de stat în Norvegia (9 – 10 dec.)

– Oslo: Premiul Nobel pentru Pace – conferință de presă susținută de laureatul Nihon Hidankyo

– Los Angeles: Anunțarea nominalizărilor la cea de-a 82-a ediție a premiilor Globul de Aur

– Lansarea la nivel mondial a jocului „Indiana Jones and the Elder Circle” de la studioul MachineGames și publicat de Bethesda

– Kigali, Rwanda: Adunarea generală anuală a Federația Internațională de Automobilism (9 – 14 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Corupţiei”, instituită de ONU şi marcată pentru prima dată în anul 2004 (- 20 de ani); în perioada 9-11.XII.2003 a avut loc, în oraşul mexican Merida, Conferinţa ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, în cadrul căreia participanţii au adoptat primul document referitor la combaterea acestui flagel – Convenţia ONU împotriva corupţiei; România a semnat Convenţia la 9.XII.2003 şi a ratificat-o la 2.XI.2004

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Crimei de Genocid şi pentru Prevenirea acestei Crime”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 11 septembrie 2015. La 9 decembrie 1948 a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid

– 1608: S-a născut John Milton, poet şi om politic englez; faimos pentru poemul epic în versuri albe „Paradise Lost”, care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze (m. 1674)

– 1641: A murit pictorul flamand Anthonis Van Dyck; a avut o puternică influenţă asupra şcolii engleze de pictură (n. 1599)

– 1717: S-a născut Johann Joachim Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german, primul care a studiat în mod ştiinţific monumentele Antichităţii (m. 1768)

– 1748: S-a născut chimistul francez Claude Louis Berthollet; a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică raţională; a descoperit proprietăţile decolorante ale clorului şi aplicaţiile acestuia ca agent de albire (m. 1822)

– 1837: S-a născut compozitorul francez Émile Waldteufel (m. 1915)

– 1854: A murit Almeida Garrett, poet, dramaturg, romancier, orator şi om politic liberal portughez; iniţiatorul romantismului în Portugalia (n. 1799) – 170 de ani

– 1868: S-a născut chimistul german Fritz Haber, stabilit (1933) în Elveţia; a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică şi a realizat, împreună cu Carl Bosch, aplicarea industrială a acestuia; Premiul Nobel pentru Chimie în 1918 (m. 1934)

– 1871: A murit pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes, unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (n. 1820)

– 1879, 9/21: S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Joaquin Turina, compozitor, pianist şi profesor spaniol (m. 1949)

– 1909: S-a născut Douglas Fairbanks jr., scriitor, autor şi producător de filme american (m. 2000) – 115 ani

– 1915: S-a născut soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (m. 2006)

– 1916: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Kirk Douglas (nume real: Issur Danielovitch Demsky); tatăl actorului Michael Douglas (m. 2020)

– 1917: S-a născut fizicianul american James Rainwater; contribuţii în spectroscopia nucleară şi la teoria nucleului atomic; Premiul Nobel pentru fizică în 1975, împreună cu fizicienii danezi Benjamin Mottelson şi Aage Bohr (m. 1986)

– 1920: S-a născut Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (m. 2016)

– 1926: S-a născut Luis Miguel Dominguin, renumit toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (m. 1996)

– 1926: S-a născut fizicianul american Henry Way Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman și Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quark-urilor din fizica particulelor (m. 1999)

– 1929: S-a născut regizorul şi actorul american de film John Cassavetes, cel mai important reprezentant al cinematografului independent de la sfârşitul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1989) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Buck Henry (pseudonimul lui Henry Zuckerman), actor, regizor de film și scenarist american (m. 2020)

– 1933: S-a născut americanul Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon, singurul american inclus atât în Hall of Fame-ul atletsmului, cât şi în cel al nataţiei (m. 2012)

– 1937: A murit Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (n. 1869)

– 1941: A murit scriitorul şi criticul literar rus Dmitri Merejkovski, unul dintre fondatorii mişcării literare moderniste; ideologul simbolismului din literatura rusă (n. 1865)

– 1944: S-a născut Giacomo Dalla Torre del Tempio di Sanguinetto, Mare Maestru al ordinului catolic Cavalerii de Malta, aristocrat italian şi istoric specializat în artă medievală; admis în ordinul Cavalerii de Malta în 1985, a devenit conducătorul ales al ordinului în urmă cu doi ani (2018) (m. 2020) – 80 de ani

– 1953: S-a născut John Malkovich, actor de film, producător şi regizor american

– 1954: S-a născut Jean-Claude Juncker, politician creştin-democrat luxemburghez, preşedinte al Comisiei Europene (nov. 2014 – oct. 2019); preşedinte al Euro-Grupului (2005-2013); prim-ministru al Luxemburgului (1995-2013), ministru de finanţe (1989-1995) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Jean-Pierre Thiollet, scriitor şi jurnalist francez

– 1963: S-a născut Marco Lucchesi, critic literar, scriitor, poet, traducător, lingvist și profesor brazilian; bogată activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii; președintele Academiei Braziliene de Litere

– 1967: S-a născut violonistul şi dirijorul american Joshua Bell

– 1971: A murit diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru Pace în 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace) (n. 1904)

– 1996: A murit, la Nairobi, în Kenya, Mary Douglas Leakey, arheolog şi paleoantropolog britanic (n. 1913)

– 2010: A murit saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (n. 1925)

– 2012: A murit inginerul american Norman Joseph Woodland, care a inventat (la 7.X.1952, împreună cu Bernard Silver) codul de bare care a revoluţionat distribuţia bunurilor de larg consum (n. 1921)

– 2012: A murit astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie, mai ales despre Lună (n. 1923)

– 2012: A murit Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (n. 1927)

– 2012: A murit (într-un accident de avion) cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (n. 1969)

– 2013: A murit actriţa americană Eleanor Parker (n. 1922)

– 2018: A murit Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; Premiul Nobel pentru Fizică în 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, contribuții ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit Marie Fredriksson, cântăreață, cantautoare și pianistă suedeză de muzică pop; componentă a formaţiei suedeze „Roxette”, înfiinţată împreună cu Per Gessle în 1986 (n. 1958) – 5 ani

– 2020: A murit atacantul italian Paolo Rossi, unul dintre cei mai prolifici fotbalişti din istorie (n. 1956)

– 2021: A murit regizoarea, scenarista și scriitoarea italiană Lina Wertmüller (nume complet: Arcangela Felice Assunta Wertmüller von Elgg Spanol von Braueich), exponentă de marcă a cinematografiei secolului al XX-lea în ţara sa şi una dintre primele femei care s-au remarcat în arta regizorală pe plan mondial (n. 1928)

– 2021: A murit actriţa mexicană de telenovele Carmen Salinas; cariera sa artistică s-a întins pe mai mult de jumătate de secol (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 decembrie 2024, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Cu 211 ani în urmă (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 192 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu. Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Sunt marcați 155 de ani (1869) de când, în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Se împlinesc 120 ani (1904) de când România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* În urmă cu 103 ani (1921), la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Sunt marcați 101 ani de când inscripția „Hollywood”, situată pe Muntele Lee, în zona Beachwood Canyon din Munții Santa Monica, a fost luminată pentru prima dată pe 8 decembrie 1923, anul în care a fost construită. Semnul „Hollywood” este un reper cultural american cu vedere la Hollywood, Los Angeles, California. Inițial „Hollywoodland”, semnul a fost ridicat în 1923 de proprietarii dezvoltării imobiliare numite Hollywoodland și s-a dorit a fi un „panou publicitar” pentru a promova vânzarea proprietății în cadrul noii subdiviziuni. Semnul a fost modificat, la sfârșitul anului 1949, și a devenit Hollywood, scris cu majuscule albe de 15,2 m înălțime și 137,2 m lungime. Printre cele mai cunoscute simboluri atât din California, cât și din Statele Unite, semnul are apariții frecvente în cultura populară, în special în cadrele unor pentru filme și programe de televiziune, care se desfășoară în Hollywood sau în jurul său

* Acum 96 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 83 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 69 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Acum 37 de ani (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* În urmă cu 34 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Cu 33 de ani în urmă (1991) liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Șmihal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Se marchează 20 de ani (2004) de când reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Cu 9 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au adunat în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

* Este marcat 1 an (2023) de când Uniunea Europeană a convenit, la această dată, asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), UE devenind primul continent care a stabilit reguli clare pentru utilizarea IA. În urma negocierilor dintre statele membre şi Parlamentul European, a rezultat un „acord politic” cu privire la un text care să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale tehnologiilor foarte avansate

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, unul dintre cei mai mari sociologi ieşeni, de anvergură internaţională, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor; stabilit în Canada din 1991

– 1958: S-a născut lt. col. Radu Voinescu (pseudonimul lui Nicolae Baboi), poet, scriitor, publicist și critic literar; a pus bazele antropologiei militare ca disciplină ştiinţifică; ziarist militar la săptămânalul „Apărarea patriei“ (astăzi „Observatorul militar”) şi la revista „Orizonturi militare“ (pe care a înfiinţat-o în zilele Revoluţiei din decembrie 1989); redactor şi şef al secţiei de beletristică la Editura Militară (1991-1993), redactor şi apoi secretar general de redacţie la revista „Viaţa armatei“ (1994-2001); a înfiinţat şi conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari; director al revistei de cultură „Diagonale” de la Buzău (2008-2009); preşedinte al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România din 2013 și coordonatorul Colocviilor de Critică ale acestei filiale; este autorul Dicţionarului esenţial on-line al membrilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, creatorul şi administratorul site-ului Filialei – http://filialadecritica.blogspot.com

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti; în februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) menționează ca dată a decesului 6.XII.1996

– 2002, 8/9: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922)

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

– 2023: A murit generalul de brigadă (rtr.) Petre Stoica, președinte, din 1995 până în 2013, al Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor (devenită ulterior Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc a anunţat numirea a 21 noi cardinali ai Bisericii Catolice. Ceremonia de instalare a noilor cardinali, cunoscută sub numele de Consistoriu, va avea loc la data de 8 decembrie. Acesta va fi cel de-al zecelea consistoriu convocat de Papă de la alegerea sa în urmă cu 11 ani, când a devenit primul suveran pontif din America Latină

– Paris: Redeschiderea Catedralei Notre Dame din Paris

– Washington, DC: Cea de-a 47-a ediție a Galei de onoare a Centrului Kennedy

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cântului Coral”, eveniment iniţiat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale în anul 1991, la iniţiativa compozitorului Alberto Grau din Venezuela; se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii decembrie. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000 când, la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Sound”, în douăsprezece localităţi s-au desfăşurat impresionante manifestări corale

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918) – 180 de ani

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943) – 160 de ani

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815) – 160 de ani

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1913: S-a născut Delmore Schwartz, poet, scriitor de nuvele, eseist, critic literar și editor american; considerat la un moment dat un adevărat «geniu tânăr» al liricii americane (m. 1966)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1921: S-a născut Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur” – 85 de ani

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020)

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (m. 2015)

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune Frank Pesce (m. 2022)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1961: A murit matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1879)

– 1966: S-a născut Rim Banna, cântăreață și compozitoare palestiniană; cunoscută pentru interpretările sale moderne ale muzicii și poeziei tradiționale palestiniene (m. 2018)

– 1966: S-a născut cântăreaţa irlandeză Sinead O’Connor (m. 2023)

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927)

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia) – 5 ani

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940) – 5 ani

– 2021: A murit Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (n. 1953)

– 2023: A murit actorul american Ryan O’Neal, cunoscut pentru rolurile din filmele lui Stanley Kubrick, „Love Story” şi „Barry Lyndon” (n. 1941) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 decembrie 2024, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 7 decembrie

* Cu 292 de ani în urmă (1732) avea loc inaugurarea Teatrului „Covent Garden” (Royal Opera House) din Londra, una dintre cele mai prestigioase companii de operă din lume. Amplasat în centrul capitalei britanice, în Covent Garden, Teatrul de Operă Regală este a treia clădire ridicată în acest loc, deoarece cele anterioare au pierit în incendiile din 1808 şi 1857. În timpul Primului Război Mondial, clădirea a servit drept depozit de mobilă, iar în timpul celui de-al doilea, a fost sală de dans. Lucrări masive de consolidare şi reamenajare au fost executate în 1990, însă au fost păstrate anumite elemente ce au supravieţuit ultimului incendiu, precum faţada, foaierul sau auditoriumul

* În urmă cu 282 de ani (1742) a fost inaugurată Opera Regală din Berlin (actuala Operă de Stat), cu spectacolul „Cezar şi Cleopatra”, de Karl Heinrich Graun

* Sunt marcați 240 de ani (1784) de când armata habsburgică înfrângea rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan (răscoala izbucnise cu o lună în urmă, la data de 2 noiembrie). Oastea românească avea o serie de victorii împotriva armatei austriece, care intrase în Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihăileni, ţăranii români nu au avut nicio şansă în faţa trupelor austriece mai bine pregătite şi echipate. În urma înfrângerii, Horea i-a trimis pe ţărani la casele lor din cauza venirii iernii, dorind să reînceapă răscoala în primăvara lui 1785. Horea şi Cloşca s-au retras în Munţii Gilăului, dar, trădaţi de nişte oameni din zonă, soldaţii austrieci i-au arestat pe 27 decembrie. La data de 30 ianuarie a fost capturat şi Crişan, care s-a sinucis în temniţa închisorii din Alba Iulia, profitând de neglijenţa gărzilor. Pe 26 februarie 1785 au fost condamnaţi la moarte Horea şi Cloşca, prin frângere pe roată

* În urmă cu 156 de ani (1868) Parlamentul maghiar promulga Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei (7/19)

* Acum 58 de ani (1966) era publicat în Buletinul Oficial nr. 77 (din 7 decembrie 1966) Decretul nr. 773 din 29 septembrie 1966 prin care România a aderat la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (încheiată la Londra, la 17.VI.1960)

* În urmă cu 54 de ani (1970) Adunarea Generală a ONU a aprobat Tratatul privind denuclearizarea fundului mărilor (semnat la Moscova, Washington şi Londra, la 11.II.1971)

* Cu 52 de ani în urmă (1972) România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, printr-un decret intrat în vigoare la data de 9 decembrie 1972. Pe 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional prin semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Fondul are un reprezentant rezident pentru România din anul 1991. Începând cu luna septembrie 2019, reprezentantul rezident al FMI în România este Nadeem Ilahi, care a ocupat anterior poziţia de şef de misiune pentru Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Muntenegru

* Tot acum 52 de ani, în drumul spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat, de la o distanță de aproximativ 45 000 km de Terra, faimoasa fotografie „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului. Iniţial, imaginea originală era „cu capul în jos” (Antarctica apărea în partea de sus a imaginii), dar a fost rotită cu 180 de grade pentru a corespunde modului în care este de obicei reprezentat Pământul (cu Polul Nord în partea de sus). Este una dintre puţinele imagini în care Pământul apare complet luminat, deoarece astronauţii au avut Soarele în spate atunci când au făcut fotografia. Imaginea a fost luată cu un aparat de fotografiat Hasselblad special (modificat la cererea NASA de firma suedeză producătoare)

* Acum 6 ani (2018) avea loc sfințirea noii Catedrale Arhiepiscopale din Curtea de Argeș (piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009). „Noua casă” pentru moaștele Sfintei Filofteia, așa cum este numită catedrala în Actul de sfințire, are hramurile „Sf. Mc. Filofteia” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În incintă există un loc special amenajat, în pridvor, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024): NOTĂ: Moaştele Sf. Muceniţe Filofteia, care a devenit o adevărată ocrotitoare a Ţării Româneşti, au fost aduse de la Tîrnovo/Bulgaria după anul 1393; în 1949 au fost aşezate în paraclisul Mânăstirii Curtea de Argeş – 75 de ani

– Sf. arhiepiscop Ambrozie al Milanului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Ambroziu, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1884: S-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Ion Luca, dramaturg (autor de piese cu subiect istoric) şi traducător (m. 1972) – 130 de ani

– 1914: S-a născut Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (m. 1995) – 110 ani

– 1921: S-a născut Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (m. 2013)

– 1929: S-a născut cântăreţul de muzică populară și folcloristul Nicolae Sabău; casa artistului din comuna Cicârlău a fost transformată în muzeu al artei şi cântecului popular (m. 2020) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Sorin Titel, prozator şi eseist (m. 1985)

– 1939: S-a născut istoricul și profesorul Nicolae Edroiu; director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (din 2007); membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2018) – 85 de ani

– 1943: S-a născut profesorul universitar, doctor în istorie Alexandru Virgil Avram; membru al U.A.P.R. Filiala Sibiu (m. 2020)

– 1960: A murit pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (n. 1895)

– 1987: A murit poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă); soţia poetului Cezar Baltag (n. 1937)

– 1997: A murit Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (n. 1916)

– 2015: A murit Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (n. 1936)

– 2017: A murit Alexandru Moșanu, istoric, om politic și profesor basarabean; primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ghana: Alegeri prezidențiale și legislative

– Paris: Inaugurare oficială în ajunul redeschiderii catedralei Notre-Dame din Paris

– Nairobi: Federația de Fotbal din Kenya organizează alegeri

– Las Vegas: UFC 310 – meciul dintre Alexandre Pantoja (Brazilia) vs. Kai Asakura (Japonia), eveniment de arte marțiale mixte produs de Ultimate Fighting Championship care va avea loc pe 7 decembrie, la T-Mobile Arena din Paradise, Nevada, parte a Văii Las Vegas, Statele Unite ale Americii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aviaţiei Civile”, proclamată în anul 1992 de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994 (- 30 de ani), cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago, la 7.XII.1944 (- 80 de ani), care a stat la baza creării, în 1947, a OACI

– SUA: „Ziua Pearl Harbour”, proclamată de fostul preşedinte Bill Clinton (la 6.XII.1996) drept Zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour (7.XII.1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial. În plină desfășurare a celei de-a doua conflagrații mondiale, a avut loc Atacul de la Pearl Harbour, unul dintre cele mai teribile momente din istoria Statelor Unite ale Americii, când flota aeriană aJaponiei condusă de viceamiralul Chuichi Nagumo, a atacat, prin surprindere, baza militară navală americană din portul Pearl Harbour, aflat pe insula Oahu din Hawaii. În doar 90 de minute, japonezii au dat o lovitură grea marinei americane: cinci cuirasate şi 200 de avioane distruse, alte 9 nave avariate, 2.403 de morţi şi 1.178 de răniţi. Această acțiune a determinat Statele Unite ale Americii să intre în Al Doilea Război Mondial; pe 8 decembrie 1941 Statele Unite au declarat război Japoniei

– 43 î.Hr.: A murit Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (n. 106 î.Hr.)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand din perioada Renascentistă (n. ~1490)

– 1598: S-a născut Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor italian, reprezentant de seamă al barocului (m. 1680)

– 1764: S-a născut Claude Victor-Perrin, duce de Belluno, general francez; în 1807, datorită faptelor sale de arme, i se acordă demnitatea de Mareșal al Franței (m. 1841) – 260 de ani

– 1861: S-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1931)

– 1863: S-a născut Pietro Mascagni, compozitor şi dirijor italian; creator al verismului (curent literar şi muzical (de operă) apărut în Italia la sfârşitul sec. al XIX-lea, care abordează teme realiste (şi naturaliste) legate de viaţa cotidiană şi de faptele oamenilor simpli) (m. 1945)

– 1872: S-a născut Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (m. 1945)

– 1894: A murit Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie a acestuia (n. 1805) – 130 de ani

– 1905: S-a născut astrofizicianul american de origine olandeză Gerard Peter Kupier; autor a numeroase lucrări de astronomie stelară, fizica planetelor şi a Lunii; a lucrat pentru programul spaţial american (m. 1973)

– 1905: S-a născut Leonard Goldenson, unul dintre pionierii televiziunii americane; cunoscut realizator de emisiuni de varietăţi; primul preşedinte al reţelei tv. ABC (m. 1999)

– 1910: S-a născut Louis Prima, cântăreț, compozitor, trompetist şi actor american (m. 1978)

– 1915: S-a născut actorul american Eli Wallach (m. 2014)

– 1916: S-a născut John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (m. 2017)

– 1924: S-a născut Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (m. 2017) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Avram Noam Chomsky, lingvist, filosof, istoric, activist politic, activist în justiția socială și profesor american emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology; cunoscut ca „părintele lingvisticii moderne” și pentru „teoria gramaticii generativ-transformaționale”; unul dintre cei mai citați autori în viață

– 1935: S-a născut cantautorul și compozitorul mexican Armando Manzanero, considerat o legendă a bolero-ului mexican (m. 2020)

– 1947: S-a născut Oliver Dragojević, cântăreţ croat de muzică pop (m. 2018)

– 1947: A murit Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (n. 1866)

– 1955: S-a născut chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb, renumit pentru colaborările sale cu saxofonistul Stan Getz și cu formația „Steps Ahead” (m. 2017)

– 1962: A murit cântăreaţa norvegiană Kirsten Flagstad (n. 1895)

– 1975: A murit Thornton Wilder, dramaturg şi prozator american, laureat de trei ori al Premiului Pulitzer (n. 1897)

– 1989: A murit Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917) – 35 de ani

– 1990: A murit Reinaldo Arenas, prozator şi poet american de origine cubaneză (n. 1943)

– 1993: A murit Félix Houphouët-Boigny, politician francez și ulterior om de stat ivorian; medic și lider de sindicat, Houphouët-Boigny a fost deputat francez (1945-1959), membru al guvernelor franceze (1956-1961), președinte al Adunării Naționale din Côte d’Ivoire (1953-1959), primar al Abidjanului (1956-1959), prim-ministru ivorian (1959-1960) și primul președinte al Republicii Côte d’Ivoire (1960-1993); „tatăl” independenței țării sale, poreclit frecvent „Înțeleptul” sau „Bătrânul” (în sensul african al termenului), a dominat politica Republicii Coasta de Fildeș până la sfârșitul vieții și a deținut un rol decisiv în procesul de decolonizare a Africii (n. 1905)

– 1993: A murit fizicianul german Wolfgang Paul; Premiul Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (n. 1913)

– 1996: A murit scriitorul chilian José Donoso (n. 1924)

– 1998: A murit biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (n. 1925)

– 2011: A murit actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (n. 1915)

– 2013: A murit regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice ”Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (n. 1928)

– 2016: A murit Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson” şi „Emerson”, „Lake and Palmer” (n. 1947)

– 2020: A murit „eroul” american al aviaţiei Charlie „Chuck” Yeager, primul pilot care a depăşit bariera sunetului, la 14 octombrie 1947, la bordul unui avion Bell X-1 (n. 1923)

– 2020: A murit compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov; s-a dedicat în special artei slavone populare a cântecului (n. 1932)

– 2023: A murit Benjamin Zephaniah, poet dub, scriitor, actor, muzician, prezentator radio-tv și profesor britanic; operele sale au fost influențate de cultura jamaicană; cunoscut din serialul de mare succes „Peaky Blinders” (n. 1958) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 6 decembrie 2024, 15:29

S-a întâmplat într-o zi de 6 decembrie

* Se marchează 490 de ani (1534) de când era fondat oraşul San Francisco de Quito, de conchistadorii Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro, cunoscut în prezent drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador

* Acum 256 de ani (1768) era publicată, la Edinburgh, în Scoţia, prima ediţiei a „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai cuprinzător dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone

* Într-o zi de 6 decembrie, acum exact 160 de ani (1864), avea loc prima sesiune a Corpului Ponderator (redenumit ulterior Senat). Sistemul parlamentar bicameral a fost instituit în România la data de 3/15.VII.1864, prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

* În urmă cu 143 de ani (1881) avea loc întemeierea „Societăţii Politehnice din România” sub preşedinţia colonelului ing. Ştefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. La şedinţa inaugurală au participat 34 de membri, care l-au desemnat ca preşedinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcţiei liniei ferate Buzău-Mărăşeşti. Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, „Societatea Politehnica” a fost recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883, era declarată persoană morală şi juridică (6/18)

* Cu 132 de ani în urmă (1892) avea loc premiera, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) (6/18)

* Acum 107 ani (1917), la Halifax, a avut loc cea mai mare explozie non-nucleară din istorie: nava franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol şi 2.300 tone de acid picric) a fost acroşată din greşeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a ras de pe suprafaţa pământului toate clădirile şi copacii pe o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi în jurul navei. În această catastrofă şi-au pierdut viaţa aproximativ 2.000 de oameni şi alţi 9.000 au fost răniţi

* Acum 103 ani (1921) avea loc semnarea Tratatului anglo-irlandez, acord între guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pe de-o parte, și reprezentanții Republicii Irlandeze, pe de altă parte, care a încheiat Războiul Irlandez de Independență. Acordul prevedea înființarea în termen de un an a Statului Liber Irlandez, ca dominion autonom în cadrul „comunității națiunilor cunoscute sub numele de Imperiul Britanic”, un statut „similar cu cel al Dominionului Canadei”. De asemenea, a oferit Irlandei de Nord, care fusese creată prin Legea Guvernării Irlandei din 1920⁠, o opțiune de a se separa de Statul Liber Irlandez, opțiune pe care aceasta a exercitat-o imediat. Acordul a fost semnat la Londra la 6 decembrie 1921, de reprezentanți ai guvernului britanic⁠ (inclusiv prim-ministrul David Lloyd George, care era conducea delegația britanică) și de reprezentanți ai Republicii Irlandeze, între care Michael Collins și Arthur Griffith. Reprezentanții irlandezi aveau statutul de plenipotențiar⁠ (negociatori împuterniciți să semneze un tratat fără a se mai consulta cu superiorii lor) acționând în numele Republicii Irlandeze, deși guvernul britanic a refuzat să recunoască acest statut. După cum prevedeau termenii săi, acordul a fost aprobat de „o reuniune” a membrilor aleși în Camera Comunelor din Irlanda de Sud⁠ și [separat] de Parlamentul Britanic. Deși tratatul a fost aprobat la limită, diviziunile pe marginea lui au condus la Războiul Civil Irlandez, care a fost câștigat de partea pro-tratat. Statul Liber Irlandez, așa cum este prevăzut de tratat, a apărut atunci când constituția sa a devenit lege la 6 decembrie 1922 printr-o proclamație regală⁠

* Cu 83 de ani în urmă (1941) Marea Britanie declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când, după demisia celui de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (2.XII.1944), s-a constituit un guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior

* În urmă cu 26 de ani (1998) avea loc constituirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene. În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate. La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale

* În urmă cu 19 ani avea loc semnarea, la Bucureşti, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (denumit în continuare „Acord de cooperare în domeniul apărării”), fiind primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. Acordul dintre România şi SUA a fost semnat pe data de 6 decembrie 2005 şi ratificat de Senat în 2006, după îndelungi dezbateri. El prevede obligaţiile celor două părţi în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice şi reglementează coordonatele şi cadrul de interacţiune al autorităţilor române cu Comandamentul forţelor SUA. Potrivit documentului, SUA vor avea în România baze militare şi centre de antrenament la Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), Babadag (jud. Tulcea), Cincu (jud. Braşov) şi Smârdan (jud. Galaţi). Acordul a fost semnat, la Palatul Cotroceni, de secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul afacerilor externe de la acea vreme Mihai-Răzvan Ungureanu, în prezenţa fostului preşedinte Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi a ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman

* Cu 7 ani în urmă (2017) preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite ale Americii recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, anunţ care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu

* Tot acum 7 ani (2017) Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la Jeju, în Coreea de Sud, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

* În urmă cu 4 ani (2020) au avut loc alegeri legislative în România, în care Partidul Social Democrat a fost dat drept câștigător, cu aproximativ 34% din voturi. Campania electorală a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei. Cele mai recente alegeri parlamentare în România au avut loc pe 1 decembrie 2024

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Nicolae, arhiepiscopul de la Mira Liciei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Nicolae, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri

– 6 – 31.XII: „Zilele Colindului din România”, au fost instituite prin Legea nr. 171 din 23 iunie 2021, aceasta reprezentând un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României şi în comunităţile de români de pretutindeni. Ministerul Culturii întocmeşte un calendar de evenimente iar unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare şi instituţiile culturale pot participa la acţiuni de promovare a practicării colindului, precum şi de identificare şi creare a fondului de colinde

– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902)

– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 1936)

– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a Bibliei din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1948) – 160 de ani. NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a marcat anul 2019 ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1893: S-a născut filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1894: S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 1976) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966)

– 1903: S-a născut Niculae I. Herescu, latinist, poet, prozator, eseist și traducător (m. 1961, la Zürich, în Elveția)

– 1909: S-a născut preotul ortodox Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998, în cimitirul din Giulești, „neputrezit și răspândind bună mireasmă”, fiind considerat făcător de minuni (m. 1983) – 115 ani

– 1912: A murit arhitectul şi profesorul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (n. 1852)

– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857)

– 1931: S-a născut Alexandru StarK, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris)

– 1931: S-a născut Aurora Cornu, scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare, stabilită în Franța (m. 2021)

– 1932: S-a născut Petru Borza (numit și „Pătru lu’ Vălean”), olar din Obârșa, județul Hunedoara, „unul dintre cei mai reprezentativi creatori populari ai acestor locuri, identificându-se, prin tot ce a realizat, cu moștenirea de veacuri a inegalabililor meșteri populari din Țara Zarandului”; în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu

– 1933: S-a născut Elena – Esther Tacciu, critic şi istoric literar, eminescolog, poetă şi traducătoare; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980)

– 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975)

– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902)

– 1957: S-a născut pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (m. 1977)

– 1963: A murit Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (n. 1900)

– 1973: S-a născut Mihai Goțiu, jurnalist și scriitor; cunoscut activist împotriva proiectului minier de la Roșia Montană; membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România; senator (2016-2020)

– 1976: A murit istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (n. 1919)

– 1988: A murit operatorul de film, actorul și regizorul Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1905)

– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913) – 35 de ani

– 1991: A murit Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (n. 1921)

– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910) – 30 de ani

– 2007: A murit Marius Tupan, romancier, dramaturg, jurnalist cultural; redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (n. 1945)

– 2007: A murit artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (n. 1954)

– 2010: A murit Sergiu Luca, violonist american de origine română (n. 1943)

– 2017: A murit biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1928)

– 2018: A murit profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (n. 1944)

– 2023: A murit Doru Moțoc, scriitor, dramaturg, regizor, actor, poet, jurnalist și profesor; personalitate emblematică pentru renaşterea culturală a orașului Râmnicu Vâlcea (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Belarus: Președintele rus Vladimir Putin va vizita capitala Minsk unde va participa la o ședință a „Consiliului Suprem de Stat” al „statului uniune”.

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din al treilea trimestru în zona euro (a treia estimare)

– Aruba: Alegeri legislative

– Mumbai: Decizia Băncii Centrale a Indiei privind ratele dobânzilor

– Emiratele Arabe Unite: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu Abu Dhabi (6 – 8 dec.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Finlanda; aniversarea proclamării independenţei – 1917

– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605)

– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495)

– 1640: S-a născut Claude Fleury, teolog, istoric și pedagog francez (m. 1723)

– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m. 1850)

– 1779: A murit Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez; considerat ca unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (n. 1699) – 245 de ani

– 1823: S-a născut Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1900)

– 1848: S-a născut, în Republica Cehă, Johann Palisa, astronom austriac, care a descoperit un mare număr de asteroizi, în total 122, de la 136 Austria (în 1874) până la 1073 Gellivara (în 1923); a fost și autorul a două cataloage care menționează poziția a aproape 4.700 de stele (m. 1925)

– 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliș, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1937)

– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (n. 1816)

– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983)

– 1898: S-a născut economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie în 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (m. 1987)

– 1920: S-a născut pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (m. 2012)

– 1923: S-a născut scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigător a numeroase premii literare (m. 2013)

– 1929: S-a născut Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, Concentus Musicus Wien (m. 2016) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film, scenarist şi producător elveţian (m. 2022) – 95 de ani

– 1942: S-a născut Peter Handke, romancier, dramaturg, traducător, poet, eseist, scenarist şi producător austriac de film, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2019, „pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”

– 1956: S-a născut Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (m. 2011, într-un accident rutier)

– 1988: A murit compozitorul şi solistul american de muzică pop-rock Roy Orbison (n. 1936)

– 1994: A murit actorul italian de film Gian Maria Volontè (n. 1933) – 30 de ani

– 1997: A murit Gilbert Delahaye, scriitor belgian de origine franceză, autorul celebrei serii de albume pentru copii „Martine” (n. 1923)

– 1998: A murit sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (n. 1921)

– 2000: A murit Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian (n. 1910)

– 2013: A murit Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (n. 1926)

– 2014: A murit Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit actorul britanic Peter Vaughan (n. 1923)

– 2017: A murit Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreț, compozitor și actor francez; părintele rock and roll-ului francez și al twistului (n. 1943)

– 2018: A murit cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (n. 1955)

– 2019: A murit actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (n. 1922) – 5 ani

– 2023: A murit Marisa Pavan (născută Maria Luisa Pierangeli), actriță franceză de origine italiană; sora geamănă a actriței Pier Angeli (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 6 decembrie 2024, 15:29

S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 532 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 137 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* În urmă cu 119 ani (1905) apărea (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, revista literară „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Acum 114 ani (1910) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910, prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Cu 106 ani în urmă (1918) avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din Detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Acum 91 de ani (1933) lua sfârșit prohibiția, numită și „Experiementul nobil”, în Statele Unite ale Americii. Interdicția de a vinde, cumpăra și importa alcool în America fusese decretată în 16 ianuarie 1920. În perioada imediat următoare încheierii Primul Război Mondial, liderii americani, la presiunea unor grupuri din societatea civilă care promovau moderația și abstinența de la consumul de alcool, au modificat Constituția. Amendamentul 18 dădea naștere erei Prohibiției prin interzicerea producerii, vânzării și transportului de alcool. Scopul actului legislativ era cel de a eradica efectele dăunătoare ale alcoolului din societatea americană, viciu pe seama căruia erau puse toate relele precum infracționalitatea, sărăcia, violența în familie și chiar productivitatea scăzută a muncitorilor. Amendamentul 18 era văzut drept un „experiment nobil” care își propunea să schimbe America. Însă acest experiment american nu a dat rezultatul scontat. Chiar punerea în aplicare a legii s-a dovedit a fi aproape imposibilă. Congresul a alocat pentru asta suma de 5 milioane de dolari, bani care s-au dovedit insuficienți în lupta cu alcoolul devenit ilegal. Localurile ilicite au înflorit în toată țara, băutura era adusă ilegal din străinătate, iar fabricile locale nu dispăruseră complet. Producția, distribuția și vânzarea de alcool a devenit o adevărată industrie extrem de profitabilă pentru bandele de infractori din toate marile orașe. Până la sfârșitul deceniului trei, americanii se săturaseră de acest experiment. Exasperarea cauzată de eșecul său și ideea că taxele impuse pe alcool vor furniza veniturile necesare pentru alte programe naționale au dus în cele din urmă, în 1933, la ratificarea amendamentului 21. Nobilul experiment se încheia cu un eșec răsunător și alcoolul a revenit, triumfal, în toate barurile Americii

* Cu 86 de ani în urmă (1938) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole, prin care se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha

* În urmă cu 34 de ani (1990) apărea primul număr al cotidianului „Curierul naţional”, primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* Acum 32 de ani Unified Task Force (UNITAF), forță multinațională condusă de Statele Unite ale Americii, cu aprobarea Națiunilor Unite, a operat în Somalia în perioada 5 decembrie 1992 – 4 mai 1993. Inițiativa americană (cu numele de cod Operation Restore Hope) a avut ca sarcină punerea în aplicare a Rezoluției 794 a Consiliului de Securitate al ONU: crearea unui mediu protejat pentru efectuarea de operațiuni umanitare în jumătatea sudică a Somaliei. Mandatul inițial al UNITAF a fost acela de a folosi „toate mijloacele necesare” pentru a garanta livrarea de ajutor umanitar în conformitate cu Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, și este considerată a fi fost un succes. Secretarul general al Națiunilor Unite de la acea vreme, Boutros Boutros-Ghali, a stabilit că prezența trupelor UNITAF a avut un „impact pozitiv asupra situației de securitate din Somalia și asupra furnizării efective a asistenței umanitare”. Se estimează că 100.000 de vieți au fost salvate ca urmare a asistenței externe

* Se împlinesc 30 de ani (1994), de când, în zilele de 5 şi 6 decembrie, la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într-o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Cu 23 de ani în urmă, în ziua de 5 decembrie 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române. Ceremonia a început în Sala de Prezidiu a Academiei Române, unde acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române (din 1998 până în aprilie 2006), președintele de atunci Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit o placă inaugurală, mărturie a acestui moment ce a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții naționale. În alocuțiunea de deschidere din amfiteatrul care poartă numele lui Ion Heliade Rădulescu, fost președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion a prezentat noul edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 mp, din care 10.450 mp sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în 2000

* Acum 11 ani (2013) Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

* Tot în urmă cu 11 ani (2013) obiceiul Colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova a fost înscris în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Baku, Azerbaidjan

* Se împlinește 1 an (2023) de când dosarul multinaţional „Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor”, depus de zece ţări, între care şi România, a fost înscris la această dată pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO, la cea de-a 18-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvagardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Transhumanţa contribuie la incluziunea socială, consolidând identitatea culturală şi legăturile dintre familii, comunităţi şi teritorii, contracarând în acelaşi timp efectele depopulării rurale. Practică ancestrală, transhumanţa decurge dintr-o cunoaştere profundă a mediului şi presupune practici sociale şi ritualuri legate de îngrijirea, creşterea şi dresajul animalelor şi de gestionarea resurselor naturale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Sava, abate (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944) – 165 de ani

– 1873: S-a născut Nicolae Vaschide, filosof, logician, psiholog și psihiatru; întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale (m. 1907, la Paris). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 7.XII.1873, iar altele la 19.XII.1874

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris)

– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich). NOTĂ: Unele surse maționează ca dată a nașterii 6.XII.1903

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1917: S-a născut artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (m. 1995)

– 1918: S-a născut Alexandru Bidirel, rapsod popular instrumentist din Bucovina, virtuoz al viorii; a fost apreciat de muzicienii și cercetătorii fenomenului muzical din arealul românesc drept etalon al conduitei stilistice și artistice în ceea ce privește interpretarea la vioară a muzicii tradiționale bucovinene (m. 1985)

– 1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie (studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine) din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015) – 95 de ani

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune; a fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (1990-2020), director general al Corului Național de Cameră „Madrigal” (m. 2020)

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013)

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; a înființat mai multe formații-concept, interesat fiind de experimentele artistice avangardiste și de mixtura între diverse stiluri muzicale, precum folk, muzică arhaică românească, africană și asiatică, muzică electronică, rock progresiv, new wave și altele; stabilit în Germania – 75 de ani

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1951: S-a născut Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1; fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București (m. 2020)

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă

– 1972: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894)

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1973: S-a născut Sorin Mihai Grindeanu, informatician și politician care a ocupat funcția de prim-ministru al României (4 ian. – 29 iun. 2017); viceprim – ministru (nov. 2021 – iun. 2023); ministru al Transporturilor și Infrastructurii (din 2021); preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (2017-2020); ministru al comunicațiilor și societății informaționale (dec. 2014 – nov. 2015); deputat (din 2020; 2012-2016); prim-vicepreședinte PSD (din 2020)

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 50 de ani

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921)

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70 ai secolului XX, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (n. 1940)

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931) – 15 ani

– 2017: A murit Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007 (n. 1921)

– 2018: A murit Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

-Valletta: Malta găzduiește întâlnirea ministerială a OSCE la care vor participa ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat al SUA Antony Blinken. (5 – 6 dec.)

– Roma: Premierul italian Giorgia Meloni poartă discuții cu premierul francez Michel Barnier.

– Malabo, Guineea Ecuatorială: Conferința ECCAS – Comunitatea Economică a Statelor Africii Centrale – privind situația umanitară din Africa Centrală (5 – 6 dec.)

– Ta’qali, Malta: Al 31-lea Consiliu Ministerial al OSCE (5 – 6 dec.)

– Minsk, Belarus: Reuniunea Consiliului Suprem al Statului Uniunii

-Varșovia, Polonia: Curtea de Apel examinează cazul unui activist condamnat pentru asistare la avort

– Atlanta, SUA: Curtea de Apel din Georgia se pronunță asupra cererii președintelui Donald Trump de a-l revoca pe procurorul Fani Willis în procesul pentru presupusă manipulare a alegerilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Voluntariatului” (sau „Ziua Internaţională a Voluntarilor”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– „Ziua Mondială a Solului” – Uniunea Internaţională a Ştiinţei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluţie, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanţa solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural şi ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei şi în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susţinut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conştientizării la nivel mondial a importanţei solului. Conferinţa FAO din iunie 2013 a aprobat marcarea acestei zile şi Adunarea Generală a ONU a declarat-o în decembrie 2013

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927); când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează este considerată tot sărbătoare națională

– 1687: La această dată a fost botezat Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (m. 1762)

– 1791: A murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice (n. 1756)

– 1867: S-a născut (în Lituania) Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (m. 1935)

– 1868: S-a născut fizicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic imaginat de Niels Bohr (m. 1951)

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl, faimos pentru romanele sale istorice de aventură (n. 1802)

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976)

– 1896: S-a născut biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (m. 1984)

– 1901: S-a născut Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (m. 1966)

– 1901: S-a născut fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1932; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (m. 1976)

– 1901: S-a născut Milton Hyland Erickson, psihiatru american specializat în hipnoza medicală și terapia de familie; a ieșit în evidență prin demonstrarea influențelor minții inconștiente, ca factor creativ și generator de soluții; de o deosebită importanță sunt și influențele lui în domeniul terapiei directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop și a programării neurolingvistice (m. 1980)

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică în 1950 (m. 1969)

– 1905: S-a născut (la Viena) regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994)

– 1922: S-a născut compozitorul şi pianistul american Don Robertson (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi nuvelistul polonez Władysław Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură în 1924 (n. 1867)

– 1926: A murit pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (n. 1840)

– 1930: S-a născut Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (m. 2017)

– 1932: S-a născut fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru studiile efectuate contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare

– 1932: S-a născut Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (m. 2020)

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare; o legendă a literaturii americane; cunoscută pentru cronicile sale despre California anilor ’60 ai secolului trecut, fiind unul dintre pionierii „noului jurnalism”, combinând tehnicile tradiționale de relatare cu stilul literar și reflecții personale (m. 2021) – 90 de ani

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1939: S-a născut pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (m. 2018) – 85 de ani

– 1939: S-a născut arhitectul spaniol Ricardo Bofill, care a semnat peste 1.000 de proiecte în întreaga lume (printre care aeroportul din Barcelona, Teatrul Naţional Catalan, Palatul Congreselor din Madrid şi zgârie-norii Donnelley şi Dearborn din Chicago); în Franţa a realizat mari ansambluri rezidenţiale, precum Les Espaces d’Abraxas din Noisy-le-Grand (m. 2022) – 85 de ani

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880)

– 1946: S-a născut tenorul spaniol José Carreras (nume real: Josep Carreras i Coll)

– 1956: S-a născut pianistul polonez Krystian Zimerman

– 1963: A murit compozitorul german Karl Hartmann (n. 1905)

– 1965: A murit Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru medicină în 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (n. 1874)

– 1966: S-a născut Patricia Kaas, cântăreaţă, cantautoare, compozitoare şi actriţă franceză

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 1989: A murit Sir John (Michael) Pritchard, dirijor englez (n. 1921) – 35 de ani

– 1995: A murit geochimistul american Clair Cameron Patterson; în 1953 a realizat prima măsurătoare a vârstei Pământului (4.55 bilioane de ani) (n. 1922)

– 2001: A murit Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (n. 1935)

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Ridiger), patriarhul Rusiei din 1990; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (n. 1907)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979) (n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini ortodocşi arabi)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru Pace în 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela

– 2017: A murit scriitorul, filosoful, eseistul și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); a condus cotidianul „Le Figaro” între anii 1974 şi 1977; printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1925)

– 2019: A murit inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit Gerard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit Viktor Vladimirovici Ponedelnik, fost jucător de fotbal sovietic, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (n. 1937)

– 2020: A murit Ildikó Pécsi (Pécsi Ildikó), actriță și regizoare maghiară, laureată a premiilor Kossuth și Jászai Mari, distinsă cu titlurile de artist emerit și maestru al artei (n. 1940)

– 2022: A murit actriţa și producătoarea americană Kirstie Alley; devenită faimoasă datorită rolului interpretat în serialul de succes „Cheers” (n. 1951)

– 2023: A murit producătorul şi scenaristul de televiziune american Norman Lear, cunoscut pentru seriale de comedie de mare succes, cum ar fi ”All in the Family” şi ”Maude”, care au abordat teme sociale precum rasa şi avorturile, foarte rar menţionate până atunci la televiziunea americană; unul dintre cei mai influenţi oameni de televiziune din Statele Unite; a câştigat şase premii Emmy pentru emisiunile sale de televiziune (n. 1922) – 1 an

– 2023: A murit Denny Laine (nume la naștere: Brian Frederick Arthur Hines), textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal pe albumul de debut al formației „The Moody Blues”, „The Magnificient Moodies” (1965), iar mai târziu co-fondator al trupei „Wings” (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 4 decembrie 2024, 14:55

S-a întâmplat într-o zi de 4 decembrie

* Acum 169 de ani (1855) avea loc inaugurarea Şcolii de Mică Chirurgie de pe lângă Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă din Bucureşti. Înfiinţarea învăţământului farmaceutic în România este legată de numele doctorului Carol Davila, din a cărui iniţiativă se deschide, la data de 4 decembrie 1855, Şcoala de Mică Chirurgie sau de Felceri în Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă, unde erau pregătiţi numai câţiva elevi farmacişti. Interesul pentru acest domeniu îl determină însă, ca la scurtă vreme, mai exact la 16 august 1858, să întemeieze Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, cu 110 elevi, dintre care 20 urmau cursurile de Farmacie. La fel de preocupat de domeniul farmaceutic s-a dovedit şi profesorul Ştefan Minovici, care, în 1898, ridica învăţământul farmaceutic la rang universitar, desprinzându-se astfel de tutela Facultăţii de Medicină (4/16)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Civil (în vigoare de la 1/13.I.1866), alcătuit după modelul Codului napoleonian şi al Codului Civil italian, dar având la bază şi unele prevederi ale vechiului drept românesc (4/16)

* Tot 160 de ani (1864) sunt marcați de când avea loc promulgarea, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii nr. 1709 pentru constituirea Corpului de Advocaţi, considerată actul de naştere al avocaturii moderne în România

* Acum 136 de ani (1888) apărea, la Bucureşti, până la data de 31.XII.1889/12.I.1890, „foaia literară şi politică săptămânală” „Fântâna Blanduziei”, condusă de un comitet de redacţie printre ai cărui membri se număra şi Mihai Eminescu (4/16)

* Cu 103 ani în urmă (1921) în cadrul Adunării Generale a Societăţii Sportive Politehnica Timişoara, s-a organizat oficial clubul de fotbal Politehnica Timişoara; primul preşedinte a fost profesorul Victor Vlad

* Tot într-o zi de 4 decembrie, în urmă cu 84 de ani (1940), avea loc la Berlin, semnarea unui acord de colaborare economică româno-german pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instaurate de Reich. „Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românești” a fost unul din principalele instrumente pentru pătrunderea capitalurilor germane în industria românească. România devenea un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de-al treilea Reich

* Acum 69 de ani avea loc concertul inaugural al Filarmonicii de Stat din Cluj, Filarmonica fiind înfiinţată la 1.IX.1955. În data de 4 decembrie 1955 avea loc primul concert al Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta Maestrului Antonin Ciolan, fondatorul acesteia

* În urmă cu 67 de ani, pe 4 decembrie 1957, a avut loc la Vadu Roșca, în Vrancea, reprimarea unei revolte țărănești împotriva colectivizării, de către trupe de Securitate, reprimarea ulterioară fiind comandată de Nicolae Ceaușescu. Început în 1949, procesul de colectivizare de inspirație sovietică, a întâlnit o dârză rezistență din partea țăranilor. La Vadu Roșca, însă, s-a petrecut cea mai sângeroasă reprimare a unui șir de revolte țărănești împotriva colectivizării care au avut loc în mai multe zone ale țării. În regiunea Galați, care includea județul Vrancea de azi, la sfârșitul lui 1957 și începutul lui 1958 țăranii din comunele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca s-au opus înființării de Gospodării Agricole Colective (GAC), cerând restituirea cererilor de adeziune făcute anterior sub presiunea activiștilor Partidului Muncitoresc Român (PMR), cum se numea atunci Partidul Comunist Român. Au fost uciși 9 cetățeni, iar alți 17 au fost răniți

* Ca parte a programului Mercury, NASA trimitea în spațiu, acum exact 65 de ani (1959), misiunea Little Joe 2 care transporta maimuța Sam (din rasa Macaca mulatta), pentru a testa funcționalitatea sistemelor și efectele adverse ale spațiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute și 6 secunde

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Muceniţă Varvara (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1883: S-a născut istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei specialităţi; membru titular al Academiei Române din 1941 (m. 1944)

– 1890: S-a născut medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1965)

– 1895: S-a născut Octav Dessila, prozator şi dramaturg (m. 1976)

– 1901: S-a născut Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (m. 1972)

– 1902: A murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828)

– 1907: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Suciu; renumit predicator şi autor de lucrări pentru tineret; arestat de autorităţile comuniste instalate în România, la sfârşitul anilor ’40 ai secolului XX (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1910: S-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004)

– 1913: S-a născut Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (m. 1999)

– 1923: S-a născut filologul și profesorul Iancu Fischer; studii de fonologie, lexicologie şi gramatică latină şi română; traduceri din texte clasice; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România (m. 2002)

– 1929: S-a născut compozitorul, muzicologul, violistul şi dirijorul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993) – 95 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov; cercetător științific în Fizica Nucleară, domeniu în care a început să lucreze încă de la înființarea Institutului de Fizică Atomică din București-Măgurele; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; a condus un program amplu de reprofilare a ciclotronului pentru cercetări aplicative; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; cercetări aplicative cu acceleratorul ciclotron în domeniul fizicii suprafeței și a interfeței (în premieră în țara noastră) – bazate pe spectrometria de electroni Auger, pulverizare ionică, retro-împrăștierea particulelor alfa; a colaborat la realizarea unor lucrări experimentale în domeniul fizicii positronium-ului; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2021)

– 1942: A murit poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (n. 1889)

– 1950: S-a născut actorul Ion Riţiu, cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme regizate de Sergiu Nicolaescu; a făcut parte din echipa Teatrului Naţional Târgu Mureş din 1975, imediat după ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti (m. 2024)

– 1959: S-a născut Marcel Pavel, interpret de muzică uşoară, compozitor și poli-instrumentist – 65 de ani

– 1967: A murit pictorul Ştefan Szönyi (n. 1913)

– 1970: A murit Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (n. 1883)

– 1977: S-a născut Octavian Saiu, profesor, cercetător și critic de teatru; secretar general adjunct al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT) și președinte al Secției Române AICT – Teatrologie; moderatorul Conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, din 2004

– 1983, 4/5: A murit criticul şi istoricul literar Al.[exandru] Oprea (n. 1931)

– 1987: A murit Constantin Noica, filosof şi eseist; unul dintre cei mai erudiți gânditori români, „parcurgând aproape tot registrul filosofiei” (A. Dumitriu), de la gnoseologie, filosofia culturii, axiologie și antropologie filosofică la ontologie și logică; o contribuție capitală a adus în domeniul ontologiei și metafizicii; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1909)

– 1996: A murit poetul Nicolae Coban (n. 1915)

– 1998: A murit soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (n. 1925)

– 2000: A murit artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000); fiul sociologului Ernest Bernea (n. 1938)

– 2004: A murit (într-un accident rutier) instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (n. 1954) – 20 de ani

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice, unele preluate de radiodifuziuni din Roma, Munchen, Koln, Helsinki, Sarajevo, Belgrad, Bratislava; distins (în anii 1971, 1973 şi 1978) cu Premiul Radiodifuziunii Române (n. 1931) – 15 ani

– 2009: A murit Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (n. 1944) – 15 ani

– 2021: A murit interpreta de muzică populară Tita Bărbulescu (n. 1936)

– 2022: A murit Cornel Ciupercescu, actor de teatru și film; a jucat pe scenele Teatrului Municipal din Ploiești (1971-1990) și a Teatrului Evreiesc de Stat din București (din 1990) (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Cea de-a 86-a ceremonie de decernare a Premiului Albert Londres, cel mai înalt premiu pentru jurnalism francez, numit în onoarea jurnalistului Albert Londres. Creat în 1932, a fost acordat pentru prima dată în 1933 și este considerat echivalentul francez al Premiului Pulitzer. În fiecare an sunt premiați trei laureați

– Paris: Decizie în procesul de recurs al regizorului Roman Polanski, dat în judecată pentru defăimare de actrița britanică Charlotte Lewis

– Washington, DC: Fed Beige Book

– Manama, Bahrain: Campionatul Mondial IWF de haltere (4 – 14 dec.)

– Bază Aeriană Yokota, Japonia: Forța Spațială SUA deschide o unitate în Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Băncilor”, sărbătorită din 2020, a fost stabiltă de Adunarea Generală a ONU prin rezoluția 74/245 din 19.XII.2019, pentru a evidenția contribuția băncilor la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la îmbunătățirea nivelului de trai

– 1131: A murit Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (n. 1048)

– 1595: S-a născut Jean Chapelain, scriitor francez, unul dintre fondatori şi primii membri ai Academiei Franceze și unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului (m. 1674)

– 1642: A murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei (n. 1585)

– 1679: A murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (n. 1588) – 345 de ani

– 1732: A murit John Gay, poet şi dramaturg englez (n. 1685)

– 1777: S-a născut (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Recamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (m. 1849)

– 1795: S-a născut Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof englez (m. 1881)

– 1798: A murit Luigi Galvani, fizician şi medic italian; unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737)

– 1799: S-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (m. 1885) – 225 de ani

– 1848: A murit preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (n. 1792)

– 1866, 4/16: S-a născut pictorul, graficianul şi scriitorul rus Vassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative (m. 1944)

– 1875: S-a născut poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (m. 1926)

– 1883: S-a născut scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (m. 1969)

– 1892: S-a născut Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (m. 1975)

– 1893: S-a născut scriitorul croat August Cesarec (m. 1941)

– 1893: A murit John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul Tyndall”) (n. 1820)

– 1898, 4/16: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)

– 1908: S-a născut Alfred Day Hershey, biolog şi genetician american; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1969, alături de Max Delbrück şi Salvador Luria (m. 1997)

– 1918: S-a născut profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul ”Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (m. 2011)

– 1921: S-a născut actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (m. 2013)

– 1922: S-a născut actorul francez de film Gérard Philipe (m. 1959)

– 1924: S-a născut Frank Press, geofizician şi seismolog american; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020) – 100 de ani

– 1927: S-a născut prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (m. 2019)

– 1930: S-a născut chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (m. 2013)

– 1932: A murit Gustav Meyrink, scriitor şi traducător austriac, faimos mai ales pentru romanul „The Golem” (n. 1868)

– 1933: A murit Stefan George, poet, traducător şi editor german (n. 1868)

– 1935: A murit medicul francez Charles Richet; numeroase contribuţii în domeniul fiziologiei (neurochimie, termoreglare, digestie, respiraţie); a studiat şocul anafilactic; Richet s-a ocupat nu numai de medicină, printre lucrările sale s-au găsit şi cărţi de istorie, sociologie, filosofie, psihologie, dar şi piese de teatru şi poezii; Premiul Nobel pentru medicină în 1913; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1850)

– 1940: S-a născut muzicianul american Richard Robbins; a compus coloanele sonore pentru aproape toate filmele regizate de James Ivory şi produse de Ismail Merchant (m. 2012)

– 1945: A murit biologul american Thomas Hunt Morgan; unul dintre fondatorii geneticii; a descoperit mecanismul cromozomial de transmitere ereditară (morganismul), ca şi cel al determinării sexului; Premiul Nobel pentru medicină în 1933 (n. 1866)

– 1949: S-a născut Jeff Bridges, actor american, muzician, producător, fotograf, caricaturist şi narator – 75 de ani

– 1954: S-a născut Pál Ács (cel tânăr), scriitor și istoric literar maghiar – 70 de ani

– 1954: S-a născut Tony Todd (Anthony Tiran Todd), actor american și producător de film; celebru pentru interpretarea rolului principal în seria horror „Candyman” (m. 2024) – 70 de ani

– 1969: S-a născut Shawn Corey Knowles-Carter, cunoscut și sub numele de Jay-Z, rapper, om de afaceri, producător de discuri, antreprenor, filantrop și actor american; unul dintre cei mai de succes antreprenori și artiști hip-hop din America, fiind constant considerat unul dintre cei mai mari rapperi ai tuturor timpurilor; a vândut aproximativ 50 de milioane de albume în întreaga lume și a primit paisprezece premii Grammy pentru activitatea sa muzicală și numeroase alte nominalizări – 55 de ani

– 1975: A murit Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (n. 1906)

– 1976: A murit Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (n. 1913)

– 1982: S-a născut Nicholas James Vujicic, predicator și vorbitor motivațional din Australia, născut cu Tetra-amelia, o afecțiune rară caracterizată prin absența tuturor celor patru membre

– 1984: A murit actorul american Jack Mercer; şi-a împrumutat „vocea” unor cunoscute personaje din desene animate (Popeye marinarul sau motanul Felix); a fost înscris în „Cartea Recordurilor” pentru perioada cea mai lungă în care vocea sa a interpretat personaje din desene animate (n. 1910) – 40 de ani

– 1987: A murit regizorul american de film Rouben Mamoulian (n. 1897, la Tbilisi în Georgia)

– 1993: A murit Frank Zappa, chitarist, compozitor şi dirijor american (n. 1940)

– 1995: A murit Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1916)

– 2008: A murit Forrest J. Ackerman, editor american, supranumit „Domnul Science Fiction”; nu a avut un rol important doar în iniţierea, organizarea şi difuzarea comunităţii science-fiction, ci a reprezentat o figură-cheie şi în receptarea culturală a stiinţifico-fantasticului ca gen respectabil în sfera literaturii, a artei şi a cinematografiei (n. 1916)

– 2009: A murit Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (n. 1928) – 15 ani

– 2011: A murit fotbalistul brazilian Sócrates (numele complet: Sócrates Brasileiro Sampaio da Souza Vieira de Oliveira); considerat unul dintre cei mai buni mijlocași din istoria fotbalului; şi-a atras porecla „Doctorul” după ce a terminat Facultatea de Medicină, devenind unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali din lumea fotbalului (n. 1954)

– 2013: A murit jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (n. 1933)

– 2015: A murit actorul american Robert Loggia (n. 1930)

– 2020: A murit Antonín Jaroslav Liehm, scriitor, editor, traducător și publicist de origine cehă; în 1984, a fondat revista de cultură europeană Lettre Internationale; și-a desfășurat o mare parte a activității la Paris (n. 1924)

– 2020: A murit Eugenia Butnaru, actriță de teatru și cinema din Rep. Moldova; declarată Maestru în Artă și Artist al Poporului (n. 1936)

– 2022: A murit fostul pilot francez de Formula 1 Patrick Tambay; a câştigat două Mari Premii, unul în 1982 şi celălalt în 1983, pilotând pentru Ferrari; de asemenea, el a concurat pentru echipele McLaren şi Renault şi a câştigat de două ori Campionatul Nord-American CanAm (1977 şi 1980) (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 3 decembrie 2024, 14:06

S-a întâmplat într-o zi de 3 decembrie

* Acum 164 de ani (1860) era încheiată Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o putere străină, intrată în vigoare la 1/13.II.1862 (3/15)

* Cu 163 de ani în urmă (1861), în mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori” (3/15)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când apărea Decretul nr. 1703 pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române. Decretul prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872). Patriarhia din Constantinopol a recunoscut oficial autocefalia BOR abia în anul 1885 (3/15)

* Acum 159 de ani (1865) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf. Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului (3/15)

* Cu 123 de ani în urmă (1901) era înfiinţată Societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând

* Acum 97 de ani (1927) avea loc Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate. În Adunarea de constituire s-a ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţii ziarişti sportivi ai vremii Grigore Caracostea (preşedinte) şi Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepreşedinţi)

* În urmă cu 61 de ani (1963) guvernele român şi belgian hotărau să ridice legaţiile lor, de la Bruxelles şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. În 1838, Belgia înființează la Galați primul său consulat, mutat, în 1842 la Bucureşti şi transformat, în 1870, în agenţie diplomatică. După 1855, sunt înfiinţate consulate şi viceconsulate la Brăila, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Sulina. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite prin Decretul regal din 16/28.II.1880, la rang de legaţie. La 17/29 martie 1880, după recunoaşterea independenţei României, a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legaţie. La 11 februarie 1941, relaţiile diplomatice au fost întrerupte, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă, la 3 decembrie 1963

* Cu 57 de ani în urmă (1967) avea loc realizarea primului transplant reuşit al unei inimi umane, de către medicul sud-african Christiaan Barnard (n. 1922 – m. 2001), la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Africa de Sud)

* Acum 56 de ani (1968) intra în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic (semnat la 22.IV.1968)

* Acum 47 de ani (1977) erau inaugurate lucrările de execuţie a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II. În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la data de 19 februarie 1977 la Bucureşti, s-au demarat activităţile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenţiei la Porţile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA. Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizaţiile de execuţie ale fiecărei ţări. Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredinţată organizaţiilor de execuţie ale părţii române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizaţiile iugoslave. Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul Mare

* Tot 47 de ani sunt marcaţi (1977) de la înființarea Muzeului Județean de Istorie Botoșani, în clădirea construită după planurile arh. Petre Antonescu, astăzi monument istoric (cod LMI BT-II-m-B-01937). Muzeul Judeţean de Istorie, aflat pe Strada Unirii din municipiul Botoşani, este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate

* În urmă cu 32 de ani (1992) avea loc transmiterea primului SMS (Short Message Service) de către programatorul britanic Neil Papworth. Acesta a trimis de la un calculator primul mesaj text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, care era angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conţinutul SMS-ului era: „Crăciun fericit”. SMS-ul a devenit o modă abia după anul 2000

* Acum 31 de ani (1993) a început să emită, la București, „Radio Romantic”, la început purtând numele Radio Antena 1

* Sunt marcați 30 de ani de când, pe 3 decembrie 1994, după ani de cercetare și dezvoltare intensă, compania japoneză de electronice, Sony, cunoscută pentru crearea de produse ca radioul cu tranzistori TR-55, reportofonul la domiciliu CV-2000, playerul audio portabil Walkman, și playerul compact disc CDP-101, a lansat oficial PlayStation în Japonia. Spre deosebire de Nintendo sau Sega, PlayStation a fost conceput ca o consolă mai accesibilă pentru dezvoltatorii terți. Oferind un suport excelent pentru CD-ROM-uri, PlayStation a eliminat limitările impuse de cartușe, ceea ce a permis dezvoltarea unor jocuri mult mai complexe din punct de vedere grafic și narativ. Jocuri precum Ridge Racer și Tekken au demonstrat rapid puterea grafică a consolei, în timp ce Final Fantasy VII, lansat puțin mai târziu, a arătat capacitatea PlayStation-ului de a spune povești epice. La momentul lansării, PlayStation avea de înfruntat o concurență acerbă din partea unor giganți ai industriei. Nintendo lansa în aceeași perioadă Nintendo 64, o consolă care se baza încă pe cartușe, iar Sega Saturn era deja pe piață. Totuși, avantajele oferite de CD-uri și relațiile puternice pe care Sony le-a construit cu dezvoltatorii terți au transformat rapid PlayStation într-o platformă dominantă. În primul an de la lansare, Sony a vândut peste un milion de unități doar în Japonia, succes care s-a repetat și la lansarea internațională, în septembrie 1995. În câțiva ani, PlayStation a devenit prima consolă de jocuri care a depășit 100 de milioane de unități vândute la nivel global, stabilind noi standarde în industrie

* Acum 12 ani (2012) Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Stiință și Cultură – UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial desfăşurată la Paris, în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea „Ceramicii româneşti de Horezu” în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. România mai apare, până la această dată, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO cu „Ritualul Călușului”, (inclus la 25 nov. 2005), și cu „Doina” (2 oct. 2009). Ulterior au mai fost adăugate pe listă: „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova” (5 dec. 2013), „Jocul fecioresc din România” (2 dec. 2015), „Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova” (1 dec. 2016) și „Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie” (6 dec. 2017)

* Se marchează 1 an de când primul tren nou achiziţionat de România în ultimii 20 de ani a sosit în ţară în data de 3 decembrie 2023, ajungând în ziua următoare în Gara de Nord. Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani, garnitura Alstom Coradia Stream face parte din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Noul tren a fost în teste statice şi dinamice, care s-au făcut la Făurei, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România. Trenul electric de la Alstom a ajuns, după mai multe amânări, să facă primul drum cu călători, plecând din Gara de Nord din București miercuri, 20 noiembrie, la ora 9:30, cu destinația Brașov

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Francisc Xaveriu, preot (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1873: S-a născut filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (m. 1945)

– 1879: S-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1965) – 145 de ani

– 1888, 3/15: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul Ion Nonna Otescu (m. 1940)

– 1891: S-a născut sculptorul şi scriitorul Oscar Han (m. 1976)

– 1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1927: S-a născut Demostene Andronescu, poet al închisorilor comuniste, deținut politic vreme de 12 ani, trecut prin reeducarea psihică de la Aiud

– 1933: S-a născut compozitorul Liviu Dandara (m. 1991)

– 1938: S-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002)

– 1939: S-a născut Gheorghe Mărmureanu, specialist în seismologie; între 1990-1996 a fost șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II; în 1996 a fost numit director științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), iar din 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, îndeplinește funcția de director onorific; este membru al Societății Române de Fizică, al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion (din 1969) și al World Academy of Sciences (Trieste, Italia); a primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering, Editura Academiei Române, 1987 – 85 de ani

– 1944: A murit Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetător al relaţiilor culturale româno-engleze (n. 1881) – 80 de ani

– 1947: S-a născut actorul, regizor şi scenaristul Ion Haiduc

– 1948: S-a născut poeta și editoarea Mara Nicoară (m. 2021)

– 1954: A murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886) – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1888

– 1966: S-a născut Cătălin Botezatu, designer vestimentar şi fotomodel

– 1972: S-a născut colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România); şi-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019 (m. 2020)

– 1976: A murit compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (n. 1906)

– 1987: A murit Dorin Liviu Zaharia, muzician, compozitor, cântăreț de rock și folk, poet, eseist şi filosof; autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş.a.) (n. 1944)

– 1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (n. 1915)

– 1991: A murit Petre Ţuţea; filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (n. 1902)

– 1994: S-a născut Crina „Coco” Popescu (numele real: Crina Imola Popescu), cel mai tânăr alpinist din lume şi prima femeie din lume care a încheiat circuitul celor şapte cei mai înalţi vulcani de pe cele 7 continente; în 2013 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor fiind desemnată „cea mai de succes tânără alpinistă din lume” datorită palmaresului ei impresionant de recorduri mondiale de vârstă în alpinism: deţine 7 recorduri mondiale de vârstă; la vârsta de 14 ani a obţinut titlul de Maestru al Sportului; este supranumită de World Record Academy „căprioara din Carpaţi” – 30 de ani

– 1997: A murit (la Copenhaga) Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (n. 1929)

– 2021: A murit Ioan Teodorescu, una dintre marile personalități ale rugbyului românesc, jucător cu o carieră impresionantă şi antrenor (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luanda: Președintele SUA Joe Biden se întâlnește cu liderii angolezi.

– Londra: Vizita de stat a emirului statului Qatar Tamim bin Hamad Al Thani, care va fi primit de Regele Charles și Regina Camilla ai Marii Britanii la Palatul Buckingham (3 – 4 dec.)

– Bruxelles: Miniștrii de externe aliați se vor întâlni la sediul NATO, în perioada 3-4 decembrie, într-o întâlnire prezidată de secretarul general Mark Rutte. Se așteaptă ca Rutte să facă declarații de presă în ambele zile

– Bișkek: Prim-ministrul Kazahstanului Oljas Bektenov va vizita Kârgâzstanul pentru a participa la a 12-a reuniune a Consiliului Interguvernamental Kârgâz-Kazahstan. (3 – 4 dec.)

-Singapore: Ministrul australian de externe Penny Wong va discuta despre politica externă la forumul IISS

– Veneția: Verdict în procesul fostului iubit acuzat de uciderea studentei italiene Giulia Cecchettin

– Istanbul: Audierea de judecată privind prăbușirea hotelului Grand Isias în timpul cutremurului din 2023

– Londra: Urmează să fie anunțat câștigătorul Premiului Turner, cea mai importantă distincție acordată pentru artă contemporană în Regatul Unit

– Japonia: Manifestări de marcare a 30 de ani de la lansarea primului Playstation de către compania Sony

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru persoanele cu dizabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate

– #GivingTuesday (sau „Ziua Mondială a Faptelor Bune”) este o mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. Inițiată de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în 2012, în scopul promovării unei zile dedicate altruismului, #GivingTuesday a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări. În România ziua este marcată din 2017. #GivingTuesday cade în aceeași zi în fiecare an: marți, după Ziua Recunoștinței din SUA

– 1596: S-a născut Nicolo Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivari (m. 1684)

– 1729: La această dată a fost botezat Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (m. 1783) – 295 de ani

– 1812: S-a născut Hendrik Conscience, scriitor belgian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (m. 1883)

– 1838: S-a născut Cleveland Abbe, astronom şi meteorolog american, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (1891) (m. 1916)

– 1883: S-a născut Anton von Webern (Anton Friedrich Wilhelm von Webern), compozitor şi dirijor austriac (m. 1945)

– 1886: S-a născut fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937, cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1978). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918-2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru fizică

– 1888: A murit Carl Zeiss, optician german, inventatorul renumitului tip de sticlă ce-i poartă numele; a întemeiat, în 1846, cunoscuta firmă de instrumente optice din Jena (n. 1816)

– 1894: A murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850) – 130 de ani

– 1900: S-a născut chimistul german Richard Kuhn; studii în domeniul vitaminelor; în 1935 a sintetizat vitamina B; Premiul Nobel pentru chimie în 1938 (m. 1967)

– 1904: S-a născut ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (m. 2003) – 120 de ani

– 1908: S-a născut actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Charles Edward Underdown (m. 1989)

– 1911: S-a născut Nino Rota (pe numele său adevărat Giovanni Rota Rinaldi), compozitor, pianist și dirijor italian (m. 1979)

– 1919: A murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului (n. 1841) – 105 ani

– 1921: S-a născut actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (m. 2018)

– 1923: S-a născut fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (m. 2013)

– 1927: S-a născut Andy (Howard Andrew) Williams, interpret, compozitor şi actor american de film (m. 2012)

– 1930: S-a născut Jean-Luc Godard, regizor şi critic de film, scenarist franco-elvețian; unul din pionierii curentului „La Nouvelle Vague” (m. 2022)

– 1933: S-a născut Paul J.(ozef) Crutzen, chimist neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1995 pentru că a demonstrat, în 1970, cum compușii chimici ai oxidului de azot accelerează distrugerea ozonului stratosferic, care protejează Pământul de radiațiile ultraviolete ale Soarelui; el a împărțit premiul cu chimiștii americani Mario Molina și Frank Sherwood Rowland (m. 2021)

– 1937: A murit poetul maghiar József Attila (n. 1905)

– 1938: A murit (s-a sinucis) poeta italiană Antonia Pozzi, considerată una dintre cele mai originale voci din literatura italiană modernă; în timpul vieții a scris 300 de poezii, toate publicate după moartea ei în 1938, la vârsta de 26 de ani; deși Pozzi nu a câștigat recunoaștere pentru munca ei în timpul vieții, poemele ei au fost mai târziu publicate de multe ori în Italia și au fost traduse în mai multe limbi (n. 1912)

– 1941: A murit Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (n. 1856)

– 1948: S-a născut Ozzy Osbourne (numele real: John Michael Osbourne), solistul vocal al formaţiei britanice de heavy metal „Black Sabbath”

– 1949: A murit scriitorul bulgar Elin Pelin (pseudonimul lui Dimitar Ivanov Stoianov) (n. 1877) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Mel Smith, actor britanic de comedie, regizor, scenarist, producător, scriitor (m. 2013)

– 1960: S-a născut actriţa americană de film Daryl Hannah

– 1965: S-a născut patinatoarea germană Katarina Witt, figură emblematică a patinajului artistic al anilor ’80 ai secolului XX; campioană naţională a RDG şapte ani consecutiv (1981-1988), campioană mondială de patru ori (1984, 1985, 1987 şi 1988) şi campioană olimpică de două ori (Sarajevo-1984 şi Calgary-1988)

– 1970: S-a născut (în Israel) violoncelistul american-canadian Matt Haimovitz

– 1996: A murit istoricul francez Georges Duby, unul dintre cei mai mari medievalişti ai epocii sale (n. 1919)

– 2012: A murit Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (n. 1921)

– 2018: A murit producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 10:48

S-a întâmplat într-o zi de 2 decembrie

* Acum 2538 de ani (514 î.H.) avea loc prima atestare documentară a geto-dacilor, de către istoricul grec Herodot din Halicarnas, părintele istoriei, care-i descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I

* Cu 323 de ani în urmă (1701), printr-un edict imperial, românilor din Transilvania li se lăsa libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii „recepte” (catolică, luterană, calvină şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă. Diploma din 1701, mai mult decât cea din 1699, leza interesele stărilor privilegiate din Transilvania. În aceste condiții, diploma nu a fost niciodată pusă în aplicare (2/12)

* Se împlinesc 220 de ani (1804) de când, la Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Franței (1804-1814 și 1815), în prezenţa Papei Pius al VII-lea. Napoleon Bonaparte s-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio, în Corsica. În 1802, a fost numit consul pe viață, iar în mai 1804 a fost proclamat împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I, la 2 decembrie 1804 având loc încoronarea sa. Învins, însă, definitiv la Waterloo (1815) de armatele coaliției europene, a fost silit să abdice pentru a doua oară și a fost deportat în Insula Sf. Elena, unde a murit, la 5 mai 1821. În 1840, rămășițele sale pământești au fost aduse cu o fregată în Franța și apoi depuse, la 15 iulie 1840, într-un cadru solemn, în Catedrala Domul Invalizilor din Paris

* Acum 219 ani (1805) a avut loc Bătălia de la Austerlitz, în care armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I, desfășurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraș Brno. Victoria de la Austerlitz a dus la forţarea Austriei să semneze Tratatul de la Pressburg cu Franţa şi la retragerea ruşilor în teritoriul lor

* Cu 201 ani în urmă (1823), în mesajul anual către Congres, James Monroe, preşedinte al SUA între anii 1817-1825, a lansat programul de politică externă a ţării (care-i va purta numele, „Doctrina Monroe”), prin care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa

* Acum 179 de ani (1845) se înfiinţa, la Paris, „Societatea Studenţilor Români”, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti şi Scarlat Vârnav (secretari). Societatea a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (1846) şi a militat pentru unitatea politică a Ţărilor Române. Acest fapt istoric a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume (2/14)

* În urmă cu 176 de ani (1848) urca pe tron Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul. În timpul său, în anul 1867, s-a creat statul dualist Austro-Ungaria. A participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei

* Se marchează 175 de ani (1849) de când paşoptiştii români refugiaţi la Paris înfiinţau, în capitala Franţei, „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, care milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848. Asociaţia era condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal (intrat în vigoare la 1.V.1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851). Documentul avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone și a fost în vigoare în perioada 2 decembrie 1864 – 18 martie 1936 (2/14)

* În urmă cu 123 de ani (1901) apărea la Bucureşti, (până la 27.VI/10.VII.1910), revista literară săptămânală „Sămănătorul”, avându-l ca promotor şi ideolog principal pe Nicolae Iorga. La conducerea revistei s-au aflat, succesiv, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu ş.a. (2/15)

* Acum 82 de ani (1942) avea loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago (SUA), sub îndrumarea fizicianului italian Enrico Fermi (stabilit din 1939 în S.U.A.). Prima reacție nucleară în lanț artificială, autoîntreținută a fost inițiată de Metallurgical Laboratory, condus de Enrico Fermi și Leo Szilard, sub peluza stadionului Universității din Chicago, la 2 decembrie 1942, în cadrul Proiectului Manhattan. Singura reacție nucleară în lanț autoîntreținută natural a fost descoperită la Oklo (Gabon) în septembrie 1972

* În urmă cu exact 80 de ani (1944) miniştrii PNŢ şi PNL din cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu şi-au prezentat demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând demisia guvernului. Noul guvern a fost format de generalul Nicolae Rădescu, care la 6 decembrie 1944 a obţinut învestitura. Consiliul de miniștri de largă colaborare politică, prezidat de Constantin Sănătescu, a guvernat între 4 noiembrie – 5 decembrie 1944, perioadă în care s-a confruntat permanent cu crizele provocate de comuniști și socialiști. Miniștrii PNȚ și PNL au demisionat în semn de protestat față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști. În acest context, Constantin Sănătescu și-a depus mandatul pe 5 decembrie, generalul Nicolae Rădescu fiind desemnat să formeze un nou guvern, de uniune națională

* În noaptea de 2/3 decembrie, acum 40 de ani (1984), la Bhopal, capitala statului indian Madhya Pradesh, a avut loc o explozie devastatoare prin eliberarea accidentală a 43 de tone de izocianat de metil (MIC) gazos de la fabrica de pesticide a companiei Union Carbide, fiind cel mai mare dezastru industrial din istoria lumii. Evenimentul, etichetat inițial ca „accident”, a atras atenția asupra securității fabricilor chimice din întreaga lume și reprezintă un exemplu de iresponsabilitate managerială, cu efecte devastatoare. Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 50.000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase, aproximativ 20.000 murind

* Acum 36 de ani (1988) a avut loc una dintre marile catastrofe navale maritime româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul „Sadu” (pavilion: România, IMO: 7642089, indicativ: YQSC, comandant: căpitanul Sergiu-Lucian Grigorescu), care s-a scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de circa 18 – 24 metri, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord. 15 din cei 22 de membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa

* În zilele de 2 şi 3 decembrie, acum exact 35 de ani (1989), la Summitul de la Malta, avea loc întâlnirea la nivel înalt între liderii SUA, George H. W. Bush, şi URSS, Mihail Gorbaciov, consacrată „noii ordini internaţionale”, cei doi lideri declarând încheierea „Războiului rece”

* Acum 34 de ani (1990) avea loc lansarea navei cosmice sovietice „Soiuz TM-II”, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama – primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos

Aniversări – Comemorări

– 1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (m. 1891) – 185 de ani

– 1857: S-a născut Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (m. 1897)

– 1912: S-a născut juristul şi profesorul Tudor Drăganu, specialist în drept constituţional;; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2010)

– 1932: S-a născut hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (m. 2013)

– 1935: S-a născut poetul Nicolae Labiş (m. 1956, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie)

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti (m. 2023)

– 1937: S-a născut graficianul și ilustratorul de carte Done Stan

– 1938: S-a născut Emilia Jivanov, artist plastic şi scenograf; în anul 2000, UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate

– 1939: S-a născut Dumitru Drăgan, actor de teatru și film (m. 2018) – 85 de ani

– 1940: S-a născut poetul George Iarin (pseudonimul lui Gheorghe Ionescu)

– 1940: S-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (m. 2011)

– 1944: S-a născut Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (m. 2016) – 80 de ani

– 1950: A murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist, compozitor, muzicolog și pedagog; supranumit „al Doilea Enescu”; „BBC Music Magazine” l-a desemnat, în 2010, ca fiind unul dintre cei mai buni 10 pianişti ai tuturor timpurilor; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917)

– 1951: S-a născut Alexandru Cistelecan, profesor, critic literar, considerat unul dintre cei mai importanți și influenți critici literari români contemporani, redactor-şef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureş)

– 1955: S-a născut scriitoarea basarabeană Iulia Brânză Mihăileanu (m. 2017)

– 1957: S-a născut bateristul Edi Petroşel (membru al formaţiei „Holograf”)

– 1964: S-a născut Leo (Leonard) Iorga, muzician și vocalist al formațiilor Pacific, Cargo, Compact, Schimbul 3, Pacifica, PACT by Leo Iorga & Adi Ordean și Compact B (m. 2019) – 60 de ani

– 1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (n. 1881)

– 1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă (n. 1912)

– 2013: A murit Octavian Sava, scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (n. 1928)

– 2013: A murit sculptorul Ştefan Călărăşanu; autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, „Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia; este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (n. 1947)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu (n. 1933) – 10 ani

– 2017: A murit Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (n. 1933)

– 2020: A murit Augustin Lucici, unul dintre cei mai apreciaţi pictori români contemporani, autor de artă monumentală, grafică, muzeograf; şef al Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna” din Piteşti (n. 1956)

– 2021: A murit Mihai Păstrăguş, estetician, eseist, critic de artă, profesor și publicist (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Dezvoltare)

– Riad: Președintele francez Emmanuel Macron va vizita Arabia Saudită (2 – 4 dec.)

– Luanda, Angola: Urmează să aibă loc vizita președintelui american Joe Biden

– Praia: Președintele SUA Joe Biden se întâlnește cu președintele Capului Verde, Jose Maria Neves

-Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe Kristen Michal, prim-ministrul Estoniei

– Beijing: Prim-ministrul nepalez Khadga Prasad Sharma Oli urmează să viziteze China (2 – 6 dec.)

-Singapore: Directorul general al OMS, Ngozi Okonjo-Iweala, susține un discurs la o conferință economică

– Nuku’alofa, Tonga: Vot de neîncredere împotriva prim-ministrului Akilisi Pōhiva din Regatul Tonga

– Bruxelles: Curtea de Apel de la Bruxelles se pronunță asupra petiției a 5 femei de rasă mixtă care acuză statul belgian de crime împotriva umanității

– Haga: Reuniunea anuală a Adunării Statelor Părți la Curtea Penală Internațională (2 – 7 dec.)

– Haga: Curtea Internațională de Justiție începe audierile privind clima

-New York: Întâlnire la ONU privind situația copiilor din Haiti

-New York: Conferință de presă a directorului executiv al UNICEF, Catherine Russell, despre Haiti

– Luxemburg: Eurostat prezintă date privind șomajul în octombrie în zona euro

– Riad: Reuniune COP16 pe tema deșertificării (2 – 13 dec.)

– Conakry, Guineea: O instanță specială pronunță hotărârea împotriva fostului președinte al Adunării Amadou Damara Camara, acuzat de delapidare

– Londra: Premiile Modei Britanice

– Paris: Un portret al poetului Arthur Rimbaud, desenat de amantul său Paul Verlaine în iunie 1872, va fi scos la licitaţie de casa Drouot la Paris pe 2 decembrie, cu un preţ estimativ cuprins între 100.000 şi 200.000 de euro. Acel desen stilizat, ales de Verlaine pentru a ilustra prima ediţie a operelor sale complete (1895), va fi expus în premieră pentru public cu ocazia punerii în vânzare a colecţiei lui Hugues Gall

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Abolirea Sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949 (- 75 de ani), a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om; în această zi se militează pentru eradicarea formelor contemporane de sclavie precum traficul de persoane şi organe umane, exploatarea sexuală, munca forţată, exploatarea copiilor prin muncă, recrutarea forţată a copiilor pentru a-i utiliza în conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea femeilor etc.

– „Ziua Mondială a Energiei Nucleare” este marcată din 2020, cu intenția de a face cunoscute foloasele energiei nucleare pentru mediu și societate. La 2 decembrie 1942 a avut loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago (SUA), sub îndrumarea fizicianului Enrico Fermi

– Ziua naţională a Emiratelor Arabe Unite; aniversarea proclamării independenţei faţă de Marea Britanie şi a constituirii statului – 1971

– Ziua naţională a Republicii Democrate Populare Laos; aniversarea proclamării republicii – 1975

– 1547: A murit conchistadorul spaniol Hernán Cortes; între anii 1519 şi 1521 i-a înfrânt pe azteci şi a cucerit Mexicul (n. 1485)

– 1814: A murit scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade, celebru prin activitatea sa erotică libertină, precum și prin scrierile sale apologetice despre acest subiect (n. 1740) – 210 ani

– 1816: S-a născut (în Malta) graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (m. 1882)

– 1859: S-a născut pictorul francez Georges Seurat; creator și teoretician, împreună cu Paul Signac, al tehnicii divizioniste în pictură (m. 1891) – 165 de ani

– 1891: S-a născut Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german; considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului al XX-lea (m. 1969)

– 1899: S-a născut Sir John Barbirolli, dirijor englez (m. 1970) – 125 de ani

– 1916: A murit Sir Francesco Paolo Tosti, compozitor şi profesor britanic de origine italiană (n. 1846)

– 1918: A murit dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (n. 1868)

– 1923: S-a născut soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (m. 1977)

– 1925: S-a născut actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (m. 2013)

– 1930: S-a născut economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (m. 2014)

– 1930: S-a născut actriţa britanică Natasha Parry (m. 2015)

– 1931: A murit Vincent d’Indy, compozitor şi pedagog francez (n. 1851)

– 1944: A murit Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul („Manifestul futurist”, publicat la 20.II.1909, în ziarul francez „Le Figaro”) (n. 1876) – 80 de ani

– 1946: S-a născut creatorul italian de modă Gianni Versace (m. 1997, asasinat, la Miami/SUA)

– 1949: S-a născut Garth Dennis, muzician jamaican care a contribuit la popularizarea unui stil reggae cu accente electronice şi bazat pe ecouri în anii ’80, în calitate de lider al grupului Black Uhuru, premiat cu Grammy (m. 2021) – 75 de ani

– 1978: S-a născut (în Canada, într-o familie de imigranţi portughezi) Nelly Furtado, cântăreaţă, compozitoare, producătoare şi actriţă

– 1980: A murit Romain Gary (nume adevărat: Roman Kacew; alt pseudonim: Émile Ajar), scriitor, regizor, scenarist, aviator și diplomat francez de origine lituaniană (n. 1914)

– 1981: S-a născut Britney (Jean) Spears, cântăreață, dansatoare și compozitoare americană

– 1987: A murit biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (n. 1906, la Paris, din părinţi argentinieni)

– 1990: A murit compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (n. 1900)

– 1993: A murit Pablo Emilio Escobar Gaviria, „baron” al drogurilor columbian, care la apogeul carierei sale deținea 80% din traficul de cocaină din SUA; supranumit „Regele Cocainei ”, acesta a fost cel mai bogat criminal din istorie, cu o avere netă cunoscută estimată la 30 de miliarde de dolari (în anii ’90) (n. 1949)

– 1995: A murit Robertson Davies, romancier canadian de limbă engleză, dramaturg, jurnalist, critic și profesor (n. 1913)

– 1995: A murit Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (n. 1946)

– 2014: A murit saxofonistul american Bobby Keys, membru al trupei „The Rolling Stones” (n. 1943) – 10 ani

– 2019: A murit scenarista şi producătoarea americană D.C. (Dorothy Catherine) Fontana, care şi-a pus semnătura pe mai multe serii şi filme din universul „Star Trek” (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit Valéry Giscard d’Estaing, una dintre cele mai importante personalităţi politice ale Europei, al treilea preşedinte (1974-1981) al celei de-a Cincea Republici Franceze; a jucat un rol important în adoptarea principalelor proiecte comunitare, precum crearea Consiliului European, sufragiul universal în procesul electoral pentru Parlamentul European şi crearea Sistemului monetar european (n. 1926)

– 2021: A murit Antony Sher, considerat unul dintre cei mai buni actori britanici contemporani, jucând aproape toate marile roluri shakespeariene, de la Regele Lear la Richard al III-lea, dar remarcat şi în câteva producţii cinematografice (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 10:46

 S-a întâmplat într-o zi de 1 decembrie

* ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Se împlinesc 106 ani de la momentul creării României Mari. La 18.XI/1.XII.1918, Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, decretează Unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”, creându-se un singur stat naţional. Primul pas spre unire a fost făcut la 21.XI./4.XII.1917, când Sfatul Țării din Basarabia proclama Republica Democratică Moldovenească (RDM), urmat de cel din 24.I./6.II.1918, când a fost adoptată declaraţia de independenţă a RDM. Încununarea acestor acțiuni se împlineşte la 27.III./9.IV.1918, când Sfatul Țării de la Chişinău, ales prin vot universal, direct, egal și secret decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenești. Apoi, la 15/28.XI.1918, Congresul General al Bucovinei format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai (începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării), apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august (data când România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei), iar din 1990 este sărbătorită pe 1 decembrie, pe baza Legii 10 din 31.VII.1990

* Sunt marcați 480 de ani (1544) de când cărturarul transilvănean, Ioan Honterus, a întemeiat la Brașov primul liceu bazat pe principii umaniste, după ce, cu un an mai devreme, redactase un regulament școlar, Constitutiones Scholae Coronensis. Regulamentul a stat la baza organizării instituțiilor de învățământ umaniste din Nürnberg

* În urmă cu 224 de ani (1800) Washington, D.C. (Districtul Columbia) devenea capitala Statelor Unite ale Americii. În baza unei Legi adoptate de Congresul SUA la 16 iulie 1790, începea construcţia unui oraş menit să devină capitală a SUA (este pentru prima dată în istorie când un oraş este înălţat cu destinaţia expresă de a fi capitală). În anul 1800, instituţiile guvernamentale au fost mutate de la Philadelphia (capitală a SUA între anii 1790 şi 1800) în noul oraş, care a primit numele primului preşedinte al SUA, George Washington (în funcție între anii 1789 și 1797)

* Se marchează 160 de ani (1864) de când apărea Decretul privind înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, al cărei capital era rezultat din depuneri judiciare şi administrative, din fonduri comunale neutilizate şi cauţiuni, precum şi din depunerile particularilor, primul director fiind Enrik Winterhalder (1/13). La 1 ianuarie 1881 și-a început activitatea Casa de Economie, instituție autonomă financiar, dar aflată sub administrarea C.D.C.E. La 8 iunie 1897, era pusă piatra fundamentală a Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Palatul a fost inaugurat în anul 1900, prima ședință a Consiliului de Administrație, în noul local, având loc la 15 iunie. Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii instituții formându-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri și Consemnațiuni și Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale. Instituției i se încredințează primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară. În decembrie 2006, Guvernul României a stopat privatizarea CEC, iar la 4 martie 2008, prin Ordinul nr. 425/14 februarie, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, se aproba Statutul CEC, iar prin Ordinul nr. 1312/25 aprilie 2008, emis de minister, privind modificarea precedentului ordin, se statua schimbarea imaginii și a denumirii în CEC Bank SA

* Se împlinesc 145 de ani (1879) de când a fost inaugurat învățământul medical superior ieșean, dată la care profesorul de chirurgie dr. Leon Sculy a ținut cursul inaugural (de anatomie) al Facultății de Medicină din Iași

* Cu 128 de ani în urmă, la 1 decembrie 1896, a avut loc inaugurarea clădirii Teatrului Naţional ieşean, proiectată de arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, angajaţi de primarul Vasile Pogor. Noul edificiu a fost înălţat pe terenul vechii primării, după ce în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, după o repetiţie generală, Teatrul din Copou este mistuit de flăcări. Execuţia construcţiei a fost încredinţată unei societăţi bucureştene, iar uzina electrică şi cea termică au fost realizate de o societate berlineză. La uzina electrică s-au alimentat primele instalaţii de iluminat public din Iaşi (iluminatul Pieţii Teatrului cu 12 lămpi electrice cu arc voltaic), moment care constituie începutul electrificării oraşului Iaşi. Lucrările de construcţie au durat doi ani. Programul sărbătorilor de inaugurare s-a derulat în zilele de 1 şi 2 decembrie şi a cuprins „Uvertura Naţională” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de C. Negruzzi şi „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri şi comedia în versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit, în mod caritabil, persoanelor nevoiașe din Iaşi

* Acum 118 ani (1906) avea loc inaugurarea, la Paris, a primei clădiri din lume destinată cinematografului, „Cinéma Omnia Pathé” (1/14)

* În urmă cu 116 ani (1908) Liviu Rebreanu debuta cu schiţa „Codrea” („Glasul inimii”), în revista „Luceafărul”

* Cu 112 ani în urmă (1912) avea loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România/FSSR (din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România/UFSR), primul organ central de conducere şi îndrumare a întregii mişcări sportive; preşedinte, regele Ferdinand I (membru-fondator). FSSR era organizată pe comisii (de atletism, fotbal, rugby, tenis de câmp, tir, gimnastică, scrimă, Comisia Societăţilor de Sporturi de iarnă, Comisia pentru Propagandă, Comisia Şcolară, Comisia pentru  amenajarea terenurilor etc.) (1/14)

* În urmă cu 108 ani (1916) administraţia militară germană (Militär-Verwaltung in Rumänien) se instala în Bucureşti (în timpul Primului Război Mondial), supunând populaţia din teritoriul ocupat (Dobrogea, Oltenia şi Muntenia) rechiziţiilor şi prestărilor de munci (1/14)

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când era format guvernul de „bloc parlamentar” condus de Alexandru Vaida-Voevod, primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, grupând reprezentanţi ai partidelor din vechea Românie şi ai noilor provincii româneşti unite cu Ţara (1 decembrie 1919 – 13 decembrie 1920)

* Tot 105 ani se marchează de când avea loc deschiderea primei stagiuni a Teatrului Naţional din Cluj, cu spectacolul „coupé” „Se face ziuă” şi „Poemul Unirii”, semnat de dramaturgul Zaharia Bârsan, primul director al teatrului. Teatrul a luat fiinţă la 18 august 1919, în urma unei hotărâri a Consiliului Dirigent Român de la Sibiu. La data de 1 decembrie, la un an de la înfăptuirea Marii Uniri, pe scena Teatrului Naţional din Cluj avea loc primul spectacol în limba română

* Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris, îşi începea activitatea în urmă cu 102 ani (1922), printre membri fondatori numărându-se și România

* În urmă cu 88 de ani (1936) avea loc inaugurarea Arcului de Triumf din Bucureşti, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, realizat de arhitectul Petre Antonescu. A fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, şi din nou renovat începând cu anul 2014. Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1, din anul 2015, cu cod LMI B-II-m-A-18001

* Acum 78 de ani (1946) Regele Mihai I deschidea personal, printr-un mesaj oficial, lucrările Parlamentului unicameral constituit în urma alegerilor din 19 noiembrie 1946. Opoziţia democrată a refuzat să participe la lucrări (deoarece activitatea politică şi de propagandă electorală a acesteia fusese limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste, care au falsificat alegerile)

* Acum 76 de ani (1948), prin Decretul 358, publicat în Monitorul Oficial 281/1.XII.1948, se dispunea „revenirea comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român”. În fapt, era vorba de desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (decretul a fost abrogat la 31.XII.1989)

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când lua fiinţă Orchestra de Muzică Populară Radio; fondator, dirijor și prim-solist violonist a fost Ion Luca-Bănățeanu. Orchestra de Muzică Populară a Comitetului de Radio (cum se numea atunci) era al şaselea ansamblu al instituţiei, creat după Orchestra Simfonică (1930), Corul Radio (1940), Corul de Copii (1945), Orchestra de Studio (1947), şi Orchestra de Estradă (1949). Formaţia, alcătuită iniţial dintr-un număr de 12 membri, selectaţi dintre cei mai valoroşi instrumentişti din întreaga ţară, a ajuns în prezent la 14, având posibilitatea să abordeze un repertoriu foarte larg. Celebritatea acestei formaţii se datorează şi dirijorilor care, de-a lungul timpului, şi-au legat numele de această orchestră, valoroşi profesionişti ai domeniului, care au repurtat succese la pupitrul Orchestrei Populare Radio: George Vancu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănăţeanu, Radu Voinescu, Marius Olmazu, Paraschiv Oprea, în prezent fiind dirijată de Adrian Grigoraş

* Sunt marcați 65 de ani (1959) de la semnarea Tratatului Antarctic. Documentul, intrat în vigoare la 23.VI.1961, reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971

* În urmă cu 64 de ani (1960) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Mali, la nivel de ambasadă. România a recunoscut statul Republica Mali la data de 7 octombrie 1960. Raporturile bilaterale sunt derulate prin intermediul ambasadelor României la Dakar şi, respectiv, a Republicii Mali la Paris. Din iulie 1996, la Bamako funcţionează un consulat onorific al României. Raporturile bilaterale sunt derulate prin intermediul Ambasadei României la Dakar, respectiv al Ambasadei Mali la Roma

* Acum 63 de ani (1961) Adunarea Generală a ONU alegea România ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pe termen de un an (1962) (ţara noastră a mai deţinut mandate în Consiliul de Securitate, pe termen de doi ani, în 1976 şi 1977, 1990 şi 1991; 2004 şi 2005). România a fost primită ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 14.XII.1955

* Tot cu 63 de ani în urmă avea loc crearea Agenţiei guvernamentale de informaţii a Algeriei – Algérie Presse Service (APS)

* În urmă cu 62 de ani (1962) a fost înființată actuala companie Azomureș (Târgu-Mureș), sub denumirea de „Combinatul de îngrășăminte azotoase”. S-au pus atunci bazele uneia dintre cele mai moderne platforme chimice, ce a devenit în scurt timp și unul dintre cei mai mari exportatori de îngrășăminte din România. Platforma tehnologică a fost dezvoltată pe parcursul mai multor etape, una dintre cele mai importante fiind între 1975 – 1985, fiind adăugate pe rând diverse funcționalități și secții de producție, activitatea fiind neîntreruptă, cu excepția unor perioade de timp imediat după 1990. Astăzi, Azomureș este una dintre cele mai importante platforme industriale din sectorul îngrășămintelor pentru agricultură la nivel european, grație unui amplu program de modernizare derulat în perioada 2012 – 2016, imediat ce combinatul a intrat în proprietatea grupului elvețian Ameropa. Noua strategie a grupului Ameropa a vizat și furnizarea către piața românească a unei cantități mult mai mari din nivelul total al producției, astfel că, astăzi, aproximativ 70% din îngrășămintele Azomureș sunt folosite de fermele locale. La Azomureș sunt produse anual 1,6 milioane de tone de îngrășăminte pentru agricultură

* În urmă cu 61 de ani (1963) guvernele român şi britanic decideau ridicarea legaţiilor lor, de la Londra şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice româno-britanice au fost stabilite la 20 februarie 1880, la rangul de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte la 15 februarie 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi reluate la 15 februarie 1946, la nivel de reprezentanţă. La data de 15 februarie 1947 reprezentanţele celor două ţări au fost ridicate la rangul de legaţie

* Acum 33 de ani (1991) avea loc referendumul din Ucraina prin care a fost aprobată Declaraţia de independenţă faţă de URSS. O majoritate covârșitoare de 92,3% dintre alegători a aprobat declarația de independență făcută de Rada Supremă la 24 august 1991

* Acum 29 de ani (1995) începea să emită postul privat de televiziune PRO Tv. Lansarea oficială a postului a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au participat oameni politici români, precum şi investitori din Statele Unite

* Cu 27 de ani în urmă Teatrul LUNI – primul teatru independent din România postdecembristă – a luat ființă, oficial, în clubul de jazz Green Hours, în seara de luni 1 decembrie 1997, odată cu prezentarea premierei „Chantan au Lait” cu Maia Morgenstern și Dorina Crișan Rusu, pe texte de Mircea Dinescu, Ienăchiță Văcărescu și Joshua Sobol

* Se împlinesc 15 ani (2009) de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (document menit să reformeze instituţiile Uniunii Europene). Cunoscut în faza de proiect ca Tratatul de Reformă, acesta înlocuieşte proiectul de Constituţie Europeană (respins prin referendumuri, în 2005, de electoratele francez şi olandez). Textul Tratatului s-a finalizat pe 19 octombrie 2007, în urma unui summit neoficial desfăşurat la Lisabona (de unde şi numele), şi a fost semnat de către reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie acelaşi an. Tratatul a fost ratificat de Parlamentele statelor membre ale UE (ultima ţară care a ratificat Tratatul a fost Cehia, la 3 noiembrie 2009). Printre cele mai importante prevederi ale Tratatului se numără: UE are responsabilitate juridică, funcţia de preşedinte al Consiliului European devenind una permanentă (nu rotativă). Acesta (numit preşedinte al Uniunii) are un mandat de doi ani şi jumătate. A fost înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, dotat cu un aparat diplomatic propriu

* Acum 14 ani (2010), în Siberia, era creată prima bancă internaţională de combustibil nuclear, în urma unui acord între Rusia şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)

* Societatea Română de Radiodifuziune relansa, acum 13 ani (2011), de Ziua Naţională a României, postul Radio Chişinău în Republica Moldova. SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova, suma investită fiind de 1.500.000 de lei. Postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune) a fost inaugurat oficial la 8.X.1939, prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi, şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică

* Cu 8 ani în urmă (2016) tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) populare a fost înscrisă de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanității. România are înscrise șapte obiceiuri tradiționale pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Feciorescul de Ticuș (2015), Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete (2016) și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017)

* Acum 11 ani (2013) Televiziunea Română relua transmisia programelor în Republica Moldova. TVR a lansat grila pentru Republica Moldova, după rezolvarea, pe cale amiabilă, a problemelor de natură juridică dintre cele două părţi, prin semnarea, la 12 septembrie 2013, a Acordului de soluţionare amiabilă a Cererii nr. 36398/08; TVR a lansat în data de 1 noiembrie 2014, „Telejurnal Moldova”, un program de știri dedicat exclusiv telespectatorilor din Republica Moldova. Jurnalul de știri este unul generalist și cuprinde informații din România și din Republica Moldova, relevante pentru telespectatorii moldoveni

* Sunt marcați 5 ani (2019) de când Comisia Europeană, condusă de politiciana germană Ursula von der Leyen, şi-a început primul mandat de cinci ani. Ursula von der Leyen a devenit la 16 iulie 2019 prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani, în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European. La data de 18 iulie 2024 Ursula von der Leyen a fost realeasă în fruntea Comisiei Europene, care la începutul lunii decembrie 2024 își va începe noul mandat de 5 ani

* Cu doar 2 ani în urmă (2022) „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost înscrisă pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care a avut loc la Rabat, în Maroc, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2022. Înscrierea în Lista reprezentativă asigură o mai bună conștientizare a valorii acestei arte tradiționale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate națională, precum și a necesității de protecție a practicilor specifice de creație transmise din generație în generație, în cadrul comunităților de pe ambele maluri ale Prutului

Aniversări – Comemorări

– Duminica 1 din Advent (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: Prima duminică din Advent este totodată începutul anului liturgic romano-catolic

– Unirea Transilvaniei cu România. Sărbătoare naţională. Te Deum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1869: S-a născut actorul Ion (Iancu) Brezeanu (m. 1940) – 155 de ani

– 1880: S-a născut matematiciana Vera Myller, prima femeie profesor universitar din România; a întemeiat, la Iași, alături de soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice școli în acest oraș; la 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România într-o disciplină științifică, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași (m. 1970)

– 1882: S-a născut Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (m. 1951)

– 1892, 1/13: S-a născut Cezar Petrescu, prozator, gazetar şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1911: S-a născut prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat revista „Discobolul” (1932) (m. 1972). NOTĂ: Unele surse, printre care și Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002), dau naşterea la 2.XII.1911

– 1917: S-a născut dirijorul de cor Ion Vanica; fondatorul (alături de Dumitru D. Botez) şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (m. 1981)

– 1918: S-a născut (la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (m. 1991)

– 1925: S-a născut Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (m. 2000)

– 1927: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Radu Şerban (m. 1984)

– 1930: S-a născut prof. dr. Ioan-Alexandru Oproiu, fost preşedinte de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie și membru al Societății Americane de Gastroenterologie, Societății Franceze de Gastroenterologie, Societății Franceze de Endoscopie Digestivă și al Societății Italiene de Endoscopie digestivă (m. 2020)

– 1931: S-a născut Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (m. 2011)

– 1934: S-a născut poeta Florenţa Albu (m. 2000) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (m. 2002) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul, scenaristul şi scriitorul Ştefan Radof (m. 2012) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actorul Valeriu (Doru) Popescu; stabilit în Franţa (în 1970) revine în ţară în 1995 (m. 2005)

– 1945: S-a născut fostul handbalist Ghiţă Licu; a făcut carieră la Dinamo mai întâi ca jucător şi apoi ca antrenor; de la Dinamo a fost convocat în echipa naţională, cu care a câştigat două titluri mondiale în 1970 şi 1974, dar şi medaliile olimpice, de bronz, la Munchen în 1972, şi de argint, la Montreal, în 1976 (m. 2014)

– 1946: S-a născut artista plastică şi bijutiera Marieta Pamfil, membră a Uniunii Artistiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (m. 2020)

– 1948: A murit Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (n. 1913)

– 1960: S-a născut soprana și profesoara Leontina Văduva (numele la naştere: Liliana Ciobanu); stabilită în Franţa, ţară care i-a acordat în 1999 „Legiunea de Onoare pentru Merite Artistice”; fiica Mariei Ciobanu, cunoscuta cântăreaţă de muzică populară

– 1960: A murit compozitorul Ion Vasilescu (n. 1903)

– 1968: A murit compozitorul, dirijorul, regizorul de operă și baritonul Nicolae Bretan (n. 1887)

– 1977: A murit Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine), om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1892)

– 1981: A murit Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1911)

– 1989: A murit Ion Roman, istoric literar, editor şi traducător (din literatura germană) (n. 1917) – 35 de ani

– 1994: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (n. 1919) – 30 de ani

– 1995: A murit Meliusz Jószef, poet, traducător şi publicist de limbă maghiară din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909)

– 1997: A murit Ştefan Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (n. 1903)

– 2000: A murit publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (n. 1940)

– 2006: A murit pictorul Petre Achiţenie (n. 1929)

– 2008: A murit Aurel Vernescu, triplu medaliat olimpic la kaiac şi port-drapel al României la ediţiile din 1964, 1968 şi 1972 ale Jocurilor Olimpice;  a obţinut două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo (1964), în probele kaiac 1 – 500 m şi kaiac 4 – 1000 m.; s-a clasat pe locul doi la München (1972), în proba de k4 – 1000 m, fiind considerat unul dintre cei mai buni kaiacişti ai României din toate timpurile (n. 1939)

– 2011: A murit regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (n. 1933)

– 2011: A murit Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (n. 1938)

– 2012: A murit Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (n. 1930)

– 2012: A murit cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (n. 1949)

– 2020: A murit Gabriel Ştrempel (prenumele la naștere: Gavril), istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (din 1975) şi apoi ca director general (1993-2006) al Bibliotecii Academiei Române a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cape Town: Africa de Sud preia de la Brazilia preşedinţia anuală a G20

– Viena: Întâlnirea miniștrilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și ai aliaților săi (OPEC+)

– La Paz, Bolivia: Alegeri judiciare

– Los Angeles: Curtea examinează recursul fraților Menendez pentru o pedeapsă redusă (1 – 11 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA” („World AIDS Day”); a fost instituită de ONU în 1988, prin Rezoluţia 43/15, pentru a sensibiliza opinia publică şi a exprima solidaritatea cu persoanele afectate de această maladie

– Ziua naţională a Republicii Centrafricane; aniversarea proclamării republicii – 1958

– 1455: A murit sculptorul florentin Lorenzo Ghiberti, reprezentant de seamă al renascentismului timpuriu (n. 1378)

– 1709: S-a născut Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (m. 1789) – 315 ani

– 1709: A murit Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac, precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (n. 1644) – 315 ani

– 1716: S-a născut sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (m. 1791)

– 1729: La această dată a fost botezat compozitorul italian Giuseppe Sarti (sau Sardi) (m. 1802) – 295 de ani

– 1743: S-a născut Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (1803) (m. 1817)

– 1761: S-a născut (la Strasbourg, Franţa) Marie Tussaud (pe numele adevărat Marie Grosholtz), fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (m. 1850)

– 1866: A murit Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (n. 1790)

– 1867: S-a născut Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (m. 1946)

– 1873, 1/13: S-a născut Valeri Iakovlevici Briusov, poet, prozator, dramaturg, translator, critic și istoric rus; a fost unul din principalii reprezentanți au curentului simbolist din literatura rusă (m. 1924)

– 1925: S-a născut biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru medicină în 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (m. 1998)

– 1929: S-a născut actrița japoneză Tomoko Naraoka (m. 2023) – 95 de ani

– 1933: S-a născut balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (m. 2016)

– 1934: S-a născut cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (m. 2016) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Woody Allen (pseudonimul lui Allen Stewart Königsberg), regizor de film, scenarist, actor şi scriitor american

– 1941: S-a născut Federico Faggin, fizician, inginer, inventator și antreprenor italian-american; cunoscut pentru proiectarea primului microprocesor comercial, Intel 4004, împreună cu Ted Hoff și Stanley Mazor

– 1944: S-a născut, în Maroc, scriitorul francez Daniel Pennac (numele adevărat Daniel Pennacchioni) – 80 de ani

– 1945: S-a născut actriţa de film, comediana şi cântăreaţa americană Bette Midler

– 1949: S-a născut Miguel Juan Sebastián Piñera Echeñique, om politic chilian, președinte al statului Chile între anii 2010 și 2014. Din 2018 ocupat din nou funcția de președinte până în 2022 (m. 2024) – 75 de ani

– 1951: S-a născut actorul american de film, teatru și televiziune Treat Williams, cunoscut pentru rolurile din serialul „Everwood” şi din lungmetrajul „Hair” (m. 2023, în urma unui accident de motocicletă)

– 1962: A murit Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (n. 1879)

– 1971: S-a născut Baek Heena, scriitoare sud-coreeană și ilustratoare de cărți pentru copii

– 1973: A murit David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); el este cel care a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (n. 1886)

– 1991: A murit economistul american George Joseph Stigler; contribuţii importante în fundamentarea teoriei economiei industriale, în economia informaţiei sau privind funcţionarea pieţelor; Premiul Nobel pentru economie în 1982 (n. 1911)

– 1995: S-a născut omul de ştiinţă Sammy Basso, biolog italian, pacient cu progeria, o boală rară ce provoacă îmbătrânirea prematură, sindrom cu care a fost diagnosticat şi pe care l-a studiat, și unul dintre cei mai vechi supraviețuitori cunoscuți ai bolii; de asemenea, Basso a participat la studiile clinice pentru care a efectuat cercetări (m. 2024)

– 1997: A murit violonistul Stéphane Grappelli, figură reprezentativă a jazz-ului francez (n. 1908)

– 2006: A murit Claude Jade, actriță franceză (n. 1948)

– 2011: A murit scriitoarea germană Christa Wolf, cea mai cunoscută romancieră din fosta RDG (n. 1929)

– 2020: A murit Eduardo Lourenço, scriitor, filosof, eseist, profesor universitar și critic literar portughez; a primit Premiul Camões în 1996, cel mai important premiu literar pentru limba portugheză (n. 1923)

– 2020: A murit Hugh Keays-Byrne, actor britanic-australian și regizor de film (n. 1947)

– 2022: A murit actriţa franceză Mylène Demongeot (nume la naștere Marie-Hélène Demongeot), populară vedetă de cinema, cu o carieră de 70 de ani; militantă pentru mediu şi drepturile animalelor (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 10:46

S-a întâmplat într-o zi de 30 noiembrie

* Se împlinesc 780 de ani (1224) de când, într-un document semnat de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), apărea prima menţiune documentară a Orăştiei, care confirma înnoirea privilegiilor acordate saşilor stabiliţi în zonă, privilegii acordate de înaintaşul său, Geza al II-lea (1141-1162). Documentul recunoştea prezenţa unei populaţii autohtone româneşti

* La 30 noiembrie 1858, acum 166 de ani, americanul John Landis Mason a patentat borcanul cu filet (ghivent), cunoscut sub numele de „Borcanul Mason”. Americanul de origine scoțiană de numai 26 de ani a creat borcanul din sticlă groasă, cu o deschizătură care era sigilată printr-un capac din zinc și care putea fi refolosit de nenumărate ori. Astfel, alimentele erau păstrate pentru mult timp. Metoda a fost rapid adoptată, realizându-se astfel potențialul acestei invenții. Chiar și astăzi, deși au apărut tot felul de metode de păstrare a alimentelor, „Borcanul Mason” este foarte popular

* În 1928, cu 96 de ani în urmă, compozitorul Mihail Jora inaugura şi dirija, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România (1 noiembrie), prima stagiune radio „live” pentru concerte simfonice din ţara noastră. Primul concert a fost susţinut de Orchestra Radio şi a avut în program exclusiv Mozart şi Haydn. Astăzi, sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele

* În urmă cu 61 de ani (1963) era semnat, la Belgrad, Acordul româno-iugoslav privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier (publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 8 iunie 1964)

* Acum 51 de ani (1973) Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia Internaţională asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid, în vigoare de la 17 iulie 1978

* Acum 42 de ani (1982) era lansat albumul „Thriller”, al șaselea album de studio al cântărețului și compozitorului american Michael Jackson (n. 1958 – m. 2009), de Epic Records. A fost produs de Quincy Jones, care a lucrat anterior cu M. Jackson la albumul său din 1979, Off the Wall. Jackson a vrut să creeze un album în care „fiecare cântec să fie ucigaș”. Cu reacția continuă împotriva muzicii disco la acea vreme, el a trecut într-o nouă direcție muzicală, rezultând un amestec de sunete pop, post-disco, rock, funk și R&B. Paul McCartney apare în piesa „The Girl Is Mine”, prima apariție creditată a unui artist prezentat pe un album de Michael Jackson. Thriller a devenit primul album al lui Jackson în topul Billboard Top LPs & Tapes din SUA, unde a „petrecut” un record de 37 de săptămâni consecutive pe primul loc, de la 26 februarie 1983 până la 14 aprilie 1984. Cu 32 de milioane de copii vândute în întreaga lume până la sfârșitul anului 1983, Thriller a devenit cel mai bine vândut album din toate timpurile. A fost cel mai bine vândut album din 1983 la nivel mondial, iar în 1984 a fost primul album care a devenit cel mai bine vândut în Statele Unite timp de doi ani. A stabilit chiar o serie de standarde în industrie, cu melodiile, videoclipurile muzicale și strategiile promoționale, care influențează și astăzi artiști, case de discuri, producători, marketeri și coregrafi

* Acum 34 de ani era înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti – structură specializată din Forţele Aeriene cu atribuţii de prognoză, concepţie, planificare, organizare, comandă şi control al întregii activităţi din Trupele de Paraşutişti. La data 30 noiembrie 1990, în urma restructurării a patru regimente şi a secţiei paraşutişti din Comandamentul Aviaţiei Militare, s-a înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti, având în subordine 3 brigăzi de paraşutişti şi un centru de instrucţie, dislocate astfel Brigada 1 Paraşutişti, la Câmpia Turzii, Brigada 2 Paraşutişti, la Clinceni şi Brigada 3, în Bacău. Fiecare brigadă avea în subordine batalioane de paraşutişti desant şi batalioane de misiuni speciale. În data de 1 decembrie 1990, Comandamentul Trupelor de Paraşutişti şi-a schimbat denumirea în Inspectoratul Trupelor de Paraşutişti, iar la 1 martie 1991, a fost denumit Inspectoratul Central al Trupelor de Paraşutişti. În anul 1992 a intrat în vigoare un nou stat de organizare revenindu-se la vechea denumire. La 15 martie 2001, Trupele de Parașutiști au trecut în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre. La începutul anului 2003 trupele aeropurtate româneşti erau reprezentate de o brigadă aeropurtată cu comandamentul la Clinceni, 3 batalioane paraşutişti independente la Buzău, Bacău şi Câmpia Turzii, o şcoală de aplicaţie – Buzău, şi un centru de instrucţie la Câmpia Turzii

* Cu 16 ani în urmă (2008) au avut loc primele alegeri parlamentare uninominale din România. În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional

* Acum 9 ani (2015), la Paris, s-a desfăşurat, între 30 noiembrie și 12 decembrie, a 21-a Conferință a Părților Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP21), la care au participat lideri şi decidenţi din peste 190 de state, în încercarea (reuşită) de a cădea de acord asupra unui tratat global obligatoriu pentru prevenirea schimbărilor climatice. Conferinţa internaţională pentru climă COP21, s-a încheiat cu un imens succes diplomatic, un „acord decisiv pentru planetă“. După un „maraton” de 12 zile şi intense tratative, 195 de ţări au adoptat la data de 12 decembrie 2015, Acordul de la Paris, un acord universal care vizează oprirea încălzirii planetare şi marchează o etapă istorică în negocierile climatice, intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016. Concret, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze creşterea temperaturii medii a globului la circa 2 grade şi să „continue eforturile pentru limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade”

* Sunt marcați 5 ani (2019) de la sfințirea primei biserici românești de pe continentul african. Biserica parohiei românești din Africa de Sud, aflată în cartierul Midrand din Johannesburg, are hramurile „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României” și „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, ocrotitorul spiritual al ctitorului român Ioan Cuemjiev. Construcția ei a început în 2014, având binecuvântarea Patriarhului Teodor al Alexandriei și al Întregii Africi și a Patriarhului Daniel al României. Parohia din Africa de Sud își are începuturile în anul 2000, când comunitatea credincioşilor români din Johannesburg a întemeiat, împreună cu părintele Mircea Corpodean, Asociația Creştin-ortodoxă Română „Sfântul Andrei” (SARCOA)

* În urmă cu doar 2 ani (2022) a fost lansat ChatGPT (Generative Pre-trained Transformer), un chatbot realizat de Institutul de cercetare a inteligenței artificiale OpenAI. A fost lansat ca prototip la 30 noiembrie 2022 și a atras rapid atenția pentru răspunsurile sale detaliate și răspunsurile articulate în multe sectoare de activitate umană. După lansarea ChatGPT, OpenAI a fost evaluat la 29 de miliarde de dolari americani. Capacitatea sa de a înțelege limbajul natural îl face deosebit de util în interfețele conversaționale, cum ar fi asistenții virtuali și chatboții. Această abilitate se datorează modelelor de limbaj utilizate, rezultat al lingvisticii computaționale încorporând noțiunile de limbaj formal și gramatici generative. Lansarea inițială a ChatGPT era bazată pe GPT-3.5. O versiune bazată pe GPT-4, cel mai nou model OpenAI, datează de pe 14 martie 2023 și este disponibilă doar pentru abonații plătitori

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ier. Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Apostol Andrei (Calendarul Romano-Catolic 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sărbătoarea creştinării poporului român; zi liberă

– „Ziua Națională a Tezaurului Uman Viu”, a fost stabilită prin Legea 120/12.V.2023, pentru a crește „gradul de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, precum şi promovarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia”. Din anul 2010 până în prezent aproape o sută de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”. Printre aceştia se numără iconari, olari, cojocari, meşteri populari, rapsozi etc., oameni care au valorificat tradiţiile şi meşteşugurile româneşti şi le-au transmis mai departe nealterate de modernitate. Primul român declarat „Tezaur Uman Viu”, în anul 2010, a fost artista populară Maria Deac Poenaru, recunoscută drept ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz

– 1811: S-a născut (la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina) Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (m. 1872)

– 1837: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; primul profesor universitar de psihiatrie (1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (m. 1919)

– 1844: S-a născut matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române din 1892 (m. 1926) – 180 de ani

– 1860: S-a născut Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (m. 1919)

– 1862: S-a născut medicul şi profesorul Ion Nanu-Muscel; a adus pentru prima dată practica examenului radiologic în diagnostic; cercetări în domeniul semiologiei holerei, pneumoniei, febrei recurente; fondator şi preşedinte al Societăţii Medicale a Spitalelor, înfiinţată în 1919 la Iaşi (m. 1938)

– 1874: S-a născut Paul Zarifopol, eseist, critic literar şi publicist (m. 1934) – 150 de ani

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970) – 140 de ani

– 1906: S-a născut matematicianul Mendel Haimovici; profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universităţii din Iaşi, unde a predat pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

– 1918: S-a născut Dan Amedeo Lăzărescu, avocat, scriitor şi om politic liberal; închis de regimul comunist între anii 1957 şi 1964; după 1990 s-a numărat printre iniţiatorii reînfiinţării PNL (vicepreşedinte al partidului în perioada 1990-1997, retras din viaţa politică în anul 2000) (m. 2002)

– 1919: S-a născut inginerul şi profesorul universitar Corneliu I. Penescu; a ţinut cel dintâi curs de automatică din România şi printre primele din lume; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982) – 105 ani

– 1924: S-a născut istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie-iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1999) – 100 de ani

– 1930: S-a născut anglistul Andrei Bantaş; autor de dicţionare; a tradus din literatura engleză (W. Collins, A. J. Cronin, S. Butler, W. S. Maugham; A. Brontë, W. A. Thackeray, J. B. Prestley ş.a.); a tradus din limba română în engleză eseuri, balade populare, poezie contemporană (m. 1997)

– 1930: S-a născut Eustaţiu Ioan Gregorian, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (m. 2019)

– 1934: A murit Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (SSR), ales la 28.IV.1908 (n. 1872) – 90 de ani

– 1936: S-a născut poetul Grişa Gherghei (numele la naştere: Herş Segal) (m. 2014)

– 1937: A murit Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România (n. 1896)

– 1940: S-a născut Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din istoria boxului românesc; a participat la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice de Vară, 1960, 1964 şi 1968 (m. 2011)

– 1943: S-a născut Paul-Eugen Banciu, prozator, eseist, scenarist, critic de artă, editor și ziarist

– 1943: S-a născut Nicolae Bacea (numit și „Nicolae a lui Țolan”), cojocar de pe Valea Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2022

– 1945: S-a născut pianistul şi compozitorul Radu Lupu, unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni la nivel internaţional; stabilit în Marea Britanie (din 1969) și Elveția (m. 2022)

– 1953: A murit prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (n. 1881)

– 1964: S-a născut regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (m. 2017) – 60 de ani

– 1982: A murit geograful Tiberiu Morariu; a promovat studiile de geografie aplicată şi de regionare fizico-geografică, s-a preocupat de teme legate de raionarea teritoriului României, cercetarea teraselor fluviale, proceselor de versanţi, modalităţile cartografierii geomorfologice; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1997, 30.XI/1.XII: A murit regizorul de teatru Emil Mandric (n. 1937)

– 2003: A murit Dana Schőbel Roman, artistă plastică (gravură, desen, ilustraţie) (n. 1952)

– 2008: A murit Arthur Silvestri (pseudonimul lui Gabriel Târnăcop), scriitor, istoric al culturii şi editor; fondator al principalelor organizaţii profesionale şi patronale din domeniul imobiliar (n. 1953)

– 2011: A murit Radu Lupan (prenumele la naştere: Raymond), eseist şi traducător (din literaturile engleză şi germană) (n. 1920)

– 2013: A murit Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (n. 1937)

– 2018: A murit Victor Gyözö Hajdu, jurnalist, scriitor şi traducător român de origine maghiară; a fost redactor-şef, mai bine de 40 de ani, al revistei scriitorilor maghiari din Transilvania „Igaz Szó”, preşedinte, peste 28 de ani, al Asociaţiei culturale româno-maghiare „Egyutt-Împreună” şi redactor-şef al revistei omonime; a urmărit permanent aducerea împreună a celor două culturi, română şi maghiară (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Islanda: Alegeri legislative anticipate

– Geneva: Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară – CERN își încheie oficial cooperarea cu Rusia, din cauza războiului din Ucraina

– Mogadishu, Somalia: Urmează să aibă loc alegeri directe în statele federale pentru parlamentul local și președinte

– Buenos Aires: Fotbal – Finala Copa Libertadores: Atlético Mineiro – Botafogo

– Dublin: Rugby – meci test: Irlanda – Australia

– Dortmund: Fotbal – Campionatul Germaniei: Dortmund – Bayern München

Aniversări – Comemorări

– Ziua Internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, marcată începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea. NOTĂ: La 10 octombrie este marcată „Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea”

– „Ziua Internaţională de Comemorare a tuturor Victimelor Războiului Chimic”, stabilită la cea de-a 20-a sesiune a Conferinţei statelor-părţi la Convenţia privind interzicerea armelor chimice (30 noiembrie – 4 decembrie 2015), oferă o oportunitate de a aduce un omagiu victimelor războiului chimic, precum şi de a reafirma angajamentul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de a elimina ameninţarea cu arme chimice, promovând astfel pacea și securitatea. Convenţia privind interzicerea armelor chimice (CWC), adoptată la Geneva la 3 septembrie 1992, a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997. În vederea implementării prevederilor sale, Convenţia a stabilit înfiinţarea OIAC, cu sediul la Haga, ca instrument esenţial al sistemului internaţional de dezarmare şi neproliferare

– Ziua naţională a statului Barbados; aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1508: S-a născut arhitectul italian Andrea Palladio, considerat precursor al clasicismului secolului al XVIII-lea; autorul celebrei lucrări „Cele patru cărţi de arhitectură” (m. 1580)

– 1554: S-a născut Sir Philip Sidney, poet şi om de stat englez (m. 1586) – 470 de ani

– 1603: A murit William Gilbert, fizician, medic și filosof englez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniile electricității și magnetismului (n. 1544)

– 1667: S-a născut scriitorul irlandez Jonathan Swift, unul din cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez (m. 1745)

– 1670: S-a născut John Toland, filosof irlandez (ideile sale evoluează spre panteism) (m. 1722)

– 1796: S-a născut compozitorul german Carl Loewe (m. 1869)

– 1817: S-a născut istoricul şi arheologul german Theodor Mommsen, specialist în istoria romană, pe care a studiat-o sub toate aspectele, pe baza datelor oferite de izvoarele epigrafice şi numismatice; Premiul Nobel pentru Literatură în 1902 („pentru cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerare mai cu seamă monumentala – Istorie romană -”); membru de onoare străin al Academiei Române (1879) (m. 1903)

– 1835: S-a născut scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (m. 1910)

– 1845: A murit chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic „Vanadium” (n. 1787)

– 1858: S-a născut (în Munshiganj, în timpul guvernării britanice a Indiei, acum, în Bangladesh) Sir Jagadish Chandra Bose, polimat cu interese în biologie, fizică, botanică și operele științifico-fantastice; a fost un pionier în investigarea opticii radio cu microunde, a adus contribuții semnificative la botanică și a fost o forță majoră în expansiunea științei experimentale pe subcontinentul indian; este considerat părintele science fiction-ului bengalez; a inventat crescograful, un dispozitiv pentru măsurarea creșterii plantelor; a fondat Institutul Bose, un institut de cercetare de prim rang din India și, de asemenea, unul dintre cele mai vechi; înființat în 1917, institutul a fost primul centru de cercetare interdisciplinară din Asia, Bose fiind director de la înființare până la moartea sa; un crater de pe Lună a fost numit în onoarea lui (m. 1937)

– 1869: S-a născut Nils Gustaf Dalén, inginer suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (m. 1937) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Lucy Maud Montgomery, scriitoare canadiană (m. 1942) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Sir Winston Churchill, om politic britanic; ministru în repetate rânduri din 1906; şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-al doilea război mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955; scriitor; Premiul Nobel pentru literatură în 1953 (m. 1965) – 150 de ani

– 1889: S-a născut Edgar Douglas Adrian, fiziolog britanic; în anul 1932, a devenit, împreună cu Charles Scott Sherrington, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pentru descoperirile în domeniul funcților neuronilor; Adrian a fost unul din inițiatorii aplicării electronicii în studiile fiziologice; a făcut cele dintâi experimente pe fibrele nervoase și pe terminațiile nervoase individuale; a reușit să înregistreze activitatea electrică a neuronilor individuali (m. 1977) – 135 de ani

– 1900: A murit Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (n. 1854)

– 1903, 30.XI/13.XII: S-a născut scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (m. 1942)

– 1918: S-a născut actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (m. 2014)

– 1920: S-a născut actriţa americană de film Virginia Mayo (m. 2005)

– 1924: S-a născut Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (m. 2005) – 100 de ani

– 1925: S-a născut regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (m. 2019)

– 1926: S-a născut actorul american de film Richard Crenna; şi-a început cariera actoricească la 11 ani, în seriale radiofonice (m. 2003)

– 1927: S-a născut actorul american Robert Guillaume (m. 2017)

– 1929: S-a născut Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (m. 2012) – 95 de ani

– 1933: S-a născut pictorul abstract afro-american Sam Gilliam, „unul dintre giganţii modernismului”; cunoscut pentru tablourile sale pline de culoare, eliberate din rama în care sunt de obicei ataşate (m. 2022)

– 1934: S-a născut Aileen Paterson, scriitoare de cărți pentru copii, ilustratoare și profesoară scoțiană (m. 2018) – 90 de ani

– 1935: A murit Fernando Pessoa (nume complet: Fernando António Nogueira Pessoa), poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi; reprezentant al modernismului lusitan (n. 1888)

– 1937: S-a născut Sir Ridley Scott, regizor de film şi producător britanic; considerat unul dintre cei mai influenţi şi mai renumiţi regizori contemporani, cunoscut pentru stilul vizual deosebit; pentru meritele sale a fost înobilat de regina Angliei, în anul 2003, cu titlul de „Cavaler” – KBE (Knight Commander of the Most Excellent Order of the British Empire)

– 1942: S-a născut astrofizicianul francez Andre Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (m. 2016)

– 1943: S-a născut Terrence Frederick Malick, regizor, scenarist și producător american de film

– 1947: A murit regizorul german de film Ernst Lubitsch (n. 1892)

– 1953: A murit Francis Picabia, pictor francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului şi al artei abstracte; ilustrator de carte (n. 1879)

– 1954: A murit Wilhelm Furtwängler, dirijor şi compozitor german (n. 1886) – 70 de ani

– 1955: S-a născut muzicianul britanic de hard rock Billy Idol (numele real: William Michael Albert Broad)

– 1957: A murit tenorul italian Beniamino Gigli (n. 1890)

– 1965: S-a născut Ben Stiller, actor, comedian, scenarist, regizor şi producător american

– 2009: A murit Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (n. 1929) – 15 ani

– 2013: A murit Paul Walker, actor american (n. 1973)

– 2015: A murit Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (n. 1927)

– 2018: A murit George H. W. Bush (George Herbert Walker Bush), om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993); în timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf; tatăl celui de-al 43-lea preşedinte al SUA, George W. Bush (ianuarie 2001 – ianuarie 2009) (n. 1924)

– 2019: A murit dirijorul leton Mariss Jansons, unul dintre cei mai importanţi din lume (n. 1943) – 5 ani

– 2021: A murit scriitoarea franco-canadiană Marie-Claire Blais, una dintre figurile reprezentative ale literaturii de limbă franceză contemporană, ce a marcat profund literatura din Quebek și pe cea canadiană; laureată cu Premiul Médicis pe 1966 pentru romanul „Un sezon în viaţa lui Emmanuel” (n. 1939)

– 2022: A murit Jiang Zemin, politician chinez, secretar general al Partidului Comunist Chinez (1989 – 2002) și președinte al Republicii Populare Chineze (1993 – 2003); a sprijinit reformele economice care au dus la un deceniu de creștere economică explozivă (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 10:45

S-a întâmplat într-o zi de 29 noiembrie

* Sunt marcați 550 de ani (1474) de când domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea, prima scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. „Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. […] Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui (ex oppido nostro Vaslui), în ziua de 29 noiembrie 1474. Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei (Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium). Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv”. Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477, care ilustrează aspecte de politică internă și externă ale celor două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Papa urmărind doar convertirea Domnului Moldovei la catolicism. Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale acoliților acestora

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când a fost înființată Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), de opt state. Astăzi, OIV numără cincizeci de state membre și are rolul esențial de a armoniza și standardiza sectorul vitivinicol la nivel mondial, oferind suport și asistență prin intermediul unei rețele extinse de peste 1000 de experți internaționali din cele 50 de state membre. NOTĂ: Anul 2024 a fost declarat de OIV, cu ocazia marcării centenarului, „Anul internaţional al viei și vinului”

* Cu 86 de ani în urmă (1938) relațiile diplomatice între România și Franța au fost ridicate la nivel de ambasadă. După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită de Franţa, a fost deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa. România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială, arhitectul acestor relaţii privilegiate

* Cu 74 de ani în urmă (1950) era difuzată prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă. Prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 și s-a adresat ascultătorilor din fosta Cehoslovacie. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie

* Acum 61 de ani, pe 29 noiembrie 1963, echipajul condus de comandantul Constantin Ştefănescu, pilot secund Ion Tudose şi mecanicii de bord Stan Georgescu, Marin Ilie şi Constantin Brănescu realizau prima misiune de salvare pe mare cu elicopterul, din România. Datorită curajului și priceperii lor, 22 de marinari au fost salvaţi în ciuda condiţiilor meteo extreme. Deși au trecut 59 de ani de atunci, misiunea de la Gura Portiţei este încă singura de acest gen desfăşurată cu succes în ţara noastră. Pentru a marca acest moment important din istoria aviaţiei, în anul 2013, Şcoala de Supravieţuire pe Mare de la Tuzla a primit numele “Centrul de pregătire Constantin Ştefănescu”, în cadrul unui moment desfăşurat pe Aeroportul Alexandru Podgoreanu

* Acum 34 de ani (1990) Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2 august 1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat Rezoluţia 678 care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15 ianuarie 1991. Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17 ianuarie 1991, a fost declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani. La 28 februarie 1991, „Războiul din Golf” s-a încheiat prin capitularea trupelor irakiene

* În urmă cu 31 de ani (1993) îşi începea transmisia postul de televiziune Antena 1, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparţinând trustului Intact Media Group)

* Cu 17 ani în urmă (2007), în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală

* Acum 13 ani (2011) sute de protestatari iranieni s-au adunat în fața ambasadei Marii Britanii din Teheran, manifestația devenind extrem de violentă odată cu spargerea geamurilor și incendierea drapelului britanic. Manifestanții au intrat cu forța în sediul ambasadei și au distrus un portret al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, fiind furioși pentru faptul că Londra impusese noi sancțiuni Teheranului, după publicarea raportului AIEA, care arăta că Iranul dezvolta arme nucleare. Noile sancțiuni prevedeau, printre altele, oprirea tutruror relațiilor cu băncile iraniene, inclusiv cu Banca Centrală

* În urmă cu 12 ani (2012) Palestina a devenit stat observator nemembru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi a Israelului. Statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

* Acum 11 ani (2013) avea loc parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului şi a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Infanteriei Marine”; la data de 29 noiembrie 1971, a fost reînfiinţat Batalionul de Infanterie Marină (desfiinţat în 1958)

– 1836: S-a născut Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; fondatorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politicii economice liberale pentru a scoate țara din criză (m. 1910)

– 1852: A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819)

– 1880: S-a născut N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949)

– 1888: A murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (în 1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg)

– 1921: A murit Paulina Cruceanu; absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, ea a devenit, la 6.V.1891, prima farmacistă din România (n. 1865)

– 1922: A murit preotul greco-catolic, omul politic și publicistul Vasile Lucaciu (supranumit „Leul din Şişeşti”), una dintre cele mai importante personalități politice, culturale şi istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului austro-ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania şi înfăptuitor al Marii Uniri, declarat, în 2022, „Erou al Națiunii Române”; a fost unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (n. 1852)

– 1924: S-a născut actorul Mihai Mereuţă (m. 2003) – 100 de ani

– 1929: S-a născut pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu-Mureș (m. 2020) – 95 de ani

– 1933: A murit juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1856)

– 1934: S-a născut Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi Tv., scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut librarul şi traducătorul sibian Reimar-Alfred Ungar; director al Centrului de librării din judetul Sibiu (1970-1996) (m. 2006)

– 1938: S-a născut baschetbalistul Dan Popper, fost secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), între anii 1996-2004, şi al Federaţiei Române de Canotaj (FRC), între anii 1986-1995 (m. 2015)

– 1938, 29/30: „Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu (n. 1899), conducătorul organizaţiei legionare „Garda de Fier”, şi alţi 13 şefi legionari, arestaţi şi condamnaţi (în mai 1938) la închisoare, au fost executaţi din ordinul regelui Carol al II-lea (comunicatul oficial anunţa că au încercat să fugă de sub escortă, motiv pentru care au fost împuşcaţi); Germania a reacţionat violent, demnitarii şi ofiţerii decoraţi de regele Carol restituind decoraţiile primite; a intervenit o perioadă de tensiune în relaţiile germano-române

– 1947: S-a născut Liviu Tudan (nume real: Dumitru Tunsoiu), compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei de rock „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1949: S-a născut violistul, compozitorul și profesorul universitar Vladimir Mendelssohn (m. 2021) – 75 de ani

– 1951: A murit medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul ginecologic veterinar din România (n. 1884)

– 1958: S-a născut Carmen Firan, poetă, prozatoare și jurnalistă, autoare de piese de teatru şi scenarii de film; stabilită la New York din 1997

– 1959: A murit Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1872) – 65 de ani

– 1962: S-a născut Eugen Mihăescu, chitarist şi compozitor pop-rock; liderul formaţiei „Krypton” şi al trupei „Nimic întâmplător”

– 1966: A murit poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (n. 1905)

– 1968: S-a născut Ramona Bădescu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă, stabilită în Italia

– 1970: A murit Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (n. 1901)

– 1971: S-a născut Daniela Nane, actriță, câștigătoarea ediției din 1991 a concursului Miss România și prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe

– 1973: A murit Gheorghe Cristescu, reprezentant al mişcării muncitoreşti şi socialiste din România; unul dintre fondatorii Partidului Comunist, al cărui prim conducător a fost (1921-1924); exclus din PCR în 1926 (n. 1882)

– 1974: A murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905) – 50 de ani

– 1978: A murit Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (n. 1903)

– 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (n. 1923) – 35 de ani

– 1993: A murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, compozitor, dirijor, interpret; fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „SONG”; a înființat și Cvintetul vocal „Luchian”; a fost și prezentator de emisiuni pentru copii („TipTop, MiniTop”) (n. 1951)

– 1994, 29/30: A murit Titus Popovici, prozator, scenarist, dramaturg, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930) – 30 de ani

– 1996: A murit poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (n. 1918, la Turia, Grecia)

– 1997: A murit geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1914)

– 2005: A murit pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (n. 1914)

– 2011: A murit regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (n. 1946)

– 2019: A murit Dumitru Cuc, antrenor de lupte, cu o carieră de patru decenii la Dinamo, dar şi la lotul naţional, descoperind şi pregătind zeci de campioni, între care Nicolae Martinescu, Ion Cernea, Victor Dolipschi, Ştefan Rusu, Nicu Gingă, Nicolae Zamfir (n. 1928) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Conferința europeană privind lupta împotriva violenței asupra femeilor (29 – 30 nov.)

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din noiembrie în zona euro, prima estimare

– Londra: Parlamentarii dezbat și votează proiectul de lege pentru legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor

– Paris: Marcarea a 50 de ani de la adoptarea de către Adunarea Națională a proiectului de lege adoptat de Simone Veil privind întreruperea voluntară a sarcinii (IVG)

– Lisabona: Votul final al Parlamentului asupra proiectului bugetului de stat pentru 2025

– Londra: Publicarea raportului (semianual) de stabilitate financiară al Comitetului de politică financiară (FPC) al Băncii Angliei

– Berlin: Adoptarea planificată de către Bundestag a bugetului federal pentru 2025

– Irlanda: Alegeri generale

– Teheran: Manifestări de marcare a 13 ani de la atacul asupra Ambasadei Marii Britanii de către zeci de studenți și protestatari iranieni furiosi pentru sancțiunile unilaterale ale Marii Britanii

– Bruxelles: Evenimente de comemorare a 100 de ani de la moartea compozitorului italian Giacomo Puccini

– Paris: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Maroc: Festivalul Internațional de Film de la Marrakech (29 nov. – 7 dec.)

– Doha: Campionatul Mondial de Formula 1 – Qatar Grand Prix (29 nov. – 1 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul Palestinian”, proclamată, în 1977, în cadrul celei de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 32/40 B; la 29.XI.1947 Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 181 (II) cu privire la împărţirea Palestinei. NOTĂ: Rezoluţia 181 (II) stipula crearea pe teritoriul Palestinei (regiune istorică din Orientul Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană şi deşertul Siriei) a două state – arab şi israelian; oraşul Ierusalim urma să devină o unitate administrativă autonomă sub conducerea ONU; războiul din anii 1948 şi 1949, declanşat împotriva Israelului de către statele arabe vecine, s-a încheiat cu victoria Israelului şi ocuparea de către acesta a unei mari părţi din teritoriul Palestinei

– 1516: A murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino) (n. ~1430)

– 1643: A murit compozitorul italian Claudio Monteverdi (n. 1567)

– 1694: A murit Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (n. 1628) – 330 de ani

– 1759: A murit Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n. 1687) – 265 de ani

– 1797: S-a născut compozitorul italian Gaetano Donizetti (m. 1848)

– 1803: S-a născut Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii („efectul Doppler-Fizeau”) (m. 1853)

– 1825: S-a născut medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (m. 1893)

– 1832: S-a născut Louisa May Alcott, scriitoare americană (m. 1888)

– 1839: S-a născut Ludwig Anzengruber, poet, dramaturg și romancier austriac (m. 1889) – 185 de ani

– 1849: S-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945) – 175 de ani

– 1872: A murit editorul american de ziare Horace Greeley; în 1841 a fondat cotidianul „New York Tribune” (n. 1811)

– 1898: S-a născut Clive Staples Lewis, unul dintre marii intelectuali ai secolului XX, romancier, poet, medievist, critic literar, eseist, teolog laic, apologet creştin și profesor universitar; a predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge (m. 1963)

– 1915: S-a născut inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (m. 2012)

– 1924: A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (n. 1858) – 100 de ani

– 1930: S-a născut fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (m. 2018)

– 1931: S-a născut geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (m. 2019)

– 1932: S-a născut Jacques Chirac, politician francez, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1974-1976); primar al Parisului (1977-1995), preşedinte al Franţei între anii 1995 şi 2007 (m. 2019)

– 1933: S-a născut John Mayall, muzician, compozitor și producător englez de blues și rock; în anii ’60, a format John Mayall & the Bluesbreakers, o trupă care a numărat printre membrii săi câțiva dintre cei mai cunoscuți muzicieni de blues și blues rock (m. 2024)

– 1941: S-a născut cântăreaţă de muzică country Jody Miller, câştigătoare a unui premiu Grammy (m. 2022)

– 1949: S-a născut actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling; a fost una din vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” şi a propriului său sitcom „It’s Garry Shandling’s Show” (m. 2016) – 75 de ani

– 1951: S-a născut actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu premiul César pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (m. 2020)

– 1966: S-a născut actrița mexicană Monica Villasenor (m. 2022)

– 1973: A murit scriitorul austriac Felix Braun (n. 1885)

– 1976: S-a născut Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (m. 2020)

– 1981: A murit (în condiţii neelucidate) actriţa americană de film Natalie Wood (născută Natalia Nikolaevna Zakharenko); în noiembrie 2011, investigatorii au decis redeschiderea unuia dintre cele mai misterioase cazuri de deces de la Hollywood, după ce au fost contactaţi de persoane care au susţinut că deţin informaţii suplimentare cu privire la evenimentele petrecute în acea noaptea; chiar dacă autorităţile au închis cazul declarând că moartea actriţei este un „înec accidental”, mărturia lui Dennis Davern, căpitanul iahtului deţinut de actriţă şi de soţul ei, i-a determinat pe anchetatori să reanalizeze cazul din 1981 (n. 1938)

– 1986: A murit actorul american de film Cary Grant (n. 1904)

– 2001, 29/30: A murit chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (n. 1943)

– 2008: A murit Jørn Utzon, arhitect danez cunoscut în primul rând pentru proiectarea clădirii Operei din Sydney (Sydney Opera House) din Australia, care a devenit în 2007 parte a Patrimoniului UNESCO (n. 1918)

– 2010: A murit (s-a sinucis) scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (n. 1915)

– 2010: A murit poeta rusă Bella Ahmadulina (n. 1937)

– 2014: A murit poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (n. 1934, în Canada) – 10 ani

– 2019: A murit Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (n. 1918) – 5 ani

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (n. 1924) – 5 ani

– 2023: A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomaţiei americane; în calitate de consilier pe probleme de securitate naţională şi secretar de stat al SUA (1973-1977), a avut o influenţă majoră în politica externă americană între anii 1969 şi 1977, sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford (a reprezentat SUA la tratativele de rezolvare pe cale politică a conflictelor militare din Vietnam şi Orientul Apropiat; rol important în stabilirea relaţiilor diplomatice ale SUA cu China); Premiul Nobel pentru pace în 1973, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, pentru contribuția decisivă la încetarea devastatorului Război din Vietnam (n. 1923, în Germania) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 10:45

S-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie

* Acum 203 ani (1821) Panama şi-a proclamat independenţa şi a intrat în componenţa Republicii Federative Marea Columbie, după a cărei destrămare (1831) a rămas parte a Columbiei. Explorată de spanioli pe parcursul secolului al XVI-lea, Panama a făcut parte din Real Audencia de Panama (1538), din Viceregatele Peru (1718) şi Noua Granada (1751). La 3 noiembrie 1903 se proclama Republica independentă Panama. În 1977 au fost semnate, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama şi Tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama. Istoria Republicii Panama a fost, în bună parte, marcată de regimuri militare, în decembrie 1989, generalul Manuel Antonio Noriega fiind înlăturat de la putere. În decembrie 1999, Zona Canalului Panama a trecut în deplina suveranitate a Republicii Panama

* Acum 147 de ani (1877), după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cerchez şi a semnat capitularea armatei turce. Căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului (28.XI/10.XII)

* Cu 131 de ani în urmă (1893) apărea la Bucureşti, săptămânal (până la 28.I.1896), revista literară „Vieaţa”, sub conducerea lui Al. Vlahuţă şi V. A. Urechia, care a rămas în istoria publicisticii literare româneşti ca una din publicaţiile care a polemizat cel mai intens cu cele de orientare ideologică socialistă, respingând aservirea faţă de un partid politic şi arătând nocivitatea aplicării unor directive în literatură şi artă. Revista a dat la lumină câteva din poeziile lui Vlahuţă, a încurajat debuturile lui Şt. O. Iosif şi ale altor tineri scriitori şi l-a îndemnat pe bătrânul V.A. Urechia să scrie mici nuvele şi schiţe „Viaţa în trecut” bazate pe documente

* Se împlinesc 130 de ani (1894) de când Adunarea naţională de la Sibiu protesta împotriva deciziei guvernului ungar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi hotăra convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Imperiul Austro-Ungar

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când România semna, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere

* În urmă cu 81 de ani (1943), în perioada 28.XI – 1.XII, s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt-Churchill-Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la mersul războiului şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii

* Cu 77 de ani în urmă (1947) Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile). Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948. Justiţia era astfel supusă complet controlului PCR

* Acum 68 de ani (1956) era înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă). Membrii fondatori au fost: Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever

* În urmă cu 14 ani (2010) site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape niciun stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Bucovinei”, stabilită prin Legea 250/2015. „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”

– 1812: S-a născut Iacob Mureşianu, poet, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1887)

– 1863: S-a născut generalul Eremia Grigorescu, erou al Primului Război Mondial în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti (1916-1917); a lansat, în prima bătălie de la Oituz, celebra deviză „Pe aici nu se trece” (m. 1919)

– 1870: S-a născut inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (m. 1964)

– 1874: S-a născut prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1933) – 150 de ani

– 1876: A murit Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (n. 1820)

– 1880: S-a născut Andrei Rădulescu, jurist şi istoric; întemeietorul şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc; membru titular al Academiei Române din 1920, vicepreşedinte (în mai multe rânduri) şi preşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1959). NOTĂ: În memoriile sale, Andrei Rădulescu menționează ca dată a naşterii 21.XI.1880; data din documentele oficiale, 28.XI.1880, este data declarării sale

– 1880, 28.XI/9.XII: A murit Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1829)

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970) – 140 de ani

– 1893: S-a născut teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1967)

– 1893: S-a născut Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1978)

– 1903: S-a născut Tudor Ciortea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1982)

– 1912: S-a născut actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (m. 2008)

– 1915: A murit Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1832)

– 1919: S-a născut Cornel Regman, critic şi istoric literar (m. 1999) – 105 ani

– 1923: S-a născut Dan Tărchilă, medic, dramaturg şi prozator (m. 2022)

– 1938: S-a născut Marcel Mureşeanu, poet şi prozator

– 1941: S-a născut Eugen Negrici, critic şi istoric literar, specialist în literatura română veche, stilistician și profesor universitar

– 1948: S-a născut Mariana Nicolesco, una din cele mai valoroase soprane din lume; aclamată ca Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divina pe cele mai renumite scene ale lumii, a sedus publicul cu vocea sa, cu arta cântului și cu personalitatea ei scenică, abordând cu brio un amplu repertoriu mergând de la baroc la creația contemporană; a creat la Brăila, în 1995, Concursul Național de Canto Hariclea Darclee (devenit internaţional din 1997), la Brașov, în 2003, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc, a organizat Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes, creând în România o Școală de canto de cel mai înalt nivel european; în 2000 obține primul titlu științific de Doctor în Artă din România, cu o teză despre Belcanto; membră a Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (2018); laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice, Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 2022)

– 1949: S-a născut Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014); a candidat la alegerile prezidenţiale din anii 1996, 2000, 2004, 2009 şi 2014 din partea PRM (de menţionat că în anul 2000, a ajuns în turul al doilea, fiind învins de Ion Iliescu – obţinând 33,17% din voturi) (m. 2015) – 75 de ani

– 1954: S-a născut poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (m. 2014) – 70 de ani

– 1957: S-a născut sculptorul Titi Ceară

– 1967: S-a născut omul politic și juristul Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministru al României (din iunie 2023), președinte al Camerei Deputaţilor (nov. 2021 – iun. 2023; mai 2019 – dec. 2020); președinte al PSD (din 2020); deputat (din 2012)

– 1971: A murit poetul, prozatorul și memorialistul Dimitrie Stelaru (pe numele său adevărat Dumitru Petrescu) (n. 1917)

– 1973: A murit Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română (n. 1889)

– 1982: A murit Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (n. 1896, la Atena)

– 1989: A murit protosinghelul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureşti; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (n. 1910) – 35 de ani

– 2002: A murit actorul Dan Tufaru (n. 1944)

– 2004: A murit prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul literar al Eugeniei Banu) (n. 1910) – 20 de ani

– 2015: A murit Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (n. 1960)

– 2019: A murit Ion Puică, atlet și antrenor emerit de atletism, specializat în alergările de semifond şi fond (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, cercetător și profesor; creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning; a dezvoltat un nou concept global: „o singură sănătate” pentru oameni, animale și mediu; în 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE (Coeziune)

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– Geneva: Organizaţia Mondială a Comerţului urmează să organizeze, la finalul acestei luni, o reuniune specială a principalului său organism decizional, ocazie cu care ar putea fi lansată o propunere vizând reconfirmarea în funcţie a directorului general, Ngozi Okonjo-Iweala. Prima zi a reuniunii, programate pentru 28 şi 29 noiembrie, ar permite fostului ministru de Finanţe al Nigeriei, Ngozi Okonjo-Iweala, să îşi prezinte viziunea sa cu privire la OMC şi să răspundă la întrebările delegaţilor. Cea de-a doua zi a reuniunii ‘ar putea oferi statelor membre oportunitatea de a lua o decizie cu privire la numirea următorului director general’

– Harare: Ministrul de finanțe din Zimbabwe, Mthuli Ncube, prezintă Bugetul Național 2025 pe fondul așteptărilor unei creșteri economice mai bune din cauza sezonului ploios bun

– Oslo, Norvegia: Începerea unui proces intentat de World Wide Fund împotriva statului norvegian în privința exploatării subacvatice

– São Paulo, Brazilia: A II-a ediție a Conferinței StartSe Artificial Intelligence Day 2024

– Melbourne: Golf – Circuit european, Australian Open (28 nov. – 1 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Profesorului de Limba Franceză” este sărbătorită, începând cu anul 2019 (- 5 ani), în a patra zi de joi din noiembrie și se dorește a fi un moment dedicat valorizării meseriei de profesor de limba franceză, consolidării legăturii şi solidarității între profesori, între profesori și elevi, prin promovarea culturii franceze și francofone (conferințe, reuniuni, dezbateri, concursuri tematice, ateliere, acordarea de distincții). Evenimentul, de anvergură mondială, este coordonat de către Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză

– Ziua naţională a Republicii Albania; ziua constituirii statului albanez independent – 1912

– Ziua naţională a Republicii Islamice Mauritania; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– 1632: S-a născut Jean Baptiste Lully, compozitor şi dirijor francez de origine italiană (m. 1687)

– 1680: A murit Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian (n. 1598)

– 1757: S-a născut William Blake, pictor, gravor şi poet englez; reprezentant de seamă al preromantismului englez (m. 1827)

– 1793: S-a născut Carl Jonas Love Almqvist, scriitor a cărui vastă producție literară, variind de la romantismul bizar la realismul îndrăzneț, a influențat foarte mult dezvoltarea limbii și literaturii suedeze; maestru al prozei suedeze (m. 1866)

– 1820: S-a născut Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, Manifestul Partidului Comunist (programul mişcării comuniste) (m. 1895)

– 1821, 28.XI/10.XII: S-a născut Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (m. 1877/1878)

– 1829: S-a născut Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1894) – 195 de ani

– 1859: A murit Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (n. 1783) – 165 de ani

– 1865: S-a născut atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (m. 1957)

– 1881: S-a născut Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist şi biograf austriac (m. 1942)

– 1898: S-a născut József Babay, scriitor, romancier, poet și dramaturg maghiar (m. 1956)

– 1898: A murit Conrad Ferdinand Meyer, scriitor elvețian de limbă germană; a scris poeme epice de simțire romantică remarcabile prin plasticitatea imaginii și expresivitatea simbolurilor (n. 1825)

– 1907: S-a născut Alberto Moravia (Alberto Pincherle), scriitor şi jurnalist italian (m. 1990)

– 1908: S-a născut antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (m. 2009)

– 1923: S-a născut actorul american James Karen (m. 2018)

– 1926: S-a născut actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (m. 2018)

– 1931: S-a născut Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez; faimos pentru satira socială incisivă și aforismele sale spirituale (m. 2019)

– 1932: S-a născut saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro ”Gato” Barbieri (m. 2016)

– 1939: A murit James Naismith, profesor canadian de sport, creatorul (1891) jocului de baschet, în prezent unul dintre cele mai populare jocuri sportive din lume (n. 1861) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actrița italiană Laura Antonelli (m. 2015)

– 1944: S-a născut actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (m. 2013) – 80 de ani

– 1945: A murit Dwight F. Davis, om politic republican american; în tinereţe, jucător de tenis de câmp, creatorul turneului ce-i poartă numele („Cupa Davis”, 1899) (n. 1879)

– 1948: S-a născut Agnieszka Holland, regizoare şi scenaristă de film de origine poloneză

– 1954: A murit Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1938; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1901) – 70 de ani

– 1960: A murit Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (n. 1908)

– 1961: S-a născut Serge Joncour, romancier și scenarist francez

– 1999: A murit actriţa şi scenarista americană Bethel Leslie (n. 1929) – 25 de ani

– 2010: A murit fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (n. 1921)

– 2010: A murit Leslie Nielsen, actor canadian de film (n. 1926)

– 2014: A murit actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito”, un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare” (n. 1929) – 10 ani

– 2020: A murit actorul şi culturistul britanic David Prowse; a fost omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (n. 1935)

– 2021: A murit designerul american Virgil Abloh, star al generaţiei milennials şi rege al streetwear-ului de lux; primul mare designer de culoare recunoscut pe scena internaţională a modei; creator al colecţiilor pentru bărbaţi Louis Vuitton (n. 1980)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2024, 14:54

S-a întâmplat într-o zi de 27 noiembrie

* Acum 177 de ani (1847) membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris înfiinţau „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate. Asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”. Printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu

* În urmă cu 129 de ani (1895), printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume. Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină; Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru Ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Sunt marcați 115 ani (1909) de când s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români), care milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938) (27.XI/10.XII)

* Acum 111 ani (1913) se constituia prima societate naţională de navigaţie maritimă, „România”; preşedinte – Anghel Saligny (a început să funcţioneze la 1.III.1914) (27.XI/10.XII)

* Se împlinesc 105 ani (1919) de la semnarea Tratatului de pace de la Neuilly sur Seine, între Puterile Aliate (inclusiv România), învingătoare în Primul Război Mondial și Bulgaria, țară învinsă în război. Tratatul a impus Bulgariei să cedeze Tracia de Vest Antantei (care a acordat-o Greciei); să cedeze o suprafață suplimentară de 2.563 km2 de la granița de vest Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor; să returneze Dobrogea României, restabilind astfel granița stabilită prin Tratatul de la București (1913); să-și reducă armata la 20.000 de oameni și să plătească despăgubiri de 100 de milioane de lire sterline

* Acum 72 de ani (1952) era dată în folosinţă actuala clădire a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia şi Jean Beral

* Cu 38 de ani în urmă (1986) avea loc demolarea Bisericii Doamna Oltea din București, de regimul comunist. Parohia „Doamna Oltea” din București, din cadrul Protopopiatului II Capitală, înființată în 1940, are o istorie împărțită în două perioade: înainte de demolare și după 1990. În 1948 a fost ridicată prima biserică propriu-zisă a parohiei, care a funcționat până la demolarea ei din 27 noiembrie 1986. Lovitura a venit atât de fulgerător, încât oamenii care treceau dimineața spre serviciu pe lângă lăcașul de rugăciune, când s-au întors seara, nu au mai găsit nimic pe locul unde fusese biserica. Totul fusese îndepărtat sistematic. A fost construit în 1997 un altar de sticlă unde se mai slujește și astăzi ocazional Sfânta Liturghie, iar în același an s-a început construcția bisericii mici, actuala capelă a parohiei

* Acum 28 de ani (1996) se înfiinţa Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism românesc de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi

* În urmă cu 26 de ani (1998) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneţia

* Se marchează 1 an (2023) de când noul pod peste Dâmbovița de pe DN 73, care face legătura între Pitești și Brașov, a fost deschis circulației, înlocuind vechiul pod din zona localității Podu Dâmboviței, un pod monument istoric construit în 1888. Este cel mai lung pod în arc din România și a fost construit de o echipă sută la sută românească, cu o investiţie de peste 46 de milioane de lei, fiind primul pod metalic în arc de cerc și cale de rulare în partea superioară construit până acum în România, potrivit CNAIR. Lucrările au durat un an și jumătate, iar finanțarea a fost asigurată din fonduri europene

Aniversări – Comemorări

– 1764: S-a născut Naum Rîmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838) – 260 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1839

– 1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, revoluţie la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea profesorului apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (m. 1866)

– 1867, 27.XI/10.XII: S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru titular al Academiei Române din 1910, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938) (m. 1944)

– 1881: S-a născut George Oprescu, istoric, critic și colecţionar de artă, profesor; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1969)

– 1884: S-a născut V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993) (m. 1963) – 140 de ani. NOTĂ: Surorile mai mari ale scriitorului au menționat ca dată reală de naştere noaptea de 12 spre 13 octombrie 1884

– 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1944)

– 1885: S-a născut chirurgul şi profesorul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1961)

– 1895: A murit Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (n. 1819)

– 1897: S-a născut compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (m. 1983)

– 1902: S-a născut criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (m. 1975)

– 1912: S-a născut Dina Cocea, actriţă, scriitoare, profesoară și publicistă; s-a implicat în dezvoltarea și modernizarea teatrului românesc (m. 2008)

– 1913: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti; a primit titlul de Artist Emerit (m. 2002)

– 1924: S-a născut Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (m. 2014) – 100 de ani

– 1926: S-a născut geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1928: S-a născut Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (m. 2000)

– 1929: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2006) – 95 de ani

– 1929: A murit Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Părintele Serafim Man; la vârsta de numai 17 ani, intră ca frate în Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş, lăcaş al cărui stareţ a devenit în 1973; a condus mănăstirea până în 1984 când, din motive de sănătate, s-a retras; la 6 decembrie 1973 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit; în 2012, Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de preţuire şi respect „Crucea Voievodală maramureşană” (m. 2013)

– 1938: S-a născut criticul de teatru și film, editoarea și publicista Florica Ichim; a avut o îndelungată activitate publicistică, semnând cronică de film în „Contemporanul”, „România literară” și „România Liberă” (1970-1990), precum și cronică de teatru în „România Liberă” și „Teatrul azi”; după 1997 a fost redactor-şef al revistei „Teatrul azi”; a fost preşedintele Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”, pe care a înființat-o în 1996, sub egida căreia au apărut zeci de cărţi de teatru şi teatrologie (m. 2022)

– 1939: S-a născut Nicolae Manolescu (născut Nicolae Apolzan), critic şi istoric literar, eseist, editorialist, jurnalist, politician, profesor universitar; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din iunie 2005; reales în mai 2018); director al revistei „România Literară” (din 1990); ambasador al României la UNESCO (2006-2015); fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice; senator PAC în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 2013 (m. 2024) – 85 de ani

– 1940: S-a născut istoricul şi profesorul Ioan Scurtu

– 1940, 27/28: Legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1871)

– 1940: A murit Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887)

– 1947: S-a născut Irina Petraş, critic literar, eseistă, traducătoare şi editor

– 1951: S-a născut poetul Florea Miu

– 1954: S-a născut sculptorul, artistul decorator și profesorul Bogdan Severin Hojbotă; organizator al Saloanelor „Arta Metalului” – 70 de ani

– 1967: S-a născut Sorin Lavric, scriitor, doctor în filosofie și traducător; din 2020, a fost ales senator pe listele Alianței pentru Unirea Românilor

– 1970: A murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (n. 1905)

– 1972: A murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1889, la Boboştiţa, Albania)

– 1973: A murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1897)

– 1986: A murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului din Khartum, Sudan) (n. 1923)

– 1987: A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (n. 1931)

– 2000: A murit Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (n. 1924, la Bairamcea, azi în R. Moldova)

– 2012: A murit jurnalistul, publicistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (n. 1938)

– 2017: A murit actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (n. 1946)

– 2018: A murit Călin Ghibu, director de imagine de film (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Astana: Președintele rus Vladimir Putin urmează să viziteze Kazahstanul

– Namibia: Alegeri prezidențiale și legislative

– Jakarta, Indonezia: Alegeri regionale pentru reînnoirea guvernatorilor și a regenților provinciali

– Tanzania: Alegeri locale

– Harpsund, Suedia: Summit-ul țărilor nordice și baltice din Suedia, în prezența premierului polonez Donald Tusk (27 – 28 nov.)

– Moscova: Examinarea așteptată a proiectului de lege a bugetului în Camera Superioară a Parlamentului Rusiei

-Nicosia, Cipru: Summit interguvernamental Cipru-Grecia-Iordania

– Franța: Un concert de proporții pentru drepturile femeii și împotriva violenței se va desfășura la Paris

– Londra: Easyjet – rezultate financiare 2024

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din al treilea trimestru (a doua estimare)

– Washington, DC: Procesul-verbal al reuniunii monetare a Fed

Aniversări – Comemorări

– 1474: A murit compozitorul francez Guillaume Dufay (n. ~1400) – 550 de ani

– 1701: S-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; creatorul termometrului centigrad (m. 1744)

– 1731: S-a născut Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (m. 1798)

– 1759: S-a născut Franz (František) Krommer, compozitor ceh (m. 1831) – 265 de ani

– 1852: A murit Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (n. 1815)

– 1853: S-a născut Sir Frank Dicksee (nume complet: Sir Francis Bernard Dicksee), pictor și ilustrator britanic (m. 1928)

– 1857: S-a născut Sir Charles Scott Sherrington, medic englez, unul dintre fondatorii fiziologiei moderne; Premiul Nobel pentru medicină în 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (m. 1952)

– 1867: S-a născut Charles Koechlin, compozitor şi profesor francez (m. 1950)

– 1886: S-a născut (la Tokio) Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita), pictor francez de origine japoneză; a aplicat tehnica franceză la stilul japonez de pictură (m. 1968)

– 1895: A murit Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (n. 1824)

– 1896: S-a născut Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seamă al prozei artistice (m. 1961)

– 1903: S-a născut Lars Onsager, chimist american de origine norvegiană, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1968) pentru dezvoltarea domeniului termodinamica neechilibrului (m. 1976)

– 1908: A murit paleontologul francez Albert Gaudry; în lucrările sale a prezentat numeroase argumente de ordin paleontologic privind doctrina evoluţionistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1904 (n. 1827)

– 1916: A murit poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (n. 1855)

– 1918: S-a născut Boris (Ievenovici) Paton, fizician ucrainean; președinte, pentru o perioadă îndelungată, al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei; a fost numit în această funcție în 1962 și a deținut-o până la moartea sa; ca și tatăl său Evgheni Paton, a fost renumit pentru lucrările sale în sudarea electrică (m. 2020)

– 1921: S-a născut Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, aceste reforme (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplină libertate de exprimare), au provocat invazia (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (m. 1992)

– 1925: S-a născut scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (m. 2018)

– 1925: A murit pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (n. 1885)

– 1928: S-a născut politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (m. 2015)

– 1938: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice (m. 2017)

– 1940: S-a născut (la San Francisco) Bruce Lee, actor de film american, născut din părinţi chinezi; vedetă a filmelor cu arte marţiale, va impune acest gen pe plan mondial (m. 1973, în Hong Kong)

– 1942: S-a născut Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american de muzică hard rock (m. 1970)

– 1951: S-a născut Kathryn Ann Bigelow, regizoare, scenaristă, actriţă și producătoare americană; prima femeie din istorie care a câștigat Oscarul la categoria „Cel mai bun regizor”

– 1953: A murit Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru Literatură în 1936 (n. 1888)

– 1955: A murit Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez; una dintre cele mai importante figuri ale culturii portugheze din secolul al XX-lea (n. 1890)

– 1955: A murit compozitorul elveţian Arthur Honegger (n. 1892)

– 1959: S-a născut violonista rusă Viktoria Mullova – 65 de ani

– 1975: A murit (ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză) Ross McWhirter, jurnalist britanic, pasionat de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondator, împreună cu fratele său geamăn, Norris McWhirter (m. 2004), al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (n. 1925). NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1988: A murit actorul american de film John Carradine (n. 1906)

– 2010: A murit Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (n. 1921)

– 2012: A murit jurnalistul francez Erik Izraelewicz, specialist în economie; director editorial al publicaţiei „Le Monde” din 2011 (n. 1954)

– 2014: A murit scriitoarea britanică P.D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (n. 1920) – 10 ani

– 2014: A murit actorul polonez Stanislaw Mikulski (n. 1929) – 10 ani

– 2019: A murit Sir Jonathan (Wolfe) Miller, scriitor de satiră, regizor de teatru şi operă, actor, prezentator de televiziune și medic britanic; cunoscut pentru emisiunea satirică „Beyond the Fringe” (n. 1934) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 26 noiembrie 2024, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Cu 192 de ani în urmă (1832), la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit. În România, orașul Timișoara a fost primul în care a circulat pentru prima dată tramvaiul cu cai, în 1869

* Se împlinesc 150 de ani (1874) de când Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* În urmă cu 133 de ani (1891) Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Se împlinesc 115 ani (1909) de când a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* Cu 107 ani în urmă (1917) România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie (26.XI/9.XII)

* Egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, acum 102 ani (1922), în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Acum 84 de ani (1940), în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* În urmă cu 67 de ani (1957) Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Acum 59 de ani (1965) avea loc lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 56 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* Acum 36 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este dgăzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, dar și în rest, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost „A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, cu 16 ani în urmă (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în partea de sud a Mumbai-ului, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1897)

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906) – 190 de ani

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911)

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971)

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (m. 1984)

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)

– 1909 (stilul nou): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (m. 1994) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997) – 110 ani

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris)

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019)

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, cronicar dramatic, publicist și profesor universitar; a contribuit fundamental la prestigiul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” și al școlii literare clujeane; rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1984) (m. 2022) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972 (m. 2022)

– 1944: S-a născut soprana Steliana Calos (m. 1997) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (m. 2021) – 75 de ani

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1961: S-a născut Florian Stoica, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei rock „Conexiuni” (m. 2019)

– 1963: A murit Gheorghe Băgulescu, general al armatei române în cel de-Al Doilea Război Mondial, ambasador în Japonia și China, scriitor și colecționar de artă; una din cărțile sale, „Suflet japonez” (trei volume), a primit premiul Academiei de Ştiinţe din Japonia, fiind considerată cea mai bună lucrare scrisă de un străin despre japonezi, până la momentul apariţiei ei; stabilit la Nisa, a deschis în acest oraş un muzeu de artă japonez; de asemenea, a donat numeroase stampe japoneze şi orientale Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti (n. 1886)

– 1968: S-a născut pianista şi profesoara franceză de origine română Dana Ciocârlie. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1967

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902)

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, solistă a Operei din Braşov (m. 2012)

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată în spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, 2012–2013, 2019-2020, 2020-2021, un record; vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing și 2020 de la Tokyo, campioană olimpică pe echipe la ediția din 2016 de la Rio de Janeiro, de trei ori campioană mondială și de șapte ori campioană europeană; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018 – 40 de ani

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946) – 15 ani

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917)

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951) – 10 ani

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924)

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (n. 1935)

– 2022: A murit Sanda Toma, una dintre cele mai apreciate actrițe ale cinematografiei și teatrului românesc; vreme de peste trei decenii a încântat publicul de pe scena Teatrului de Comedie; din 1994 a putut fi admirată la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București; a lucrat și în Televiziunea Română a anilor ’60-’70 ai secolului XX, unde a prezentat mai multe emisiuni: „Magazin 111”, „Post Meridian”, „Zigzag”, „Album Duminical (n. 1934)

– 2022: A murit Daniel Vighi, prozator, eseist, publicist, traducător și profesor universitar; s-a numărat printre cei care au înființat Alianța Civică, Partidul Alianței Civice și Asociația culturală „Ariergarda” și s-a implicat în mod remarcabil în viața culturală a orașului Timișoara din ultimele trei decenii, aducând o valoroasă contribuție documentară la istoria orașului și a regiunii (n. 1956)

– 2023: A murit actorul de teatru și film Ion Roxin; și-a dedicat o mare parte din viață (37 de ani) scenei Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești (n. 1938, la Paris) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Comisia Europeană își publică avizul cu privire la bugetele statelor membre pentru 2025 și planurile lor bugetare pe termen mediu

– Cascais, Portugalia: Secretarul general al ONU Antonio Guterres participă la cel de-al 10-lea forum global al Alianței Națiunilor Unite a Civilizațiilor (UNAOC) (26 – 27 nov.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind protecția civililor în conflict

– Berlin:

• Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe președintele Kârgâzului Sadyr Japarov cu onoruri militare la Castelul Bellevue din Berlin
• Ministrul german al economiei și energiei, Robert Habeck, participă la conferința de energie solară de la Berlin
• Fostul cancelar german Angela Merkel își publică memoriile

– New York: Condamnarea lui Donald Trump în procesul penal pentru afacerea Stormy Daniels

– Londra: Proces pentru șase cetățeni bulgari, acuzați de spionaj

– Paris: Proces pentru șase rude ale fotbalistului Paul Pogba, inclusiv fratele său Mathias, în cazul răpirii acestuia în 2022 (26 nov. – 3 dec.)

– Lusikisiki, Africa de Sud: Audiere pentru cinci suspecți în crima din Lusikisiki (Eastern Cape), unde au fost ucise 18 persoane dintr-o familie

– Mumbai, India: Manifestări de marcare a 16 ani de la seria de atacuri devastatoare asupra orașului indian de către militanți. Atacurile, care au început pe 26 noiembrie 2008 și au durat aproape trei zile, au provocat moartea a 174 de persoane, inclusiv nouă bărbați înarmați

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Transport Durabil”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 16 mai 2023, va fi marcată prin educație și organizarea de evenimente menite să îmbunătățească cunoștințele publicului cu privire la aspectele legate de transportul durabil, în special îmbunătățirea conectivității transportului intermodal, promovarea transportului ecologic, dezvoltarea infrastructurii de transport incluzive din punct de vedere social și alte aspecte ale durabilității transportului. Decizia marcării acestei zile vine ca un pas semnificativ către promovarea cooperării în domeniul transporturilor durabile și avansarea angajamentului global față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris, Noua Agendă Urbană și Declarația Politică privind îmbunătățirea siguranței rutiere la nivel mondial

– „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798)

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788)

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910) – 160 de ani

– 1879: S-a născut Belle da Costa Greene, una din cele mai proeminente bibliotecare din istoria Americii; a fost prima femeie de culoare bibliotecară la John Pierpont Morgan, bancher și colecționar de artă american (m. 1950) – 145 de ani

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964) – 130 de ani. NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1907: S-a născut botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (m. 2013)

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013) – 105 ani

– 1921: S-a născut pictoriţa franceză Françoise Gilot; devenită cetăţean american, și-a petrecut ultimii ani din viaţă la New York (m. 2023)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003)

– 1928: S-a născut regizorul britanic de teatru John Barton; a fondat „Royal Shakespeare Company”, alături de Peter Hall, în 1960 (m. 2018)

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”; este unul dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali ai Statelor Unite ale Americii, având peste 100 de milioane de albume vândute în întreaga lume; a câștigat 12 premii competitive Grammy (m. 2023) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul american Mark Margolis; cunoscut pentru rolul lui Hector Salamanca din serialul „Breaking Bad” (m. 2023) – 85 de ani

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898)

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905) – 25 de ani

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 1933) – 20 de ani

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 dec. 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919)

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Stephen Sondheim, considerat o legendă a musicalurilor de pe Broadway; a devenit celebru graţie unor spectacole precum „West Side Story”, „Into The Woods”, „Sweeney Todd”, „Sunday in the Park with George”, „A Little Night Music”; a câştigat opt premii Tony, opt premii Grammy, un premiu Oscar şi un premiu Pulitzer (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 14:48

S-a întâmplat într-o zi de 25 noiembrie

* Acum 309 ani, la data de 25 noiembrie 1715, începeau domniile fanariote în Țara Românească, prin înscăunarea lui Nicolae Mavrocordat, fost domn al Moldovei. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta Otomană asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită

* Sunt marcați 165 de ani (1859) de când, prin decret princiar, Facultatea de Drept din București devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La 17 octombrie 1850 a luat fiinţă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava, prima promoţie de jurişti fiind consemnată în anul 1854. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani. În anul 1908 a fost decernat primul titlu de doctor în drept

* Se marchează 160 de ani (1864) de când apărea Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichităţi a avut loc la 29 august 1865. În prezent, Muzeul Naţional de Antichităţi, conform Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, fiinţează ca un sector distinct în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

* Acum 157 de ani (1867) intra în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română (25.XI/7.XII)

* Se împlinesc 140 de ani (1884) de la patentarea laptelui praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John (Baptist) Meÿenberg (din St. Louis, Missouri). La 25 noiembrie 1884, brevetele americane 308.421 (Aparatură pentru conservarea laptelui) și 308.422 (Procesul pentru conservarea laptelui) au fost atribuite descoperirilor lui Meÿenberg. Meÿenberg s-a asociat cu diverși negustori locali, printre care John Wildi, Louis Latzer, Dr. Knoebel, George Roth și Fred Kaeser și, la 14 februarie 1885, a organizat „Helvetia Milk Condensing Company”

* Cu 128 de ani în urmă (1896) a apărut la București primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”. Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu, a apărut, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896 – 25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu, care era editor și director; au apărut articole și cronici despre viața muzicală a țării precum și partituri de Gh. Ștefănescu, G. Musicescu, G. Dima

* Acum 104 ani (1920) avea loc semnarea Decretului privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi

* În urmă cu 84 de ani (1940) au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el, în vederea reînhumării. Zelea Codreanu a fost liderul Gărzii de Fier, organizaţie de extremă-drepta naționalist creștină şi „Căpitanul” Legiunii Arhanghelul Mihail din România

* Cu 23 de ani în urmă (2001) cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

* Cu 19 ani în urmă (2005) dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Călușul este un dans popular românesc cu un ritm sincopat şi figuri variate jucat de flăcăi în săptămâna Rusaliilor. Dansul călușarilor se practică în special în sudul țării, dar şi în Moldova. Jocul tradițional specific Călușului are rol tămăduitor. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov), este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil

* Acum 9 ani (2015), în perioada 25 – 27 noiembrie, s-a desfăşurat la Bucureşti, sub patronajul preşedintelui Senatului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele-în-exerciţiu al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cea de-a 46-a Adunare Generală a APCEMN. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN a fost organizată pentru prima dată o întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN

* Cu 6 ani în urmă (2018) Catedrala Mântuirii Neamului, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al BOR, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Ecaterina din Alexandria, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1863: S-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934)

– 1885: A murit poetul, fabulistul, prozatorul și traducătorul Grigore Alexandrescu; considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile; are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810)

– 1892: S-a născut Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine) şi om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1977)

– 1896: S-a născut actorul George Vraca (m. 1964)

– 1926: S-a născut criticul de artă Horia Horşia (m. 2006)

– 1930: S-a născut inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2019)

– 1931: S-a născut Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (m. 1990)

– 1931: S-a născut arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (m. 2015)

– 1936: A murit chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferenţiar universitar din România (n. 1891)

– 1937: S-a născut baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (m. 2019)

– 1937: A murit inginerul Gheorghe Emanoil Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, statisticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1882)

– 1939: S-a născut Vasile Menzel (sau Mentzel), actor, cântăreţ, instrumentist, compozitor, dirijor, dramaturg, regizor, poet, eseist, coregraf, dansator de step, grafician și profesor universitar – 85 de ani

– 1942: S-a născut poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu), pseudonimul Doinei Bendorfeanu (m. 2024)

– 1942: A murit Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1868)

– 1944: S-a născut Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (m. 2016) – 80 de ani

– 1961: A murit Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog, profesor; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1968: S-a născut pianistul și profesorul Csíky Boldizsár jr.

– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (n. 1886)

– 1973: S-a născut Florin Nicolae Poenariu, meșter iconar și tâmplar din Laz, comuna Săsciori, județul Alba, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2020; a învățat să zugrăvească icoane de la mătușa sa, Maria Deac Poenariu (1923-2015), prima persoană desemnată „Tezaur Uman Viu” în România, în 2010

– 1973: A murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887)

– 1994: A murit regizorul şi scenaristul Gheorghe Vitanidis (n. 1929) – 30 de ani

– 1996: A murit Valentin Silvestru, (nume real: Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (n. 1924)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911) – 25 de ani

– 2000: A murit basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (n. 1927)

– 2009: A murit lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (n. 1930) – 15 ani

– 2019: A murit profesorul universitar doctor Stanciu D. Cărpenaru, personalitate marcantă a Dreptului privat românesc, specialist reputat care a reconstruit știința Dreptului comercial după renașterea acestuia; a fost dedicat proiectului unui nou Cod comercial român și a inițiat înființarea Asociației „Institutul Român de Drept Comercial”; prodecan și decan al Facultății de Drept a Universității din București (1978-1990) (n. 1935) – 5 ani

– 2022: A murit pictorul și etnologul Eugen Holban, personalitate de seamă a culturii gălățene, ce s-a dedicat cercetării și valorificării artei populare și etnografiei județului Galați (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (25 – 28 nov.)

-Islamabad: Președintele Belarus Alexander Lukașenko va vizita Pakistanul pentru a consolida relațiile bilaterale.

– Fiuggi, Italia: Miniștrii de externe G7 urmează să aibă a doua lor întâlnire sub președinția G7 a Italiei (25 – 26 nov.)

– Berlin: Ministrul Apărării Boris Pistorius se întâlnește cu omologii săi: francez, britanic, polonez și italian

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Orientul Mijlociu

– Busan, Coreea de Sud: A cincea sesiune a Comitetului interguvernamental de negociere al Națiunilor Unite privind poluarea cu plastic (INC-5) (25 nov. – 1 dec.)

– Siem Reap, Cambogia: Summit-ul Minelor Terestre (25 – 29 nov.)

– Paris: Curtea de Apel din Paris reexaminează sentința fostului premier François Fillon, găsit definitiv vinovat în procesul locurilor de muncă fictive

– Alexandria, SUA: Încheierea procesului antitrust intentat de Statele Unite împotriva Google pentru publicitate online

– Los Angeles: Curtea audiază cererea fraților Menendez de a converti condamnările pentru omor în omor din culpă

– Ho Chi Minh, Vietnam: Verdict în apel pentru directorul unui gigant imobiliar, Truong My Lan, condamnat la moarte pentru fraudă în valoare totală de 27 de miliarde de dolari

– Singapore: Campionatele Mondiale de șah 2024 (25 nov. – 13 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 54/134 din 17.XII.1999; militanţii pentru drepturile femeii marchează această zi încă din anul 1981, pentru a comemora asasinarea, la 25.XI.1916, a trei activiste din R. Dominicană, surorile Mirabal

– Ziua naţională a Bosniei şi Herţegovina; marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943

– Ziua naţională a Republicii Suriname; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1562: S-a născut dramaturgul şi poetul spaniol Lope de Vega, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 1635)

– 1763: A murit preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (n. 1697)

– 1814: S-a născut Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (m. 1878) – 210 ani

– 1835: S-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919)

– 1844: S-a născut inginerul şi inventatorul Karl (sau Carl) Friedrich Benz, pionier al automobilismului (m. 1929) – 180 de ani

– 1856: S-a născut Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (m. 1915). NOTĂ: Unele surse dau ca dată naşterii şi stilul vechi – 13 noiembrie 1856

– 1870: S-a născut Maurice Denis, pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (m. 1943)

– 1872: S-a născut marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1881: S-a născut Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (m. 1963)

– 1895: S-a născut Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (m. 1991)

– 1910: S-a născut Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (m. 1997, la Paris)

– 1914: S-a născut Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1999) – 110 ani

– 1915: S-a născut Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (m. 2006)

– 1917: S-a născut Francis Lemarque, compozitor francez, renumit interpret de şansonete şi actor (m. 2002)

– 1920: S-a născut actriţa americană Noel Neill (m. 2016)

– 1936: S-a născut dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (m. 2017)

– 1940: S-a născut cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (m. 2015)

– 1940: S-a născut Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (m. 2018)

– 1950: S-a născut scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (m. 2014)

– 1950: A murit Johannes V. Jensen, prozator, poet şi eseist danez; Premiul Nobel pentru literatură în 1944 (n. 1873)

– 1954: S-a născut PF Teodor al II-lea (numele la naştere: Nikolaos Choreftakis), Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (din 2004) – 70 de ani

– 1959: A murit actorul francez de film Gérard Philipe (n. 1922) – 65 de ani

– 1968: A murit scriitorul american Upton Sinclair (n. 1878)

– 1970: A murit prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka), activist politic de extremă dreapta (n. 1925)

– 1973: A murit actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (n. 1928, în Lituania). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1974: A murit Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (n. 1909) – 50 de ani

– 1984: S-a născut actorul francez Gaspard Ulliel, cunoscut pe plan internaţional pentru interpretarea creatorului de modă Yves Saint Laurent în filmul biografic „Saint Laurent” şi pentru rolul principal jucat în lungmetrajul „Juste la fin du monde”, regizat de Xavier Dolan (m. 2022) – 40 de ani

– 2002: A murit Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (n. 1926)

– 2016: A murit Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (n. 1926)

– 2018: A murit Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (n. 1922)

– 2020: A murit Jacques Secretin, cel mai titrat jucător de tenis de masă francez (n. 1949)

– 2020: A murit fotbalistul argentinian Diego Armando Maradona; considerat unul dintre cei mai mari fotbalişti din toate timpurile (n. 1960)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 14:48

S-a întâmplat într-o zi de 24 noiembrie

* Cu 333 de ani în urmă (1691), prin „Diploma leopoldină”, promulgată de împăratul austriac Leopold I, erau stabilite raporturile dintre Imperiul Habsburgic și principatul Transilvaniei, acesta fiind subordonat direct Curții de la Viena și beneficiind de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). Erau recunoscute vechile privilegii ale nobilimii transilvănene pe plan economic și în planul politicii interne. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei peste un veac şi jumătate, până la Revoluţia din 1848 (până în martie 1849) (24.XI/4.XII)

* Se împlinesc 185 de ani (1839) de când, la Paris, avea loc prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta”, de Hector Berlioz, dedicată lui Paganini şi cântată sub bagheta compozitorului (orchestra şi corul reuneau 200 de interpreţi)

* Cu 181 de ani în urmă (1843) Mihail Kogălniceanu, numit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale (24.XI/6.XII)

* Sunt marcați 165 de ani (1859) de când era publicată „Originea Speciilor”, controversată lucrare a naturalistului britanic Charles Robert Darwin. Baza materialului a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 (când corabia, încărcată până la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth) și 2 octombrie 1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a „Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei

* Cu 159 de ani în urmă (1865), în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (24.XI/6.XII)

* Acum 147 de ani (1877) Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat ca redactor la cotidianul „Timpul”, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. A început efectiv activitatea la „Timpul” la 24 noiembrie, cu articolul Bălcescu și urmașii lui și a încheiat-o la sfârșitul lui iunie 1883

* Se marchează 145 de ani (1879) de când Italia recunoştea independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. La 9 martie 1964, guvernele României şi Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasadă. În perioada postbelică, relaţiile româno-italiene au cunoscut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă. Au avut loc vizite la nivel de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor două parlamente. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost întrerupt. Oficialităţile italiene au urmărit cu interes şi simpatie evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România. După Revoluţia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ţara noastră, precum şi eforturile de integrare a României în organismele europene şi euro-atlantice

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când reprezentanțele diplomatice ale României și Danemarcei au fost ridicate la nivel de ambasadă. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și ocuparea Danemarcei au determinat o întrerupere a relațiilor româno–daneze în anul 1940, care au fost restabilite în 1946. La 24 noiembrie 1964, reprezentanțelor diplomatice ale celor două țări la Copenhaga și București le-a fost ridicat rangul, de la nivel de legație la nivel de ambasadă. În 2017 România și Regatul Danemarcei au sărbătorit 100 de ani de relații diplomatice

* În urmă cu 33 de ani (1991) a fost pusă piatra de temelie a Catedralei Arhiepiscopale de la Arad de către ÎPS Timotei Seviciu. Lucrările propriu-zise au început în 1992, iar Catedrala a fost târnosită în 6 decembrie 2008, de PF Daniel, Patrhiarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Chiriarhul eparhiei Aradului. Catedrala „Sfânta Treime” din Arad este o catedrală ortodoxă, sediul scaunului arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Aradului. Edificiul adăpostește, de asemenea, o parte din moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur. Pictura catedralei a fost realizată de pictorul Cezar Constantin Cătălin Băluț și a fost finalizată în luna decembrie a anului 2018, când a avut loc sfințirea lăcașului de cult. Cele cinci clopote ale Noii Catedrale au fost turnate la cea mai prestigioasă fabrică din Europa, Grass Mayer din Innsbruck, Austria. Au fost aduse în ziua de 21 noiembrie 2003 şi sfinţite de către ÎPS Timotei, în prezenţa preşedintelui României, de Ziua Naţională a României, la 1 decembrie 2003. Catedrala adăposteşte între zidurile sale racla cu părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, primite în dar de la Vatican şi aşezate într-o raclă din argint confecţionată la Monetăria Naţională

* Sunt marcați 20 de ani (2004) de la inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Costumelor Populare din România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 655 din 31/07/2014, privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2005, instituţia s-a mutat la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sectorul 1

* Acum 11 ani (2013) avea loc semnarea unui acord încheiat la Geneva între reprezentanţii ţărilor din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian

* În urmă cu 9 ani (2015) armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian

* Acum 8 ani (2016) avea loc semnarea unui nou acord de pace între guvernul columbian şi rebelii marxişti FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, aducând tot mai aproape sfârşitul războiului civil care răscoleşte ţara de cinci decenii. Documentul revizuit a fost semnat la Bogota, între liderul FARC, Rodrigo Londono şi preşedintele columbian, Juan Manuel Santos (în funcție în perioada 2010 – 2018), care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, în octombrie 2016, pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului cu grupul insurgent. Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi guvernul au purtat discuţii în Havana, Cuba, încă din 2012, încercând să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt unui conflict care a ucis mai mult de 220.000 de oameni şi a strămutat milioane în interiorul ţării andine. Guvernul a publicat cu o săptămână înainte, acordul de pace revizuit, într-o încercare de a construi un sprijin după ce proiectul iniţial a fost respins într-un referendum, pe 2 octombrie. Contrar asteptarilor, columbienii au respins, la limită, pacea cu gherila FARC cu prilejul unui referendum asupra acordului vizând încheierea a 52 de ani de conflict

Aniversări – Comemorări

– Cristos, Regele Universului (sfârşitul Anului Liturgic); Sfinţii Martiri din Vietnam (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1796: S-a născut pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (m. 1849, executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar)

– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896) – 210 ani

– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (m. 1854, în exil, la Izmir, Turcia)

– 1878: S-a născut pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (m. 1967)

– 1889: S-a născut Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950) – 135 de ani

– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985) – 135 de ani

– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.XI.1900 (stilul vechi)

– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978)

– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993) – 115 ani

– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma)

– 1919: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1920

– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1854)

– 1927: A murit Ion (Ionel) I. C. Brătianu, om politic liberal, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri (între anii 1908 şi 1927); de numele său se leagă Războiul de întregire naţională, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 ş. a.; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864)

– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor universitar; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (m. 2020)

– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012)

– 1953: S-a născut Ilie Stepan, cantautor (reprezentant al folkului şi rockului românesc), compozitor, instrumentist şi orchestrator, pionier al muzicii fusion; realizator de emisiuni de radio şi de televiziune; fondatorul grupului „Pro Musica”; compozitorul piesei „Timişoara”, imnul Revoluţiei Române din oraşul de pe malul Begăi

– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886)

– 1967: A murit actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (n. 1907)

– 1967: A murit istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (n. 1911)

– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909) – 50 de ani

– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905)

– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936) – 30 de ani

– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921) – 25 de ani

– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932) – 20 de ani

– 2007: A murit actorul Radu Panamarenco (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Slovenia: Referendum pentru aprobarea construcției unui al doilea reactor nuclear în Slovenia

– Guineea-Bissau: Alegeri legislative

– Málaga, Spania: Tenis – finala Cupei Davis 2024

– Edinburgh: Rugby – Meciuri amicale de probă – Scoția – Australia

– Londra: Rugby – Meciuri amicale de probă – Anglia – Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tineretului” (a XXXIX-a) celebrată în Bisericile romano-catolice particulare în 2024, în solemnitatea sărbătorii „Cristos, Regele Universului” are ca temă: „Cei care speră în Domnul merg fără să obosească” (Isaia 40,31). NOTĂ: Papa Francisc a anunțat, la 22 noiembrie 2020, modificarea datei în care se marchează la nivel diecezan Ziua mondială a tinerilor. De obicei, această îndrăgită întâlnire diecezană a tinerilor în jurul Crucii lui Cristos se desfășura în Duminica Floriilor, începând din 1984. Din 2021, ediția diecezană a Zilei mondiale a tinerilor se desfășoară în ultima duminică a anului liturgic, solemnitatea „Cristos, regele universului”, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale (următoarea ZMT va fi la Seul în 2027, în 2025 având loc Jubileul Tinerilor, la Roma, între 28 iulie – 3 august). NOTĂ: La 12 august se marchează, începând din anul 2000, şi „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, la 17.XII.1999

– „Ziua Mondială a Gemenilor Siamezi”, marcată din 2024, a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU la 1.VII.2024. Decizia a venit ca o inițiativă a Arabiei Saudite de a crește gradul de conștientizare a acestor cazuri, de a sărbători realizările în domeniul operațiilor de separare a siamezilor

– 1632: S-a născut Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (m. 1677)

– 1713: S-a născut Laurence Sterne, scriitor englez (m. 1768)

– 1784: S-a născut Zachary Taylor, om politic american, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în funcţie între anii 1849 și 1850 (m. 1850) – 240 de ani

– 1826: S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (m. 1890)

– 1848: S-a născut soprana germană Lilli Lehmann (m. 1929)

– 1849: S-a născut (în Marea Britanie) scriitoarea americană de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (m. 1924) – 175 de ani

– 1864: S-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (m. 1901) – 160 de ani

– 1864: A murit geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (n. 1779) – 160 de ani

– 1874: S-a născut medicul francez Gustave Roussy; o atenţie aparte a acordat studiului cancerului, scop în care a înfiinţat primul Institut de oncologie din Franţa (la Ville-Juif); a fost un apropiat al României, în laboratoarele sale lucrând numeroşi specialişti români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948) – 150 de ani

– 1908: S-a născut regizorul polonez de film Aleksander Ford; în timpul războiului a trăit în URSS, apoi, în Israel, Danemarca şi, după 1968, în SUA (m. 1980)

– 1913: S-a născut Geraldine Fitzgerald, actriţă americană de origine irlandeză (m. 2005)

– 1914: S-a născut sculptorul britanic Lynn Chadwick (m. 2003) – 110 ani

– 1925: S-a născut autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (m. 2008)

– 1929: A murit Georges Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841) – 95 de ani

– 1934: S-a născut compozitorul rus Alfred Schnittke (m. 1998) –  90 de ani

– 1939: S-a născut soprana italiană Maria Chiara – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (m. 2017)

– 1943: S-a născut Alexandrina Cernov, filolog de origine română din Ucraina; încă din anii studenţiei s-a dedicat redactării şi regizării emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuţi; membră (din 1971) a Catedrei de Filologie Română a Universităţii din Cernăuţi; angajată în politica de promovare a culturii române în Bucovina de Nord, îndeosebi în cadrul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, al cărei membru fondator este; redactor şef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2024)

– 1954: S-a născut Emir (Nemanja) Kusturica, regizor de film, actor şi muzician sârb de origine bosniacă; în 2005 a fost premiat cu prestigiosul premiu de arhitectură Philippe Rotthier pentru construirea satului Küstendorf, devenit, din 2004 până astăzi, una din cele mai impresionante zone turistice din Serbia – 70 de ani

– 1957: A murit Diego Rivera, proeminent pictor mexican, cunoscut pentru frescele sale de mari dimensiuni care au dat naştere Renaşterii Murale Mexicane; soţul celebrei pictoriţe Frida Kahlo (n. 1886)

– 1991: A murit Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (n. 1946, în Zanzibar)

– 2002: A murit filosoful și profesorul universitar american John Bordley Rawls, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei politice ai secolului XX; a contribuit, în anii 1950 şi 1960, la recalibrarea filosofiei morale şi politice anglo-americane privind problemele de fond la nivel individual şi societal (n. 1921)

– 2004: A murit (la Nassau/Bahamas) scriitorul canadian de origine britanică Arthur Hailey (n. 1920) – 20 de ani

– 2015: A murit actriţa armeană Varduhi Varderesian (n. 1928, în România)

– 2018: A murit magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (n. 1946)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 14:47

S-a întâmplat într-o zi de 23 noiembrie

* Acum 2558 de ani (534 î.Hr) Pisistrate (c. 600-527 î.Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentaţii de teatru. Aceasta este, potrivit istoricilor, ziua în care a luat naștere tragedia greacă. Potrivit lui Aristotel, tragedia s-a născut din ditiramb, din cântul liric cântat în cinstea lui Dionysos de un cor ciclic dansând în jurul unui altar al zeului. Numele tragedie (cântecul ţapilor) vine de la cuvântul „tragos” (ţap). Coriştii, purtând măşti în chip de ţap, înfăţişau făpturi legendare, prieteni ai lui Dionysos. Elementul dramatic, dialogul, a apărut în momentul în care unul dintre corişti s-a desprins din grup, răspunzându-i prin cuvinte atribuite zeului, astfel apărând pentru prima dată actorul. Evenimentul este legat de numele poetului Thespis, primul actor care a jucat un personaj pe o scenă. În istoria teatrului, se consideră că Thespis ar fi inventat primul actor, tragedia fiind completată de Eschil şi Sofocle. Tot lui Thespis îi este atribuită şi apariţia turneelor, fiind primul care a pornit la drum prin mai multe oraşe greceşti

* Acum 314 ani (1710), în Moldova, avea loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir, care a durat până la 11.VII.1711. A mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie). Dimitrie Cantemir (26.X.1673 – 21.VIII.1723), prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică. La 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin). Programul său politic ca domnitor al Moldovei s-a bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană. După înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I. După domnia sa, în Moldova, a început epoca fanariotă

* Sunt marcați 135 de ani (1889) de când era instalat, în clubul Palais Royale Saloon din San Francisco, primul tonomat cu fise din lume, creaţia lui Louis T. Glass, proprietarul companiei Pacific Phonograph, căruia i-a venit năstruşnica idee că un aparat poate încânta clienţii cluburilor cu şlagărele vremii, contra cost. Strămoşul tonomatelor era de fapt un fonograf electric Edison, cu cilindru, căruia i-au fost ataşate iniţial patru tuburi prin care ascultătorii puteau auzi muzica produsă de aparat, numai după ce introduceau fiecare câte o monedă. Aparatul putea reproduce o singură melodie, iar pentru a asculta o nouă piesa melomanii erau nevoiţi să aştepte câteva zile, până când proprietarul schimba cilindrul fonografului. Aparatul a fost numit iniţial „nickel-in-the-slot player”, pentru că melodiile puteau fi ascultate numai după introducerea unei monede (nickel) în fanta aparatului (slot). Cum amplificatorii nu erau încă inventaţi pe vremea aceea, ascultătorii erau nevoiţi să se adune în jurul aparatului şi să-şi asculte melodiile preferate cu ajutorul unor stetoscoape. Mai târziu, tonomatele au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de „juke-box”

* În urmă cu 108 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, armatele germano-austro-ungare, conduse de feldmareşalul von Mackensen, ocupau Bucureştiul, iar trupele germane ocupau Ploieştiul (23.XI/6.XII)

* Cu 84 de ani în urmă (1940) generalul Ion Antonescu, șeful Statului Român, parafa, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia. Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresiunilor URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state. Pactul a fost considerat în epocă și un avertisment transmis SUA pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura. Cei trei parteneri își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS. Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară. Ultima țară care a semnat Pactul a fost Iugoslavia, pe 25 martie 1941

* Acum 54 de ani (1970) apărea primul număr al revistei franceze „Charlie Hebdo”. Charlie Hebdo este o revistă satirică franceză, cu apariție săptămânală, care publică în mare parte ilustrații (caricaturi și desene), dar și reportaje, articole controversate și glume. Având puternice vederi de stânga și anti-religioase, revista este caracterizată de poziția ei critică față de islamism, catolicism, iudaism și extremismul de dreapta. Revista a fost fondată în 1970, apărând până în 1981. După o întrerupere de peste zece ani, publicarea a fost reluată în 1992. Directorii ei au fost François Cavanna (1969–1981), Philippe Val (1992–2009) și Stéphane Charbonnier (2009-2014). Amenințată în mod repetat de fundamentaliștii islamiști, revista a răspuns la provocări menținându-și tonul satiric și punându-l pe Allah în ipostaze de nedescris. Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011. La 7 ianuarie 2015, în timpul unei ședințe de redacție, a fost atacat și noul sediu din Paris al săptămânalului satiric. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morți și 11 răniți, atacatorii fiind uciși după două zile de către forțele speciale ale poliției

* În urmă cu 27 de ani (1997) România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Economiştilor din România” și „Ziua Profesorului de Economie” marchează deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, la 23.XI/5.XII.1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”; sărbătorirea acestei zile a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România/AGER, în 1997

– 1852: S-a născut zoologul Alexandru M. Vitzu; a fost fondatorul Institutului de Fiziologie din București, inaugurat pe 14 octombrie 1892, și este considerat întemeietorul fiziologiei experimentale în România; în 1897 a devenit membru corespondent al Academiei Române (m. 1902)

– 1898: S-a născut inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1905: S-a născut Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (m. 1970)

– 1920: S-a născut (la Cernăuți) Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (m. 1970, la Paris)

– 1921: S-a născut episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1923: A murit (s-a sinucis) Urmuz (numele real: Demetru Dem Demetrescu-Buzău), scriitor avangardist din perioada interbelică; proza lui premerge suprarealismului şi literaturii absurdului (n. 1883)

– 1925: S-a născut preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, disident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (m. 2006, la Washington). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc, conform rânduielilor, la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 1933: S-a născut Stancu Ilin, istoric literar şi editor; cercetări consacrate biografiilor și operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale

– 1935: S-a născut Dan Marţian, om politic, membru fondator al FSN (Frontul Salvării Naţionale – decembrie 1989) şi copreşedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – ianuarie 1990); primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după 1989 (1990 -1992) (m. 2002)

– 1935: A murit poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (n. 1862)

– 1939: S-a născut Zaharia Sângeorzan, critic şi istoric literar (m. 2002) – 85 de ani

– 1945: S-a născut pictorul bisericesc și restauratorul Grigore Popescu-Muscel, unul dintre cei mai importanți reprezentanți contemporani ai artei iconografice românești și europene; a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Ungaria, Cipru, Franța, Serbia și Grecia

– 1948: S-a născut Grete Tartler, poetă, diplomată și traducătoare (atât din germană, daneză și engleză, cât și din arabă clasică); preocupări de orientalistică concretizate în studii şi traduceri din poezia arabă preislamică, precum şi din proza şi poezia arabă clasică

– 1949: A murit scriitorul Carol Ardeleanu (n. 1883) – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (m. 2018)

– 1953: S-a născut Lucian Perţa, poet şi publicist; considerat de unii critici drept cel mai important parodist român

– 1953: A murit I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de ”Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1888)

– 1954: S-a născut Mihai Elekeş, compozitor și realizator de emisiuni la Radio România Actualități – 70 de ani

– 1956: A murit Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1880)

– 1971: A murit prozatorul Ury Benador (pseudonimul lui Simon Moise Schmidt-Grinberg) (n. 1895)

– 1972: S-a născut Daniel David, psiholog, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; unul din cei mai cunoscuţi psihologi/psihoterapeuţi din spaţiul public şi profesional românesc; a fondat, în anul 2004, International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapies and Applied Mental Health, un institut de referinţă la nivel internaţional

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922) – 20 de ani

– 2004: A murit operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (n. 1933) – 20 de ani

– 2012: A murit interpretul de muzică populară Achim Nica; supranumit de Ion Dolănescu „Tatăl doinei bănăţenilor” (n. 1930)

– 2017: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (n. 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia)

– 2023: A murit Rona Hartner, actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră română de origine germană; stabilită în Franța (n. 1973) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Taipei, Taiwan: Ceremonia de premiere a Festivalului de Film Golden Horse

– Gaborone: Fostul președinte al Botswanei, Ian Khama, urmează să se prezinte în instanță sub acuzația de deținere ilegală de arme de foc și de primire a unor bunuri furate

– Milano: Fotbal – Campionatul Italiei: AC Milan – Juventus Torino

– Málaga, Spania: Tenis – cea de-a doua semifinală a Cupei Davis 2024

– Dublin: Rugby – Meciuri amicale de probă – Irlanda – Fiji

– Cardiff: Rugby – Meciuri amicale de probă – Țara Galilor – Africa de Sud

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Memorială a Holodomorului” sau „Ziua Comemorării Victimelor Holodomorului” este o zi de comemorare anuală a victimelor foametei din 1932 – 1933, care a ucis între 3 și 7 milioane de oameni în Ucraina. La 26 noiembrie 1998, președintele Ucrainei a emis un decret prezidențial prin care a stabilit ca a patra sâmbătă din noiembrie să fie recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor acestei atrocități în masă. La 28 noiembrie 2006, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat „Legea cu privire la Holodomorul din 1932–1933 în Ucraina”, calificând Holodomorul drept genocid al poporului ucrainean. Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2022 a recunoscut Holodomorul, foametea provocată intenționat în perioada 1932-1933 în Ucraina de o politică deliberată a regimului sovietic, drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ziua este, de asemenea, o comemorare anuală oficială în Canada și observată de comunitățile diasporei ucrainene din alte țări. În mod tradițional, în această zi ucrainenii participă la slujbe de pomenire și pun vase simbolice cu cereale și aprind lumânări în memoria victimelor Holodomorului și a altor astfel de evenimente nefericite din Ucraina; de asemenea, participă la ceremoniile de la monumentul Lumânării Memoriei de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocidului

– 1754: S-a născut Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (m. 1807) – 270 de ani

– 1760: S-a născut François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (m. 1797, a fost executat)

– 1804: S-a născut Franklin Pierce, militar și politician american, al 14-lea președinte a Statelor Unite ale Americii între anii 1853-1857 (m. 1869) – 220 de ani

– 1826: A murit astronomul german Johann Elert Bode; a stabilit o lege empirică pentru calculul distanţelor de la planete la Soare (n. 1747)

– 1837: S-a născut Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 (m. 1923)

– 1859: S-a născut William H. Bonney (cunoscut sub numele de „Billy the Kid”), renumit bandit american, despre care legenda spune că ar fi ucis prima dată la vârsta de 12 ani şi ar fi împuşcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit 21 de ani (m. 1881) – 165 de ani

– 1869: S-a născut Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez; a contribuit la apariția și dezvoltarea cinematografului vorbit, fiind primul care a înregistrat cuvântul pe fir magnetic (1898) (m. 1942) – 155 de ani

– 1876: S-a născut Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (m. 1946)

– 1888: S-a născut actorul american de film Harpo (Adolph) Marx, membru (alături de fraţii săi – Chico, Groucho şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup ”Marx Brothers”; reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1964)

– 1897: S-a născut Nirad Chaudhuri, scriitor indian şi realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune; a trăit mulţi ani în Marea Britanie (m. 1999)

– 1916: S-a născut actorul britanic de film Michael Gough (m. 2011)

– 1927: S-a născut Angelo Sodano, prelat italian al Bisericii Catolice și din 1991 cardinal; a fost decan al Colegiului Cardinalilor din 2005 până în 2019 și cardinal secretar de stat din 1991 până în 2006; Sodano a fost prima persoană din 1828 care a servit simultan ca decan și secretar de stat (m. 2022)

– 1928: S-a născut Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (m. 2016)

– 1930: S-a născut poetul portughez Herberto Helder (numele complet: Luís Bernardes de Oliveira) (m. 2015)

– 1933: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul și profesorul polonez Krzysztof (Eugeniusz) Penderecki, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul dintre puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate; muzica sa este calificată adesea ca „postserială” și „postclasică târzie”; cunoscut şi pentru muzica sa de film (m. 2020)

– 1935: S-a născut Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine, Preafericitul Părinte Vladimir (Victor Markianovici Sabodan) (m. 2014). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 10 noiembrie 1935

– 1937: S-a născut Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (m. 2019)

– 1941: S-a născut Franco Nero (pe numele său adevărat Francesco Sparanero), actor, scenarist, regizor şi producător italian de film

– 1941: S-a născut Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, un nume important al literaturii irlandeze (m. 2020)

– 1944: S-a născut fotograful de modă și regizorul german de documentare Peter Lindbergh; „creatorul” supermodelelor din anii ’90 ai secolului trecut (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut, la Tbilisi, în Georgia, pianista Elisabeth Leonskaja, stabilită la Viena din 1978

– 1957: S-a născut William G. Kaelin Jr. medic american, profesor la Harvard University și cercetător la Dana–Farber Cancer Institute; Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie în 2019, împreună cu Gregg L. Semenza și Peter J.Ratcliffe, pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările nivelurilor de oxigen; descoperirea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratare a cancerului, anemiei și altor boli

– 1959: S-a născut Maxwell Caulfield, actor britanic – 65 de ani

– 1974: A murit Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a) (n. 1920, la Dublin) – 50 de ani

– 1976: A murit André Malraux, romancier, eseist şi om politic francez (n. 1901)

– 1979: A murit actriţa Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1911, la Mumbai/India) – 45 de ani

– 1991: A murit actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (n. 1926)

– 1992: S-a născut Miley Cyrus (pe numele adevărat Destiny Hope Cyrus), cântăreaţă, compozitoare şi actriţă americană; fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus

– 1995: A murit (la Los Angeles, unde se stabilise) Louis Malle, regizor de film, actor, scenarist şi producător francez; şi-a început cariera sub auspiciile Noului Val Francez (n. 1932)

– 2006: A murit actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (n. 1930)

– 2010: A murit Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (n. 1937)

– 2011: A murit soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (n. 1942)

– 2012: A murit José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani, fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (n. 1929)

– 2012: A murit Larry Hagman, actor american, regizor şi producător de film şi televiziune; celebru pentru rolul JR Ewing din serialul „Dallas” (n. 1931)

– 2014: A murit actriţa franceză Hélène Duc (n. 1917) – 10 ani

– 2015: A murit economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (n. 1920)

– 2018: A murit regizorul britanic de film Nicolas Roeg (n. 1928)

– 2019: A murit Marilyn Gist Farquhar, biolog, patolog și profesor american; intensă activitate în domenii precum: biologia celulară, patologia experimentală, nefrologie, endocrinologie, studiul celulelor sanvine, traficul membranelor și veziculelor intracelulare și reciclarea membranelor; din 1970 soția profesorului George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române (din 1995) (n. 1928) – 5 ani

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2024, 16:21

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Acum 218 ani (1806) începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Se împlinesc 155 de ani (1869) de când avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Acum 93 de ani (1931) avea loc deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* În urmă cu 73 de ani (1951) Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Acum 57 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 34 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* 21 de ani (2003) s-au scurs de când mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Se marchează 20 de ani (2004) de când s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 19 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. Din 8 decembrie 2021, noul cancelar al Germaniei este Olaf Scholz

* Acum 9 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Cu 7 ani în urmă (2017) Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, l-a condamnat pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității: tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 2017

* În urmă cu doar 4 ani (2020) Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963) – 140 de ani

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994) – 115 ani

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987) – 105 ani

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995) – 105 ani

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020)

– 1934: S-a născut pictorul, artistul decorator şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020) – 90 de ani

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014) – 85 de ani

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859) – 85 de ani

– 1941: S-a născut rapsodul popular Teodora Purja, „doinitoare cu noduri” din Agrieș, Bistrița-Năsăud, „Tezaur Uman Viu” din 2018

– 1942: S-a născut Erwin Lucian Bureriu, poet, prozator, eseist și jurnalist (m. 2022)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin – 75 de ani

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”, președinte al Asociației Ziariștilor și Editorilor Creștini

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911) – 30 de ani

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943) – 10 ani

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Ucraina: Manifestări de marcare a 20 de ani de la începutul Revoluției Portocalii

-Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va convoca o reuniune a Comitetului de Urgenţă pe 22 noiembrie

– Wiesbaden, Germania: PIB-ul din al treilea trimestru (rezultate finale)

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru noiembrie – S&P Global

– Las Vegas: Campionatul Mondial de Formula 1 – Grand Prix-ul de la Las Vegas (22 – 24 nov.)

– Málaga, Spania: Tenis – semifinala 1 a Cupei Davis 2024

– Saint-Denis: Rugby – Meciuri amicale de probă – Franța – Argentina

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi naţională comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880) – 205 ani

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923) – 175 de ani

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură în 1947 (m. 1951) – 155 de ani

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut Ady Endre, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel (nume complet: Louis Eugène Félix Néel), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000) – 120 de ani

– 1907: A murit astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (n. 1829)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987) – 100 de ani

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1963: A murit C. S. Lewis (Clive Staples Lewis), unul dintre marii intelectuali ai secolului XX, romancier, poet, medievist, critic literar, eseist, teolog laic, apologet creştin și profesor universitar; a predat, între 1925 şi 1954, literatura engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge (n. 1898)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină în 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson – 40 de ani

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit Anthony Burgess, romancier, dramaturg, critic literar, poet, traducător și compozitor britanic; cunoscut pentru romanului său distopic „Portocala mecanică”, ecranizat de Stanley Kubrick (n. 1917)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n. 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

– 2022: A murit cântăreţul şi compozitorul cubanez Pablo Milanés; a fost unul dintre reprezentanţii Nueva Trova, un gen muzical bazat pe texte poetice apărute în urma revoluţiei cubaneze din 1959 (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2024, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie

* Cu 241 de ani în urmă (1783), la Paris, Jean-François de Rozier și François Laurent d’Arlandes au realizat primul zbor uman din lume într-un balon cu aer cald, construit de frații Montgolfier. Zborul a durat 25 de minute, pe o distanță de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri. Jean-François de Rozier a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației

* Acum 147 de ani (1877) Thomas Edison anunţa inventarea fonografului, care a constituit primul aparat de înregistrare şi de redare a sunetelor. Dorinţa şi căutarea unui astfel de aparat era ceva mai veche. În anul 1857, Édouard-Léon Scott de Martinville, constatând că timpanul urechii în urma oscilaţiilor aerului, produse de o sursă sonoră, oscilează şi el, a construit un aparat constând dintr-o pâlnie care la capătul îngust avea o membrană pe care a fixat un ac îndoit în unghi drept. De aici şi până la descoperirea inventatorului Thomas Alva Edison (1847-1931) nu a fost mult, deoarece în 1877 el a inventat fonograful. Pentru aceasta a folosit pâlnia de la fonoautograf, membrana a confecţionat-o din metal, iar acul l-a aşezat astfel încât să vibreze pe verticală. Acul, iniţial din safir, vibra vertical pe un cilindru acoperit cu o foiţă de staniol cu canale trasate. Ulterior, a înlocuit acest tip de cilindru cu cilindrul de ceară. Fonograful n-a avut însă viaţă lungă, deoarece la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, a realizat gramofonul

* În urmă cu 144 de ani (1880), după decesul unicei sale fiice, Maria, Carol de Hohenzollern, domnitor al României în perioada 1866-1881 şi rege între anii 1881 şi 1914, semna, la Sigmaringen (Germania), actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul său de frate, devine prinţ moştenitor prezumtiv al Coroanei României. Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a avut loc la 28.IX/11.X.1914, în timpul domniei sale desăvârşindu-se unitatea statului român

* Acum 103 ani (1921), la Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului. Programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton

* Cu 92 de ani în urmă (1932) avea loc premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti; în distribuţie: George Calboreanu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, Niki Atanasiu

* Sunt marcați 91 de ani (1933) de când Alexandru Vaida-Voevod a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, noul şef al partidului devenind Ion Mihalache

* Acum 37 de ani (1987) era inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km)

* În urmă cu 34 de ani (1990), în ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.XI.1990), avea loc semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România)

* În urmă cu 33 de ani (1991) Parlamentul a decis (cu 414 voturi pentru şi 95 contra) adoptarea noii Constituţii postcomuniste a României (dezbaterile pentru elaborarea ei au început, în Adunarea Constituantă, la 13.II.1991. La data de 8.XII.1991 avea loc referendumul naţional în urma căruia intra în vigoare noua Constituţie. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În data de 8 decembrie se marchează „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995

* Acum 29 de ani (1995) avea loc parafarea Acordului-Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina (Acordul de pace global de la Dayton-Ohio/SUA), care a pus capăt războiului civil dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor (1.III.1992 – 14.XII.1995). Acordul, parafat de preşedinţii (de la acea vreme) sârb, Slobodan Miloşevici, croat, Franjo Tudjman, şi bosniac, Alija Izetbegovici, sub egidă americană, a fost semnat la 14.XII.1995, la Paris, de cei trei preşedinţi şi de reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federaţiei Ruse şi ai SUA

* Cu 22 de ani în urmă (2002), la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) de la Praga, din 21 şi 22 noiembrie, România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29.III.2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state). Evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, în 2004, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, a ajuns la 26, în prezent el fiind de 30 prin aderarea, la 1 aprilie 2009, a Albaniei şi Croaţiei, la data de 5 iunie 2017, a Republicii Muntenegru și la 27 martie 2020, a Macedoniei de Nord)

Aniversări – Comemorări

– Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Intrarea în Templu a Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Prezentarea la Templu a Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională fără Tutun”; marcată, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13.XI.2002

– „Ziua Limbii Sârbe” este marcată, începând din 2016, la inițiativa lui Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România

– 1853: S-a născut zoologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1902)

– 1887, 21 (sau 27): A murit Petre Ispirescu, folclorist, povestitor, editor şi tipograf; culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil (n. 1830)

– 1895: S-a născut tenorul Traian Grozăvescu (m. 1927)

– 1910: S-a născut Theodor Constantin, prozator dedicat aproape exclusiv literaturii poliţiste şi de aventuri (m. 1975)

– 1918: S-a născut istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran; a făcut parte din cercul literar de la Sibiu (m. 1997)

– 1918: S-a născut părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în anii 1950 şi 1952-1953 (m. 2003)

– 1921: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ionel Brătianu (n. 1885)

– 1922: S-a născut sculptorul Naum Corcescu (m. 1989)

– 1923: S-a născut ÎPS Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului din anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1992; pe 25 mai 2008, ÎPS Nicolae a fost în centrul unui eveniment mai puţin obişnuit: s-a împărtăşit cu catolicii, la o liturghie oficiată de Monseniorul Francisco Javier Lozano, nunţiul papal în România (m. 2014)

– 1930: S-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română” (m. 2004)

– 1930: S-a născut matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2009)

– 1933: S-a născut Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut Constantin Crişan, critic şi istoric literar (m. 1996) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Nicolae Cabel, regizor de film documentar, scenarist, scriitor şi publicist

– 1954: S-a născut actriţa Adriana Şchiopu – 70 de ani

– 1955: S-a născut (în comuna Borca, judeţul Neamţ) poetul Aurel Dumitraşcu (m. 1990)

– 1957: S-a născut actorul George Alexandru (m. 2016)

– 1972: A murit Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 6.XII.1972

– 1982: S-a născut Ioana Ciolacu, designer de modă

– 1994: A murit poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (n. 1908) – 30 de ani

– 1999: A murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (n. 1925, la Cairaclia, azi în Ucraina) – 25 de ani

– 2001: A murit Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (n. 1942)

– 2006: A murit (la Washington) preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, dizident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 (anul eliberării oficiale a marii majorităţi a deţinuţilor politici din România) pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (n. 1925). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc conform rânduielilor la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 2007, 21/22: A murit părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (n. 1930)

– 2008: A murit Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducatoare şi profesoară (n. 1959)

– 2010: A murit Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (n. 1929)

– 2010: A murit Gabriel Stănescu, poet, eseist, editor şi publicist (n. 1951)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (n. 1950)

– 2015: A murit chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (n. 1935)

– 2016: A murit pianstul, organistul şi clavecinistul Nicolae Licareţ, director artistic al Filarmonicii „George Enescu” (din 1991) (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Comerț)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– Beijing: Baidu – rezultate financiare din trimestrul III

– Toyota: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Japoniei (21 – 24 nov.)

– Gold Coast, Australia: Golf – Turneul European Australian PGA Championship (21 – 24 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Televiziunii” marchează data la care, în 1996, a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii; această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr. 51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996. Conform www.un.org, „Ziua mondială a televiziunii” nu este atât o celebrare a instrumentului, ci mai degrabă a filosofiei pe care televiziunea o reprezintă. În lumea zilelor noastre, televiziunea este un simbol al comunicării şi al globalizării, fiind recunoscută ca un instrument important în informarea, canalizarea şi mobilizarea opiniei publice, impactul, prezenţa şi influenţa acesteia asupra politicii mondiale neputând fi negate

– „Ziua Internaţională a Filosofiei” este marcată la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), din anul 2002, în a treia zi de joi din noiembrie; manifestările legate de această zi (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile regionale

– „Ziua Internaţională fără Fumat”; se marchează, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile „Uniunii Internaţionale contra Cancerului”; la 18.XI.1976, Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur; un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun. NOTĂ: O „Zi mondială fără tutun” este marcată şi la 31 mai, din anul 1988, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)

– „Ziua Mondială a Salutului” (World Hello Day), iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din statul Nebraska/SUA, pe considerentul că salutul este o formă elementară de acţiune interumană şi un pas important spre realizarea păcii şi înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi şi religii diferite. Serbată prima dată în contextul conflictului dintre Egipt şi Israel, din octombrie 1973, a constituit, iniţial, o formă de protest nonviolent la adresa războiului. Astăzi, această zi este celebrată în aproximativ 180 de ţări, prilej cu care oricine poate adresa scrisori liderilor politici pentru a-i încuraja în acţiunile pe care le întreprind în soluţionarea paşnică a unor conflicte

– 1555: A murit omul de ştiinţă german Georgius Agricola (numele real: Georg Bauer); contribuţii importante în domeniul ştiinţelor miniere (fiind supranumit „părintele” mineralogiei), dar şi în alte domenii: medicină, farmacie, alchimie, filologie, istorie (n. 1494)

– 1694: S-a născut Voltaire (François-Marie Arouet), filosof, istoric, dramaturg şi prozator francez (m. 1778) – 330 de ani

– 1695: A murit compozitorul englez Henry Purcell (n. 1659)

– 1811: A murit scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (n. 1777)

– 1818: S-a născut Lewis Henry Morgan, etnolog american (m. 1881)

– 1824: S-a născut chimistul german Theodor Richter, care a descoperit elementul chimic indiu, împreună cu Ferdinand Reich, în 1863 (m. 1898) – 200 de ani

– 1844: A murit fabulistul rus Ivan Krîlov (n. 1769) – 180 de ani

– 1849: S-a născut Paul Rée, filosof şi scriitor german (m. 1901) – 175 de ani

– 1854: S-a născut Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (m. 1922) – 170 de ani

– 1898: S-a născut pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (m. 1967)

– 1902: S-a nascut Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1978 (m. 1991)

– 1916: A murit Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (n. 1830)

– 1922: S-a născut actriţa franceză de origine spaniolă María Casares (m. 1996)

– 1929: S-a născut scriitoarea americană Marilyn French (m. 2009) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Michael Crawford Chapman, director de imagine și regizor de film american, cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese și Ivan Reitman (m. 2020)

– 1937: S-a născut Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (m. 2010)

– 1944: S-a născut Harold Ramis, actor, regizor şi scenarist american, specializat în comedie (m. 2014) – 80 de ani

– 1945: S-a născut actriţa americană de film, regizoarea şi producătoarea Goldie Hawn

– 1948: S-a născut fotograful britanic Michael David Rock, celebru pentru imortalizarea multor legende din lumea muzicii; a devenit cunoscut, la începutul anilor 70 ai secolului XX, cu fotografii portret cu David Bowie, fiind, timp de aproape doi ani, fotograful oficial al cântăreţului şi compozitorului britanic (m. 2021)

– 1963: S-a născut Nicollette Sheridan, actriţă americană

– 1965: S-a născut Björk (Björk Guthmundsdottir), cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi producătoare islandeză de muzică

– 1970: A murit Sir Venkata Raman, fizician indian; contribuţii în domeniile opticii şi acusticii; în 1928 a descoperit fenomenul luminii monocromatice (numit ulterior „efectul Raman”); Premiul Nobel pentru fizică în 1930 (n. 1888)

– 1974: A murit compozitorul elveţian Frank Martin (n. 1890) – 50 de ani

– 1996: A murit Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1979, împreună cu americanii Sheldon Glashow şi Steven Weinberg (n. 1926)

– 1999: A murit Quentin Crisp, scriitor englez, scenarist şi actor de film (n. 1908) – 25 de ani

– 2009: A murit Konstantin Feoktistov, unul dintre primii cosmonauţi sovietici şi inginer spaţial de marcă (n. 1926) – 15 ani

– 2017: A murit Peter Berling, actor, producător şi scriitor german (n. 1934)

– 2017: A murit actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (n. 1950)

– 2021: A murit actorul american Lou Cutell (n. 1930)

– 2022: A murit muzicianul englez Wilko Johnson (nume real John Andrew Wilkinson), al cărui stil de a cânta la chitară a reprezentat o influenţă majoră asupra muzicii punk britanice (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2024, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 20 noiembrie

* Sunt marcați 800 de ani (1224) de când era menţionată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric şi de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu considerat drept cel mai vechi monument de arhitectură în stil romanic pur din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de inspiraţie renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Guşteriţa etc. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că monumentul ecleziastic nu a fost modificat de-a lungul timpului, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influenţa şantierelor din Ungaria vestică, influenţe ce sunt vizibile şi în zona Sibiului şi a Sebeşului începând din anul 1260

* Cu 172 de ani în urmă (1852) avea loc deschiderea oficială a Școlii Centrale din București, care s-a numit ulterior „Pensionatul Domnesc de fete”. La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Ştirbey a aprobat prin edict regal înfiinţarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”, şcoală destinată fiicelor unor demnitari, care se distinseseră în serviciul public şi cărora, statul, drept recunoaştere şi recompensă, le asigura în mod gratuit buna educaţie a odraslelor. Din 1864 este transformată în şcoală secundară de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, de origine din Rusia. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme. Până la 1890, când părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, construieşte actualul edificiu al Şcolii Centrale, aceasta îşi schimbă sediul în mai multe locuri: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica sau pe strada numită „a Pensionatului/Pensionului”, de lângă Colţea. După 1948 și până în 1993 instituția s-a numit „Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. În 1990, în urma schimbărilor politice ce au înlăturat regimul comunist, liceul îşi recapătă numele şi redevine Şcoala Centrală

* Cu 163 de ani în urmă (1861) Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (20.XI/2.XII)

* Se împlinesc 115 ani (1909) de când era înfiinţată, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România (şi din sud-estul Europei). A funcţionat între anii 1909 şi 1911 şi a pregătit primii piloţi militari români. Complexul Aeronautic de la Chitila a fost înființat prin strădaniile avocatului român Mihail Cerchez. La 20 noiembrie 1909 s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov Actul Constitutiv nr. 2931/1909 al firmei particulare Cerchez Co., încheiat între Mihail Cerchez împreună cu alte 29 de persoane, prieteni de-ai avocatului (Gigi Petcu, Iancu Mavrodin, Ștefan Cerchez ș.a.), și statul român, act prin care primii s-au obligat să contribuie cu sume de bani în vederea atigerii țelului societății: „exploatarea locomoțiunei aeriene subt toate formele”, iar statul să pună la dispoziție terenul (20.XI/3.XII)

* În urmă cu 107 ani (1917) a avut loc Bătălia de la Cambrai (în timpul Primului Război Mondial). Cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez au fost folosite pentru prima oară, într-o luptă, tancurile (20.XI – 8.XII)

* La data de 20 noiembrie 1919, cu exact 105 ani în urmă, la Ateneul Român (Palatul Adunării Deputaţilor aflându-se în renovare), îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulţi dintre membrii acestuia erau personalităţi istorice cu merite deosebite în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi mulţi alţii. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetățenite, în prezența regelui Ferdinand, care a citit obișnuitul mesaj. De data aceasta, se înțelege, cu conotații speciale. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputați și senatori din Ardeal. Președinte al Adunării Deputaților a fost ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat

* Acum 103 ani (1921) s-a desfășurat primul Congres General al Partidului Țărănesc. La Congresul general al partidului de la București, din 20–21 noiembrie 1921, Partidul Țărănesc a întrunit reprezentanți de pe tot întinsul țării (cu excepția Bucovinei, a cărei organizație s-a format în iunie 1922). Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1821, precum și proiectul de program de revendicări social-politice și economice, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere

* În urmă cu 102 ani (1922) România participa la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În cadrul conferinţei s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre (conferinţa s-a încheiat la 24.VII.1923)

* La Tiraspol (Transnistria de astăzi), se semna la data de 20 noiembrie 1923, acum 101 ani, primul acord între România și URSS, acord care prevedea mijloacele și procedeele ce trebuiau urmate în vederea soluționării conflictelor de pe Nistru

* Cu 92 de ani în urmă (1932), la Opera Română din București, avea loc premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931

* În urmă cu 79 de ani (1945) începeau dezbaterile în procesul principalilor criminali de război nazişti, judecat la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (Germania) și încheiat la 1.X.1946. Tribunalul de la Nürnberg a tras la răspundere nazişti de prim rang. A fost un proces-mamut, ca răspuns la crime abominabile, care influenţează până astăzi dreptul penal internaţional

* Se marchează 75 de ani (1949) de la înființarea Uniunii Federale a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone/grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări. În 2019, existau 103 organizații membre reprezentând minorități etnice, lingvistice și naționale din Europa

* Se împlinesc 65 de ani (1959) de când, la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu

* Acum 61 de ani (1963) Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când, între 20 și 24 noiembrie, la Sala Palatului, a avut loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ultimul Congres al PCR și-a deschis lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. A fost ultimul congres în care Ceaușescu a fost ales în unanimitate secretarul general al PCR și ovaționat la scenă deschisă. Peste numai o lună, la Timișoara, începea Revoluția și, odată cu ea, sfârșitul regimului comunist în România, prin executarea soților Ceaușescu (pe 25.XII.1989). În cadrul Congresului, timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului. În discursul său, Nicolae Ceaușescu promitea, printre altele, că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.

* Tot acum 35 de ani (1989) Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prima Convenție cu privire la drepturile copilului. Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA). Orice stat care semnează și ratifică Convenția se obligă să aplice integral și corespunzător standardele juridice în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului. Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014. România a semnat Protocolul în data de 13 iunie 2012

* În urmă cu 32 de ani (1992) era deschisă oficial Bursa Română de Mărfuri, prima şedinţă de tranzacţionare având loc în 10 decembrie 1992. Dacă în 1992, BRM dispunea doar de ringul central din Bucureşti, la finele anului 2007, reţeaua teritorială cuprinde 33 terminale bursiere, prin intermediul cărora se realizează o bună acoperire teritorială a tuturor zonelor geografice ale ţării: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Reşiţa, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea

* Acum 32 de ani (1992) Guvernul Nicolae Văcăroiu a condus România, începând cu această dată și până pe 11 decembrie 1996

* În urmă cu 29 de ani (1995) Agenția Spațială Română (ROSA) a dobândit statutul de instituție publică cu personalitate juridică, statut legiferat prin HG nr. 923/20.11.1995. ROSA este o organizaţie ştiinţifică şi tehnologică având recunoaștere internațională, îndeplinind un rol esențial în coordonarea activităţilor naţionale de cercetare şi aplicaţii spaţiale şi de securitate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (n. 1775)

– 1869: S-a născut Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (m. 1913) – 155 de ani

– 1872, 20.XI/2.XII: S-a născut pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1949)

– 1872: S-a născut poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (m. 1957)

– 1874: S-a născut (la Cruşevo, Macedonia) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (m. 1952, în lagărul de la Ghencea, Bucureşti) – 150 de ani

– 1892: S-a născut Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar; director de studii la Universitatea populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (m. 1950, la Düsseldorf, RFG)

– 1901: S-a născut Alexandru Şahighian, poet, prozator, traducător şi publicist (m. 1965)

– 1906: S-a născut compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (m. 1976)

– 1907: S-a născut Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător; psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1911: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2008)

– 1912: S-a născut Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (m. 1979)

– 1912: S-a născut biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru al Academiei Române (m. 1982)

– 1928: S-a născut botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (m. 2018)

– 1932: S-a născut economistul, diplomatul și profesorul universitar Tudorel Postolache; a avut contribuții majore în modernizarea științelor economice; creator de școală națională de cercetare cu străpungere internațională; director general și fondator al Institutului Naţional de Cercetări Economice (1990); preşedinte al Comisiei pentru elaborarea strategiei privind înfăptuirea economiei de piaţă în România (1990); a fost preşedinte al Comisiei de elaborare a „Strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” (1995), ale cărei lucrări s-au finalizat cu „Declaraţia de la Snagov”, prin care s-a consemnat primul consens politic național, referitor la opțiunea României de a deveni stat membru al Uniunii Europene; membru titular al Academiei Române din 1990; președinte (2000-2006) și președinte de onoare (2006-2020) al Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a Academiei Române (m. 2020)

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut prozatorul Stelian Tăbăraș (m. 2009) – 85 de ani

– 1940: A murit Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (n. 1868)

– 1943: S-a născut Grigore Ilisei, scriitor, publicist, om de radio și televiziune; între anii 1966 şi 1983 a lucrat la Radio Iaşi şi Radio Bucureşti (disponibilizat în 1983 din cauza dosarului de cadre); la 22 decembrie 1989 redeschide, alături de alţi colegi, Studioul din Iaşi (închis de autorităţile comuniste în ianuarie 1985), iar în noiembrie 1991 contribuie la deschiderea Studioului TVR Iaşi; director al Studioului teritorial de radio și televiziune Iași (1990-1994); director al TVR Iași (1994-1997)

– 1948: S-a născut scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (m. 2015)

– 1950: S-a născut pictorul Viorel Nimigeanu (m. 2021)

– 1950: A murit (la Düsseldorf, RFG) Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar, dramaturg şi poet; director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (n. 1892)

– 1964: A murit (la New York) Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist român stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1894) – 60 de ani

– 1980: A murit I.[onescu] Valerian, poet şi prozator (n. 1895)

– 2010: A murit soprana Roxana Briban; solistă a Operei Naționale București și colaboratoare a Operei de Stat din Viena (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1930) – 5 ani

– 2019: A murit pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (n. 1931) – 5 ani

– 2021: A murit Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (n. 1942)

– 2022: A murit Hédi Fried, psiholog și scriitoare, supraviețuitoare a Holocaustului; după ce s-a salvat din lagărele Auschwitz și Bergen-Belsen a emigrat în Suedia, în iulie 1945, unde a lucrat ca psiholog și a participat la educarea tinerelor generații, promovând toleranța și înțelegerea între oameni; a publicat cinci cărți cu conținut autobiografic, care au fost traduse în peste 20 de limbi; a contribuit la o mai bună cunoaștere a istoriei Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme pe 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi” (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Președintele Argentinei Javier Milei primește vizita premierului Italiei, Giorgia Meloni

– Santiago: Președintele francez Emmanuel Macron vizitează Chile

– Grecia: Grevă generală în Grecia împotriva costului ridicat al vieții

– Roma: Începe procesul introdus de premierul Giorgia Meloni împotriva jurnaliștilor Emiliano Fittipaldi și Stefano Feltri, acuzați de defăimare

– Praga: Lansare la nivel mondial a filmului „S.T.A.L.K.E.R 2: Heart of Chornobyl”, de la studioul ucrainean GSC Game World

– Haga: Curtea Penală Internațională pronunță sentința împotriva unui jihadist malian condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității la Timbuktu

– Austin, SUA: Ceremonia de decernare a Premiilor pentru muzica country

– San Francisco: Summitul global de securitate AI (20 – 21 nov.)

– Irak: Recensământ în Irak – timp de două zile cetățenii vor sta acasă pentru numărarea populației (20 – 21 nov.)

– Hong Kong: Mogulul mass-media pro-democrație Jimmy Lai începe să depună mărturie în procesul său legat de legea securității naționale

– Londra: Este așteptată o decizie în cazul fraudei fiscale Andrew Tate

– Toruń, Polonia: Premiera mondială a filmului „Rugina” cu actorul american, Alec Baldwin, în cadrul festivalului Camerimage (16-23 nov.)

– Málaga, Spania: Faza finală a Cupei Billie Jean King

– Buenos Aires: Fotbal – Cupa Mondială 2026, Calificări Zona America de Sud: Argentina – Peru

– Salvador: Fotbal – Cupa Mondială 2026, Calificări Zona America de Sud: Brazilia – Uruguay

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)” este marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă. NOTĂ: Pe 12 noiembrie este marcată „Ziua mondială de luptă împotriva pneumoniei”, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii

– „Ziua Universală a Copiilor” sau „Ziua Internațională a Drepturilor Copilului”; se sărbătoreşte pe baza unei decizii a UNICEF din 1992; la 20.XI.1959 (- 65 de ani) a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului; Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile. NOTĂ: Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925; atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Pe 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor

– „Ziua Industrializării Africii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22.XII.1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de dezvoltare industrială a Africii; scopul acestei zile este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african

– „Ziua Sistemelor Informatice Geografice” (GIS Day) are loc în a treia miercuri din noiembrie a fiecărui an, începând cu 1999 (- 25 de ani), în timpul Săptămânii de conștientizare a geografiei (anul acesta, 18 – 24 nov.). Evenimentul celebrează aplicațiile inovatoare ale Sistemelor Informatice Geografice prin analiza și vizualizarea datelor geospațiale, dar și obținerea de noi informații geografice

– 1602: S-a născut Otto von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (m. 1686)

– 1752: S-a născut poetul britanic Thomas Chatterton, unul dintre precursorii romantismului (m. 1770)

– 1792, 20.XI/1.XII: S-a născut matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (m. 1856)

– 1813: S-a născut Franz Miklošič, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave (”Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general (”Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (m. 1891)

– 1858: S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în anul 1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (m. 1940)

– 1869: S-a născut Zinaida Gippius, scriitoare, editoare şi critic literar rus; fondatoare, alături de Valeri Briusov, a Simbolismului în literatura rusă (m. 1945) – 155 de ani

– 1889: S-a născut astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit primul că universul se extinde (m. 1953) – 135 de ani

– 1894: A murit Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (n. 1829) – 130 de ani

– 1907: S-a născut regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (m. 1977)

– 1908: S-a născut Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (m. 2004)

– 1910 (stil nou): A murit scriitorul rus Lev Tolstoi, unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1923: S-a născut Nadine Gordimer, prozatoare sudafricană, figură marcantă a luptei împotriva apartheidului; Premiul Nobel pentru Literatură în 1991 (m. 2014)

– 1924: S-a născut, la Varşovia, Benoît Mandelbrot, matematician franco-american provenit dintr-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca „părinte al geometriei fractale”, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (m. 2010) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (n. 1864)

– 1926: S-a născut antreprenorul Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (m. 2012)

– 1928: S-a născut Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (m. 2017)

– 1936: S-a născut Donald Richard DeLillo, romancier, scenarist, dramaturg și eseist american

– 1938: A murit Edwin Hall, fizician american, care a descoperit efectul „Hall” (efect galvanomagnetic) (n. 1855)

– 1940: S-a născut Arieh Warshel, chimist și profesor american de origine israeliană; laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 2013, alături de Martin Karplus şi Michael Levitt, „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”

– 1942: S-a născut Joe Biden (nume complet: Joseph Robinette Biden, Jr.), politician american, al 46-lea președinte (în exercițiu) al Statelor Unite (din 20.I.2021); la data de 5 noiembrie 2024 a avut loc un nou scrutin al alegerilor prezidențiale, câștigate de republicanul Donald Trump, care își va prelua mandatul la data de 20 ianuarie 2025

– 1945: A murit fizicianul britanic Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1922 (n. 1877)

– 1946: S-a născut PF Părinte Kirill (numele la botez: Vladimir Mihailovici Gundeav), Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (din 2009)

– 1947: A murit Wolfgang Borchert, scriitor şi dramaturg german (n. 1921)

– 1948: S-a născut soprana afro-americană Barbara Hendricks

– 1950: A murit compozitorul italian Francesco Cilea (n. 1866)

– 1952: A murit Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (n. 1866)

– 1956: S-a născut actrița americană Bo Derek

– 1975: A murit Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (n. 1892)

– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit ”pictura metafizică” (n. 1888, în Grecia)

– 1984: A murit poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmas Faiz; alături de Muhammad Iqbal, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi pakistanezi (n. 1911) – 40 de ani

– 2006: A murit Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)

– 2016: A murit William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (n. 1928)

– 2018: A murit Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (n. 1926)

– 2020: A murit Patriarhul Irineu (nume la naștere: Miroslav Gavrilović), al 45-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2010), arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 19 noiembrie 2024, 15:00

S-a întâmplat într-o zi de 19 noiembrie

* Cu 647 de ani în urmă (1377) avea loc prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”

* Se împlinesc 205 ani (1819) de la inaugurarea muzeului Prado din Madrid, Spania. Fiind unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume, găzduieşte cea mai importantă colecţie de pictură spaniolă din lume, dar şi alte lucrări europene. Construit în 1818 din ordinul lui Ferdinand al VII-lea, a fost deschis publicului sub numele de Muzeul Regal de Pictură. Exponatele aparţin unei perioade îndelungate: secolul al XII-lea – secolul al XIX-lea, făcând parte, iniţial, din diversele colecţii regale ale monarhilor spanioli din casa de Habsburg şi de Bourbon. În 1868, după exilarea Isabelei a II-a, a devenit Muzeul Naţional Prado

* Cu 106 ani în urmă (1918) avea loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia. „Comisia de candidare” propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu. Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort. Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu (19.XI./2.XII)

* Cu 99 de ani în urmă (1925), în cadrul expoziţiei „Luna Bucureştilor”, la ora 15:00, a fost realizată prima emisiune în limba română, cu un program de divertisment, cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu

* În urmă cu 82 de ani (1942) a avut loc cea mai tragică operațiune militară din istoria Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în care, în mai puțin de două zile, au murit peste 150.000 de români (aproape jumătate din efectivele aruncate de mareșalul Antonescu în ofensiva asupra URSS, dirijată de forțele germane)

* Acum 78 de ani (1946) au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste. În ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului. La sugestia sovieticilor, guvernanţii au recurs la forţă şi la falsificarea alegerilor. PCR şi acoliţii lor au obţinut prin intimidări, ameninţări și grave încălcări ale legislaţiei nu mai mult de 47%

* Cu 47 de ani în urmă (1977), între 19 şi 20 noiembrie, președintele egiptean Anwar El Sadat (1918-1981) devenea primul lider arab al Orientului Mijlociu care efectua o vizită oficială în Israel, în cadrul căreia a avut întâlniri cu premierul israelian Menachem Begin și a susţinut un discurs în Knesset, la Ierusalim. Vizita, care a revoltat lumea arabă, a avut loc la invitaţia premierului Begin, care dorea începerea unor negocieri de pace. În 1978, a fost semnat acordul de pace la Camp David, ulterior cei doi oficiali primind Premiul Nobel Pentru Pace

* Sunt marcați 45 de ani de când, în data de 19 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre staţia Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, acesta a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători. Primul tronson de metrou al Magistralei I, cu o lungime de 8,1 Km, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune pe 16 noiembrie 1979. Trei zile mai târziu, din Depoul Ciurel pleca primul tren de metrou care a primit călători. Primele şase staţii de metrou construite au fost Semănătoarea (actuala Petrache Poenaru), Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi. În 2019, prin proiectul „Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera” a fost deschisă o nouă cale de acces la staţia de metrou Tineretului. Linia M5 a Metroului din București este o magistrală nouă, dată în folosință în data de 15 septembrie 2020 de Metrorex pentru a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Piața Iancului. Aceasta are ca stații finale Râul Doamnei și Valea Ialomiței, în cartierul Drumul Taberei și stația Pantelimon, în cartierul Pantelimon

* Tot 45 de ani sunt marcați (1979) de când Constantin Pârvulescu, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România, a protestat împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului, dar şi faţă de exacerbarea cultului personalităţii din jurul familiei Ceauşescu. Discursul său de protest a avut loc la Congresul al XII-lea al PCR, desfăşurat între 19 şi 23 noiembrie. În urma acestui gest fără precedent la adresa lui Ceauşescu, Constantin Pârvulescu a fost criticat aspru de o parte dintre cei prezenţi şi dat afară din sală, fiind catalogat drept trădător şi pro-sovietic. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia. Constantin Pârvulescu s-a născut la 10 noiembrie 1895 în Olănești, județul Vâlcea, şi s-a stins din viaţă la data de 11 iulie 1992

* Cu 34 de ani în urmă (1990), în perioada 19 – 21 noiembrie, avea loc la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În ultima zi a Conferinţei (21 nov.) a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România). Au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.). De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994

* Tot la Paris și tot acum 34 de ani, avea loc semnarea Tratatului privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul „Războiului Rece”. Intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995, este considerat fundamentul securităţii europene. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat unilateral implementarea Tratatului în decembrie 2007, iar în martie 2015, invocând încălcarea de facto a Tratatului de către NATO, Rusia a oprit complet participarea la el

* China lansa cu succes, în urmă cu exact 25 de ani (1999), prima sa navă spațială, Shenzhou 1, marcând astfel startul propriului ei program spaţial. Naveta nu avea nici încărcătură şi nici oameni la bord. După doar 4 ani, în 2003, asiaticii reuşeau să trimită în spaţiu primul lor astronaut, Yang Liwei, alăturându-se astfel celorlalte două ţări cu performanţe similare, Rusia şi SUA. De atunci, alte 4 misiuni chineze cu echipaj uman au fost lansate pe orbita terestră

* Acum 22 de ani (2002), la Giessen, în Germania, se deschidea primul muzeu interactiv din lume dedicat matematicii – „Mathematikum”

* Cu 8 ani în urmă (2016) Iisus Hristos a fost declarat Regele Poloniei, în cadrul unei ceremonii simbolice, la care a participat președintele Poloniei, Andrzej Duda. Ceremonia, care a avut loc la Biserica Milostivirii Divine în Cracovia, a coincis cu sfârșitul Jubileului Anul Mercy (Anul Îndurării) a Bisericii Catolice și a 1050-a aniversare a creștinismului polonez. Acest act are la bază învăţătura Papei Pius al XI-lea, care, în enciclica sa Quas Primas, sublinia necesitatea ca în timpurile noastre „Iisus Hristos să împărăţească”. Potrivit Conferinţei Episcopilor Polonezi, actul încoronării lui Iisus este doar începutul lucrării de întronizare a lui Iisus Hristos în naţiunea poloneză. Episcopii au accentuat că evenimentul subliniază o recunoaștere naţională a suveranităţii Lui peste univers și o supunere față de legea și voința Lui

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”; se organizează începând cu anul 1994 (- 30 de ani), în semn de omagiu pentru medicul și biologul american de origine română George Emil Palade. NOTĂ: Citologul George Emil Palade (19.XI.1912 – 8.X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975)

– „Ziua Bărbatului”, stabilită prin decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 3 martie 2016; potrivit iniţiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională

– 1799: A murit poetul Alecu Văcărescu (n. 1767 sau 1769) – 225 de ani

– 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)

– 1898: S-a născut Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor (m. 1981)

– 1908, 19.XI/2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; munca sa de pionierat a contribuit decisiv la nașterea unei noi discipline, cea de biologie celulară; Premiul Nobel pentru medicină în 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (m. 2008)

– 1913: S-a născut Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (m. 1948)

– 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1858) – 105 ani

– 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (m. 1975)

– 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872)

– 1923: S-a născut (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio ”Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile ”Teze şi antiteze la Paris” şi ”Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (m. 2008)

– 1930: S-a născut Nicolae Niţescu, interpret de romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (m. 2012)

– 1933: S-a născut Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (m. 2015)

– 1935: S-a născut botanistul-morfolog şi profesorul Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, eseist şi traducător (în special din literatura spaniolă, dar şi din cea engleză, franceză sau germană)

– 1937: S-a născut Ioan Tugearu, unul dintre cei mai mari balerini români, coregraf cu preocupări atât în sfera baletului clasic cât şi în cea a dansului contemporan, regizor și profesor

– 1937: S-a născut actorul Ion Fiscuteanu (m. 2007)

– 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog, profesor şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000; membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Academiei Civice (1991-1994), preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (din 1992), preşedinte al Convenţiei Democrate Române (1992-2000), preşedinte al partidului Alianţa Populară (din 2003 până în 2008 când Alianţa Populară a fuzionat cu PNL); rector al Universităţii Bucureşti (1992-1996); a creat Fundaţiile Forumul Academic Român – 85 de ani

– 1947: S-a născut Liviu Tudan, compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1960: S-a născut Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon din București de peste 30 de ani (m. 2021)

– 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă

– 1979: A murit medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908) – 45 de ani

– 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911) – 25 de ani

– 2012: A murit Paul D. Popescu, istoric (istoriograf al municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova), scriitor, publicist (n. 1927)

– 2018: A murit sculptorul Liviu Vladimir Russu (n. 1951)

– 2019: A murit Victor (Filip) Eskenasy, arheolog medievist, istoric (specializat în istoria evreilor din România), critic muzical, jurnalist, redactor la Radio Europa Liberă (din 1988); stabilit în Elveția din 1983 (n. 1950) – 5 ani

– 2022: A murit dirijorul Voicu Enăchescu, unul dintre reperele mişcării corale din România; dirijorul şi fondatorul Corului de Cameră „Preludiu” (din 1972); director al Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română” (din 1991), preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România (din 1998) (n. 1943). NOTĂ: Din 26 februarie 2023 ansamblul coral și-a schimbat denumirea în Corul de Cameră „Preludiu-Voicu Enăchescu”

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE

-Bruxelles: Parlamentul European va organiza la 19 noiembrie o sesiune plenară extraordinară pentru a marca împlinirea a 1000 de zile de rezistenţă a poporului ucrainean de la declanşarea agresiunii ruse asupra ţării lor

-Georgetown, Guyana: Vizita prim-ministrului indian, Narendra Modi (19 – 21 nov.)

-Vientiane: A 18-a reuniune a miniștrilor apărării din ASEAN – Asociația națiunilor din sud-estul Asiei (19 – 22 nov.)

– Singapore: Regele Carl XVI Gustaf al Suediei și Regina Silvia vor efectua o vizită de stat în Singapore (19 – 21 nov.)

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la inflația din octombrie în zona euro, a doua estimare

– Lansare la nivel mondial a simulatorului de zbor „Flight Simulator 2024”, dezvoltat de studioul Bordeaux Asobo și publicat de Xbox Game Studios

– Oslo: Ucigașul norvegian de extremă dreapta Anders Behring Breivik solicită din nou eliberarea condiționată (19 – 21 nov.)

– Germania: Conferința de presă anuală Thyssenkrupp

– New York: Walmart – rezultate din trimestrul III

– Nairobi: Audierea de la Înalta Curte privind decizia poliției de a interzice protestele în Nairobi după mitinguri antiguvernamentale care s-au soldat cu morți

– Roma: Audierea Curții Supreme privind detenția cântăreței maliene Rokia Traore

– Barranquilla: Fotbal – Cupa Mondială 2026: Calificări Zona America de Sud – Columbia – Ecuador

– Zenica: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A: Grupa 3 – Bosnia-Herţegovina – Țările de Jos

– Budapesta: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A: Grupa 3 – Ungaria – Germania

– Málaga, Spania: Tenis – faza eliminatorie a Cupei Davis 2024 (19 – 24 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului și Violenței asupra Copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor. NOTĂ: Pe 20 noiembrie se sărbătoreşte „Ziua universală a copiilor” sau „Ziua internațională a drepturilor copilului”, pe baza unei decizii a UNICEF din 1992 (la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului). Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925; atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului

– „Ziua Internaţională a Bărbatului”, este marcată cu scopul de a promova sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor și egalitatea dintre sexe și prezentarea de modele masculine de urmat; a fost fondată în 1999 de către dr. Jerome Teelucksingh, în prezent sărbătorindu-se în peste 70 de ţări din întreaga lume. Tema de anul acesta este: „Bărbații campioni la sănătate” . NOTĂ: Ziua este marcată și în România din 2016

– ONU a desemnat (în iulie 2013) data de 19 noiembrie ca „Ziua Mondială a Toaletelor”, în urma unei propuneri făcute de reprezentantul statului Singapore; în cadrul Adunării Generale a ONU, diplomatul singaporez a precizat că peste 2,5 miliarde de persoane din lume nu au acces la instalaţii sanitre corespunzătoare; această zi a fost definită, încă din 2001, de „World Toilet Organization” şi este sărbătorită anual pentru a sublinia importanţa instalaţiilor sanitare şi a canalizării

– Ziua naţională a Principatului Monaco; sărbătoarea Prinţului (Ziua instaurării actualei dinastii – Grimaldi, în 1949 – 75 de ani)

– 1617: S-a născut Eustache Le Sueur (Lesueur), unul dintre cei mai importanți pictori de subiecte istorice, mitologice şi religioase din secolul al 17-lea din Franţa şi unul dintre fondatorii clasicismului francez; se numără printre fondatorii Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris (m. 1655)

– 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)

– 1799: S-a născut René Caillié, cercetător şi călător francez, care la început de secol XIX a reuşit să traverseze Sahara şi să se şi întoarcă din „Africa Neagră” (o adevarată victorie în acele timpuri) pentru a povesti cele trăite în locurile din inima continentului rămase încă necunoscute europenilor. Cea mai mare reuşită a călătoriei lui Caillié a fost considerată în lumea ştiinţifică ”descoperirea” oraşului Tombouctou, situat ”undeva” la sud de deşertul Sahara. René Caillié a fost primul european care a reuşit să pătrundă în oraşul interzis creştinilor şi să-l observe timp de câteva zile (m. 1838) – 225 de ani

– 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)

– 1828: A murit compozitorul austriac Franz Schubert (n. 1797)

– 1883: A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist şi inventator britanic de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul sau de corodare electrochimică; tot el este şi inventatorul pirometrului şi al apometrului (n. 1823)

– 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983)

– 1913: S-a născut dirijorul şi pianistul spaniol Ataulfo Argenta (m. 1958)

– 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1971 (m. 1974)

– 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinată de către extremişti sikh)

– 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006) – 105 ani

– 1921: S-a născut pianistul elveţian de origine maghiară Anda Géza (m. 1976)

– 1925: S-a născut Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (m. 2017)

– 1933: S-a născut Larry King (nume real Lawrence Harvey Zeiger), cunoscut realizator american de talk-show-uri de radio şi televiziune, producător și editorialist american; recunoscut în SUA ca unul dintre cei mai mari intervievatori; realizatorul primului program naţional de radio cu invitaţi în direct, „The Larry King Live Show”, preluat, în 1985, de postul de televiziune Cable News Network (CNN), devenind astfel primul program din lume cu telefoane şi invitaţi în direct, program care a durat până în 2010; co-fondator al companiei de producţie „Ora TV”; a înfiinţat „Larry King Cardiac Foundation” (m. 2021)

– 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, ”să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui”; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856)

– 1936: S-a născut (în Taiwan) chimistul american Yuan (Tseh) Lee; colaborator al conaţionalului său Dudley (Robert) Herschbach, şi-a concentrat cercetările asupra cineticii chimice (ramură a chimiei care se ocupă de viteza reacţiilor); împreună cu acesta şi cu canadianul John C. Polanyi, primeşte, în 1986, Premiul Nobel pentru chimie, pentru lucrările lor care au pus bazele studiului proceselor în interiorul materiei. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 29.XI.1936

– 1942: S-a născut Calvin Klein, designer vestimentar american de origine maghiară

– 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892)

– 1944: S-a născut mezzosoprana greacă Agnes Baltsa – 80 de ani

– 1949: S-a născut Nigel Bennett, actor, regizor și scriitor britanic de origine canadiană – 75 de ani

– 1957: S-a născut cântăreaţa israeliană Ofra Haza (m. 2000)

– 1961: S-a născut actriţa de film şi producătoarea americană Meg Ryan (Margaret Mary Emily Anne Hyra)

– 1962: S-a născut Jodie Foster (nume real: Alicia Christian Foster), actriţă, regizoare şi producătoare americană

– 1976: S-a născut Jack Dorsey, programator american şi antreprenor cunoscut ca un co-fondator şi CEO al Twitter şi ca fondator şi CEO al Square, o companie de plăţi mobile

– 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (n. 1919)

– 1998: A murit Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (n. 1928)

– 2004: A murit Sir John Robert Vane, farmacist englez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1982, împreună cu Sune K. Bergstrom şi Bengt Ingemar Samuelsson (n. 1927) – 20 de ani

– 2012: A murit scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (n. 1933)

– 2013: A murit Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (n. 1918)

– 2014: A murit Mike Nichols (născut Mikhail Igor Peschkowsky), regizor de film, televiziune şi teatru, scenarist, producător şi comediant american; multiplu laureat al premiilor Oscar, Tony, Emmy şi Grammy (n. 1931) – 10 ani

– 2017: A murit Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (n. 1932)

– 2021: A murit Guillermo Morón, istoric, scriitor, jurnalist și profesor universitar venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; autor al unei istorii generale a Venezuelei; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1926)

– 2023: A murit Rosalynn Carter, scriitoare și activistă americană; a fost Prima Doamnă a Statelor Unite între 1977 și 1981, în calitate de soție a președintelui Jimmy Carter (n. 1927) – 1 an

– 2023: A murit Joss Ackland (prenume complet: Sidney Edmond Jocelyn), actor britanic – irlandez de teatru, film și televiziune (n. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2024, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie

* Cu 722 de ani în urmă (1302), prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), Papa Bonifaciu al VIII-lea proclama supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată de istoricii una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. Documentul original s-a pierdut, dar o versiune a textului se poate găsi în registrele Papei Bonifaciu al VIII-lea, în Arhivele de la Vatican

* Acum 631 de ani (1393) avea loc prima mențiune documentară a stolnicului în Moldova. În Evul Mediu, stolnicul (din slavonă „stolu” – masă) era un dregător care se îngrijea de masa domnului și se ocupa de aprovizionarea curții domnești cu produsele alimentare necesare. În împrejurări deosebite, sau la sărbători, stolnicul îl servea pe domn și gusta mâncarea acestuia, pentru a se asigura că nu era otrăvită. Aproviziona curtea cu pește și era mai mare peste bucătărie. Stolnicii au dispărut odată cu reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza

* Cu 463 de ani în urmă (1561) a început domnia lui Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclid) în Moldova. Ioan Iacob Heraclid sau Iacob Eraclide (1511 – 15.XI.1563) a fost domnul Moldovei în perioada 18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563. De origine greacă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar. Ajuns pe tron, a luat numele de Ioan-vodă și și-a asigurat grația sultanului prin urcarea tributului la 50.000 de scuzi, precum și protecția ambasadorului Franței. Lui i se datorează emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările lui, de altfel foarte lăudabile, de a reforma moravurile decăzute ale țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini, dar și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea, fiind asasinat

* Acum 398 de ani (1626) avea loc sfinţirea Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, de către Papa Urban al VIII-lea. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde apostolul Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 şi 329, împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, cea mai mare biserică din lume, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612, în timpul Papei Paul al V-lea

* Acum 204 ani (1820) vânătorul (în special de balene și foci), exploratorul şi căpitanul american de marină, Nathaniel Brown Palmer (1799 – 1877), din Stonington, Connecticut, navigator cu experiență și căpitan al micului vas Hero, a descoperit Antarctica, unul dintre cele șapte continente. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Pentru a onora realizarea căpitanului din Stonington, Palmer Land, o parte a Peninsulei Antarctice și Arhipelagul Palmer îi poartă numele. Deși Palmer nu este singurul navigator care a câștigat renume pentru descoperirea Antarcticii, isprava sa este și o mărturie a teritoriului larg acoperit de comerțul cu foci din Connecticut

* Cu 184 de ani în urmă (1840) avea loc, la Teatrul Național din Iași, premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali (18/30)

* Acum 164 de ani (1860) Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)

* Sunt marcați 170 de ani (1864) de când era discutată și aprobată, în Consiliul orașului Bucureşti, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială

* Tot într-o zi de 18 noiembrie, acum exact 150 de ani (1874), România adera la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22.VIII.1864, la Geneva (18/30)

* În urmă cu 121 de ani (1903) avea loc semnarea primului Tratat americano-panamez ce stabilea instituirea jurisdicţiei „a perpetuidad” (pentru totdeauna) a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1432 kmp. La 7.IX.1977 a fost semnat un nou Tratat, în care erau prevăzute modalităţile de transfer către Panama, până la 31.XII.1999, a tuturor drepturilor de administrare a acestei căi navigabile şi de refacere a suveranităţii R. Panama asupra fâşiei de pământ denumite Zona Canalului. În zona Canalului Panama se derulează, în prezent, un contract de operare a porturilor, pe o perioadă de 25 ani, încheiat de guvernul panamez cu firma chineză Hutchinson Whampoa (cu sediul la Hong Kong)

* Cu 106 ani în urmă (1918) avea loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, cu participarea a 1228 de delegați (deputați). În numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adunării, format din Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan I. Pop și Dimitrie Radu – președinți, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Ioan Flueraș – vicepreședinți, precum și a unui Secretariat. Vasile Goldiș a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începea cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție propus de V. Goldiș a fost adoptat de cei prezenți la Marea Adunare Națională cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei până la constituirea Constituantei, Adunarea Națională a procedat la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membri. Acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent. După săvârșirea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, au aprobat cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului național unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea cu România a Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918 (18.XI/1.XII)

* Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 96 de ani (1928), la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat

* În urmă cu 93 de ani (1931) avea loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene

* Acum 87 de ani (1937) avea loc inaugurarea clădirii Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, a purtat între anii 1957 – 1982 numele de Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”

* Acum 61 de ani (1963) avea loc premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referinţă în istoria cinematografului românesc care evocă mişcarea istorică de la 1821

* Tot 61 de ani sunt marcaţi de când compania Bell Telephone a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc. A fost instalat pentru prima dată în Carnegie și Greensburg, Pennsylvania

* Se marchează 46 de ani (1978) de când avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, care s-a desfăşurat în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa. Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956 în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie

* În urmă cu 33 de ani (1991) a avut loc „Masacrul de la Vukovar”. La acea dată, armata iugoslavă şi unităţile paramilitare au pus stăpânire pe oraşul Vukovar din estul Croaţiei, după un asediu de aproape trei luni. Aproape 300 de bărbaţi care s-au refugiat într-un spital au fost transportaţi sub pază armată la ferma Ovcara din afara oraşului, unde au fost bătuţi de soldaţi mai multe ore. Câţiva dintre ei au fost eliberaţi, dar peste 200 au fost ucişi, iar corpurile lor au fost aruncate în gropi comune. Asediul oraşului Vukovar a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfăşurată în oraşul din estul Croaţiei. Asedierea oraşului s-a făcut de Armata Populară Iugoslavă, sprijinită de diverse forţe paramilitare sârbe, cu intenţia de a desprinde localitatea de Croaţia şi de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia şi Muntenegru. Asediul s-a desfăşurat între august şi noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independenţă. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a cel puţin 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. A fost primul oraş european ras de pe faţa pământului de la Al Doilea Război Mondial încoace

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut Ioan Iacov Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1931)

– 1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (m. 1944)

– 1879: S-a născut medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (m. 1959) – 145 de ani

– 1898: A murit Ion Georgescu, sculptor şi desenator, elev al lui Karl Storck (n. 1856)

– 1905: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) medicul Grigore Benetato, medic şi fiziolog; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972)

– 1906: S-a născut Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (m. 1997)

– 1907: S-a născut Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (m. 2000)

– 1916: S-a născut Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (m. 1997)

– 1924: S-a născut Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (m. 2006) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (m. 2012) – 100 de ani

– 1935: S-a născut Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (m. 2012)

– 1940: A murit Ion Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1884, la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Dan Cezar Buciu; unul dintre primii teoreticieni în zona modalismului muzical românesc

– 1947: S-a născut Mariana Gligor, creatoare de costume populare și interpretă la tulnic, din Câmpeni, jud. Alba, desemnată „Tezaur Uman Viu” din 2014; adevărat simbol al Ţării Moţilor, tulnicul este un instrument muzical străvechi, care face parte din moştenirea culturală a poporului român (se spune că datează încă de pe vremea Dacilor)

– 1947: S-a născut Bedros Horasangian, prozator, eseist, publicist şi jurnalist de origine armeană

– 1950: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Cornel Groza; din 1986 este dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărui membru fondator a fost în 1972

– 1952: S-a născut Vlad Rădescu, actor, regizor şi profesor universitar

– 1957: S-a născut ÎPS Calinic Botoşăneanul (pe numele de mirean Constantin Dumitriu), arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (din 2020); fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1991-2020)

– 1961: S-a născut sculptorul și profesorul Paul Popescu, președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (m. 2021)

– 1963: S-a născut Nicu Gavriluţă, sociolog, antropolog, eseist, scriitor și profesor universitar doctor; decan al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universității „Al. I. Cuza” Iaşi (2008-2016); director de programe al Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor (SACRI), președinte al Societății Sociologilor din România (2012-2014)

– 1969: S-a născut poeta Nina Vasile – 55 de ani

– 1980: A murit chimistul Mircea Ionescu; specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1992: A murit prozatorul Radu Tudoran (numele la naștere Nicolae Bogza); frate cu scriitorul Geo Bogza (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 19.XI.1992

– 2000: A murit Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (n. 1949)

– 2002: A murit scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (n. 1934)

– 2005: A murit actorul Valeriu Doru Popescu; stabilit în Franţa între anii 1970 şi 1995 (n. 1938)

– 2006: A murit chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1937)

– 2013: A murit Eugenia Văcărescu-Necula, dirijor al Corului de Copii Radio timp de 20 de ani și profesoară de muzică (n. 1938)

– 2018: A murit diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (n. 1961)

– 2020: A murit actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (n. 1932)

– 2020: A murit Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe ale teatrului și filmului românesc, considerată „Marea doamnă a comediei” (n. 1933)

– 2021: A murit solistul de muzică populară Benone Sinulescu (n. 1937)

– 2021: A murit Boris Petroff, actor, scenarist, producător şi regizor de teatru; şi-a dedicat zeci de ani din viaţă teatrului pentru copii; din 1974 până la pensionare a jucat pe scenele Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti, Teatrului Evreiesc de Stat şi Teatrului Nottara (n. 1939)

– 2022, 18/19: A murit Anton Petru Moisin, istoric, preot greco-catolic, profesor și pedagog; a scris cărți (sute de titluri) pe temele istoriei omenirii, a istoriei României, a istoriei Bisericii în general, dar mai ales a Bisericii Române Unite cu Roma, precum și lucrări de filosofie și literatură, romane, poezii, eseuri și aforisme; a scris multe cărți de educație în familie și de formare creștină; după Revoluție i-a fost încredințată reînființarea Cursului de Istorie Bisericească la Institutul Teologic Blaj, unde a predat ca profesor mai mulți ani, precum și conducerea revistei Unirea (n. 1944)

– 2022: A murit prozatoarea și editoarea Adina (Adriana) Kenereș (pe numele său întreg Adina Kenereș-Cândescu Romoșan), „sufletul“ Editurii Compania, pe care a înființat-o și condus-o, de la început, împreună cu soțul ei, poetul Petru Romoșan, după revenirea în țară de la Paris, în 1997 (n. 1957)

– 2023: A murit Bujor Nedelcovici, romancier, eseist, scenarist, dramaturg și publicist; stabilit în Franţa din anul 1987 (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Consiliul Afaceri Externe al UE – Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

-Vukovar, Croația: Manifestări la cea  de-a 33-a comemorare a masacrului de la Vukovar.

– Rio de Janeiro: Summitul Grupului celor 20 (G20), unde liderii vor discuta, de asemenea, despre eforturile de finanţare a tranziţiei climatice (18 – 19 nov.)

– Montevideo, Uruguay: Dezbatere înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale

– New York: Secretarul de Externe al Marii Britanii David Lammy va prezida reuniunea Consiliului de Securitate al ONU pentru Orientul Mijlociu

-Geneva, Elveția: Conferință de presă susținută de șeful UNRWA – Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații din Palestina în Orientul Apropiat (ora locală 12:00)

– Kingston: Prințul moștenitor Haakon al Norvegiei va vizita Jamaica (18 – 20 nov.)

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (18 – 22 nov.)

– Londra: Cea de-a 133-a sesiune a Consiliului Organizației Maritime Internaționale (IMO) (18 – 22 nov.)

– Dacca, Bangladesh: Fostul lider Șeic Hasina, care a fugit în India, trebuie să se prezinte în fața unui tribunal din Bangladesh după emiterea unui mandat de arestare

– Fotbal: UEFA Nations League, Liga A:

• Split: Grupa 1 – Croația – Portugalia
• Tenerife: Grupa 4 – Spania – Elveția

Aniversări – Comemorări

– 18 – 24.XI: „Săptămâna Globală a Antreprenoriatului” (Global Entrepreneurship Week – GEW) se sărbătoreşte anual, din 2008, în a treia săptămână a lunii noiembrie, în aproape 200 de ţări, şi se doreşte a fi o platformă globală care are ca scop promovarea conceptelor şi ideilor de antreprenoriat. „Antreprenoriatul este pentru oricine” este tema de anul acesta. În România evenimentele sunt susținute de Junior Achievement (JA) România

– 18 – 24.XI: „Săptămâna Educației Globale”, ediţia a XXVI-a, desfășurată în a treia săptămână din noiembrie, este o campanie de sensibilizare la nivel european, facilitată de Centrul Nord – Sud al Consiliului Europei (denumit oficial Centrul European pentru Interdependenţă şi Solidaritate), care își propune să consolideze conceptul pedagogic al învățării globale în peisajul educațional european și să contribuie astfel la atingerea celor 17 obiective ale Agendei 2030; în timpul Săptămânii sunt împărtășite soluții pentru a regândi obiceiurile și modurile de a trăi, de a cheltui și de a consuma dar și pentru a găsi noi moduri de educație și socializare. Tema de anul acesta este „Oameni conectați pentru o planetă incluzivă”

– 18 – 24.XI: „Săptămâna Mondială de Conștientizare asupra Rezistenței la Antimicrobiene (RAM)” („World AMR Awareness Week” – WAAW), aflată sub egida Naţiunilor Unite, are ca temă anul acesta „Educă. Apără. Acționează acum”. RAM reprezintă o amenințare globală majoră în sectoarele umane, animale, vegetale, alimentare și de mediu (antimicrobienele includ medicamentele antibiotice, antivirale, antifungice și antiprotozoare)

– 18 – 24.XI: „Săptămâna de Conștientizare a Geografiei” este un eveniment anual facilitat de National Geographic, sărbătorit în a treia săptămână a lunii noiembrie, care celebrează importanța geografiei, încurajându-i pe oameni să exploreze lumea din jurul lor și să aprecieze interconexiunea problemelor globale, subliniază rolul geografiei în abordarea provocărilor precum schimbările climatice, planificarea urbană și gestionarea resurselor. Ziua Sistemelor Informatice Geografice (GIS Day) are loc în a treia miercuri din noiembrie a fiecărui an, începând cu 1999 (- 25 de ani), în timpul Săptămânii de conștientizare a geografiei. Evenimentul celebrează aplicațiile inovatoare ale Sistemelor Informatice Geografice prin analiza și vizualizarea datelor geospațiale, dar și obținerea de noi informații geografice. Săptămâna Conștientizării Geografiei a fost instituită în 1987, pentru a promova educația geografică și a crește gradul de conștientizare a cunoștințelor geografice. De atunci, a devenit o tradiție anuală pentru educatori, studenți și pasionații de geografie să sărbătorească și să exploreze lumea prin geografie

– „Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat din 2008 sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor, urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a încetini, pe cât posibil, dezvoltarea și răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Utilizarea greşită sau incorectă a antibioticelor face ca bacteriile să devină mai rezistente la tratamente viitoare, acesta fiind un pericol pentru sănătate, nu numai pentru persoana care a luat antibiotice în mod necorespunzător, ci şi pentru orice persoană care ar putea contracta ulterior aceste bacterii. NOTĂ: „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene” are loc anul acesta în perioada 18-24 noiembrie, sub egida Naţiunilor Unite

– Ziua naţională a Republicii Letonia; aniversarea proclamării republicii – 1918

– Ziua naţională a Sultanatului Oman (aniversarea zilei de naştere a sultanului Qabus bin Said al-Said – 18.XI.1940)

– 1647: S-a născut Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (m. 1706)

– 1680: La această dată a fost botezat compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (m. 1730)

– 1714: S-a născut poetul englez William Shenstone (m. 1763) – 310 ani

– 1768: S-a născut Friedrich Ludwig Zacharias Werner, poet, dramaturg şi preot german (m. 1823)

– 1786: S-a născut compozitorul german Carl Maria von Weber; creatorul operei romantice germane (m. 1826)

– 1787: S-a născut Louis (Jacques Mandé) Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (m. 1851)

– 1814: A murit Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. cca. 1738) – 210 ani

– 1839: S-a născut fizicianul german August Kundt (m. 1894) – 185 de ani

– 1863: S-a născut Richard Dehmel, poet german (m. 1920)

– 1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci (m. 1963)

– 1897: S-a născut Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1948 (m. 1974)

– 1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (m. 1989)

– 1899: S-a născut dirijorul şi violonistul american de origine ungară Eugene Ormandy (m. 1985) – 125 de ani

– 1901: S-a născut George Gallup, sociolog şi ziarist american; fondatorul unui cunoscut institut de sondare a opiniei publice, care-i poartă numele, cu sediul la Princetown (New Jersey) (m. 1984)

– 1906: S-a născut biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (m. 1997)

– 1906: S-a născut ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (m. 1998)

– 1912: S-a născut Walter Schulz, filosof german (m. 2000)

– 1922: A murit Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (n. 1871)

– 1923: S-a născut Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei ”Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (m. 1998)

– 1927: S-a născut Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (m. 2015)

– 1928: A murit cineastul suedez Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (n. 1883)

– 1935: S-a născut cântărețul francez Alain Barrière (m. 2019)

– 1938: A murit Ahazueros Jacobus Breman, cunoscut sub numele de Co Breman, pictor neerlandez specializat în peisaje, ferme și scene interioare, cu personaje; unul dintre primii pictori pointiliști din Țările de Jos (n. 1865)

– 1939: S-a născut Margaret Eleanor Atwood, scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză – 85 de ani

– 1939: S-a născut John O’Keefe, neurolog și profesor american-britanic; cercetări asupra hipocampului şi rolului acestuia în memoria spaţială şi în orientare; Premiul Nobel pentru pentru fiziologie sau medicină în 2014, împreună cu norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, pentru descoperirea „GPS-ul intern” care face posibilă orientarea în spaţiu – 85 de ani

– 1941: A murit fizicianul, chimistul și profesorul german Walther Hermann Nernst; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; Premiul Nobel pentru Chimie în 1920, pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (n. 1864)

– 1944: S-a născut Wolfgang Joop, creator și designer german, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „Joop!” – 80 de ani

– 1952: A murit poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel), unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (n. 1895)

– 1960: S-a născut Kim Wilde (numele la naştere: Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop și prezentatoare de televiziune

– 1962: A murit fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1922 pentru teoria sa privind structura atomului (n. 1885)

– 1970: S-a născut actriţa australiană de film Peta Wilson (cunoscută din serialul tv. „Nikita”)

– 1973: A murit Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (n. 1893)

– 1976: A murit Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (n. 1890)

– 1978: S-a născut dirijorul leton Andris Nelsons; directorul muzical al Orchestrei Simfonice din Boston și al Orchestrei Gewandhaus din Leipzig

– 1999: A murit scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (n. 1910) – 25 de ani

– 2002: A murit James Coburn, actor american de film (n. 1928)

– 2010: A murit astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (n. 1937)

– 2015: A murit neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (n. 1975)

– 2016: A murit interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (n. 1956)

– 2017: A murit Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2024, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 17 noiembrie

* În urmă cu 486 de ani (1538) avea loc prima atestare documentară a așezării Caracal. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Prima atestare este conținută în hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie (1535–1545), fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui document Radu Vodă Paisie arăta că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele [Radu vel Clucer (vistier)] pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă [două moșii cumpărate de la] jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri”

* Se marchează 185 de ani (1839) de când, la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi, după un libret de Antonio Piazza și Temistocle Solera

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când era înfiinţată Episcopia Dunării de Jos, prin Decretul nr. 1617 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care i s-a recunoscut acestei eparhii jurisdicţia asupra judeţelor Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila. Primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos a fost episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823-1892), ctitor al acestei eparhii, pe care a condus-o vreme de 15 ani. După încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa (1879). Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Constanţei, în 1923, teritoriul canonic se reducea la zonele Galaţi şi Tulcea. După 1950, jurisdicţia eparhiei se va întinde din nou asupra judeţelor Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila. În anul 2009, eparhia a fost ridicată la rang de arhiepiscopie

* Se împlinesc 155 de ani (1869) de când avea loc inaugurarea Canalului Suez care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps (lucrările au început la 25.IV.1859). La fastuoasa ceremonie de deschidere au participat înalţi demnitari, printre care şi împărăteasa Eugénie, soţia împăratului Franţei, Napoleon al III-lea. Construcţia canalului, care are acum lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, a durat 10 ani

* La 17 noiembrie 1892, în urmă cu 132 de ani, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice și se va compune din trei membri numiți de minister „dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau arheologice” – din care doi vor fi membrii Academiei Române -, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existență (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) și-a mărit numărul de membri la 9 și a avut membrii corespondenți în județele țării. Principalele atribuții ale Comisiunii au fost inventariere, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor

* Cu 54 de ani în urmă (1970) inventatorul american Douglas Engelbart (n. 1925 – m. 2013) primea patentul pentru primul mouse de calculator. Denumit iniţial ca „Poziţia indicator X-Y pentru un sistem de afişare”, acesta a fost folosit prima dată la sistemul calculatorului Xerox Alto în 1973. Cu toate acestea, din cauza lipsei sale de succes, prima utilizare pe scară largă a mouse-ului aparţine companiei Apple

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în Cehoslovacia, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. Data a coincis cu ziua în care, în urmă cu 50 de ani (la 17.XI.1939), ocupanţii fascişti înăbuşiseră în sânge o manifestaţie a studenţilor patrioţi cehoslovaci. NOTĂ: A se vedea articolul de mai jos referitor la „Ziua Internaţională a Studenţilor”

* Cu 31 de ani în urmă (1993) era instalat la Haga (Olanda) Tribunalul Penal Internaţional (constituit, pe baza Rezoluţiei 808 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată, în unanimitate, la 22.II.1993) pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991). NOTĂ: A nu se confunda cu o altă instanţă cu sediul tot la Haga, Curtea Penală Internaţională

* În urmă cu 27 de ani (1997) avea loc adoptarea Legii 199/1997 privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale. Carta a fost adoptată la 15.X.1985, la Strasbourg

* Tot cu 27 de ani în urmă (1997) avea loc inaugurarea Zonei Libere Giurgiu. Înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 788/11 septembrie 1996 privind înființarea Zonei Libere Giurgiu și a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Giurgiu, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/14 octombrie 1996, dată la care a intrat în vigoare

* Sunt comemorați 27 de ani (1997) de la masacrul din Luxor, atac terorist islamist care a avut loc la faimosul sit arheologic Deir el-Bahari, lângă Luxor, în Egipt. Șase atacatori deghizați în forțe de securitate au ucis 62 de persoane, în principal turiști (inclusiv 36 elvețieni, 10 japonezi, 5 cetățeni britanici, 4 germani, 1 francez și 1 columbian) și 4 egipteni prinși în templu. Atacul, atribuit organizației teroriste egiptene Gamaa al-Islamiya, a avut drept scop deteriorarea economiei turistice a țării pentru a provoca o represiune guvernamentală care ar fi sporit sprijinul popular pentru oponenții regimului de guvernământ

* În urmă cu 18 ani (2006) avea loc inaugurarea lucrărilor de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, în prezenţa oficialilor de la acea vreme, preşedintele Traian Băsescu şi primarul general Adriean Videanu. Pasajul, care are o lungime de 1450 m, deţine două recorduri europene şi anume faptul că podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajată o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). Inaugurarea lui a avut loc pe 18.VI.2011, fiind deschis traficului auto a doua zi

* Acum 7 ani (2017) liderii UE au proclamat și semnat, la Göteborg (Suedia), Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia primului summit social al UE organizat în ultimii 20 de ani. Acesta stabilește 20 de principii și drepturi esențiale menite să asigure piețe ale forței de muncă și sisteme de asistență socială echitabile și funcționale. Guvernul României a aprobat, la 18.X.2017, Memorandumul cu tema Elemente generale de poziţionare a României cu privire la „Proclamația interinstituțională privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”

* În urmă cu doar 6 ani (2018) au început protestele așa-numitelor „Veste galbene” (sau „Gilets jaunes”), o mișcare politică populistă, pentru justiție economică. După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său. Creșterea prețurilor la combustibili a fost motivul care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”. Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil, unele proteste transformându-se în revolte majore. Întrucât Vestele galbene au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare, alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene

Aniversări – Comemorări

– Sf. Elisabeta a Ungariei, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Academiei Navale Mircea cel Bătrân”; prima structură de învăţământ românească destinată formării cadrelor de marină – Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei, cu sediul la Galaţi – a fost înfiinţată prin Decizia Ministerului de Război nr.15 din 17 noiembrie 1872

– „Ziua Națională a Copilului Prematur din România”, stabilită prin Legea nr. 189/21.VIII.2020, la inițiativa deputatului PSD Cristina Elena Dinu, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acţiunilor concertate ale factorilor de decizie în vederea scăderii fenomenului copiilor prematuri. Legea prevede ca în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătății să prezinte în fața comisiilor de sănătate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților un raport privind situația copiilor prematuri din România, precum și progresele înregistrate în acest domeniu

– 1844: S-a născut Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (m. 1893) – 180 de ani

– 1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană; se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea (m. 1930)

– 1888: A murit Dora D’Istria (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), scriitoare, pictoriţă, muziciană, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (n. 1828)

– 1899: S-a născut fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1955) – 125 de ani

– 1902: S-a născut sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1907: S-a născut istoricul de naţionalitate maghiară Ladislau Banyai; şi-a orientat cercetarea îndeosebi asupra unor momente ale istoriei moderne şi contemporane, precum şi asupra istoriei minorităţilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1909: S-a născut baritonul Şerban Tassian (m. 1983) – 115 ani

– 1909, 17/30: A murit Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1857) – 115 ani

– 1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu; mama actriţei Ioana Pavelescu (m. 2008) – 105 ani

– 1922: S-a născut artista decoratoare Florica Vasilescu (m. 2002)

– 1926: S-a născut soprana Teodora Lucaciu (m. 1986)

– 1926: S-a născut ÎPS Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis în temniţele comuniste la începutul anilor ‘50 ai secolului XX; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1932: S-a născut George Muntean, istoric şi critic literar, editor, jurnalist şi om politic (m. 2004)

– 1939: A murit basul George Folescu (n. 1884) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Virgil Dridea, fost fotbalist și antrenor; a jucat ca mijlocaș în 82 de meciuri pentru Petrolul Ploiești, în perioada 1958-1968; în 1968, s-a transferat la Metalul Plopeni, unde, în 1970, și-a început cariera de antrenor de fotbal (m. 2022)

– 1941: S-a născut George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (m. 2000)

– 1944: A murit poeta Magda Isanos (n. 1916) – 80 de ani

– 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 19.XI.1947

– 1957: A murit George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (n. 1868)

– 1962: A murit ieroschimonahul Daniil Teodorescu („Sandu Tudor”), gazetar, poet, teolog; a fost iniţiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, martir în temniţele comuniste (n. 1896)

– 1984: A murit actorul Constantin Rauţchi (n. 1934) – 40 de ani

– 1985: A murit (asasinat din motive politice) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (n. 1926, la Soroca, în R. Moldova)

– 1987: A murit Paul Erdös, artist plastic de naţionalitate maghiară; a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste (n. 1916)

– 1991: A murit Anton Cosma, critic şi istoric literar (n. 1940)

– 1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2023: A murit actorul și regizorul Valeriu Grama; directorul Studioului Actorului de Teatru şi Film „Casandra”, unde a participat la „naşterea” a peste treizeci de promoţii de actori şi regizori (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Senegal: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Globală de Acțiune pentru Eliminarea Cancerului de Col uterin”, susținută de Organizația Mondială a Sănătății, este marcată în fiecare an prin acțiuni de conștientizare privind prevenția cancerului de col uterin. Data marchează ziua din anul 2020 în care OMS a lansat Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, cu o rezoluție adoptată de 194 de țări. Conform OMS, cancerul de col uterin poate fi prevenit prin participarea la programele de screening (testări periodice în masă) și vaccinarea împotriva infecției cu HPV

– „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011, la iniţiativa mai multor fundaţii şi organizaţii internaţionale; la nivel mondial se înregistrează, în fiecare an, 15 milioane de naşteri premature; aceasta (naşterea prematură) este cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor, determinând, la nivel mondial, mai mult de un milion de decese anual

– „Ziua Mondială a Săracilor”, marcată pentru prima oară în 2017, a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an; mesajul pentru anul 2024 este: „Rugăciunea celor săraci se înalță până la Dumnezeu” (cf. Sir 21,5)

– „Ziua Internaţională a Studenţilor”; marcată în amintirea zilei de 17.XI.1939 (- 85 de ani), când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre; a fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă”; pe 17 noiembrie 2024, va fi organizată cea de-a IX-a Zi Europeană a Cinematografiei de Artă, datorită sprijinului programului Europa Creativă Media. Din 2016, peste 700 de cinematografe din peste 40 de țări au participat la eveniment, aducând în total peste 400.000 de spectatori. Evenimentul include întotdeauna o programare magnifică, inclusiv avanpremiere, filme pentru publicul tânăr și clasici din istoria cinematografiei europene. Cu invitați speciali, dezbateri și expoziții, evenimentul Day este întotdeauna la fel de multifațet ca și cinematografia europeană. Ziua Europeană a Cinematografiei de Artă este cel mai mare eveniment comun din sectorul arthouse din întreaga lume, la care participă peste 700 de cinematografe în fiecare an. Este o platformă democratică care evidențiază rolul important al cinematografiei de artă în societățile noastre, cu un mesaj politic puternic și cu valori: mișcarea arthouse susține toleranță, democrație și schimburi deschise dincolo de granițe și culturi. Este, de asemenea, prima activitate internațională comună a expozanților de cinema care promovează filmele europene și stimulează experiența cinematografică în colaborare cu distribuitorii, producătorii și deținătorii de drepturi. Acesta își propune să consolideze cinematografele din regiunile care nu au propriile uniuni de arthouse, să dezvolte structuri de sprijin și să sporească vizibilitatea filmelor de arthouse în general

– 1494: A murit filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola; prefaţa culegerii sale filosofice publicate în 1486, prefaţă intitulată „Elogiu demnităţii umane”, a devenit o lucrare de bază a umanismului renascentist (n. 1463) – 530 de ani

– 1503: S-a născut Agnolo Bronzino, pictor manierist italian (m. 1572)

– 1558: A murit Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de ”Maria cea sângeroasă” (1553-1558) (n. 1516)

– 1624: A murit filosoful german Jakob Böhme; important reprezentant al filosofiei mistice germane după Meister Eckhart (n. 1575) – 400 de ani

– 1747: A murit scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (n. 1668)

– 1749: S-a născut Nicolas Appert, bucătar şi cofetar francez; a inventat procedeul de conservare a alimentelor prin tratare termică în recipiente ermetic închise (m. 1841) – 275 de ani

– 1790: S-a născut Ferdinand Möbius, matematician şi astronom german; unul dintre precursorii topologiei (a inventat modelul unei suprafeţe cu o singură faţă – „banda lui M”); contribuţii în domeniile teoriei numerelor, a mecanicii cereşti şi a opticii; a iniţiat geometria conformă şi a dezvoltat grafica statică (m. 1868)

– 1858: A murit Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (n. 1771)

– 1902: S-a născut Eugene Wigner, fizician maghiar de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1995)

– 1906: S-a născut industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX, Honda a început să producă şi autoturisme (m. 1991)

– 1917: A murit Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (n. 1840)

– 1921: S-a născut teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (m. 2009)

– 1923: S-a născut cântăreaţa austro-suedeză de operă Margareta Sjöstedt (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rock Hudson (m. 1985)

– 1925: S-a născut Sir Charles Mackerras, dirijor și muzicolog de origine australiană; s-a numărat printre pionierii reevaluării aşa-numitei „muzici vechi” (m. 2010)

– 1929: A murit statisticianul american de origine germană Herman Hollerith; în 1889 a realizat prima maşină de calculat (un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor) (n. 1860) – 95 de ani

– 1938: S-a născut muzicianul canadian Gordon Lightfoot, cantautor prolific cunoscut pentru hituri folk-pop precum ”If You Could Read My Mind” şi ”The Wreck of the Edmund Fitzgerald”; este creditat că a contribuit la definirea sunetului folk-pop al anilor 1960 și 1970 (m. 2023)

– 1940: A murit zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (n. 1879)

– 1942: S-a născut Martin Scorsese, regizor, scenarist, producător, actor şi istoric american de film

– 1944: S-a născut Danny DeVito (Daniel Michael DeVito, Jr.), actor, umorist, regizor şi producător american de film; apreciat pentru rolurile sale din comedii – 80 de ani

– 1945: S-a născut Abdelmadjid Tebboune, om politic algerian, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din 2019)

– 1959: A murit Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (n. 1887) – 65 de ani

– 1966: S-a născut Sophie Marceau, actriță, regizoare de film, scenaristă și scriitoare franceză

– 2000: A murit fizicianul francez Louis Néel (nume complet: Louis Eugène Félix Néel); laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu astrofizicianul suedez Hannes Alfvén, pentru studiile sale de pionierat privind proprietățile magnetice ale solidelor (n. 1904)

– 2003: A murit Don (Donald Eugene) Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country, supranumit şi ”poetul trist” (n. 1928)

– 2006: A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (n. 1927)

– 2008: A murit Ennio De Concini, scenarist și regizor de film italian, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original în anul 1962 pentru filmul „Divorzio all’italiana” (n. 1923)

– 2012: A murit cântăreţul american de R&B Billy Scott (n. 1942)

– 2013: A murit Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie; Premiul Nobel pentru Literatură în 2007 (n. 1919, în Iranul de azi, pe atunci Persia)

– 2017, 17/18: A murit Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture franco-tunisieni (n. 1940)

– 2023: A murit Claude Kahn, pianist francez de renume internaţional; a susţinut peste 2.000 de concerte în întreaga lume; în 1970 a fost creat un concurs internaţional de pian care îi poartă numele şi care se desfăşoară şi în prezent (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2024, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 16 noiembrie

* Cu 631 de ani în urmă, prima atestare documentară a localității Rădăuți apărea într-un hrisov din data de 16 noiembrie 1393, din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Existența localității este însă mult mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5.000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. După unii istorici Rădăuțiul ar fi fost cunoscut ca aşezare stabilă încă din timpul dacilor sub denumirea de ROTTACENUM – dată de ostaşii garnizoanei române de peste râul Siret. Rădăuțiul face parte din vechile domenii voievodale, presărat cu lăcașuri de cult de diferite confesiuni

* Acum 381 de ani (1643) era încheiat Tratatul de alianţă antihabsburgic de la Alba Iulia între Transilvania, Suedia şi Franţa. Transilvania primea, conform termenilor tratatului, subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic (16/26)

* Cu 124 de ani în urmă (1900), în Philadelphia (SUA), avea loc primul concert al orchestrei „Philadelphia Symphonic Orchestra”; iniţiatorul şi primul ei dirijor a fost (până la moartea sa, în 1907) Fritz Scheel

* În urmă cu 108 ani (1916) a avut loc Bătălia de la Neajlov şi Argeş („Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai amplă operaţiune militară de pe frontul românesc în acel an, ultima încercare a Armatei române, comandate de generalul Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşită numeric şi tehnic, Armata română este nevoită să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice (16/29.XI – 20.XI/3.XII)

* La această dată, acum 106 ani (1918), după proclamarea independenţei, la 29.X.1918, şi abdicarea regelui Carol al IV-lea, la 13.XI.1918, a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Ungară. Mihály Károlyi a devenit preşedintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru

* Acum 91 de ani (1933) Statele Unite ale Americii au recunoscut Guvernul sovietic, pe fondul ascensiunii naţional-socialismului german

* În urmă cu 79 de ani (1945) avea loc semnarea, la Londra, a actului de constituire a UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris, intrat în vigoare la 4.XI.1946. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Cu 67 de ani în urmă (1957), între 16 şi 19 noiembrie, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, desfăşurată la Moscova, consacra rolul de hegemon al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român

* Acum 57 de ani (1967) erau stabilite relaţiile diplomatice la rang de ambasadă între România şi Columbia. Ambasada Republicii Columbia la Bucureşti a fost închisă în noiembrie 2002. Reprezentarea diplomatică este asigurată de Ambasada R. Columbia la Varșovia

* Sunt marcați 36 de ani (1988) de când era adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale. Independenţa a fost declarată oficial la 20 august 1991

* Cu 26 de ani în urmă (1998) avea loc lansarea primului număr al Ziarului Financiar, publicaţie a informaţiilor de afaceri, care apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Astăzi, Ziarul Financiar publică zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale

* Sunt marcați 20 de ani (2004) de la lansarea oficială a „Radio3net”, primul radio public din țară și din Europa care emite exclusiv pe internet. A luat naştere, prin strădania lui Florian Pittiş, la 1 octombrie 2004, ca şi continuator al programului 3 al Societăţii Române de Radiodifuziune – „Radio România Tineret” (înfiinţat în 12 martie 1973 şi desfiinţat din FM la 1 octombrie 2004). Drept omagiu, postul poartă numele lui Florian Pittiş (1943-2007), din luna august 2007 – Radio 3 Net „Florian Pittiş”

* În urmă cu 19 ani (2005) era realizat primul transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu

* Se marchează 10 ani (2014) de când, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România (primul având loc la data de 2 noiembrie), Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte (cu 54,43 % din voturi). La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat al doilea tur de scrutin, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Matei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”; cu această ocazie sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România; la 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural; la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”. NOTĂ: Pe 18 aprilie este marcată „Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor”, stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO

– „Ziua Transporturilor Militare”; la 16.XI.1880, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română

– 1364: A murit Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești; înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, este actul cel mai semnificativ al domniei lui, care stabileşte clar apartenenţa confesională a Ţării Româneşti la ortodoxie (n. 1352) – 660 de ani

– 1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autor al poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române”), poezie inspirată de entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3/15.V.1848; poezia a devenit ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann (1850) (după descoperiri recente ale unui muzeograf braşovean, muzica ar aparţine lui George Ucenescu) (m. 1863). NOTĂ: După Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române” a devenit Imnul Naţional al României

– 1894: S-a născut Nutzi Acontz, pictoriță română de etnie armeană (m. 1957) – 130 de ani

– 1897: S-a născut regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (m. 1965)

– 1903: S-a născut părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (n. 1857) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10/16.XI.1919

– 1933: S-a născut Petre Codreanu, muzicolog şi critic muzical

– 1934: S-a născut inginerul și profesorul universitar Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti (m. 2014) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (m. 2017)

– 1941: S-a născut economistul, jurnalistul și disidentul anticomunist Neculai Constantin Munteanu; a lucrat la Televiziunea Română; în 1977 a părăsit România, stabilindu-se în Occident; din 1980 a lucrat la postul de radio „Europa Liberă” (până în 1994, când revine în ţară), fiind una dintre cele mai ascultate voci ale rubricii „Actualitatea românească”

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina)

– 1943: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexandru Vilmanyi (m. 2021)

– 1948: S-a născut Ion Cristoiu, publicist, scriitor şi analist politic

– 1957: S-a născut ÎPS Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan), mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare al Academiei Române din 2010

– 1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei (n. 1909)

– 1978: A murit Olga Greceanu, scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc; singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin ”Rugul Aprins” și singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a Patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară; alături de duhovnicul ei, Arhimandritul Sofian Boghiu de la Antim, a pictat şi a restaurat zeci de biserici; cununa scrierilor sale religioase este „Dicționarul Biblic Ortodox”, descoperit în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod și publicat, în 2011, cu titlul „Mărturie în cuvânt și chip – Vocabular al credinței și vieții spirituale” (n. 1890)

– 1984: A murit prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu) (n. 1916) – 40 de ani

– 2000: A murit criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1943)

– 2004, 16/17: A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1940) – 20 de ani

– 2013: A murit jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (n. 1939)

– 2014: A murit filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (n. 1925) – 10 ani

– 2017: A murit Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (n. 1940)

– 2019: A murit Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, arhitect și om politic; fost deputat român în toate legislaturile din perioada 1990–2016, membru al Partidul Social Democrat din 2003; în perioada 1990-2003, a fost membru în Partidul Democrat; fost ministru delegat pentru relația cu partenerii sociali în Guvernul Adrian Năstase (n. 1949) – 5 ani

– 2020: A murit medicul și profesorul universitar Alexandru Oproiu, formatorul școlii moderne de gastroenterologie și hepatologie din România; preşedintele de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie; a fost director al Institutului Clinic Fundeni timp de 22 de ani (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Președintele Argentinei Javier Milei îl primește pe omologul său francez Emmanuel Macron

– Gabon: Referendum constituțional

– Toruń, Polonia: Urmează să aibă loc premiera mondială a filmului „Rust” cu Alec Baldwin, în cadrul Festivalului Internațional de Film al Artei Cinematografiei Camerimage, care celebrează și premiază cinematografia și directorii de imagine (16 – 23 nov.)

– Ciudad de Mexico: Competiția Miss Univers 2024

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Toleranţă”, sărbătorită la solicitarea Adunării Generale a ONU (din 12.XII.1996); marchează data la care a fost semnată „Declaraţia principiilor toleranţei” (16 noiembrie), la încheierea Conferinţei generale a UNESCO de la Paris din 25.X-16.XI.1995

– „Ziua Europeană a Spectatorului” este un eveniment dedicat spectatorilor din Europa şi organizat de „Be SpectACTive!”, un proiect european ce se axează pe artele spectacolului şi implicarea activă a publicului; prima ediție a avut loc în 2015, ziua marcându-se în a treia sâmbătă din luna noiembrie