Calendarul zilei – 13 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 13 septembrie 2020, 10:27

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Păcală” un text de Cristian Pepino, după texte populare, prezentat de Teatrul Țăndărică. Regia: Ioan Brancu
• ora 20:00 – „Ursul” de A. P. Cehov prezentat de Teatrul Coquette. Regia și scenografia: Ruxandra Bălaşu

* În cadrul Stagiunii estivala a Teatrului Odeon @Herăstrău, între orele 10:30 și 18:30, are loc evenimentul „Clasic e fantastic – Copilăria lui Enescu”, un proiect educativ prin şi pentru muzică adresat copiilor între 4 și 10 ani, în regia Monicăi Ciută. Scenariul este semnat de Emanuel Ciocu, iar scenografia de Valeria Cristia și Sânziana Tarța, consultant de specialitate Cristina Sârbu, concepția păpușilor Aurelia Bădulescu. Distribuția: Alexandra Laura Badea, Monica Ciută, Selina Colceru, Filip Ristovski, Irina Sârbu, Alexandru Unguru, Raluca Ouatu (pian), Monica Buștean (vioară)

* Brașov: : Concert susținut de  violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, în cadrul celei de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „PIAZZOLLA 99”, care continuă în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie 2020, în aer liber – ora 19:00, în Biserica Neagră

*Bruxelles, Belgia: Muzicienii români Leontina Văduva, Remus Azoiței, Nelly Miricioiu, Claudia Bara, Clara Cernat, Alexandra Dariescu, Alina Păvălache și Răzvan Stoica vor prezenta o serie de interviuri și recitaluri în cadrul proiectului digital „Matineu muzical la ICR Bruxelles”, în perioada 29 august – 20 septembrie 2020. În fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 11:00 (ora Belgiei), cei opt artiști vor susține minirecitaluri muzicale și vor acorda opt interviuri, realizate exclusiv pentru ICR Bruxelles, de jurnalistul Marius Constantinescu. Cele opt materiale vor crea, în matineul muzical, o punte culturală între realizator, care discută din București, și muzicienii români, aflați în Paris, Londra, Liège sau Amsterdam.Din programul zilei:

• Alina Păvălache (pianistă, România/Franța) va interpreta piesa „Nocturna” no. 3 pentru pian Op. 17 de Gabriel Fauré

– S-a întâmplat într-o zi de 13 septembrie

* Acum 436 de ani (1584) în Spania se finalizau lucrările mănăstirii El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale. A fost realizată din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul-șef Juan Bautista de Toledo şi de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în bătălia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563. În interior cuprinde Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica

* Cu 296 de ani în urmă (1724) avea loc sfinţirea Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, important ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Mănăstirea a fost demolată în decembrie 1986, în timpul regimului comunist (13/24)

* Se împlinesc 110 ani (1910), de când fruntaşii politici români din Transilvania adresau guvernului ungar un memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române (13/26)

* Acum 104 ani (1916), între 13/26 şi 15/28 septembrie, în timpul Primului Război Mondial, a avut loc Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras. La data de 4/17 august 1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27 august 1916 România va declara război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919)

* Se împlinesc 95 de ani (1925) de când a avut loc apariţia primei reviste româneşti de radioamatorism, „Radio Român”, avându-i ca redactori pe Ion Dragu şi Aurel Clococeanu. Sediul era situat în Str. Sarindar nr. 4. Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925) redactor al acestei publicaţii a fost numit ing. Nicolae Lupaş. Revista apărea „pentru a oferi tuturor pe care îi interesează îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea utilă şi plăcută a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribună liberă destinată dezbaterii şi clarificării cu obiectivitate şi cu cumpănire a chestiunilor pe care le ridică zilnic acţiunea de continuă perfecţionare şi răspândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai lămurit şi mai sigur asupra tot ce se leagă de T.F.F. (telegrafie fără fir) …”. În cele 47 de numere apărute (până în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice şi de propagandă pentru sprijinirea amatorilor de emisie

* Cu 91 de ani în urmă (1929) la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când trupele de ocupaţie horthystă au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni) (13/14)

* Acum 61 de ani (1959) sonda sovietică Luna 2 ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Lansarea a avut loc în data de 12 septembrie 1959, iar coliziunea a avut loc în ziua următoare. Luna 2 a fost cea de-a doua sondă spaţială din programul sovietic Luna, trimisă către satelitul natural al Terrei. Ca şi design, aceasta avea o formă sferică şi era dotată cu câteva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger şi detectoare de micrometeoriţi. Luna 2 a transportat câteva fanioane pe care scria “URSS septembrie 1959”

* Cu 29 de ani în urmă (1991) România a stabilit relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania:

• Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Estonia au fost stabilite în anul 1924 prin acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Varşovia şi la Tallinn şi întrerupte în 1940. Au fost restabilite la 13 septembrie 1991, când România a recunoscut noul stat suveran
• La 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa. Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929. La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări
• La 21 august 1924, a fost înfiinţată Legaţia Lituaniei în România, al cărei sediu era stabilit la Praga. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenţei de stat a Republicii Lituania, iar la 13 septembrie 1991, au fost reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Lituania

* La Washington, era semnat acum 27 de ani (1993), Acordul asupra autonomiei zonei Gaza şi Ierihon. Acordul, intitulat „Declaraţie de principiu cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”, a fost semnat de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat; garanţi ai Acordului: SUA şi Rusia

* Cu 9 ani în urmă (2011), tot la Washington, a fost semnat Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (la Deveselu, jud. Olt) a fost semnat, la această dată, de către ministrul român de externe Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011. Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. La 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. În 12 mai 2016, la Deveselu, judeţul Olt, a avut loc ceremonia oficială dedicată operaţionalizării (punerii în funcţiune) a scutului american antirachetă, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg şi adjunctului secretarului american al apărării, Robert Work, premierului Dacian Cioloş, comandantului forţelor navale americane în Europa, Amiral Mark Ferguson

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuvios Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Metrologiei”, stabilită în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001. NOTĂ: „Ziua internaţională a metrologiei” este marcată la 20 mai; la această dată, în 1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură

– „Ziua Pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor; atunci, pompierii de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară („baia de sânge” de la Bucureşti); a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa. NOTĂ 1: Sfântul Iosif cel nou de la Partoş, mitropolit al Banatului (prăznuit pe 15 septembrie), care a salvat prin rugăciunile sale Timişoara de la incendiu, în 1652, a fost ales, de către Corpul Pompierilor Militari, să fie ocrotitorul spiritual al pompierilor din România. NOTĂ 2: „Ziua Internațională a Pompierilor” este marcată, din 1999, la 4.V., când este celebrat în Biserica romano-catolică Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor

– 1860: S-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (m. 1926) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (m. 1956)

– 1901: S-a născut medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1969)

– 1904: S-a născut Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (m. 1987)

– 1908, 13/26: S-a născut Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1993)

– 1916: S-a născut Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (m. 1968)

– 1922: S-a născut Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar și editor (m. 1997)

– 1933: S-a născut Eginald (Norbert) Schlattner, pastor luteran şi scriitor de naţionalitate germană din România; închis în timpul regimului comunist; a început să scrie abia în anul 1990; debutul său editorial (în 1998) l-a constituit „Cocoşul decapitat”, roman ecranizat de regizorul Radu Gabrea şi Marjan Vajda

– 1934: S-a născut pictorul Spiru Vergulescu (supranumit „pictorul Bucureştilor”) (m. 2007)

– 1943: S-a născut Mircea Ciumara, fost ministru al finanţelor, industriei şi comerţului în guvernarea Convenţiei Democrate Române (CDR); a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000; a fost, de asemenea, între decembrie 1999 şi decembrie 2000, ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară şi ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (m. 2012)

– 1948: S-a născut pictorul Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (m. 2020)

– 1949: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (m. 2014)

– 1952: S-a născut Andrei Zanca (numele real: Andrei Carol Sofalvi), poet şi traducător stabilit la Heilbronn, Germania (unde semnează cu pseudonimul Carl Landau)

– 1953: S-a născut Copel Moscu, regizor de film documentar, profesor

– 1956: S-a născut Ilie Balaci, fost fotbalist internaţional şi actual antrenor (m. 2018)

– 1970: A murit Sanda Movilă (pseudonim al Mariei Ionescu), poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (n. 1900) – 50 de ani

– 1976: A murit George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei lui Dante Alighieri în limba română (n. 1903)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1985: A murit Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (n. 1915) – 35 de ani

– 2010: A murit compozitorul de muzică uşoară Anton Şuteu (n. 1947) – 10 ani

– 2016: A murit actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV, iar timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Federația Rusă: Alegeri parlamentare, regionale și locale

– Alger: Se desfășoară examenul de Bacalaureat (amânat din cauza Covid-19)

– New York: Finala masculină din cadrul turneului de Grand Slam US Open, desfășurat între 31 august și 13 septembrie

– Mugello, Italia: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Toscanei

– Portland, SUA:  În cadrul seriei IndyCar, are loc Marele Premiu de Formula 1 de la Portland

Aniversări – Comemorări

– 1321, 13/14: A murit poetul, filosoful şi omul politic italian Dante Alighieri; autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale (n. 1265)

– 1583: Conform unor surse, la această dată s-a născut Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643)

– 1592: A murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (n. 1533)

– 1813: S-a născut József Eötvös, scriitor şi om politic ungar (m. 1871)

– 1819: S-a născut pianista și compozitoarea germană Clara Schumann (m. 1896)

– 1830: S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (m. 1916) – 190 de ani

– 1838: S-a născut arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani” (m. 1907)

– 1844: S-a născut lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866 şi 1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al României, a popularizat peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1918)

– 1872: A murit filosoful german Ludwig Feuerbach (n. 1804)

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Arnold Schönberg, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (m. 1951)

– 1876: S-a născut scriitorul american Sherwood Anderson (m. 1941)

– 1886: S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1975)

– 1887: S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1939 (m. 1976)

– 1894: S-a născut J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (m. 1984)

– 1894: A murit Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (n. 1841)

– 1900: S-a născut poetul bulgar Asen Kaloianov (m. 1974) – 120 ani

– 1903: S-a născut Claudette Colbert, actriţă americană de film, de origine franceză (m. 1996)

– 1912: A murit scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (n. 1843)

– 1924: S-a născut Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (m. 2009)

– 1929: S-a născut basul bulgar Nikolai Ghiaurov (m. 2004)

– 1932: S-a născut actorul american Eugene (sau Gene) Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (m. 2017)

– 1944: S-a născut actriţa britanică de film Jacqueline Bisset

– 1949: A murit August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1920 (n. 1874)

– 1960: A murit compozitorul ungar Leó Weiner (n. 1885) – 60 de ani

– 1971: S-a născut tenismanul croat Goran Ivanišević, câştigător în numeroase turnee de tenis din circuitul ATP şi de mare şlem, între care şi Wimbledon-ul în anul 2001

– 1977: A murit dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (n. 1882)

– 1996: A murit Tupac Shakur, interpret american de muzică rapp; este cunoscut în Guinness Book of World Records ca fiind rapper-ul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 75 de milioane, 50 de milioane doar în America; mulţi îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor (n. 1971)

– 2011: A murit artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (n. 1922)

– 2015: A murit politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (n. 1928) – 5 ani

– 2017: A murit Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (n. 1961)

– 2017: A murit actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (n. 1937)

Calendarul zilei – 12 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 12 septembrie 2020, 8:12

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara și al proiectului Teatru în TVR, are loc spectacolul „Repetiţia vieţii mele” de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia şi scenografia: Alexandru Jitea, cu: Anda Caropol, Ion Haiduc, Alexandra Aga, Mircea Teodorescu, Dana Popescu, Simona Buşoiu, Ioana Dănilă, Paula Ticovschi, Gheorghe Săbărel, Marius Negoiţă, Paul Doanţă, Robert Ţâcu, Ramona Ursan – ora 20:00. Producţie a Teatrului Nottara, Bucureşti

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 20:00 – Spectacolul „Angajat la doi patroni”, adaptare de Richard Bean, după „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni, prezentat de Teatrul Mic. Regia: Vlad Corbeanu

– S-a întâmplat într-o zi de 12 septembrie

* Acum 123 de ani (1897) a apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român şi organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară, cu apariţie lunară. În prezent se numeşte „Revista de Medicină Militară”

* Acum 104 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. La 4/17.VIII.1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). În data de 14/27.VIII.1916 România declara război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (12/25)

* Cu 101 ani în urmă (1919), la Cluj-Napoca, a fost înființată Universitatea Regele Ferdinand I. Vasile Pârvan, membru al Academiei Române din 1913, a inaugurat, în data 3 noiembrie 1919, cursurile universității, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand al României a proclamat în mod solemn crearea acestei universități. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu

* Acum 101 ani (1919) apăreau decretele date de Consiliul Dirigent privind reforma agrară în Transilvania şi introducerea votului universal

* Tot în urmă cu 101 ani era înfiinţată Banca Agrară pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş

* Acum 76 de ani (1944) era semnată, la Moscova, Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României. Armata română urma să participe cu 12 divizii, alături de cea sovietică, la eliberarea Transilvaniei. În cursul războiului din Est, armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi)

* Acum 71 de ani (1949) Adunarea Federală a ales primul preşedinte al Republicii Federale Germania, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). Cu câteva zile mai devreme, la 7 septembrie, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 15 septembrie 1949 a fost ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer. La data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RFG şi RDG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la lansarea sondei sovietice „Luna 16”, primul laborator selenar complet automatizat. Proba de sol obținut a fost compus din 101 grame de minerale lunare care au fost plasate mecanic într-un container (o sferă de culoare închisă plasată în partea de sus a sondei), pentru a fi introdus într-o capsulă etanșă, unde va găsi protecție pentru întreaga durată a călătoriei de întoarcere

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la semnarea, la Moscova, a Tratatului pentru reglementarea definitivă privind Germania (în cadrul Conferinţei „2+4”: RFG şi RDG + SUA, Franţa, Marea Britanie şi URSS), tratat ce cuprindea aspectele privind reunificarea celor două Germanii. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La data de 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică, iar la 3.X.1990 cele două state germane s-au reunificat, Berlinul redevenind capitala R. F. Germania. Procesul de reunificare a început la 9 noiembrie 1989, odată cu căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane

* În urmă cu 13 ani (2007), Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Î.P.S. Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 30.IX.2007, este al şaselea patriarh al BOR)

* Cu 7 ani în urmă (2013), specialiştii NASA au anunțat că sonda americană Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar, deschizând astfel o nouă eră de explorare, fiind pentru prima dată când omenirea iese din Sistemul Solar propriu pentru a explora restul galaxiei. Potrivit astrofizicienilor americani sonda ar fi intrat în zona rece şi întunecată a spaţiului interstelar, în jurul datei de 25 august 2012. Voyager 1 şi Voyager 2 – care va părăsi şi ea Sistemul Solar în următorii ani – vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste aproximativ 40.000 de ani

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1933)

– 1869: S-a născut chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1939)

– 1869: A murit Constantin (Costache) Stamati, poet şi traducător (a tradus mai ales din romantici: Lamartine, Hugo, Vigny, Jukovski, Puşkin), colaborator la „Albina Românească” şi „Dacia Literară”; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1786)

– 1882: S-a născut scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963)

– 1883: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, alături de dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (m. 1962)

– 1887: S-a născut dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1895: S-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (m. 1986) – 125 de ani

– 1910: S-a născut (la Bacău) Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2006) – 110 ani

– 1922: S-a născut pictorul Ion Murariu (m. 2012)

– 1926: S-a născut Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (m. 1998)

– 1943: S-a născut filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (m. 2008)

– 1954: S-a născut graficianul Dragoş Pătraşcu

– 1960: S-a născut Cristian Moraru, eseist, critic şi teoretician literar, profesor universitar de literatură americană și teorie critică în SUA, unde este stabilit din 1992 – 60 de ani

– 1961: S-a născut Ana-Maria Avram, compozitoare, pianistă şi dirijoare; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hyper-spectral în muzica actuală

– 1977: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Ovidiu Cotruş (n. 1926)

– 2002: A murit poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (n. 1957)

– 2017: A murit scrimerul și antrenorul emerit de floretă Tudor Andrei Petruș; a fost numit maestru al sportului în anul 1976; a participat la ambele probe de floretă la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montréal, clasându-se pe locul 45 la proba individual și pe locul 9 cu echipa; la Olimpiada din 1980 de la Moscova s-a clasat pe locul 35 la individual și pe locul 5 pe echipe; după ce s-a retras din activitatea sportivă de performanță, a devenit antrenor de scrimă la CSA Steaua, apoi la lotul olimpic de floretă feminină, inițial ca secund lui Ștefan Haukler în perioada 1986-1990, apoi ca antrenor principal; sub conducerea sa, echipa României a fost dublă campioană mondială, în 1994 și în 1995, iar Laura Badea a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Discursul anual al premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, privind starea economică a țării

– Sofia, Bulgaria: Au loc alegeri în cadrul Partidului Socialist din Bulgaria, în cadrul cărora va fi ales noul lider al formațiunii și la care vor participa pentru prima dată toţi membrii partidului. Un eventual tur doi va avea loc pe data de 19 septembrie, iar congresul pe 26 septembrie

– Washington: Ședință virtuală pentru alegerea președintelui Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID) (12 – 13 sep.)

– New York: Finala feminină din cadrul turneului de Grand Slam US Open, desfășurat înperioada 31 august – 13 septembrie

– Haga: Începutul Campionatului olandez de fotbal 2020-2021

– Londra: Începe campionatul Premier League de fotbal 2020/2021

– Spania: Începe campionatul de fotbal La Liga

– Doncaster, Marea Britanie: Cursa de cai St Leger

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Primului Ajutor”; se marchează, anual, în a doua sâmbătă din luna septembrie (la iniţiativa forurilor coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie), pentru a atrage atenţia asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie

– „Ziua ONU pentru Cooperarea Sud-Sud”, sărbătoreşte evoluţiile economice, sociale şi politice în multe ţări în curs de dezvoltare; Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 58/220, din 23 decembrie 2003, a proclamat data de 19 decembrie ca Ziua Naţiunilor Unite pentru Cooperarea Sud-Sud, pentru prima dată marcându-se în 2004. În decembrie 2011, Adunarea Generală a decis schimbarea datei pentru marcarea acestei zile de pe 19 decembrie pe 12 septembrie pentru a celebra şi adoptarea, în 1978, a Planului de acţiune pentru promovarea cooperării tehnice între ţările în curs de dezvoltare, adoptat la Buenos Aires, Argentina (prin Rezoluţia 33/134)

– 1764: A murit Jean-Philippe Rameau, compozitor şi teoretician francez (n. 1683)

– 1789: A murit Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (n. 1709)

– 1829: S-a născut pictorul german Anselm Feuerbach (m. 1880)

– 1888: S-a născut şansonetistul francez Maurice Chevalier (m. 1972)

– 1889: A murit istoricul francez Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 1830)

– 1897: S-a născut fiziciana şi chimista franceză Irène Joliot-Curie; studii şi cercetări în domeniul fizicii nucleare şi radiochimiei; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1935 (împreună cu soţul său, fizicianul Frédéric Joliot-Curie); membru de onoare străin al Academiei Române din 1948 (m. 1956)

– 1910: S-a născut medicul brazilian Carlos Chagas; de numele său se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii ce-i poartă numele („boala Chagas”), gravă afecţiune viscero-sangvină; în 1945 a înfiinţat Institutul de Biofizică din Rio de Janeiro, pe care l-a condus, cu unele întreruperi, până în 1973; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 2000) – 110 ani

– 1919: A murit Leonid Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus; unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (n. 1871)

– 1921: S-a născut scriitorul polonez Stanisław Lem, cunoscut autor de literatură science-fiction (m. 2006)

– 1929: A murit poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (n. 1865)

– 1930: S-a născut Akira Suzuki, chimist japonez; laureat, alături de chimistul japonez Negishi Ei-ichi și de cel american Richard F. Heck, al premiului Nobel pentru chimie în 2010, pentru munca sa în utilizarea paladiului ca și catalizator în producerea de molecule organice – 90 de ani

– 1931: S-a născut solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (m. 2013)

– 1931: S-a născut Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (m. 2009)

– 1931: S-a născut actorul britanic Ian Holm (Sir Ian Holm Cuthbert); a primit premiul Tony pentru cel mai bun actor în 1967 pentru interpretarea personajului Lenny în „The Homecoming” și premiul Laurence Olivier în 1998 pentru cel mai bun actor datorită interpretării personajului principal din Regele Lear (m. 2020)

– 1938: S-a născut mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (m. 1993)

– 1940: S-a născut actriţa americană Linda Gray, cunoscută mai ales pentru rolul Sue Ellen Ewing din filmul serial „Dallas” – 80 de ani

– 1944: S-a născut violonistul și dirijorul rus Vladimir Spivakov; fondatorul (1979) și dirijorul orchestrei de cameră „Virtuozii Moscovei”

– 1944: S-a născut cântăreţul afro-american Barry White, legendă a muzicii soul (m. 2003)

– 1948: S-a născut tenorul argentinian Luis Lima

– 1952: S-a născut Neil Peart, bateristul trupei canadiene de rock progresiv Rush (m. 2020)

– 1973: S-a născut Paul Walker, actor american (m. 2013)

– 1977: A murit poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; Premiul Pulitzer în anul 1974 (n. 1917)

– 1981: A murit Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1975 (n. 1896)

– 1992: A murit Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1932)

– 1995: A murit actorul englez Jeremy Brett (născut Peter Jeremy William Huggins), devenit celebru pentru interpretarea personajului Sherlock Holmes în patru seriale produse de postul britanic Granada TV (n. 1933) – 25 de ani

– 2003: A murit Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock, compozitor şi chitarist (n. 1932)

– 2009: A murit Norman Ernest Borlaug, agronom american, specializat în patologie vegetală şi genetică; părintele „Revoluţiei Verzi” (un ansamblu de practici agricole moderne care a dus la o sporire spectaculoasă a producţiilor); Premiul Nobel pentru pace pe 1970, pentru efortul său de a rezolva problema foamei în lume. A fost criticat de unii pentru a fi promovat agricultura intensivă, cu cortegiul ei de efecte nocive, de asemenea, pentru faptul că utiliza încrucişările genetice și soiurile de plante modificate genetic; membru de onoare al Academiei Române din 2009 (n. 1914)

– 2010: A murit Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez, alături de Jean-Luc Godard şi François Truffaut; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (n. 1930) – 10 ani

– 2013: A murit inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (n. 1933)

– 2013: A murit actorul şi regizorul german Otto Sander (n. 1941)

– 2018: A murit cântăreţul francez de origine algeriană Rachid Taha; figură emblematică a rockului francez în anii 80 ai secolului XX (n. 1958)

Calendarul zilei – 11 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2020, 12:43

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a șaptea ediţie a Pavilionului de Artă București – Art Safari va avea loc în perioada 11-20 septembrie, în condițiile de siguranță cerute prin legea ce reglementează activitatea muzeelor. Unul dintre cele mai ample evenimente dedicate artei din România, aflat sub patronajul Primăriei Municipiului București și al UNESCO și realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, va implementa un acces tip circuit și va permite un flux controlat de vizitatori, alături de alte măsuri de prevenție. Printre noutățile anunțate în cadrul ediției din acest an se numără și o expoziție dedicată lui Sabin Bălașa, pictor contemporan celebru în anii ‘80-‘90, cea mai mare expoziție din ultimii 50 de ani dedicată maestrului Gheorghe Petrașcu și o expoziție în premieră națională semnată de Guerrilla Girls, grup a cărui artă a făcut înconjurul lumii. Art Safari va organiza și o expoziție care va avea în centru lucrări de artă create de copii în perioada în care au stat acasă

* Trupele Phoenix şi Trooper vor concerta pe scena Teatrului de vară „Mihai Eminescu” din Bucureşti – ora 19:00

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara și al proiectului Teatru în TVR, are loc spectacolul „Despre olteni, cu dragoste”, după Marin Sorescu, scenariul şi regia: Constantin Fugaşin, scenografia: Luana Drăgoiescu, ilustraţia muzicală: Ilie Vorvoreanu, cu: Ion Haiduc, Ada Navrot, Daniela Minoiu, Ion Grosu, Sorin Cociş, Dani Popescu, Alexandra Aga / Mihaela Subţirică, Dan Alexandru Năstase, Gigi Iordache, Eduard Cârlan, Alexandru Mike Gheorghiu, Raluca Tiţa și Eduard Epure – ora 20:00. Producţie a Teatrului Nottara

* Stagiunea estivală a Teatrului Odeon @Herăstrău prezintă spectacolul „Natură moartă cu nepot obez” de Ion Sapdaru, regia Eugen Făt – ora 21:00

* Brașov: Concert susținut de pianistul Horia Mihail în cadrul Turneului „Pianul Călător 2020” Open Air – Beethoven 250 – Colecţia de Toamnă – o nouă serie de concerte în aer liber – scena în aer liber. Coproducători: TVR 3, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Parteneri culturali şi organizatori locali : Filarmonica din Braşov, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Consiliul Judeţean Neamţ, Şcoala de artă “Sergiu Celibidache” din Roman

*Cluj-Napoca: În perioada 11-13 septembrie,   au loc  26 de evenimente şi spectacole de păpuşi în cadrul  ediţiei din 2020 a Festivalului Stradal WonderPuck. La evenimentul de deschidere cu păpuşi gigant vor participa artişti de la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” din Craiova, Magic Puppet (Cluj-Napoca), Teatrul pe roţi din Arad, Pukima (Polonia-România), precum şi de la Teatrul de Păpuşi „Puck” din Cluj-Napoca.Accesul la toate evenimentele WonderPuck 2020 se va face pe baza rezervării de bilete cu valoare zero, pe site-ul WonderPuck, (https://www.wonderpuck.eu/program-wonderpuck/ ).Din cauza pandemiei de coronavirus, numărul maxim de spectatori la un spectacol va fi de 300 în Piaţa Unirii, 70 în curtea Muzeului de Artă, iar în cea a Muzeului de Istorie de 50 de spectatori.Cea de-a patra ediţie a Festivalului Stradal WonderPuck este organizată de Teatrul de Păpuşi “Puck” din Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca, ESUA Asociaţie Culturală Româno-Germană, Asociaţia „Prietenii lui Puck”, Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi Clubul Lions

– S-a întâmplat într-o zi de 11 septembrie

* Acum 169 de ani (1851) emigraţia română adera la „Comitetul central democratic european” de la Londra, fiind reprezentată, în acest organism, de Dumitru C. Brătianu, care a semnat şi actul de adeziune. După 1852, odată cu refluxul mişcărilor revoluţionare europene, prin numeroase memorii adresate Parisului şi Londrei, ca şi prin articolele publicate în presa franceză, engleză şi italiană, emigraţia reuşeşte să creeze un puternic curent de simpatie şi susţinere pentru cauza românilor

* În urmă cu 153 de ani (1867), într-o zi de 11/23 septembrie, „Societatea Academică” adopta, după îndelungi dezbateri, proiectul de ortografie susţinut de Timotei Cipariu, „bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic şi caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele şi consoanele ce reprezintă sunetele modificate, după necesităţi fonetice, faţă de cele de origine”

* Acum 142 de ani (1878) Agenţia diplomatică română de la Viena era ridicată la rangul de legaţie, devenind prima legaţie a României în străinătate, iar Ion Bălăceanu (n. 1828 – m. 1914) devine, astfel, primul ambasador român în străinătate (11/23)

* Se împlinesc 75 de ani (1945), de când, între 11 septembrie și 2 octombrie, au avut loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, care au decis reorganizarea guvernului român condus de dr. Petru Groza, prin includerea câte unui reprezentant al Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, după care „noul” cabinet urma să organizeze alegeri libere

* În urmă cu 31 de ani (1989), Ungaria îşi deschidea graniţa de vest, cu Austria, permiţând zecilor de mii de refugiaţi est-germani să părăsească ţara cu destinaţia Germania Occidentală. Această decizie istorică a Ungariei a dat semnalul căderii Cortinei de Fier şi al reunificării Germaniei. În primele trei zile de la acest anunţ, peste 12.000 de refugiaţi est-germani au trecut frontiera ungară

* Cu 19 ani în urmă (2001) au avut loc atentatele teroriste de la New York şi Washington D.C., de o amploare fără precedent. Au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York şi o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăposteşte Departamentul Apărării şi Statul Major General al Forţelor Armate ale SUA). Atentatele s-au soldat cu moartea a circa 3000 de oameni şi rănirea gravă a altor 6000. Pentru a menţine viu spiritul compasiunii şi al ajutorului care a unit America imediat după atacurile teroriste, 11 septembrie este recunoscută acum la nivel federal drept „Ziua Naţională a Ajutorării şi Omagierii”, stabilind o tradiţie a angajamentului naţional pentru acte caritabile

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Gazistului” în România; marcată, din 1990 (- 30 de ani), în cea de-a doua vineri din luna septembrie, de către cei ce lucrează în industria gazelor naturale

– 1858: S-a născut Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (m. 1917, la Tokyo)

– 1877: Maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878, a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa (n. 1851)

– 1914: A murit Mircea Demetriade, poet şi dramaturg; a tradus din lirica franceză; fiul actorului Costache Demetriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu (n. 1861)

– 1915: S-a născut scriitorul Silviu Georgescu; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil; autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice (m. 1996) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 13.IX.1915

– 1924: S-a născut Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (m. 2006)

– 1938: S-a născut Ilie Dan, filolog, editor, istoric literar, poet și profesor (m. 2014)

– 1943: A murit (la Mihailovski Stari, URSS) Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (n. 1912)

– 1947: S-a născut Alexa Visarion, regizor, scenarist şi profesor

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870) – 70 de ani. NOTĂ: Site-ul Enciclopediei române dă ca dată a morţii 11 iulie 1950

– 1954: S-a născut poeta și jurnalista Vasilica Ghiță Ene, realizatoare de emisiuni la Radio România Antena Satelor

– 1956: A murit Ilie (Elie) Dăianu, scriitor, critic literar, traducător, publicist, om politic şi protopop greco-catolic al Clujului (1902-1940); figură reprezentativă a Clujului cultural şi literar (n. 1886)

– 1960: A murit botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1887, la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Dana Bunescu, monteur de film și designer de sunet pentru cea mai mare parte din filmele românești de cinema, după anul 2000

– 1971: A murit istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (n. 1878)

– 1981: A murit compozitorul Mihai Moldovan (n. 1937). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 11 noiembrie 1981

– 1985: A murit Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (n. 1918) – 35 de ani

– 1987: A murit Ludovic Feldman, compozitor şi violonist (n. 1893)

– 1995: A murit graficianul Tiberiu Nicorescu (n. 1927) – 25 de ani

– 1997: A murit generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic ,,Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (n. 1912)

– 2001: A murit textierul Angel Grigoriu (n. 1925)

– 2007: A murit sociologul şi profesorul Ioan Mihăilescu; domenii de interes ştiinţific: studiul colectivităţilor rurale, paradigme ale analizelor transculturale, analiza violenţei structurale, politici sociale, management educaţional; fost rector al Universităţii din Bucureşti (1996-2005) şi preşedinte al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (n. 1949)

– 2011: A murit George Marinescu, fost prezentator al Telejurnalului TVR în perioada 1969 – 1990 (n. 1940)

– 2015: A murit actrița de teatru și film Oana Ioachim (n. 1967) – 5 ani

– 2017: A murit Dan Pătrașcu, ziarist sportiv (n. 1937)

– 2019: A murit Nicolae Tertulian (numele la naştere: Nathan Veinsrein), estetician, eseist şi critic literar; stabilit la Paris din anii ‘80 ai secolului XX (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Eurogrup

– Berlin: Reuniune informală a miniștrilor afacerilor economice și financiare din cadrul UE (11 – 12 sep.)

– Armenia: Expirarea stării de urgență prelungite

-Iran: Alegerea Adunării Consultative Islamice Iraniene

-Namibia: Deschiderea siturilor turistice și a granițelor pentru vizitatorii internaționali

– Londra: Regatul Unit publică date privind evoluția PIB pentru luna iulie

– Paris: Decizie în procesul în apel al lui Eric Drouet pentru „organizarea” a două demonstrații nelegale ale „Vestelor galbene”

– New York: Săptămâna modei masculine pentru primăvară / vară 2021 (11 – 16 sep.)

– Los Angeles: Sezonul regulat al Campionatului American de fotbal NFL (11 sep. 2020 – 3 ian. 2021)

– Belgia: Fotbal – Suporterii se reîntorc pe stadioane pentru meciurile din Liga belgiană

– Misano Adriatico, Italia: MotoGP – Marele Premiu al statului San Marino (11 – 13 sep.)

– Atena: Se dă startul campionatului din Superliga greacă de fotbal

Aniversări – Comemorări

– 1733: A murit François Couperin (Le Grand), compozitor francez (n. 1668)

– 1786: S-a născut compozitorul german Rudolph Kuhlau (Friedrich Daniel Rudolph Kuhlau) (m. 1832)

– 1798: S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (m. 1895)

– 1816: S-a născut opticianul german Carl Zeiss; a întemeiat, în 1846, firma de instrumente optice din Jena, care-i poartă numele (m. 1888)

– 1823: A murit David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (n. 1772)

– 1865: S-a născut poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (m. 1929) – 155 de ani

– 1870: A murit pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (n. 1817) – 150 de ani

– 1885: S-a născut David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (m. 1930) – 135 de ani

– 1888: A murit Domingo Faustino Sarmiento, scriitor şi om politic argentinian (preşedinte al Argentinei între anii 1868 şi 1874) (n. 1811)

– 1903: S-a născut Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (m. 1969)

– 1907: S-a născut pianistul rus Lev Oborin (m. 1974)

– 1917: S-a născut Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (m. 2015)

– 1934: S-a născut actorul britanic Ian Abercrombie (m. 2012)

– 1934: S-a născut teologul ortodox britanic Kallistos Ware (cunoscut şi sub numele de Timothy Ware), mitropolit de Diokleia, episcop al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol în Marea Britanie, profesor de teologie Ortodoxă la Universitatea din Oxford (1966-2001)

– 1936: S-a născut Eugenia Todorașcu, actriţă şi profesoară din Republica Moldova (m. 2010)

– 1943: S-a născut chitaristul şi solistul american Jack Ely, interpretul celebrei melodii “Louie Louie” (m. 2015)

– 1945: S-a născut Franz Beckenbauer, fost fotbalist german, antrenor şi manager; considerat unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti ai timpurilor moderne – 75 de ani

– 1958: A murit Hans Grundig, pictor şi grafician german; militant antifascist (n. 1901)

– 1960: S-a născut Hiroshi Amano, fizician japonez; Premiul Nobel pentru fizică pe 2014, împreună cu Isamu Akasaki şi Shuji Nakamura, „pentru inventarea de LED-uri albastre eficiente, care au permis surse de lumină albă intense şi economice” – 60 de ani

– 1965: S-a născut Moby (numele de scenă al lui Richard Melville Hall), compozitor, interpret de muzică electronică, producător și fotograf american; a primit porecla de „Moby” încă din copilărie, deoarece autorul romanului „Moby Dick”, Herman Melville, este unchiul muzicianului – 55 de ani

– 1971: A murit Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); s-a remarcat prin demascarea „cultului personalităţii” lui Stalin şi promovarea unei politici externe bazate pe principiul „coexistenţei paşnice” (n. 1894)

– 1973: A murit Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat (după alte variante se sinucide) în cursul unui puci militar (n. 1908)

– 1997: A murit Fernando Ayala, regizor, scenarist şi producător argentinian de film (n. 1920)

– 2003: A murit actorul american John Ritter (n. 1948)

– 2009: A murit Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (n. 1949)

– 2009: A murit Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian (care a trăit mai mult la Los Angeles); iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (n. 1923)

– 2010: A murit actorul american de film Kevin McCarthy (n. 1914) – 10 ani

– 2011: A murit actorul australian Andy Whitfield (n. 1972, în Ţara Galilor)

– 2014: A murit Antoine Duhamel, compozitor, dirijor şi profesor francez; cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme celebre din Noul Val al cinematografiei franceze (n. 1925)

– 2017: A murit Sir Peter Hall, regizor britanic de teatru și operă, impresar de teatru; fondatorul Royal Shakespeare Company și fost director al National Theatre din Marea Britanie (n. 1930)

– 2018: A murit sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (n. 1956)

Calendarul zilei – 10 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 10 septembrie 2020, 9:26

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*Sesiune Solemnă a Senatului consacrată marcării a 30 de ani de existență postdecembristă a Senatului (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

-Învățământ, Cercetare

* Asociația „Ține de Noi” împreună cu Fundația Hanns Seidel – România organizează  cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale în domeniul Educației prin intermediul aplicației Zoom – ora 17:00

– Cultură

* În perioada 10 septembrie – 8 octombrie 2020, Radio România Muzical continuă să propună publicului evenimente din noua serie a Concertelor roz, desfășurate la Sala Radio, fără public, însă transmise în direct de postul nostru, cu premiere ulterioare pe rețelele sociale. Protagoniști vor fi pianiştii Cadmiel Boțac, câștigătorul bursei „Moștenitorii României muzicale”, acordată în 1 iulie 2020 și Kira Frolu, contrabasistul Vlad Rațiu și violoncelistul Cornelius Zirbo, finaliștii competiției. Seria se încheie cu un concert dedicat Anului Beethoven, susținut de Cvartetul Arcadia, în care va fi interpretată în primă audiție absolută o lucrare creată special pentru acest eveniment – „Fur Ullisse” de Dan Dediu.

• Concertele au loc în fiecare zi de joi, de la ora 19:00 și vor fi prezentate de Irina Cristina Vasilescu

* Are loc spectacolul Teatrului „Bulandra”, „Treapta a noua”, de Tom Ziegler, în regia Ancăi Maria Colțeanu, în cadrul evenimentului organizat de Societatea Română de Televiziune, Teatru în TVR – ora 20:00, în curtea TVR. Din distribuție fac parte actorii: Manuela Ciucur, Catinca Maria Nistor, Oana Ștefănescu, Adela Bengescu

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara, are loc spectacolul „Aici nu-i de joacă”, de Catrinel Dumitrescu, ilustraţia muzicală: Ciprian Duică, cu: Victoria Cociaş, Catrinel Dumitrescu – ora 20:00, la Teatrul Ţăndărică (Terasă)

* Sibiu: Concert susținut de  violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, în cadrul celei de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „PIAZZOLLA 99”, care continuă în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie 2020, în aer liber – ora 18:00,  în Curtea Muzeului Bruckenthal

*Timișoara: Cinemateca TIFF vine pentru prima dată la Timișoara, într-un spațiu cultural nou, care-și propune să devină punctul de întâlnire al industriilor creative și mediului ONG din Timișoara: FABER. Proiecțiile vor avea loc în aer liber, în fiecare joi, începând din 10 septembrie și până pe 22 octombrie.Filme multi-premiate care au făcut înconjurul marilor festivaluri și au atras valuri de simpatie la cea de-a 19-a ediție TIFF se vor vedea, în această toamnă, pe marele ecran din Timișoara

– S-a întâmplat într-o zi de 10 septembrie

* Într-o zi de 10 septembrie, acum 152 de ani (1868), pe un loc ales de domnitorul Carol I, a fost pusă prima piatră de temelie a Gării de Nord din București, cea mai mare stație feroviară din România. Aceasta a fost inaugurată pe 13 septembrie 1878, după 4 ani de construcție. Inițial stația a fost numită Gara Târgoviștei (pentru că strada numită astăzi Calea Griviței se numea pe acea vreme Calea Târgoviștei), iar oamenii puteau beneficia de circulație feroviară doar pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Abia în anul 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, a fost numită „Gara de Nord”. În anii 1930-1932 Gara de Nord a fost modernizată, făcându-se mai multe lucrări. Una dintre cele mai importante a fost legarea celor nouă peroane printr-un peron transversal. Însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul bombardamentelor, clădirea, deși a rămas în picioare, a suferit importante distrugeri. Clădirea Gării de Nord a fost inclusă în lista Monumentelor Istorice din România. În momentul de față reprezintă cel mai important nod feroviar din România, în fiecare zi, din cele 8 peroane, plecând și sosind aproximativ 200 de trenuri. În aproprierea Gării de Nord există și un Muzeu al Căilor Ferate Române, unde se pot descoperi machete, vagoane, fotografii și acte vechi, costume de ceferiști, dar și obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) sau Elie Radu (1853-1931), care au avut realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare

* Acum 137 de ani (1883) apărea bilunar (până în septembrie 1885; ianuarie 1894 – iunie 1896), la Iaşi, revista de muzică „Astra”. A publicat articole şi studii de orientare, cronici, între care cele mai importante au fost semnate de Gavriil Musicescu (10/23)

* Se împlinesc 110 ani (1910), de când Yvonne Blondel-Cămărăşescu (n. 1884 – m. 1971) parcurgea cu un biplan distanţa Ploieşti-Chitila, la o înălţime de 600 de metri, doborând recordul mondial feminin la 30 km, care aparţinea unei franţuzoaice

* Puterile Aliate au semnat acum 101 ani (1919), la Saint-Germain-en-Laye (Franţa), Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoştea, pe plan internaţional, unirea Bucovinei cu România

* Se împlinesc 90 de ani (1930) de când diplomatul Nicolae Titulescu (1882-1941), delegat permanent al României la Liga (Societatea) Naţiunilor în perioada 1920-1936, era ales preşedintele Adunării Ligii (ca şi în anul următor, 1931), fiind cel mai înalt post în ierarhia organismelor diplomatice internaţionale pe care îl ocupase până la acea dată o personalitate politică din România

* Se împlinesc 60 de ani (1960), de când, la Jocurile Olimpice de la Roma (25 aug.- 11 sep.), Iolanda Balaş câştiga medalia de aur cu o diferenţă de 14 centimetri faţă de atleta clasată pe cea de-a doua poziţie, în urma unei sărituri de 1,85 metri. După performanţa obţinută a primit „Ordinul Muncii”, doi ani mai târziu fiind distinsă cu „Ordinul Steaua României”, iar în 1964 cu „Ordinul Meritul Sportiv”. În toată cariera sa sportivă a depăşit de 14 ori recordul mondial, a câştigat 142 de competiţii şi a fost de 19 ori campioană naţională

* Într-o zi de 10 septembrie, în urmă cu 56 de ani (1964), a avut loc prima audiţie din România a poemului simfonic „Vox Maris”, de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta

* Acum 46 de ani (1974) Republica Guineea-Bissau își declara independența față de Portugalia

* Acum 31 de ani (1989), în urma coliziunii cu un convoi bulgăresc, format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul „Petar Karamincev”, nava de pasageri „Mogoșoaia” (construită în anul 1975) s-a scufundat, la mila 180, în dreptul localităţii Grindu (judeţul Tulcea). Coliziunea dintre pasagerul românesc şi convoiul bulgăresc de barje s-a produs la ora 8:20, în urma tragediei pierzându-şi viaţa 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 pasageri, inclusiv 9 membri ai echipajului

* În urmă cu 24 de ani (1996) Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU şi deschis pentru semnare (la 24 septembrie 2006). CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedau instalaţii nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care şi România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 159 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2 (printre care şi România). Tratatul nu este încă în vigoare deoarece o serie de state aflate pe Anexa 2 fie nu au semnat documentul (Coreea de Nord, India, Pakistan), fie nu l-au ratificat (China, Egipt, Iran, Israel, SUA). La 19 noiembrie 1996, printr-o decizie a statelor semnatare a fost constituită o Comisie Pregătitoare (PrepCom) a CTBTO. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 şi l-a ratificat la 4 octombrie 1999 şi deţine pe teritoriul său o staţie secundară de monitorizare (staţia de monitorizare seismică Cheia – Muntele Roşu), inclusă în Sistemul Internaţional de Monitorizare

* Acum 21 de ani (1999) era inaugurat, la Bucureşti, primul mare centru comercial de tip mall (în cartierul Vitan), București Mall, de către grupul turc Bayindir Fiba, care reuneşte zeci de magazine, un complex de cinematografe, restaurante şi locuri de joacă pentru copii

* Cu 18 ani în urmă (2002) Elveţia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizaţiei ca membru cu drepturi depline (Elveţia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948)

* Tot în Elveţia, acum 12 ani (2008), era pus în funcţiune cel mai mare şi cel mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), cu sediul la Geneva

Aniversări – Comemorări

– 1635: A murit Georgius (George) Buitul, primul iezuit român sfințit preot în Roma, unde a studiat între 1619 și 1623, ca rezident al seminarului colegiului german, fiind şi primul român trimis la Roma pentru studiile superioare ecleziastice; este considerat autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine – o traducere a catehismului lui Petrus Canisius (n. 1591) – 385 de ani

– 1709, 10/21: S-a născut Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul cel mic al al domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir; unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; considerat şi primul poet modern rus, iniţiator al direcţiei criticiste (dintre cele mai importante s-au dovedit peste timp cele nouă satire scrise de el între anii 1729 şi 1739, publicate postum); ambasador al Rusiei la Londra şi Paris (m. 1744). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează naşterea la 10.IX.1709. Surse din R. Moldova (cantemir.asm.md) dau ca an al naşterii 1708

– 1872: A murit Avram Iancu, conducător al Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; în fruntea cetelor de moţi (pe care le-a organizat într-o adevărată armată populară şi care l-au numit „Crăişorul munţilor”), a apărat regiunea Apusenilor („Ţara moţilor”) împotriva atacurilor armatelor nemeşeşti maghiare, pe care le-a înfrânt în câteva bătălii (n. 1824)

– 1912: S-a născut (în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina) Vasile Posteucă, poet, eseist şi gazetar; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (m. 1972)

– 1930: S-a născut Liviu Călin, poet, critic şi istoric literar, editor (m. 1994) – 90 de ani

– 1932: A murit Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1890)

– 1935: S-a născut matematicianul și profesorul Ion D. Ion; cercetări în domeniile: algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor (m. 2018) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Eugen Evu, poet, publicist și prozator (m. 2017)

– 1951: S-a născut compozitorul şi profesorul Adrian Pop

– 1955: S-a născut compozitorul, interpretul de muzică uşoară și producătorul Mihai Pocorschi; fondator al trupelor „Holograf”, „Formula 5” și „VH2” – 65 de ani

– 1959: S-a născut violonista și profesoara Mihaela Martin; stabilită în Germania din 1986

– 1964: S-a născut cantautorul Cristian Paţurcă (m. 2011)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător, eseist şi profesor; renumit orientalist şi elenist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1898)

– 1975: A murit Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (n. 1935, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 45 de ani

– 1979: A murit Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (n. 1883)

– 2000: A murit Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (n. 1931) – 20 de ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Germania: Test de alertă pe întreg teritoriul țării, primul de la reunificare, pentru a verifica sistemul informațional al populației în caz de dezastre

– Bruxelles: Audiere preliminară în acțiunea în justiție a femeilor metise împotriva statului belgian pentru „crime împotriva umanității”

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Toronto, Canada: A 45-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Toronto (TIFF) (10 – 19 sep.)

– SUA: Este pus în vânzare smartphone-ul Microsoft, Surface Duo

-Lyon, Franța: Expoziția designerului britanic. Vivienne Westwood, de la Musée des Tissus

– Franța: Salonul de Artă de la Paris (10 – 13 sep.)

– Madrid: Săptămâna Modei (10 – 13 sep.)

– Incheon, Coreea de Sud: Golf – Turneul Shinhan Donghae (10 – 13 sep.)

– New York: Turneu de tenis în scaun cu rotile din cadrul US Open 2020, desfășurat cu ușile închise (10 – 13 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului”, iniţiată în 2003 de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Sinuciderii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu scopul de a informa şi de a conştientiza populaţia cu privire la posibilitatea de a preveni actul suicidal

– 1524, 10/11: S-a născut poetul francez Pierre de Ronsard (m. 1585)

– 1624: S-a născut medicul englez Thomas Sydenham, supranumit „Hippocrate al englezilor” (m. 1689)

– 1749: A murit Émilie de Breteuil (Gabrielle Émilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiză du Châtelet), matematiciană și fiziciană franceză (n. 1706)

– 1806: A murit filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob (Mithridates sau lingvistică generală) (n. 1732)

– 1839: S-a născut Charles Sanders Peirce, filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne (m. 1914)

– 1883: A murit scriitorul belgian Hendrik Conscience, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (n. 1812)

– 1890: S-a născut designerul francez de origine italiană, Elsa Schiaparelli, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din anii ’20-’30 ai secolului XX, după Coco Chanel (m. 1973) – 130 de ani

– 1890: S-a născut (la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar) Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (m. 1945) – 130 de ani

– 1892: S-a născut fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (m. 1962)

– 1935: S-a născut poeta americană Mary Oliver (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Stephen Jay Gould, paleontolog şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (m. 2002)

– 1945: S-a născut José Feliciano, cântăreţ, chitarist şi compozitor portorican – 75 de ani

– 1960: S-a născut actorul britanic de film Colin Firth – 60 de ani

– 1964: S-a născut Jack Ma (nume la naștere: Ma Yun), antreprenor chinez în domeniul tehnologiei și internetului, cunoscut ca fiind fondatorul și directorul platformei „Alibaba Group”, site de comerț electronic; unul dintre cei bogați oameni din China

– 1975: A murit Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (n. 1892) – 45 de ani

– 1975: A murit dirijorul austriac Hans Swarowsky (n. 1899) – 45 de ani

– 1991: A murit Michel Soutter, regizor elveţian de film; împreună cu Claude Goretta şi Alain Tanner impune, la începutul anilor ’70 ai secolului XX, cinematograful elveţian în circuitul internaţional (n. 1932)

– 1999: A murit tenorul spaniol Alfredo Kraus (n. 1927)

– 2011: A murit actorul american de film şi televiziune Cliff Robertson (n. 1923)

– 2015: A murit actorul italian de film Franco Interlenghi (n. 1931) – 5 ani

– 2017: A murit Len Wein, scriitor şi editor american de benzi desenate (n. 1948)

Calendarul zilei – 9 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 9 septembrie 2020, 12:11

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 11:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: sedința online

-Învățământ, Cercetare

* Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Ungaria :Spectacolul “Moromeţii”, după Marin Preda, în regia lui Gavriil Pinte, va fi prezentat gratuit elevilor de liceu din şase localităţi, în perioada 9 – 14 septembrie, într-un turneu prin Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Ungaria. Echipa artistică se pregăteşte pentru turneu, cu câte o reprezentaţie zilnică în Marghita, Peştiş, Carei, Zalău, Vadu Crişului şi două spectacole în oraşul Gyula (Ungaria). Potrivit unui comunicat al Asociaţiei culturale “Teatrul de Copii”, acest spectacol s-a născut în cadrul proiectului “Lecturi Şcolare Integrate în Teatrul de Animaţie”, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), cu scopul de a sprijini adolescenţii defavorizaţi, care se pregătesc pentru susţinerea examenelor de Bacalaureat

-Cultură

* Sebeș: Concert susținut de  violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, în cadrul celei de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „PIAZZOLLA 99”, care continuă în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie 2020, în aer liber – ora 19:00, la Biserica Evanghelică, în colaborare cu Centrul Cultural „Lucian Blaga”

– S-a întâmplat într-o zi de 9 septembrie

* Cu 216 ani în urmă (1804) un incendiu violent a pustiit Bucureştii. Curtea Domnească şi o bună parte a oraşului au fost distruse

* Acum 134 de ani (1886) avea loc adoptarea, la Berna, a primei Convenţii pentru protecţia operelor literare şi artistice (în România a intrat în vigoare la 5/17.XII.1887) (9/21)

* Cu 109 ani în urmă (1911) era efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa între Windsor şi Hendon. Cu toate că a durat mai puţin de o lună, acesta a fost primul serviciu poştal programat în mod regulat, stabilit ca parte a ceremoniilor de încoronare a Regelui George V. Totuşi, nu acesta a fost primul transport aerian de corespondenţă din lume, întrucât la începutul anului 1870, în războiul franco-prusac, era folosit în acest scop balonul cu aer

* Acum 108 ani (1912) a fost dezvelit bustul generalului Carol Davila, fondatorul şcolii de medicină din România (n. 1828, la Parma, în Italia – m. 1884, la Bucureşti), realizat de Constantin Brâncuşi (n. 1876 – m. 1957), singurul monument de for public al sculptorului amplasat în Bucureşti şi prima lucrare executată la comandă de marele sculptor

* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când trupele de ocupaţie horthystă au masacrat, în comuna Treznea, din judeţul Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni). Seria atrocităţilor a continuat şi în noaptea de 13/14 septembrie în comuna Ip, tot din Sălaj, unde au fost ucişi 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). La data de 30 august 1940 se semnaseră, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, acum 31 de ani, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India

* Cu 16 ani în urmă (2004) avea loc lansarea primei rachete ecologice, un vehicul construit de 12 specialişti români, pentru competiţia internaţională lansată de Fundaţia Americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta folosea drept combustibil apă şi oxigen, fiind considerată ecologică în proporţie de 100%. Acest prim zbor a durat 42 de secunde

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău; Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Drepții Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (m. 1938, la Cluj) – 160 de ani

– 1861: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1857 sau 1859

– 1885, 9/21: S-a născut matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1970) – 135 de ani

– 1895: S-a născut compozitorul Ion Ghiga (m. 1974) – 125 de ani

– 1896: A murit Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (n. 1814)

– 1899: S-a născut (la Braşov) George Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász), cunoscut fotograf, sculptor şi cineast francez de origine maghiară din România (m. 1984, la Nisa/Franţa)

– 1912: S-a născut Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 se stabileşte în Spania, apoi se va întoarce la Freiburg, unde va muri (m. 1989)

– 1921: S-a născut Mircea Deac (Mircea Deacă), critic de artă, expert în arta românească şi europeană, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1942: A murit Constantin Meissner, pedagog şi om politic; importante contribuţii la dezvoltarea şcolii şi pedagogiei româneşti, prin elaborarea de regulamente, planuri de învăţământ, programe şi studii privind îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1854)

– 1943: S-a născut Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (m. 1987)

– 1945: S-a născut poeta Lucia Negoiţă; între anii 1967 şi 1981 a realizat emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română – 75 de ani

– 1946: S-a născut Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit la Paris (m. 2009)

– 1951: S-a născut poetul, eseistul, editorul şi publicistul Gabriel Stănescu (m. 2010)

– 1956: S-a născut Silviu Lung, maestru emerit al sportului, fost portar al echipei naţionale de fotbal a României

– 1960: A murit poetul Grigore Bugarin (n. 1909) – 60 de ani

– 1966: A murit matematicianul şi profesorul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1970: S-a născut Lucian Mic, actualul Episcop de Caransebeș, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – 50 de ani

– 1977: S-a născut fosta gimnastă Gina Gogean, multiplă campioană europeană şi mondială, antrenoare şi profesoară

– 1991: A murit Henri H. Stahl, sociolog, antropolog cultural, etnograf, memorialist şi jurist; începând cu anul 1925 s-a implicat activ în acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru titular, din 1990, al Academiei Române (n. 1901)

– 1992: A murit Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (n. 1897)

– 1997: A murit Alecu Popovici, dramaturg şi critic dramatic (n. 1927)

– 2017: A murit Dumitru Orăşeanu, medic pediatru (competenţe în pneumologie, ecografie generală, toxicologie clinică) și profesor; șeful Secției Pediatrie III la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (1995-2014); membru fondator al Societății Române de Cardiologie Pediatrică; membru fondator și președinte (2010-2014) al Societății Române de Pneumologie Pediatrică (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Mekele, Etiopia: Alegeri în statul regional Tigray, una dintre cele 9 unități administrativ-teritoriale de gradul I ale Etiopiei

– Hong Kong: China: Prima apariție a 27 de persoane acuzate de o adunare ilegală la Universitatea Politehnică

-Madrid: Demonstrație pentru apărarea industriei hoteliere

-Paris: Termen în procesul lui Tariq Ramadan, filosof elvețian de origine arabă,  pentru dezvăluirea numelui unuia dintre acuzatorii săi

– Johannesburg, Africa de Sud: Publicarea Raportului Human Rights Watch privind xenofobia în Africa de Sud

– Paris: Lansarea cărții „Wuhan, oraș închis” de romancierul chinez Fang Fang

– Istanbul: Reluarea procesului jurnaliștilor, printre care și Hulya Kilinc, acuzați de „dezvăluirea secretelor de stat”

– Paris: Termen în procesul lui Tariq Ramadan, predicator elvețian, pentru dezvăluirea numelui unuia dintre acuzatorii săi

– Alger: Procesul în apel al jurnalistei Belkacem Djir

– Londra: Deschiderea magazinului Rollings Stones pe Strada Carnaby

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Frumuseţii”; se marchează din 1995 (- 25 de ani), la iniţiativa Comitetului Internaţional pentru Estetică şi Cosmetică (SIDESKO)

– Proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene – 1948. Ziua Naţională

– Ziua Naţională a Republicii Tadjikistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– 1569: A murit Pieter Bruegel cel Bătrân, cel mai de seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea (n. 1525)

– 1583: La această dată a fost botezat Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643)

– 1585: S-a născut cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plesis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de fapt al Franţei (m. 1642) – 435 de ani

– 1737: S-a născut Luigi Galvani, fizician şi medic italian; unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (m 1798)

– 1815: A murit pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (n. 1738) – 205 ani

– 1828 (stil nou): S-a născut scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolstoi, important romancier al literaturii universale (m. 1910)

– 1843: S-a născut arheologul suedez Oscar Montelius; fondatorul metodei tipologice în cercetarea arheologică (m. 1921)

– 1873: S-a născut regizorul german de teatru Max Reinhardt; animator şi conducător al mai multor teatre din Berlin şi Viena; unul dintre fondatorii Festivalului de la Salzburg (m. 1943, la New York)

– 1890: S-a născut antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (m. 1980) – 130 de ani

– 1898: A murit Stéphane Mallarmé (numele real Étienne Mallarmé), poet şi critic francez (n. 1842)

– 1901: A murit Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (n. 1864)

– 1908: S-a născut Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (m. 1950)

– 1922: S-a născut Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1989, împreună cu Wolfgang Paul, pentru descoperirea metodei capcanei de ioni (m. 2017)

– 1923: S-a născut Daniel Carleton Gajdusek, virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1976 (m. 2008)

– 1923: S-a născut actorul american de film şi televiziune Cliff Robertson (m. 2011). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1925

– 1939: S-a născut Reuven Rivlin, avocat, politician israelian din partidul conservator Likud, preşedinte al Israelului din iunie 2014; a îndeplinit funcţia de preşedinte al Knessetului, parlamentul israelian, între anii 2003-2006 şi 2009-2013

– 1941: A murit biologul german Hans Spemann; studii originale asupra embrionului şi evoluţiei ulterioare a acestuia; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1935 (n. 1869)

– 1960: S-a născut actorul şi producătorul britanic de film Hugh Grant – 60 de ani

– 1960: A murit Charles Upson Clark, istoric şi filosof american; după Primul Război Mondial a vizitat în mai multe rânduri România, despre care a lăsat câteva scrieri; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1875) – 60 de ani

– 1960: A murit tenorul suedez Jussi Björling (n. 1911) – 60 de ani

– 1976: A murit Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (n. 1893)

– 1984: A murit Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (n. 1937)

– 1985: A murit chimistul american Paul J. Flory, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1974 (n. 1910) – 35 de ani

– 2003: A murit fizicianul american de origine ungară Edward Teller; lucrări de fizică nucleară, fizică moleculară şi mecanică cuantică; a participat la realizarea primei reacţii nucleare (1941) şi a condus lucrările pentru realizarea primei bombe cu hidrogen (n. 1908)

– 2013: A murit Saul Landau, cineast şi jurnalist american; specializat în filme documentare, cunoscut pentru peliculele sale despre Cuba şi despre testele cu bombe atomice (n. 1936)

– 2019: A murit fotograful american de origine elvețiană Robert Frank; a devenit cunoscut datorită albumului său „Les Américains” („The Americans”), lansat în Franţa în 1958 şi în Statele Unite în 1959, o culegere de clişee alb-negru realizate în călătoriile sale prin Statele Unite, un adevărat manifest împotriva tradiţiei, care a influenţat profund generaţiile ulterioare (n. 1924) – 1 an

Calendarul zilei – 8 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 8 septembrie 2020, 9:45

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 9:00 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – online
• ora 10:30 – Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale – Sedința online

* ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Ședinţa în plen

* ora 11:30    – Vot final electronic la distanţă

*la încheierea votului final electronic la distanță  – Şedinţa online a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor

* Şedinţa online a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

-Cultură

* Cluj-Napoca:  Concert susținut de  violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, în cadrul celei de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „PIAZZOLLA 99”, care continuă în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie 2020, în aer liber – ora 19:00, în Curtea Parohiei Romano-Catolice „Sfantul Mihail”

– S-a întâmplat într-o zi de 8 septembrie

* Se împlinesc 420 ani (1600) de când a avut loc Bătălia de la Mirăslău, în timpul căreia Mihai Viteazul a fost înfrânt de trupele imperiale conduse de generalul austriac George Basta (8/18)

* Acum 142 de ani (1878) apărea Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale reprezentanţilor români în străinătate (8/20)

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când a fost fondată Marea Lojă Națională Română, de către căpitanul Constantin Moroiu (8/20)

* Acum 114 ani (1906), între 8/21 şi 12/25 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, primul congres internaţional organizat şi găzduit de România – Congresul internaţional pentru protecţia proprietăţii literare şi artistice

* Cu 76 de ani (1944) Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de armata română de sub ocupaţia fascisto-hortystă (începută în sept. 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena)

* Acum 66 de ani (1954) biologul american Jonas Edward Salk a realizat primul vaccin împotriva poliomielitei. La 12 aprilie 1955, vaccinul a început să fie comercializat pe piața americană

* Cu 61 de ani în urmă (1959) România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS). Comitetul, format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia, şi-a început lucrările la Geneva, în martie 1960

* În urmă cu 26 de ani (1994) s-a desfăşurat, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 31.VIII.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Naşterea Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Petrolistului”; sărbătorită, din 1990 (- 30 de ani), la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente „Petrom”; se desfăşoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor

– 1825: S-a născut lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1887, la Mainz/Germania) – 195 de ani

– 1856: S-a născut Ioan Bianu, filolog, bibliograf şi editor de texte româneşti vechi; creator al şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie; membru titulat al Academiei Române din 1902, preşedinte (1929-1932) şi vicepreşedinte (1932-1935) al acestui for (m. 1935). NOTĂ: În bibliografia de specialitate se avansează două date: 8 septembrie (Gabriel Ştrempel, „Ioan Bianu – un om al ordinei”, în Magazin istoric, serie noua, XXVIII, 1994, nr. 1 (322), p. 21. Data este avansată de autor după o afirmaţie care i-ar aparţine chiar lui Bianu) şi 1 octombrie 1856 (Conform site-ului http://stiri.rol.ro/stiri/2005/02/175261.htm, dedicat Expoziţiei omagiale Ioan Bianu de la Biblioteca Academiei Române, din 15 februarie 2005.). Dacă data exactă variază – în rarele situaţii când este menţionată – de la un autor la altul, în general este acceptat anul 1856. Este, însă, posibil ca Bianu să se fi născut în anul 1857, ipoteză formulată pe baza cercetării documentelor aflate la Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale

– 1884: S-a născut George Ulieru, medic chirurg, prozator, publicist şi traducător (m. 1943)

– 1889: S-a născut compozitorul şi criticul muzical Ion Borgovan (m. 1970)

– 1898: S-a născut soprana Mimi Nestoreasa (m. 1971)

– 1905: S-a născut actriţa Victoria Mierlescu (m. 1992) – 115 ani. NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 1907: A murit Iosif Vulcan, poet, prozator, publicist şi animator cultural ardelean; în revista „Familia” (fondată de el în 1865), şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (n. 1841)

– 1909: S-a născut prozatorul şi poetul M.[ax] Blecher; descris, de multe ori, drept „un Kafka român” (m. 1938)

– 1924: S-a născut compozitorul și profesorul Gheorghe Carp (m. 1988)

– 1925: S-a născut sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură de la Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (m. 2005) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (1975) şi apoi ca director general (1994) al Bibliotecii Academiei Române (BAR) a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; în prezent este director onorific al BAR; membru de onoare al Academiei Române din 1993

– 1926: S-a născut prozatorul Ştefan Bănulescu (m. 1998). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1929

– 1927: S-a născut medicul Ioan Moraru; cercetări şi studii în domeniul anatomiei patologice, al geneticii şi imunopatologiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1989)

– 1930: S-a născut Ion Arieşanu, scriitor, jurnalist, editor și critic de artă (m. 2019) – 90 de ani

– 1930: S-a născut fizicianul Arteni Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (m. 1999) – 90 de ani

– 1932: S-a născut lingvistul Marius Sala; studii de lingvistică generală şi romanică, hispanică, istoria limbii române; directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2018)

– 1935: S-a născut Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, profesor, redactor și editor (m. 2017) – 85 de ani

– 1937: S-a născut filosoful şi profesorul Gheorghe Vlăduţescu; lucrări de istoria filosofiei având ca teme centrale ontologia şi metafizica; membru al titular Academiei Române din 1999, vicepreşedinte al acestui for (2002-2006)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Udubaşa; contribuţii la descifrarea relaţiilor structurale în zăcămintele de minereuri cu geneză complexă şi la clasificarea unui număr mare de minerale; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2019)

– 1946: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Şorobetea; traducător din poezia contemporană maghiară (Balla Zsofia, Kenez Ferenc)

– 1949: S-a născut Sorin Roşca Stănescu, publicist şi analist politic; fondator al cotidianului „Ziua” (1994)

– 1951: S-a născut Markó Béla, politician român de naţionalitate maghiară, fost preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România/UDMR în perioada ianuarie 1993 – februarie 2011; viceprim-ministru în Cabinetul Boc (din decembrie 2009); fost ministru de stat în Cabinetul Tăriceanu pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene (decembrie 2004 – iulie 2007); scriitor şi traducător

– 1955: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1899) – 65 de ani

– 1969: S-a născut dansatorul, coregraful și profesorul Mihai Mihalcea; a înfiinţat, în 1992, „Marginalii”, primul grup independent de dans contemporan din România postdecembristă; director al Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti (2005-2013); din 2010 cunoscut sub pseudonimul artistic Farid Fairuz

– 1972: A murit Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (n. 1901)

– 1982: S-a născut handbalistul Marian Cozma (m. 2009, ucis într-un club la Veszprém, în Ungaria)

– 1997: A murit părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ortodocşi al zilelor noastre; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (n. 1924)

– 2004: A murit solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (n. 1939)

– 2009: A murit Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (n. 1941)

– 2016: A murit pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Forumul Economic de la Bruxelles (prin videoconferință)

-Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vorbește la  un eveniment online despre redresarea ecologică a sectorului transporturilor

-Egipt: Alegeri în cadrul Senatului Egiptean

-Beirut, Liban: Vizita prim-ministrului italian Giuseppe Conte după ce a fost devastat portul Beirut de o explozie pe 4 august

-Lituania: Vizita prim-ministrului norvegian Erna Solberg și ministrul apărării Frank Bakke-Jensen

– Londra: Masă rotundă cu primarul Sadiq Khan, despre Brexit și pandemie

– Washington: Intervenția secretarului american de stat, Mike Pompeo, în fața Consiliului Atlantic

-Vilnius, Lituania: Svetlana Tihanovskaia, născută Pilipčuk, activistă din Belarus și candidată la alegerile prezidențiale din această țară din 2020 se va adresa Adunării Consiliului Europei prin videoconferință

– Seul, Coreea de Sud: Sunt marcați 75 de ani de la debarcarea americanilor în Coreea de Sud

– Rangoon, Birmania: Începutul campaniei electorale pentru alegerile legislative din noiembrie

– Singapore: Publicarea raportului anual al fondului de investiții Temasek

– Gent, Belgia: Decizia Curții de Apel privind cererea de extrădare a rapperului Valtonyc în Spania

– Brunswick, Germania: Audieri în cazul unei tranzacții între fondul de investiții Deka și companiile Volkswagen AG și Porsche

– Montpellier, Franța: Festivalul Arabesques, dedicat artelor lumii arabe și dialogului intercultural (8 – 20 sep.)

– New York: Meredith Kopit Levien preia funcția de director general al New York Times, cel mai tânăr președinte de până acum al publicației

– Alger: Proces în apel al jurnalistului Khaled Drareni condamnat la 3 ani de închisoare

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Are loc o nouă audiere în procesul fostului președinte Jacob Zuma, trimis în judecată pentru corupție

– Kuopio, Finlanda: Termen în procesul unui student acuzat de omor în timpul unui atac

– Johannesburg, Africa de Sud: Shoprite – Rezultatele anuale ale gigantului supermarketurilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Alfabetizare” aduce în centrul atenţiei, pe de o parte, progresul obţinut în rata de alfabetizare la nivel mondial, şi, pe de altă parte, provocările cu care se confruntă încă acest sector; ziua a fost propusă la iniţiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfăşurat la Teheran, în perioada 8-19 sept. 1965 (- 55 de ani), și proclamată la 26 oct. 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generale UNESCO

– „Ziua Mondială a Kinetoterapiei/Fizioterapiei” (World Physical Therapy Day); Organizaţia Mondială a Kinetoterapiei (WCPT) a stabilit această dată în anul 1951, anul în care a fost formată organizaţia

– Ziua Naţională a Principatului Andorra; din 8.IX.1278 principatul a fost pus sub dubla suzeranitate a episcopilor spanioli de Urgel şi a conţilor francezi de Foix, înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei

– Ziua Independenţei în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM); marchează declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în 1991. NOTĂ: Ziua de 2 august este recunoscută ca sărbătoare oficială – Ziua Republicii: ziua când a fost înființată Republica în 1944 și totodată marchează aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903

– 1157: S-a născut Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (m. 1199)

– 1474: S-a născut poetul italian Ludovico Ariosto (m. 1533)

– 1613: A murit compozitorul italian Carlo Gesualdo da Venosa (n. ~1561)

– 1645: A murit Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas, scriitor renascentist spaniol (n. 1580) – 375 de ani

– 1830: S-a născut Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru literatură pe 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (m. 1914) – 190 de ani

– 1831: S-a născut scriitorul german Wilhelm Raabe (m. 1910)

– 1841: S-a născut compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (m. 1904)

– 1848: S-a născut chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (m. 1897)

– 1873: S-a născut Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (m. 1907)

– 1894: A murit Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog german; a formulat matematic principiul transformării şi conservării energiei (1847); contribuţii în hidrodinamică, acustică, teoria muzicii, electricitate şi în studiul fiziologiei auzului şi văzului (n. 1821)

– 1910: S-a născut Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (m. 1994) – 110 ani

– 1916: S-a născut Fritz Habeck, prozator şi dramaturg austriac (m. 1997)

– 1918: S-a născut Sir Derek H. R. Barton, chimist britanic; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, „analiza conformaţională”; Premiul Nobel pentru chimie pe 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (m. 1998)

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Peter Sellers (m. 1980) – 95 de ani

– 1927: S-a născut compozitorul american de muzică country Harlan Howard (m. 2002). NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 1929: S-a născut dirijorul german Christoph von Dohnanyi

– 1935: S-a născut creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (m. 2018) – 85 de ani

– 1946: S-a născut Aziz Sancar, genetician american de origine turcă; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015, „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1949: A murit Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (n. 1864)

– 1954: A murit André Louis Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 – 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (n. 1880)

– 1965: A murit Hermann Staudinger, chimist german, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1953; a descoperit și a explicat fenomenul polimerizării (n. 1881) – 55 de ani

– 1970: A murit americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1947) (n. 1894) – 50 de ani

– 1978: A murit Pancio Vladigherov, pianist, compozitor şi pedagog bulgar (n. 1899)

– 1979: S-a născut cântăreața americană Pink (pe numele adevărat Alecia Beth Moore), câștigătoare a două premii Grammy

– 1980: A murit chimistul american Willard Frank Libby, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960 (n. 1908) – 40 de ani

– 1981: A murit fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1949 (n. 1907)

– 1985: A murit John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (n. 1897) – 35 de ani

– 1989: S-a născut Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez (m. 2018)

– 2003: A murit Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (n. 1902)

– 2008: A murit Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (n. 1948, în Algeria)

– 2009: A murit fizicianul danez Aage Niels Bohr, câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 (n. 1922)

– 2012: A murit Bill Moggridge, designer britanic, autor și educator, cofondator companie de design IDEO și directorul Cooper-Hewitt, National Design Museum din New York; este realizatorul primului laptop din lume, Grid Compass (n. 1943)

– 2014: A murit soprana italiană Magda Olivero (n. 1910)

– 2016: A murit tenorul sud-african Johan Botha (n. 1965)

– 2017: A murit Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (n. 1939)

– 2019: A murit cântăreţul, compozitorul și producătorul de muzică spaniol Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (n. 1946) – 1 an

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2020, 10:00

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Ședinţa Biroului permanent

*Ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

* ora   15:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – online

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 13:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: sedința online

– Cultură

* Asociaţia TETA organizează, între 7 şi 15 septembrie, cea de-a 6-a ediţie a rezidenţei de scenaristică Pustnik, singura de acest gen din România dedicată dezvoltării filmelor de lungmetraj realizate de tineri cineaşti din întreaga lume. Ediția 2020 urmează să se desfășoare strict în mediul online, iar în cadrul evenimentului vor fi invitați opt scenarişti – doi din România şi şase din străinătate. Pustnik se adresează cineaştilor care au scris cel puţin un scurtmetraj sau lungmetraj de ficţiune, care să fii participat la un festival de renume internaţional. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Uniunea Cineaştilor din România

*Roman:Concert susținut de pianistul Horia Mihail în cadrul Turneului „Pianul Călător 2020” Open Air – Beethoven 250 – Colecţia de Toamnă – o nouă serie de concerte în aer liber – în Curtea Şcolii de arte “Sergiu Celibidache”. Coproducători: TVR 3, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Parteneri culturali şi organizatori locali : Filarmonica din Braşov, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Consiliul Judeţean Neamţ, Şcoala de artă “Sergiu Celibidache” din Roman

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Acum 281 de ani (1739) era semnat Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 208 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 163 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 132 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Se împlinesc 125 de ani (1895) de când, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Acum 89 de ani (1931) a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Se împlinesc 70 de ani de la începerea „Blitz”-ului, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 10 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 76 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 71 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 61 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 56 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 43 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918) – 170 de ani

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987) – 110 ani

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833) – 105 ani

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil – 60 de ani

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate – 55 de ani

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: A 8-a rundă de negocieri privind relația post-Brexit dintre Londra și UE (7 – 11 sep.)

– Bruxelles, Belgia:Președintele sârb Aleksandar Vucic va avea întrevederi cu prim-ministrul kosovar Avdullah Hoti

– Vaziani, Georgia: Au loc exerciții militare ale forțelor georgiene și NATO (7 – 18 sep.)

-New Delhi, India: Deschiderea metroului capitalei

– Tokyo: Date privind evoluția PIB-ului pentru al doilea trimestru al anului 2020 (a doua estimare)

– Londra: Examinarea cererii de extrădare a fondatorului Wikileaks, Julien Assange, în Statele Unite

– Londra: Sunt marcați 80 de ani de la începerea operațiunii „Blitz” în Anglia, când a avut loc bombardarea continuă a Regatului Unit de către Germania Nazistă în perioada 7 septembrie 1940 — 10 mai 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

– Istanbul: Reluarea procesului lui Abdulkadir Masharipov, cetățean al Uzbekistanului, acuzat de un atac la un club de noapte, în 2017

– Dresda, Germania: Judecarea presupușilor susținători ai „Gruparea Freital”, un mic grup neo-nazist

– Alger: Proces al lui Wafi Tigrine, militant al Adunării Acțiunii Tineretului (RAJ)

– San Benedetto del Tronto, Italia: Ciclism – CursaTirreno – Adriatico, supranumită „cursa celor două mări”, rută de ciclism de elită din Italia, desfășurată între coastele Tirreniei și Adriatice (7 – 14 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din 1882

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938) – 150 de ani

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda coroana Donnei Summer)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 6 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 septembrie 2020, 05:28 / actualizat: 6 septembrie 2020, 10:46

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Lampio și grăuntele de lumină” de Victoria Pătrașcu, Teatrul Stela Popescu, regia: Tony Adam
• ora 20:00 – „Femeia, eterna poveste” după un scenariu de Ema Stere, Teatrul Stela Popescu, regia: Attila Vizauer

* Teatrul „Bulandra” prezintă, în cadrul celei de-a IV-a ediții a evenimentului „Teatru în TVR”, spectacolul „Treapta a noua” de Tom Ziegler, în regia Ancăi Maria Colțeanu – ora 20:00, în curtea TVR. Din distribuție fac parte actorii: Manuela Ciucur, Catinca Maria Nistor, Oana Ștefănescu, Adela Bengescu

– S-a întâmplat într-o zi de 6 septembrie

* Acum 172 de ani (1848) a avut loc o mare demonstraţie populară la Bucureşti. Mulţimea a ars, pe Dealul Mitropoliei, Regulamentul Organic (impus din 1831 Ţărilor Române de ocupanţii ruşi) şi Arhondologia (Condica rangurilor boiereşti), demonstrându-şi ataşamentul faţă de ideile Revoluţiei (6/18)

* Se împlinesc 105 ani (1915) de când armata britanică a testat cu succes primul prototip de tanc (poreclit „Micul Willie”). Cântărea 14 tone, avea o lungime de 3,6 metri şi admitea trei membri în echipaj. Avea o viteză de înaintare de 5 km/h pe teren neted şi de 3 km/h pe teren accidentat. Iniţial, tancul nu putea traversa tranşeele, dar această problemă a fost remediată mai târziu

* Cu 81 de ani în urmă (1939) România s-a declarat neutră în urma declanşării, la 1.IX.1939, a celei de-a doua conflagraţii mondiale şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când, sub presiunea generalului Ion Antonescu, a Mişcării legionare, a Germaniei şi a conducătorilor PNŢ şi PNL, regele Carol al II-lea transmitea prerogativele regale fiului său, Mihai. Începea astfel, cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947). Fostul suveran a omis deliberat termenul de abdicare, în speranţa unei reveniri la tron, dacă împrejurările aveau să o permită

* Se împlinesc 70 de ani (1950) de când Marea Adunare Naţională adopta Legea noii împărţiri administrativ-economice a României în regiuni şi raioane, precum şi Legea privind înfiinţarea sfaturilor populare ca organe locale ale puterii de stat. Legea copia modelul sovietic, având drept scop depersonalizarea vechilor centre vitale administrative din teritoriu

* Acum 23 ani (1997) avea loc ceremonia de deschidere şi sfinţire a „Memorialului Gherla”, în penitenciarul cu acelaşi nume. Închisoarea din acest oraş a fost una dintre cele mai dure din timpul regimului comunist

* Acum 9 ani (2011) avea loc inaugurarea celui mai mare şi mai modern stadion din ţară, National Arena din Bucureşti, cu ocazia partidei dintre echipa naţională a României cu reprezentativa Franţei, din preliminariile Campionatului European de Fotbal 2012. Este primul stadion de elită UEFA din România. Aici s-a desfăşurat, în mai 2012, Finala UEFA Europa League, aceasta fiind prima finală europeană găzduită de România

Aniversări – Comemorări

– Amintirea minunii din Colose a Sf. Arhanghel Mihail (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1817, 6/18: S-a născut Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor, publicist, traducător, editor, profesor, avocat; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române din 1868, preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (m. 1891, la Paris)

– 1819: S-a născut scriitorul Nicolae Filimon, unul dintre fondatorii romanului românesc, primul critic muzical român; s-a manifestat și ca jurnalist, memorialist, folclorist, cronicar teatral, nuvelist, psalt și instrumentist (m. 1865)

– 1906: S-a născut compozitorul şi profesorul Nicolae Buicliu (m. 1974)

– 1910: S-a născut Dumitru Corbea (nume real: Dumitru Cobzaru), poet, prozator şi traducător (m. 2002) – 110 ani

– 1926: A murit Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române (n. 1881)

– 1932: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (m. 2004)

– 1937: A murit poetul şi jurnalistul Alexandru Călinescu (n. 1907)

– 1944: S-a născut Cornel Popescu, actor al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş (m. 2011)

– 1948: S-a născut Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie; pionier al terapiei laser în patologia oculară, al tehnicilor de investigaţie oftalmologică (angiofluorografie, electrofiziologie, ecografie oculară, tomografie în coerenţă optică) şi al chirurgiei vitreo-retiniene (m. 2011)

– 1950: S-a născut Eugen Sârbu, violonist şi dirijor de origine română; stabilit la Londra – 70 de ani

– 1954: S-a născut Valentin Tănase, pictor, sculptor, autor de benzi desenate, ilustrator; director al Studioului de Arte Plastice al Armatei din 1997

– 1956: A murit (la Tel Aviv) A.[braham] L.[eib] Zissu, prozator şi eseist; în timpul regimului legionar şi antonescian (1937-1944) este interzis ca publicist şi scriitor şi este închis, o vreme, la Târgu Jiu, de unde va fi eliberat în 1944; reînfiinţează Partidul Evreiesc, al cărui preşedinte de onoare fusese înainte de război; reactivează secţia din România a Congresului Mondial Evreiesc şi conduce Executiva Sionistă din ţară; în 1950, pentru activitatea sionistă, este condamnat la închisoare pe viaţă şi eliberat după şase ani, beneficiind de graţierile ce au avut loc după moartea lui Stalin; emigrează, în 1956, în Israel, unde va muri câteva luni mai târziu (n. 1888)

– 1957: S-a născut directorul de scenă şi profesorul Victor Ioan Frunză; a montat şi spectacole de operă şi de televiziune, atât în ţară, cât şi în străinătate

– 1957: A murit medicul neurolog Ion T. Niculescu; cercetări în domeniul histologiei sistemului nervos; contribuţii la studiul substratului anatomic al bolii Parkinson; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1959: S-a născut actorul Marius Bodochi

– 1966: S-a născut Emil Boc, jurist, om politic; prim-ministru al României (dec.2008 – feb.2012); preşedinte al Partidului Democrat, respectiv al Partidului Democrat Liberal (2005-2012); la alegerile locale din 2016 a obţinut un nou mandat de primar al Clujului, după cele obţinute în 2004, 2008 şi 2012; deputat PD (2000-2004)

– 1971: S-a născut violonistul şi profesorul Remus Azoiţei, singurul român angajat vreodată de Academia Regală de Muzică din Londra; a înfiinţat la Londra, în 2007, Societatea Enescu

– 1972: A murit George Baiculescu, bibliograf şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (n. 1900)

– 1984: A murit inginerul agronom Vasile Velican; intensă activitate didactică la Cluj; cercetarea ştiinţifică s-a îndreptat spre optimizarea metodelor de cultivare a unor plante şi de creare de noi soiuri (porumb, grâu şi orz de toamnă, cartofi); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1996: A murit Ion Dumitrescu, compozitor şi pedagog (n. 1913)

– 1996: A murit Gavril Scridon, critic şi istoric literar; autor al unei „Istorii a literaturii maghiare din România (1918-1989)”; profesor în învăţământul superior clujean (n. 1922)

– 2006: A murit istoricul Paul Cernovodeanu; cercetări privind relaţiile Ţărilor Române cu Anglia şi SUA în secolele XVI-XIX; editor de izvoare externe (colecţia „Călători străini despre Ţările Române”); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

– 2017: A murit fotbalistul și antrenorul Nicolae Lupescu, legenda Rapidului; tatăl fotbalistului Ionuț Lupescu (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bolivia: Alegeri prezidențiale

– Italia: Reluarea parțială a croazierelor Costa, cu plecare din porturile italiene

– Monza, Italia: Campionatul mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Italiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Culturii Iudaice”, organizată pentru prima oară în 2001, este celebrată pe tot continentul în prima duminică a lunii septembrie

– Ziua Naţională a Regatului Swaziland; aniversarea proclamării independenţei – 1968

– 1683: A murit Jean-Baptiste Colbert, economist şi om politic francez; organizatorul statului de drept francez în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea (a reorganizat finanţele, justiţia şi marina); protector al artelor şi ştiinţelor (n. 1619)

– 1757: S-a născut marchizul de La Fayette (Marie Joseph Paul Yves Roch Gilbert Motier), om politic şi militar de carieră francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (m. 1834)

– 1781: S-a născut Anton Diabelli, compozitor austriac de origine italiană (m. 1858). NOTĂ: Unele surse (http://www.schott-music.com/shop/persons/az/anton-diabelli/index.html) dau ca dată a naşterii 5 septembrie 1781

– 1828: S-a născut chimistul rus Alexandr M. Butlerov; fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne; fondatorul şcolii ruseşti de chimie (m. 1886)

– 1837: S-a născut fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; de numele său se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului („boala lui Bouchard”); în 1870 a elaborat o nouă metodă de dozare a globulelor în sânge, iar în 1884 a introdus tratamentul antiseptic al maladiilor infecţioase; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1915)

– 1857: A murit Johann (Salomo Christoph) Schweigger, chimist şi fizician german, inventatorul galvanometrului (1820) (n. 1779)

– 1892: S-a născut Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1947 (m. 1965)

– 1900: S-a născut (la Paris) Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană non-franceză membru al Academiei Franceze (m. 1998) – 120 de ani

– 1906: S-a născut (la Paris, din părinţi argentinieni) biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (m. 1987)

– 1921: S-a născut scriitoarea spaniolă Carmen Laforet (m. 2004)

– 1921: S-a născut inginerul american Norman Joseph Woodland, care a inventat (la 7.X.1952, împreună cu Bernard Silver) codul de bare care a revoluţionat distribuţia bunurilor de larg consum (m. 2012)

– 1925: S-a născut Andrea (Calogero) Camilleri, prozator, poet, dramaturg, regizor teatral, scenarist, producător de radio și televiziune și profesor italian; cunoscut pentru seria de romane polițiste care îl are drept protagonist pe comisarul Salvo Montalbano (m. 2019) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul rus Evgheni Svetlanov (m. 2002)

– 1932: S-a născut dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (m. 2006)

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1987

– 1943: S-a născut biologul britanic Richard J. Roberts; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1993, împreună cu americanul Philip A. Sharp, pentru descoperirea „genelor cu structură discontinuă”

– 1962: A murit compozitorul german Hanns Eisler; muzică de avangardă, muzică de film; colaborator al scriitorului Bertolt Brecht (n. 1898)

– 1971: S-a născut cântăreaţa şi compozitoare irlandeză Dolores O’Riordan, solista formaţiei The Cranberries (m. 2018)

– 1998: A murit Akira Kurosawa, important regizor, producător şi scenarist japonez (n. 1910)

– 2007: A murit Eva Crane, cercetătoare britanică şi autoare de cărți despre albine și creșterea acestora (n. 1912)

– 2007: A murit tenorul italian Luciano Pavarotti, legendă a muzicii de operă (n. 1935)

– 2010: A murit regizorul britanic Clive (Stanley) Donner (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit actorul american Martin Milner (n. 1931) – 5 ani

– 2017: A murit Kate Millett (nume complet: Katherine Murray Millett), scriitoare, sculptoriță şi militantă feministă americană; autoare a celebrului volum ”Sexual Politics” (n. 1934)

– 2018: A murit Burt (Burton Leon) Reynolds, actor, regizor şi producător american (n. 1936)

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2020, 05:27 / actualizat: 5 septembrie 2020, 7:10

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc afișarea rezultatelor finale, după soluţionarea contestaţiilor (3 – 4 sep.)

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Cei trei purceluşi” de James Orchard Halliwell-Phillips, Teatrul Excelsior, regia: Stelian Milu
• ora 20:00 – „Lucruri pe care le știu ca fiind adevărate” de Andrew Bovell, Teatrul Arte dell’Anima, regia: Şerban Puiu

* Teatrul Nottara prezintă, în cadrul Stagiunii estivale (2 iul. – 17 sep.) și al proiectului Teatru în TVR, spectacolul „Repetiţia vieţii mele” de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia şi scenografia: Alexandru Jitea, cu: Anda Caropol, Ion Haiduc, Alexandra Aga, Mircea Teodorescu, Dana Popescu, Simona Buşoiu, Ioana Dănilă, Paula Ticovschi, Gheorghe Săbărel, Marius Negoiţă, Paul Doanţă, Robert Ţâcu, Ramona Ursan – ora 20:00

* Programul stagiunii estivale VăraTIC a Teatrului Ion Creangă continuă în luna septembrie cu patru weekend-uri bogate în evenimente dedicate celor mai mici spectatori din Capitală. Nu mai puţin de 16 spectacole pot fi urmărite în amfiteatrul în aer liber, amenajat în grădina Casei Eliad – Bd. Mircea Vodă nr. 5, printre pernuţe şi umbreluţe colorate.Din program:

• 5 sep – orele 10:00 şi 19:00 – “Prostia omenească”
• 6 sep – orele 10:00 şi 19:00 – „Bună dimineaţa!”

* Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ organizează în perioada 5 – 6 septembrie 2020 „Târgul de Sfânta Maria”. Evenimentul îşi propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc în preajma sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, denumită popular şi Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Vor participa renumiţi meşteri populari, colecţionari şi artişti plastici.Din program:

• În cele două zile, în intervalul orar 9:00 – 19:00, cei interesaţi pot vizita Târgul meşterilor populari, care vor oferi măşti, linguri, cofiţe, oale, icoane, ţesături, podoabe
• Atelierele de creaţie (modelaj în lut şi cusături), coordonate de Luminiţa Voica, vor avea loc, sâmbătă şi duminică, între orele 12:00 – 17:00, la Casa Sălciua din cadrul muzeului

• Sâmbătă şi duminică, începând cu ora 11:00, va fi pusă în scenă piesa de teatru „Înşir’te mărgărite” de Roman Vlad, în regia lui Dan Tudor, scenografia Vioricăi Petrovici, adaptare Ivona Cristescu după basmul scriitorului Victor Eftimiu, piesă de teatru pentru copii oferită de Teatrul Muzical Ambasadorii ce desfăşoară primul parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, în cadrul programului SAMER (Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României)

– S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Se împlinesc 115 ani (1905) de când a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la apariția Legii privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot 80 de ani se împlinesc și de când Guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, tot acum 80 de ani (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 76 de ani (1944), între 5 şi 8 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

* Cu 72 de ani în urmă (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983). Clubul de fotbal Universitatea Craiova a fost dezafiliat de la FRF la 20.VII.2011, fiind exclus din toate competiţiile

* Acum 48 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de când a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1851: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m.11.IX.1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1851

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.X.1857

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor – 60 de ani

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, susține discursul anual privind starea economiei Greciei

– Berlin: Sunt marcați 5 ani de la deschiderea frontierelor germane pentru zeci de mii de migranți ce proveneau din Ungaria via Austria

– Birmingham, Marea Britanie: Marșul Birmingham Pride 2020, al comunităților LGBT (5 – 6 sep.)

– Louisville, SUA: Derby-ul de hipism de la Kentucky

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782) – 285 de ani

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813) – 275 de ani

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 septembrie 1766, iar altele dau ca an al naşterii 1776

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis) – 115 ani

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017) – 95 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Racquel Welch – 80 de ani

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate – 70 de ani

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920) – 5 ani

Calendarul zilei – 4 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 4 septembrie 2020, 9:44

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 4 septembrie

* Acum 101 ani (1919) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea „Opera, artiştii asociaţi”. La 22 septembrie acelaşi an a luat numele de Societatea lirică română „Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu – decembrie 1921); primul director: Scarlat Cocărăscu. Debutul a avut loc la 17.III.1920, în localul Teatrului Naţional, cu spectacolul „Aida” de Verdi

* Acum 92 de ani (1928) România a aderat la Pactul Briand-Kellogg (semnat la 27.VIII.1928, la Paris), tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de la demisia guvernului condus de Ion Gigurtu. În timpul guvernării sale, în perioada iulie-septembrie 1940, România a fost constrânsă să accepte Dictatul de la Viena (30 august 1940). Carol al II-lea i-a încredinţat generalului Ion Antonescu (1882-1946) mandatul de a forma un nou guvern. Acesta a acceptat, cerându-i regelui să-i acorde puteri depline

* Acum 69 de ani (1951), cu ocazia primului Congres Internaţional de Astronautică, care a avut loc la Londra, a fost semnată Constituţia Federaţiei Internaţionale de Astronautică (International Astronautical Federation – IAF), organizaţie internaţională nonguvernamentală şi non-profit, care sprijină cooperarea internaţională în toate activităţile legate de spaţiu. România este reprezentată în IAF din 1961, de Comisia de astronautică a Academiei Române, la conducerea căreia s-a aflat marele savant Elie Carafoli (1901-1983). Elie Carafoli a fost vicepreședinte (1965-1967), precum și președinte în exercițiu (1968-1970) al Federației Internaționale de Astronautică. În perioada 12-16 octombrie 2015, a avut loc, la Ierusalim, în Israel, cel de-al 66-lea Congres Internațional de Astronautică, organizat de Federația Internațională de Astronautică, alături de gazda locală, Agenția Spațială din Israel, la care Agenția Spațială Română (ROSA) a fost reprezentată de o delegație compusă din dr. Marius-Ioan Piso, președinte și director executiv al ROSA, Dumitru Dorin Prunariu, președintele de onoare ROSA, și cercetători

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când a avut loc primul meci în Cupa Campionilor Europeni (în prezent Liga Campionilor), între Sporting CP Lisabona (Portugalia) și JDS Partizan Belgrad (Iugoslavia), pe Estádio Nacional din Lisabona, în prezența a 30.000 de spectatori (scor 3 – 3). Finala Cupei Campionilor Europeni (13 iunie 1956) a fost primul meci din istoria competițiilor paneuropene de fotbal. S-a jucat între Real Madrid din Spania și Stade de Reims-Champagne din Franța. Meciul a fost disputat pe Parc des Princes în Paris în fața a 38.000 de oameni, și a fost câștigat de echipa spaniolă

* Cu 62 de ani în urmă (1958), între 4 şi 22 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a Concursului şi Festivalului Internaţional de Muzică „George Enescu”, la trei ani de la moartea lui George Enescu ca semn al recunoaşterii geniului marelui compozitor. Au participat concurenţi la secţiunile de vioară, pian şi canto şi au susţinut recitaluri reputaţi solişti din ţară şi din străinătate. Anul acesta, Concursul Internațional „George Enescu”, are loc în perioada 29 august – 20 septembrie (Vioară – Violoncel – Pian – Compoziție) și se desfășoară, în premieră, online din cauza crizei provocate de noul coronavirus. Astfel, ediția 2020 a fost reorganizată în două faze distincte: primele două etape ale competiției, în mediul online în luna septembrie, iar semifinalele și finalele fiecărei secțiuni au fost reprogramate în luna mai 2021, la Ateneul Român din București

* Cu 52 de ani în urmă (1968) apărea Decretul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea gărzilor patriotice (detaşamente înarmate constituite din muncitori, ţărani şi intelectuali), menite să contribuie, în colaborare cu Armata, la apărarea ţării în cazul unei intervenţii străine (de genul celei din Cehoslovacia, din august 1968)

* Într-o zi de 4 septembrie, acum 46 de ani (1974), între 4 şi 10 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al III-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Tipogafilor Militari”; la 4 septembrie 1920 a fost emisă Decizia Ministerială nr. 506 prin care se înființa Tipografia Ministerului de Răsboiu (în prezent Centrul Tehnic-Editorial al Armatei) – 100 de ani

– 1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (m. 1938, la Cluj) – 160 de ani

– 1881, 4/17: S-a născut poetul George Bacovia (pe numele său real George Vasiliu), membru post-mortem al Academiei Române din 2015; format la școala simbolismului literar francez, este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă (m. 1957)

– 1886: S-a născut Tit Simedrea (din botez Teodor), cleric ortodox, istoric, mitropolit al Bucovinei (1941-1945) (m. 1971)

– 1896, 4/17: S-a născut Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul grafic” (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (m. 1992). NOTĂ: Dicţionarul artiştilor români contemporani de Octavian Barbosa dă naşterea la 17.IX.1896 (stilul nou)

– 1904: S-a născut Radu Codreanu, biolog şi citolog; lucrări de zoologie a nevertebratelor, parazitologie comparată, patologia insectelor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1911: S-a născut Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor; lui Gabriel Georgescu i-au apărut doar două volume din creaţia sa originală, „Poemul fără flăcări”, în două ediţii (una din 1934 apărută la Bucureşti şi alta la Editura pentru literatură, în 1969) şi „Versuri” (Ed. ”Decalog”, Satu Mare, 1996), care reia poemele din primul volum (m. 1973)

– 1912: S-a născut Raoul Şorban, pictor, critic şi istoric de artă, profesor, scriitor, eseist şi memorialist (m. 2006)

– 1927: S-a născut artista decoratoare Mimi (Maria) Podeanu (m. 1975)

– 1930: S-a născut graficiana Xenia Eraclide-Vreme (m. 2007) – 90 de ani

– 1940: S-a născut ceramista şi graficiana Lucia Maftei Teodorescu – 80 de ani

– 1942: S-a născut Gheorghe Mincă, profesor, poet, ziarist, traducător, eseist, epigramist (m. 2012)

– 1942: S-a născut Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (m. 2016)

– 1948: S-a născut ÎPS Serafim Joantă (născut Romul Joantă), mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului (din 1994)

– 1954: S-a născut poeta și jurnalista Cornelia Maria Savu (m. 2014)

– 1959: A murit medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1963: S-a născut artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (m. 2013)

– 1968: A murit (la Roma), regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (n. 1912)

– 1978: A murit medicul, filosoful şi scriitorul Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii; în 1938 a publicat lucrarea ”Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener ”Cibernetica”; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1902)

– 1989: A murit Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (n. 1922)

– 1992: A murit poetul Dan Deşliu; adept fervent al comunismului în deceniile cinci şi şase ale secolului XX, a început, de la sfârşitul anilor ’70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia (n. 1927)

– 1996: A murit Anda Boldur, traducătoare şi scenaristă (n. 1924)

– 2002: A murit actorul Cornel Vulpe (n. 1930)

– 2003: A murit Lola Bobescu (Lola Violeta Ana-Maria Bobesco), violonistă şi profesoară originară din România şi stabilită în Belgia (n. 1920)

– 2008: A murit Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (n. 1910)

– 2008: A murit Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (n. 1909)

EVENIMENTE EXTERNE

-Moscova: Urmează începutul fazei a 3-a a studiilor vaccinului rusesc împotriva Covid-19

– Salonic, Grecia: Vizita ministrului german al Economiei, Peter Altmaier, la Târgul Internațional (4 – 6 sep.)

-Luxemburg: FitchRatings își actualizează ratingul pentru țară (data care poate fi modificată)

-Copenhaga, Danemarca: FitchRatings își actualizează ratingul pentru țară (data care poate fi modificată)

-Camorino, Elveția: Inaugurarea tunelului de bază Ceneri

– Milano, Italia: Reluarea sezonului artistic la Teatro alla Scala

– Paris: Sunt marcați 150 de ani de la restabilirea Republicii în Franța

– Camorino, Elveția: Inaugurarea tunelului de bază Ceneri, de 15,4 km lungime, situat la capătul sudic al coridorului Gotthard

– Cernobbio, Italia: Forumul Casa Europeană – Ambrosetti, considerat un mini-Davos italian, pe Lacul Como (4 – 6 sep.)

– Deauville, Franța: Al 46-lea Festival de Film American (4 – 13 sep.)

– Paris: Festivalul „Jazz à la Villette 2020” (4 – 13 sep.)

– SUA: Lansarea filmului „Mulan” pe platforma Disney +

– Estonia: Campionatul Mondial de Raliuri – Rally Estonia (4 – 6 sep.)

– Bruxelles: Atletism – Liga de Diamant 2020, Reuniunea de la Bruxelles

Aniversări – Comemorări

– 1768: S-a născut scriitorul francez François René de Chateaubriand (m. 1848)

– 1824: S-a născut Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (m. 1896)

– 1851: S-a născut istoricul austriac Julius Jung; în 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei; un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian; membru corespondent străin al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1910)

– 1892: S-a născut Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (m. 1974)

– 1907: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul norvegian Edvard Grieg (n. 1843)

– 1908: S-a născut Edward Dmytryk, regizor şi producător american de film (m. 1999)

– 1908: S-a născut Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (m. 1960)

– 1913: S-a născut biochimistul american Stanford Moore; cercetări în domeniul enzimologiei; a studiat, cu ajutorul cromatografiei cu schimb de ioni, structura moleculară a proteinelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu conaţionalii săi Christian B. Anfinsen şi William H. Stein (m. 1982)

– 1930: S-a născut compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (m. 2011) – 90 de ani

– 1934: S-a născut baritonul rus Eduard Khil, supranumit „Mr. Trololo” (m. 2012)

– 1962: S-a născut Shinya Yamanaka, medic şi cercetător japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2012, împreună cu John B. Gurdon, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”

– 1963: A murit Robert Schuman, om politic francez; prim-ministru (1947-1948) şi ministru în mai multe rânduri; declaraţia sa de la 9 mai 1950 (când era ministru de externe), privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, a constituit punctul de plecare în construcţia europeană; considerat unul dintre „părinţii Europei unite”; primul preşedinte (1958-1960) al Adunării Parlamentare Europene (Parlamentul European de astăzi) (n. 1886). NOTĂ: Din 1985 ţările Comunităţii Economice Europene (azi, Uniunea Europeană) au instituit „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman” (marcată, anual, la 9 mai)

– 1965: A murit Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace pe 1952 (n. 1875) – 55 de ani

– 1980: S-a născut violonistul german David Garrett (nume la naștere: David Christian Bongartz); este înregistrat în Guinness-book ca unul dintre cei mai rapizi violoniști din lume – 40 de ani

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi actriţa americană Béyonce (Giselle) Knowles; a fost prima artistă care a avut şi un single şi un album în acelaşi timp pe prima poziţie în istoria Billboard, doar Men At Work, Beatles, Simon and Garfunkel şi Rod Stewart reuşind această performanţă. La ediţia din 2004 a Grammy-urilor a câştigat un număr record de 5 premii

– 1989: A murit Georges Simenon, scriitor belgian de limbă franceză, autor de romane poliţiste („părintele” celebrului comisar Maigret) (n. 1903)

– 2003: A murit violonistul ungar Tibor Varga (n. 1921)

– 2006: A murit (în urma unui accident subacvatic) Steve Irwin (supranumit şi „The Crocodile Hunter” – Vânătorul de crocodili), cunoscut naturalist şi realizator australian de documentare de televiziune, difuzate în special de canalul „Discovery” (n. 1962)

– 2014: A murit Joan Rivers (numele real: Joan Alexandra Rosenberg), actriţă, scenaristă, scriitoare, artistă de stand up comedy, producătoare şi gazdă a unor emisiuni TV de succes (n. 1933)

– 2017: A murit psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1925)

Calendarul zilei – 3 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 septembrie 2020, 05:22 / actualizat: 3 septembrie 2020, 8:40

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare online

– Cultură

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara (2 iul. – 17 sep.), de la ora 20:00, Teatrul Ţăndărică prezintă, pe Terasă, spectacolul „Aici nu-i de joacă”, Catrinel Dumitrescu, ilustraţia muzicală: Ciprian Duică, cu: Victoria Cociaş, Catrinel Dumitrescu

* Gala Tânărului Actor HOP – aflată sub direcția artistică a coregrafului și dansatorului Gigi Căciuleanu – se va desfășura la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, în aer liber, la Amfitreatru, în perioada 3 – 6 septembrie, având ca temă „Teatrul coregrafic. DansActorul ca fenomen al teatrului actual”. În perioada 3 – 5 septembrie, în fiecare seară de la ora 21:00, publicul poate urmări transmisiunea în direct de la Amfiteatru TNB, iar în data de 6 septembrie, până la ora 19:00, își va putea vota „dansactorii” preferați pe www.galahop.uniter.ro. Premiul Publicului va fi anunțat în cadrul festivității de decernare a premiilor, duminică, 6 septembrie, ora 22:00. Site-ul Galei HOP https://galahop.uniter.ro/, contul oficial de Facebook al Galei HOP (https://www.facebook.com/GalaHopGalaTanaruluiActor), contul oficial de YouTube al UNITER (UNITER ROMANIA) sunt canalele pe care pot fi urmărite filmele de prezentare ale concurenţilor și live-streamingul de la Teatrul Național București din perioada 3 – 6 septembrie (transmis simultan atât pe Facebook, cât şi pe Youtube). Organizatori: UNITER – Uniunea Teatrală din România și Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”. Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii. Coproducător: Societatea Română de Televiziune. Parteneri: Institutul Cultural Român, Primăria Sector 5 Bucureşti, Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”, TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania și ITI – Institutul Internațional de Teatru, Secţia Română. Partener de tradiţie: Societatea Română de Radiodifuziune

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Odeon (23 iul. – 25 sep.), are loc spectacolul „Pescărușul” de A.P. Cehov, regia Andrei și Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturica, cu: Alina Berzunțeanu, Marius Damian, Dan Bădărău, Nicoleta Lefter, Laurențiu Lazăr, Elvira Deatcu, Florina Gleznea, Mihai Smarandache, Gelu Nițu, Cezar Antal – ora 21:00, la Teatrul de Vară din Herăstrău

* Bucharest International Dance Film Festival, unica manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, va avea loc între 3 – 6 septembrie, și va prezenta documentare, conferințe și ateliere de de film de dans chiar în inima Bucureștiului. Cea de-a șasea ediție a festivalului include, pe lângă cele trei competiții, proiecția în premieră națională a documentarului Being Jérôme Bel și o serie de evenimente dedicate industriei de film și dans: un atelier de film de dans cu coregrafa Chrysanthi Badeka; două conferințe care vor explora tema BIDFF – utopie/distopie, susținute de artiștii Jassem Hindi și Pavle Heidler; un masterclass susținut de Maria Tânjală, cofondator FilmChain. Proiecțiile BIDFF 2020 vor avea loc în aer liber la: Cinema Elvira Popesco și Muzeul Țăranului Român, iar evenimentele speciale, cu locuri limitate, la LINOTIP – Centru Independent Coregrafic și CNDB – Centrul Național al Dansului București

– S-a întâmplat într-o zi de 3 septembrie

* Acum 551 de ani (1469), a avut loc sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504); la 10 iulie 1466 a fost pusă piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii

* Acum 237 de ani (1783) Marea Britanie, Franţa, Spania şi SUA au semnat Tratatul de la Versailles, prin care Anglia a recunoscut oficial independenţa Statelor Unite ale Americii şi a cedat Franţei Tobago şi Senegalul

* Cu 72 de ani în urmă (1948) era inaugurat, la Bucureşti, stadionul „Republica” (prin reamenajarea stadionului ANEF), cel mai mare şi modern din ţară la acea vreme (40.000 de locuri). Dezafectat odată cu începerea lucrărilor la „Casa Poporului”, stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României şi cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeţilor cu scorul de 35-3. Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, mai târziu ANEF – Academia Naţională de Educaţie Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă şi Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiţi arhitecţi ai vremii, şi a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj. În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit şi redat în folosinţă, sub numele „Stadionul Republicii”, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române. Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalaţie de nocturnă, după Stadionul Romcomit din Bucureşti

* Acum 67 de ani (1953) intra în vigoare Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, semnată, la Roma, la 4.XI.1950. Convenţia a fost semnată sau ratificată de peste 30 de state. La data de 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale

* În urmă cu 41 de ani (1979) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară; director-fondator, prof. dr. Nicolae Simionescu (în prezent Institutul poartă numele fondatorului)

* Acum 28 de ani (1992) era adoptată Convenţia privind interzicerea armelor chimice, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, intrată în vigoare la 29.IV.1997. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Neofit şi Meletie de la Mănăstirea Stânişoara (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Grigore cel Mare, papă învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1546: A murit Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546); fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare; autoritar faţă de marea boierime, Petru Rareş a încurajat comerţul, a dezvoltat organizarea ţării şi a mărit puterea militară a acesteia (n. 1483)

– 1876, 3/16: S-a născut Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră); autor de manuale şi publicist (m. 1965)

– 1887: A murit Timotei Cipariu, preot greco-catolic, cărturar umanist de talie europeană şi filolog; considerat unul dintre întemeietorii filologiei româneşti; a jucat un rol de prim-plan în Revoluţia de la 1848 din Transilvania; membru fondator al ASTREI (1861); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, vicepreşedinte al acestui for (1867-1872) (n. 1805)

– 1901: S-a născut Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (m. 1973). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 16 septembrie 1901

– 1907: S-a născut scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (m. 1937)

– 1912: S-a născut Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (m. 1999). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 2 noiembrie 1912

– 1919: S-a născut Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei“, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (m. 2015)

– 1935: S-a născut Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (m. 1993) – 85 de ani

– 1936: S-a născut (în Rusia) cântăreaţa de muzică uşoară Marina Voica

– 1937: S-a născut cântăreţa de muzică populară Maria Ciobanu (nume la naștere: Maria Diaconu); supranumită „ciocârlia cântecului popular românesc”

– 1938: S-a născut jurnalistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (m. 2012)

– 1943: S-a născut (în Kazahstan, la Karaganda) poetul, criticul de artă, eseistul, publicistul și artistul vizual Valeriu Oişteanu; între anii 1967 şi 1972 a fost redactor la Radiodifuziunea Română; în 1973 s-a stabilit în SUA; frate cu eseistul Andrei Oişteanu

– 1950: A murit Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă franceză, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1872) – 70 de ani

– 1971: A murit naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1887)

– 1974: A murit Constantin Palade, compozitor şi dirijor de cor (n. 1915). NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 4.IX.1974

– 1991: A murit actriţa Elvira Godeanu (n. 1904)

– 1998: A murit actorul Dinu Manolache (n. 1955)

– 2005: A murit matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (n. 1933) – 15 ani

– 2009: A murit compozitorul, profesorul şi violonistul Grigore Nica (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa Alice Caracostea (n. 1967)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisarul european pentru comerț, Phil Hogan, susține un discurs în cadrul unui eveniment online pe tema comerțului UE, model de „autonomie strategică deschisă” în perioada de criză sanitară

-Douchanbe, Tadjikistan: Anunțarea numelui candidatului partidului la guvernare pentru alegerile prezidențiale din octombrie

– Jamaica: Alegeri în cadrul Camerei Reprezentanților

– Pezinok, Slovacia: Audiere pentru determinarea sentinței în cazul morții jurnalistului Jan Kuciak

-Luxembourg: Curtea Europeană de Justiție emite o decizie privind conflictul dintre grupurile Mediaset și Vivendi

– Lyon, Franța: Salonul SIDO, dedicat inteligenței artificiale și roboticii (3 – 4 sep.)

-Berlin: Târgul de electronică IFA 2020, parțial virtual (3 – 5 sep.)

-Marea Britanie:Redeschiderea majorității școlilor publice

– Vancouver, Canada: Golf – Open-ul feminin al Canadei (3 – 6 sep.)

– Liga Națiunilor UEFA la fotbal (3 sep 2020 – 28 mar. 2022)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a emiratului Qatar; aniversarea proclamării independenţei – 1971

– Sărbătoarea Naţională a Republicii San Marino. Ziua întemeierii statului – anul 301

– 1568: S-a născut Adriano Banchieri, compozitor, organist şi teoretician italian (m. 1634)

– 1658: A murit Oliver Cromwell, om politic şi comandant de oşti englez; conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart; a înăbuşit mişcarea de eliberare naţională din Irlanda (1649-1652); în 1653 a instaurat în Anglia un regim dictatorial, devenind lord-protector; a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei (n. 1599)

– 1695: S-a născut Pietro Locatelli, violonist şi compozitor italian (m. 1764) – 325 de ani

– 1739, 3/4: A murit autorul dramatic englez George Lillo (n. 1693)

– 1810: S-a născut pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane; personajele predilecte ale picturilor sale au fost indienii din vestul continentului american (m. 1871) – 210 ani

– 1814: S-a născut matematicianul britanic James Joseph Sylvester; în 1850 a introdus termenul de matrice; stabilit o perioadă în SUA, a fondat, în 1878, „American Journal of Mathematics”, prima revistă dedicată matematicii din Statele Unite (m. 1897)

– 1859: S-a născut Jean Jaurés, om politic şi istoric francez; unul dintre fondatorii Partidului Socialist Francez (1902) şi ai ziarului „L’Humanité” (1904); pacifist convins, s-a opus militarismului şi războiului (m. 1914, asasinat de un naţionalist)

– 1860: A murit anatomistul si embriologul german Martin Heinrich Rathke; este primul care a explicat structura embrionului (1839); unul dintre fondatorii embriologiei moderne (n. 1793) – 160 de ani

– 1869: S-a născut Fritz (Friderik) Pregl, chimist austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1923 (m. 1930)

– 1875: S-a născut Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile, fondatorul cunoscutei firme care-i poartă numele (m. 1951) – 145 de ani

– 1877: A murit Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (n. 1797)

– 1900: S-a născut dirijorul olandez Eduard van Beinum (m. 1959) – 120 de ani. NOTĂ: Mai multe surse dau ca an al naşterii 1901

– 1905: S-a născut Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess (m. 1991) – 115 ani

– 1910: S-a născut Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (m. 2007) – 110 ani

– 1918: S-a născut actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul ”As the World Turns” (m. 2010)

– 1926: S-a născut actriţa greacă de film Irene Papas

– 1928: S-a născut Ion Druţă, prozator, poet, dramaturg, istoric literar şi publicist din R. Moldova; considerat „scriitorul moldovean cu cea mai mare popularitate”, „clasic în viaţă”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990

– 1930: S-a născut arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, celebru pentru sala de concerte Festspielhaus Baden Baden, din sud-vestul Germaniei (m. 2019) – 90 de ani

– 1932: S-a născut actriţa americană Eileen Brennan (m. 2013)

– 1940: S-a născut jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (m. 2015) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Mihai Cimpoi, critic şi istoric literar, eminescolog, filosof al culturii, eseist şi ziarist din Republica Moldova; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991

– 1948: A murit Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (n. 1884)

– 1965: S-a născut actorul american de film Charlie Sheen (numele la naştere: Carlos Irwin Estévez) – 55 de ani

– 1973: S-a născut Jennifer Paige, cântăreaţă şi pianistă americană

– 1991: A murit regizorul american de film Frank Capra (n. 1897, la Palermo/Italia)

– 2007: A dispărut (când pilota avionul în deşertul Nevada) Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (n. 1944)

– 2009: A murit Hulda Regehr Clark, biolog, biofizician, fiziolog canadian; practicantă a medicinei alternative și complementare; cunoscută pentru cărțile despre vindecarea tuturor formelor de cancer (n. 1928)

– 2012: A murit actorul american Michael (Clarke) Duncan (n. 1957)

– 2012: A murit liderul religios sud-coreean Sun Myung Moon, fondatorul controversatei Biserici a Unificării (întemeiată în 1954), cunoscută şi ca secta Moon, sectă care a devenit, în timp, un adevărat imperiu financiar (n. 1920, pe teritoriul actual al Coreei de Nord)

– 2016: A murit regizorul american Leslie H. Martinson, primul realizator al filmului „Batman” (n. 1915)

– 2016: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Jean-Christophe Yoccoz, specializat în teoria sistemelor dinamice (n. 1957)

– 2017: A murit John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea (n. 1927)

– 2019: A murit fotograful de modă și regizorul german de documentare Peter Lindbergh; „creatorul” supermodelelor din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1944) – 1 an

Calendarul zilei – 2 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 septembrie 2020, 05:20 / actualizat: 2 septembrie 2020, 10:19

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare online

*ora 12:00 – şedinţa în plen – Vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei deputatului Valeriu- Andrei Steriu)

– Validarea unui mandat de deputat.

– Depunerea Jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor de către deputatul a cărui mandat au fost validat.

– Dezbateri asupra altor probleme înscrise pe ordinea de zi.

* la finalizarea dezbaterilor  – Vot final electronic la distanță

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc afişarea primelor rezultate la probele scrise (până la ora 12:00), urmată de etapa depunerii contestaţilor, în aceeaşi zi, în intervalul orar 14:00 – 20:00

– Cultură

* Teatrul Nottara prezintă, în cadrul Stagiunii estivale (2 iul. – 17 sep.) și al proiectului Teatru în TVR, spectacolul „Despre olteni, cu dragoste”, după Marin Sorescu, scenariul şi regia: Constantin Fugaşin, scenografia: Luana Drăgoiescu, ilustraţia muzicală: Ilie Vorvoreanu, cu: Ion Haiduc, Ada Navrot, Daniela Minoiu, Ion Grosu, Sorin Cociş, Dani Popescu, Alexandra Aga / Mihaela Subţirică, Dan Alexandru Năstase, Gigi Iordache, Eduard Cârlan, Alexandru Mike Gheorghiu, Raluca Tiţa, Eduard Epure – ora 20:00

* Gala de Închidere a ediției a XVI-a BIFF (27 august – 2 septembrie) va avea loc astăzi, de la ora 19:30, la Cinema Muzeul Țăranului. După anunțarea câștigătorilor și acordarea premiilor oferite de Institutul Cultural Român, se va putea urmări filmul „The Truth”, în regia lui Hirokazu Koreeda cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, ce a deschis Festivalul de la Veneția în 2019

– S-a întâmplat într-o zi de 2 septembrie

* Cu 578 de ani în urmă (1442) Iancu de Hunedoara obţinea, în bătălia de pe cursul superior al Ialomiţei, o strălucită victorie asupra turcilor, conduşi de Şehabeddin, beglerbegul Rumeliei. Victoria de pe Ialomiţa a marcat începutul campaniei ofensive a lui Iancu de Hunedoara împotriva Imperiului Otoman

* Acum 354 de ani (1666) izbucnea „marele incendiu” al Londrei, care, timp de cinci zile, a distrus o mare parte a oraşului. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al oraşului. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, şi mare parte din clădirile autorităţilor orăşeneşti. S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morţilor în urma incendiului nu este cunoscut dar, prin tradiţie, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar şase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci şi a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, şi pe acela că focul ar fi carbonizat total rămăşiţele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate

* Cu 191 de ani în urmă (1829) prin Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol (azi Edirne), care încheia războiul ruso-turc din anii 1828-1829, Principatele Române (aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman şi protectoratul Rusiei) îşi recăpătau autonomia administrativă (2/14)

* Cu 172 de ani în urmă (1848), între 2/14 şi 16/28 septembrie, a avut loc a treia Adunare naţională de la Blaj. Cei aproximativ 60.000 de participanţi nu au recunoscut „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria, astfel începând formarea unei oşti populare române sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever şi Iovian Brad

* Acum 102 ani (1918), în cadrul Congresului de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor, s-a votat o moţiune prin care s-a cerut dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor asuprite (2/15)

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de când s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial, declanşat la 1.IX.1939, prin atacul Germaniei asupra Poloniei. La data de 2.IX.1945 a fost semnat actul capitulării necondiţionate a Japoniei. Conflagraţia a antrenat 62 de state, pe teritoriul cărora locuia o pondere de 80% din populaţia globului. Acţiuni militare au avut loc pe teritoriul a 40 de state, fiind mobilizaţi 110 milioane de oameni. În război au murit între 50 şi 55 de milioane de persoane, dintre care 27 de milioane au fost ucise pe front

* În urmă cu 44 de ani (1976) se inaugura magazinul „Unirea” din Bucureşti, actualul „Unirea Shopping Center”

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a intrat în vigoare Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989. România a ratificat Convenţia la 27.IX.1990

* Într-o zi de 2 septembrie, acum 25 de ani (1995), s-a deschis la Cleveland, statul Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock

Aniversări – Comemorări

– 1831: S-a născut folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (m. 1890)

– 1860: S-a născut compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (m. 1935) – 160 de ani

– 1861: S-a născut Mircea Demetriade, poet şi dramaturg; a tradus din lirica franceză; fiul actorului Costache Demetriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu (m. 1914)

– 1887, 2/14: S-a născut matematicianul Simion Stoilow; considerat întemeietor al şcolii româneşti de matematică modernă; unul dintre creatorii, pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1945 (m. 1961)

– 1895: S-a născut D.[umitru] I.[on] Suchianu, jurist, sociolog, eseist, traducător, istoric, critic literar şi de film (m. 1985) – 125 de ani

– 1900: A murit Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877; frate cu istoricul Nicolae Densuşianu şi tatăl criticului Ovid Densusianu (n. 1837) – 120 de ani

– 1916: S-a născut Zsigmond (Sigismund) Jakó Pal, istoric de naţionalitate maghiară din România; specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene, în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; membru de onoare al Academiei Române din 1996 (m. 2008)

– 1917: S-a născut medicul ftiziolog Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1995)

– 1920: S-a născut actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (m. 1993) – 100 de ani

– 1923: S-a născut pictorul Virgil Preda, personalitate de prim rang a artei plastice românești (m. 2011)

– 1928: S-a născut Alexandru Duţu, istoric şi critic literar, comparatist şi traducător (m. 1999)

– 1935: S-a născut poetul Damian Ureche (m. 1994) – 85 de ani

– 1942: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Diodor Nicoară; a fost la conducerea artistică a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara din 1969 până în 2006

– 1947: S-a născut publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (m. 2011)

– 1952: S-a născut Gheorghe Iancu, jurist, profesor universitar, doctor în drept, Avocat al Poporului în perioada septembrie 2011 – iulie 2012

– 1955: S-a născut jucătoarea de tenis şi antrenoarea Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977 (m. 2015) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Ruxandra Donose, una dintre cele mai celebre mezzosoprane ale lumii

– 1966: A murit Teodor Murăşanu, poet, preot greco-catolic, pedagog, deţinut politic; unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică, a iniţiat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori ardeleni ai epocii; tatăl academicianului Camil Mureşanu (n. 1891)

– 1973: A murit medicul Voinea Marinescu; contribuţii în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de ţesuturi şi organe, în chirurgia cardio-vasculară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1915)

– 1996: A murit germanistul Jean Livescu; lucrări de istorie literară, didactice şi lexicografice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1906)

– 2002: A murit Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (n. 1939)

– 2004: A murit juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2005: A murit Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat şi om politic liberal; deţinut politic între anii 1959 şi 1964 (n. 1919) – 15 ani

– 2009: A murit Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (n. 1923)

– 2015: A murit soprana, violonista şi profesoara Eleonora Enăchescu (n. 1952) – 5 ani

– 2016: A murit Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (n. 1932)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (1934-2006) (n. 1939)

– 2017: A murit Gheorghe Istrate, poet şi publicist (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dublin: Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, va susține un discurs în cadrul think tank-ului Institutului Afacerilor Internaționale și Europene

-Sofia, Bulgaria: Urmează dezbaterea parlamentară așteptată cu privire la un proiect al unei noi constituții

Vatican: Reluarea întâlnirilor cu publicului al Papei Francisc, într-o curte închisă a Palatului Apostolic

-Washington: Discuții între guvernele din Kosovo și Serbia la Casa Albă

-New York: Discuție privind Covid-19 cu președintele Fed New York, John Williams, organizată de Comitetul Bretton Woods

– Tokyo: Sunt marcați 75 de ani de la predarea Japoniei, care a încheiat al Doilea Război Mondial

– Hanoi, Vietnam: Sunt marcați 75 de ani de la proclamarea de către Ho Chi Minh a independenței Vietnamului

– Paris: Termene în procesul atacurilor teroriste din ianuarie 2015 asupra sediului revistei Charlie Hebdo, Montrouge și a supermarketului Hypercacher (2 sep. – 10 nov.)

-Harare, Zimbabwe: Procesul de corupție al fostului vicepreședinte Phelekezela Mphoko (2- 4 sep.)

-Bamako, Mali: Termen în procesul de judecare a lui Clément Dembélé, activist anticorupție

– Nuuk, Danemarca: Decizia finală a consiliului orașului Nuuk de a păstra statuia colonistului Hans Egede, în urma unui referendum favorabil

– Cébazat, Franța: Compania Michelin prezintă un prototip de mașină de curse cu hidrogen

– Paris: Genocidul din Rwanda: Curtea de Casație examinează recursul omului de afaceri Félicien Kabuga împotriva predării sale în fața justiției internaționale

– Italia: Cea de-a 77-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția (2 – 12 sep.)

– Madrid: Săptămâna Modei (2 – 7 sep.)

– Lausanne, Elveția: Atletism – Liga de Diamant 2020, Reuniunea de la Lausanne

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Socialiste Vietnam; aniversarea proclamării republicii/1945 – 75 de ani

– 1397: A murit Francesco Landini, poet, organist şi compozitor italian (n. ~1325)

– 1652: A murit pictorul spaniol José de Ribera y Cucó (Jusepe de Ribera) (n. 1591)

– 1675: S-a născut William Somervile, poet englez (m. 1742) – 345 de ani

– 1764: A murit Nathaniel Bliss, astronom regal englez (n. 1700)

– 1805: S-a născut Esteban Echeverría, scriitor şi om politic argentinian (m. 1851) – 215 ani

– 1814: S-a născut istoricul şi arheologul german Ernst Curtius (m. 1896)

– 1834: A murit inginerul şi arhitectul scoţian Thomas Telford (n. 1757)

– 1840: S-a născut scriitorul italian Giovanni Verga (m. 1922) – 180 de ani

– 1852: S-a născut Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (m. 1935)

– 1853: S-a născut Wilhelm Ostwald, chimist, fizician şi filosof german; a descoperit legea diluţiei unui electrolit (1888); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1909 (m. 1932)

– 1854: S-a născut Hans Henrik Jæger, scriitor şi filosof norvegian (m. 1910)

– 1865: A murit Sir William-Rowan Hamilton, matematician şi fizician irlandez; lucrări în domeniile algebrei, opticii şi mecanicii analitice (n. 1805) – 155 de ani

– 1894: S-a născut scriitorul austriac Joseph Roth (m. 1939)

– 1895: S-a născut Monique Saint-Hélier (născută Berthe Briod), scriitoare şi pictoriţă elvețiană (m. 1955) – 125 de ani

– 1908: S-a născut Nikolai A. Kozyrev, astronom şi astrofizician rus, cunoscut pentru descoperirile sale privind activităţile vulcanice de pe Lună (m. 1983)

– 1910: A murit pictorul francez Henri Rousseau (supranumit „Le Douanier” – Vameşul); considerat unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai picturii naive din secolul XX (n. 1844) – 110 ani

– 1922: A murit scriitorul Henry Lawson, personalitate reprezentativă a culturii australiene (n. 1867)

– 1922: S-a născut fizicianul american Arthur Ashkin, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2018, care a lucrat la Bell Laboratories și Lucent Technologies, având contribuții esențiale în optică

– 1923: S-a născut matematicianul francez René Frédéric Thom; lucrări de topologie; a elaborat „teorema catastrofei”, cu largi aplicaţii în fizică, biologie şi ştiinţe sociale (m. 2002)

– 1928: S-a născut pianistul şi compozitorul american de jazz Horace Silver, pionier al curentului hard bop din anii 50 ai secolului XX (m. 2014)

– 1928: S-a născut cineastul american Mel Stuart (numele la naştere – Stuart Solomon) (m. 2012)

– 1937: A murit Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (n. 1863)

– 1938: S-a născut actorul italian Giuliano Gemma, devenit celebru pentru rolurile sale din numeroase filme western italiene, denumite ”western spaghetti” (m. 2013)

– 1940: S-a născut Régis Debray, filosof, jurnalist şi academician francez – 80 de ani

– 1944: S-a născut Gilles Marchal, compozitor și interpret francez (m. 2013)

– 1955: A murit Rudolf Kattnigg, compozitor, pianist și dirijor austriac (n. 1895) – 65 de ani

– 1964: S-a născut, la Beirut, în Liban, actorul, regizorul şi producătorul canadian Keanu Reeves

– 1966: S-a născut Salma Hayek, actriţă, regizoare şi producătoare de film americană, de origine mexicană

– 1969: A murit Hồ Chí Minh (Ho Şi Min), om politic vietnamez, preşedinte al R.D.Vietnam (1945-1969); unul dintre fondatorii Partidului Comunist din Indochina (1930) şi al Ligii pentru Independenţa Vietnamului (1941); a condus lupta de eliberare a ţării de sub stăpânirea colonială franceză (1946-1954) şi împotriva regimului de la Saigon, aliat al SUA (1959-1969) (n. 1890)

– 1973: A murit scriitorul, poetul, filologul şi profesorul britanic John Ronald Revel Tolkien, creatorul trilogiei „Stăpânul inelelor”; considerat „tatăl” literaturii fantastice, mai exact al subgenului „high fantasy” (n. 1892, în Republica Sud Africană)

– 1981: A murit compozitorul polonez Tadeusz Baird (n. 1928)

– 1995: A murit dirijorul ceh Václav Neumann (n. 1920) – 25 de ani

– 2000: A murit Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (n. 1902) – 20 de ani

– 2001: A murit Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi umane – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town/RSA (n. 1922)

– 2004: A murit Joan Oró, om de știință catalan, ale cărui cercetări au fost deosebit de importante în stabilirea originii vieţii (n. 1923)

– 2012: A murit compozitorul portughez de muzică clasică Emmanuel Nunes, stabilit în Franţa din 1964 (n. 1941)

– 2013: A murit actriţa franceză Valérie Benguigui (n. 1965). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1961

– 2013: A murit economistul şi profesorul american de origine britanică Ronald (Harry) Coase; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1991 (n. 1910)

– 2013: A murit scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (n. 1919)

– 2017: A murit Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (n. 1927)

Calendarul zilei – 1 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 2 septembrie 2020, 10:19

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente

-Camera Deputaților

* ora 13:00 – până la epuizarea ordinii de zi       – şedinţa în plen -Din program:

1. Intonarea Imnului naţional al României;
2. Deschiderea lucrărilor celei de-a doua sesiuni ordinare din anul 2020 a Camerei Deputaţilor;
3. Aprobarea locurilor din Biroului permanent care revin fiecărui grup parlamentar, pe funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor, potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare;
4. Prezentarea de către liderii grupurilor parlamentare a eventualelor modificări în componenţa şi conducerea acestora, a propunerilor nominale privind locurile care le revin pe funcții în Biroul permanent și a reprezentanților în Comisia de numărare și validare a voturilor;
5. Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi a chestorilor Camerei Deputaţilor.
6. Aprobarea componenței nominale a Comisiei de numărare și validare a voturilor;
7. Desfăşurarea votului secret, cu bile, asupra listei candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent – votul secret cu bile se va desfășura în sala Biroului permanent al Camerei Deputaților -sala ,,Barbu Catargiuˮ , după următorul program:

• ora 13:30: Grupul parlamentar PSD (30 minute)
• ora 14:00: Grupul parlamentar PNL și Deputați neafiliați (30 minute)
• ora 14:30: Grupul parlamentar USR (15 minute)
• ora 14:45: Grupul parlamentar Pro Europa (15 minute)
• ora 15:00: Grupul parlamentar UDMR (15 minute)
• ora 15:15: Grupul parlamentar al minorităților naționale (15 minute)
• ora 15:30: Grupul parlamentar PMP (15 minute)

8. Prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului

– Economic

* Are loc evenimentul online „The Power Table – Cum arată rezultatele pe trimestrul II 2020 și cum investim”, ediția a 3-a, în cadrul căruia vor fi analizate companiile relevante listate la Bursa de Valori București – ora 18:00. Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, al SSIF Goldring S.A., Dendrio (pentru partea de logistică) și al Financial Intelligence (partener media)

– Cultură

* Teatrele şi cinematografele, dar şi restaurantele vor putea fi deschise, probabil, din 1 septembrie, cu respectarea condiţiilor de siguranţă sanitară, în contextul pandemiei de COVID-19

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Căpcăunul şi cocoşul” şi „Iepurele care a traversat marea”, Poveşti japoneze de Florea Ţuiu, cu Vlad Robaş

* Timișoara: Teatrul Național din Timișoara lansează, la începutul lunii septembrie, în deschiderea stagiunii 2020 – 2021, cea de-a XXV-a ediție a celui mai important festival dedicat dramaturgiei românești, Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești (FEST-FDR). Ca urmare a contextului actual al crizei sanitare, ediția din acest an a FEST-FDR se va numi „S.O.S. 2020”. Teatrul Național pune în practică o nouă formulă a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, colând o serie de spectacole ale teatrului, repaginate în aer liber, cu selecția națională de spectacole a FEST-FDR pe noua scenă de teatru în aer liber creată de Teatrul Național în acest scop. În această formulă, FEST-FDR, eveniment susținut de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Timișoara, va transforma Naționalul din Timișoara în epicentrul teatrului românesc, pentru a asigura respectarea normelor de siguranță și protecție împotriva Covid-19, Teatrul Național construind o scenă în aer liber – un nou spațiu pentru teatru în Parcul civic, în jurul Sălii 2. Din program:

• ora 20:00 – Primele reprezentații ale lunii septembrie sunt programate în zilele de 1 și 2 septembrie, cu spectacolul „Aeroport” de Ștefan Caraman, regia artistică Ion-Ardeal Ieremia

* Timişoara: La Iulius Gardens, de la ora 20:30 va fi proiectat filmul “Voyage dans la lune/Călătorie pe lună”, povestit de Irina-Margareta Nistor. Călătoria în lumea lui Georges Melies va continua de la ora 21:00, când pe marele ecran va rula filmul „Hugo”, al lui Martin Scorsese

-Diverse

* Romfilatelia propune colecționarilor o nouă tematică dedicată Patrimoniului UNESCO, dar și aniversării a 30 de ani de la înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin emisiunea de mărci poștale „Delta Dunării. Lebede”, care va fi disponibilă începând de astăzi, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul „prima zi”, coala de 32 timbre, minicoala de 4 timbre cu manșetă ilustrată și bloc de 4 timbre nedantelate

– S-a întâmplat într-o zi de 1 septembrie

* Se împlinesc 420 de ani (1600) de când nobilimea transilvăneană a refuzat să participe la Dieta de la Sebeşul săsesc convocată de Mihai Viteazul, a proclamat insurecţia şi l-a ales conducător pe Ştefan Csáki. Generalul austriac George Basta, comandantul trupelor imperiale, s-a alăturat nobilimii

* Cu 263 de ani în urmă (1757) cărturarul Dimitrie Eustatievici Braşoveanul (n. 1730 – m. 1796) încheia, la şcheii Braşovului, redactarea „Gramaticii româneşti”, prima lucrare de acest fel, dedicată domnitorului muntean Constantin Nicolae Mavrocordat. Partea a şasea, „Pentru prosodie”, este considerată cel dintâi tratat românesc de versificaţie. Lucrarea s-a păstrat în două copii manuscrise, din 1757 şi 1774

* Acum 216 ani (1804) astronomul german Karl Ludwig Harding a descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din sistemul solar pe care l-a denumit Juno. Este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală şi unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este 3 Juno, fiind numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera)

* Se împlinesc 150 de ani (1870), de când, între 1 şi 2 septembrie, a avut loc Bătălia de la Sedan (localitate în nordul Franţei), desfăşurată în cadrul Războiului franco-prusac (iulie 1870-mai 1871), în urma căreia trupele franceze au fost încercuite şi înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea şi proclamarea republicii şi a Comunei din Paris

* Cu 148 de ani în urmă (1872) era inaugurată oficial Gara de Nord din Bucureşti (numită, până în 1888, „Gara Târgoviştii”), odată cu deschiderea oficială şi darea în exploatare a căii ferate Roman – Galaţi – Bucureşti – Piteşti  (1/13)

* Acum 127 de ani (1893) intra în vigoare „Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale”, promulgată prin Decret Regal de Carol I, lege care prevedea instituirea unui Corp de pază şi ordine cu caracter militarizat în toate localităţile rurale din ţară, deoarece structurile anterioare nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren şi nu corespundeau unui stat modern european. Această lege a pus accentul pe atribuţiile Jandarmeriei Rurale de a „veghea în localităţile rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi executarea legilor”, stipulându-se, totodată, garantarea unei circulaţii normale şi civilizate pe principalele căi de comunicaţie ale ţării (1/13)

* Cu 108 ani în urmă (1912), în sala „Eforie” din București, a avut loc premiera filmului „Războiul Independenței”. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme, filmul fiind prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta

* Acum 98 de ani (1922) era inaugurată, la Rio de Janeiro (Brazilia), prima expoziţie de produse româneşti în America de Sud

* În urmă cu 91 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisie de teatru pentru copii, cu piesa „Pufuşor şi Mustăcioară”, de Victor Ion Popa

* Acum 81 de ani (1939) era declanşat cel de-Al Doilea Război Mondial, prin atacul Germaniei asupra Poloniei (sfârşitul războiului a fost la 2.IX.1945, când s-a semnat actul capitulării necondiţionate a Japoniei)

* Cu 74 de ani în urmă (1946) era fondată Agenţia Austriacă de Presă – APA (Austria Presse Agentur, cu sediul la Viena)

* Acum 69 de ani (1951) se încheia, la San Francisco, la iniţiativa SUA, pactul ANZUS (Australia, Noua Zeelandă şi SUA), sistem defensiv de alianţe pentru apărarea intereselor din zona Pacificului ale statelor semnatare (intrat în vigoare la 28.IV.1952)

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când a fost înfiinţată Filarmonica de Stat din Cluj (concertul inaugural a avut loc la 4.XII.1955)

* Cu 61 de ani în urmă (1959) erau reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Japonia. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte. La data de 1.VI.1964 reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokio şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade

* Acum 16 ani (2004) un comando terorist cu 32 de membri a luat ostatici peste 1.300 de copii şi părinţi în Şcoala nr. 1 din oraşul Beslan din republica Osetia de Nord. Ei cereau retragerea ruşilor din Cecenia. După două zile de pseudo-negocieri, schimburile de focuri între teroriştii pro-ceceni şi forţele speciale ruse s-au încheiat cu moartea teroriştilor (mai puţin unul), cu moartea a 344 de civili (din care 176 erau copii) şi rănirea altor 700 de persoane. Masacrul a fost revendicat de liderul radical separatist cecen Şamil Basaev

* Se împlinesc 10 ani (2010) de la încheierea războiului din Irak (declanşat la 20.III.2003). La data de 20.III.2003 aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Bagdadului, la scurt timp după expirarea ultimatumului formulat de preşedintele SUA, George Bush, la adresa lui Saddam Hussein. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunţat (la ora 4:50) declanşarea războiului

* Într-o zi de 1 septembrie, cu 7 ani în urmă (2013), au început mai multe proteste în București față de proiectul Roșia Montană. În zilele de 11 şi 13 septembrie, 33 de mineri s-au blocat în subteran la Roșia Montană cerând ca „toți reprezentanții grupurilor parlamentare să vină la Roșia Montană să discute cu ei și să vadă în ce stare au ajuns”, oamenii renunţând la protest şi ieşind la suprafaţă în urma vizitei premierului Victor Ponta. La data de 15 septembrie, la București, în cea de-a 15-a zi consecutivă de proteste, 10.000 de manifestanţi au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roșia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern, aceasta considerând, conform raportului, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România

* Acum 3 ani (2017) era inaugurat oficial, la Hamburg, în Germania, cel mai mare și mai puternic laser cu raze X cu electroni liberi, ”European XFEL”. Realizat prin colaborarea dintre 11 ţări, în principal Germania şi Rusia, dar şi Franţa şi Elveţia, cu o lungime de 3,4 km, acesta generează raze X extrem de intense (poate să producă până la 27.000 de flash-uri pe secundă) care pot fi folosite de cercetătorii din întreaga lume în domeniile medicină, biologie, chimie, energie și tehnologia informației

Aniversări – Comemorări

– Începutul anului bisericesc. Sf. Cuvios Dionisie Exiguul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfântul cuv. Simeon Stilitul. Începutul Anului Nou Bisericesc (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua rugăciunii pentru mediu” (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– „Ziua Diplomaţiei Române”; a fost instituită prin Legea nr. 269/2003, privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României, „pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României”. În preajma acestei zile are loc și Reuniunea Anuală Diplomației Române, eveniment organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe și dedicat Corpului diplomatic și consular român

– „Ziua Informaticienilor Militari” – la 1.IX.1963 a luat fiinţă prima unitate specializată a Armatei române cu atribuţii de concepţie, coordonare şi înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor (Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării)

– „Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”; stabilită prin Ordinul 539/9 mai 2008, emis de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 983 din 1990 prin care Delta Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei

– 1847: S-a născut Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din 1881 (m. 1907). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 1 octombrie 1847

– 1862: S-a născut chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (m. 1941)

– 1874, 1/13: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) astronomul Nicolae Donici; cercetări asupra eclipselor de Soare, efectuate în diverse ţări de pe glob (Spania, Indonezia, Cambodgia ş.a.), şi asupra luminii zodiacale (Sahara, 1946); a fost unul dintre pionierii Uniunii Astronomice Internaţionale; membru de onoare al Academiei Române din 1922 (m. 1956)

– 1891: S-a născut Teodor Naum, filolog şi traducător (valoroase traduceri din patrimoniul clasicismului antic); a făcut parte din gruparea filologilor de la „Muzeul Limbii Române”, unde Sextil Puşcariu l-a asociat la elaborarea „Dicţionarului Academiei Române”, precum şi a altor lucrări de interes naţional (m. 1980)

– 1896: S-a născut Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (m. 1988)

– 1901: S-a născut Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (m. 1972). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă naşterea la 8.IX.1901

– 1910, 1/14: S-a născut (la Sankt-Petersburg, Rusia) Olga Necrasov, zoolog şi antropolog român de origine rusă; contribuţii în domenii ca: serologie antropologică, anatomie umană şi comparată, biometrie, biostatică, craniologie şi bioantropologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2000) – 110 ani

– 1920: S-a născut poeta și prozatoarea Marta Miclescu; considerată „diplomatul cultural al Brezei”, s-a dedicat misiunii de a revitaliza cultura în „Triunghiul cultural Gugești – Huși – Breaza”; a pus bazele Cenaclului Literar „Lira” de la Breaza şi a publicat revista „Breaza – sectorul 7 al Capitalei” (m. 2017) – 100 de ani

– 1923: S-a născut pictorul Vlad Florescu (m. 1986)

– 1929: S-a născut biologul Viorica Simionescu, cadru didactic şi cercetător de prestigiu; timp de peste patru decenii a fost profesor la Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie de la Universitatea din Iaşi; a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice privind probleme de zoologie (m. 1990)

– 1929: S-a născut dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972 (m. 2000)

– 1930: A murit Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (n. 1872) – 90 de ani. NOTĂ: Mai multe surse menționează decesul la 21.II.1930

– 1940: S-a născut Alexandru Grigore, poet şi traducător (a tradus din Evgheni Evtuşenko, Vladimir Maiakovski, Alexandr Blok) (m. 1981) – 80 de ani

– 1941: S-a născut soprana română de etnie maghiară Júlia Várady, stabilită în Germania

– 1941: A murit matematicianul şi astronomul Gheorghe Bratu; fondatorul Observatorului astronomic din Cluj şi directorul acestuia (1920-1923, 1928-1941), a instalat, în 1933, luneta Prin cu obiectiv Zeiss 20-300 cm şi telescopul Newton 50-250 cm construit de Casa Couder; a elaborat cursul de astronomie şi a ţinut numeroase conferinţe pe teme astronomice în cadrul Extensiunii universitare şi la Universitatea de vară de la Vălenii de Munte; a întemeiat şi a condus Alliance Française filiala Cluj; a donat Observatorului astronomic biblioteca sa de specialitate, alcătuită din aproape 400 de cărţi şi reviste (n. 1881)

– 1943: S-a născut Constantin M. Popa, critic şi istoric literar, poet şi publicist (m. 2016)

– 1944: A murit Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1885)

– 1947: S-a născut poetul şi scriitorul Ion Mircea; unul din membrii fondatori ai publicaţiei „Echinox”

– 1948: A murit inginerul Dionisie Germani (Ghermani); contribuţii în hidraulică şi mecanica fluidelor, în special în domeniul legilor de similitudine; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1877)

– 1949: S-a născut actriţa Elena Albu (m. 2003)

– 1949: S-a născut actriţa Luminiţa Gheorghiu, protagonista peliculei „Poziţia copilului”, în regia lui Călin Netzer, filmul care a obţinut marele trofeu la Festivalul de Film de la Berlin, în 2013

– 1953: A murit lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (n. 1879)

– 1963: A murit actorul Jules Cazaban (n. 1903)

– 1964: A murit dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1887)

– 1972: A murit prozatoarea, poeta şi jurnalista Anişoara Odeanu (numele la naştere: Doina Stella Graţiana Peteanu) (n. 1912)

– 1974: A murit Coca Farago (prenumele la naştere: Ana-Virginia), poetă, prozatoare şi autoare dramatică; actriţă la teatrele din Craiova şi Cernăuţi; pictor scenograf la Teatrul Naţional din Craiova; fiica poetei Elena Farago (n. 1913)

– 1977: A murit Ştefan Tita, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1905)

– 1980: S-a născut Alexandra Velniciuc, actriţă şi prezentatoare TV – 40 de ani

– 1995: A murit (la München, Germania) Adrian Dohotaru, poet, dramaturg şi ziarist; fost secretar de stat în MAE (n. 1939) – 25 de ani

– 1996: A murit Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (n. 1945)

– 2008: A murit actorul Sorin Gheorghiu (n. 1939)

– 2008: A murit dirijorul Ion Iancu (n. 1931)

– 2008: A murit Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană germană de origine română, şefa grupului de Psihofizică de la Institutul „Max Planck” pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică/Biopsihologie de la Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt am Main; s-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contribuţii fundamentale privitor la plasticitatea neurală şi ambliopie (n. 1945)

– 2009: A murit Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (n. 1923)

– 2011: A murit medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei; unele dintre operaţiile efectuate au constituit premiere mondiale (n. 1930)

– 2017: A murit Zoe Petre, istoric, publicist, profesor și om politic; membru fondator al Alianţei Civice (1990), membru fondator şi vicepreşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonator al Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membru fondator al Solidarităţii Universitare şi preşedinte al acestui for (2001-2003), membru fondator şi vicepreşedinte al partidului „Acţiunea Populară” (2003), director al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, susține un interviu online pentru Politico Europe (ediția europeană a organizației americane de știri Politico care raportează Uniunii Europene)

– Ciudad de Mexico: Președintele mexican, Andrés Manuel López Obrador, susține cel de-al doilea discurs privind starea națiunii

-Nur-Sultan: Președintele Kazahstan, Kassym-Jomart Tokayev, susține un discurs în fața națiunii

– Beirut: Este planificată o nouă vizită a președintelui francez, Emmanuel Macron, după exploziile din Beirut

– Moscova: Întâlnirea șefilor diplomației din țările membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud (1 – 30 sep.)

– Viena: Reuniunea Comisiei mixte a Planului comun de acțiune (PAGC / JCPoA) privind energia nucleară iraniană

– Australia: Încetarea perioadei de interzicere a vaselor de croazieră

– Londra: Continuarea negocierilor pentru un acord comercial post-Brexit cu Statele Unite

– Franța: Reluarea cursurilor școlare

-Rusia: Reluarea cursurilor școlare

-Hong Kong, China: Începerea unei campanii de testare voluntară pentru Covid-19

– Gdansk, Polonia: A 81-a aniversare a invaziei Poloniei de către Germania nazistă, fapt ce a dus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial

– Paris: Începerea preconizată a experimentelor terapeutice cu cannabis, sub egida Agenției Medicamentelor

– Paris: Urmează să fie luată o decizie cu privire la organizarea sau amânarea Târgului Internațional de Artă Contemporană – FIAC, programat a avea loc în perioada 22-25 octombrie

– Paris: Lansarea preconizată a noului roman al lui Ken Follett, „Seara și dimineața”

– Doha, Qatar: Reluarea transportului public

– Namibia: Redeschiderea siturilor turistice și a frontierelor pentru vizitatorii internaționali

– Senegal: Redeschiderea cursurilor universitare

-Los Angeles:Lansarea filmului documentar „Unfit: The Psychology of Donald Trump”

– Hong Kong, China: Turneul mondial de Badminton BWF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Nealinierii”; instituită la sesiunea solemnă a Conferinţei ministeriale a ţărilor nealiniate de la Delhi (februarie 1981); în perioada 1-6.IX.1961 a avut loc, la Belgrad, prima conferinţă a şefilor de stat şi de guvern din ţările nealiniate din Europa, Asia, Africa şi America Latină; cu prilejul reuniunii a fost consacrată „mişcarea ţărilor nealiniate” sau „nealinierea” ca noţiune politică; a fost semnată „Declaraţia de la Belgrad”, unul dintre principalele documente programatice ale nealinierii

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creaţiei”; celebrată în Biserica Romano Catolică pentru a șasea oară, a fost instituită de Papa Francisc printr-o Scrisoare din august 2015, adresată cardinalilor Peter Turkson, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace, şi Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Papa Francisc a scris că această zi „va oferi fiecărui credincios şi comunităţilor oportunitatea preţioasă de a reînnoi adeziunea personală la propria vocaţie de păzitori ai creaţiei, înălţând către Dumnezeu mulţumirea pentru lucrarea minunată pe care El a încredinţat-o îngrijirii noastre, invocând ajutorul Său pentru ocrotirea creaţiei şi milostivirea Sa pentru păcatele comise împotriva lumii în care trăim”. Instituirea acestei Zile este şi în comuniune cu Biserica Ortodoxă care de mai mulţi ani a dedicat ziua de 1 septembrie rugăciunii pentru mediu

– Ziua Naţională a Republicii Slovace. Ziua Constituţiei – 1992

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Uzbekistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– 1653: La această dată a fost botezat Johann Pachelbel, organist şi compozitor german (înmormântat în 1706)

– 1715: A murit regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (n. 1638) – 305 ani

– 1848: S-a născut Auguste Forel, psihiatru, neuropatolog şi entomolog elveţian; lucrări în domeniul morfologiei şi fiziopatologiei cerebrale; a abordat şi o serie de subiecte revoluţionare pentru timpul său, cum ar fi homosexualitatea; a luptat împotriva alcoolismului (m. 1931)

– 1854: S-a născut compozitorul german Engelbert Humperdinck (m. 1921)

– 1858: S-a născut chimistul austriac Carl Auer von Welsbach; a inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele („becul lui Auer”) (m. 1929)

– 1875: S-a născut romancierul american Edgar Rice Burroughs, renumit pentru cărţile din seria „Tarzan” (m. 1950) – 145 de ani

– 1877: S-a născut fizicianul englez Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1922 (m. 1945)

– 1878: S-a născut dirijorul italian Tullio Serafin (m. 1968)

– 1915: S-a născut arbitrul britanic de fotbal Ken Aston (Kenneth George Aston); a adus multe îmbunătăţiri în arbitrajul fotbalului, printre ele fiind cartonaşele galbene şi roşii (1970) (m. 2001) – 105 ani

– 1922: S-a născut Vittorio Gassman, actor şi regizor de film şi scenarist italian (m. 2000)

– 1925: S-a născut Roy Jay Glauber, fizician și profesor american; pionier al opticii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2005, împreună cu John Hall și Theodor Hänsch, pentru contribuții la teoria cuantică a coerenței optice (2005) (m. 2018) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Michel Serres, filosof, istoric al științelor și profesor francez (m. 2019) – 90 de ani

– 1935: S-a născut dirijorul şi muzicianul japonez Seiji Ozawa; cunoscut în special pentru interpretările lucrărilor romantismului târziu. A ajuns celebru în urma ocupării posturilor de director muzical al Orchestrei Simfonice din Boston (Boston Symphony Orchestra) şi de prim-dirijor şi director muzical al Operei de Stat din Viena – 85 de ani

– 1936: S-a născut chimistul ceh Antonin Holy; a jucat un rol central în crearea primelor medicamente anti-HIV (m. 2012)

– 1944: S-a născut dirijorul și compozitorul american Leonard Slatkin

– 1948: S-a născut actorul american James Rebhorn (m. 2014)

– 1953: A murit violonistul francez Jacques Thibaud (n. 1880)

– 1957: S-a născut Gloria Estefan, cântăreaţă şi compozitoare americană de origine cubaneză; supranumită „Regina muzicii latino pop”

– 1962: S-a născut fostul fotbalist olandez Ruud Gullit (Ruud Dil), actualmente antrenor de fotbal; a fost căpitanul echipei naţionale a Olandei, care a câştigat Campionatul European de fotbal din anul 1988

– 1970: A murit François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1952 (n. 1885) – 50 de ani

– 1982: A murit Sir Clifford Curzon, pianist englez (n. 1907)

– 1984: A murit pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (n. 1903)

– 1988: A murit fizicianul american Luis Walter Alvarez; a studiat particulele elementare; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1968 (n. 1911)

– 2006: A murit György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit din 1967 în Canada (n. 1910)

– 2012: A murit Hal David (numele la naştere: Harold Lane David), compozitor şi textier american (n. 1921)

– 2015: A murit actorul american Dean Carroll Jones (n. 1931) – 5 ani

– 2017: A murit Shelley Berman, comic de stand-up, poet și profesor american (n. 1925)

Calendarul zilei – 31 august

Publicat de Codrin RAITA, 31 august 2020, 05:00 / actualizat: 31 august 2020, 8:00

EVENIMENTE INTERNE

-Parlament

* ora 14:00 – ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților

• Astăzi, Moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul PNL – de la pandemie la pand e-mită generalizată” va fi supusă votului în Parlament

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

– Cultură

* La Grădina de Vară Herăstrău a Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, soprana Irina Baianţ a pregătit un concert special, cu arii şi duete celebre în care îi va avea ca invitaţi pe Florin Ristei şi Adrian Nour, iar Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga îi va acompania pe îndrăgiții solişti, începând cu ora 20:30

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Croitoraşul cel viteaz”, de Fraţii Grimm, cu Andrei Gâlcescu

– S-a întâmplat într-o zi de 31 august

* Acum 96 de ani (1924) România a ratificat Convenţia de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele (semnată la 24.VII.1923)

* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când, între 31.VIII şi 3.IX, au avut loc în toată ţara manifestaţii de protest împotriva „Dictatului de la Viena” (semnat cu o zi în urmă) şi a acceptării acestuia de către autorităţile române. Documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), semnate la Viena, prevedeau că partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Cu 72 de ani în urmă (1948) apărea Decretul privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (replică a poliţiei politice sovietice), cu atribuţiile de „apărare a cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare România contra duşmanilor din interior şi exterior”. Primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului

* Acum 59 de ani (1961) apărea Decretul Consiliului de Stat privind ratificarea de către România a Convenţiei asupra mării teritoriale şi zonei contigue şi a Convenţiei asupra mării libere, precum şi aderarea României la Convenţia asupra platoului continental (încheiată la Geneva, la 29.IV.1958)

* În urmă cu 26 de ani (1994), la Berlin, a avut loc ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 8.IX.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de când se înfiinţa, prin Ordonanţa de Guvern 121/2000, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului și coordonarea Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca

* Se împlinesc 10 ani (2010) de la încheierea oficială a misiunii trupelor americane de luptă din Irak. Până la sfârșitul anului 2011, între 35.000 și 50.000 de soldați americani au mai rămas în Irak, unde au antrenat forțele de securitate irakiene, au sprijinit proiectele de reconstrucție civilă și au lupta cu teroriștii.

* Acum 7 ani (2013), într-o ceremonie fără precedent în țara noastră, monseniorul și martirul Vladimir Ghika a devenit Fericit, fiind beatificat în prezența a peste 8.000 de persoane. El este celebrat în fiecare an la 16 mai, data la care s-a stins din viață. Fericitul Vladimir Ghika are un imn dedicat lui și o rugăciune specială

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Române”, instituită prin Legea nr. 53/2013; iniţiatorii Legii au pornit de la ideea că limba unei naţiuni este un puternic instrument de păstrare a identităţii naţionale, cu atât mai mult cu cât, în prezent, există peste 10 milioane de etnici români ce trăiesc în afara graniţelor de stat ale României; această zi poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific; manifestările au loc pentru a sprijini pe românii de acasă şi de pretutindeni în vederea conservării şi cultivării limbii române şi, prin aceasta, a valorilor identitare. NOTĂ: În R. Moldova, din 1990, la 31 august este marcată sărbătoarea „Limba noastră” (la 31.VIII.1989 Parlamentul de la Chişinău a votat trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin); din 2006, la aceeaşi dată, este organizat în Bucureşti „Concertul limbii române”, pe treptele Teatrului Naţional din Bucureşti

– 1868: A murit Dimitrie Cozacovici (Cosacovici), istoric şi filolog; s-a remarcat îndeosebi prin studii de filologie comparată şi de istorie privind românii sud-dunăreni, numărându-se printre pionierii dialectologiei române; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1790)

– 1870: S-a născut Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (m. 1896) – 150 de ani

– 1880: S-a născut Ştefan Braborescu, actor (elev al lui Nottara), regizor, profesor şi scriitor (m. 1971) – 140 de ani

– 1904: S-a născut Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1967)

– 1913, 31.VIII/13.IX: A murit inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1882)

– 1926: S-a născut scenograful Ion Ipser (m. 2006)

– 1927: S-a născut poetul Dan Deşliu; adept fervent al comunismului în deceniile cinci şi şase ale secolului XX, a început, de la sfârşitul anilor ’70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia (m. 1992)

– 1927: S-a născut prozatorul Radu Petrescu; considerat unul dintre precursorii şcolii postmoderniste româneşti, precum şi unul dintre cei mai mari autori români de jurnale (m. 1982)

– 1929: S-a născut tenorul Cornel Stavru (m. 2015)

– 1936: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Paul Adrian Vasilescu (m. 2012)

– 1937: S-a născut fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 – 1 octombrie 2003) (m. 2019)

– 1961: S-a născut Ioan Gyuri Pascu, muzician şi actor, membru al grupului „Divertis” (m. 2016)

– 2004: A murit Vlad Sorianu (pseudonim al lui Vasile Sporici), prozator, traducător şi critic literar (n. 1931)

– 2006: A murit scenograful Ion Ipser (n. 1926)

– 2011, 31.VIII/1.IX: A murit sculptorul, pictorul şi ceramistul Mircea Spătaru (n. 1937)

– 2012: A murit poeta Constanţa Buzea (n. 1941)

– 2013: A murit istoricul de artă, fotograful, curatorul şi colecţionarul de artă Mihai Oroveanu, director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală din 2001 (n. 1946)

– 2014: A murit Ștefan Andrei, demnitar din perioada comunistă, fost ministru de externe al României în perioada martie 1978 – noiembrie 1985 (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale 2020

– Santander, Spania: Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvino, va susține un discurs în cadrul unei conferințe online pe teme financiare

– Hanoi: Vietnamul găzduiește cea de-a 53-a reuniune ministerială a ASEAN și întâlniri conexe

-Bled, Slovenia: Forumul strategic anual la care participă șefi de guvern din Europa Centrală

– Berlin: Convocarea membrilor guvernului în fața deputaților din Bundestag, pentru a da explicații cu privire la afacerea Wirecard (31 aug. – 1 sep.)

– Shanghai, China: Rezultatele financiare semestriale ale Băncii Agricole a Chinei și profiturile din prima jumătate a anului ale gigantului petrolier chinez, Sinopec

– Haga, Olanda: Audieri ale Curții Internaționale de Justiție în cazul „blocajului” aerian din Qatar (31 aug. – 7 sep.)

– Kiev, Ucraina: Este preconizat sfârșitul perioadei de măsuri restrictive, încă în vigoare

– Baku, Azerbaidjan: Încheierea perioadei de măsuri restrictive, luate în vederea combaterii noului coronavirus

– Turcia: Reluarea cursurilor și a învățământului la distanță

– Atena: Termen limită pentru luarea unei decizii privind încetarea perioadei de izolare în lagărele de refugiați

– Gdansk, Polonia: A 30-a aniversare a acordurilor de la Gdansk, care autoriza crearea sindicatului Solidaritatea

-New York: O nouă audiere pentru Steve Bannon, fostul consilier Trump acuzat de delapidare

– Washington: Sunt marcați 10 ani de la încheierea misiunii de luptă americane în Irak

– New York: Cea de-a 140-a ediție a turneului de tenis US Open, doilea eveniment Grand Slam al anului. Se va desfășura pe terenuri dure în aer liber, la Centrul Național de Tenis USTA Billie Jean King din New York. Acesta va fi primul eveniment major de tenis de la începutul pandemiei mondiale COVID-19, în martie (31 aug. – 13 sep.)

– Belgia: Ciclism – BinckBank Tour (31 aug. – 6 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Kârgâzstan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– Ziua Naţională a Federaţiei Malaysia; aniversarea proclamării independenţei – 1957

– Ziua Naţională a Republicii Trinidad-Tobago; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Republica Moldova: Sărbătoarea „Limba noastră” (la 31.VIII.1989 Parlamentul de la Chişinău a votat trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin)

– 12 d.H: S-a născut împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), proverbial pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale (m. 41 d.H., asasinat)

– 1795: A murit compozitorul şi şahistul francez François-André Danican Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (n. 1726) – 225 de ani

– 1811: A murit Louis Antoine de Bougainville, navigator, explorator şi scriitor francez (n. 1729)

– 1834: S-a născut compozitorul italian Amilcare Ponchielli (m. 1886)

– 1867: A murit Charles Baudelaire, poet, estetician, critic literar, plastic şi muzical francez (n. 1821)

– 1870: S-a născut medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (m. 1952, în Olanda) – 150 de ani

– 1885: S-a născut DuBose Heyward, dramaturg, romancier şi poet american (m. 1940) – 135 de ani

– 1893: S-a născut harpista franceză Lily Laskine (m. 1988)

– 1900: A murit Sir John Bennet Lawes, chimist și agronom englez; fondatorul industriei de fertilizare articifială şi al staţiei experimentale de la Rothamsted, cea mai veche staţie de cercetare agricolă din lume (n. 1814) – 120 de ani

– 1908: S-a născut William Saroyan, scriitor american de origine armeană (m. 1981)

– 1925: S-a născut Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (m. 2003) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul american de film James Coburn (m. 2002)

– 1940: S-a născut saxofonistul american Wilton Felder, renumit muzician de jazz (m. 2015) – 80 de ani

– 1941: S-a născut compozitorul portughez de muzică clasică Emmanuel Nunes, stabilit în Franţa din 1964 (m. 2012)

– 1941: A murit poeta rusă Marina Ţvetaeva (n. 1892)

– 1945: S-a născut cantautorul, instrumentistul și producătorul nord-irlandez Van Morrison (prenumele la naştere: George Ivan) – 75 de ani

– 1945: S-a născut Itzhak Perlman, violonist, dirijor şi pedagog american de origine israeliană – 75 de ani

– 1945: S-a născut Bob Welch (Robert Lawrence „Bob” Welch, Jr), fost chitarist şi cântăreţ în trupa americană de muzică rock Fleetwood Mac (m. 2012) – 75 de ani

– 1949: S-a născut actorul şi producătorul american de film Richard Gere (nume complet: Richard Tiffany Gere)

– 1949: S-a născut Hugh David Politzer, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2004, împreună cu David Gross și Frank Wilczek, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1963: S-a născut cineastul indian Rituparno Ghosh, câştigător a 12 premii naţionale şi a altor câteva distincţii internaţionale (m. 2013)

– 1963: A murit pictorul francez Georges Braque, întemeietorul cubismului, alături de Pablo Picasso (n. 1882)

– 1967: A murit scriitorul şi ziaristul rus Ilya Ehrenburg (n. 1891)

– 1971: S-a născut violonistul rus (naturalizat belgian) Vadim Repin

– 1973: A murit regizorul american de film John Ford (n. 1895)

– 1984: A murit pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (n. 1903)

– 1986: A murit sculptorul englez Henry Moore, unul din cei mai însemnați animatori ai sculpturii moderne (n. 1898)

– 1997: A murit (într-un accident rutier la Paris) lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului moştenitor Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (n. 1961)

– 2002: A murit George Hornidge Porter, Baron Porter of Luddenham, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1967 (n. 1920)

– 2013: A murit Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (n. 1939)

– 2014: A murit desenatorul, pictorul, ilustratorul și regizorul indian Bapu (Satthiraju Lakshmi Narayana) (n. 1933)

– 2016: A murit fotoreporterul francez Marc Riboud (n. 1923)

– 2019: A murit Immanuel Maurice Wallerstein politolog, istoriograf, sociolog și profesor american; unul dintre pionierii studiilor despre efectele mondializării; cunoscut pentru viziunea critică asupra capitalismului; cartea „The Modern World System”, publicată în 1974, cuprinde viziunea sa conform căreia sistemul lumii moderne este diferit de cel al imperiilor, prin controlul economic al unui centru dominant capitalist, exercitat asupra țărilor periferice (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 30 august

Publicat de Codrin RAITA, 30 august 2020, 05:16 / actualizat: 30 august 2020, 9:43

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Punguţa cu doi bani”, de Ion Creangă – Teatrul Ion Creangă, regia şi scenariul: Gabriela Dumitru
• ora 20:00 – „Dezbracă-te, vreau să-ţi vorbesc!”, de Marc Camoletti – Teatrul Elisabeta, regia: Şerban Puiu

* În cadrul Concursului „George Enescu”, are loc prima etapă, secțiunea Violoncel (online), în cadrul căreia membrii juriului vor analiza înregistrările trimise de concurenți cu repertoriul ales pe baza Regulamentului de Concurs. Înregistrările vor fi disponibile online pe website-ul Concursului www.festivalenescu.ro pentru iubitorii muzicii clasice, în perioada 30 august – 3 septembrie. Rezultatele primei etape a secțiunii, cea de Violoncel vor fi anunțate pe site-ul Festivalului pe 4 septembrie

* În cadrul Stagiunii de Vară a Teatrului Evreiesc de Stat, are loc spectacolul „Actul de Căsătorie” – ora 20:00, în curtea Școlii Italiene „Aldo Moro”

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara (2 iul. – 17 sep.), are loc spectacolul „Oglinda neagră”, spectacol-concert după schiţele lui I.L. Caragiale, cu: Cristina Juncu, Crenguţa Hariton, Mihaela Subţirică, Vlad Bălan, Rareş Andrici – producţie a Teatrului Nottara – ora 20:00, la Teatrul de vară, Herăstrău. Toate evenimentele se vor desfăşura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva COVID-19

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Vrejul de fasole”, de şi cu Emil Cătălin Negină
• ora 21:30 – Scenă din „Martiri” de Marius von Mayenburg, cu actorii Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Johanna Adam şi Valentin Spath

*Timișoara: În perioada 30 august-1 septembrie, are loc cea de-a doua ediție a Flight Film Festival: Science, Fiction, Technology, Music, în colaborare cu Asociatia Cinemascop cu proiecții de film și dezbateri în cadrul festivalului multidisciplinar Flight Festival. La cea de-a doua ediție, festivalul de film prezintă 3×3 William Eubank, o integrală cu filmele unuia dintre puținii regizori dedicați strict filmelor SF.William Eubank este un exemplu impecabil al îmbinării dintre tehnologia (numerică) a cinematografului și pasiunea pentru fanatastic a unui fan SF. Evenimentul este organizat de Fundaţia Academică Culturală Timişoara cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi Consiliului Judeţean Timiş.Locaţiile în care se desfăşoară activităţi pentru toate gusturile sunt Bastionul Theresia, Gradina de Vară a Filarmonicii Banatul, D’arc pe mal, Piaţa Sf. Gheorghe, Iulius Town şi Aerodromul Cioca. Din program:

• Carla’s Dreams, Irina Rimes, Roxen, Grimus, Toulouse Lautrec, Shiver, K-lu, Phaser, R.U.A, Persona, Allover, Kings are overrated, Dragoş Moldovan, Amalia Gaiţă şi mulţi alţii sunt artiştii care vor urca pe scena de la Aerodromul Cioca

– S-a întâmplat într-o zi de 30 august

* Se împlinesc 755 de ani (1265) de la prima mențiune documentară a Hunedoarei, sub numele de Hungnod. Numele Hungnod, cel menţionat ca fiind al aşezării din Evul Mediu, apare pentru prima dată în registrul de dijme papale. În acea vreme, comitatul Hunedoara, cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Documentele ungare plasează Hunedoara printre cele mai vechi oraşe din Transilvania. Istoria aşezării îşi are origini mult mai vechi, zona fiind locuită încă din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani în urmă, potrivit mărturiilor arheologice

* Se împlinesc 485 de ani (1535) de când s-a încheiat înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10.VIII.1534), ctitorie a domnitorului Moldovei Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546)

* Acum 322 de ani (1698) apărea, la Iaşi, prima scriere filosofică românească – „Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul” de Dimitrie Cantemir, aceasta fiind şi prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române şi străine existente în lucrare

* Cu 143 de ani în urmă (1877) avea loc a treia bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii din Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat puternica redută Griviţa-1. Au căzut în luptă maiorul Gheorghe Şonţu (1851-1877), căpitanul Valter Mărăcineanu (1840-1877) şi aproape 800 de soldaţi (30.VIII/11.IX)

* Acum 139 de ani (1881) inginerul francez Clément Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo din Franţa

* În urmă cu 106 ani (1914) a avut loc primul spectacol al „Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra” (cu piesa „Soţul ideal” de Oscar Wilde; în distribuţie: Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Constantin Toneanu). Compania s-a numit ulterior „Bulandra-Manolescu-Maximilian-Storin” şi a funcţionat, cu o întrerupere de doi ani în timpul Primului Război Mondial, până în 1941, fiind unul dintre cele mai importante teatre ale Capitalei (30.VIII/12.IX)

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când se semnau, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* În urmă cu 72 de ani (1948) apărea Decretul privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (replică a poliţiei politice sovietice), cu atribuţiile de „apărare a cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare România contra duşmanilor din interior şi exterior”; primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului

* Acum 57 de ani (1963) a devenit operaţional „telefonul roşu” între Moscova şi Washington. Uniunea Sovietică şi Statele Unite au decis, la 20 iunie acelaşi an, stabilirea unei linii directe de comunicaţii între Kremlin şi Casa Albă, pentru a preveni riscurile declanşării accidentale a unui război nuclear (nevoia unei astfel de linii directe a apărut în urma „crizei rachetelor din Cuba”, din octombrie 1962, când cele două super-puteri ale „Războiului rece” au fost la un pas de a declanşa un război nuclear)

* Cu 36 de ani în urmă (1984) avea loc primul zbor al navetei Discovery, cea mai veche dintre cele trei navete spaţiale americane. În anul 2011 a aterizat pentru ultima oară în Florida, după ce a încheiat cu succes cea de-a 39-a misiune în spaţiu, făcând ultima reverenţă înainte de a lua drumul spre muzeu. Discovery a petrecut 365 de zile pe orbită, de la intrarea sa în funcţiune, în 1984, a înconjurat în total Pământul de 5.830 de ori şi a parcurs 238 de milioane de km

* Cu 29 de ani în urmă (1991) Republica Azerbaidjan îşi proclama independenţa de stat. Actualul președinte, al patrulea, este Ilham Aliyev, aflat în funcție din 2003

* Cu 27 de ani în urmă (1993), după o serie de tratative secrete la Oslo, se încheia primul Acord de principiu israeliano-palestinian privind autonomia palestiniană, limitată, pentru început, la Gaza şi Ierihon. Acordul a fost semnat, la 13.IX.1993, la Washington, de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Garanţii acordului au fost SUA şi Rusia

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1848, 30.VIII/13.IX: S-a născut Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1921)

– 1891: A murit Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1830)

– 1897: S-a născut Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (m. 1948)

– 1899: S-a născut arheologul Dinu Rosetti, preocupat de cercetarea vestigiilor din Bucureşti (m. 1979)

– 1901: S-a născut pictorul Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai mării; stabilit în RFG, din 1976 (m. 1986)

– 1910: S-a născut istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (m. 1988) – 110 ani

– 1913: S-a născut medicul neurolog Vlad Voiculescu; contribuţii la cunoaşterea rolului scoarţei cerebrale; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1927: S-a născut chimistul şi profesorul Victor-Emanuel Sahini; intensă activitate ştiinţifică în domeniile chimiei fizice, spectroscopiei moleculare, chimiei cuantice; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2017)

– 1929: A murit Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854)

– 1934: A murit publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (n. 1870). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.VIII.1934

– 1936: S-a născut prozatorul şi publicistul Dumitru Matală

– 1938: S-a născut Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (m. 2012)

– 1941: S-a născut basul şi profesorul George Emil Crăsnaru, stabilit în Germania

– 1942: S-a născut Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (m. 1994)

– 1949: S-a născut (la Brașov) Peter Maffay (nume la naștere: Peter Alexander Makkay), cunoscut compozitor, autor şi interpret de rock în limba germană din Germania, Austria şi Elveţia; a emigrat cu familia în Germania în anul 1963

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic) Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (n. 1876) – 70 de ani

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul Daniel Dăianu; ministru al finanţelor (1997-1998); europarlamentar (2007-2009); membru titular al Academiei Române din 2001; din data de 16 iulie 2019, îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Fiscal, instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare

– 1959: S-a născut Ralu Filip, jurist și jurnalist; preşedinte al Consiliul Naţional al Audiovizualului (2002-2007) (m. 2007)

– 1964: A murit Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia, din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1891)

– 1965: S-a născut A.G. Weinberger, compozitor şi solist vocal, promotor al blues-ului american în România, chitarist, producător şi realizator de emisiuni radio şi de televiziune – 55 de ani

– 1977: S-a născut Serafim Caiea, starețul Mănăstirii Negru Vodă (Câmpulung Muscel, jud. Argeș); ridicat de Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic, la rang de protosinghel (m. 2020)

– 1982: S-a născut sportiva Alina Alexandra Dumitru, prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc (Beijing, 2008)

– 1989: A murit Costin Murgescu, economist, jurist, gazetar, cercetător, diplomat; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1992: A murit (la Wernack, Germania) Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (n. 1907)

– 1992: A murit regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (n. 1934)

– 2009: A murit Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (n. 1940)

– 2012: A murit Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (n. 1935)

– 2014: A murit scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (n. 1927)

– 2015: S-a născut Dan Iordăchescu, bariton – cântăreţ şi actor de operă, profesor (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” (n. 1939)

– 2019: A murit compozitorul, dirijorul și muzicologul George Balint (n. 1961) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva, Elveția: Șeful Organizației Mondiale a Comerțului își va părăsi funcția, cu un an înainte de încheierea mandatului

– Muntenegru: Alegeri legislative

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Slujba Angelus va fi rostită de Papa Francisc în Piața Sf. Petru, de la o fereastră a Palatului Apostolic

– Alger: Procesul în apel al deținutului Hirak Laalami Chems Eddine (cunoscut sub numele de Brahim)

– Spa-Francorchamps, Belgia: Auto – Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Belgiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor Dispărute” a fost declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 21 decembrie 2010, prin Rezoluția 65/209, în care se exprimă profunda îngrijorare față de creșterea fenomenului disparițiilor forțate sau involuntare în diferite regiuni ale lumii și este salutată intrarea în vigoare a Convenției internaționale pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, adoptată la 20 decembrie 2006

– 1748: S-a născut pictorul francez Jacques-Louis David, şeful şcolii neoclasice din Franţa; pictor de curte al lui Napoleon I (m. 1825)

– 1797: S-a născut scriitoarea britanică Mary Shelley, considerată drept precursoarea scrierilor ştiintifico-fantastice moderne; cunoscută mai ales pentru romanul Frankenstein (1818); soţia poetului Percy Shelley (m. 1851)

– 1811: S-a născut scriitorul francez Théophile Gautier (m. 1872)

– 1844: A murit astronomul englez Francis Baily (n. 1774)

– 1852: S-a născut Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spațiale și repartizarea moleculelor și atomilor din diferitele elemente chimice (m. 1911)

– 1883: S-a născut Theo van Doesburg, pictor şi teoretician de artă olandez (m. 1931)

– 1884: S-a născut Theodor Svedberg, chimist şi fizician suedez; a construit prima ultracentrifugă (1922); contribuţii la studiul suspensiilor şi al soluţiilor coloidale; Premiul Nobel pentru chimie pe 1926 (m. 1971)

– 1907: S-a născut (la Buenos Aires, Argentina) pictoriţa suprarealistă italiană Leonor Fini; a realizat şi scenografie şi costume pentru spectacole de teatru (m. 1996, la Paris)

– 1912: S-a născut australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-al doilea război mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (m. 2011)

– 1919: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (m. 2012)

– 1928: A murit Franz von Stuck, pictor simbolist, sculptor, gravor şi arhitect german (n. 1863)

– 1935: A murit scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (n. 1873) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Libuše Moníková, scriitoare cehă, stabilită în Germania (m. 1998) – 75 de ani

– 1958: S-a născut ziarista rusă Anna Politovskaia, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (m. 2006, asasinată)

– 1972: S-a născut Cameron Diaz, actriţă americană

– 1974: S-a născut Camilla Läckberg, scriitoare suedeză de romane poliţiste

– 2003: A murit actorul american de film Charles Bronson (n. 1921)

– 2006: A murit scriitorul egiptean Najib Mahfuz (Naguib Mahfouz); laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi care l–au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14.10.1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i–a supravieţuit cu greu (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Glenn Ford (n. 1916)

– 2010: A murit Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (n. 1943) – 10 ani

– 2011: A murit cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti (n. 1914)

– 2013: A murit poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (n. 1939)

– 2015: A murit Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (n. 1939) – 5 ani

– 2015: A murit neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (n. 1933) – 5 ani

Calendarul zilei – 29 august

Publicat de Codrin RAITA, 29 august 2020, 05:14 / actualizat: 30 august 2020, 9:43

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Ediția din acest an a Concursului Internațional „George Enescu” va avea loc în două faze distincte: primele două etape se vor desfășura în intervalul 29 august – 20 septembrie, în mediul online, iar semifinalele și finalele fiecărei secțiuni au fost reprogramate în luna mai a anului viitor, urmând să aibă loc pe scena Ateneului Român. Accesul publicului la primele două etape se va face online, gratuit. Gala de deschidere a acestei ediții va putea fi urmărită pe site-ul festivalenescu.ro, urmând să fie transmisă în direct de Radio România Muzical. Prima lucrare a serii va fi Concertul pentru clarinet și orchestră de Alexandru Ștefan Murariu; solist va fi clarinetistul Aurelian Băcan. Dan Dediu semnează următorul opus din programul serii, prezentat în primă audiție: „Brahmsodia” – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră. Soliști vor fi violonista Gyehee Kim, violoncelistul Valentin Răduțiu și pianista Viktoria Vassilenko, toți trei fiind laureați ai competiției. Seara se va încheia cu Simfonia I de Johannes Brahms. La conducerea Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” se va afla Josep Caballé Domenech

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – Staţia 13 după schiţe, piese şi poezii de I.L. Caragiale, regia: Alexandru P. Rusu – Casa Caragiale
• ora 20:00 – „Oglinda Neagră”, spectacol-concert după schiţele lui I.L. Caragiale prezentat de Teatrul Nottara

– S-a întâmplat într-o zi de 29 august

* Acum 494 de ani (1526) avea loc Bătălia de la Mohacs (oraş în Ungaria), când armata ungară, condusă de Ludovic al II-lea, a fost învinsă de armata otomană, condusă de sultanul Soliman (Suleyman) Magnificul. În urma acestei bătălii, o parte din Ungaria a ajuns în stăpânirea otomanilor

* În urmă cu 178 de ani (1842) era semnat Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, prin care Anglia a obţinut insula Hong Kong. Colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, la 1.VII.1997, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984

* Acum 127 de ani (1893) inventatorul american, Whitcomb L. Judson (1836-1909), prezenta, fără succes, prototipul fermoarului. Invenţia lui s-a impus abia în 1913, datorită inginerului suedezo-american Gideon Sundbach, care a remodelat fermoarul, făcându-l mai suplu şi mai funcţional

* Cu 71 de ani în urmă (1949), pe poligonul militar Semipalatinsk din Kazahstan, a fost detonată prima bombă nucleară sovietică, având o greutate de 22 kilotone

* Acum 54 de ani (1966) avea loc ultimul concert oficial al renumitei formaţii britanice „The Beatles”, la Candlestick Park, în San Francisco. Ulterior, cei patru Beatles şi-au concentrat forţele în studioul de înregistrări. Ultimul lor concert este considerat apariţia live pe acoperişul studiourilor „Apple” din Londra, în ianuarie 1969. Oficial, formaţia s-a destrămat în 1970

* Acum 53 de ani (1967), între 29.VIII şi 2.IX, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările celui de-al X-lea Congres internaţional al lingviştilor. Preşedintele Comitetului de organizare a fost acad. Iorgu Iordan

* Cu 47 de ani în urmă (1973) apărea Decretul privind înfiinţarea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, cu sediul în municipiul Constanţa, prin comasarea Şcolii militare de ofiţeri activi de marină „Mircea cel Bătrân” (subordonată Ministerului Apărării Naţionale) cu Institutul de Marină (subordonat Ministerului Educaţiei şi Învăţământului)

* Se împlinesc 15 ani (2005) de când uraganul Katrina a lovit sudul Statelor Unite, provocând importante daune materiale şi numeroase victime omeneşti de-a lungul coastelor Golfului Mexic. S-a dovedit a fi una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria SUA

Aniversări – Comemorări

– Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Martiriul Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Sărbătoarea islamică Ashura; sărbătoarea „Zilei a zecea”, instituită de Profetul însuşi în ziua a 10-a a primei luni musulmane, Muharram; în timpul acestei sărbători are loc şi pelerinajul şiit la Kerbala; sărbătoarea începe în seara zilei de 28 august

– 1829: S-a născut mitropolitul primat al României Iosif Gheorghian (din noiembrie 1886 până la moarte, cu o întrerupere în perioada martie 1893-decembrie 1896), una dintre figurile importante ale Bisericii Ortodoxe Române înainte de a fi fost ridicată la rang de Patriarhie; a tradus numeroase lucrări teologice din limba franceză şi din literatura patristică; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909)

– 1832: S-a născut Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1915)

– 1881: S-a născut prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu) (m. 1973)

– 1887: S-a născut soprana Alexandra Feraru; a participat la fondarea Operei din Bucureşti (m. 1968)

– 1932: S-a născut Nicolae Soare, fost comentator al Departamentului „Sport” de la Radio România Actualităţi; şi-a început cariera de jurnalist la Revista „Fotbal”, după o scurtă perioadă, mutându-se la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; în scurt timp ajunge în funcţia de şef al Departamentului „Sport” fiind considerat „părintele” multor comentatori renumiţi ai emisiunii „Fotbal minut cu minut”, unul dintre programele cele mai ascultate ale postului public de radio; concomitent cu activitatea de jurnalist sportiv, a fost realizatorul emisiunii „Orele serii” (m. 2010)

– 1935: S-a născut filozoful şi profesorul Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-1996) (m. 2013) – 85 de ani

– 1937: S-a născut artistul fotograf Ion Cucu (m. 2018)

– 1938: S-a născut Dumitru Abrudan, preot ortodox, cercetător specializat în Studiul Vechiului Testament și al Arheologiei biblice, profesor de teologie

– 1939: S-a născut pictorul şi graficianul Radu Bercea; fost deținut politic al epocii comuniste

– 1943: S-a născut graficianul Dan Erceanu

– 1943: S-a născut Petre (oficial Petru) Magdin, compozitor, cântăreț, instrumentist, aranjor muzical, orchestrator, producător de muzică și realizator tv, de emisiuni muzicale si de divertisment; din 1974, mesager al rock-ului la TVR, prin intermediul emisiunii „Întâlnirea de la miezul nopţii”, în cadrul căreia a făcut cunoscute multe trupe de rock

– 1944: A murit inginerul Constantin C. Orghidan, pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române; printre acestea de menţionat „cameea Orghidan”, de dimensiuni impresionante); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1874)

– 1945: S-a născut fostul deputat şi ambasador Mariana Stoica; între anii 1996 – 2000 a fost membru în Parlament, preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană, iar între 2000-2007 a fost ambasador al României la Tel Aviv (m. 2012) – 75 de ani

– 1945: A murit actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (n. 1880) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Ilinca Dumitrescu, pianistă, muzicolog, pedagog şi realizator TV

– 1971: A murit juristul Anibal Teodorescu; contribuţii în domeniul dreptului administrativ; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1881)

– 1972: S-a născut jurnalista Andreea-Ioana Esca-Eram; realizatoare-prezentatoare a „Ştirilor” de la postul de televiziune PRO TV

– 1975: A murit prozatorul Theodor Constantin (n. 1910) – 45 de ani

– 2004: A murit Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (n. 1945)

– 2005: A murit Î.P.S. Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis, la începutul anilor ‘50 ai secolului XX, în temniţele comuniste; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1926, la Stolnici/jud. Lăpuşna, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2005: A murit Radu Anton Roman, jurnalist, scriitor şi realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare (n. 1948) – 15 ani

– 2009: A murit Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (n. 1940)

– 2016: A murit George Şovu, romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba şi literatura română, jurnalist (n. 1931)

– 2016: A murit Mihai Voiculescu, medic specializat în nefrologie şi hepatologie, profesor; a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni (n. 1945)

– 2019: A murit Vasile Parizescu (nume complet: Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu), pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic (manager pentru înzestrarea armatei cu blindate și autotractoare), general de brigadă și scriitor (a publicat numeroase cărți de ştiință şi tehnică şi de artă); a fost fondatorul şi președintele Societății Colecționarilor de Artă din România, președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975 – 1991), fondator (1990) și director al Revistei ProArte (n. 1925) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Shanghai, China: Banca Chinei, companiile Air China, China Eastern Airlines, China Southern Airlines și ICBC prezintă rezultatele financiare pe semestrul I

– Berlin: Manifestare la apelul grupurilor de extremă dreaptă și al persoanelor care pun sub semnul întrebării pandemia Covid-19

– Viena: Deschiderea muzeului Freud, după optsprezece luni de amenajare

– Perpignan, Franța: Cea de-a 32-a ediție a festvalului internațional de jurnalism „Visa pour l’Image”  (29 aug. – 13 sep.)

– New York: Posibilă redeschidere a Muzeului Metropolitan

– SUA: Sunt marcați 15 ani de când uraganul Katrina a lovit sudul Statelor Unite, ucigând peste 1.800 oameni

– Wembley, Regatul Unit: Fotbal – Trofeul Charity Shield

– Le Mans, Franța: Cursa moto de 24 de ore de la Le Mans (29 – 30 aug.)

– Franța: Slovacul Peter Sagan, triplu campion mondial de şosea, şi germanul Emanuel Buchmann, clasat pe locul patru în Turul Franţei 2019, vor fi liderii echipei Bora-Hansgrohe în ediţia 2020 a Marii Bucle, reprogramată, din cauza noului coronavirus, între 29 august şi 20 septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Testelor Nucleare”; desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. NOTĂ: Pe 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Slovace. Ziua Insurecţiei Naţionale Slovace – 1944

– 1619: S-a născut Jean-Baptiste Colbert, economist şi om politic francez; organizatorul statului de drept francez în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea (a reorganizat finanţele, justiţia şi marina); protector al artelor şi ştiinţelor (m. 1683)

– 1749: S-a născut Sir Gilbert Blane, medic scoțian (m. 1834)

– 1780: S-a născut Jean Auguste Dominique Ingres, pictor neoclasic francez (m. 1867) – 240 de ani

– 1809: S-a născut Oliver Wendell Holmes Sr., medic și scriitor american (m. 1894)

– 1862: S-a născut Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (m. 1949)

– 1868: A murit chimistul german Christian Friedrich Schönbein; a descoperit (în 1840) ozonul (n. 1799)

– 1904: S-a născut Werner Forssmann, chirurg german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1956, împreună cu André F. Cournand şi Dickinson W. Richards (m. 1979). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 20 august 1904

– 1914: S-a născut chimistul american Bernard Vonnegut (m. 1997)

– 1915: S-a născut Ingrid Bergman, actriţă americană de film, de origine suedeză; laureată cu trei premii Oscar (m. 1982) – 105 ani

– 1919: S-a născut artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (m. 2010)

– 1920: S-a născut Charles Parker (supranumit „Bird”), renumit cântăreţ american de jazz şi saxofonist (m. 1955) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Sir Richard Attenborough, actor, regizor şi producător britanic de film (m. 2014)

– 1929: S-a născut Albertina Walker, cântăreaţă de muzică gospel, compozitoare și actriță americană (m. 2010)

– 1936: S-a născut dirijorul şi compozitorul francez Gilbert Amy

– 1939: S-a născut Joel Schumacher, producător de filme, scenarist și regizor american; este cunoscut în special pentru filmele „Batman Forever” (1995) şi „Batman and Robin” (1997) (m. 2020)

– 1943: S-a născut Arthur B. McDonald, fizician și profesor canadian; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2015, împreună cu fizicianul japonez Takaaki Kajita, „pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă”

– 1948: S-a născut chimistul american Robert S. Langer, unul din cercetătorii eminenți în domeniul biotehnologiei, în special în domeniul sistemelor de distribuire a medicamentelor și al ingineriei tisulare; considerat fondatorul ingineriei tisulare în medicina regenerativă

– 1958: S-a născut cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „regele muzicii pop” (m. 2009)

– 1960: S-a născut fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei Reuters timp de trei decenii şi laureat al unor premii de prestigiu, în special pentru reportajele sale despre „Primăvara arabă” şi criza refugiaţilor (m. 2019) – 60 de ani

– 1982: A murit Ingrid Bergman, actriţă americană de film, de origine suedeză; laureată cu trei Premii Oscar (n. 1915)

– 1984: A murit Muhammad Naguib, politician egiptean, primul președinte al Egiptului după proclamarea ca republică până în 14 noiembrie 1954 (n. 1901)

– 1987: A murit actorul american Lee Marvin, vedetă în filmele de acţiune ale anilor ’60 şi ’70 ai secolului XX (n. 1924)

– 2001: A murit Francisco Rabal, actor şi regizor spaniol, cunoscut mai mult sub numele de Paco Rabal (n. 1926)

– 2007: A murit Pierre Messmer, orientalist, jurist, ofiţer de carieră şi om politic francez; s-a alăturat generalului Charles de Gaulle în iulie 1940, înrolându-se în Forţele franceze libere; a ocupat mai multe funcţii în administraţia colonială franceză din Africa; a fost ministru al armatei (1960-1969), în timpul preşedintelui Charles de Gaulle, şi prim-ministru (1972-1974), în timpul preşedintelui Georges Pompidou; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2000 (n. 1916)

– 2015: A murit Wayne Dyer, psiholog, profesor și scriitor american; considerat „părintele motivației” și totodată inițiatorul mișcării de „self-development” sau „self-empowerment” (autodezvoltare psihologică) din SUA (n. 1940) – 5 ani

– 2016: A murit actorul, scenaristul şi scriitorul american Gene Wilder (numele real: Jerome Silberman); interpretul personajului „Willy Wonka” şi figură centrală a mai multor comedii realizate de Mel Brooks (n. 1933)

– 2018: A murit balerinul şi coregraful american Paul Taylor; a fost, alături de Merce Cunningham, una dintre personalităţile dominante şi strălucitoare ale dansului modern american şi a reuşit să construiască veritabile punţi de legătură între dansul clasic şi dansul contemporan (n. 1930)

Calendarul zilei – 28 august

Publicat de Codrin RAITA, 28 august 2020, 05:12 / actualizat: 28 august 2020, 8:26

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat, au loc echivalarea şi recunoaşterea competenţelor lingvistice şi digitale, în zilele de 28 şi 31 august, respectiv 1 septembrie. În acest sens, comisiile de bacalaureat din unităţile de învăţământ liceal vor calcula mediile candidaţilor şi vor asigura echivalarea/recunoaşterea nivelurilor de competenţă, la probele de profil din cadrul examenului naţional de Bacalaureat (2020). Afişarea primelor rezultate la probele scrise va avea loc în data de 2 septembrie (până la ora 12:00) şi va fi urmată de etapa depunerii contestaţilor, în aceeaşi zi, în intervalul orar 14:00 – 20:00. Rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor (3-4 septembrie), vor fi comunicate sâmbătă, 5 septembrie

– Cultură

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara (2 iul. – 17 sep.) și al proiectului „Teatru în TVR”, are loc spectacolul „Despre olteni, cu dragoste”, după Marin Sorescu, scenariul şi regia: Constantin Fugaşin, scenografia: Luana Drăgoiescu, ilustraţia muzicală: Ilie Vorvoreanu, cu: Ion Haiduc, Ada Navrot, Daniela Minoiu, Ion Grosu, Sorin Cociş, Dani Popescu, Alexandra Aga / Mihaela Subţirică, Dan Alexandru Năstase, Gigi Iordache, Eduard Cârlan, Alexandru Mike Gheorghiu, Raluca Tiţa, Eduard Epure – producţie a Teatrului Nottara – ora 20:00

– S-a întâmplat într-o zi de 28 august

* Acum 1544 de ani (476 d.H.) avea loc sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Romulus Augustulus, ultimul împărat, a fost detronat de căpetenia mercenarilor germani, Odoacru. Acesta a devenit primul rege barbar al Italiei (476-493 d.H.)

* Acum 216 ani (1804) un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. După acest incident s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor oraşului (28.VIII/9.IX)

* Cu 103 ani în urmă (1917), între 28.VIII/10.IX şi 30.VIII/12.IX, s-a desfăşurat Bătălia de la Cireşoaia, ultima confruntare importantă din campania anului 1917 pe frontul românesc (în cadrul primei conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 98 de ani (1922), la un post de radio comercial, a apărut prima reclamă contra cost, difuzată pentru firma Queensboro Corporation, care promova un complex rezidențial. Postul de radio se numea WEAF, avea sediul în New York și aparținea Companiei Americane de Telefoane și Telegrame (AT&T). Durata reclamei a fost de zece minute timp în care au fost descrise toate avantajele unei vieți liniștite la țară, departe de aglomerația din centrul orașului New York, în suburbia Jackson Heights. Complexul rezidențial promovat de WEAF se numea Hawthorne Court (Reședința Hawthorne) după numele unui faimos (pe atunci) scriitor american care iubea natura. Pentru difuzarea reclamei inițiale postul de radio a cerut 50 de dolari. După două luni de la difuzarea primei reclame, WEAF reușise să atragă și alte firme doritoare de promovare și a reușit să vândă trei ore de reclame contra 550 de dolari iar după un an strânsese deja în jur de 30 de agenții de publicitate drept clienți

* Acum 96 de ani (1924), între 28.VIII şi 5.IX, a avut loc Revolta din August, o insurecție nereușită împotriva dominației sovietice din Republica Sovietică Socialistă Georgiană. Scopul ei a fost restaurarea independenței Georgiei față de Uniunea Sovietică și în fruntea ei s-a aflat Comitetul pentru Independența Georgiei, un bloc de organizații antisovietice condus de Partidul Social-Democrat Georgian. Insurecția a fost suprimată de Armata Roșie și de trupele Ceka aflate sub comanda lui Iosif Stalin și Sergo Ordjonikidze, și a fost urmată de un val de represiuni în masă în care mai multe mii de cetățeni georgieni au fost epurați. S-a dovedit a fi una din ultimele rebeliuni împotriva guvernului sovietic, înfrângerea sa marcând instaurarea definitivă a regimului comunist în Georgia

* Se împlinesc 50 de ani (1970), de când, între 28.VIII şi 2.IX, la Bucureşti, s-a desfăşurat primul Congres internaţional pentru promovarea limbii şi literaturii latine, organizat de un comitet român sub auspiciile Academiei Latine Internaţionale

* Acum 9 ani (2011), la Nisporeni, în Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, a fost sfinţită Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Cu o înălţime de 35 de metri, realizată după modelul crucilor de la Putna, lucrarea reprezintă primul monument din Basarabia dedicat unităţii românilor de pe cele două maluri ale Prutului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Augustin, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1859: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939)

– 1875: S-a născut Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (m. 1950) – 145 de ani

– 1903: S-a născut (la Viena) inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1985)

– 1905: A murit inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (n. 1871) – 115 ani

– 1909: S-a născut Asztalos István, prozator, dramaturg şi reporter de limbă maghiară din România (m. 1960)

– 1917: S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (m. 1983)

– 1917: A murit scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (n. 1847). NOTĂ: „Dicţionarul scriitorilor români D-L” – 1998, dă ca an al naşterii 1848

– 1927: S-a născut baritonul Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale (m. 2014)

– 1939: S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (m. 2002)

– 1944: S-a născut Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (m. 2009)

– 1947: S-a născut Vasile (Vivi) Drăgan, director de imagine, producător şi operator de film

– 1955: S-a născut Nicolae Păsărică, jucător şi antrenor de oină; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (m. 2016) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Maria Gheorghiu, cantautoare de muzică folk

– 1993: A murit Gheorghe Mocanu, pictor şi profesor; iniţiatorul şi mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Oneşti (n. 1938)

– 2017: A murit artistul vizual Gheorghe Ioniţă (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Egbert Lachaert,  noul lider al partidului belgian ALDE Open VLD, prezintă raportul său regelui în vederea formării unui nou guvern

– Juba, Sudanul de Sud: Semnarea unui acord de pace între guvern și grupările rebele

-Geneva: Reuniunea lunară a Organizației Mondială a Comerțului (OMC), organism de soluționare a litigiilor

– Shanghai, China: Gigantul petrolier PetroChina prezintă rezultatele primului semestru

– Angoulême, Franța: Festivalul de Film Francofon de la Angoulême (28 aug. – 2 sep.)

– Moscova: Aeroflot prezintă rezultatele financiare ale trimestrului II

– Ottawa, Canada: Evoluția PIB-ului pe trimestrul 2/2020

– Washington: Prețurile bunurilor de consum, veniturile și cheltuielile gospodărești (Indicele PCE)

Aniversări – Comemorări

– 430: A murit Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii vestiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (n. 354 d.H.) – 1590 de ani. NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 28 august, data morţii sale, iar Biserica Ortodoxă, la 15 iunie

– 1749: S-a născut Johann Wolfgang von Goethe, scriitor (creatorul poeziei naţionale germane), gânditor şi om de ştiinţă german (studii de botanică, zoologie, mineralogie şi meteorologie; contribuţii la teoria culorilor) (m. 1832)

– 1828, 28.VIII/9.IX: S-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi (m. 1910)

– 1839: A murit geologul englez William Smith (n. 1769)

– 1862: S-a născut episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1942)

– 1867: S-a născut compozitorul italian Umberto Giordano (m. 1948)

– 1878: S-a născut medicul american George Hoyt Whipple; studii în domeniul bolilor hematologice şi ale ficatului; a introdus tratamentul cu extract hepatic în anemii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1934, împreună cu conaţionalii săi George Minot şi William Murpy (m. 1976)

– 1894: S-a născut dirijorul austriac Karl Böhm (m. 1981)

– 1899: S-a născut actorul american de origine franceză Charles Boyer (m. 1978). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1913: S-a născut Robertson Davies, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m. 1995)

– 1914: A murit compozitorul rus Anatoli Liadov (n. 1855)

– 1916: A murit Leon de Rosny, orientalist şi etnograf francez; studii despre popoarele din Extremul Orient şi America Latină; cu prilejul unei vizite în România (1881) a donat Academiei o impresionantă colecţie de cărţi şi hărţi japoneze şi chineze; a scris şi câteva studii despre ţara noastră; membru corespondent străin al Academiei Române din 1877 (n. 1837)

– 1916: S-a născut Jack Vance, scriitor american de literatură fantasy şi SF; este autorul a peste 60 de cărţi, printre care şi 11 romane poliţiste semnate sub pseudonimul John Holbrook Vance, trei sub pseudonimul Ellery Queen şi al altor câteva romane sub alte pseudonime (m. 2013)

– 1925: S-a născut Donald O’Connor (nume complet: Donald David Dixon Ronald O’Connor), cântăreţ, dansator şi actor american de film (m. 2003) – 95 de ani

– 1925: S-a născut scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură S.F. (m. 1991) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Ben (Biagio Anthony) Gazzara, actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2012) – 90 de ani

– 1930: S-a născut PF Irineu (sau Irinej) (Gavrilovic), patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț – 90 de ani

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1959: A murit compozitorul ceh Bohuslav Martinù (n. 1890)

– 1965: S-a născut Shania Twain (numele real: Eileen Regina Edwards), cântăreaţă country şi textieră canadiană – 55 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Jason Priestley, cunoscut mai ales pentru rolul lui Brandon din serialul „Beverly Hills 90210”

– 1987: A murit John Huston, regizor, scenarist şi actor american de film (n. 1906)

– 1995: A murit scriitorul german Michael Ende; cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”, care au făcut de mult înconjurul lumii, find traduse în principalele limbi de circulație europeană (n. 1928) – 25 de ani

– 2006: A murit Melvin Schwartz, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1988, împreună cu Leon Max Lederman şi Jack Steinberger, pentru metoda razei de neutrini şi demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic (n. 1932)

– 2017: A murit actriţa franceză Mireille Darc (nume la naștere: Mireille Aigroz); simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (n. 1938)

– 2019: A murit Ion Sergiu Chircă, economist din R. Moldova, doctor în științe economice; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1934) – 1 an

– 2019: A murit Nancy Holloway, cântăreaţă de jazz, pop și soul și actriță americană (n. 1932) – 1 an

Calendarul zilei – 27 august

Publicat de Codrin RAITA, 27 august 2020, 05:07 / actualizat: 27 august 2020, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc proba la Limba şi literatura maternă – proba E.b)

– Cultură

* Cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti – BIFF se va desfăşura în perioada 27 august – 3 septembrie.Festivalul este organizat de Fundaţia Charta, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principele Radu al României. BIFF este un proiect cultural finanţat prin Ministerul Culturii şi este organizat cu sprijinul Ministerul Culturii, al Institutului Cultural Român şi al Centrului Naţional al Cinematografiei. Anul acesta BIFF se va desfăşura exclusiv în locaţii outdoor, la Cinema Muzeul Ţăranului Român, Grădina cu Filme – Cinema & More a Creart din Bucureşti şi Opera Comică pentru Copii.Din program:

• Filme din România, Rusia, Coreea de Sud şi Polonia se vor întrece, în cadrul competiţiei internaţionale a Bucharest International Film Festival 2020, pentru Marele Premiu, Premiul pentru Regie şi Premiul pentru Scenariu.În competiţie vor intra „Călătoria fantastică a Maronei”, coproducţie România-Franţa-Belgia, în regia Ancăi Damian, „Beanpole”, Rusia, în regia lui Kantemir Balagov, „Jazzy MisFits”, Coreea de Sud, regia Yeon-woo Nam, ‘The Woman Who Ran’, Coreea de Sud, regia Hong Sang-soo, şi „Corpus Christi”, Polonia, regizat de Jan Komasa

* În cadrul Stagiunii de Vară a Teatrului Evreiesc de Stat, are loc spectacolul „Mazl Tov… and justice for all!” – ora 18:00, în curtea Școlii Italiene „Aldo Moro”

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de Kamerata Kronstadt, dirijor: Cristian Oroşanu; solişti: Nicolas Dautricourt – vioară, Răzvan Popovici – violă

* Sibiu: Festivalul Internaţional de Film Transilvania revine la Sibiu, între 27 şi 30 august, pentru al 14-lea an. TIFF Sibiu va avea loc exclusiv în aer liber, cu respectarea măsurilor de siguranţă şi distanţare socială necesare în această perioadă. Patru seri de cinema în aer liber, peste 20 de filme şi invitaţi speciali îi aşteaptă pe sibieni în Piaţa Mare, Habermann Markt, Muzeul în aer liber Astra, Parcarea supraterană Promenada Mall Sibiu (ultimul etaj) şi Terasa cu flori a Centrului Cultural „Ion Besoiu”.O comedie romantică va da startul festivalului astăzi, de la 20:45, în Piaţa Mare: “Cei mai frumoşi ani/ La Belle Epoque” (r. Nicolas Bedos), cu starurile franceze Daniel Auteuil, Guillaume Canet şi Fanny Ardant pe afiş

– S-a întâmplat într-o zi de 27 august

* Cu 143 de ani în urmă (1877) avea loc primul atac românesc în Războiul de independenţă (al Regimentului 13 dorobanţi), în sectorul redutei Griviţa din sistemul de apărare a Plevnei. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca prima victorie a Armatei române în timpul războiului de la 1877-1878 (27.VIII/8.IX)

* Acum 101 ani (1919) era înființat Muzeul Limbii Române, actualul Institut de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, unitate de cercetare științifică fundamentală cu profil umanist, aflată sub auspiciile Academiei Române. A funcționat la început pe lângă catedra de limba română a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. Conceput de reputatul lingvist și om de cultură Sextil Pușcariu, devenit, totodată, și întâiul rector al Universității clujene, Muzeul Limbii Române avea următoarele obiective: „strângerea și prelucrarea științifică a materialului lexicografic al limbii române din toate timpurile și din toate regiunile locuite de români; pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbii literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români”

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de legaţie între România şi Austria. Ca urmare a ocupării acesteia de către Germania nazistă relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost întrerupte în 1938. Au fost reluate la 8.X.1947 (după Al Doilea Război Mondial) sub forma unor reprezentanţe politice. La data de 1.VIII.1959, reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar la 23.IX.1963, reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă

* În urmă cu 92 de ani (1928) era semnat, la Paris, Pactul Briand-Kellogg, tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state. Pactul a fost semnat de SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia, România aderând la Tratat la data de 4 septembrie a aceluiaşi an

* Acum 88 de ani (1932), între 27 şi 31 august, o delegaţie din România a participat la lucrările Congresului internaţional antirăzboinic (de orientare procomunistă) de la Amsterdam (Olanda). Congresul, la care au participat 2.200 de delegaţi din 27 de ţări, a ales un Comitet internaţional permanent, din care a făcut parte şi Petre Constantinescu-Iaşi, reprezentantul Comitetului naţional antirăzboinic din România

* Acum 74 de ani (1946) era creată, la Praga, Uniunea Internaţională a Studenţilor (UIS). Este o organizaţie-umbrelă pentru 155 astfel de organizaţii studenţeşti din peste 112 ţări şi teritorii cuprinzând aproximativ 25 milioane de studenţi

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guiness Book of Records” (cartea a fost publicată, însă, în septembrie acelaşi an). Ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver. Acesta a luat legătura cu fraţii gemeni Norris şi Ross McWhriter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun. Încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

* În urmă cu 38 de ani (1982) a fost prezentat presei şi oficialităţilor primul avion de tip ROMBAC 1-11, produs la fosta Întreprindere de Avioane Bucureşti (actualmente Romaero Băneasa). România devenea astfel primul stat comunist din lume, exceptând URSS, care producea un avion cu reacţie pentru pasageri. Zborul inaugural cu pasageri a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta Bucureşti–Timişoara

* Acum 6 ani (2014) avea loc inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, conductă (43 Km) care interconectează reţele de gaz din România şi Republica Moldova, a cărei construcţie a început pe 27 august 2013

Aniversări – Comemorări

– Sf. Monica (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1858: S-a născut Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (m. 1944)

– 1903: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1953, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975)

– 1905: S-a născut inginerul electroenergetic şi profesorul Ion S. Antoniu; activitatea sa s-a îndreptat spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987) – 115 ani

– 1917: A murit Ion Grămadă scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial (n. 1886, satul Zahareşti, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în judeţul Suceava, România)

– 1917: A murit Anton Naum, poet junimist, traducător (din creaţia unor mari scriitori francezi) şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1829). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă moartea la 28.VIII.1917

– 1918: S-a născut (la Edineşti/Hotin, azi în Ucraina) anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (m. 1991)

– 1924: S-a născut poeta Mariana Dumitrescu; actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti, s-a remarcat şi ca scenaristă şi traducătoare de librete de operă; multe dintre poeziile sale au fost transpuse pe muzică (m. 1967)

– 1928: S-a născut Mircea Zaciu, critic şi istoric literar; după 1990 s-a stabilit în Germania, dar a petrecut şi lungi perioade în ţară; iniţiator şi principal coordonator al „Dicţionarului scriitorilor români” (1995, 1998); membru de onoare al Academiei Române din 1997 (m. 2000, la Cluj)

– 1930: S-a născut jurnalistul Ion Ghiţulescu; considerat unul din cei trei corifei ai presei sportive românești, din postura de om de radio, alături de Ioan Chirilă (presă scrisă) şi Cristian Ţopescu (TV); angajat al Radiodifuziunii Române din anul 1951, a fost, timp de 55 de ani, una dintre cele mai cunoscute voci ale comentariului sportiv; şef al Secţiei Sport şi Informaţii (1961-1989), apoi director al Direcţiei Programe a SRR (1990-1996) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Z.[igu] Ornea, critic şi istoric literar, editor, publicist şi scriitor (m. 2001) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Mircea Braga, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor

– 1942: S-a născut Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist (m. 2017)

– 1942: S-a născut Dumitru Dinulescu, prozator, poet, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (în perioada 1966-1977 a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română) (m. 2019)

– 1943: A murit mareşalul Constantin Prezan; a participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919); a elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie – august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1861)

– 1950: S-a născut Mihai Mălaimare, actor, regizor; fondator şi fost director al Teatrului Masca – 70 de ani

– 1951: S-a născut graficianul Mircea Muntenescu

– 1959: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune și prezentatorul tv. Claudiu Bleonţ

– 1965: A murit Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1910) – 55 de ani

– 1970: A murit actorul Ştefan Ciubotăraşu (n. 1910) – 50 de ani

– 1970: A murit sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (n. 1901) – 50 de ani

– 1972: S-a născut Horia Brenciu, prezentator tv, interpret, compozitor şi producător de spectacole şi evenimente

– 1975: A murit Ion Filotti Cantacuzino (fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (n. 1908) – 45 de ani

– 1977: A murit actorul Dorin Sireteanu (n. 1901)

– 1985: S-a născut pictoriţa, sculptorița şi muralista cubistă americană de origine română Alexandra Nechita (supranumită în copilărie „Micuţa Picasso”) – 35 de ani

– 1991: A murit actorul Nicolae Brancomir (n. 1904)

– 2008: A murit soprana Livia Pop, fostă solistă a Operei Române din Cluj (n. 1911)

– 2008: A murit Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (n. 1925)

– 2009: A murit Sergiu Eremia, compozitor şi dirijor de fanfară (n. 1933)

– 2012: A murit soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Braşov (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul Dan Perianu (nume complet: Dan Corneliu Ion Marius Perianu), un neobosit cercetător al istoriei industriei reșițene și al patrimoniului cultural industrial din zona Banatului Montan (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Conferință lunară de presă a Ministerului chinez al Apărării Chinez

– Berlin: Reuniune informală a miniștrilor de externe din cadrul UE (Gymnich) (27 – 28 aug.)

– Stockholm, Suedia: Conferință de presă a ministrului suedez al finanțelor

– Washington: Discursul președintelui american Donald Trump de la Casa Albă pentru a accepta nominalizarea republicanilor

– Londra: Rezultatele votului pentru desemnarea noului lider al Partidului Democrat Liberal

– Shanghai, China: China Construction Bank prezintă rezultatele financiare ale primului semestru

– Londra: Compania Rolls-Royce prezintă rezultatele financiare semestriale

– Köln, Germania: Târgul de jocuri video Gamescom, ediție complet online (27 – 30 aug.)

-Paris: Fotbal: conferință de presă cu antrenorul echipei franceze Didier Deschamps

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Moldova. Ziua Independenţei; Parlamentul de la Chişinău a adoptat Declaraţia de independenţă – 27.VIII.1991. Guvernul României a recunoscut independenţa Republicii Moldova în aceeaşi zi

– 1521: A murit compozitorul francez Josquin Despréz (n. ~1440)

– 1574: A murit Bartolomeo Eustachi (Eustachius), savant, anatomist și medic italian, unul din fondatorii anatomiei umane (n. 1500)

– 1576: A murit pictorul italian Tiziano Vecellio (n. ~1488/1490)

– 1635: A murit dramaturgul şi poetul spaniol Lope De Vega; considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole (n. 1562) – 385 de ani

– 1664: A murit pictorul spaniol Francisco de Zurbaran (n. 1598)

– 1770: S-a născut filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (m. 1831) – 250 de ani

– 1865: S-a născut Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (m. 1951) – 155 de ani

– 1869: S-a născut Karl Haushofer, general, geograf și geopolitician german; lui i se datorează studierea instituționalizată a geopoliticii (m. 1946)

– 1871: S-a născut scriitorul american Theodore Dreiser (m. 1945)

– 1877: S-a născut Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce, la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul Primului Război Mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după Al Doilea Război Mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (m. 1910). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 28 august 1877

– 1890: S-a născut Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (m. 1976) – 130 de ani

– 1898: A murit John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (n. 1849)

– 1908: S-a născut Lyndon B.[aines] Johnson, om politic democrat american; vicepreşedinte (1961-1963) şi preşedinte al SUA din 1963 (după asasinarea preşedintelui John F. Kennedy) până în 1969 (m. 1973)

– 1928: S-a născut Osamu Shimomura, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP (m. 2018)

– 1929: S-a născut scriitorul american Ira Levin; a scris, cu precădere, literatură de suspans, numeroase dintre lucrările sale fiind ecranizate (m. 2007)

– 1931: S-a născut sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (m. 2011)

– 1941: S-a născut cântăreaţa Cesaria Évora, originară din arhipelagul Capul Verde (m. 2011)

– 1950: A murit Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (n. 1908) – 70 de ani

– 1958: A murit fizicianul american Ernest Orlando Lawrence; cercetări în domeniile radioactivităţii şi fotoelectricităţii (împreună cu colaboratorii a descoperit izotopii radioactivi şi sinteza unor elemente transuranice); lucrări privind fizica nucleară şi aplicaţiile ei în biologie şi medicină; a construit primul ciclotron (1930); rol important în realizarea primei bombe atomice americane; în onoarea sa, elementul chimic 103 a fost numit „lawrenciu”; Premiul Nobel pentru Fizică în 1939 (n. 1901)

– 1963: A murit inventatorul afro-american Garret Morgan; în 1914 patentează masca de gaze, iar în 1923, primul semafor automat de trafic (n. 1877)

– 1965: A murit Le Corbusier (nume real: Charles Édouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atît ale urbanismului modern cît şi designului modern la modul foarte general (n. 1887) – 55 de ani

– 2009: A murit scriitorul rus Serghei Mihalkov, autor a nenumărate poezii, povești și fabule pentru copii (n. 1912)

– 2011: A murit actriţa americană Eve Brent (n. 1929)

– 2011: A murit actriţa rusă Iya Savvina (n. 1936)

Calendarul zilei – 26 august

Publicat de Codrin RAITA, 26 august 2020, 05:04 / actualizat: 26 august 2020, 9:32

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d)

– Cultură

* Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” prezintă de la ora 19:00, în grădina Muzeului Antipa, un recital alături de Camerata de Tineret, cu Adrian Naidin, un maestru-vrăjitor al violoncelului

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian

– S-a întâmplat într-o zi de 26 august

* Acum 231 de ani (1789) Adunarea Națională din Franţa a adoptat „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” („Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen”), fiind astfel așezate, atât în Franța cât și în lume, bazele democrației moderne, punând capăt arbitrariului și instaurând domnia legii. Un document fundamental în dezvoltarea democraţiei moderne care a afectat aproape toate regimurile constituţionale moderne, Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, prezintă câteva influenţe iluminste, precum şi influenţe şi preluări din diverse Declaraţii anterioare, în special cele americane, fiind actul, care a consacrat conceptul drepturilor şi al libertăţilor fundamentale ale francezilor

* Cu 186 de ani în urmă (1834) a fost prezentată la Iaşi, pentru celebrarea încoronării domnitorului Mihai Sturdza, piesa „Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei”, de Gheorghe Asachi, pe muzică de Elena Asachi, aceasta fiind prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională

* Se împlinesc 160 de ani (1860) de la deschiderea primei agenţii diplomatice a Principatelor Unite, în capitala Franţei (26.VIII/7.IX)

* Cu 151 de ani în urmă (1869) a fost deschisă pentru trafic linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp; construcţia liniei a început la 1 septembrie 1865, fiind făcută de compania engleză „John Trevor-Barkley”

* Se împlinesc 150 de ani (1870) de la inaugurarea gării din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea – Cluj – Braşov, construită între anii 1867-1873 (26.VIII/7.IX)

* Cu 137 de ani în urmă (1883), între 26 şi 28 august, a avut loc un lanţ de erupţii ale vulcanului Krakatau (Krakatoa sau Rataka) din insula omonimă din arhipelagul indonezian Java. Insula a fost distrusă în proporţie de 2/3 şi au fost circa 40.000 de victime, aceasta fiind considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului

* Se împlinesc 65 de ani (1955), de când, în SUA, avea loc prima transmisie TV color, realizată de canalul NBC, a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis

* Acum 29 de ani (1991), România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia (Republica Georgia)

Aniversări – Comemorări

– 1876: S-a născut medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1954)

– 1886: S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; a înfiinţat, în 1921, la Cluj, primul spital de ortopedie din România, care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; fondator al Societăţii Române de Ortopedie (1931); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979)

– 1902: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) inginerul agronom Alexandru Priadcencu; autor al unor lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1981)

– 1922, 26.VIII/8.IX: A murit Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (n. 1842)

– 1928: A murit lingvistul Iosif Popovici, specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie (n. 1876)

– 1934: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (m. 1992)

– 1934: S-a născut Ioan Caproşu, istoric, medievist şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 2012

– 1935: A murit Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (n. 1867) – 85 de ani

– 1936: S-a născut actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior (m. 2013)

– 1940: S-a născut Ioan Dumitrache, inginer în automatică și energetică, profesor; a participat la organizarea şi dezvoltarea învăţământului superior de automatică şi informatică aplicată din România; cercetări și lucrări în domeniile: conducerea inteligentă a roboților, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere; membru titular al Academiei Române din 2017, secretar general al Academiei Române (din 2018) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Mariana Ionescu, poet, prozator şi critic literar (m. 2015)

– 1947: S-a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti români; ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971; a fost decorat, post mortem, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist (m. 2007)

– 1953: S-a născut Ion Simuţ, critic şi istoric literar, publicist și profesor

– 1954: S-a născut pictorul și sciitorul Traian Mocanu (m. 2020)

– 1955: S-a născut Emil Hurezeanu, scriitor, politolog, poet, publicist, realizator de radio şi televiziune, diplomat; în 1983 a solicitat azil politic şi s-a stabilit în Germania (a lucrat ca jurnalist-comentator la postul de radio „Europa Liberă”, iar după 1989 a devenit director al Departamentului românesc al postului); în perioada 1995-2002 a fost director al Secţiei române a postului de radio „Deutsche Welle”; în anul 2002 s-a întors definitiv în România; ambasador al României în Germania (din 2015) – 65 de ani

– 1975: A murit Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898) – 45 de ani

– 1983: A murit inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1903)

– 1988: S-a născut Cristina Georgiana Neagu, jucătoare profesionistă de handbal; prima jucătoare din istorie care a fost desemnată de trei ori cea mai bună handbalistă a lumii (2010, 2015, 2016)

– 2003: A murit Eugenia Dumitraşcu, artist plastic (n. 1931)

– 2012: A murit Constantin Telu Diamandi, cel mai în vârstă fost rugbist din România; a evoluat pe postul de mijlocaş la grămadă, a fost component al echipelor Sportul Studenţesc, Locomotiva şi Progresul. Campion naţional cu Sportul în perioada interbelică, Diamandi s-a retras din activitate la vârsta de 45 de ani, după care a devenit arbitru (n. 1914)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Reuniune informală a miniștrilor apărării din cadrul UE

-Paris: Conferință de presă susținută de către ministrul educației francez, Jean-Michel Blanquer

– Paris: Sunt marcați 50 de ani de la prima demonstrație publică a Mișcării de eliberare a femeilor (MLF)

– Terre Haute, Indiana, Statele Unite: Executarea planificată a lui Lezmond Mitchell, în pofida opoziției din partea națiunii Navajo, din care face parte

-Canada: Lansarea internațională a filmului “Tenet” de Christopher Nolan

– Los Angeles, SUA: Vânzarea prin licitație a unor articole din filmele „Top Gun”, „Star Wars” și „Alien” (26 – 27 aug.)

-Bilbao, Spania: Semifinala în cadrul  Ligii Campionilor feminini la fotbal

Aniversări – Comemorări

– 1723: A murit Anton Van Leeuwenhoek, biolog olandez, primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv; considerat fondatorul microbiologiei (n. 1632)

– 1728: S-a născut Johann Heinrich Lambert, fizician, astronom, matematician şi filosof german de origine elveţiană; unul dintre întemeietorii fotometriei şi ai pirometriei; a pus bazele trigonometriei sferice („legile lui L”); precursor al geometriei neeuclidiene şi, alături de Leibnitz, al logicii simbolice moderne (m. 1777)

– 1740: S-a născut inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald, cei doi fraţi fiind primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon (confecţionat din hârtie, cu diametrul de 35 de metri, acesta s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1810) – 280 de ani

– 1743: S-a născut chimistul francez Antoine-Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 1794)

– 1870, 26.VIII/7.IX: S-a născut scriitorul rus Alexandr Kuprin (m. 1938) – 150 de ani

– 1880: S-a născut poetul francez Guillaume Apollinaire (m. 1918) – 140 de ani

– 1882: S-a născut James Franck, fizician şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925 (m. 1964)

– 1885: S-a născut Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (m. 1972) – 135 de ani

– 1910: S-a născut (în Albania) Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta/India; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (m. 1997) – 110 ani. NOTĂ 1: Maica Tereza a fost botezată pe 27 august 1910, la o zi după ce s-a născut, ea însăşi considerând această dată (cea a botezului) ca fiind adevărata ei zi de naştere. NOTĂ 2: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap; este prăznuită la 5 septembrie, data morţii sale (Tereza din Calcutta)

– 1914: S-a născut scriitorul argentinian Julio Cortázar (m. 1984)

– 1921: S-a născut Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (m. 2014)

– 1923: S-a născut dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (m. 2013)

– 1925: S-a născut Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (m. 2013) – 95 de ani

– 1945: A murit Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (n. 1890, la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru Psihologie pe anul 2012 (m. 2012, într-un accident de circulaţie)

– 1949: S-a născut, în Cipru, muzicianul american Leon Redbone, cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2019)

– 1958: A murit Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (n. 1872)

– 1971: S-a născut Thalía (Ariadna Thalía Sodi Miranda), cântăreaţă şi actriţă mexicană

– 1974: A murit celebrul pilot american Charles A. Lindbergh, care a realizat primul zbor fără escală New York – Paris (20-21.V.1927, în 33 ore şi 30 min.) (n. 1902)

– 1976: A murit Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită din 1945 în SUA (n. 1888)

– 1978: A murit actorul american de origine franceză Charles Boyer (n. 1899)

– 1979: A murit Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (n. 1908)

– 1980: S-a născut actorul de film şi muzicianul american Macaulay Culkin, copilul-vedetă a anilor ’90 ai secolului XX (din seria „Singur acasă”) – 40 de ani

– 1980: S-a născut actorul american Chris Pine – 40 de ani

– 1987: A murit Georg Wittig, chimist şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979 (n. 1897)

– 1989: A murit scriitorul american Irving Stone (numele real: Irving Tennenbaum); faimos pentru romanele sale biografice ale unor personaje istorice majore (n. 1903)

– 1998: A murit fizicianul american Frederick Reines, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Martin Perl, pentru detectarea neutrinilor (n. 1918)

– 2004: A murit Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (n. 1957)

– 2012: A murit actorul de film indian A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywoodului” (n. 1917)

– 2017: A murit Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (n. 1943)

– 2018: A murit Rosa Bouglione, maestră a circului francez (n. 1910)

– 2018: A murit dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon, unul din cei mai prolifici şi populari autori de pe Broadway (n. 1927)

– 2019: A murit creatoarea cubanezo-americană de modă Isabel Toledo (n. 1961) – 1 an

Calendarul zilei – 25 august

Publicat de Codrin RAITA, 25 august 2020, 05:00 / actualizat: 25 august 2020, 7:17

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

* ora 13:00 – până la finalizare – Ședința în plen

*la finalizarea dezbaterilor – Vot final electronic la distanță

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc proba obligatorie a profilului – proba E.c)

– Cultură

* Începând cu această dată, Radio România Muzical propune o nouă serie de recitaluri și concerte camerale – Concertele roz – pe scena Sălii Radio, de asemenea, fără public, însă transmise în direct la radio și cu premiere ulterioare în rețelele sociale.Seria este deschisă de celebrul violoncelist Andrei Ioniță, singurul câștigător român al prestigiosului concurs Ceaikovski de la Moscova, cel care, în stagiunea 2019-2020, a fost artist în rezidență al Orchestrei Simfonice din Hamburg și pe care l-am putut urmări într-un emoționant concert fără public susținut alături de Martha Argerich, înregistrat în această perioadă pandemică, atât de grea pentru artiști.

• Recitalul poate fi ascultat începând cu ora 15:30 la Radio România Muzical și audio, pe site-ul www.romania-muzical.ro. Înregistrarea audio-video a recitalului va fi disponibilă pe contul youtube și facebook Radio România Muzical, în regim de premieră, din 28 august, ora 18:00
• Următoarele Concerte roz vor avea loc săptămânal, începând cu data de 10 septembrie, ora 19:00, în fiecare zi de joi, până în 8 octombrie. Prezintă Irina Cristina Vasilescu

* Concertul „Mari compozitori români – Enescu, Silvestri, Lipatti”, organizat de Filarmonica „George Enescu”, Institutul Cultural Român, Fundația Silvestri și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), va avea loc astăzi, de la ora 19:00, în Sala mare a Ateneului Român. Lucrările celor trei compozitori vor fi interpretate live de soprana Gabriela Iștoc, pianiștii Iosif Ion Prunner și Cristian Niculescu, mezzosoprana Andreea Ilie, violonistul Rafael Butaru, violoncelistul Octavian Lup, acompaniați de un grup de zece instrumentiști ai Filarmonicii „George Enescu”. Concertul fără spectatori va fi transmis pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român, fiind preluat și pe canalele online ale Filarmonicii “George Enescu”. În cadrul transmisiunii concertului va fi prezentat și un material video al expoziției „Mari compozitori români – Enescu, Silvestri, Lipatti  (1920-1958)”, curatoriată de istoricul de artă Cristina Enășescu. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Micul prinţ”, de Antoine de Saint-Exupery, cu Veronica Arizancu
• ora 21:30 – Monolog din „În singurătatea câmpurilor de bumbac” de B. M. Koltes, cu actorul Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Daniel Plier

* Timişoara: Au loc concursul, Gala Laureaţilor şi recitalurile interpreţilor invitaţi în cadrul Festivalului „Gelu Stan”, organizat de Centrul de Cultură şi Artă al Consiliului Judeţean Timiş – ora 19:00, pe scena Grădinii de Vară a Filarmonicii Banatul din Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 25 august

* Cu 411 ani în urmă (1609) astronomul italian Galileo Galilei a prezentat primul telescop optic în fața dogilor venețieni. În construcția telescopului său, cu care a studiat Luna văzând-o de 30 de ori mai aproape față de privirea cu ochiul liber, Galilei a folosit o serie de lentile, idee  preluată și îmbunătățită de Issac Newton, care a construit primul telescop cu oglindă

* Se împlinesc 160 de ani (1860) de când s-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite la Paris, titularul agenţiei fiind Ioan (Iancu) Alecsandri, fratele mai mic al scriitorului Vasile Alecsandri (25.VIII/6.IX)

* Cu 158 de ani în urmă (1862) avea loc unificarea serviciilor sanitare din Moldova şi din Ţara Românească, administrarea lor fiind încredinţată medicului Carol Davila (25.VIII/6.IX)

* Acum 91 de ani (1929), pe aeroportul Paris-Orly din capitala franceză, a fost experimentată prima cabină catapultabilă de avion, inventată de românul Anastasie Dragomir, o versiune timpurie a scaunului ejectabil

* În urmă cu 76 de ani (1944) avea loc eliberarea Parisului, de către trupele aliate, de sub ocupaţia nazistă

* Acum 66 de ani (1954) s-a desfășurat prima participare a României la Campionatele Europene de atletism desfăşurate la Berna, unde Iolanda Balaș a cucerit medalia de argint la săritura în înălţime, cu o săritură de 1,65 m

* Acum 29 de ani (1991) Parlamentul de la Minsk adopta Legea privind independenţa de stat a Republicii Belarus. Primele alegeri prezidenţiale au avut loc în 1994, iar cele mai recente, la data de 11 octombrie 2015. Alexander Lukaşenko a fost singurul care a îndeplinit funcţia de preşedinte al ţării

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut G. Dem. Teodorescu, folclorist, publicist, profesor şi om politic; contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului; autorul unei importante colecţii de folclor, „Poezii populare române”. De numele său se leagă întemeierea Fundaţiei Universitare Carol I (m. 1900)

– 1873: S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, directoare de teatru şi profesoară (m. 1961)

– 1902, 25.VIII/7.IX: S-a născut Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1905: S-a născut Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974) – 115 ani

– 1907: A murit Bogdan-Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (n. 1838, la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina)

– 1917: S-a născut Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (m. 2011)

– 1923: S-a născut prozatorul Dumitru Manoileanu; numele său a apărut în literatură după ce se făcuse cunoscut pe stadioanele de rugby ca jucător, antrenor sau cronicar sportiv (m. 1992)

– 1929: S-a născut ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul Andrei Csiky (Csiky András) – 90 de ani

– 1935: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (m. 1975) – 85 de ani

– 1936: S-a născut regizorul Cristian Munteanu; regizor artistic la Radiodifuziunea Română din 1962; după decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale; peste o mie de piese de teatru radiofonic, aflate în fonoteca Radioului, poartă semnătura lui (m. 2008)

– 1936: S-a născut actorul Sebastian Papaiani (m. 2016)

– 1940: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (m. 2007) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (m. 2002) – 75 de ani

– 1946: A murit Arnold Rosé, violonist austriac originar din România (n. 1863, la Iaşi)

– 1954: S-a născut compozitorul, violoncelistul și profesorul Şerban Nichifor

– 1975: A murit Romulus Dianu, prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor (n. 1905) – 45 de ani

– 1977: A murit actorul Dorin Sireteanu (n. 1901)

– 1980: A murit filosoful Dumitru D. Roşca; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1895) – 40 de ani

– 2007: A murit Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (n. 1950)

– 2010: A murit scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit designerul francez de origine română Sonia Rykiel; supranumită „Regina Tricotajelor” (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Haga, Olanda: Proces în apel, în fața Mecansimului ONU al Tribunalelor Penale Internaţionale (MTPI), al lui Ratko Mladic, condamnat la închisoare pe viață, în special pentru rolul său în genocidul Srebrenica (25 – 26 aug.)

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Alegerea președintelui Băncii Africane de Dezvoltare (25 – 27 aug.)

– Abuja, Nigeria: Conferință de presă a Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a anunța oficial eradicarea poliomielitei de pe continentul african, la patru ani de la apariția de noi cazuri în Nigeria

– Tunis: Termen limită pentru formarea unui nou guvern, de către primul ministru desemnat

– Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al Justiției, Gholamhossein Esmaili

-Londra: Prezentarea lucrărilor artistului englez, Grayson Perry, înainte de expoziția sa la British Museum

– Weimar, Germania: Sunt marcați 120 de ani de la moartea filosofului german, Friedrich Nietzsche

– Edinburgh, Marea Britanie: Manifestări de marcare a 90 de ani de la nașterea actorului Sean Connery

-Kiev, Ucraina: Fotbal: Supercupa – Dinamo Kiev – Șahtar Donetsk

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Uruguay; aniversarea proclamării independenţei/1825 – 195 de ani

– 1530: S-a născut Ivan al IV-lea (supranumit „cel Groaznic”), mare cneaz al Moscovei şi al întregii Rusii (1533-1547), primul ţar al Rusiei (1547-1584) (m. 1584) – 490 de ani

– 1744: S-a născut Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german; a creat premisele ideologice ale curentului „Sturm und Drang” (Furtună şi avânt), mişcare care a deschis calea afirmării literaturii clasice în Germania (m. 1803)

– 1819: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1822: A murit Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (n. 1738)

– 1841: S-a născut medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1909 (m. 1917)

– 1860: A murit Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (n. 1791) – 160 de ani

– 1867: A murit Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (n. 1791)

– 1880: S-a născut Robert Stolz, compozitor (operete, muzică de film) şi dirijor austriac (m. 1975) – 140 de ani

– 1900: S-a născut Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (m. 1981) – 120 de ani

– 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german (n. 1844) – 120 de ani

– 1908: A murit fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (n. 1852)

– 1911: S-a născut legendarul general vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (m. 2013)

– 1918: S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor american (m. 1990)

– 1923: S-a născut Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (m. 2013)

– 1930: S-a născut actorul și producătorul britanic de film Sean Connery – 90 de ani

– 1938: A murit scriitorul rus Alexandr Kuprin (n. 1870)

– 1940: S-a născut baritonul belgian José Van Dam (nume real: Christened Joseph van Damme) – 80 de ani

– 1940: S-a născut sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Keith Tippett, pianist și compozitor de jazz englez (m. 2020)

– 1954: S-a născut interpretul şi compozitorul englez Elvis Costello (numele real: Declan Patrick MacManus)

– 1961: A murit chimistul britanic Morris William Travers; în 1898 a descoperit, împreună cu William Ramsay, elementele chimice kripton, xenon şi neon (n. 1872)

– 1969: A murit geologul american Harry Hammond Hess (n. 1906)

– 1974: S-a născut Frédéric Belinsky, chitarist francez de jazz

– 1984: A murit scriitorul american Truman Capote (pe numele său adevărat Truman Streckfus Persons), unul dintre cei mai importanți ai secolului al XX-lea, autor de romane, nuvele și scenarii (n. 1924)

– 2002: A murit Dorothy Hewett, scriitoare australiană (n. 1923)

– 2012: A murit astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969 (era comandantul navei „Apollo 11”, lansate spre Lună de la baza Cape Kennedy, la 16.VII.1969); el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin (n. 1930)

– 2018: A murit coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (n. 1938)

Calendarul zilei – 24 august

Publicat de Codrin RAITA, 24 august 2020, 05:00 / actualizat: 24 august 2020, 8:30

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

– Social

* Concert-omagiu organizat de Asociația Medicală Română și susținut de Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor”, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, în onoarea medicilor și a cadrelor medicale implicate în lupta cu noul coronavirus – ora 20:00, pe Esplanada Atenului Român. Concertul este un tribut de onoare adus medicilor și cadrelor medicale aflate în prima linie a luptei cu pandemia dar, în egală măsură, reprezintă și un tribut adus umanității. Cu acest prilej, Asociația Medicală Română lansează și o campanie națională (până la finele anului) de conștientizare și informare „Poartă masca. Poți salva vieți!”, precum și provocarea în social media #Zambestecuochii

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de Bacalaureat 2020, desfăşurată în perioada 24 august – 5 septembrie, are loc proba la Limba şi literatura română – proba E.a). Afişarea primelor rezultate la probele scrise va avea loc în data de 2 septembrie (până la ora 12:00) şi va fi urmată de etapa depunerii contestaţilor, în aceeaşi zi, în intervalul orar 14:00 – 20:00. Rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor (3-4 septembrie), vor fi comunicate sâmbătă, 5 septembrie

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Noduri”, de Nichita Stănescu, cu Cristina Ragos
• ora 21:30 – Interviu cu un actor, cu actorul Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Valentin Spath

– S-a întâmplat într-o zi de 24 august

* Acum 1941 de ani (79 d.H.) avea loc erupţia vulcanului Vezuviu, din Peninsula Italică. Oraşele Pompei, Herculanum şi Stabiae au fost acoperite de lavă. La Stabiae a murit şi enciclopedistul Plinius Secundus (n. 23 d.H.), autorul „Istoriei naturale”, aflat în apropiere pentru cercetarea fenomenului

* Cu 206 ani în urmă (1814) a avut loc incendierea capitalei federale americane Washington, în urma unei ofensive rapide a trupelor britanice, episod controversat din timpul războiului americano-britanic din anii 1812-1814. Clădirile Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au fost cuprinse de flăcări fiind distruse numeroase cărţi din Biblioteca Congresului. Din Casa Albă şi Capitoliu au rămas în picioare doar câteva ziduri. Focul a fost stins graţie unei întâmplări fericite – o tornadă puternică a lovit oraşul, reuşind să înăbuşe flăcările

* Acum 102 ani (1918) se constituia, la Paris, Consiliul Naţional Român Provizoriu, care proclama, la 20.IX/3.X.1918, formarea Consiliului Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul va fi recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (24.VIII/6.IX)

* În urmă cu 76 de ani (1944) la Radiodifuziune era difuzată (la ora 16:30) declaraţia oficială a Guvernului român privind existenţa stării de beligeranţă cu Germania, ca urmare a deschiderii ostilităţilor de către trupele germane. Declaraţia a fost publicată în presa din 25 august

* Tot acum 76 de ani trupele germane din nordul Capitalei lansau un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea Bucureştiului. În timp ce atacurile aeriene se succed rapid, lovind mai ales centrul oraşului, trupele atacatoare sunt oprite la podul Băneasa. Bombardamentele aviaţiei naziste s-au soldat cu distrugerea Teatrului Naţional, o parte a Palatului Regal şi cu zeci de victime

* Cu 31 de ani în urmă (1989), în Polonia, a fost creat primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki (Solidarność) devenea prim-ministru după ce candidatul comunist nu a putut forma un cabinet. În Polonia au loc primele alegeri libere din regiune, în iunie 1989, când suporterii Solidarność câştigau 99 din cele 100 de locuri din senat şi 160 de locuri din 161 în Sejm (Parlamentul polonez)

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Tadjikistan. Actualul preşedinte al ţării este Emomali Rahmon

* Cu 29 de ani în urmă (1991) Mihail Gorbaciov renunţa la funcţia de lider al PCUS şi cerea autodizolvarea partidului. La data de 29.VIII.1991, Parlamentul sovietic a votat suspendarea PCUS pentru implicarea unor lideri ai săi în lovitura de stat din 19-22.VIII.1991

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bartolomeu, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1820: A murit Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii ardelene (n. 1760) – 200 de ani

– 1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet, dramaturg şi traducător din literaturile germană, engleză şi rusă (considerat unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea); ziarist, om politic; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (n. 1808)

– 1872: S-a născut Raicu Ionescu-Rion (numele la naştere: Raicu Ionescu), critic literar şi publicist (m. 1895)

– 1884: A murit medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2003) (n. 1828, în Italia). NOTĂ: Alte surse dau ca dată a morţii 26.VIII.1884

– 1885: S-a născut inginerul Ion S. Gheorghiu; contribuţii la elaborarea unei teorii generale a maşinilor electrice (a introdus noţiunea de generator unic); a realizat proiectele de electrificare a unor căi ferate (Ploieşti-Braşov, Târgovişte-Bucureşti); membru titular al Academiei Române din 1952, vicepreşedinte al acestui for (1959-1963) (m. 1968) – 135 de ani

– 1902: S-a născut inginerul Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a ţării; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1971)

– 1909: A murit (la Viena) prozatorul Iuliu Traian Mera, de profesie medic; membru şi apoi preşedinte al societăţii „România Jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, fiind inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (n. 1861)

– 1910: S-a născut folcloristul Ilarion Cocişiu (m. 1952) – 110 ani

– 1924: S-a născut artista plastică Eva Cerbu (numele adevărat: Eva Siegler) (m. 2008)

– 1927: S-a născut B. Elvin (Bernstein Elvin), critic literar, teatrolog, prozator, eseist şi publicist; fondator şi redcator şef al revistei „Lettre Internationale” (ediţia română) (m. 2011)

– 1932: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor (n. 1882)

– 1937: S-a născut Eugen Mihăescu, pictor, grafician şi om politic, stabilit în 1967 în Elveţia şi, ulterior (1981) în SUA; fost ambasador al României la UNESCO (2001-2004); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1942: S-a născut actriţa de naţionalitate maghiară Anna Széles; stabilită din 1989 la Budapesta

– 1942: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1944: S-a născut Ioan Piso, istoric (competenţă în istoria şi arheologia Daciei Romane), epigrafist și profesor; fondator şi director al Centrului de Studii Romane al Universității Babeș-Bolyai Cluj; director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj (1997-2008)

– 1947: S-a născut Victor Ivanovici, critic literar, traducător (din şi în limbile română, greacă şi spaniolă) şi profesor; stabilit din 1984 la Atena

– 1954: S-a născut graficianul și profesorul Adrian Timar

– 1960: A murit (la New York) Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; delegat al României la Conferinţa pentru dezarmare; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; lucrări de drept şi procedură penală; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (n. 1897) – 60 de ani

– 1962: S-a născut Vasile Gavrilă, teolog, profesor şi realizator de emisiuni religioase la radio şi televiziune; preot paroh al Paraclisului Universitar „Sfântul Nicolae” din Bucureşti; fondator al Şcolii Gimnaziale „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Bucureşti

– 1969: S-a născut jurnalista de televiziune și editoarea Adriana Muraru

– 1987: A murit Boris Cazacu, lingvist, filolog şi profesor; specialist în dialectologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1988: A murit compozitorul, criticul muzical și profesorul Anton Dogaru (n. 1945)

– 1990: A murit Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (n. 1931) – 30 de ani

– 2006: A murit Erwin Acel, dirijor de origine română stabilit în Germania (n. 1935)

– 2006, 24/25: A murit (într-un accident de maşină) regizorul de film Cristian Nemescu (n. 1979)

– 2010: A murit actriţa Elena Sereda (n. 1926) – 10 ani

– 2018: A murit actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (n. 1941, la Cernăuți)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Prima sesiune a Parlamentului, după alegeri

– Geneva, Elveția: A treia sesiune a Comitetului Constituțional Sirian, organizată de ONU

– Republica Moldova: Paradă cu ocazia Zilei Victoriei, care sărbătorește sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (amânată din data de 9 mai, din cauza crizei sanitare provocate de noul coronavirus). Data de 24 august coincide cu Ziua eliberării Moldovei de sub ocupația fascistă

– Arles, Franța: Prima ediție a evenimentului de dezbateri, ateliere, expoziții și conferințe „Agir pour le vivant”/ „Acționează pentru cei vii” (24 – 30 aug.)

– Charlotte, SUA: Convenția Partidului republican pentru numirea oficială a lui Donald Trump drept candidat la președinția SUA (24 – 27 aug.)

– Washington: Interviu televizat comun cu vicepreședintele Statelor Unite., Joe Biden și politicianul american Kamala Harris

– Washington: Intervenția secretarului de stat american, Mike Pompeo, în fața Consiliului Atlantic

– Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al Afacerilor Externe, Saeed Khatibzadeh

– Ciudad de Mexico: Reluarea cursurilor pentru școlari, în mediul online

-Panama: Ridicarea anumitor restricții instituite împotriva epidemiei Covid-19

– Seremban, Malaysia: Încep audierile în ancheta asupra cauzelor decesului unei tinere fete franco-irlandeze găsite moarte în jungla malaysiană (24 aug. – 4 sep.)

-Constantine, Algeria: Procesul jurnalistului Abdelkrim Zeghileche, directorul postului de radio online Radio Sarbacane

– Asuncion, Paraguay: Audiere asupra cererii de eliberare a fostului fotbalist Ronaldinho

– Plouay, Franța: Ciclism – Cursa Bretagne Classic

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Ucrainei; aniversarea Declaraţiei de independenţă din 24.VIII.1991 (aprobată prin referendumul din 1.XII.1991)

– 1832: A murit Nicolas Carnot (nume complet: Nicolas Léonard Sadi Carnot), fizician şi inginer militar francez; unul dintre fondatorii termodinamicii moderne; pionier în dezvoltarea motoarelor cu combustie internă (n. 1796)

– 1848, 24.VIII/5. IX:: A murit arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (n. 1769)

– 1856: S-a născut dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (m. 1911)

– 1899: S-a născut scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (m. 1986)

– 1917: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1923: S-a născut actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault; a format, împreună cu Roger Pierre, unul din cele mai populare cupluri comice ale teatrului francez (m. 2017)

– 1929: S-a născut Yasser Arafat, om politic palestinian; ales, în 1968, preşedinte al Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei, iar în 1994, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene; Premiul Nobel pentru Pace pe 1994, împreună cu premierul israelian Yitzhak Rabin şi cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian, pentru progresul (din acea perioadă) în negocierile de pace din Orientul Mijlociu (m. 2004). NOTĂ: Data de 24 august este trecută în certificatul său de naştere înregistrat la Cairo, Egipt; după alte surse, s-ar fi născut la 4 sau 27 august 1929

– 1936: S-a născut scriitoarea şi criticul literar britanic A. S. Byatt (Antonia Susan Byatt)

– 1940: A murit inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (n. 1860) – 80 de ani

– 1947: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi poetul brazilian Paulo Coelho; unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii

– 1948: S-a născut compozitorul francez de muzică electronică Jean Michel Jarre (fiul compozitorului de muzică de film Maurice Jarre); considerat unul dintre pionierii muzicii electronice, al genurilor synthpop şi New Age

– 1951: S-a născut scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (m. 2013)

– 1992: A murit Andrei Lupan, poet, dramaturg, eseist, traducător şi publicist din R. Moldova (n. 1912). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 27 august 1992

– 1999: A murit chitaristul francez de origine egipteană Alexandre Lagoya (n. 1929)

– 2013: A murit actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (n. 1925)

– 2014: A murit Sir Richard Attenborough, actor, regizor şi producător britanic de film (n. 1923)

– 2016: A murit scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „Noului Roman” (n. 1926)

– 2016: A murit Roger Tsien, biochimist şi profesor american; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Osamu Shimomura (Japonia) şi Martin Chalfie (SUA), pentru cercetările lor asupra proteinelor fluorescente a căror aplicaţie permit detectarea tumorilor canceroase (n. 1952)

Calendarul zilei – 23 august

Publicat de Codrin RAITA, 23 august 2020, 05:00 / actualizat: 23 august 2020, 18:29

EVENIMENTE INTERNE

– Arheologie

* Ceplenița, jud. Iași: Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii, în parteneriat cu Primăria Comunei Ceplenița, Direcția Județeană pentru Cultură Iași și Facultatea de Arhitectură „G.M.Cantacuzino” din Iași, organizează, între 23 august și 5 septembrie, o primă Școală de vară dedicată dedicată cercetării patrimoniului arheologic și reședințelor boierești din zona Moldovei. Școala de vară de la conacul Cantacuzino-Pașcanu se adresează studenților și tinerilor profesioniști cu activitate în domenii precum arhitectură, restaurare, arheologie, patrimoniu cultural, istorie și antropologie, dar și pasionaților de cultură și patrimoniu. Activitățile din cadrul Școlii de vară includ cercetarea patrimoniului cultural local, realizarea unei intervenții de urgență la Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Ceplenița, județul Iași și inițierea dialogului specialiști, autorități și comunitate în vederea revitalizării monumentului. Prin formatul atelierelor propuse, vor fi promovate deopotrivă dezbateri teoretice și aplicații practice în compania unor invitați din domeniul patrimoniului și domenii conexe, cu accent pe revitalizarea ruinelor conacelor și pe implicarea actorilor și a comunității în acest proces

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Jack şi vrejul de fasole”, de Joseph Jacobs – Teatrul Ion Creangă, regia: Octavian Jighirgiu
• ora 19:00 – „Las’ că ştim noi”, de Derek Benfield – Teatrul Elisabeta, regia: Şerban Puiu

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „De-abia plecaseşi”, „Despărţire”, „Fii dulce şi blajină”, „Logodna”, de Tudor Arghezi, cu Cătălin Pătru
• ora 21:30 – Monolog din „Fata de mătase artificială” de Irmgard Keun, cu actriţa Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Fabiola Petri

– S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Acum 674 de ani (1346) s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc. NOTĂ: „Micul dicţionar enciclopedic” (2005) menţionează ca dată a bătăliei 26.VIII.1346

* Cu 448 de ani în urmă (1572), a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Se împlinesc 445 de ani (1575) de când Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Cu 139 de ani în urmă (1881) Regele Carol I promulga Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific

* Acum 106 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* În urmă cu 81 de ani (1939) se semna, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Acum 76 de ani (1944) România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Acum 73 de ani (1947) Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* În urmă cu 72 de ani (1948) era creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Cu 64 de ani în urmă (1956) avea loc inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din Bucureşti (azi Biblioteca Naţională) – primul director: Angela Popescu-Brediceni

* Acum 31 de ani (1989) a avut loc demonstrația politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic”/„Baltic Way” (sau „Lanțul Libertății”), când s-a format un lanț uman de la Vilnius (Lituania) la Tallinn (Estonia) pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică. Aproximativ 2 milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, este marcată şi în România începând cu anul 2012. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198 / 7.XI.2011 a fost stabilită şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie, iar prin Legea 127 / 30.V.2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865) – 220 de ani

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944)

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1906: S-a născut psihologul Alexandru Roşca, autor a numeroase lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848)

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 26 august 1926

– 1932: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Georgescu

– 1934: S-a născut prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1933

– 1938: S-a născut Dușan Petrovici, poet și traducător român de origine sârbă, stabilit în Germania din 1982

– 1940: S-a născut Zoe Petre, istoric, publicistă, profesoară și om politic; membră fondatoare a Alianţei Civice (1990), membră fondatoare şi vicepreşedintă a Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonatoare a Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membră fondatoare a Solidarităţii Universitare şi preşedintă a acestui for (2001-2003), membră fondatoare şi vicepreşedintă a partidului „Acţiunea Populară” (2003), directoare a Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (m. 2017) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011)

– 1943: S-a născut sculptorul Adrian Popovici (m. 2009)

– 1948: S-a născut Andrei Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); fondator și preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005)

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010) – 45 de ani. NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego)

– 1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (n. 1892)

– 2003: A murit basul Viorel Ban (n. 1920)

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Suţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947)

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939)

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947)

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Vilnius și Tallinn: Marcarea solidarității în lupta pentru independența față de Uniunea Sovietică

– Christchurch, Noua Zeelandă: Audieri ale martorilor în procesul lui Brenton Tarrant, acuzat de un atac la o moschee (23 – 26 aug.)

– Moscova: Olimpiade militare (23 aug. – 5 sep.)

– Alger: Reluarea cursurilor din universități, după pandemia coronavirusului

– Stockholm, Suedia: Atletism – Liga de Diamant 2020, Reuniunea de la Stockholm

– Lisabona, Portugalia: Fotbal – Finala Ligii Campionilor UEFA

– Indianapolis, SUA: Automobilism – Cursa de 500 de mile de la Indianapolis (805 km). Recunoscută drept cea mai celebră cursă auto din lume, aceasta are loc anual pe circuitul oval de la Indianapolis Motor Speedway și este etapă în campionatul IRL

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii acestuia” este un prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa; ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40; s-a ales această dată pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti. NOTĂ: La 25 martie este marcată „Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi”, proclamată de ONU, la 17 decembrie 2007, prin Rezoluţia A/RES/62/122

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” sau „Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare” (cunoscută și ca „Ziua internațională a panglicii negre”), iniţiată de Parlamentul European (PE), printr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008, stabilită prin rezoluția PE din 2.IV.2009, susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE şi de Declaraţia de la Varşovia, din 2011, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia, încă o dată, importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609)

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

– 1833: S-a născut Giovanni Capellini, naturalist, geolog şi paleontolog italian; între 1866 şi 1868 a făcut studii în România, mai ales în regiunea petrolieră a Văii Prahovei (aducând importante contribuţii la studierea Terţiarului), rezultatele încadrându-le în tabloul geologic al Europei; este primul specialist italian care a studiat sub acest aspect terenurile petroliere din ţara noastră; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1922)

– 1900: S-a născut compozitorul austriac Ernst Krenek (m. 1991) – 120 de ani

– 1903: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996)

– 1921: S-a născut economistul american Kenneth Joseph Arrow; studii în domenii ca teoria alegerii sociale, teoria creşterii economice endogene, problemele cauzate de informaţiile asimetrice în pieţe ş.a; Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017)

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895)

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869)

– 1940: S-a născut Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (m. 2018) – 80 de ani

– 1952: A murit Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (n. 1863)

– 1978: S-a născut Kobe Bryant, catalogat drept unul dintre cei mai importanți baschetbalişti americani din istorie; a evoluat timp de 20 de ani la echipa Los Angeles Lakers, cu care a câştigat cinci titluri de campion al NBA (m. 2020, într-un accident de elicopter)

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913)

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898) – 25 de ani

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914)

Calendarul zilei – 22 august

Publicat de Codrin RAITA, 22 august 2020, 05:29 / actualizat: 23 august 2020, 18:29

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Vrăjitorul din Oz” de L. Frank Baum – Teatrul Ion Creangă, regia şi adaptarea: Phil Willmott
• ora 20:00 – „Apa Vie” de Daniel Chirilă, spectacol de teatru-dans contemporan după Fraţii Grimm – Teatrul Mic, regia şi coregrafia: Ştefan Lupu

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Nottara (2 iul. – 17 sep.), desfăşurată pe mai multe scene în aer liber, spectatorii se pot reîntâlni cu câteva dintre cele mai îndrăgite spectacole din repertoriul teatrului. Programul zilei:

• ora 20:00 – Proiectul „Teatru în TVR” propune spectacolul „Repetiţia vieţii mele”, de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia şi scenografia: Alexandru Jitea. Cu: Anda Caropol, Ion Haiduc, Alexandra Aga, Mircea Teodorescu, Dana Popescu, Simona Buşoiu, Ioana Dănilă, Paula Ticovschi, Gheorghe Săbărel, Marius Negoiţă, Paul Doanţă, Robert Ţâcu, Ramona Ursan – Producţie a Teatrului Nottara, Bucureşti

– S-a întâmplat într-o zi de 22 august

* Acum 787 de ani (1233) apărea prima menţiune documentară a unui ban de Severin, în persoana lui Luca. În felul acesta era menţionată a doua funcţie din Ţara Românească

* Cu 564 de ani în urmă (1456) Vlad Ţepeş (1456-1462; nov. – dec. 1476) a pătruns în Ţara Românească, l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, ceea ce a dus la începutul domniei lui Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în această regiune

* Se împlinesc 535 de ani (1485) de când a avut loc bătălia de la Bosworth, în care regele Richard al III-lea a fost înfrânt și ucis, iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei (30 octombrie 1485) sub numele de Henric al VII-lea, întemeind dinastia Tudorilor. Acest eveniment a însemnat sfârșitul „Războiului celor două Roze”

* Se împlinesc 235 de ani (1785) de când a avut loc promulgarea patentei împăratului german Joseph al II-lea (împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, 1765-1790, şi rege al Ungariei şi Boemiei, 1780-1790) de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal

* Cu 111 ani în urmă (1909) a avut loc, la Reims (Franţa), primul miting aviatic internaţional din lume, la care au participat 38 de avioane franceze şi americane

* Se împlinesc 35 de ani (1985) de când a fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Ceramicii şi Sticlei din incinta Palatului Știrbei. Tematica muzeului scoate în evidență virtuțile artistice ale prelucrării lutului și făcea o trecere prin toate etapele prelucrării acestui material: veselă de uz casnic, sticlărie și porțelanuri. În anul 1988, în acest muzeu a avut loc și prima ediție a Salonului anual de sticlărie și ceramică

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Turkmenistan. Actualul preşedinte al ţării este Gurbangulî Berdîmuhamedov

* Cu 9 ani în urmă (2011) unicul papirus din România şi cel mai vechi din Europa a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia. Papirusul, descoperit în 1959, la Mangalia a fost trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol

Aniversări – Comemorări

Sfânta Fecioară Maria, Regină (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Municipiului Arad” declarată prin Hotărârea nr. 296 din 21 august 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad. Data este dedicată zilei de 22 august 1834, zi în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar). Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate generală şi a făcut din Arad cel mai important centru economic din Transilvania

– 1820: S-a născut omul politic Manolache Costache Epureanu; a deţinut funcţia de prim-ministru în anii 1869, 1870 (guvernul „Cloşca cu puii de aur”) şi 1876; în ultima sa guvernare, Epureanu, împreună cu Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, a acţionat în vederea realizării Independenţei pe cale diplomatică prin cunoscutul memoriu adresat puterilor europene; lui i se datorează reorganizarea cluburilor conservatoare şi înfiinţarea, de fapt, a Partidului Conservator în februarie 1880 (m. 1880, la Schleangenbad, în Germania) – 200 de ani

– 1862: S-a născut (la Kecskemet, Ungaria) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (m. 1919, la Cluj)

– 1882: S-a născut Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1963)

– 1890: A murit Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române (n. 1818) – 130 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a naşterii 21.VII.1821 sau 14.VI.1818. Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21.VII.1821, dar, de la descoperirea actului de naştere, în toate lucrările de istorie literară serioase apare indicat anul 1818

– 1892: S-a născut Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică; a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele (m. 1969)

– 1897: S-a născut Sandu Albu, violonist şi compozitor (m. 1978)

– 1897: S-a născut (la Aminciu/Grecia, într-o familie de aromâni) Sterie Diamandi, biograf şi eseist; prin câteva lucrări de succes, Diamandi a ilustrat o specie a literaturii de frontieră la modă în perioada interbelică: biografia (m. 1981)

– 1904: S-a născut sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (m. 1966)

– 1917: S-a născut Alexandru Piru, critic şi istoric literar, profesor (m. 1993)

– 1917: A murit eroina Ecaterina Teodoroiu (numele real: Cătălina Vasile Toderiu); participând voluntar la primul război mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (n. 1894)

– 1919: S-a născut numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (m. 2009)

– 1926: S-a născut Mihai Constantinescu, violonist şi profesor (m. 1987)

– 1931: S-a născut Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (m. 2020)

– 1941: S-a născut Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (m. 2009)

– 1956: S-a născut sculptorul şi pictorul Marian Zidaru

– 1968: S-a născut pictorul și graficianul Sorin Adam

– 1972: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Procopiu; contribuţii în domeniile electromagneticii şi termodinamicii; a ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1977: A murit zoologul Theodor Buşniţă; contribuţii în domeniile ihtiologiei şi hidrobiologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1981: A murit Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (n. 1902)

– 1985: A murit actorul Octavian Cotescu (n. 1931) – 35 de ani

– 1994: A murit pictorul Vespasian Lungu (n. 1927)

– 1995: S-a născut gimnasta Diana Bulimar, medaliată cu aur în proba pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, în anul 2014 – 25 de ani

– 1999: A murit Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (n. 1930)

– 2000: A murit compozitorul Harry Maiorovici (n. 1918) – 20 de ani

– 2002: A murit, la Neuchâtel, în Elveţia, Horia Liman, scriitor şi publicist elveţian de origine română (n. 1912)

– 2006: A murit compozitorul Laurenţiu Profeta (n. 1925)

– 2011: A murit criticul de film Viorica Bucur, realizatoare de emisiuni de televiziune şi profesor de istorie a filmului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; cunoscută mai ales pentru emisiunea „Gala desenului animat”, difuzată între anii 1974 – 1992 la Televiziunea Naţională (n. 1946)

– 2014: A murit actorul Florin Blănărescu (n. 1921)

– 2019: A murit Florin Costinescu, poet și publicist-comentator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hanoi, Vietnam: A 52-a reuniune a miniștrilor economiei din cadrul ASEAN (AEM 52) (22 – 29 aug.)

– Hanoi: A 9-a reuniune ministerială a Parteneriatului Economic Regional Cuprinzător (RCEP)

– New York: Tenis – Turul ATP de la Cincinnati (22 – 28 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor actelor de violență bazate pe religie sau credință”, stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, printr-o rezoluție adoptată la 28 mai 2019, ca o consecință firească a datelor și statisticilor care arată că persecuția împotriva credincioșilor de diferite religii a atins cote alarmante la nivel mondial, continuând să se intensifice. Conform raportului organizației „Aid to the Church in Need”, se estimează că „o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase, într-o formă sau în alta, iar creștinii constituie grupul cel mai persecutat”

– 1540: A murit Guillaume Budé (numele latinizat Budaeus), umanist, diplomat, filolog și elenist francez (n. 1468) – 480 de ani

– 1599: A murit compozitorul italian Luca Marenzio (n. 1553 sau 1554)

– 1647: S-a născut Denis Papin, medic şi fizician francez, unul dintre inventatorii maşinii cu abur; a inventat cazanul cu abur („oala lui P”, 1680); a stabilit relaţia dintre temperatura de fierbere a apei şi presiune (m. ~1712, la Londra)

– 1806: A murit Jean-Honoré Fragonard, pictor, desenator şi gravor francez (n. 1732)

– 1850: A murit poetul german Nikolaus Lenau (n. 1802, lângă Timişoara, care aparţinea, la vremea aceea, Ungariei) – 170 de ani

– 1860: S-a născut inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (m. 1940) – 160 de ani

– 1862: S-a născut compozitorul francez Claude Debussy; primul impresionist şi primul creator modern din istoria muzicii (m. 1918)

– 1883, 22.VIII/3.IX: A murit scriitorul rus Ivan Turgheniev (n. 1818)

– 1902: S-a născut Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (m. 2003)

– 1904: S-a născut Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al CC al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (m. 1997)

– 1917: S-a născut John Lee Hooker, cântăreţ american de blues, compozitor şi chitarist (m. 2001)

– 1920: S-a născut Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (m. 2012) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actriţa britanică Honor Blackman (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (m. 2007)

– 1936: S-a născut compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 (m. 2012)

– 1940: A murit fizicianul englez Oliver Joseph Lodge (n. 1851) – 80 de ani

– 1958: A murit scriitorul francez Roger Martin du Gard; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1937 (n. 1881)

– 1963: S-a născut Tori Amos (născută Myra Ellen Amos), cântăreaţă, pianistă şi compozitoare americană

– 2010: A murit nutriţionistul francez Michel Montignac; a pus bazele regimului disociat (n. 1944) – 10 ani

– 2011: A murit compozitorul şi producătorul american Nickolas Ashford, autorul unor piese celebre lansate de casa Motown, precum „Ain’t No Mountain High Enough”, „Reach Out And Touch Somebody’s Hand” şi „I’m Every Woman” (n. 1942)

– 2012: A murit actorul american Jeffrey Stone (n. 1926)

– 2016: A murit muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (n. 1922)

– 2018: A murit chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (n. 1949)

Calendarul zilei – 21 august

Publicat de Codrin RAITA, 21 august 2020, 05:00 / actualizat: 21 august 2020, 8:57

EVENIMENTE INTERNE

 – Sport

* Deva: Prima etapă a Campionatului Naţional de Super Rally 2020, al cărui promotor este sportivul Mihai Leu, va avea loc în perioada 21-22 august. Sezonul Super Rally 2020 va fi deschis cu oraşul Deva, care este una dintre destinaţiile noi din calendarul caravanei acestui campionat naţional de raliu stradal. În cadrul competiției, organizate de AMC Racing, în parteneriat cu Primăria Municipiului Deva, vor participa 36 de maşini de curse

– S-a întâmplat într-o zi de 21 august

* Cu 202 ani în urmă (1818) era promulgată „Legiuirea Caragea” (care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii), ultimul act al epocii fanariote din Ţara Românească

* Acum 82 de ani (1938), între 21 şi 22 august, la Bled (Iugoslavia), a avut loc ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul primului război mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive. Pactul a fost destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către fascişti (martie 1939)

* Se împlinesc 75 de ani (1945), de când, încurajat de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei, regele Mihai I a cerut demisia guvernului Groza, pentru a se putea constitui un nou guvern, reprezentativ. În urma refuzului primului ministru, suveranul a refuzat să mai contrasemneze decretele-lege („greva regală”, până la 6.I.1946). În absenţa semnăturii regale, acestea deveneau nule din punct de vedere constituţional

* Se împlinesc 65 de ani (1955), de când, între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”. La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”. Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică. Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme. Televiziunea Română a început să emită la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr. 2. Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă. În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca

* Acum 61 de ani (1959) intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică (IFA), un betatron (betatronul BOB), primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România. În anul 1968 a fost pus în funcţiune, tot la IFA, un accelerator liniar de electroni cu undă progresivă, iar în 1972, un accelerator electrostatic de ioni de tipul Van de Graaff tandem

* Cu 61 de ani în urmă (1959) insulele Hawaii (fostele Insule Sandwich, arhipelag vulcanic în Oceania, în partea centrală a Pacificului) deveneau al 50-lea stat al SUA

* Se împlinesc 55 de ani (1965) de când Marea Adunare Naţională, întrunită în sesiune extraordinară, aproba schimbarea denumirii statului în Republica Socialistă România (din Republica Populară Română). La data de 30.XII.1947 regele Mihai a fost silit să abdice şi să părăsească ţara, iar Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată Republică Populară şi adopta o nouă Constituţie

* Cu 52 de ani în urmă (1968), în şedinţa comună a CC al PCR, a Consiliului de Stat şi a Guvernului României era adoptată o poziţie de condamnare a agresiunii armate împotriva Cehoslovaciei. La Bucureşti, a avut loc un mare miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state membre ale Tratatul de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria)

* Acum 52 de ani trupele sovietice şi ale unor state membre ale Tratatului de la Varşovia (Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), cu excepţia României, invadau Cehoslovacia, punând astfel capăt „Primăverii de la Praga”

* În urmă cu 42 de ani (1978) era inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Colecţiilor de Artă (reunind 13 colecţii). Folosind pretextul cutremurului din martie 1977, conducerea PCR a dispus închiderea majorităţii caselor memoriale care adăposteau colecţiile de artă donate statului de către particulari, cu condiţia păstrării lor în casele în care s-au constituit în timpul vieţii colecţionarilor, condiţie încălcată de autorităţile comuniste. Casele în care s-au aflat colecţiile au intrat în administrarea Protocolului de Stat, fiind ulterior închiriate

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de când intra în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu (conceput şi realizat integral în ţară)

* Acum 8 ani (2012) Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, cu majoritate de voturi, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial. În urma acestei decizii a CCR, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Pius al X-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Medicinei Militare”; la 21.VIII.1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare

– 1723: A murit Dimitrie Cantemir, prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); ca domnitor al Moldovei (martie-aprile 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (n. 1673)

– 1874: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (m. 1944)

– 1875: S-a născut Gheorghe Fințescu, profesor şi entomolog (m. 1948) – 145 de ani

– 1882: S-a născut fizicianul şi profesorul Augustin Maior; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); considerat părintele telefoniei multiple (m. 1963)

– 1902: S-a născut Paul Călinescu, regizor, scenarist şi inovator în domeniul tehnicii cinematografice (m. 2000)

– 1920: S-a născut poetul Marius Munteanu (m. 2005) – 100 de ani

– 1921: S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu (m. 2003)

– 1925: S-a născut actorul Toma Caragiu (de origine aromână) (m. 1977) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (m. 2010)

– 1931: S-a născut etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (m. 2010). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1939

– 1931: S-a născut Theodor „Freddy” Negrescu, maestru de sunet la Casa de Discuri Electrecord; a lucrat trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, după care a plecat la Electrecord în 1956, unde a muncit, neîntrerupt, până în 1995 (m. 2012)

– 1933: S-a născut publicistul Valentin Păunescu, director general al cotidianului „Curierul Naţional” (m. 2004)

– 1941: S-a născut actriţa Ilinca Tomoroveanu, nepoata poetului Octavian Goga (m. 2019)

– 1943: S-a născut pictorul Mihai Cismaru (m. 2003)

– 1949: S-a născut artistul plastic Ion Tiţoiu

– 1954: S-a născut pictorul Marcel Lupşe

– 1990: A murit Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (n. 1920) – 30 de ani

– 1991: A murit Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (n. 1907)

– 2003: A murit muzicologul Radu Gheciu (pseudonimul lui Vasile Marina); fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1932)

– 2008: A murit Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri, publicist şi eseist; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (n. 1917)

– 2010: A murit juristul şi profesorul Tudor Drăganu, specialist în drept constituţional; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1912) – 10 ani

– 2011: A murit filosoful Constantin I. Gulian (numele real, Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care “i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (n. 1914)

– 2012: A murit Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (n. 1927)

– 2016: A murit actorul de teatru şi film Marin Moraru (n. 1937)

– 2017: A murit Petre C. Baciu, legionar, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă; a efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste; a scris câteva volume de versuri și memorialistică (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Regatul Unit prezintă o serie de statistici lunare privind vânzările cu amănuntul (iulie)

– Boston, SUA: Pronunțarea sentinței pentru Lori Loughlin, actriță care și-a recunoscut vinovăția în scandalul de luare de mită pentru a intra la universitate

– Köln, Germania: Fotbal – Finala Europa League (UEFA)

– Grand-Champ, Franța: Ciclism rutier: Campionatele Franței (21 – 23 aug.)

-Bristol, Marea Britanie: O pereche de ochelari care i-a aparţinut lui Mahatma Gandhi urmează să fie scoasă la licitație după ce a fost lăsată în weekend în cutia poştală a unei casei de licitaţii din Bristol.Un angajat al East Bristol Auctions a găsit ochelarii într-un plic de curând. Licitatorul Andrew Stowe a povestit că perechea de ochelari – cu o valoare estimată la 15.000 de lire sterline – este cea mai importantă descoperire din istoria firmei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Terorismului” este marcată, din 2018, în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile lor umane şi libertăţile lor fundamentale. NOTĂ: La 11 martie este marcată „Ziua europeană a victimelor terorismului”, declarată de Parlamentul European

– 1698: S-a născut constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (m. 1744)

– 1798: S-a născut Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi unirea Principatelor (m. 1874)

– 1872: S-a născut Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (m. 1898)

– 1893: S-a născut compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (m. 1918)

– 1904: S-a născut Count Basie (numele real: William James Basie), pianist, compozitor de muzică de jazz şi şef de orchestră afro-american (m. 1984)

– 1905: S-a născut Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (m. 1995) – 115 ani. NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906

– 1916: S-a născut Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (m. 2005)

– 1921: S-a născut Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (m. 2014)

– 1925: S-a născut Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (m. 2003) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 31.VIII.1925

– 1938: S-a născut Kenny Rogers (Kennth Donald Rogers), interpret american de muzică country, producător şi actor (m. 2020)

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul american Hugh Wilson (m. 2018)

– 1944: S-a născut regizorul australian de film Peter Weir

– 1963: S-a născut regele Mohammed al VI-lea al Marocului (încoronat la 30 iulie 1999)

– 1973: S-a născut (la Moscova) Sergey Mikhaylovich Brin, informatician și om de afaceri american, cofondator al companiei ”Google”, împreună cu Lawrence Edward „Larry” Page

– 1993: A murit mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (n. 1938)

– 1995: A murit dirijorul englez de origine rusă Anatol Fistoulari (n. 1907) – 25 de ani

– 1995: A murit Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician și matematician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (n. 1910) – 25 de ani

– 2013: A murit producătorul muzical american Sid Bernstein, care a colaborat cu o serie de legende din showbiz, precum Judy Garland şi Jimi Hendrix, şi a organizat concertul istoric pe care trupa The Beatles l-a susţinut pe Shea Stadium din New York în 1965 (n. 1918)

– 2018: A murit actriţa americană Barbara Harris, cunoscută din musicalul „The Apple Tree” (n. 1935)

Calendarul zilei – 20 august

Publicat de Codrin RAITA, 20 august 2020, 05:00 / actualizat: 20 august 2020, 11:54

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de Romanian Sinfonietta Orchestra – dirijor şi solist: Alexander Sitkovetsky – vioară

* În cadrul Stagiunii de Vară a Teatrului Evreiesc de Stat, are loc spectacolul „De la Caragiale la Șalom Alehem” – ora 20:00, în curtea Școlii Italiene „Aldo Moro”

* Stagiunea estivală a Teatrului Odeon @Herăstrău (23 iul. – 25 sep.) continuă, de la ora 21:00, cu spectaolul „Liniște! Sărut. Acțiune!”, o adaptare de Peter Kerek după filmul „Living in Oblivion” de Tom Dicillo, regia Peter Kerek

* Biertan, jud. Sibiu: Festivalul de Film Horror şi Fantastic „Lună Plină” se desfășoară, între 20 şi 23 august, în comuna Biertan (judeţul Sibiu), unde vor avea loc proiecţii de film în aer liber, cine-concerte şi activităţi în natură precum ture cu bicicleta, ghost-hunt sau degustări de produse tradiţionale din zona Transilvaniei. Proiect organizat de: Asociaţia Film şi Cultură Urbană

– S-a întâmplat într-o zi de 20 august

* Acum 181 de ani (1839) studenţii români aflaţi la Paris înfiinţau „Societatea pentru învăţătura poporului român”, care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste (fondatori: Ion Ghica, Alexandru G. Golescu, Dimitrie Brătianu)

* Cu 166 de ani în urmă (1854) a fost deschisă prima linie de cale ferată, pe actualul teritoriu al României, care făcea legătura între Oraviţa (în Banat) şi Baziaş, un port la Dunăre. Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui. Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie. Linia Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp şi a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869

* Se împlinesc 155 de ani (1865), de când, printr-un decret imperial, era dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1865), anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, legi prin care erau recunoscute naţiunea şi limba română (20.VIII/1.IX)

* Se împlinesc 150 de ani (1870) de când a avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano-Popescu (fost ofiţer care s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877). Mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile (în aceste împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii). Al. Candiano-Popescu a devenit, zece ani mai târziu, aghiotant al regelui Carol I

* Cu 136 de ani în urmă (1884) apărea la Bucureşti (până în 1953, cu unele întreruperi), din iniţiativa lui Luigi Cazzavillan (ziarist român de origine italiană), ziarul „Universul”, primul mare cotidian românesc. Între anii 1915 şi 1945 ziarul a fost condus de cunoscutul jurist, om politic şi publicist Stelian Popescu (20.VIII/1.IX)

* Acum 118 ani (1902) a avut loc primul meci oficial de fotbal din România, între echipele oraşelor Timişoara şi Lugoj (pe un teren din Timişoara, încheiat cu scorul 3-2, în favoarea gazdelor) (20.VIII/2.IX)

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de când a fost înfiinţată, de Pierre-Marie Olivier şi Maurice Travailleur, Agenţia de presă Belga (Agence Télégraphique Belge de Presse), situată în Schaerbeek, Bruxelles, Belgia

* Cu 52 de ani în urmă (1968) era inaugurată Uzina de autoturisme de la Colibaşi-Piteşti (în prezent Mioveni, revenire la vechea denumire a oraşului Colibaşi), prima uzină de autoturisme din România. A fabricat, iniţial, autoturismul „Dacia 1100” şi, din 1970, autoturismul „Dacia 1300”. Ulterior a produs şi alte tipuri de autoturisme „Dacia”. Din anul 1999 majoritatea acţiunilor Uzinei Mioveni-Piteşti sunt deţinute de Compania franceză „Renault”

* Se împlinesc 45 de ani (1975) de când a fost lansată spre planeta Marte sonda spaţială americană „Viking 1”. A ajuns pe solul marţian pe data de 19.VI.1976 şi a depus un laborator ce a transmis date pe Pământ (peste 1400 de imagini). Şi-a încheiat transmisiile la 13.XI.1982. La data de 9.IX.1975 a fost lansată spre Marte sonda „Viking 2”, aceasta ajungând la 7.VIII.1976 şi încetându-şi  transmisiile la 11.IV.1980

* Se împlinește 1 an (2019) de când Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bernard, abate, învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Anul Nou Islamic (1442 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe din seara zilei precedente, 19 august

– 1833: S-a născut Vasile Pogor, poet şi traducător (a oferit cititorilor tălmăciri variate, de la scrieri ale Antichităţii până la modernii Baudelaire, Poe sau Bret Harte); întemeietor, alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp şi Theodor Rosetti, al Societăţii „Junimea” (m. 1906). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca an al naşterii 1834

– 1864: S-a născut Ion I. C. Brătianu, om politic liberal, inginer constructor; prim-ministru și ministru în mai multe rânduri; preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); a condus cu mare curaj și devotament România în timpul Războiului de Reîntregire, jucând un rol hotărâtor în realizarea Marii Uniri de la 1918 și în viața politică a României moderne; a contribuit la legiferarea și realizarea reformei agrare și a celei electorale, la votarea noii Constituții din 1923, la consolidarea statului național unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1927)

– 1870: S-a născut Timotei Popovici, preot, profesor, folclorist, compozitor şi dirijor; a editat în 1905 „Dicţionarul de muzică” (primul dicţionar românesc de muzică complet), precum şi alte câteva lucrări de maximă importanţă pentru studiul teoretic şi practic al muzicii (m. 1950) – 150 de ani

– 1872: A murit Dimitrie Bolintineanu, poet, prozator, dramaturg şi ziarist; participant de frunte la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1825). NOTĂ: În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, George Călinescu dă naşterea la 14.I.1819

– 1873: S-a născut medicul Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în România; fondator al Societăţii de Hidrologie Medicală şi Climatologie (1922) şi al „Revistei de hidrologie medicală şi climatologie” (1924) (m. 1933)

– 1882: S-a născut actorul Vladimir Maximilian (m. 1959)

– 1892: S-a născut matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; împreună cu Gheorghe Mihoc, a fost creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1983)

– 1910: A murit Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor; întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (n. 1850) – 110 ani

– 1920: S-a născut Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (m. 2006) – 100 de ani

– 1923: A murit compozitorul şi dirijorul Alexis Catargi (n. 1876)

– 1926: A murit medicul veterinar Ioan Athanasiu, membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Mihai Constantinescu

– 1940: S-a născut juristul, profesorul şi publicistul corneliu turianu (m. 2016) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Cristian Gaţu, liderul generației de aur a handbalului românesc; considerat cel mai tehnic jucător de handbal din România; dublu campion mondial, în 1970 şi 1974, precum şi dublu medaliat olimpic, cu argint (JO 1976) şi bronz (1972); a câștigat, în 1977, Cupa Campionilor Europeni cu Steaua; a fost comandant al clubului Steaua, vicepreşedinte al COSR, precum şi preşedinte al FR Handbal, între 1996-2014 – 75 de ani

– 1952: S-a născut Dan Mircea Enescu, medic primar chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă, profesor, manager al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală şi şef al Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul acestui spital; a pus bazele chirurgiei plastice pentru copii în România; vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

– 1959: A murit Dimitrie Iov, poet, prozator şi publicist (n. 1888)

– 1965: S-a născut violonistul şi profesorul Gabriel Croitoru, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio – 55 de ani

– 1966: S-a născut violonistul Gabriel Croitoru, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio; în 2008, a câştigat un concurs organizat de Muzeul Naţional „George Enescu”, pentru darea spre folosinţă, pe o perioadă de trei ani, a viorii Guarnieri 1731, care i-a aparţinut compozitorului George Enescu şi a cărei valoare este estimată la două milioane de dolari

– 1972: A murit Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru titular al Academiei Române din 1940; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (n. 1889)

– 1984: A murit prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (n. 1915)

– 1987: S-a născut gimnasta Cătălina Ponor; a participat la Jocurile Olimpice 2004 de la Atena (Grecia) și în 2012, la Olimpiada de la Londra. La Atena a câștigat medalia de aur, ca membră a echipei române de gimnastică; în anul 2016 a participat la Jocurile Olimpice de la Rio la individual compus, fiind totodată portdrapelul ţării noastre la ceremonia de deschidere a competiţiei

– 2010: A murit etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (n. 1939) – 10 ani

– 2014: A murit Nicolae Balotă, eseist, critic literar, memorialist şi traducător; arestat în 1948 (pentru deţinere de cărţi interzise), este eliberat în 1964 prin decretul de amnistiere a tuturor deţinuţilor politici din România; stabilit în Franţa din 1985 (unde va obţine cetăţenia, în 1990) (n. 1925)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Toma Popescu; unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române din Timişoara, în 1946 (n. 1921)

– 2019: A murit Teodor Vârgolici, critic și istoric literar, editor; dintre edițiile cele mai importante – și premiate – au fost cele din opera lui D. Bolintineanu și Gala Galaction (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Washington: Președintele american Donald Trump îl primește pe noul premier irakian Mustafa Al-Kadhimi

– Wilmington, SUA: Discurs al candidatului la președinție Joe Biden, în cadrul Convenției Naționale Democratice

– Port Moresby/Phnom Penh/Vientiane/Naypyitaw: Vizita ministrului de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, în Papua Noua Guinee, Cambodgia, Laos și Myanmar (20 – 25 aug.)

– Ankara: Reuniune a Băncii Centrale turce privind rata cheie

– Statele Unite: Redeschiderea frontierelor americane cu Canada și Mexic

– Ciudad de Mexico: Sunt marcați 80 de ani de la asasinarea revoluționarului rus, Leon Troțki

-Hong Kong, China: Verdict în procesul primului acuzat în conformitate cu noua lege de securitate națională impusă de Beijing

-Madrid: Briefing de presă al autorităților spaniole privind pandemia cu Covid-19

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare de stat în Estonia; recăpătarea independenţei după dezmembrarea URSS, în 1991

– Ziua Naţională a Republicii Ungare. Sărbătoarea Sfântului Ştefan (Ştefan I – Istvan cel Sfânt/997-1038, rege din dinastia Arpadiană, a unificat triburile ungare, s-a creştinat şi a obţinut de la Papa Silvestru al II-lea coroana regală, în anul 1001, legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală; în timpul domniei lui s-a adoptat creştinismul ca religie de stat)

– 1561: S-a născut compozitorul italian Jacopo Peri (m. 1633)

– 1611: A murit Tomas Luis de Victoria (Vittoria), compozitor şi organist spaniol (n. 1548)

– 1779: S-a născut chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (m. 1848)

– 1827: S-a născut scriitorul belgian Charles de Coster (m. 1879)

– 1827: S-a născut Josef (Joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (m. 1870)

– 1847: S-a născut scriitorul polonez Bolesław Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (m. 1912)

– 1854: A murit filosoful german Friedrich von Schelling (n. 1775)

– 1860: S-a născut Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (m. 1934) – 160 de ani

– 1867: S-a născut Kōda Rohan (pseudonimul lui Kōda Shigeyuki), romancier şi eseist japonez (m. 1947)

– 1873: S-a născut Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (m. 1950)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Robert William Seton-Watson; specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1951)

– 1890: S-a născut Howard Phillips Lovecraft, scriitor american, considerat unul dintre părinții literaturii fantastice a începutului de secolul XX (m. 1937) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (m. 1968)

– 1907: S-a născut dirijorul englez de origine rusă Anatole Fistoulari (m. 1995)

– 1913: S-a născut neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru medicină pe 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (m. 1994)

– 1915: A murit Paul Ehrlich, chimist şi serolog german; lucrări de pionierat în hematologie, imunologie şi chimioterapie; Premiul Nobel pentru medicină pe 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1854) – 105 ani

– 1916: S-a născut inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (m. 2013)

– 1932: S-a născut scriitorul rus Vasili Aksionov (m. 2009)

– 1938: S-a născut generalul francez Jean-Loup Chrétien, primul astronaut din Europa de Vest care a zburat în spaţiu, la bordul navei sovietice „Salyut 7” (în iunie 1982)

– 1940: A murit (asasinat în Mexic) Leon Troţki (numele real: Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiilor din 1905-1907 şi 1917 (n. 1879) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, fapt ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (m. 2006, în celula de la Haga)

– 1942: S-a născut interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (m. 2008)

– 1944: S-a născut Rajiv Gandhi, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (m. 1991, asasinat)

– 1945: A murit filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române (1942) (n. 1873) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Robert Plant, muzician, interpret de rock, compozitor și textier britanic

– 1951: S-a născut Mohamed Morsi, inginer şi politician egiptean, care a servit ca președinte al ţării în perioada 30 iunie 2012 – 3 iulie 2013 (m. 2019)

– 1958: S-a născut Anna Ştefanovna Politkovskaia, scriitoare şi jurnalistă din Rusia, militantă pentru respectarea drepturilor omului; cunoscută pentru poziţia ei critică faţă de politica dusă de Kremlin în Cecenia (m. 2006)

– 1974: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Maxim Vengerov

– 1980: A murit cântărețul și compozitorul american de origine franceză, Joe Dassin (Joseph Ira Dassin) (n. 1938) – 40 de ani

– 1994: A murit regizorul sârb de film Aleksandar Petrovič (n. 1929)

– 2012: A murit actriţa americană Phyllis Diller, considerată o veritabilă pionieră la Hollywood în anii ’60 ai secolului XX, întrucât a fost prima femeie devenită celebră pentru spectacolele ei de stand-up comedy (n. 1917)

– 2013: A murit scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (n. 1925)

– 2017: A murit Jerry Lewis (nume la naștere: Joseph Levitch), comic, actor, cântăreț, regizor de film, producător și scenarist american (n. 1926)

– 2018: A murit Uri Avneri (nume real: Helmut Ostermann), ziarist, scriitor, om politic și militant pacifist israelian; în 1950 a fondat săptămânalul „Haolam Haze” („Această Lume”), pe care îl va conduce timp de 40 de ani, militând pentru coexistenţa cu populaţia arabă şi în favoarea creării unui stat palestinian (n. 1923, în Germania)

– 2019: A murit Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (n. 1961) – 1 an

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2020, 05:00 / actualizat: 19 august 2020, 9:29

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 11:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala: online

*ora 16:00 – Ședinţa în plen

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de Romanian Chamber Orchestra – dirijor: Cristian Măcelaru

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 704 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 104 ani în urmă (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Se împlinesc 100 de ani (1920), de când, în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 62 de ani (1958) Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de când Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 57 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 46 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* Acum 37 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Cu 29 de ani în urmă (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg) – 220 de ani

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) menționează naşterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012) – 105 ani

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006 – 85 de ani

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; director general al Operei Naționale Române din Iași

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925) – 20 de ani

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

-Milwaukee, SUA: Fostul președinte  american, Barack Obama, Hillary Clinton și Kamala Harris susțin discursuri în cadrul  Convenției Naționale Democratice

– Londra: Regatul Unit publică cifre ale inflației pentru luna iulie (ONS)

– Londra: Pronunțarea sentinței în procesul lui Hashem Abedi, fratele autorului atentatului de la Manchester (19 – 20 aug.)

– Copenhaga, Danemarca: Maersk publică rezultatele financiare ale trimestrului 2

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009 ( – 10 ani), aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua Naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508) – 440 de ani

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818) – 275 de ani

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722) – 255 de ani

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857) – 240 de ani

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m.11.IV.1895) – 190 de ani

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825) – 115 ani

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867) – 105 ani

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004). NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006) dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009) – 90 de ani

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american – 80 de ani

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016) – 55 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910) – 25 de ani

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

Calendarul zilei – 18 august

Publicat de Codrin RAITA, 18 august 2020, 05:00 / actualizat: 18 august 2020, 8:56

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 12:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala: online

– Cultură

* Stagiunea estivală a Teatrului Odeon @Herăstrău (23 iul. – 25 sep.) continuă, de la orele 10:30 și 18:30, cu spectacolul „Clasic e fantastic – Copilăria lui Mozart”, un proiect educativ prin şi pentru muzică adresat copiilor între 4 și 10 ani, regia Monica Ciută, scenariul Emanuel Ciocu, scenografia Sânziana Tarța, consultant de specialitate Cristina Sârbu, concepția păpușilor Aurelia Bădulescu. Distribuția: Alexandra Laura Badea, Monica Ciută, Selina Colceru, Filip Ristovski, Irina Sârbu, Alexandru Unguru, Raluca Ouatu (pian), Monica Buștean (vioară)

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezită publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu şi „Trei doamne şi toţi trei”, de George Coşbuc, cu Adrian Neacşu
• ora 21:30 – Monolog din „E vina ta” de Andrej Ivanov, cu actorul Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Yannick Becker

– S-a întâmplat într-o zi de 18 august

* Se împlinesc 340 de ani (1680) de când a fost organizată, din ordinul regelui Ludovic al XIV-lea, compania pariziană de teatru „Comedia Franceză” („Comédie-Française” sau „Théâtre-Française”), astăzi Teatrul Naţional al Franţei şi unul dintre cele mai prestigioase teatre europene, subvenţionat de stat, în care se joacă un repertoriu clasic

* Cu 176 de ani în urmă (1844) era constituită „Roata de Pompieri” printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru. Serviciul nou-înfiinţat avea o structură militară şi era împărţit în şase grupe, cu un efectiv de 7 ofiţeri, 23 subofiţeri şi 256 soldaţi. Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureştilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi şi 50 lopeţi de lemn

* În urmă cu 143 de ani (1877) apărea, la Sibiu, revista „Albina Carpaţilor”, al cărei titlu iniţial a fost „Albina Daciei”, cu subtitlul „Foaie beletristică, ştiinţifică şi literară”, avându-i ca redactori pe Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu şi Visarion Roman, care era editor şi redactor. În perioada 18 august 1877 – 1 octombrie 1878 a apărut săptămânal, apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878 – 30 septembrie 1880). Fiind o revistă cu profil enciclopedic, „Albina Carpaţilor” a publicat fragmente de romane, nuvele şi alte naraţiuni, datini, credinţe şi moravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii şi studii, articole de ştiinţe naturale, industrie, arhitectură şi sculptură, bibliografii. Fiecare număr conţinea ilustraţii

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la ratificarea celui de-al 19-lea amendament al Constituţiei SUA care garanta dreptul la vot al femeilor, intrat în vigoare la data de 26 august 1920

* Cu 82 de ani în urmă (1938) se semna, la Sinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), prin care controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului român

* Acum 71 de ani (1949) era adoptată Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 903 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională. Ziua Naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România

* Cu 71 de ani în urmă (1949) era întemeiată Agenţia Germană de Presă – DPA (Deutsche Presse Agentur), cu sediul la Hamburg

* Într-o zi de 18 august, tot acum 71 de ani (1949), s-a înfiinţat Agenţia Germană de Presă – DPA (Deutsche Presse Agentur), cu sediul la Hamburg. Fritz Singer a fost primul redactor-şef şi director general al agenţiei. Este cea mai mare agenţie de presă din Germania. Pe lângă biroul principal de la Hamburg, mai există un birou central de ştiri la Berlin. Agenţia de Presă Germană are sedii în 100 de ţări, incluzând 12 departamente regionale germane împreună cu alte 50 de sedii în Germania

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când a început prima ediție a Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura (comuna Tisău, jud. Buzău), organizată în perioada 1970-1985, la iniţiativa sculptorilor Gheorghe Coman și George Apostu. Proiectul a fost susținut de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare a orașului Buzău. Vreme de 16 ani, câte 16 sculptori au lucrat, în lunile august – septembrie, pe o temă la alegere, în blocuri de piatră de Măgura primite prin tragere la sorți, ajungîndu-se în final la 256 de lucrări, realizate de 163 de artiști, pe o suprafață de 21 ha. Tabăra este cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealu Spirii al Municipiului Bucureşti”, stabilită începând cu anul 2013; este data la care, în anul 1844, a luat fiinţă prima formaţiune de pompieri din Bucureşti

– 1849: S-a născut Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (m. 1920)

– 1857: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eusebie Mandicevsky (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, dirijor de cor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (m. 1929)

– 1858: După unele surse, la această dată, ar fi murit Barbu Lăutaru (pe numele său adevărat Vasile Barbu); staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutarul a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari români care, prin creaţia şi felul lor de interpretare, au contribuit la formarea şi îmbogăţirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanţei ruse şi elemente occidentale (n. 1799). NOTĂ: Alte surse dau ca an al morţii 1860

– 1860: S-a născut Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ şi pedagog (m. 1927) – 160 de ani

– 1869: A murit Damaschin Bojincă, jurist și cărturar (n. 1802)

– 1883: S-a născut medicul Mihai Ciucă; bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1969)

– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1967)

– 1911: S-a născut prozatorul Mihail Şerban (m. 1994)

– 1916, 18/31: S-a născut Neagu Djuvara, istoric, filosof al istoriei, memorialist, jurist, diplomat, filolog, jurnalist, romancier şi profesor; stabilit din 1947 în exil, a militat în diverse organizaţii ale diasporei româneşti; în 1990 s-a întors în ţară (m. 2018)

– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995)

– 1932: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi actorul Gheorghe Naghi, cel care l-a făcut celebru, în cinematografie, pe marele actor Grigore Vasiliu Birlic (m. 2019)

– 1937: S-a născut Sorin Alexandrescu, critic, istoric şi teoretician literar; stabilit din 1975 în Olanda; profesor la Catedra de limbă română a Universităţii din Amsterdam; după 1990, s-a întors în România şi s-a implicat în proiectul de renovare şi modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare

– 1944: A murit eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu; as al aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; numele său este purtat în prezent de Flotila 95 Aeriană (n. 1912)

– 1957: A murit poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (n. 1872)

– 1963: S-a născut cantautoarea Maria Gheorghiu, cunoscută interpretă de muzică folk şi realizatoare de emisiuni radio

– 1966: S-a născut solistul Ovidiu Ioncu „Kempes”, liderul trupei „Kempes” şi fostul vocalist al trupelor „Cargo” şi „Rezident EX”

– 1977: S-a născut clericul musulman Muurat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România (din 15.IX.2005)

– 1998: A murit Iosif Sava (nume la naştere: Iosif Segal), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni de radio și televiziune, scriitor, clavecinist și pianist; în 1951 şi-a început activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Română, realizând, din 1972, programul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei“ și, în paralel, emisiunile „Cronica muzicală“ şi „Viaţa muzicală în actualitate“; în 1980 a început activitatea la TVR, realizând săptămânal emisiunea „Serata muzicală TV” (n. 1933)

– 2016: A murit Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş din 1962 (n. 1940)

– 2019: A murit prezentatoarea de televiziune Mariana Zaharescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale emisiunii „Teleenciclopedia” (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Milwaukee, SUA: Fostul președinte american, Bill Clinton și Jill Biden susțin discursuri în cadrul Convenției Naționale Democratice

– Olanda:Tribunalului Internațional prezintă verdictul pentru Liban în procesul privind moartea fostului premier libanez Hariri, în urma unui bombardament din 2005

-Reims, Franța: Ședința Comitetului Șampaniei, care reunește viticultorii și comercianții de vin, pentru a găsi un acord privind randamentul comercializabil

– Islanda: Reautorizarea adunărilor de până la 1.000 de persoane

– Bordeaux, Franța: Lansarea noii ediții a jocului video de simulare aeriană Microsoft Flight Simulator, pe PC

– Sanliurfa, Turcia: Reluarea procesului unui atac din sud-estul țării, în anul 2015

– New York: Walmart prezintă rezultatele financiare ale trimestrului doi

Aniversări – Comemorări

– 1642: A murit pictorul italian Guido Reni (n. 1575)

– 1685: S-a născut matematicianul englez Brook Taylor, ale cărui contribuții notabile sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor (m. 1731) – 335 de ani

– 1750: S-a născut Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (m. 1825) – 270 de ani

– 1774: S-a născut exploratorul american Meriwether Lewis (m. 1809)

– 1830: S-a născut Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (m. 1916) – 190 de ani

– 1835: A murit chimistul german Friedrich Stromeyer (n. 1776) – 185 de ani

– 1849: S-a născut compozitorul francez (Benjamin Louis) Paul Godard (m. 1895)

– 1850: A murit Honoré de Balzac, critic literar, eseist, jurnalist şi scriitor francez (n. 1799) – 170 de ani

– 1873: S-a născut tenorul austriac Leo Slezak (m. 1946)

– 1876: S-a născut mineralogul ceh František Slavík; bun cunoscător al zăcămintelor din Transilvania şi Banat; membru de onoare străin al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1906: S-a născut regizorul francez de film Marcel Carné (m. 1996)

– 1922: S-a născut Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (m. 2008)

– 1929: S-a născut scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (m. 1979)

– 1933: S-a născut Roman Polanski (pe numele său adevărat Roman Liebling), actor, regizor de film, scenarist şi producător francez de origine poloneză

– 1936: S-a născut Robert Redford, actor, producător şi regizor american de film. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1937

– 1940: A murit industriaşul american Walter Chrysler; în 1925 a fondat compania de automobile care-i poartă numele (n. 1875) – 80 de ani

– 1952: S-a născut actorul american de film Patrick Swayze (m. 2009)

– 1969: S-a născut Edward Norton, actor, scenarist, regizor şi producător american

– 1983: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic de origine libaneză Mika (născut Michael Holbrook Penniman, Jr.)

– 1990: A murit psihologul american Burrhus Frederic Skinner; contribuţii în teoria behaviorismului („cutia lui S”); lucrările sale au influenţat metodele de studiere a comportamentului uman (n. 1904) – 30 de ani

– 1998: A murit chimistul ceh Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact (n. 1913)

– 2009: A murit Kim Dae-jung, fost preşedinte sud-coreean între anii 1998 şi 2003, şi câştigător al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2000 (n. 1924)

– 2011: A murit desenatorul francez de origine suedeză Jean Tabary; şi-a început cariera de desenator în 1956 în revista “Vaillant”, care avea să se numească apoi “Pif”, publicaţie care ajungea şi în România în timpul comunismului. Aici, Tabary publică seriile sale cu personaje devenite celebre: Totoche sau Corinne şi Jeannot. Din 1962, împreună cu René Goscinny (scenaristul lui Asterix şi Obelix sau Lucky Luke), Tabary îl desenează pe Iznogoud, „vizirul care vrea să devină calif în locul califului” (n. 1930)

– 2012: A murit Scott McKenzie (născut Philip Wallach Blondheim), reprezentant de seamă al curentului flower power pop din anii ’60 şi interpret al celebrei piese, din 1967, „San Francisco (Be Sure To Wear Flowers In Your Hair)” (n. 1939)

– 2017: A murit Sir Bruce Forsyth, prezentator tv., actor, comediant, cântăreț, dansator și scenarist britanic; considerat o adevărată legendă a televiziunii britanice; după o prezență de 75 de ani pe micile ecrane britanice, a primit, în 2012, din partea reprezentanților Guinness World Records titlul de „prezentatorul de sex masculin cu cea mai îndelungată carieră în televiziune” (n. 1928)

– 2018: A murit diplomatul ghanez Kofi Annan, al şaptelea secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1997-2006); Premiul Nobel pentru Pace pe 2001, pentru demersurile sale în slujba protecţiei drepturilor omului şi pentru revitalizarea ONU (n. 1938)

Calendarul zilei – 17 august

Publicat de Codrin RAITA, 17 august 2020, 05:00 / actualizat: 17 august 2020, 9:12

EVENIMENTE INTERNE

-Parlament

* PSD va depune astăzi moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 10:00 – Comisia pentru constituţionalitate

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru industrii şi servicii – sala: online

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian prezintă publicului, online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Era ea”, de A.P.Cehov, cu Horia Fedorca
• ora 21:30 – Monolog din „Contra progresului” de Esteve Soler, cu actriţa Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Johanna Adam

– S-a întâmplat într-o zi de 17 august

* Cu 124 de ani în urmă (1896), în Londra, Bridget Driscoll (n. 1851) devenea prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie, în care a fost implicat un automobil

* Acum 104 ani (1916) Turcia declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (17/30)

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când URSS lansa aeronava Venera 7, primul modul spaţial sovietic care a aterizat pe suprafața planetei Venus şi prima aeronavă construită de om care a aterizat cu succes pe altă planetă cu scopul de a transmite date pe Pământ. A pătruns în atmosfera venusiană pe 15 decembrie 1970, singurele date substanțiale pe care le-a transmis fiind cele de temperatură, care era de 475 °C (887 °F)

* În urmă cu 43 de ani (1977) spărgătorul de gheaţă nuclear sovietic, NS Arktika, navă pilot a clasei Arktika în serviciu din anul 1975, a fost prima navă care a atins zona Polului Nord. În anul 2007, a fost finalizat NS 50 Let Pobedy, al şaselea şi ultimul spărgător de gheaţă rus din clasa Arktika, la şantierele navale din Murmansk. În prezent acesta este cel mai mare spărgător de gheaţă din lume. În iunie 2016, uriaşa navă „Arktika”, spărgător de gheaţă nuclear cu reglaj electronic, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg, cu aproape un an mai devreme decât fusese prevăzut iniţial. Lung de 173 de metri şi lat de 34 metri, imensul vapor are un deplasament de 33.000 tone metrice de apă şi poate sparge gheaţa de 3-4 metri grosime. Asamblarea lui va fi finalizată în decembrie 2017, când vor fi montate ultimele componente

* Acum 16 ani (2004), între 17 – 22 august, s-a desfăşurat, la Sfântu Gheorghe, în judeţul Tulcea, prima ediţie a Festivalului internaţional de film independent „Anonimul”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Gheorghe Pelerinul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1868: S-a născut poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1894)

– 1872, 17/29: S-a născut Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m.  1950)

– 1889: S-a născut medicul veterinar Nicolae Teodoreanu; în 1936 a înfiinţat Societatea de Genetică din România; a avut o importantă contribuţie la crearea, la Palas Constanţa, a unei adevărate baze de cercetări ştiinţifice, reuşind să realizeze, împreună cu colaboratorii săi, rasa de ovine „Merinos de Palas”; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1977)

– 1894: S-a născut chimistul Radu Cernătescu; lucrări în domeniile chimiei fizice, anorganice, analitice şi biochimiei; fondator al Institutului de chimie macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1899: S-a născut Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după al doilea război mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (m. 1987, la Paris)

– 1900: A murit G. Dem. Teodorescu, folclorist, publicist, profesor şi om politic; contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului; autorul unei importante colecţii de folclor, „Poezii populare române”; de numele său se leagă întemeierea Fundaţiei Universitare Carol I (n. 1849) – 120 de ani

– 1925: S-a născut pictorul Iacob Gheorghe, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură București (m. 2020) – 95 de ani

– 1925: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul Ioan Slavici; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1848) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (m. 2008) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Ştefan Ruha (magh. Ruha István), violonist, dirijor şi profesor (m. 2004)

– 1940: S-a născut fizicianul Cornel Haţegan; cercetări fundamentale în diferite domenii ale fizicii atomice şi nucleare; membru titular al Academiei Române din 1992 – 80 de ani

– 1954: A murit medicul neurolog Nicolae Ionescu-Siseşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai profesorului Gheorghe Marinescu şi continuator al acestuia în activitatea didactică şi ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1888)

– 1964: A murit Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1968: A murit actorul francez de origine română Jean Yonnel, societar al Comediei Franceze (n. 1891)

– 1975: A murit compozitorul şi dirijorul Mircea Popa (n. 1915) – 45 de ani

– 1997: A murit Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (n. 1925, la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit Petre Mihăescu, compozitor (autor a numeroase şlagăre), solist şi dirijor (la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”) (n. 1928)

– 2014: A murit pictorul şi scenograful Constantin Albani (n. 1938)

– 2014: A murit actorul Dan Corneliu Borcia (n. 1943)

– 2014: A murit Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932) – 5 ani

– 2019: A murit Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România; printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească (n. 1973) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Relația post-Brexit: a 6-a sesiune de negocieri între Londra și UE (17 -21 aug.)

– Milwaukee, SUA: Convenția virtuală a democraților în vederea desemnării candidatului la Casa Albă (17 – 20 aug.)

– Nepal: Reluarea zborurilor internaționale către țară

– Madrid: Briefing de presă al autorităților spaniole privind pandemiei cu Covid-19

– Bangkok, Thailanda: Publicarea PIB-ului pentru al doilea semestru

– Kourou, Franța: Lansarea rachetei Vega, cu aproximativ cincizeci de sateliți mici

– New York: Licitație cu vânzare a unor accesorii și costume de film, inclusiv a costumului din „Odiseea spațială” – 2001 (17 – 18 aug.)

– Indonezia: Manifestări de sărbătorire a 75 de ani de la independența țării

– Gabon: Manifestări de marcare a 60 de ani de la independență

– Köln, Germania: Fotbal: Europa League, prima semifinală

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Gaboneze; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 60 de ani

– Ziua Naţională a Republicii Indonezia; aniversarea proclamării republicii/1945 – 75 de ani

– 1567: A fost botezat compozitorul german Hans Leo Hassler (m. 1612)

– 1601: S-a născut matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (m. 1665)

– 1686: S-a născut compozitorul italian Nicola Porpora (m. 1768)

– 1809: A murit Matthew Boulton, om de știință și industriaș englez (n. 1728)

– 1834: S-a născut Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1925)

– 1850: A murit José de San Martin (José Francisco de San Martín Matorras), general şi om politic argentinian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (n. 1778) – 170 de ani

– 1879: S-a născut (la Varşovia) Samuel Goldwyn (pseudonismul lui Schmuel Gelbfisz), producător american de film de origine poloneză; pionier al industriei filmului; fondator al firmei ce-i poartă numele (1918) şi coproprietar la „Metro Goldwyn Mayer” (1924) (m. 1974). NOTĂ: Site-ul www.britannica.com dă naşterea în iulie 1879

– 1886: A murit chimistul rus Alexandr M. Butlerov; fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne (n. 1828)

– 1898: A murit compozitorul austriac Carl Zeller (n. 1842)

– 1901: A murit compozitorul francez Edmond Audran (n. 1840)

– 1905: S-a născut Ada Falcón, „Împărăteasa tangoului” sau „Mica bijuterie argentiniană”, cum era „alintată” cântareaţa la debut; a cunoscut consacrarea în 1923, când a devenit cea de-a treia cântareaţă de tango din Argentina, alături de Azucena Maizani şi Rosita Quiroga (m. 2002) – 115 ani

– 1911: S-a născut americanca Elinor Smith Sullivan, una dintre cele mai interesante figuri feminine din istoria aviaţiei; desemnată femeia-pilot a anului 1930 (m. 2010)

– 1920: S-a născut actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (m. 2015) – 100 de ani

– 1923: S-a născut artistul francez de origine venezueleană Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (o direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul american Evan S. Connell, nominalizat la premiile Man Booker International în 2009 (m. 2013)

– 1932: S-a născut (în Trinidad Tobago) Sir V.S. Naipaul (Vidiadhar Surajprasad Naipaul), romancier englez, unul dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii caraibiene; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2001 (m. 2018)

– 1935: S-a născut actorul și regizorul rus Oleg Tabakov; conducător artistic a două teatre de elită din Moscova și îndrumător al mai multor generații de actori ruși (m. 2018) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Robert De Niro, actor, regizor de film și producător american; considerat unul dintre cei mai talentați și mai influenți actori din toate timpurile

– 1955: A murit Fernand Léger, pictor şi decorator francez, unul dintre promotorii cubismului (n. 1881) – 65 de ani

– 1958: S-a născut cântăreaţa americană de muzică pop-rock Belinda Carlisle

– 1958: A murit compozitorul francez Florent Schmitt (n. 1870)

– 1959: S-a născut Jonathan Franzen, eseist şi romancier american

– 1960: S-a născut Sean Penn, actor, regizor, producător de film şi politician american – 60 de ani

– 1969: A murit arhitectul german Ludwig Mies Van Der Rohe (numele la naştere: Maria Ludwig Michael Mies), unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului XX; considerat, alături de arhitecţii Walter Gropius şi Le Corbusier, drept unul dintre pionierii, dar şi maeştrii arhitecturii moderne (n. 1886)

– 1969: A murit Otto Stern, fizician și profesor german american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1943, pentru contribuţia sa la dezvoltarea metodei razelor moleculare şi pentru descoperirea momentului magnetic al protonului (n. 1888)

– 1983: A murit poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (n. 1896)

– 1987: A murit (s-a sinucis, în închisoarea Spandau din RFG) Rudolf Hess, om politic naţional-socialist german, colaborator apropiat al lui Hitler; rămas în istorie şi pentru celebrul său zbor în Scoţia (din 10.V.1941), în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie; condamnat de Tribunalul de la Nürenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă (n. 1894)

– 1990: A murit Béla Abody, scriitor, critic literar, traducător şi redactor maghiar (n. 1931) – 30 de ani

– 2006: A murit Bernard Rapp, jurnalist, cineast şi scriitor francez (n. 1945)

– 2010: A murit Ludvik Kundera, poet, dramaturg şi traducător ceh; exponent al avangardismului literar care s-a făcut remarcat în special prin poeziile sale suprarealiste (n. 1920) – 10 ani

– 2010: A murit Francesco Cossiga, politician creştin-democrat italian, premier al Italiei între anii 1979 – 1980, al optulea preşedinte al Italiei, în funcţie în perioada 3.VII.1985 – 28.IV.1992 (n. 1928) – 10 ani

– 2016: A murit Arthur Hiller, regizor american de origine canadiană, de film şi televiziune (n. 1923)

– 2017: A murit actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (n. 1970)