Calendarul zilei – 29 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 29 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 29 iulie 2020, 9:32

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

– Cultură

* Cea de-a cincea ediție a Mastering The Music Business, primul și cel mai mare eveniment organizat în România pe teme de industrie muzicală, va avea loc în perioada 29 – 31 iulie într-un nou format. Amânat din cauza pandemiei și a măsurilor de restricție adoptate odată cu aceasta, MMB propune o ediție exclusiv în mediul online, pe teme adaptate contextului, care să ajute artiștii să depășească această perioadă dificilă. Panelurile, workshop-urile și studiile de caz din cadrul MMB se vor concentra în jurul celor mai importante subiecte ale momentului: cum se reorganizează industria – atât pe plan local, cât și internațional, cum se va schimba publicul, ce pot face autoritățile, rolul brandurilor în reconstrucția industriei, soluții de finanțare, comunicare de criză și multe altele. Printre speakerii ediției, care vor susține prezentări și vor răspunde întrebărilor participanților, se numără:  Corinne Sadki (FR) – președinte al European Music Exporters Exchange (EMEE), Edy Chereji – unul dintre creatorii festivalurilor Untold și Neversea, Jake Beaumont Nesbitt- policy advisor The International Music Managers Forum, Emil Ionescu- managing director Best Music Live Concerts si iabilet.ro, Cristian Stan- promoter Sublime și mulți alți artiști, promoteri sau reprezentanți ai caselor de discuri. Conferința se va desfășura online, cu acces gratuit,  pe pagina de facebook MMB și pe site-ul conferinței, iar întregul program va fi anunțat pe https://masteringthemusicbusiness.ro/

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dirijor și solist David Lefevre, Orchestra Camerata Regală, dirijor Constantin Adrian Grigore, solistă Rebekka Hartmann – vioară, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal, solist Ștefan Cazacu – violoncel , Orchestra Naţională Simfonică a României, solist Cvartetul Wave, dirijor Cristian Mandeal, Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru, Romanian Sinfonietta Orchestra, dirijor şi solist Alexander Sitkovetsky  – vioară şi Kamerata Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroșanu. Programul va cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, fondat de Marin Cazacu, de Ansamblul Raro fondat de Răzvan Popovici, de celebra mezzo-soprană Ruxandra Donose, acompaniată de pianistul Sergiu Tuhuţiu, de Cvartetul ARCADIA, de violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, de Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători : Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Recital susținut de Cvartetul Arcadia

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Grădina cu teatru”, are loc spectacolul „Totul despre femei” de Miro Gavran, Distribuția 1, regia: Felix Crainicu – în Grădina de vară a Cinematografului Arta, Str. Vasile Alecsandri nr. 2

* Slobozia: Între 29 iulie și 1 august, are loc prima ediție a Concursului Internațional de Arte plastice care poartă numele muzicianului Ionel Perlea, o competiție organizată de Asociația Pro Valores, în parteneriat cu Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”. Concursul se va desfășura online și este dedicat tinerilor artiști plastici cu vârste de maxim 25 de ani și este dedicat compozitorului și dirijorului Ionel Perlea, de la a cărui naștere se împlinesc 120 de ani, iar de la trecerea sa în eternitate (New York, 29 august) se marchează în 2020, 50 de ani. În urma jurizării realizate de: artistul vizual Petru Lucaci, profesor la Universitatea Națională de Arte București și Președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, artistul vizual și profesorul Valeriu Mladin și jurnalistul Sebastian Crăciun, realizator Radio România Cultural, lucrările premiate vor face obiectul expoziției permanente care va fi organizată în Casa memorială Ionel Perlea. Co-organizatori: Asociaţia „Pro Valores”, Ovalsart SRL și Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”. Partener: Centrul de excelență al Universității Naționale de Muzică din București. Printre partenerii media: Radio România Cultural

– S-a întâmplat într-o zi de 29 iulie

* Acum 186 de ani (1834) era înregistrat primul accident rutier cu un vechicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane

* În urmă cu 163 de ani (1857) era înfiinţată, din iniţiativa şi sub conducerea medicului Carol Davila, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (29.VII/10.VIII)

* Se împlinesc 125 de ani (1895) de când a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, prilej cu care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci în scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria (29.VII/10.VIII)

* În urmă cu 74 de ani (1946) începea Conferinţa de Pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, care s-a încheiat la 15 octombrie, în acelaşi an. Delegaţia română la Conferinţă este condusă de Gheorghe Tătărescu, ministru al afacerilor străine

* Acum 73 de ani (1947) era dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri (publicată în Monitorul Oficial a doua zi, pe 30 iulie), Partidul Naţional Ţărănesc (Maniu). La data de 19.VII.1947, sub acuzaţia că erau „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care au fost arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă

* Cu 68 de ani în urmă (1952) sportivul român Iosif Sârbu (tir) obţinea prima medalie de aur cucerită de România la Jocurile Olimpice (ediţia a XV-a a J. O. de vară, de la Helsinki)

* În urmă cu 63 de ani (1957) şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Statutul AIEA a fost adoptat la Conferinţa internaţională sub egida ONU desfăşurată în perioada 23-26.X.1956. La data de 14.XI.1957 Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Acum 62 de ani (1958) preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA (National Aeronautics and Space Administration), care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958. Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (pe 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1). Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare. În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS)

* Cu 51 de ani în urmă (1969) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii (adoptată de Adunarea Generală a ONU la 26.XI.1968)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Marta (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României; la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 imnul naţional al României

– 1806: S-a născut Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; a înfiinţat prima editură religioasă din ţară, intitulată „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1873)

– 1851: A murit Ion Catina, poet romantic şi jurnalist; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1827)

– 1857: S-a născut Heinrich Schuster, scriitor de naţionalitate germană din România (opera principală, romanul ţărănesc „Martin Alzner”) (m. 1931)

– 1887, 29.VII/10.VIII: A murit (la Mainz, Germania) lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1825)

– 1893: S-a născut Demostene Botez, scriitor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973). NOTĂ: Unele surse (http://www.romlit.ro/demostene_botez) dau ca dată a naşterii 2 iulie 1893

– 1893: S-a născut Bartalis János, poet de naţionalitate maghiară (m. 1976)

– 1895: S-a născut Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (m. 1945) – 125 de ani. NOTĂ: Monografia V.I.Popa, semnată de Vicu Mândra, dă ca an al morţii 1946

– 1897: A murit Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1843). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z 2002 dă moartea la 20.VII.1897

– 1912: S-a născut Nicolae Steinhardt (numele la naştere: Nicu-Aureliu Steinhardt), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilatt”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş (m. 1989). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 21.VI.1912, iar site-ulwww.crestinortodox.ro, la 12.VII.1912

– 1925: S-a născut actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (m. 2018) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actorul Dan Damian (m. 2012)

– 1939: S-a născut Zoltán Boros, pianist şi compozitor de muzică uşoară, dirijor şi critic muzical

– 1945: S-a născut Mircea Lucescu, fost fotbalist, unul dintre cei mai mai titrați antrenori din istoria fotbalului – 75 de ani

– 1950: S-a născut atleta Maricica Puică, campioană olimpică (1984, Los Angeles), mondială şi europeană; fostă antrenoare – 70 de ani

– 1950: S-a născut Radu Voina, fost handbalist și antrenor – 70 de ani

– 1966: S-a născut Marius Tucă, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti şi moderatori de televiziune din România (emisiunea sa „Marius Tucă Show”, realizată între anii 1996 şi 2005, era cel mai apreciat talk-show din acea perioadă); director editorial al cotidianului „Jurnalul Naţional” (1993-2015); proprietarul postului de radio SMART FM

– 1970: A murit Ionel Perlea, dirijor şi compozitor; stabilit în SUA din 1949 (n. 1900) – 50 de ani

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 50 de ani

– 1976: A murit romancierul Octav Dessila (n. 1895)

– 1992: A murit Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1910)

– 2010: A murit matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră şi teoria numerelor; contribuţii în topologie algebrică, teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, teoria inelelor, corp şi polinoame, teoria valuării, teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române (din 1997) (n. 1937) – 10 ani

– 2014: A murit compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (n. 1922)

– 2015: A murit Florin Mitu, jurnalist (cunoscut prezentator de ştiri al Televiziunii Române înainte de 1989 şi unul dintre realizatorii emisiunilor de politică externă „Cadran Mondial” şi „Mapamond”) şi profesor pentru multe generaţii de jurnalişti de televiziune (n. 1937) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

-Berlin: Audierea ministrului german al finanțelor, Olaf Scholz, în fața parlamentarilor, cu privire la scandalul Wirecard

– Frankfurt, Germania: Deutsche Bank prezintă rezultatele financiare ale celui de-al doilea trimestru

– Ankara: Raport trimestrial al Băncii centrale turce privind inflația

– New York: Rezultatele financiare ale companiei Boeing, pe trimestrul al doilea

– New York: Rezultatele financiare ale companiei General Motors, pe trimestrul al doilea

– San Francisco: Rezultate financiare prezentate de Facebook, pe trimestrul al doilea

– Auvers-sur-Oise, Franța: Sunt marcați 130 de ani de la moartea pictorului olandez, Vincent Van Gogh

-Centrul Spațial Kennedy: Conferință de presă susținută de șeful NASA

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tigrului”, stabilită în 2010 ( – 10 ani), în cadrul summit-ului dedicat tigrului, care a avut loc la Sankt Petersburg, este menită să atragă atenţia asupra populaţiei de tigri aflată în scădere

– „Ziua Constituţiei Republicii Moldova”; Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994

– 1793: S-a născut Ján Kollár, scriitor, arheolog, om politic și om de știință slovac; unul dintre ideologii principali ai mișcării panslaviste (m. 1852)

– 1805: S-a născut Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric și scriitor francez (m. 1859) – 215 ani

– 1844: A murit Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor şi pianist austriac, al şaselea fiu al lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1791)

– 1856: A murit Robert Schumann, compozitor, pianist şi critic muzical german; unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea (n. 1810)

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949)

– 1885: S-a născut actrița americană Theda Bara, vedetă a filmului mut (m. 1955) – 135 de ani

– 1890: A murit Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez post-impresionist (n. 1853) – 130 de ani

– 1895, 29.VII/10.VIII: S-a născut Mihail Zoscenko, scriitor satiric rus (m. 1958) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Eyvind Olof Verner Johnson, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1974, împreună cu Harry Martinson (m. 1976) – 120 de ani

– 1904: S-a născut fizicianul rus Dmitri Ivanenko (m. 1994)

– 1905: S-a născut Clara Bow, actriță americană (m. 1965) – 115 ani

– 1905: S-a născut Dag (Hjalmar Agne Carl) Hammarskjöld, diplomat şi economist suedez; între aprilie 1953 şi, până la moartea sa într-un misterios accident de avion, în septembrie 1961, a fost al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite; laureat post-mortem al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1961 (m. 1961) – 115 ani

– 1921: S-a născut cineastul francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (m. 2012)

– 1925: S-a născut Mikis (Mihalis) Theodorakis, unul dintre cei mai renumiţi compozitori greci; autorul coloanei sonore a filmului „Zorba Grecul” – 95 de ani

– 1927: S-a născut scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (m. 2010)

– 1929: S-a născut Jean Baudrillard, autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez, teoretician al postmodernismului (m. 2007)

– 1930: S-a născut balerinul şi coregraful american Paul Taylor; a fost, alături de Merce Cunningham, una dintre personalităţile dominante şi strălucitoare ale dansului modern american şi a reuşit să construiască veritabile punţi de legătură între dansul clasic şi dansul contemporan (m. 2018) – 90 de ani

– 1935: S-a născut tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (m. 2019) – 85 de ani

– 1970: A murit Sir John Barbirolli (născut Giovanni Battista Barbirolli), dirijor şi violoncelist englez (n. 1899) – 50 de ani

– 1979: A murit Herbert Marcuse, filosof şi sociolog german; stabilit din 1934 în SUA (n. 1898)

– 1981: S-a născut Fernando Alonso (Díaz), pilot de Formula 1 de origine spaniolă, campion mondial în acest sport în 2005 și 2006. În 2003 a devenit cel mai tânăr pilot de Formula 1 care a plecat din pole position, apoi care a câștigat o cursă, iar în 2005 cel mai tânăr pilot care a câștigat titlul mondial

– 1983: A murit regizorul spaniol de film Luis Buñuel, considerat de mulţi exegeţi „un Goya al celei de-a şaptea arte” (n. 1900)

– 1983: A murit actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (n. 1910)

– 1990: A murit Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (n. 1911) – 30 de ani

– 2007: A murit actorul francez de film Michel Serrault (n. 1928)

– 2012: A murit cineastul, scriitorul şi fotograful francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (n. 1921)

– 2018: A murit Oliver Dragojevic, cântăreţ croat de muzică pop (n. 1947)

– 2019: A murit scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (n. 1927) – 1 an

– 2019: A murit Tuvya Ruebner poet israelian de limbă ebraică și germană, redactor, traducător, profesor și fotograf (n. 1924, în Cehoslovacia) – 1 an

Calendarul zilei – 28 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 28 iulie 2020, 12:21

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 10:00 – Comisia pentru sănătate publică – ședință online
• ora 11:00 – Comisia pentru mediu

-Camera Deputaților

*ora 10:00 – Ședinţa în plen

*la final dezbat.- Vot final electronic la distanță

-Medicină, Sănătate

* Într-o perioadă foarte grea, în care sistemul medical din România este suprasolicitat, iar pacienții cu boli cronice și sezoniere întâmpină mari dificultăți în a beneficia de serviciile la care au dreptul prin lege, Clinica Primed vine în sprijinul acestora și deschide un nou sediu în București, pe Bd. Dinicu Golescu nr. 10, începând cu ora 11:00, eveniment la care va participa și personalul medical al clinicii

• La eveniment se va putea testa și cel mai nou IR Skin, scanerul de piele ce poate construi cu ușurință harta detaliată a alunițelor

-Învățământ, Cercetare

* Lansarea volumului „Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță” de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, biografia unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români și un spectaculos jurnal de călătorie – ora 19:00, în grădina Muzeului Antipa. Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu și fotograful Helmut Ignat, la eveniment vor participa dr. Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, și Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a științei și senior-editor al revistei Știință & Tehnică. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian vor prezenta publicului online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Vulpea şi iepurele” şi „Oiţa cea lacomă”, Poveşti italiene, cu Viorel Raţă
• ora 21:30 – Monolog din „Contra progresului” de Esteve Soler, cu actriţa Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Johanna Adam

– S-a întâmplat într-o zi de 28 iulie

* Acum 172 de ani (1848), a avut loc o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” (Filaret) din Bucureşti, unde s-a ales o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care acceptă să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan. A doua zi Locotenenţa a fost recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti (28.VII/9.VIII)

* Cu 152 de ani în urmă (1868) era ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, prin care populaţia afro-americană poate beneficia de cetăţenie. Abia în anul 1868, printr-o modificare a Constituţiei, Statele Unite acordau cetăţenie populaţiei afro – americane

* În urmă cu 106 ani (1914) Austro-Ungaria declara război Serbiei, fapt ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28 iunie 1914, moştenitorul tronului austro-ungar, Arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo (Bosnia), de un student sârb. O lună mai târziu izbucnea prima conflagraţie mondială, care se va încheia oficial la 11 noiembrie 1918, curmând vieţile a zece milioane de militari şi cel puţin şapte milioane de civili

* Acum 101 ani (1919) era fondată Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry – IUPAC), organizație non-guvernamentală, unica autoritate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanțelor anorganice sau organice

* Cu 69 de ani în urmă (1951) a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. A intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenţie prin Legea nr. 46/4.VII.1991

* Acum 44 de ani (1976) a avut loc cutremurul devastator din Tangshan/China, care s-a soldat cu peste 250.000 de victime, fiind considerată cea mai mare catastrofă seismică. Se crede că seismul din 1976 (ce a avut magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter) din provincia Tangshan, China, a fost cel mai cumplit din secolul al XX-lea, însă guvernul chinez nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului. China a declarat iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar după aceea a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea scăzută. Numărul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi a avut o magnitudine de 7,1, „desăvârşind” astfel dezastrul cutremurului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze obiectele, cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Ambulanţei” este marcată, începând cu anul 2015 (- 5 ani), pentru recunoaşterea contribuţiei serviciilor de Ambulanţă în asigurarea şi menţinerea stării de sănătate a cetăţenilor. Prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti) a apărut la această dată, în 1906, din iniţiativa privată a profesorului Nicolae Minovici, sub deviza „Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor”; România a devenit astfel al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanţă, după Olanda şi Austria

– „Ziua Judeţului Timiş”, sărbătorită de administraţia timişeană pentru prima dată în 2016; la 28 iulie 1919 a fost instalată administraţia română în judeţul Timiş-Torontal

– 1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat) Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (m. 1926). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VII.1854

– 1892: S-a născut economistul Victor Bădulescu; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; membru corespondent al Academiei Române din 1945; deţinut politic (m. 1953, în închisoare)

– 1916, 28.VII/10.VIII: S-a născut inginerul Nicolae N. Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2007)

– 1924: S-a născut părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ai României; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (m. 1997)

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (m. 2005)

– 1931: S-a născut sculptorul Alexandru Gheorghiţă (m. 2011)

– 1932: S-a născut artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (m. 2012)

– 1945: A murit Litman Leon Ghelerter, unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor, ctitor de spitale și publicist (n. 1873) – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (m. 2011)

– 1955: S-a născut actriţa Ioana Pavelescu – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1949

– 1967: S-a născut saxofonistul Cristian Mihail Soleanu

– 1970: A murit scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (n. 1881) – 50 de ani

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 50 de ani

– 1971: S-a născut pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio

– 1976: S-a născut ciclistul Carol-Eduard Novak, cvintuplu campion mondial şi primul campion paralimpic din istoria României (2012, Londra)

– 1985: A murit traducătoarea şi publicista Valeria Sadoveanu; a doua soţie a scriitorului Mihail Sadoveanu; a tradus, singură sau în colaborare, din literaturile clasice europene şi a desfăşurat o amplă activitate publicistică, în special despre Mihail Sadoveanu (n. 1907) – 35 de ani

– 1998: A murit publicistul Anton Uncu (n. 1938)

– 2005: A murit George Sbârcea, muzicolog şi compozitor (n. 1914) – 15 ani

– 2007: A murit scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (n. 1925)

– 2010: A murit Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (n. 1928) – 10 ani

– 2011: A murit Petre Oprea, critic şi istoric de artă (n. 1928)

– 2012: A murit Mihai Lupoi, ofiţer, arhitect şi politician (senator în legislatura 2000-2004 şi 2004-2008, în judeţul Dolj pe listele partidului PRM), unul din personajele cheie implicate în Revoluţia din 1989 (n. 1953)

– 2019: A murit Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Yokohama, Japonia: Compania Nissan prezintă rezultatele financiare ale primului trimestru 2020/2021

– Washington: Reuniune a Comitetului de politică monetară al Fed (28 – 29 iul.)

– Karlsruhe, Germania: În cazul Dieselgate, are loc o nouă audiere în fața Curții Federale Germane, privind achiziționarea unei mașini false după izbucnirea scandalului

– Kuala Lumpur, Malaysia: Verdict în procesul fostului șef Najib Razak pentru scandalul 1MDB

– Mecca, Arabia Saudită: Marele pelerinaj anual al musulmanilor de la Mecca (28 iul. – 2 aug.)

– Belfast, Irlanda de Nord: Sunt marcați 15 ani de la anunțul oficial al Armatei republicane irlandeze (IRA) de renunțare la acțiuni violente

– Londra: Licitație cu vânzare a unui autoportret al lui Rembrandt, organizată de Casa Sotheby’s

– Los Angeles: Fotbal american: Termen limită pentru începerea antrenamentelor din cadrul NFL (28 – 31 iul.)

-Cap Canaveral, SUA: Conferință de presă privind misiunea marțiană „Mars Sample Return”

-Cap Canaveral, SUA: Briefing de presă a misiunilor de pe  planeta Marte 2020

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei”, iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită, în 2008, cu scopul de a oferi o oportunitate pentru educaţie şi de a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică. A fost aleasă această zi ca fiind ziua de naştere a celui care a descoperit (în 1967) virusul hepatitei B şi doi ani mai târziu a creat şi vaccinul împotriva hepatitei B, doctorul american Baruch Samuel Blumberg (28.VII.1925 – 5.IV.2011), laureat al Premiului Nobel

– Ziua Naţională a Republicii Peru; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a regelui Maha Vajiralongkorn – Rama al X-lea: 28.VII.1952)

– 1655: A murit scriitorul francez Cyrano De Bergerac (n. 1619) – 365 de ani

– 1741: A murit Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (n. 1678)

– 1750: A murit compozitorul german Johann Sebastian Bach; considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii (n. 1685) – 270 de ani

– 1794: A murit Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (n. 1758)

– 1802: A murit compozitorul italian Giuseppe Sarti (n. 1729)

– 1804: S-a născut filosoful german Ludwig Feuerbach, unul dintre precursorii marxismului (m. 1872)

– 1818: A murit matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (n. 1746)

– 1840: S-a născut Edward Drinker Cope, paleontolog şi anatomist american (m. 1897) – 180 de ani

– 1869: A murit Jan Evangelista Purkyně, anatomist și fiziolog ceh (n. 1787)

– 1874: S-a născut Ernst Cassirer, filosof german neokantian (m. 1945)

– 1887: S-a născut pictorul francez Marcel Duchamp (m. 1968)

– 1909: S-a născut editoarea germană Aenne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”), numită şi „regina secretă a modei germane” (m. 2005)

– 1915: S-a născut fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiul Nobel pentru fizică pe 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (m. 2015) – 105 ani

– 1925: S-a născut Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2009 (m. 2011) – 95 de ani

– 1927: S-a născut John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea, premiat cu numeroase distincţii literare de prestigiu, inclusiv cu premiul Pulitzer şi National Book Award (m. 2017)

– 1929: S-a născut Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american, soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (m. 1994)

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (n. 1860)

– 1941: S-a născut dirijorul italian Riccardo Muti, în prezent directorul muzical al Chicago Symphony Orchestra

– 1943: S-a născut pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2008)

– 1945: S-a născut caricaturistul american Jim Davis, autor de benzi desenate; în 1978 l-a creat pe renumitul pisoi Garfield, cu care s-a plasat, conform „Cărţii recordurilor”, pe primul loc în topul celor mai răspândite benzi de desene animate din lume – 75 de ani

– 1954: S-a născut fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez, cel de-al 56-lea şef al statului în perioada februarie 1999 – martie 2013 (m. 2013)

– 1965: A murit compozitorul francez Maurice Yvain (n. 1891) – 55 de ani

– 1974: S-a născut Alexis Tsipras, politician grec, fost prim-ministru al Greciei, în funcţie din 26 ianuarie până la 27 august 2015 şi începând cu 21 septembrie 2015 până în 8 iulie 2019. Din 2009 până în 2015, Tsipras a fost deputat în parlamentul Greciei şi lider al Coaliţiei Stângii Radicale (SYRIZA)

– 1998: A murit Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (n. 1924)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină pe 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (n. 1916)

– 2004: A murit Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (n. 1938)

– 2013: A murit actriţa americană Eileen Brennan (n. 1932)

– 2014: A murit actorul americano-asiatic James Shigeta (n. 1929)

– 2017: A murit John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (n. 1932)

– 2019: A murit actorul britanic George Hilton (nume la naștere: Jorge Hill Acosta y Lara); numele lui a fost asociat cu universul filmelor western spaghetti, alături de cele ale actorilor Terence Hill, Franco Nero şi Giuliano Gemma (n. 1934, în Uruguay) – 1 an

Calendarul zilei – 27 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 28 iulie 2020, 12:21

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 11:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala: online

* ora 16:00  – Ședinţa în plen

-Juridic

* Transmisiunea live a dezbaterii cu tema “Incredibil dar adevărat: Win-Win Bănci-Consumatori. Rolul conciliatorilor în împăcarea consumatorilor cu bancile: sfaturi pentru consumatori și bănci pentru o negociere pe principiul win-win” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30.  Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Înregistrarea video este rezervată membrilor.Invitați (ordine alfabetică):Av. prof. univ. dr. Marieta Avram, Founding lawyer Avram Law, Alexandru Păunescu, Director, Direcția juridică BNR, Ioana Regenbogen, Director juridic ING Amsterdam, sucursala România, av. conf. univ. dr. Radu Rizoiu, Managing Partner Rizoiu & Poenaru, Mihai Rotaru, Deputy Head of Legal Banca Transilvania, vicepreședinte al Asociației consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar, av. prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner Stoica & Asociaţii. Moderator:Liviu Fenoghen, Director Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar

-Arheologie

* Târgșoru Vechi, Jud.Prahova: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează Ziua Porților Deschise la Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi – ediţia a IX-a. Iubitorii de istorie și arheologie sunt așteptați la baza Rezervației Arheologice Târgșoru Vechi, situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești – Târgșor, județul Prahova, pentru a afla mai multe informații cu privire la istoricul și cercetările întreprinse în acest important sit arheologic

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă o nouă serie de întâlniri online cu actorii TNRS în cadrul unui nou format intitulat „Actori.SB.Online – Daruri teatrale”. În fiecare duminică, luni şi marţi, de la ora 21:00 (Secţia Română), respectiv de la ora 21:30 (Secţia Germană), actorii Naţionalului sibian vor prezenta publicului online, poveşti pentru copii mici şi mari, recitaluri de poezie, momente umoristice sau monoloage din spectacolele TNRS (12 iul. – 1 sep.). Evenimentul se difuzează gratuit pe pagina de Facebook a TNRS, canalul de YouTube al TNRS, pe site-ul TNRS (www.tnrs.ro) şi pe pagina de Facebook a Secţiei Germane a TNRS. Programul zilei:

• ora 21:00 – „Omul de piatră”, de Nicolae Filimon, cu Andrei Gâlcescu
• ora 21:30 – Monolog din „Live„ de Thomas Perle, cu actorul Secţiei Germane a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Ali Deac

– S-a întâmplat într-o zi de 27 iulie

* Acum 158 de ani (1862) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 168 privind înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite” (27.VII/8.VIII)

* Cu 102 ani în urmă (1918) era fondat Spitalul Witting (denumit în prezent Spital Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting), situat lângă Gara de Nord. Întemeietor a fost doctorul Traugott Witting, care a pus bazele chirurgiei vasculare din România

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de la „debutul” celui mai celebru iepure din istoria desenului animat – Bugs Bunny, odată cu apariţia primului episod intitulat „A Wild Hare” („Un iepure sălbatic”) din seria de desene animate Looney Tunes. Îndrăgitul iepure a fost conceput în Brooklyn, printre artiştii care au contribuit la crearea sa, numărându-se Ben Hardaway, Tex Avery, Chuck Jones sau Robert McKimson. În spatele vocii lui Bugs Bunny se afla actorul Mel Blanc (1908 – 1989), fraza care l-a consacrat fiind „What’s up, Doc?” (tradusă aproximativ prin „Care-i treaba, moşule?”)

* Cu 76 de ani în urmă (1944) a avut loc o consfătuire secretă la care au participat Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (PCR), generalii Constantin Sănătescu şi Constantin Vasiliu-Răşcanu (reprezentând Palatul Regal şi, respectiv, Armata), precum şi Grigore Niculescu-Buzeşti (PNŢ), în cadrul căreia s-a decis ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere la 15 august, dată schimbată ulterior (27/28)

* Acum 67 de ani (1953) se încheia „Războiul din Coreea”, prin semnarea, la Panmunjon, a armistiţiului dintre RPD Coreeană şi Coreea de Sud. Războiul a fost declanşat la 25.VI.1950, prin invadarea Coreei de Sud de către trupe nord-coreene

* Acum 64 de ani (1956) România devenea membru al UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, agenţie specializată a ONU, înfiinţată la 16.XI.1945, cu sediul la Paris

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când Parlamentul republicii a declarat suveranitatea Belarusului. În procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, aceasta și-a declarat independența la 25 august 1991. Alexandr Lukașenko este președintele țării din 1994

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Mucenic Pantelimon, doctor fără plată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Pantelimon, medic martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1881: A murit Alexandru Pelimon, poet, prozator, dramaturg, memorialist şi traducător (n. ~1822)

– 1901: S-a născut lingvistul şi profesorul Sever Pop, membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1961)

– 1907: S-a născut Lucian Predescu, istoric literar, scriitor şi publicist (m. 1983)

– 1921: S-a născut (la Mihăileni, azi în R. Moldova) lingvistul român Eugeniu Coşeriu (sau Eugenio Coseriu), stabilit în Germania din 1963; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2002, Tubingen)

– 1925: S-a născut Marcel Gafton, poet şi traducător (m. 1987) – 95 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul român de etnie germană Walter Mihail Klepper, stabilit în Germania (m. 2008)

– 1930: S-a născut prozatorul Costache Anton – 90 de ani

– 1930: S-a născut Gheorghe Scripcă, prozator, poet şi dramaturg (m. 2001) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1937: S-a născut sculptorul, ceramistul, pictorul şi profesorul Mircea Corneliu Spătaru (m. 2011)

– 1938: S-a născut prozatorul şi traducătorul Eugen Zehan (m. 2013)

– 1944: S-a născut actorul Radu Iţcuş (m. 2014)

– 1946: S-a născut regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (m. 2011)

– 1948: S-a născut Fred Popovici, compozitor şi muzicolog

– 1959: A murit (în închisoarea Jilava) Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (n. 1889)

– 1962: A murit pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (n. 1910)

– 1966: A murit Ion Muşlea, folclorist şi bibliograf; unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; a condus Arhiva de Folclor din Cluj, începând din 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1947 (n. 1899)

– 1969: S-a născut Dacian (Julien) Cioloş, inginer agronom, om politic, fost prim-ministru al României în perioada 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017; comisar european din partea României pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între anii 2010 şi 2014; ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (2007-2008); consilier special pentru securitate alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (iulie-noiembrie 2015); europarlamentar din partea Alianței 2020 USR-PLUS în legislatura 2019 – 2024; din 2019 este președinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European

– 1973: A murit (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de origine franceză, autorul primelor filmări din România, realizate în intervalul 10 mai – 20 iunie 1897 (Defilarea de 10 mai; Târgul Moşilor; Hipodromul şi cursele de la Băneasa; Terasa Capşa ş.a.) (n. 1876, la Paris)

– 1975: S-a născut poetul şi prozatorul Dan Coman – 45 de ani

– 1983: S-a născut Andrei Tiberiu Maria, cunoscut sub numele de scenă Smiley, cântăreț, compozitor, producător, prezentator și actor român; şi-a început cariera muzicală ca membru al trupei Simplu

– 1983: A murit poetul și traducătorul Teodor Balş (numele real: Emilian Bălăşescu) (n. 1924)

– 1999: A murit Iuliu Merca, compozitor, chiarist, basist şi vocalist de blues şi rock; împreună cu Ştefan Boldija a înfiinţat formaţia „Semnal M” în anul 1977 (n. 1948)

– 2000: A murit Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990 – septembrie 1994); a lucrat la Radiodifuziune din martie 1950; a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice; după 1990 întreaga sa energie s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii (n. 1929) – 20 de ani

– 2006, 27/28: A murit actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (n. 1948)

– 2006: A murit Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1910, la Bacău). NOTĂ: Alte surse dau ca dată a morţii 28.VII.2006

– 2007: A murit Victor Frunză, prozator, eseist, editor; redactor la Radioteleviziunea Română între anii 1958 şi 1971; în urma unei scrisori deschise difuzate de agenţia Reuters (1978), în care critica politica PCR, suferă persecuţii şi este silit să se expatrieze, stabilindu-se, în 1980, în Danemarca; aici va publica, în 1984, prima ediţie a unei istorii a comunismului românesc (n. 1935)

– 2012: A murit Viorel Sergovici, operator de imagine şi regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: În cadrul relației post-Brexit, are loc o nouă întâlnire între negociatorii șefi Michel Barnier (din partea UE) și Dadiv Frost (din partea Marii Britanii) pentru discuții în format restrâns (27 – 31 iul.)

-Manila: Președintele statului Filipine, Rodrigo Duterte, se adresează națiunii

-Londra: Compania Ryanair publică rezultatele financiare din primul trimestru

-Madrid: Briefing de presă al autorităților asupra pandemiei Covid-19

-SUA: Începe faza finală a studiilor clinice Moderna pentru un vaccin împotriva Covid-19

-Cairo, Egipt: Marcarea a 40 de ani de la decesul în exil, în Egipt, a fostului Shah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi

-Nairobi, Kenya: Președintele statului Kenya convoacă o reuniune la nivel înalt pentru a discuta despre progresul măsurilor luate împotriva Covid-19, în țara sa

– Dar Es Salaam, Tanzania: Întoarcerea în Tanzania, înainte de alegerile generale, a fostului deputat Tundu Lissu, victima unei tentative de omor din 2017

-Londra: Redeschiderea  pentru public a Galeriei Tate Modern

-Cap Canaveral, SUA: Conferință de presă înainte de lansarea rover-ului Perseverance pe planeta Marte, în data 30 iulie

Aniversări – Comemorări

– 1759: A murit Pierre Louis Maupertuis, matematician şi filosof francez (n. 1698)

– 1824: S-a născut Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (m. 1895)

– 1835: S-a născut Giosuè Carducci, scriitor şi critic literar italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1906 (m. 1907) – 185 de ani

– 1844: A murit John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (n. 1766)

– 1849: S-a născut John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (m. 1898)

– 1856: S-a născut istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1939)

– 1867: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul spaniol Enrique Granados (m. 1916)

– 1875: S-a născut Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române (1919) (m. 1927) – 145 de ani

– 1903: S-a născut actorul rus de film Nikolai Cerkasov (m. 1966)

– 1912: S-a născut Igor Markevici, dirijor şi compozitor elveţian de origine rusă (m. 1983)

– 1915: S-a născut tenorul italian Mario Del Monaco (m. 1982) – 105 ani

– 1917: S-a născut actorul şi cântăreţul francez Bourvil (pseudonimul lui André Raimbourg) (m. 1970)

– 1917: A murit medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1909 (n. 1841)

– 1924: A murit Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (n. 1866)

– 1930: S-a născut Valentin Mândâcanu, traducător, publicist şi lingvist din Republica Moldova; rămas în memorie drept unul dintre promotorii limbii române şi autor al eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în 1988, care a impulsionat lupta pentru revenirea la alfabetul latin în Basarabia; participant activ al Mişcării de Eliberare Naţionale din Basarabia (m. 2012) – 90 de ani

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române din 1891 (n. 1860)

– 1940: S-a născut Pina Bausch, coregrafă şi dansatoare germană, reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2009) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Gary Kurtz, producător american de film; a realizat primele două filme din seria „Star Wars” (m. 2018) – 80 de ani

– 1946: A murit, la Paris, scriitoarea americană Gertrude Stein (n. 1874)

– 1952: S-a născut soprana americană Carol Vaness

– 1962: A murit poetul şi prozatorul englez Richard Aldington (n. 1892)

– 1971: A murit Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (n. 1887)

– 1972: A murit contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (n. 1894)

– 1981: A murit regizorul american de film William Wyler; clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (n. 1902)

– 1984: A murit actorul britanic de film James Mason (n. 1909)

– 1999: A murit Aleksandr Danilovic Aleksandrov, matematician rus (n. 1912)

– 2003: A murit Bob Hope, actor de film american de origine britanică; cu Bing Crosby şi Dorothy Lamour au format un trio celebru al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1903)

– 2008: A murit Youssef Chahine, regizor de film, producător, actor şi scenarist egiptean; considerat una dintre figurile cele mai importante ale cinematografiei arabe (n. 1926)

– 2009: A murit George Russell, compozitor, teoretician de jazz și pianist american (n. 1923)

– 2010: A murit Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (n. 1939) – 10 ani

– 2011: A murit producătoarea americană Polly Platt (n. 1939)

– 2012: A murit cântăreţul şi actorul de film american Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (n. 1913)

– 2017: A murit actorul și dramaturgul american Sam Shepard (n. 1943)

– 2019: A murit artistul franco-venezuelean Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (n. 1923) – 1 an

– 2019: A murit John Robert Schrieffer, fizician și profesor american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1972, împreună cu John Bardeen și Leon Neil Cooper, pentru dezvoltarea teoriei BCS, prima teorie microscopică de succes a superconductivității (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 26 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 26 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 26 iulie 2020, 11:36

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În perioada 11 iulie – 27 septembrie, Primăria Municipiului București, prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB, organizează Stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”, un program de teatru în aer liber pentru copiii cu vârsta sub 6 ani. Desfășurat în grădina Casei Eliad (Bd. Mircea Vodă, nr. 5) din Sectorul 3 al Capitalei, într-un amfiteatru colorat și primitor, programul le oferă celor mici ocazia să se bucure de reîntâlnirea cu universul personajelor preferate. Partener: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio București FM. Din program:

• orele 10:00 și 19:00 – Are loc spectacolul „Fără frică” (3-6 ani)

* În cadrul proiectului internațional de film online „Întâlnire cu Rusia 2020”, dedicat celei de-a 75-a aniversări a Marii Victorii și a 200 de ani de la descoperirea Antarcticii de către marinarii ruși și desfășurat în zilele de 5, 8, 12, 19 și 26 iulie, participanții vor putea vedea documentare despre locuri unice din Rusia și evenimente istorice importante (cu subtitrare în engleză). pe site-ul festivalului http://www.svidaniesrossiey.ru/. Programul zilei:

• ora 17:00 (ora Moscovei) – „Acolo unde nu există drumuri”, regia Lev Balanev (cu subtitrare în engleză)

– S-a întâmplat într-o zi de 26 iulie

* Cu 544 de ani în urmă (1476) avea loc Bătălia din Valea Albă – Războieni (judeţul Neamţ). Deşi armata turcă a câştigat această bătălie, sultanul Mahomed al II-lea nu a reuşit să cucerească, în continuare, Suceava şi nici Neamţul sau Hotinul, fiind silit să se retragă, hărţuit de oastea lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei

* Acum 279 de ani (1741), în cadrul unei expediţii conduse de Vitus Bering (1681-1741), navigator şi explorator danez aflat în serviciul Rusiei, a fost descoperită peninsula Alaska. În 1867 a fost cumpărată de la ruşi de către SUA, iar din 1959 Alaska a devenit unul dintre cele 50 de state ale SUA

* În urmă cu 103 ani (1917) s-a desfăşurat a treia Bătălie de la Oituz. Împreună cu victoria de la Mărăşeşti (24.VII/6.VIII.1917), această nouă victorie a Armatei române a dejucat planul strategic al inamicului german privind frontul românesc (26.VII/8.VIII)

* Acum 96 de ani (1924) apărea, în Monitorul Oficial, Legea pentru învăţământul primar de stat, care prevedea, între altele, organizarea unitară a învăţământului primar, obligativitatea şi gratuitatea acestuia pentru toată populaţia ţării cuprinsă între 7 şi 16 ani, şi a învăţământului normal primar, pentru pregătirea personalului didactic al şcolilor primare, adoptată la 24 iulie 1924

* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când, la Salzburg (Austria), a avut loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) şi Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, şi Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte, în urma căreia guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste şi Bulgariei prin propuneri şi negocieri directe

* Acum 79 de ani (1941) armatele României şi Germaniei au cucerit oraşul Cetatea Albă, finalizând astfel eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Astfel, se încheia campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și a Basarabiei

* Acum 67 de ani (1953), în Cuba, începea „Mişcarea de la 26 iulie”, condusă de Fidel Castro (1926-2016), împotriva dictaturii lui Fulgenico Batista. Mişcarea revoluţionară a dus la îndepărtarea de la putere a dictatorului şi instaurarea dictaturii comuniste a lui Fidel Castro. Primul act revoluţionar a fost atacul asupra obiectivului militar Moncada Barracks, din Santiago de Cuba. Atacul a eşuat, iar conducătorii revoltei s-au refugiat în Mexic, unde au fondat „Mişcarea de la 26 iulie”

* Cu 64 de ani în urmă (1956), după retragerea ultimelor trupe britanice din zona Canalului de Suez (12.VI.1956), noul preşedinte al Egiptului, Gamal Abdel Nasser (ales la 23.VI.1956), hotăra naţionalizarea Canalului

* În urmă cu 44 de ani (1976) avea loc utilizarea pentru prima dată a cardului VISA, la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacţionată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion. Astăzi, există în întreaga lume mai mult de un miliard de carduri VISA, generând un volum de vânzări de aproximativ 2.000 miliarde dolari

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfinţii Ioachim şi Ana (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Arhivelor Militare” este marcată din 1995; la 26.VII.1920 a fost înfiinţat Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din România „General Radu Rosetti”, în prezent, Arhivele Militare Române – 100 de ani

– 1721: S-a născut Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (m. 1803)

– 1894: S-a născut Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (m. 1966)

– 1908, 26.VII/8.VIII: A murit Nicolae Popea (prenumele la botez: Neagoe), episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor transilvăneni; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru titular al Academiei Române din 1899 (n. 1826)

– 1913: S-a născut pictorul Ştefan Szönyi (m. 1967)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul Constantin Corduneanu, stabilit în SUA din anul 1978; fondatorul revistei „Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani; contribuţii în domeniul ecuaţiilor diferenţiale şi al funcţiilor de variabilă reală; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2018)

– 1930: S-a născut artistul plastic Nicolae Hilohi (m. 2017) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Eugenia Dumitrașcu, artist plastic (m. 2003)

– 1932: S-a născut (la Ierusalim, Israel) Menachem Hacohen, publicist, scriitor şi politician; fost Mare Rabin al Cultului Mozaic din România (1997-2011)

– 1939: S-a născut poetul Cezar Baltag (m. 1997)

– 1940: S-a născut Nae Cosmescu, regizor de teatru şi televiziune, jurnalist şi pamfletar (m. 2016) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (m. 2019) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Ovidiu Schumacher, actor și profesor, stabilit în Germania

¬- 1951: A murit compozitorul Victor Gheorghiu (n. 1888)

– 1952: S-a născut actorul Dan Condurache

– 1954: A murit medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1876)

– 1964: A murit Ştefan Lupşa, doctor în teologie, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania (n. 1905)

– 1967: A murit fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1897)

– 1968: A murit soprana Alexandra Feraru; a participat la fondarea Operei din Bucureşti (n. 1887)

– 1971: A murit Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1884)

– 1975, 26/27: A murit Ion Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino, fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film, medic; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (n. 1908) – 45 de ani

– 1976: A murit Dominic Stanca, poet, prozator, dramaturg şi actor (n. 1926)

– 1979: A murit geologul şi paleontologul Neculai Macarovici; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1900)

– 1981: A murit inginerul agronom Alexandru Priadcencu; lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1902, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1993: A murit Nell Cobar, caricaturist şi regizor de filme de animaţie (n. 1915)

– 1995: A murit medicul ftiziolog și profesorul Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1917) – 25 de ani

– 2003: A murit sculptorul Victor Gaga (n. 1930)

– 2006: A murit prinţul Şerban (Bani) Ghica, om politic ţărănist, unul dintre puţinii oameni din anturajul lui Iuliu Maniu care a supravieţuit temniţelor comuniste; alături de Corneliu Coposu, a fost unul dintre membrii-fondatori ai PNŢCD; vicepreşedinte al partidului şi preşedinte al organizaţiei Capitalei imediat după 1990; în tinereţe a fost membru al echipei naţionale de rugby şi preşedinte al Federaţiei de specialitate (n. 1919)

– 2017: A murit Octavian Barbosa, istoric și critic de artă, eseist; autorul primului „Dicționar al artiștilor români contemporani” (1976) (n. 1927)

– 2018: A murit jurnalistul de radio Constantin Oprişiu; fost realizator la Radiojurnalul Radio România Actualităţi (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Termen limită pentru comentarii privind impozitarea produselor UE

– Moscova: Parada „Regimentului nemuritorilor” ca parte a comemorărilor victoriei din 1945

– Sankt Petersburg: Paradă navală cu participarea a aproximativ cincizeci de nave și submarine rusești

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc va rosti rugăciunea Angelus de la o fereastră a Palatului Apostolic către credincioșii din Piața Sf. Petru

– Alger: Procesul în apel al fostului șef al poliției algeriene Abdelghani Hamel și al familiei sale, urmăriți penal pentru „îmbogățire ilicită”

– Jerez De La Frontera, Spania: MotoGP: Marele Premiu al Andaluziei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Conservarea Ecosistemului de Mangrove”, adoptată de Conferința generală a UNESCO în 2015; mangrovele sunt ecosisteme rare, spectaculoase și prolifice la granița dintre pământ și mare; ele joacă un rol ecologic deosebit de important, protejând vegetaţia marină şi coralii, acţionând ca habitat preferat de numeroase specii de peşti aflate în perioada de reproducere, având și rol de filtrare a apei care se scurge de pe uscat; de asemenea, aceste forme de vegetaţie, alcătuite din arbori şi arbuşti, caracteristice ţărmurilor maritime mlăştinoase absorb o mare cantitate de carbon din atmosferă

– În Cuba se marchează Ziua Insurecţiei Naţionale (aniversarea asaltului asupra cazărmii Moncada – 1953). Sărbătoare naţională

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Liberia; aniversarea proclamării independenţei – 1847

– Ziua Naţională a Republicii Maldivelor; aniversarea proclamării independenţei/1965 – 55 de ani

– 1829: S-a născut Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru pace pe 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (m. 1912)

– 1856: S-a născut George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1925; considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare (m. 1950)

– 1874: S-a născut Serghei Koussevitzky, contrabasist şi dirijor american de origine rusă: director muzical al Orchestrei Simfonice din Boston între anii 1924 – 1949 (m. 1951). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 14 iulie 1874

– 1875: S-a născut Carl Gustav Jung, medic, psihiatru şi psiholog elveţian; întemeietorul psihologiei analitice (m. 1961) – 145 de ani

– 1885: S-a născut romancierul, eseistul şi biograful francez André Maurois (nume real: Émile Salomon Wilhelm Herzog) (m. 1967) – 135 de ani

– 1893: S-a născut George Grosz, pictor, grafician şi scenograf german (m. 1959)

– 1894: S-a născut scriitorul englez Aldous Huxley (m. 1963)

– 1908: S-a născut Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat (după alte variante, s-a sinucis) în cursul unui puci militar (m. 1973)

– 1922: S-a născut Blake Edwards, regizor, scenarist, actor şi producător american de film; rămâne în filmografia de gen, mai ales, prin seria „Pantera roz” (m. 2010)

– 1925: A murit Gottlob Frege, matematician şi filosof german; fondatorul logicii matematice moderne; a descoperit ideile fundamentale care au făcut posibilă dezvoltarea logicii moderne (n. 1848) – 95 de ani

– 1925: S-a născut comediantul Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (m. 2017) – 95 de ani

– 1925: S-a născut scriitoarea spaniolă Ana María Matute (m. 2014) – 95 de ani

– 1926: S-a născut actorul american James Best (m. 2015)

– 1928: S-a născut compozitorul polonez Tadeusz Baird (m. 1981)

– 1928: S-a născut Stanley Kubrick, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1999)

– 1929: S-a născut pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (m. 2012)

– 1932: S-a născut poetul italian Gaetano Camillo

– 1933: S-a născut actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (m. 2015)

– 1941: A murit matematicianul francez Henri-Leon Lebesque, unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale (n. 1875)

– 1943: S-a născut Sir Mick Jagger (Michael Phillip Jagger), interpret rock, compozitor, actor, producător şi om de afaceri britanic

– 1945: S-a născut actrița britanică Helen Mirren (Helen Lidia Mironov) – 75 de ani

– 1947: A murit istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (n. 1879)

– 1949: S-a născut Roger Taylor (nume complet: Roger Meddows-Taylor), muzician, cântăreț, compozitor, multi-instrumentalist britanic; cunoscut ca bateristul formației de muzică rock „Queen”

– 1959: S-a născut actorul american de film, regizorul şi scenaristul Kevin Spacey, Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic (din 2015)

– 1964: S-a născut Sandra Bullock, actriţă americană de film, producătoare, regizoare şi scenaristă

– 1984: A murit George Gallup, statistician şi ziarist american; fondator (în 1935) al unui important institut de sondare a opiniei publice (ce-i poartă numele), cu sediul la Princeton (New Jersey) (n. 1901)

– 1986: A murit Averell Harriman, finanţist şi om politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „războiului rece” (n. 1891)

– 2003: A murit Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (n. 1909)

– 2009: A murit dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (n. 1919)

– 2012: A murit Lupe (Guadelupe) Ontiveros, actriţă americană (de origine mexicană) de film şi televiziune (n. 1942)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (n. 1938)

– 2015: A murit muzicianul american Vic Firth (Everett Joseph Firth), care a revoluţionat beţele de percuţie (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit regizorul egiptean Mohamed Khan, considerat de critici unul dintre fondatorii cinematografiei realiste egiptene (n. 1942)

– 2018: A murit Adem Demaçi, scriitor şi politician kosovar; a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste conduse de Josip Broz Tito; supranumit „Mandela din Kosovo” (n. 1936)

Calendarul zilei – 25 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 25 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 25 iulie 2020, 8:57

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În perioada 11 iulie – 27 septembrie, Primăria Municipiului București, prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB, organizează Stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”, un program de teatru în aer liber pentru copiii cu vârsta sub 6 ani. Desfășurat în grădina Casei Eliad (Bd. Mircea Vodă, nr. 5) din Sectorul 3 al Capitalei, într-un amfiteatru colorat și primitor, programul le oferă celor mici ocazia să se bucure de reîntâlnirea cu universul personajelor preferate. Partener: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio București FM. Din program:

• orele 10:00 și 19:00 – Are loc spectacolul „Prostia omenească” (+4 ani)

* Turneul SoNoRo Conac, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, va fi găzduit de grădinile palatelor și conacelor din mai multe orașe ale țării și va cuprinde concerte în aer liber susținute de muzicieni de talie internațională, precum Nicolas Dautricourt (vioară), Diana Ketler (pian), Justus Grimm (violoncel), alături de binecunoscuți muzicieni români, Răzvan Popovici (violă), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Cristina Mihart (pian), Maria Bîldea și Miruna Nagy (harpă). În acest an muzica lui Claude Debussy sau Stan Golestan va încânta publicul în cadrul acestui proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale. Programul zilei:

• Condeești, jud. Ialomița: Concertul are loc la Conacul Chiroiu

-Sport

*Buzău: Pe parcursul a 250 de km, între 25 iulie si 18 august, se desfășoară “Ultra Race Romania” în Munții Buzăului

– S-a întâmplat într-o zi de 25 iulie

* Acum 172 de ani (1848) guvernul provizoriu al Ţării Româneşti (constituit la 14/26.VI.1848) a fost nevoit să demisioneze sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poarta Otomană şi de Rusia (25.VII/6.VIII)

* Acum 163 de ani (1857) avea loc întrevederea dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria, în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială (Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare) şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub un principe străin. Pe plan diplomatic, această întrevedere a reprezentat un moment important în realizarea statului român. Cu o zi în urmă (la 24.VII./5.VIII.1857) Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au hotărât ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (din 7/19.VII.1857), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească (25.VII/6.VIII)

* Cu 111 ani în urmă (1909) Louis Blériot (1872-1936), aviator şi constructor francez de avioane, a realizat, în premieră, un zbor între Europa continentală şi Marea Britanie, traversând Canalul Mânecii cu avionul, de la Calais la Dover

* Acum 99 de ani (1921) intra în vigoare Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria (încheiat la 4.VI.1920, la Trianon/Franţa), act prin care se recunoaştea pe plan internaţional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România

* Cu 79 de ani în urmă (1941), potrivit unui comunicat militar oficial, a fost încheiată campania militară purtată de Armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (declanşată la 22 iunie acelaşi an)

* În urmă cu 42 de ani (1978) se năştea primul copil din lume (o fetiţă) conceput în urma unei proceduri de inseminare artificială (The First Taste-Tube Baby), Louise Joy Brown. Evenimentul a avut loc la clinica Oldham District General Hospital din Anglia

* În urmă cu 41 de ani (1979) era inaugurat pasajul rutier Bucur – Obor din Bucureşti

* Acum 36 de ani (1984) astronautul sovietic, Svetlana Savitskaya, a devenit prima femeie din lume care a ieșit în spațiul deschis (3 ore și 35 min.), într-o misiune cu naveta Soyuz T-12

* Cu 26 de ani în urmă (1994), la Washington (în prezenţa preşedintelui american Bill Clinton), Israelul şi Iordania (a doua ţară după Egipt) puneau capăt formal, după 46 de ani, a stării de război, prin declaraţia semnată cu ocazia întâlnirii oficiale dintre primul ministru israelian, Yitzhak Rabin, şi regele Hussein al Iordaniei

* Acum 19 ani (2001) era adoptat, la Bonn (de către cele 180 de state semnatare), Acordul privind Protocolul de la Kyoto (din 1997). Acordul de la Bonn stabileşte modalităţile de aplicare a Protocolului de la Kyoto privind combaterea modificărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze poluante. Delegaţiile celor peste 190 de ţări prezente la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP18), desfăşurată la Doha în perioada 26 noiembrie – 8 decembrie 2012, au decis ca Protocolul de la Kyoto să continue până în 2020, România urmând să aibă un reprezentant în Comitetul de Supervizare al mecanismului Joint Implementation (JI). La 12 decembrie 2015, la Paris, s-a încheiat un nou acord global privind schimbările climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iacob, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Radiolocaţiei” marchează debutul existenţei radiolocaţiei ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25.VII.1955 – 65 de ani

– 1864: S-a născut Ioan Bogdan, istoric şi filolog; iniţiatorul studiilor de slavistică din România; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (m. 1919)

– 1876: S-a născut poetul Mihail Codreanu, unul dintre cei mai de seamă autori de sonete din literatura română; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (m. 1957)

– 1893: S-a născut Nagy Imre, pictor, grafician şi gravor de naţionalitate maghiară (m. 1976)

– 1926: S-a născut compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (m. 2014)

– 1932: S-a născut actorul Mihai Vasile Boghiţă (m. 1999)

– 1936: S-a născut sculptorul şi profesorul Anton Eberwein, stabilit în Germania

– 1937: S-a născut soprana Magdalena Cononovici

– 1945: A murit Enea Hodoş, scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904; frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş (n. 1858) – 75 de ani

– 1947: S-a născut inginerul Florin Gh. Filip; bogată activitate ştiinţifică în dezvoltarea teoriei sistemelor automate şi informatice şi în punerea în practică a rezultatelor originale proprii în aplicaţii industriale şi sisteme culturale; membru titular al Academiei Române din 1999, preşedinte al Secţiei de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei, vicepreşedinte al acestui for (2000-2010)

– 1948: S-a născut cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (m. 2020)

– 1958: S-a născut Varujan Vosganian, economist, scriitor şi om politic liberal; preşedinte al Uniunii Armenilor din România (din 1990)

– 1964: A murit sculptorul şi profesorul Cornel Medrea (nume complet: Corneliu Virgiliu Medrea); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1888)

– 2011: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (n. 1921)

– 2017: A murit pictorul Radu Costinescu (n. 1931)

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Parada anuală a Christopher Street Day (CSD) a comunității LGBT, în versiune digitală

– Washington: Sunt marcați 10 ani de la publicarea de către site-ul Wikileaks a peste 70.000 de documente militare confidențiale referitoare la războiul din Afganistan

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Convenția partidului de opoziție PDCI pentru a-și desemna candidatul la alegerile prezidențiale din octombrie (25 – 26 iul.)

– Belgia: Tomorrowland organizează festivalul digital Tomorrowland Around the World – o experiență spectaculoasă de divertisment deschisă oamenilor de toate vârstele și din toată lumea, – o premieră mondială și un pas major în viitorul festivalurilor de muzică digitală. Reunind peste 60 dintre cei mai de seamă artiști din lume în muzică dance, cu efecte speciale spectaculoase și uimitoare tehnologie 3D, Tomorrowland anunță inclusiv spectacole unice susținute de: Adam Beyer, Amelie Lens, Armin van Buuren, Charlotte de Witte, David Guetta, Dimitri Vegas & Like Mike, Kölsch, Lost Frequencies, Martin Garrix, Paul Kalkbrenner, Steve Aoki, Tale of Us, Tiësto, Timmy Trumpet și mulți alții (25 – 26 iul.)

– Beijing: Fotbal – Reluarea campionatului chinez

– Rabat, Maroc: Fotbal – Reluarea campionatului Marocului Botola Pro

Aniversări – Comemorări

– 1794: A murit Andre de Chénier, poet francez, considerat precursor al romantismului (n. 1742, la Istanbul)

– 1834: A murit Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator, alături de William Wordsworth, al „Şcolii lacurilor” (n. 1772)

– 1848: S-a născut Arthur James Balfour, filosof şi om politic conservator britanic; prim-ministru (1902-1905) şi ministru de externe (1916-1919); autor al unei declaraţii (1917) în care afirma sprijinul guvernului britanic pentru crearea unei „patrii” pentru evrei în Palestina (m. 1930)

– 1874: S-a născut chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (m. 1934)

– 1883: S-a născut Alfredo Casella, pianist, dirijor şi compozitor italian (m. 1947)

– 1905: S-a născut (la Ruse/Bulgaria, într-o familie de evrei spanioli) Elias Canetti, prozator, dramaturg şi eseist britanic de limbă germană; Premiul Nobel pentru literatură pe 1981 (m. 1994) – 115 ani

– 1920: S-a născut Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (m. 1958) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Daniel Ceccaldi, actor, regizor şi scenarist francez (m. 2003)

– 1929: S-a născut Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (m. 1974)

– 1932: S-a născut scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria”, una dintre primele cărţi despre copiii românilor basarabeni deportaţi în lagărele comuniste din Siberia (m. 2013)

– 1935: S-a născut actriţa americană Barbara Harris, cunoscută din musicalul „The Apple Tree” (m. 2018) – 85 de ani

– 1941: S-a născut regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (m. 2011)

– 1951: A murit istoricul britanic Robert William Seton-Watson; specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1879)

– 1955: A murit compozitorul rus Isaak Dunaevski (n. 1900) – 65 de ani

– 1956: S-a născut Frances Hamilton Arnold, biochimistă și inginer chimist american, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie 2018

– 1967: S-a născut actorul american Matt Le Blanc

– 1969: A murit Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german (n. 1891)

– 1969: A murit compozitorul și profesorul american Douglas Stuart Moore (n. 1893)

– 1980: A murit Vladimir Vîsoţki, actor, poet şi muzician rus; considerat cel mai celebru bard rus al secolului XX (n. 1938) – 40 de ani

– 1996: A murit pictorul italian Remo Brindisi, considerat fondatorul mişcării „Noua Reprezentare” (n. 1918)

– 2002: A murit Abdel Rahman Badawi, scriitor şi filosof egiptean (n. 1917)

– 2011: A murit regizorul grec de film Michael Cacoyannis; a devenit cunoscut pe plan internaţional cu filmul „Zorba Grecul” (n. 1922)

– 2012: A murit sculptorul austriac Franz West (n. 1947)

– 2013: A murit Walter Joseph De Maria artist, sculptor, illustrator şi compozitor american (n. 1935)

– 2013: A murit Bernadette Lafont, actriţă franceză de teatru şi film (n. 1938)

– 2014: A murit tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (n. 1924)

– 2015: A murit Dieter Kühn, dramaturg şi eseist german (n. 1935) – 5 ani

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 24 iulie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Turneul SoNoRo Conac, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, va fi găzduit de grădinile palatelor și conacelor din mai multe orașe ale țării și va cuprinde concerte în aer liber susținute de muzicieni de talie internațională, precum Nicolas Dautricourt (vioară), Diana Ketler (pian), Justus Grimm (violoncel), alături de binecunoscuți muzicieni români, Răzvan Popovici (violă), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Cristina Mihart (pian), Maria Bîldea și Miruna Nagy (harpă). În acest an muzica lui Claude Debussy sau Stan Golestan va încânta publicul în cadrul acestui proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale. Programul zilei:

• Concertul are loc la Rezidența BRD Scena9 – Str. Ion Luca Caragiale nr. 32

* Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală, care se va desfăşura pe mai multe scene în aer liber – Teatrul de Vară din Herăstrău, Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României, Terasa Teatrului Ţăndărică, curtea TVR, în perioada 2 iulie – 17 septembrie. Toate evenimentele se vor desfăşura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva Covid-19. Din program:

• ora 20:00 – Are loc spectacolul „Oglinda neagră”, spectacol-concert după schiţele lui I.L. Caragiale, cu: Cristina Juncu, Crenguţa Hariton, Mihaela Subţirică, Vlad Bălan, Rareş Andrici – în Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României. Producţie a Teatrului Nottara

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, are loc spectaolul „Giulia / Singură acasă” – adaptare după Dario Fo și Franca Rame – One woman show cu Angela Petrean Varjasi, regia: Liana Didilescu – în Cartier Alfa

*Brăila: Festivalul internaţional de folclor “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, din perioada 24-26 iulie, va fi organizat în aer liber, pe Faleza Dunării, cu respectarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19. Concursul se adresează soliştilor vocali şi grupurilor formate din maxim cinci persoane, artişti amatori aparţinând ţărilor de pe cursul Dunării, respectiv Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În urma preselecţiei organizate luna trecută, în competiţie au rămas 20 de concurenţi, cu vârsta peste 18 ani, potrivit regulamentului concursului.

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 419 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 248 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 144 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 103 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Acum 97 de ani (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 91 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 71 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* În urmă cu 57 de ani (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 56 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016) – 75 de ani

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul Florin Stoiciu – 55 de ani

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune – 50 de ani

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923) – 10 ani

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (n. 1926)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru afaceri economice și financiare (Buget)

– Paris: Termen limită pentru nominalizarea de către CSA a următorului președinte al France Télévisions

– Moscova: Finalizare preconizată a verificărilor infrastructurii construite pe permafrost

– Los Angeles: Nouă audiere privind solicitarea de a transfera averea lui Johnny Hallyday către un trust american, decizie contestată în Franța

– Washington: Președintele Rezervei federale, Jerome Powell, vorbește despre situația economică

-Marea Britanie: Intrarea în vigoare a purtării unei măști obligatorii în magazine

– Kinshasa, R.D.Congo:  Termen în procesul principalului aliat politic al președintelui, Vital Kamerhe, acuzat de delapidarea a 50 milioane de dolari

– Duisburg, Germania: Sunt marcați 10 ani de la Parada Iubirii, în timpul căreia 21 de participanți la festival au murit în urma panicii dintr-un tunel de acces

– Ciudad de Mexico: Fotbal – Turneul de deschidere al Campionatului mexican 2020

– Saint-Denis, Franța: Fotbal – Finala Cupei Franței între Paris SG – Saint-Etienne

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York) – 180 de ani

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939) – 160 de ani

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959) – 140 de ani

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985) – 125 de ani

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873) – 65 de ani

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică pe 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925) – 40 de ani

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Calendarul zilei – 23 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iulie 2020, 07:00 / actualizat: 24 iulie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” are loc pentru a noua vară consecutiv, între 15 iulie și 27 august, și va cuprinde 14 concerte camerale și simfonice, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de mezzosoprana Ruxandra Donose, acompaniată la pian de Sergiu Tuhutiu

* Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală, care se va desfăşura pe mai multe scene în aer liber – Teatrul de Vară din Herăstrău, Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României, Terasa Teatrului Ţăndărică, curtea TVR, în perioada 2 iulie – 17 septembrie. Toate evenimentele se vor desfăşura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva Covid-19. Din program:

• ora 21:00 – Spectacolul „Citadela”, după „Grounded” de George Brant, regia: Ligia Ciornei; cu: Isabela Neamţu – pe Terasa Teatrului Ţăndărică. Producţie a Doctor’s Studio

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, au loc exerciții de improvizație teatrală și impro-cabaret cu actorii Teatrului Clasic „Ioan Slavici” și ai Trupei Marionete – în Cartier Alfa

* Turneul SoNoRo Conac, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, va fi găzduit de grădinile palatelor și conacelor din mai multe orașe ale țării și va cuprinde concerte în aer liber susținute de muzicieni de talie internațională, precum Nicolas Dautricourt (vioară), Diana Ketler (pian), Justus Grimm (violoncel), alături de binecunoscuți muzicieni români, Răzvan Popovici (violă), Ion Bogdan Ștefănescu (flaut), Cristina Mihart (pian), Maria Bîldea și Miruna Nagy (harpă). În acest an muzica lui Claude Debussy sau Stan Golestan va încânta publicul în cadrul acestui proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale. Programul zilei:

• Ciolcești, jud. Argeș: Concertul are loc la Casa „Dinu Lipatti”

– S-a întâmplat într-o zi de 23 iulie

* Acum 419 ani (1601) Mihai Viteazul dicta memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română

* Cu 191 de ani în urmă (1829) inventatorul american, William Austin Burt (1792 – 1858) din Mount Vernon, Michigan, primea patentul pentru invenţia sa – maşina de scris. Cu toate acestea, nu există doar o persoană căreia să-i fie atribuită inventarea maşinii de scris în forma sa standard, fiind numeroşi inventatorii care au pus bazele apariţiei acestui aparat. Printre cei care au realizat dispozitivul se numără Henry Mill, Pellegrino Turri şi William Austin Burt. Chiar dacă perioada sa de glorie a apus deja, maşina de scris se numără printre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, mai ales pentru că stă la baza procesului de comunicare, iar acest lucru se întâmpla încă din secolul al XVIII-lea. Maşina de scris, dispozitiv mecanic care e folosit pentru dactilografierea textelor, a fost reinventată în toate formele şi mărimile de aproape 52 de ori. Momentul de vârf al maşinii de scris a fost în anii ′50, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unităţi. În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie care mai producea maşini de scris, şi-a închis fabrica din Mumbai, India, reprofilându-se

* În urmă cu 172 de ani (1848) peste 40.000 de oameni întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti proclamau „Locotenenţa Domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu). Formula a fost, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane (23.VII/4.VIII)

* Cu 158 de ani în urmă serviciul de poştă intra în administraţia statului, drept urmare înfiinţându-se, la Bucureşti, Direcţia Centrală a Poştelor. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de „Lege telegrafo-poştală” a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu (23.VII/4.VIII)

* Acum 139 de ani (1881), la Liège, în Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională. Numele original al organizației era Federația Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franța și Țările de Jos. Numele a fost menținut până în 1921, când primele țări ne-europene au fost admise în organizație, după care numele i-a fost schimbat în cel actual

* Cu 99 de ani în urmă (1921) se semna Convenţia de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România), ulterior aderând Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia, care stabilea statutul definitiv al Dunării

* Într-o zi de 23 iulie, acum 29 de ani (1991) era semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei, acesta reprezentând primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de când şefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G8, reuniți la Nago, în Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea „să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume

* Cu 11 ani în urmă (2009) a început să emită televiziunea sportivă Digi Sport, lansată de compania de cablu RCS&RDS

Aniversări – Comemorări

– Sf. Brigitta, călugăriţă, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Presei Militare Române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). NOTĂ: Din 22.VII.1994 apare seria nouă

– 1851: A murit pictorul Constantin Daniel Rosenthal; a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1820, la Budapesta)

– 1869: S-a născut Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (m. 1942)

– 1912: S-a născut Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator (1956) al „Revistei cultului mozaic din România”; a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1913: S-a născut Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet, prozator, eseist şi teoretician literar; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (m. 1994, s-a sinucis)

– 1918: S-a născut pictoriţa Lidia Nancuischi (m. 2003)

– 1920: A murit Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1849) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2008) – 95 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul Matei (Mátyás) Kozma (m. 2000)

– 1933: S-a născut istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (m. 1993)

– 1939: S-a născut Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptoriţa Liana (Cornelia) Axinte; stabilită (din 1982) în Germania

– 1949: S-a născut inginerul electronist Petre Stoica, creator al şcolii româneşti de identificare a sistemelor, specialist în prelucrarea numerică a semnalelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999

– 1955: A murit chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1883) – 65 de ani

– 1971: A murit Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (n. 1920)

– 1990: A murit Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (n. 1916) – 30 de ani

– 1998: A murit Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (n. 1916)

– 2003: A murit chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (n. 1904)

– 2006: A murit Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (n. 1925)

– 2014: A murit prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

-San Francisco, SUA: Compania Twitter  prezintă rezultatele trimestrului 2

-Washington: Cereri săptămânale de ajutor de șomaj în Statele Unite

– Stuttgart, Germania: Compania Daimler prezintă rezultatele financiare din trimestrul 2

– Ankara: Reuniune a Băncii centrale turce pe tema taxei directoare

-Sydney: Trezorierul australian, Josh Frydenberg, actualizează perspectivele pentru economie și stimulează programe, inclusiv “JobKeeper”

– Sharm el-Sheih, Egipt: Cea de-a 15-a comemorare a celor trei atentate sinucigașe revendicate de al-Qaeda care s-au soldat cu aproape 70 de morți

– Alger: Proces al jurnalistului și bloggerului pro „Hirak” Fodil Boumala

– Santiago de Chile: Extrădarea unui chilian pentru uciderea unui student japonez

– Pretoria, Africa de Sud: Declarație de politică monetară a Băncii Centrale

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Arabe Egipt; aniversarea revoluţiei din 1952 (la 23 iulie a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, la 26 iulie, a regelui Faruk; monarhia va fi abolită şi Egiptul se va proclama republică la 18 iunie 1953)

– 1692: A murit poetul francez Gilles Ménage (n. 1613)

– 1757: A murit Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (n. 1685)

– 1829: A murit Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (n. 1757)

– 1838: S-a născut Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (m. 1910)

– 1866: S-a născut compozitorul italian Francesco Cilea (m. 1950)

– 1885: A murit Ulysses S.(impson) Grant, general american, erou național în timpul Războiului Civil American, și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite între anii 1869 – 1877 (n. 1822) – 135 de ani

– 1888: S-a născut scriitorul american Raymond Chandler, cunoscut autor de romane poliţiste (m. 1959)

– 1906: S-a născut (la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina) chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (m. 1998)

– 1908: S-a născut scriitorul italian Elio Vittorini (m. 1966). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă naşterea la 25.VII.1908

– 1916: A murit Sir William Ramsay, chimist englez; a descoperit gazele nobile; Premiul Nobel pentru chimie pe 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1913 (n. 1852)

– 1920: S-a născut cântăreaţa portugheză Amalia Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina fado-ului” (m. 1999) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Damiano Damiani, filmolog, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (m. 2013)

– 1925: S-a născut istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze, unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2016) – 95 de ani

– 1926: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (m. 2015)

– 1930: A murit Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (n. 1878) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Sergio Mattarella, politician, jurist şi judecător italian, preşedinte al Italiei (din 31 ianuarie 2015)

– 1944: S-a născut pianista portugheză Maria Joáo Pires

– 1946: S-a născut Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (m. 1995)

– 1948: A murit regizorul american David Wark Griffith, pionier al cinematografiei; creatorul unui limbaj modern, al montajului în film (considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale”) (n. 1875)

– 1951: A murit regizorul american de film Robert Flaherty; pionier al filmului documentar (n. 1884)

– 1955: A murit Cordell Hull, om politic republican american (secretar de stat între anii 1933 şi 1944), colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru pace pe 1945 (ca o recunoaştere a eforturilor sale pentru pace şi înţelegere în emisfera vestică) (n. 1871) – 65 de ani

– 1957: A murit scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (n. 1896)

– 1961: S-a născut Martin Lee Gore, chitarist, clăpar şi compozitor britanic; membru fondator al trupei Depeche Mode

– 1961: S-a născut actorul american Woody Harrelson

– 1967: S-a născut actorul american Philip Seymour Hoffman (m. 2014)

– 1976: S-a născut şahista maghiară Polgár Judit; în 1989, când avea doar 12 ani, a devenit cea mai bună jucătoare feminină de şah din lume. În 1991, la vârsta de 15 ani şi 4 luni, a ajuns mare maestru al şahului, la acel moment fiind cea mai tânără persoană care reuşea acest lucru, depăşind recordul anterior al lui Bobby Fischer. Este singura femeie care a depăşit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo (sistemul internaţional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al şahiştilor), ajungând, în 2003, pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor

– 1983: A murit compozitorul francez Georges Auric (n. 1899)

– 1989: S-a născut actorul britanic Daniel Jacob Radcliffe, cunoscut publicului pentru interpretarea personajului Harry Potter

– 2004: A murit chitaristul portughez Carlos Paredes (n. 1925)

– 2004: A murit cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (n. 1922)

– 2011: A murit profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul „Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (n. 1918)

– 2011: A murit cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (n. 1983)

– 2012: A murit astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (n. 1951)

– 2016: A murit scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al „Noului Roman” (n. 1932)

Calendarul zilei – 22 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 22 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 24 iulie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Juridic

* Transmisiunea live a dezbaterii cu tema „Prematuritatea – o excepție precoce” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri JURIDICE PLATINUM și alți profesioniști. Invitați (ordine alfabetică): Jud. Laurențiu Modoran, Tribunalul București, Av. conf. univ. dr. Bazil Oglindă, Oglindă & Partners, Av. Cosmin Șovar, FIRON BAR-NIR. Av. Carmen Zăbrăuțanu, Zăbrăuțanu Popescu & Asociații. Moderator: Av. prof. univ. dr. Traian Briciu, Facultatea de Drept a Universității din București, Președinte UNBR

-Economic

* Mastercard, alături de principalii jucători de pe piaţa tichetelor şi cardurilor de masă Edenred, Sodexo şi Up România, şi împreună cu Qriser, platformă care facilitează programe de învăţare continuă pentru o multitudine de domenii, lansează, astăzi, “HoReCa Împreună”, un program educaţional complex, dedicat profesioniştilor din industria locală şi disponibil gratuit pentru aceştia, iar ulterior, în perioada august-septembrie 2020, vor avea 5 module live, ghidate de practici globale de învăţare şi dezvoltate pentru a adresa nevoi specifice, cu care se confruntă antreprenorii în noul context, marcat de efectele pandemiei.

• Faza finală a programului va consta într-un eveniment online, care se va desfăşura live, la finalul lunii septembrie, când participanţii vor primi certificate de absolvire şi vor sărbători împreună cele mai bune modele de reinventare a afacerii, dezvoltate pe durata cursurilor

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” are loc pentru a noua vară consecutiv, între 15 iulie și 27 august, și va cuprinde 14 concerte camerale și simfonice, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert cameral susținut de Ansamblul Raro, fondat de Răzvan Popovici

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Grădina cu teatru”, are loc spectacolul „Ai mei erau super!” – scenariu colectiv bazat pe întâmplări reale ale actorilor trupei, regia: Cristian Ban – la Grădina de vară a Cinematografului Arta, Str. Vasile Alecsandri nr. 2

– S-a întâmplat într-o zi de 22 iulie

* Acum 569 de ani (1451) umanistul florentin Poggio Bracciolini (1380-1459) menţiona, în lucrarea „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian

* Acum 564 de ani (1456) avea loc victoria lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456), la Belgrad, asupra puternicei armate turce conduse de sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. La data de 4.VII.1456 turcii începuseră asediul Belgradului, „cheia independenţei Regatului Ungariei”. Pentru victoria sa, Iancu de Hunedoara a fost numit de Papa Calixtus al III-lea „atletul cel mai puternic al lui Hristos”

* Cu 536 de ani în urmă (1484), între 22.VII şi 7/8.VIII, turcii au cucerit Cetatea Albă, care a devenit raia turcească în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie – august 1484

* Acum 76 de ani (1944), în zilele de 22, 28 şi 31, au avut loc puternice bombardamente ale aviaţiei americane asupra Bucureştiului

* Cu 74 de ani în urmă (1946) era creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva, care funcţionează, efectiv, de la 7.IV.1948, dată ce se marchează anual ca „Ziua Mondială a Sănătăţii”. România este membru al OMS din 1948

* Cu 29 de ani în urmă (1991), a fost înfiinţată, de către dramaturgul Valentin Nicolau (n. 1960 – m. 2015), Editura „Nemira”, una dintre primele edituri independente din România postdecembristă, considerată drept continuatoare a Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor, revistă lunară ce a apărut între aprilie 1990 şi ianuarie 1991. S-a impus pe piaţa editorială prin colecţia „Nautilus”, în care au fost publicaţi pentru prima dată în România romancieri ca Stephen King, Frank Herbert, Philip K. Dick sau Isaac Asimov şi în care au apărut capodopere ale literaturii science-fiction internaţionale, majoritatea distinse cu prestigioase premii de gen (Hugo, Nebula). Planul editorial nu a cuprins doar cărţile fundamentale ale literaturii science fiction şi fantasy, ci şi nume mari ale literaturii universale, editura publicându-i, tot pentru prima dată în România, pe John Kennedy Toole, Paulo Coelho, Pascal Bruckner, iar în cadrul colecţiei „Totem”, eseurile lui Elias Canetti sau ale lui Roger Caillois

* Acum 11 ani (2009) avea loc cea mai lungă eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Durata maximă a fost de 6 minute și 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est, fiind vizibilă în totalitate în India și China

* Într-o zi de 22 iulie, acum 9 ani (2011), în Norvegia, au avut loc două atacuri teroriste consecutive lansate împotriva guvernului, populaţiei civile şi a unei tabere de vară. La ora 15:26 (ora Europei Centrale), o explozie puternică propagată dintr-o maşină capcană din centrul capitalei norvegiene Oslo, în apropierea unor clădiri guvernamentale, a cauzat decesul a opt persoane şi rănirea altora. În total, 77 de persoane (69 în urma celui de-al doilea atac) au decedat ca urmare a exploziei din Oslo şi a atacului cu arme de la o tabără a tineretului laburist de pe insula Utøya. Poliţia norvegiană l-a arestat pe Anders Behring Breivik, un extremist de dreapta norvegian în vârstă de 32 de ani, ca urmare a împuşcăturilor în masă de pe insula Utøya, acesta fiind ulterior acuzat de producerea ambelor atacuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Maria Magdalena (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1822: S-a născut Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot (m. 1886)

– 1885: S-a născut Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1980) – 135 de ani

– 1909: S-a născut actorul Mihai Popescu, considerat unul dintre precursorii teatrului românesc modern; societar al Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 1953)

– 1911: S-a născut George Ivaşcu, publicist, critic şi istoric literar, profesor (m. 1988)

– 1937: S-a născut graficianul Ion State, remarcabil ilustrator de carte (m. 1977)

– 1938: A murit (într-un accident aviatic) Ionel Fernic, compozitor, textier (a compus melodii de succes, reprezentative pentru începuturile muzicii uşoare româneşti, şi romanţe), pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români (n. 1901)

– 1939: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” (m. 2016)

– 1939: A murit prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (n. 1883)

– 1940: S-a născut Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), şahistă olandeză de origine română; a fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974; în Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979; tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (m. 2013) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Alexandre Revcolevschi, chimist şi profesor francez de origine română; a elaborat noi metode de tratament termic al corpurilor solide la temperaturi foarte mari; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) – 80 de ani

– 1941: S-a născut geograful şi profesorul Alexandru Ungureanu; studii privind geografia urbană, sistematizarea localităţilor, geografia resurselor naturale, toponomastica; membru corespondent al Academiei Române din 1995

– 1941: S-a născut artista plastică Monica Antonetta Flamand; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1945: S-a născut poetul creştin Daniel Turcea (m. 1979) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Petre Roman, inginer, profesor universitar, politician; primul prim-ministru al României (1989-1991) după Revoluţia din decembrie 1989; preşedinte al Senatului (1996-1999) şi ministru al afacerilor externe (1999-2000); fondator şi preşedinte al Partidului Democrat (1993-2001); preşedinte al formaţiunii Forţa Democrată din România (2004-2013); deputat (1992-1996) şi senator PD (1996-2004); deputat PNL (din 2012)

– 1947: S-a născut atleta Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei: aur, în 1964, la Tokyo, şi argint, în 1968, la Ciudad de Mexico; la numai 25 de ani a fost nevoită să abandoneze activitatea sportivă din cauza unui accident la braţul de aruncare

– 1951: S-a născut Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30.IX.2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007

– 1967: S-a născut solista de muzică uşoară Ileana Şipoteanu

– 1982: A murit N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar, eseist şi profesor; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (n. 1897). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 21.VI.1982

– 1991: A murit compozitorul Liviu Dandara (n. 1933)

– 1994: A murit Radu Enescu, eseist, critic literar, filozof şi publicist (n. 1925). NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 23.VII.1994

– 1994: A murit scenograful Dan Jitianu (n. 1940)

– 2001: A murit (la München) regizorul Vlad Mugur; promotor al mişcării de modernizare a teatrului românesc din anii ’60-’70; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în RFG (între anii 1982 şi 1987 a condus teatrul din München); după 1990, Vlad Mugur şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (n. 1927)

– 2008: A murit filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (n. 1943)

– 2009: A murit Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (n. 1921)

– 2013: A murit Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică (n. 1951)

– 2017: A murit compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, prezintă modificări direcționate ale reglementărilor financiare pentru a facilita redresarea economică după criza Covid-19

-Moscova: Prim-ministrul rus, Mihail Mishustin, vorbește în Parlamentul rus

– Taipei: Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, susține o conferință de presă

– Petrozavodsk, Rusia: Verdict în procesul istoricului Iuri Dmitriev

-Londra: Premierul britanic, Boris Johnson, răspunde la întrebările săptămânale adresate de Parlamentul britanic

-Oslo: Cea de-a 9-a comemorare a atacurilor sângeroase ale extremistului de dreapta Anders Behring Breivik, ce au avut loc în tabăra de vară din apropierea Insulei Utoya, unde 77 de oameni au fost uciși

– Lausanne, Elveția: Jocuri Olimpice: Reuniunea Consiliului Executiv al Comitetului Olimpic Internnațional, online

-Lecce, Italia: Prezentarea colecției de croaziere Dior 2020, cu ușile închise

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Creierului”, marcată din 2014, la iniţiativa Federaţiei Mondiale de Neurologie (WFN), are ca temă în acest an: „Boala Parkinson”; la această dată, în 1957, a fost înființată WFN

– 1784: S-a născut Friedrich Bessel, matematician și astronom german; cunoscut în matematică pentru sistematizarea funcțiilor Bessel și mai ales pentru primele măsurători precise din astrofizică și ca fondator al școlii germane de observații astronomice (m. 1846)

– 1822, 22/23: S-a născut Josef Haltrich, pedagog, filolog, preot şi etnograf sas din Transilvania, cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (m. 1886)

– 1870: A murit Josef (joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (n. 1827) – 150 de ani

– 1878 sau 1879: S-a născut Janusz Korczak (pe numele real Henryk Goldszmit), medic pediatru, pedagog, scriitor, publicist şi activist social polonez, de naţionalitate evreu. A fost un pedagog inovator şi autorul unor publicaţii despre teorie şi practică în educaţie, fiind cunoscut ca un precursor al drepturilor copiilor (m. 1942, ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka)

– 1882: S-a născut pictorul (autodidact) american Edward Hopper (m. 1967)

– 1887: S-a născut fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru fizică pe 1925; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1975)

– 1898: S-a născut sculptorul american Alexander Calder (m. 1976)

– 1909: S-a născut Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (m. 2014). NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 23.VII.1909, iar altele dau ca an al nașterii 1913

– 1915: A murit Sandford Fleming, geograf, inginer și inventator canadian de origine scoţiană (n. 1827) – 105 ani

– 1926: S-a născut Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american Orson Bean, cunoscut din serialul „Desperate Housewives” („Neveste Disperate”) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Oscar de la Renta (nume complet: Oscar Aristides Ortiz de la Renta Fiallo), celebru designer dominican (m. 2014)

– 1946: S-a născut Mireille Mathieu, interpretă franceză de muzică uşoară şi muzică pop

– 1953: S-a născut cântărețul american Brian Howe, component al trupei Bad Company timp de opt ani (m. 2020)

– 1954: S-a născut Al Di Meola, chitarist american de jazz, jazz-rock, jazz-fusion, de origine italiană

– 1955: S-a născut Willem Dafoe, actor şi producător american de film – 65 de ani

– 1958: A murit Mihail Zoscenko, scriitor satiric rus (n. 1895)

– 1967: A murit Carl Sandburg, poet, istoric, nuvelist şi folclorist american (n. 1878)

– 1970: A murit scriitorul australian George Johnston (n. 1912) – 50 de ani

– 1992: S-a născut Selena Gomez, actriță și cântăreață americană

– 1998: A murit bas-baritonul german Hermann Prey (n. 1929)

– 2000: A murit regizorul francez de film Claude Sautet (n. 1924) – 20 de ani

– 2004: A murit cântăreţul francez Sacha Distel (n. 1933)

– 2006: A murit Pierre Rey, scriitor, scenarist şi jurnalist francez (n. 1930)

– 2006: A murit fizicianul german Herbert Walther; a publicat, singur sau în colaborare, peste 300 de lucrări ştiinţifice, numărându-se printre cei mai mari specialişti în spectroscopia atomică şi electronica cuantică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994 (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa de film americană de origine mexicană Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (n. 1923)

– 2012: A murit Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)

– 2013: A murit Dennis Farina, actor american de film și televiziune și ofițer de poliție (n. 1944)

– 2015: A murit actriţa britanică Natasha Parry; soţia regizorului Peter Brook (n. 1930) – 5 ani

Calendarul zilei – 21 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 21 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 21 iulie 2020, 8:19

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

– S-a întâmplat într-o zi de 21 iulie

* Acum 159 de ani (1861), la Bucureşti a avut loc, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), prima reprezentaţie a piesei „Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly (1830-1882), primul actor român care l-a interpretat pe Hamlet

* Într-o zi de 21 iulie, acum 159 de ani, avea loc prima mare bătălie a Războiului Civil American, denumită prima bătălie de la Bull Run, care s-a încheiat cu victoria armatei confederate

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când poetul Alexandru Macedonski publica, în revista „Literatorul”, articolul „Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne

* Cu 106 ani în urmă (1914), Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclama poziţia de neutralitate armată a României în Primul Război Mondial (declanşat la 15/28.VII.1914). La 4/17.VII.1916 s-a semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, pe de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei. Peste câteva zile, la 14/27 august, România a declarat război Austro-Ungariei, care a însemnat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (21.VII/3.VIII)

* Acum 91 de ani (1929) apărea Legea privind organizarea poliţiei generale a statului pe principiile diviziunii funcţiilor poliţieneşti (administrative, judiciare şi de siguranţă) şi ale descentralizării serviciilor

* Cu 62 de ani în urmă (1958) era publicat Decretul de amendare a Codului penal prin care au fost stabilite categorii de noi cazuri penale, concomitent cu înăsprirea pedepselor. De asemenea, a fost lărgit evantaiul situaţiilor de aplicare a pedepsei cu moartea (pe primul loc situându-se colaborarea cetăţenilor români cu străinii)

* Acum 7 ani (2013) Prințul Filip al Belgiei (n. 1960) a devenit rege, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1808, 21.VII/2.VIII: S-a născut Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (m. 1864)

– 1821: S-a născut Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator, din 1866, şi membru de onoare, din 1871, al Societăţii Academice Române, creator al teatrului românesc şi al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea (m. 1890). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) şi site-urile http://www.basarabia91.net/2011/06/14-iunie-1818-s-nascut-vasile.html şi http://www.ateneu.info/2011/08/cand-e-nascut-de-fapt-vasile-alecsandri dau ca dată a naşterii 14.VI.1818

– 1890: S-a născut astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1945) – 130 de ani

– 1904: S-a născut Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar (m. 1990)

– 1904: S-a născut geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1998)

– 1905: S-a născut Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1956) – 115 ani

– 1906: S-a născut Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX; bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”) (m. 1966)

– 1907: A murit pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresonişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838)

– 1907: S-a născut lingvistul, foneticianul şi profesorul Dimitrie Macrea; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1988)

– 1919: A murit generalul Eremia-Teofil Grigorescu, erou în Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti (n. 1863)

– 1920: S-a născut Violeta Zamfirescu, poetă şi prozatoare; redactor la Radioteleviziunea Română, între anii 1956-1959 şi 1968-1969 (m. 2006) – 100 de ani

– 1921: A murit Leon Cosmovici, zoolog, fiziolog şi profesor; autor al primului tratat românesc de fiziologie animală (1903); considerat fondatorul învăţământului fiziologiei animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1857)

– 1927: S-a născut pictorul Vespasian Lungu (m. 1994)

– 1932: S-a născut Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv; a înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii; între anii 1950 şi 1958 a fost redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2015)

– 1936: S-a născut Nicolae M. Manolescu, medic veterinar; creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning; în 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie; membru corespondent al Academiei Române din 1992

– 1939: S-a născut jurnalistul şi scriitorul Valentin Hossu-Longin (m. 2016)

– 1943: S-a născut Aurel Sasu, critic şi istoric literar, eseist, traducător și profesor

– 1947: S-a născut criticul şi istoricul literar Fănuş Băileşteanu (m. 2008)

– 1947: S-a născut Ioana Diaconescu, poetă, traducătoare, publicistă, jurnalistă, cercetătoare de istorie recentă

– 1948: S-a născut Peter Wertheimer, saxofonist, clarinetist și flautist (m. 2020)

– 1955: S-a născut Dan Chişu, producător, scenarist, regizor de film, scriitor, om de televiziune; fondatorul Fundaţiei DaKINO (1991); organizatorul şi producătorul Festivalului Internaţional de Film DaKINO – 65 de ani

– 1971: S-a născut Paul Anastasiu, artist, pictor şi sculptor francez de origine română

– 1972: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Croitoru (n. 1884)

– 1981: S-a născut tenismanul Victor Hănescu

– 1986: A murit (la Lausanne, Elveţia, unde se stabilise din 1981) poetul, eseistul şi traducătorul Ion Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu) (n. 1923)

– 2005: A murit operatorul de film documentar Gheorghe Feher; stabilit în Suedia, din anii ’80 ai secolului XX (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu; considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est (n. 1931)

– 2018: A murit interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov, cunoscut publicului prin şlagărul „Dragoste la prima vedere” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sankt Petersburg: Rusia găzduiește Summit-urile SCO (Shanghai Cooperation Organisation) și BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) (21 – 23 iul.)

– Colombo, Sri Lanka: Sunt marcați 60 de ani de la alegerea lui Sirivamo Bandanaraike în funcția de prim-ministru al Sri Lankăi

– Magdebourg, Germania: Deschiderea procesului autorului atacului antisemit și rasist de la Halle din 2019

– Hong Kong, China: Prima aniversare a atacului contra manifestanților pro-democrație din districtul Yuen Long

– Ottawa, Canada: Sfârșitul perioadei de închidere a frontierei Canada / Statele Unite

-Centrul Spațial Kennedy, Florida: Cea de-a 9-a aniversare a încheierii programului navetei spațiale NASA, după finalizarea cu succes a misiunii STS-135

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Belgiei; se aniversează instaurarea monarhiei – depunerea jurământului de către primul rege, Leopold I (dinastia Saxa-Coburg), în 1831

– 1620: S-a născut Jean Picard, preot şi astronom francez; a pus bazele astronomiei moderne în Franţa; a construit instrumente de observaţie necesare studiilor astronomice, realizând prima măsurătoare exactă a gradelor meridianului (m. 1682) – 400 de ani

– 1694: S-a născut chimistul suedez Georg Brandt, descoperitorul cobaltului (~1735) (m. 1768)

– 1796: A murit poetul scoţian Robert Burns; precursor al romantismului britanic (n. 1759)

– 1838: A murit Johann Nepomuk Maelzel, constructor german de instrumente mecanice; inventatorul metronomului (n. 1772)

– 1858: S-a născut pictorul german Lovis Corinth; unul dintre cei mai importanţi şi influenţi reprezentanţi ai impresionismului german (m. 1925)

– 1893: S-a născut scriitorul german Hans Fallada (m. 1947)

– 1899: S-a născut Ernest Hemingway, scriitor şi ziarist (reporter de război) american; Premiul Nobel pentru literatură pe 1954 (m. 1961; s-a sinucis)

– 1903: S-a născut pianistul elveţian Paul Baumgartner (m. 1976)

– 1903: S-a născut Roy Neuberger, om de afaceri american şi unul dintre cei mai mari colecţionari de artă modernă (m. 2010)

– 1920: S-a născut Isaac Stern, violonist american de origine rusă (m. 2001) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Rudolph Arthur Marcus, chimist canadian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1992 pentru contribuţii la teoria reacţiilor cu transfer de electroni în sistemele chimice

– 1926: S-a născut (în Canada) regizorul şi producătorul american de film Norman (Frederick) Jewison

– 1926: S-a născut Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (m. 2002)

– 1939: S-a născut Helmut Haller, unul dintre cei mai importanţi fotbalişti germani de după Al Doilea Război Mondial (m. 2012)

– 1943: S-a născut actorul american Edward Herrmann (m. 2014)

– 1951: S-a născut actorul şi comicul american Robin Williams (m. 2014)

– 1960: A murit Massimo Bontempelli, poet, dramaturg, critic şi jurnalist italian (n. 1878) – 60 de ani

– 1998: A murit Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei „Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (n. 1923)

– 2004: A murit Jerry (Jerrald King) Goldsmith, dirijor, muzician, unul dintre cei mai celebri compozitori americani de muzică de film (n. 1929)

– 2012: A murit actriţa germană Susanne Lothar (n. 1960)

– 2015: A murit actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (n. 1924) – 5 ani

– 2015: A murit E. L. (Edgar Lawrence) Doctorow, scriitor, editor şi profesor american (n. 1931) – 5 ani

– 2017: A murit actorul american de film și televiziune John Heard Jr. (n. 1946)

Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 20 iulie 2020, 8:09

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Juridic

* Transmisiunea live a dezbaterii cu tema „Festin sau ospăț sângeros? Distribuirea sumelor rezultate din executarea silită” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri JURIDICE PLATINUM și alți profesioniști. Invitați (ordine alfabetică):Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, Exec. conf. univ. dr. Eugen Hurubă, Director Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, Jud. Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Președinte Judecătoria sectorului 5. Moderator: Av. dr. Nicolae-Horia Țiț, Director INPPA-Iași

– Învățământ, Cercetare

* Are loc cea de-a doua etapă a înscrierile la grădiniţă pentru anul şcolar 2020-2021 (20 iul. – 10 aug.)

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 311 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 124 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 101 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 93 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Cu 92 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia internaţională cu privire la căile ferate (încheiată la Berna, la 2.X.1924)

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Acum 84 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 66 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 51 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 46 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 29 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Locusteanu Alexandru, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937) – 160 de ani

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009) – 90 de ani

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009) – 80 de ani

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 2003) (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Data limită pentru anunțarea poziției Comisiei Europene cu privire la preluarea Companiei Fitbit de către Google

– Kiev: Vizita președintelui elvețian, Simonetta Sommaruga, în Ucraina (20 – 23 iul.)

– Londra: În cadrul relației post-Brexit, are loc a 5-a sesiune de negocieri între Londra și UE (20 – 24 iul.)

– Pakistan: Pakistanul reia campania de vaccinare împotriva poliomielitei, întreruptă timp de patru luni din cauza pandemiei Covid-19

– Kiev, Ucraina: Are loc comemorarea  experimentatului jurnalist rus și ucrainean, originar din Belarus, Pavel Cheremet, la 4 ani de la atentatul asupra sa de la Kiev

-Cipru: Cipru marchează aniversarea invaziei turcești din 1974

– Washington: A 5-a aniversare a redeschiderii oficiale a ambasadelor Statelor Unite și Cubei

– Wenchang, China: China urmează să lanseze prima sondă pe Marte (20 – 25 iul.)

– Conakry, Guinea: Opoziția solicită reluarea protestelor împotriva puterii, amânate din cauza epidemiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Șahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 210 ani

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name) menționează naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871) – 75 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez – 70 de ani

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menționează decesul la 21.VII.1990

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1936

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia) – 5 ani

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943) – 5 ani

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)

Calendarul zilei – 19 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iulie 2020, 05:45 / actualizat: 19 iulie 2020, 11:22

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În perioada 11 iulie – 27 septembrie 2020, Primăria Municipiului București prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB, organizează Stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”, un program de teatru în aer liber pentru copiii cu vârsta sub 6 ani, desfășurat în grădina Casei Eliad (Bd. Mircea Vodă, nr. 5) din Sectorul 3 al Capitalei.Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio București FM.Programul zilei:

• orele 10:00 și 19:00, „Pinguinii melomani” (3-6 ani)

* Centrul Rus de Știință și Cultură la București organizează proiectul internațional de film online „Întâlnire cu Rusia 2020”, dedicat celei de-a 75-a aniversări a Marii Victorii și a 200 de ani de la descoperirea Antarcticii de către marinarii ruși. Participanții la proiect vor putea vedea documentare despre locuri unice din Rusia și evenimente istorice importante (cu subtitrare în engleză), pe site-ul festivalului http://www.svidaniesrossiey.ru/ (3 apr. – 26 iul.). Din program:

• ora 17:00 (ora Moscovei) – „Stalingradul necunoscut”, autor Anastasia Shkitina, dir. Andrey Gula (cu subtitrare în engleză)

– S-a întâmplat într-o zi de 19 iulie

* Acum 172 de ani (1848) a fost emisă o notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iun./8 iul., trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse au trecut Milcovul) (19/31)

* Acum 164 de ani (1856) era emisă nota-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii (19/31)

* Se împlinesc 150 de ani (1870) de când s-a desfășurat Războiul franco-prusac, în care Franța a declarat război Prusiei. Conflictul s-a încheiat la 26 februarie 1871 prin înfrângerea Franței

* Cu 98 de ani în urmă (1922) România a jucat primul meci în „Cupa Davis” („Salatiera de Argint”), cu India, pierzând cu 0-5 la Eastbourne. Echipa noastră a obţinut prima victorie în 1928, la Bucureşti, cu Belgia (5-0) şi prima în deplasare în 1959, la Cairo, cu Egiptul (3-2)

* Se împlinesc 90 de ani (1930) de când România a ratificat Convenţia referitoare la expoziţii internaţionale, semnată la Paris, la 22.XI.1928

* În urmă cu 73 de ani (1947), sub acuzaţia că ar fi „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotăra ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă

* Se împlinesc 55 de ani (1965), de când, între 19 şi 24 iulie, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al Comitetului Central al P.C.R. (23 iul. 1965-12 aug. 1969). Din 12 august 1969 a fost ales secretar general al partidului, funcţie deţinută până la sfârşitul vieţii

* Acum 39 de ani (1981), în perioada 19-30 iulie, a avut loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români au obţinut 67 de medalii

* Cu 7 ani în urmă (2013) alpiniștii Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Sălășan și Teo Vlad au reușit, în premieră românească, să cucerească vârful pakistanez Naga Parbat, înalt de 8125 m, situat la capătul vestic al munților Himalaya. Vârful Nanga Parbat este considerat între alpinişti ca unul dintre piscurile cele mai grele de escaladat, fiind al nouălea vârf ca înălţime din lume

Aniversări – Comemorări

– 1874: S-a născut medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1953, la Paris, unde se stabilise)

– 1882: S-a născut compozitorul şi profesorul Mihail Andreescu-Skeletty (m. 1965)

– 1891: S-a născut Teodor Murăşanu, poet, preot greco-catolic, pedagog, deţinut politic; unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică, a iniţiat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori ardeleni ai epocii; tatăl academicianului Camil Mureşanu (m. 1966)

– 1900: S-a născut Iulian Gavăţ, inginer şi geolog; a desfăşurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecţiune (împreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1978) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Nicolae Carandino, scriitor, gazetar (cronicar dramatic, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990) şi om politic (membru de onoare al PNŢCD) (m. 1996) – 115 ani

– 1907: S-a născut Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1908: S-a născut Mihail Macrea, istoric, arheolog şi profesor; specialist în istorie antică şi arheologie clasică (m. 1967)

– 1923: S-a născut Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (m. 2012). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z, 2002 dă naşterea la 19.VI.1923

– 1930: S-a născut istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria medievală românească, în istoria iluminismului transilvănean şi în istoria istoriografiei româneşti şi universale; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 2001) – 90 de ani

– 1931: A murit medicul şi profesorul Nicolae Constantin Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923) (n. 1869)

– 1934: S-a născut Tita Chiper (numele real: Ecaterina Ivasiuc), ziaristă, scenaristă de film de animaţie, autoare de proză pentru copii; soţia scriitorului Alexandru Ivasiuc (m. 2002)

– 1936: S-a născut Norman Manea, prozator, eseist şi profesor de literatură europeană; stabilit, din 1986, la New York; cel mai tradus scriitor de limbă română (50 de volume publicate în 20 de limbi)

– 1938: S-a născut Iarina Demian, actriță, regizoare și scenaristă

– 1943: S-a născut prozatoarea Maria-Luiza Cristescu (m. 2002)

– 1946: S-a născut jucătorul de tenis de câmp Ilie Năstase, câştigător a numeroase mari turnee internaţionale – Forest Hills, 1972; Roland Garros, 1973; învingător la Marele Premiu FILT (1972 şi 1973), multiplu câştigător al Turneului Campionilor; de trei ori finalist în Cupa Davis; a impus un stil de joc tehnic, plin de fantezie

– 1954: S-a născut Liviu Dănceanu, compozitor, muzicolog, dirijor, publicist și profesor; fondatorul şi conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus” (m. 2017)

– 1954: S-a născut poeta, publicista şi diplomata Elena Ştefoi; fostă ambasadoare a României în Canada

– 1960: A murit istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia (n. 1892) – 60 de ani

– 1966: A murit medicul Iuliu Moldovan; unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj; membru corespondent al Academiei Române din 1920 (n. 1882)

– 1971: A murit pictorul, scenograful şi profesorul H. M. Maxy (Herman Max Maxy) (n. 1895)

– 1976: A murit pictorul Henri Catargi (n. 1894)

– 1984: S-a născut Diana Mocanu, prima înotătoare din România campioană olimpică (aur la 100 şi 200 metri spate, la Jocurile Olimpice de la Sydney, 2000); retrasă din activitatea competiţională

– 1988: A murit violoncelistul, compozitorul şi profesorul Serafim Antropov – Manu (n. 1913, la Chişinău, Rep. Moldova)

– 1991: A murit Gheorghe Vrabie, istoric literar şi folclorist (n. 1908)

– 1993: A murit Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei; lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 2011: A murit părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (n. 1914)

– 2014: A murit sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci; celebru, în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Siria: Alegeri parlamentare

– Ierusalim: Are loc o nouă audiere în procesul de corupție al premierului israelian, Benjamin Netanyahu, desfășurată în absența sa

-Vatican: Sfinția Sa Papa Francisc recită rugăciunea ”Îngerul Domnului” de la o fereastră a Palatului Apostolic către credincioșii din Piața Sf. Petru

-Budapesta, Ungaria: Are loc Marele Premiu al Ungariei în cadrul Campionatului Mondial de Formula 1 din 2020

– Jerez De La Frontera, Spania: MotoGP: Marele Premiu al Spaniei

Aniversări – Comemorări

– 1730: A murit compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (botezat în 1680) – 290 de ani

– 1814: S-a născut inginerul american Samuel Colt; a construit, în 1835, revolverul ce-i poartă numele şi care a devenit unul dintre cele mai populare arme de foc din lume (m. 1862)

– 1814: A murit navigatorul și cartograful Matthew Flinders, primul explorator britanic al continentului australian, care a contribuit la popularizarea numelui acestei ţări (n. 1774)

– 1819: S-a născut Gottfried Keller, scriitor elveţian de limbă germană (m. 1890)

– 1834: S-a născut Edgar Degas, pictor, desenator şi sculptor francez (m. 1917)

– 1846: S-a născut astronomul american Edward Charles Pickering; unul dintre pionierii astrofizicii; cercetări fotometrice şi spectroscopice asupra stelelor; a construit aparate şi instrumente de măsură (m. 1919)

– 1850: A murit Margaret Fuller, scriitoare şi jurnalistă americană; cunoscută militantă pentru drepturile femeilor („Woman in the Nineteenth Century” – 1845) (n. 1810) – 170 de ani

– 1896: S-a născut medicul şi scriitorul britanic A.[rchibald] J.[oseph] Cronin; cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt: „Castelul Pălărierului”, „Sub stele”, „Citadela”, „Cheile Împărăţiei” şi „Anii tinereţii”, toate acestea fiind ecranizate (m. 1981)

– 1898: S-a născut actorul și profesorul francez Étienne Decroux, figură emblematică a pantomimei la nivel internaţional; considerat „părintele mimului francez modern” (m. 1991)

– 1898: S-a născut Herbert Marcuse, filosof şi sociolog german; stabilit din 1934 în SUA (m. 1979)

– 1905: S-a născut dirijorul englez Boyd Neel (m. 1981) – 115 ani

– 1905: S-a născut pianistul englez Louis Kentner (m. 1987) – 115 ani

– 1919: S-a născut Glebus Sainciuc, pictor şi grafician din R. Moldova; cunoscut mai ales pentru colecţia sa de măşti din papier mâché (m. 2012)

– 1932: S-a născut Alexandru Moşanu, istoric, profesor şi om politic din Republica Moldova; preşedinte al Parlamentului de la Chişinău între anii 1990 şi 1993; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2017)

– 1943: S-a născut Thomas John Sargent, economist american specializat în macroeconomie şi economie monetară; în 2011 a primit Premiul Nobel pentru Economie, alături de conaţionalul său Chris Sims, pentru progresul înregistrat în cercetarea relaţiilor dintre măsurile de politică economică şi impactul lor asupra economiei reale

– 1947: S-a născut muzicianul englez Brian May, chitarist solo şi vocalist de acompaniament al formaţiei Queen

– 1965: S-a născut Dame Evelyn Elizabeth Ann Glennie, percuționistă scoțiană; prima persoană din istoria industriei muzicale care şi-a construit o carieră de succes în calitate de percuţionist solo (deși suferă de surditate profundă de la vârsta de 12 ani) – 55 de ani

– 2009: A murit Frank McCourt, scriitor american de origine irlandeză, laureat al Premiului Pulitzer (n. 1930)

– 2012: A murit jurnalista belgiană Janine Lambotte, prezentatoare, din 1953, a canalului de televiziune RTB (de limbă franceză); numele său va rămâne în istoria jurnalismului, deoarece a fost prima femeie din Europa care a prezentat un jurnal televizat, în anul 1961 (n. 1925)

– 2013: A murit Mel Smith, actor britanic de comedie, regizor, scenarist, producător, scriitor (n. 1952)

– 2014: A murit actorul american James Garner (numele la naştere: James Scott Bumgarner) (n. 1928)

– 2014: A murit Skye McCole Bartusiak, actriță americană de film și televiziune (n. 1992)

– 2016: A murit regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul american Garry Marshall (n. 1934)

– 2017: A murit Évelyne Prouvost, una dintre cele mai importante femei din istoria presei franceze, fondatoarea grupului Marie Claire, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (n. 1939)

– 2018: A murit scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (n. 1918)

– 2019: A murit actorul olandez Rutger Hauer, devenit cunoscut după apariţia în filmul „Blade Runner” (1982) (n. 1944) – 1 an

– 2019: A murit Ágnes Heller, gânditoare umanistă și profesoară maghiară; „supraviețuitoare a Holocaustului, un critic deschis al totalitarismului, sufletul Școlii de la Budapesta dedicată marxismului critic și întruchiparea celor mai nobile tradiții ale spiritului european” (n. 1929) – 1 an

– 2019: A murit arhitectul argentinian César Pelli, celebru pentru emblematicele Turnuri gemene Petronas din Kuala Lumpur (452 m) şi One World Financial Center din New York; a realizat, de asemenea, extinderea Muzeului de Artă Modernă din New York, Turnul Iberdrola din Bilbao, Centrul Financiar Internaţional din Hong Kong, Gran Torre Costanera din Santiago de Chile, Pacific Design Center din Los Angeles, Aria Resort din Las Vegas, precum şi zeci de teatre şi centre culturale din întreaga lume (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 18 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 18 iulie 2020, 05:45 / actualizat: 18 iulie 2020, 9:51

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Timișioara: Universitatea de Vest din Timișoara organizează Ceremonia Digitală de Absolvire UVT 2020, într-o formă digitalizată, transmisă prin sistem live streaming. Evenimentul este susținut printr-o platformă digitală special concepută pentru Ceremonia Digitală de Absolvire, unde absolvenții se pot loga cu adresele de email instituționale, la adresa web https://absolvire.uvt.ro/. Participarea solemnă a conducerii UVT, a Rectorului UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, alături de prorectori, ca și a decanilor celor 11 facultăți și a invitaților speciali este parte integrantă a conținutului online a întregii ceremonii, producție multimedia înregistrată și transmisă live pe canalul de Facebook al UVT. La finalul ceremoniei este programat un mini-concert dedicat Alumnus UVT, cu invitați surpriză

– Cultură

* În perioada 11 iulie – 27 septembrie 2020, Primăria Municipiului București prin Teatrul Ion Creangă, în parteneriat cu ARCUB, organizează Stagiunea estivală „VăraTIC: Miniteatru în Amfiteatru”, un program de teatru în aer liber pentru copiii cu vârsta sub 6 ani, desfășurat în grădina Casei Eliad (Bd. Mircea Vodă, nr. 5) din Sectorul 3 al Capitalei. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio București FM. Programul zilei:

• orele 10:00 și 19:00, „Amintiri într-o valiză” (2-5 ani)

* Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” găzduieşte, în zilele de 18 şi 19 iulie, „Iarmarocul de Sfântul Ilie”, fiind programate ateliere de creaţie, precum şi o serie de recitaluri şi teatru muzical. La manifestare va participa scriitoarea Cristina Andone, cu proiectul editorial al Editurii Univers „Cartea Bunătăţii. Poveşti din Ardeal”, inspirat de satele transilvănene. Doina Lavric-Parghel va susţine recitalul „Povestea Soarelui”, iar în cele două zile va fi prezentat spectacolul de teatru muzical „Înşiră-te mărgărite”, după Victor Eftimiu, în regia lui Dan Tudor

* Suceava: Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava prezintă premiera unui nou spectacol „Tragicomedia lui Don Cristobal şi a Rositei”, de Federico Garcia Lorca. Este atât o premieră la nivel naţional în ceea ce priveşte montarea piesei, cât și prima traducere în limba română a acestui text sub semnătura Laviniei Seiciuc, lector universitar la Catedra de Spaniolă din cadrul Universităţii „Ştefan Cel Mare” Suceava, dar și prima producţie a teatrului sucevean în aer liber. Spectacolul este realizat de regizorul Zalan Zakarias care a ales să lucreze pentru acest proiect cu artiştii Corina Grămoşteanu – scenograf şi Csiki Csaba – compozitor.

– S-a întâmplat într-o zi de 18 iulie

* Acum 309 ani (1711), între 18 şi 22 iulie, a avut loc marea confruntare de la Stănileşti/Vaslui dintre forţele ruso-române, conduse de ţarul Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, şi cele otomane. Victoria turcilor l-a obligat pe Dimitrie Cantemir să părăsească tronul, iar în Moldova a fost introdus, la 6.X.1711, regimul fanariot

* Aceasta este data la care, acum 136 de ani (1884), se consideră că a luat fiinţă Serviciul Meteorologic al României. Ştefan Hepites (1851-1922), organizatorul reţelei meteorologice din România, a înfiinţat atunci prima staţie de acest fel din Bucureşti, cu sediul central în Herăstrău (în 1878 înfiinţase, la Brăila, prima staţie meteorologică din ţară). România este membru fondator al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, create la 11.X.1947 (OMM şi-a început activitatea ca agenţie specializată a Naţiunilor Unite în 1951, cu sediul la Geneva) (18/30)

* Cu 103 ani în urmă (1917) Consiliul de Miniştri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de finanţe, strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia. Transportul s-a făcut în perioada 27 iulie – 3 august, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, iar restul reprezentând titluri, efecte, depozite şi alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conţinut era estimat la circa 7,5 miliarde lei)

* În urmă cu 84 de ani (1936) începea războiul civil din Spania (încheiat la 28.III.1939), considerat ca fiind cea mai mare tragedie din istoria modernă a Spaniei, soldat cu peste 600.000 de morţi, zeci de mii de exilaţi şi instituirea unei dictaturi care a durat aproape 40 de ani

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de la crearea Adunării Atlanticului de Nord (AAN), forumul interparlamentar al NATO. La data de 14.XI.1998, AAN a decis modificarea titulaturii sale în „Adunarea Parlamentară a NATO”, organism consultativ interparlamentar format din membri ai parlamentelor naţionale ale statelor membre, numărul reprezentanţilor naţionali fiind proporţional cu numărul populaţiei statelor membre şi reprezintă distribuţia politică a parlamentelor naţionale. Cunoscută iniţial sub numele de „Conferinţa Membrilor de Parlament din Ţările NATO”, organizaţia a fost denumită succesiv „Conferinţa Parlamentarilor NATO” şi „Adunarea Nord Atlantică”. Preşedintele în funcţie al AP NATO este americanul Hon Michael Turner. În perioada noiembrie 1990 – aprilie 2004, Parlamentul României a luat parte la activităţile Adunării cu statut de invitat şi apoi de asociat (de la 17.IV.1991). După aderarea la NATO, în data de 2 aprilie 2004, delegaţiei Parlamentului României i-au revenit, conform regulamentului, zece locuri de membru, ce se repartizează corespunzător între Camera Deputaţilor şi Senat

* Acum 44 de ani (1976) Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice. La doar 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montréal, Québec, desfăşurate în perioada 17 iulie – 1 august. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu

* Cu 29 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Norma nr. 630 din 4 iulie 1991 emisă de Banca Naţională a României privind aplicarea prevederilor referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Acum 8 ani (2012) cel puţin opt persoane au fost ucise şi peste 20 au fost rănite într-o explozie care a vizat un autocar cu turişti israelieni în parcarea aeroportului din staţiunea bulgară, Burgas. Incidentul terorist s-a produs la împlinirea a exact 18 ani de la un atentat anti-israelian, care a avut loc în Argentina şi care s-a soldat cu 85 de morţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Emilian de la Durostorum (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1867: S-a născut chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (m. 1935)

– 1868: S-a născut Miron Cristea (prenumele la botez: Elie), primul patriarh al României, ridicat la această demnitate la 4 februarie 1925, învestit şi înscăunat la 1 noiembrie acelaşi an; mitropolit primat al României (1919-1925); membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930); prim-ministru (1938-1939) în timpul dictaturii regale, a regelui Carol al II-lea; teolog, filolog și publicist; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1939)

– 1903: A murit Anghel Demetriescu, critic literar şi publicist; a întocmit, la cererea lui Spiru Haret, ministru al instrucţiunii publice, un raport pe baza căruia se vor înfiinţa primele biblioteci populare (1898); membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1847)

– 1924: S-a născut inginerul electromecanic Ioan M. Anton; studii şi cercetări în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2011)

– 1930: S-a născut S. Damian (pseudonimul lui Samuel Druckmann), eseist, critic şi istoric literar, stabilit în Germania (m. 2012) – 90 de ani

– 1931: S-a născut traducătoarea Micaela Ghiţescu; între anii 1952 şi 1955 a fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea; a tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, franceză, germană, spaniolă și canadiană; din 2003 redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria (revista gândirii arestate)”, care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc (m. 2019)

– 1932: S-a născut Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2006)

– 1935: S-a născut (la Timişoara) Ioan Holender, impresar şi manager; directorul Operei de Stat din Viena (1992 – 2010); preşedinte (2003-2015) şi director artistic (2005-2015) al Festivalului de Muzică „George Enescu” – 85 de ani

– 1937: S-a născut pictorul Gabriel Popa (m. 1995)

– 1938: A murit (la Sinaia) regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915 (n. 1875, la Eastwell Park, Anglia)

– 1945: S-a născut Mircea Constantinescu, prozator, critic literar şi jurnalist (m. 2014) – 75 de ani

– 1948: A murit Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1892). NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele

– 1950: S-a născut pictorul Petre Velicu, stabilit la Paris – 70 de ani

– 1950: A murit Gheorghe Kiriac Constantinescu, medic veterinar şi zootehnist; studii privind aplicarea principiilor de genetică în zootehnie; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (n. 1888) – 70 de ani

– 1974: A murit Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1917, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1988: A murit pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (n. 1900)

– 1993: A murit Nicolae Lungu, compozitor, dirijor și profesor; fondator şi dirijor al Societăţii corale ”România” (1934-1949), dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985), care în onoarea lui îi poartă numele (n. 1900)

– 1993: A murit Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1900)

– 2006: A murit Raoul Şorban, pictor, critic şi istoric de artă, profesor, scriitor, eseist şi memorialist (n. 1912)

– 2009: A murit Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor (n. 1930)

– 2009: A murit scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (n. 1930) – 10 ani

– 2010: A murit Mircea Micu, poet, prozator şi publicist (n. 1937) – 10 ani

– 2013: A murit violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (n. 1948)

– 2016: A murit pictoriţa Medi Wechsler Dinu (n. 1908)

EVENIMENTE EXTERNE

– Riad: Arabia Saudită găzduiește a treia reuniune a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20 (18 – 19 iul.)

– Paris: Are loc evenimentul Paris-Plages („Plajele Parisului”; până în 2006, „Plaja Parisului”), acțiune condusă de Biroul Primarului Parisului care creează plaje artificiale temporare în fiecare vară de-a lungul râului Sena, în centrul Parisului și, începând cu anul 2007, și de-a lungul Bassin de la Villette, din nord-estul Parisului. În fiecare iulie și august, drumurile de pe malurile Senei sunt închise și găzduiesc diverse activități, inclusiv plaje cu nisip și palmieri (18 iul. – 29 aug.)

-Atena: Opera Națională a Greciei își redeschide sezonul cu recitalul mezzo-sopranei de operă din Georgia, Anita Rachvelishvili, la Agora Romană (18 – 19 iul.)

– Briançon, Franța: Are loc etapa de escaladă a Campionatelor mondiale organizate de Federația Internațională de Alpinism Sportiv și Escaladă – IFSC (18 – 19 iul.)

Aniversări – Comemorări

– ”Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010 (- 10 ani), anual, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ziua de naştere a omului politic sud-african Nelson Mandela (18.VII.1918-5.XII.2013); ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela. NOTĂ: Nelson Mandela, om politic sud-african, a fost una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004

– 1374, 18/19: A murit poetul italian Francesco Petrarca, unul dintre cei mai importanţi poeţi lirici ai literaturii italiene (n. 1304)

– 1610: A murit pictorul italian Caravaggio (Michelangelo Merisi) (n. 1571) – 410 ani

– 1659: S-a născut Hyacinthe Rigaud, pictor francez de origine catalană (m. 1743)

– 1720: S-a născut Gilbert White, ornitolog englez (m. 1793) – 300 de ani

– 1721: A murit pictorul francez Antoine Watteau (n. 1684)

– 1811: S-a născut (la Calcutta/India) scriitorul britanic William Makepeace Thackeray (m. 1863)

– 1817: A murit romanciera engleză Jane Austen (n. 1775)

– 1821: S-a născut Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (m. 1910)

– 1845: S-a născut poetul francez Tristan Corbière (născut Édouard-Joachim Corbière) (m. 1875) – 175 de ani

– 1853: S-a născut fizicianul olandez Antoon Hendrik Lorentz; a pus bazele teoriei electronice a materiei (1909); a elaborat teoria electrodinamicii mediilor în mişcare, relaţiile noi de transformare a coordonatelor pe care le-a găsit având un rol esenţial în elaborarea teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1902, împreună cu conaţionalul său Pieter Zeeman; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1928)

– 1873: A murit Ferdinand David, violonist, compozitor şi profesor german (n. 1810)

– 1890: A murit diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1885) (n. 1840) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 16.VII.1890

– 1899: A murit Horatio Alger, scriitor american, unul dintre cei mai prolifici autori americani din ultimii 30 de ani ai secolului al XIX-lea (n. 1832)

– 1900: S-a născut Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (m. 1999) – 120 de ani

– 1922: S-a născut Thomas Samuel Kuhn, filosof american şi istoric al ştiinţei (m. 1996)

– 1927: S-a născut dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (m. 2015)

– 1931: S-a născut baritonul ceh Juri Mazurok (m. 2006)

– 1937: S-a născut chimistul american de origine poloneză Roald Hoffmann; cunoscut pentru teoriile sale privind desfăşurarea reacţiilor chimice, dezvoltate independent şi de japonezul Kenchi Fukui; pentru aceste teorii, cei doi au primit Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1981

– 1949: A murit Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (n. 1870)

– 1967: S-a născut actorul american Vin Diesel

– 1973: A murit actorul englez de film Jack Hawkins (n. 1910)

– 2012: A murit actorul indian Rajesh Khanna, considerat primul superstar de la Bollywood (n. 1942)

– 2015: A murit actorul american Alex Rocco (nume real: Alessandro Federico Petricone, Jr.) (n. 1936) – 5 ani

– 2017: A murit scriitorul, istoricul și politicianul francez Max Gallo (pseudononim: Max Laugham); autor a peste o sută de cărți și al biografiilor unor personalități ca Robespierre, Garibaldi, Napoleon sau Iulius Cezar (n. 1932)

Calendarul zilei – 17 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 17 iulie 2020, 05:45 / actualizat: 17 iulie 2020, 8:34

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul Selecției naționale de bune practici în învățământul primar și gimnazial românesc „Creatori de Educație”, ajunsă la cea de-a doua ediție, în perioada 17 iulie – 21 august, se va desfășura evaluarea tehnică a propunerilor validate – prin intermediul platformei online dedicate, creatorideeducatie.ro. Aceasta va fi realizată de o comisie numită prin decizia managerului de proiect, iar la final vor fi acordate 50 de premii, după cum urmează: 20 de premii pentru nivelul primar + 30 de premii pentru nivelul gimnazial (Trunchi Comun, Curriculum la Decizia Școlii, activități extracurriculare/extrașcolare).

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, are loc spectacolul „Apropo, ați chemat pompierii?” – adaptare după „Telegrama” de Aldo Nicolaj, one man show cu Zoltan Lovas, regia: Liana Didilescu – în Cartier Aurel Vlaicu

– S-a întâmplat într-o zi de 17 iulie

* Acum 627 de ani (1393), prin cucerirea Ţaratului bulgar de Tîrnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajungea vecin cu Ţara Românească pe Dunăre. Cu acest prilej, a fost cucerită, în urma unui asediu, cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân

* În urmă cu 584 de ani (1436) avea loc prima menţiune documentară a Chişinăului într-un document prin care Ilie voievod şi Ştefan voievod, domnii Ţării Moldovei, îi dădeau lui Oncea-logofăt (sau Vancea), „pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă”, mai multe sate de pe râurile Răut, Ichel şi Bîc

* Cu 567 de ani în urmă (1453) a avut loc victoria de la Castillon (Franţa), care a marcat sfârşitul „Războiului de 100 de ani” (1337-1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra. Englezii, conduşi de John Talbot, au fost înfrânţi de francezi, conduşi de Charles al VII-lea

* Acum 164 de ani (1856), în locul domnilor celor două Principate (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), au fost numiţi caimacami (locţiitori domneşti): în Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domn al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist. Sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş a reintrodus cenzura (desfiinţată în mai 1856), a interzis presa unionistă şi i-a persecutat pe membrii partidei naţionale. I-a succedat, în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride

* În urmă cu 152 de ani (1868) era publicată Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele. Toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata. Au fost aduse modificări acestei legi în anul 1872, printr-o nouă Lege (17/29)

* Cu 106 ani în urmă (1914) reprezentanţii Antantei făceau cunoscut Guvernului României acordul ţărilor lor privind unirea Transilvaniei cu Regatul României, în schimbul participării României la război împotriva Puterilor Centrale (17/30)

* Acum 101 ani (1919) Finlanda a fost proclamată republică. La data de 6.XII.1917 Finlanda şi-a proclamat independenţa de stat

* Acum 89 de ani (1931) apărea Legea privind autonomia universitară în România. Aceasta prevedea, printre altele, şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică

* Cu 78 de ani în urmă (1942) începea Bătălia de pe Volga (Bătălia de la Stalingrad), încheiată la 2.II.1943, moment de cotitură în desfăşurarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 75 de ani (1945), de când, între 17.VII şi 2.VIII, a avut loc Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa

* În urmă cu 72 de ani (1948) apărea Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţa Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică. Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929)

* Tot acum 72 de ani (1948), între 17 şi 18 iulie, autorităţile comuniste au operat o serie de arestări masive în rândurile celor care funcţionaseră în Poliţie şi Siguranţă

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când a fost inaugurat renumitul parc de distracţii „Disneyland”, de lângă Los Angeles (California), creat de Walt Disney (producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie

* Acum 51 de ani (1969) legaţia României în Israel era ridicată la rangul de ambasadă. La 11.VI.1948 România a recunoscut statul Israel – creat la 14.V.1948 – şi a stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu acesta. Ţara noastră s-a numărat printre primele state care au stabilit relaţii diplomatice cu noul stat

* Se împlinesc 45 de ani (1975), de când, în cadrul Proiectului test Apollo–Soyuz, avea loc andocarea navelor spațiale Apollo (americană) și Soyuz (sovietică), marcând prima astfel de legătură între nave spațiale aparținând celor două națiuni

* În urmă cu 44 de ani (1976), între 17.VII şi 1.VIII, s-a desfăşurat la Montréal (Canada), cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de la inaugurarea lucrărilor de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Unitatea I a fost terminată în 1996 iar Unitatea II în 2007

* Se împlinesc 35 de ani (1985), de când, în cadrul unei conferinţe a miniştrilor din 17 ţări şi a membrilor Comisiei Comunităţii Europene, întruniţi la Paris, a fost fondată „Agenția de Coordonare a Cercetărilor Europene” – EUREKA – (European Research Co-ordination Agency), creată ca o iniţiativă inter-guvernamentală cu scopul de a creşte productivitatea şi competitivitatea industriei şi economiei ţărilor europene pe piaţa mondială, printr-o strânsă cooperare în domeniul tehnologiilor avansate, între întreprinderi industriale, universităţi şi institutele de cercetare. România este membră a iniţiativei EUREKA începând cu anul 1997, Secretariatul român Eureka  funcţionând  în  cadrul  Ministerului  Educaţiei,  Cercetării  şi Inovării – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS)

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când România a semnat, la Paris, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare (adoptată la 5.XI.1992)

* În urmă cu 24 de ani (1996) autorităţile americane hotărau permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La data de 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României

* Acum 6 ani (2014) un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines, cu 298 de persoane la bord, care efectua zborul MH17 între Amsterdam şi Kuala Lumpur, s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în zona de conflict unde aveau loc lupte între separatiştii proruşi şi armata ucraineană. Conform rapoartelor inițiale, guvernul ucrainean a sugerat că avionul a fost doborât la o altitudine de 10.000 de metri de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk lansate de teroriști ai Republicii Populare Donețk. A fost al doilea incident al Malaysia Airlines, după cel din 8 martie 2014, când un avion aparținând companiei a dispărut de pe radare la două ore după decolarea din Kuala Lumpur cu destinația Beijing

* Cu 4 ani în urmă (2016) România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară – CERN, cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor elementare

* Acum 3 ani (2017) era semnat Acordul de colaborare dintre Radio România şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE), de către Georgică Severin – director general (interimar la acea dată) al SRR şi Bogdan Bârlă – reprezentantul BIPE în România. Principalele obiective vizate în cadrul parteneriatului sunt informarea cetăţenilor cu privire la activitatea Parlamentului European, a membrilor PE, temele prioritare aflate pe agenda PE, dezbateri pe marginea politicilor europene, informarea cetăţenilor cu privire la activitatea şi acţiunile pe care le derulează BIPE în România

* Cu 2 ani în urmă (2018) a fost semnat, la Tokyo, Acordul de liber schimb între Japonia și UE (Economic Partnership Agreement – EPA), în prezența prim-ministrului nipon Shinzō Abe, a președintelui Consiliului European Donald Tusk și a președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker

Aniversări – Comemorări

– 1810: S-a născut August Treboniu Laurian (numele real: Augustin Trifan), filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881) – 210 ani

– 1815: S-a născut (la Brody/Polonia) medicul Iuliu Baraş, unul dintre organizatorii medicinei româneşti, alături de Carol Davila; întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (la 10.X.1858 a fost deschisă o secţie cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea dr. Baraş, unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor); unul din cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România; rol important în modernizarea vieţii comunitare evreieşti în Bucureşti, modernizarea ritului şi sinagogilor cu orientare spre iudaismul occidental (m. 1863) – 205 ani

– 1867: S-a născut medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1939)

– 1867: S-a născut Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (m. 1944)

– 1882: A murit Pantazi Ghica, prozator, dramaturg şi publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre comisarii pentru propagandă ai Revoluţiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (n. 1831)

– 1889: S-a născut Alexandru Zavulovici, compozitor, muzicolog, dirijor (m. 1976)

– 1896, 17/28: S-a născut Eugen Filotti, publicist şi traducător, diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor (Liga Naţiunilor) între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (m. 1975). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 28 iulie 1896, iar altele doar data de 15 iulie 1896

– 1920: S-a născut chimistul Cristofor Simionescu; contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2007) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (m. 2007)

– 1923: A murit Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (n. 1837)

– 1927: S-a născut Sorin Comoroşan, biochimist , fizician, eseist și prozator; de formaţie interdisciplinară, cu preocupări în mai multe domenii: chimie, fizică, matematică şi filosofia ştiinţei; membru fondator al Societăţii Internaţionale de Biologie Cuantică; membru de onoare al Academiei Române din 1992

– 1932: S-a născut pictorul Gheorghe Ciobanu

– 1936: S-a născut poetul George Almosnino (m. 1994)

– 1945: S-a născut Daniel Dimitriu, critic literar, traducător şi profesor (m. 2017) – 75 de ani

– 1967: S-a născut actriţa Oana Ioachim (m. 2015)

– 1981: A murit Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România); condamnată, în 1960, la 8 ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963 (n. 1897)

– 1982: S-a născut Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date); considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti; a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob (m. 2012, în urma unei boli necruţătoare)

– 2002: A murit sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (n. 1926)

– 2008: A murit sculptorul și muzeograful Nicolae Adam (n. 1938). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1939

– 2011: A murit fostul jucător de fotbal Ştefan Sameş; a evoluat pe postul de fundaş central la formaţia din Bd. Ghencea; căpitan al Stelei din perioada 1973 – 1982 şi internaţional al „tricolorilor” în aceeaşi perioadă (n. 1951)

– 2012: A murit mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1913)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summit extraordinar al Consiliului European pe tema planului de relansare al UE (17 – 18 iul.)

– Potsdam, Germania: Sunt marcați 75 de ani de la începerea conferinței de la Potsdam între șefii de stat și de guvern din SUA, URSS și Marea Britanie – Hary S. Truman, Iosif Stalin și Wiston Churchill

– Stockholm, Suedia: Grupul Volvo prezintă rezultatele financiare ale trimestrului II

– Istanbul: Nouă audiere în procesul pentru „activități teroriste” al unui turc angajat al Consulatului american la Istanbul

– Damasc, Siria: Sunt marcați 20 de ani de la învestitura lui Bashar al-Assad ca președinte al Siriei

– Cape Canaveral, SUA: NASA urmează să lanseze roverul Perseverance spre planeta Marte. Acest vehicul spaţial, cu o greutate de 1.000 de kilograme, va fi lansat la bordul unei rachete din gama Atlas V de la baza Cape Canaveral din Florida. Noul rover american, care are mărimea unui mic automobil, este programat să coboare pe „Planeta Roşie” şi să se plaseze pe scoarţa acesteia în luna februarie a anului 2021

– Lausanne, Elveția: Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) urmează să organizeze a 136-a sa Sesiune la distanţă, prin intermediul unui sistem electronic securizat, ţinând cont de măsurile luate pentru a lupta contra pandemiei de coronavirus. Sesiunea va fi difuzată în direct

– Berlin: Turneu feminin de tenis, cu ușile închise (17 – 19 iul.)

– Paraguay: Reluarea Campionatului național de fotbal

– Quito, Ecuador: Reluarea Campionatului național de fotbal, fără spectatori

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”. Această dată a fost stabilită prin Declaraţia de la Kampala (11 iunie 2010), adoptată cu prilejul primei Conferinţe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, şi marchează aniversarea datei de 17 iulie 1998, moment istoric la care comunitatea internaţională a adoptat Statutul de la Roma. Adoptarea Statutului, tratatul fondator al Curţii Penale Internaţionale, a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunităţii pentru crime deosebit de grave, care pot ameninţa pacea şi securitatea globală, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune

– 1790: A murit economistul, omul politic și filosoful scoțian Adam Smith (n. 1723) – 230 de ani

– 1797: S-a născut pictorul academist francez Paul (Hippolyte) Delaroche (m. 1856)

– 1871: S-a născut pictorul şi caricaturistul american de origine germană Lyonel Feininger (m. 1956)

– 1888: S-a născut scriitorul israelian Samuel Joseph Agnon (pseudonimul lui Shmuel Yosef Halevi Czaczkes); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1966 (împreună cu poeta germană Nelly Sachs, stabilită în Suedia în 1940) (m. 1970)

– 1894: S-a născut Georges Henri Lemaître, fizician belgian şi specialist în cosmologie, întemeietor al teoriei Big Bang (m. 1966)

– 1894: A murit Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (n. 1818)

– 1903: A murit James Whistler, pictor american naturalizat ulterior în Marea Britanie (n. 1834)

– 1904: A murit astronomul britanic Isaac Roberts; a contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei astro-fotografiei (n. 1829)

– 1912: A murit Henri Poincaré, matematician, astronom, filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (n. 1854)

– 1917: S-a născut actriţa americană Phyllis Diller, considerată o veritabilă pionieră la Hollywood în anii ’60 ai secolului XX, întrucât a fost prima femeie devenită celebră pentru spectacolele ei de stand up comedy (m. 2012)

– 1918: A murit ultimul ţar al Rusiei, Nikolai al II-lea, executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici (la Ekaterinburg/Ural) (n. 1868). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale. Pe 4.VIII.2000, Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1920: S-a născut Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (m. 2010) – 100 de ani

– 1925: S-a născut cântăreţul american de jazz Jimmy Scott, cunoscut pentru vocea sa de soprană (m. 2014) – 95 de ani

– 1925: A murit pictorul german Lovis Corinth; unul dintre cei mai importanţi şi influenţi reprezentanţi ai impresionismului german (n. 1858) – 95 de ani

– 1927: S-a născut pianistul francez Jean Casadesus (m. 1972)

– 1932: S-a născut compozitorul italian Niccolo Castiglioni (m. 1996)

– 1935: S-a născut actorul canadian de film Donald Sutherland – 85 de ani

– 1937: A murit Gabriel Pierné, dirijor, organist şi compozitor francez (n. 1863)

– 1938: S-a născut Franz Alt, jurnalist şi scriitor german; expert în probleme ecologice; realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune

– 1938: S-a născut Pavel Bălan, cineast, regizor, realizator de filme documentare, operator, fotograf şi scriitor din R. Moldova

– 1939: S-a născut interpreta de muzică uşoară italiană Milva (numele real: Maria Ilva Biolcati)

– 1944: A murit William James Sidis, matematician american, care, după unele surse, a fost persoana cu cel mai mare IQ (n. 1898)

– 1952: S-a născut David Hasselhoff, actor, cântăreț şi producător american

– 1954: S-a născut Angela Merkel (nume la naștere: Angela Dorothea Kasner), om politic creştin-democrat german; prima femeie-cancelar din istoria RFG (aleasă în 22 noiembrie 2005; realeasă la 28 octombrie 2009, 17 decembrie 2013 și 14 martie 2018); cunoscută ca unul dintre arhitecții Uniunii Europene; desemnată în 2019, pentru al 9-lea an consecutiv, cea mai puternică femeie din lume, de către revista Forbes

– 1959: A murit Billie Holiday (numele la naştere: Elinore Harris), cântăreaţă americană de jazz (n. 1915)

– 1975: S-a născut Terence Tao, matematician australian-american; este socotit unul dintre cei mai deştepți oameni din lume (cu un IQ de 230); la vârsta de nouă ani a urmat cursuri de matematică de nivel universitar; în 2000 a devenit cel mai tânăr profesor universitar de la University of California, Los Angeles (UCLA); la 30 de ani a obținut Medalia Fields, echivalentul Premiului Nobel în matematică, care se acordă doar o dată la patru ani – 45 de ani

– 1977: A murit pianistul polonez Witold Malcuzýnski (n. 1914)

– 2009: A murit Leszek Kolakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (n. 1927)

– 2013: A murit scenaristul, scriitorul şi jurnalistul italian Vincenzo Cerami, cunoscut la nivel internaţional ca autor al scenariului filmului „Viaţa este frumoasă” de Roberto Benigni (n. 1940)

– 2015: A murit pianistul britanic de jazz John Taylor (n. 1942) – 5 ani

– 2019: A murit Andrea (Calogero) Camilleri, prozator, poet, dramaturg, regizor teatral, scenarist, producător de radio și televiziune și profesor italian; cunoscut pentru seria de romane polițiste care îl are drept protagonist pe comisarul Salvo Montalbano (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 16 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 16 iulie 2020, 05:30 / actualizat: 16 iulie 2020, 8:54

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air va prezenta o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se vor desfășura între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român. Programul integral pe www.lanto.ro. Producător : Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii

Coproducători : Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Din programul de astăzi:

• Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, dirijor și solist David Lefevre

* Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală, care se va desfăşura pe mai multe scene în aer liber – Teatrul de Vară din Herăstrău, Curtea de Onoare a Muzeului Naţional de Artă al României, Terasa Teatrului Ţăndărică, curtea TVR, în perioada 2 iulie – 17 septembrie. Toate evenimentele se vor desfăşura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva Covid-19. Din program:

• ora 21:00 – „Citadela”, după „Grounded” de George Brant, regia: Ligia Ciornei, cu: Isabela Neamţu – Producţie a Doctor’s Studio – la Teatrul Ţăndărică (Terasă)

* București, Sibiu, Sinaia: jmEvents, producător de evenimente muzicale internaționale, organizează festivalul EUROPAfest 27 – jazz | blues | pop | clasic, în perioada 16 – 25 iulie. Timp de 10 zile artiști din peste 20 de țări – Anglia, Argentina, Azerbaijan, Belarus, Coreea de Sud, Cuba, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Slovenia, Spania, SUA, Țările de Jos și Ucraina vor prezenta producții muzicale în spații de concert tradiționale și neconvenționale

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, au loc exerciții de improvizație teatrală și impro-cabaret cu actorii Teatrului Clasic „Ioan Slavici” și ai Trupei Marionete – în Cartier Aurel Vlaicu

* Timișoara: Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică” va deschide cea de-a şaptea ediție a Festivalului Ceau, Cinema!, proiecție ce va fi susținută de Conceptual Lab by Theo Nissim. Adaptat la noua situaţie sanitară, festivalul va avea loc între 16 şi 19 iulie, într-o ediţie limitată, exclusiv în aer liber, la Grădina de Vară „Capitol” şi în fostul cinematograf Arta, cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie impuse de autorităţi

– S-a întâmplat într-o zi de 16 iulie

* Acum 1398 de ani (622) Profetul Mahomed a fost forţat să fugă de la Mecca la Medina. Potrivit tradiţiei, acesta a început atunci propovăduirea credinţei în Allah. Această fugă, numită Hegira, a marcat începutul Islamului. Calendarul islamic începe de la această dată, iar anii sunt număraţi de la „A.H.” însemnînd „Anul Hegirei” (anul musulman are doar 354 de zile, ajungându-se, în prezent, în anul 1438 A.H; la 21.IX.2017 se va intra în anul 1439 A.H)

* Cu 966 de ani în urmă (1054) avea loc Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit (de la Constantinopol) şi Biserica de Apus (de la Roma). Separarea s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de „Filioque” şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit. Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol

* Într-o zi de 16 iulie, acum 756 de ani (1264), a fost datat primul document care menţiona Bistriţa (judeţul Bistriţa-Năsăud) ca oraş de meşteşugari şi negustori, având însă existenţa anterioară invaziei tătarilor. Numele actual al oraşului are la origine cuvântul slav „bistro” (“repede”), aşa cum apele repezi se numesc de obicei „Bistriţe”. Numele aşezării, ca şi alte elemente lingvistice, presupun o convieţuire mai îndelungată a unor elemente slave cu populaţie autohtonă de origine romano-slavă. În a doua parte a secolului al XIII-lea, la această dată, Papa Urban al IV-lea pomenea într-un document în limba latină ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa

* Cu 476 de ani în urmă (1544) Filip Moldoveanul primea din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui „Catehism românesc”, fiind atestată, astfel, prima tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar

* Cu 238 de ani în urmă (1782), la „Teatrul Național” din Viena, avea loc premiera mondială a operei „Răpirea din serai”, scrise de Wolfgang Amadeus Mozart, pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu același titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner

* Acum 107 ani (1913), între 16/29.VII şi 28.VII/10.VIII, a avut loc Conferinţa de Pace de la Bucureşti, prin care s-a încheiat al II-lea război balcanic. Au participat România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia. Prin Tratatul încheiat la sfârşitul Conferinţei, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durustor şi Caliacra – Cadrilaterul), iar situaţia internaţională a ţării s-a consolidat. Tratatul a semnificat, totodată, faptul că pentru prima oară problemele balcanice au fost rezolvate exclusiv de către statele din zonă

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la semnarea „Acordului de la Spa” (Belgia) privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria)

* În urmă cu 99 de ani (1921), între 16 şi 23 iulie, a avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de când a fost efectuată prima experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo – SUA. Prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 tone TNT. Ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat

* Se împlinesc 55 de ani (1965) de la inaugurarea Tunelului Mont Blanc, a cărui construcţie a început în anul 1957, ce leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aostam, considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume/11.600 m

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când noul parlament a adoptat „Declaraţia privind suveranitatea de stat” a Ucrainei. La 24 august 1991, parlamentul ucrainean a adoptat Declarația de Independență, în care Ucraina era declarată stat democratic și independent. Un referendum și primele alegeri prezidențiale au avut loc la 1 decembrie 1991. O nouă Constituție a Ucrainei a fost adoptată în 1996, ceea ce a transformat Ucraina în republică semiprezidențială. Șeful statului este președintele Petro Poroșenko (din 25 mai 2014)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Donatorului de Organe”, organizată, începând din 2014, de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT); la această dată, în 1996, a luat ființă Aociația Transplantaților din România. NOTĂ: Începând cu anul 2005, în România se sărbătoreşte, primăvara, „Ziua Naţională a Transplantului”; prin diverse manifestări este marcată performanţa echipei profesorului Irinel Popescu, care a realizat, la 15 aprilie 2000, prima operaţie reuşită de transplant hepatic din România

– „Ziua Rezistenţei Anticomuniste din Banat”; în această zi, în anul 1949, au fost împuşcaţi primii 5 din cei 12 lideri ai mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat (Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu şi Romulus Mariţescu, Vernichescu Aurel, Popovici Gheorghe, Ungureanu Teodor, Smultea Gheorghe, Puşchiţă Petre zis Liber, Ghimboaşe Nicolae şi Luminosu Gheorghe), în zona Pădurea Verde de la marginea Timişoarei

– 1859: S-a născut Titus Cerne, profesor, muzicolog, lexicograf, compozitor şi dirijor de cor (m. 1910)

– 1863: S-a născut pictorul Ştefan Şoldănescu (m. 1899)

– 1872: S-a născut Dimitrie Anghel, poet, prozator, publicist şi traducător; reprezentant al simbolismului român (m. 1914)

– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959)

– 1894: S-a născut matematicianul Alexandru Froda; contribuţii în domeniul topologiei generale şi al algebrei; cercetări de mecanică generală şi aplicată (m. 1973)

– 1902: S-a născut matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976)

– 1918: A murit Mihail Străjan, estetician, traducător şi profesor; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei; unul din ctitorii Ateneului Român (n. 1841)

– 1927: S-a născut Paul D. Popescu, istoric, scriitor, publicist şi istoriograf al municipiului şi judeţului Prahova (m. 2012). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 17 iulie 1927

– 1933: S-a născut actorul Gheorghe Cozorici (m. 1993)

– 1936: S-a născut Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 16 august 1936

– 1939: S-a născut Caius Traian Dragomir, poet, eseist, medic, diplomat şi om politic

– 1940: S-a născut medicul și profesorul Costin-Eugen Cernescu, specialist în virusologie; importante contribuţii în realizarea vaccinurilor virale; membru titular al Academiei Române din 2018 – 80 de ani

– 1940: S-a născut interpretul de muzică populară Tiberiu Ceia – 80 de ani

– 1941: S-a născut Cela Neamţu, artist decorator; considerată „marea doamnă a tapiseriei româneşti”

– 1943: A murit Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, prozator; fondator şi director al revistei „Sburătorul” (1919) şi coordonator al cenaclului cu acelaşi nume; tatăl Monicăi Lovinescu, unchiul scriitorilor Anton Holban, Vasile şi Horia Lovinescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1881)

– 1943: S-a născut tenorul și profesorul Dorin Teodorescu (m. 1999)

– 1945: S-a născut Virgil Tănase, prozator, dramaturg, regizor de teatru, traducător şi jurnalist stabilit, din 1977, la Paris – 75 de ani

– 1947: S-a născut violonista Angela Gavrilă Dieterle

– 1959: S-a născut omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; între 3 august 1990 şi 5 mai 1991 a fost redactor la Radio Timişoara; în perioada 5 mai 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (m. 2015)

– 1967: A murit Mihai Carp, scriitor, publicist şi profesor (n. 1875)

– 1969: S-a născut chimista și profesoara Raluca-Ioana Van Staden; cercetări în domeniul bioanalizei

– 1993: A murit Traian Coşovei, prozator, poet şi reporter; tatăl poetului Traian T. Coşovei (n. 1921)

– 1994: A murit Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1937)

– 2001: A murit prozatorul Vicenţiu Donose (n. 1942)

– 2005: A murit astronomul Harald Alexandrescu, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti timp de peste două decenii (n. 1945) – 15 ani

– 2012: A murit inginerul de sunet Theodor „Freddy” Negrescu; a lucrat timp de trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, iar în perioada 1956 – 1995, la Electrecord (n. 1931)

– 2017: A murit artista plastică Maria Maris Daraban (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Ceremonie adusă ca omagiu victimelor făcute de noul coronavirus, în prezența liderilor UE și cei ai OMS

– Bruxelles: Data limită pentru o primă revizuire de către Comisia Europeană a preluării Bombardier Transport de către Alstom

-Bruxelles: Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, vorbește despre Black Lives Matter și Momentul anti-rasism al Europei

-Philadelphia, SUA: Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, prezintă observații cu privire la Raportul Comisiei privind Drepturile Omului

-Bruxelles: Reuniunea informală a miniștrilor sănătății din cadrul UE prin videoconferință

– Luxemburg: Curtea de Justiție a Uniunii Europene dă un verdict privind transferul de date către țări terțe (Facebook vs Schrems)

– Atena: Discursul ministrului grec al economiei în cadrul unui eveniment al Camerei de Comerț franco-grecești

– Paris: Asociația producătorilor europeni de automobile (ACEA) publică date despre înregistrări auto noi în UE în luna iunie

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Taichung, Taiwan: Manevre militare de apărare anti-aterizare

-Jakarta, Indonezia: Verdict în procesul a doi bărbați care au încercat să arunce acid asupra unui investigator anticorupție

– Avignon, Franța: Serie de lecturi de texte contemporane la mănăstirea de la Palatul Papilor din Avignon (16 – 23 iul.)

– Dublin, Ohio, SUA: Circuitul american de golf, turneu PGA – Turneul Memorial (16 – 19 iul.)

– Sydney: Reluarea campionatului australian de fotbal A-League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Memoriei Naţionale” în Franţa, stabilită de fostul preşedinte francez François Mitterrand, în 1993, pentru comemorarea evreilor închişi pe velodromul de iarnă din Paris (16-17.VII.1942) şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau

– 1723: S-a născut Sir Joshua Reynolds, pictor englez, întemeietorul şcolii engleze de pictură din secolul al XVIII-lea; fondator (1768) al Academiei Regale de Artă (m. 1792)

– 1796: S-a născut pictorul francez Camille Corot (m. 1875). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a naşterii 20.VII.1796

– 1822: S-a născut Luigi Arditti, compozitor şi dirijor italian (m. 1903)

– 1829: S-a născut filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1907)

– 1857: A murit poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (n. 1780)

– 1858: S-a născut Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (m. 1931)

– 1872: S-a născut Roald Amundsen, explorator polar norvegian; este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; la 14.XII.1911 a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini) (dispărut în regiunea Polului Nord în iunie 1928, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”)

– 1888: S-a născut Frederik (Frits) Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1953 pentru inventarea microscopului cu contrast de fază, instrument care permite studiul structurii celulelor vii fără necesitatea de a le omorî (m. 1966)

– 1890: A murit Gottfried Keller, scriitor elveţian de limbă germană (n. 1819) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 15.VII.1890

– 1896: A murit scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (n. 1822)

– 1896: S-a născut Trygve Lie, avocat şi om politic norvegian; a fost primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), între anii 1946 şi 1953 (m. 1968)

– 1906: S-a născut Vincent Sherman, regizor, scenarist, producător şi actor american (m. 2006)

– 1911: S-a născut actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers (m. 1995)

– 1918: S-a născut inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept ”părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (m. 2015)

– 1926: S-a născut biochimistul american Irwin A. Rose; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2004, alături de Aaron Ciechanover şi Avram Hershko, pentru studiile sale legate de dezvoltarea unor tratamente împotriva cancerului cervical şi al fibrozei chistice (m. 2015)

– 1927: S-a născut dirijorul francez Serge Baudo

– 1930: S-a născut Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (m. 2015) – 90 de ani

– 1985: A murit scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru literatură pe 1972 (n. 1917) – 35 de ani

– 1986: A murit soprana americană Claire Watson (n. 1927)

– 1989: A murit Nicolás Guillén (numele real: Nicolás Cristóbal Guillén Batista), poet, jurnalist şi activist politic afro-cubanez; este considerat poetul naţional al Cubei (n. 1902)

– 1989: A murit dirijorul austriac Herbert von Karajan (n. 1908)

– 1994: A murit Julian S. Schwinger, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1965, alături de Richard P. Feynman şi Tomonaga Shinichirō (n. 1918)

– 1995: A murit Sir Stephen Spender, poet şi critic literar britanic (n. 1909) – 25 de ani

– 2003: A murit cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (n. 1925). NOTĂ: Unele surse dau nașterea în 1924

– 2003: A murit Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935)

– 2010: A murit (la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş) biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (n. 1920) – 10 ani

– 2012: A murit chimistul ceh Antonín Holý; a jucat un rol central în crearea primelor medicamente anti-HIV (n. 1936)

– 2012: A murit Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (n. 1941)

– 2012: A murit cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (n. 1919)

– 2014: A murit Johnny Winter, cantautor, chitarist şi producător american, o legendă a blues-ului din Texas (n. 1944)

– 2015: A murit ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit George A. Romero, regizor de film și scriitor american; filmul cult „Night of the Living Dead”, realizat în 1968, a lansat un nou gen cinematografic, cel al peliculelor cu zombie (n. 1940)

Calendarul zilei – 15 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iulie 2020, 05:45 / actualizat: 15 iulie 2020, 8:19

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air va prezenta o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se vor desfășura între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român. Programul integral pe www.lanto.ro. Producător : Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii

Coproducători : Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Din programul de astăzi:

• Ansamblul Violoncellissimo, fondat de Marin Cazacu

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Grădina cu teatru”, are loc spectacolul „Gunoierul” de Mimi Brănescu, regia: Marian Parfeni – la Teatrul de Vară al Centrului de Cultură Județean, Str. George Barițiu nr. 16

– S-a întâmplat într-o zi de 15 iulie

* Cu 921 de ani în urmă (1099) se încheia prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon. Încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, i-a urmat formarea diferitelor state creştine din Orient

* Se împlinesc 780 de ani (1240) de când a avut loc Bătălia de pe Neva, care s-a dat între Republica Novgorodului şi armatele suedeze pe râul Neva, lângă aşezarea Ust-Ijora. Scopul invaziei suedeze era, probabil, acela de a cuceri gurile Nevei şi oraşul Ladoga şi s-a încheiat cu înfrângerea suedezilor, punându-se astfel capăt expansiunii acestora în nordul Rusiei

* Se împlinesc 610 ani (1410) de când a avut loc Bătălia de la Grunwald sau Bătălia de la Tannenberg, între Regatul Poloniei, Marele Ducat al Lituaniei și aliații lor, pe de-o parte, și Cavalerii teutoni, pe de altă parte. A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari bătălii ale Evului Mediu european. Cavalerii teutoni au fost învinși în mod decisiv în această bătălie și nu și-au mai revenit niciodată. Puținele mărturii care s-au păstrat sunt contradictorii. Bătălia a avut loc în zona unor sate mici, numele bătăliei variind în diferite limbi

* Cu 523 de ani în urmă (1497) începea construcţia bisericii Sf. Ioan din Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii. Aceasta şi Turnul Clopotniţei sunt tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ

* Acum 106 ani (1914) Austro-Ungaria declara război Serbiei, ceea ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918) (15/28). NOTĂ: Enciclopedia de istorie universală (2003) menţionează ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când Adolf Hitler îi adresa regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cerea, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”

* Acum 62 de ani (1958) apărea, la Bucureşti, bilunar, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, promovând în special creaţia scriitorilor tineri; în perioada octombrie 1965 – decembrie 1989, a apărut săptămânal

* Cu 58 de ani în urmă (1962) reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a II-a ediţie a Campionatului Mondial, desfăşurat între 8 şi 15 iulie, în ţara noastră

* Acum 56 de ani (1964) era înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm”, specializat în producerea de filme de animaţie

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la înfiinţarea Institutului Central de Informatică – astăzi numit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) – instituţia care a făcut primii paşi în domeniul reţelelor de calculatoare şi prima entitate din România conectată la internet; primul director a fost prof. Marius Guran

* Se împlinesc 45 de ani (1975) de când au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18” şi cea rusească „Soiuz 19”. Acestea s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave. „Soiuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie

* Cu 28 de ani în urmă (1992) avea loc prima întâlnire a Consiliului Naţional al Audiovizualului – CNA. La data de 16.VII.1992, CNA şi-a desemnat prin vot secret preşedintele, în cadrul şedinţei de constituire, Titus Raveica fiind ales președinte. În acest sens se emitea Decizia nr.1/04.081992 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. La 27.VII.1992, CNA a emis primul său comunicat, referitor la stabilirea orarului de repartizare a timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992

* Acum 28 de ani (1992) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Kazahstan. România a recunoscut independenţa de stat a Republicii Kazahstan la 17 decembrie 1991, la o zi după proclamarea acesteia. În august 2009, Ambasada României în Kazahstan a fost relocată la Astana – noua capitală a ţării, de la Alma Ata (sau Almatî, fosta capitală). La 14 septembrie 2016, a fost semnat Planul Comun de Acţiuni la nivel de miniştri de externe, pentru perioada 2017-2018

* În urmă cu 4 ani (2016), în noaptea de 15 spre 16 iulie, a avut loc tentativa (eșuată) de lovitură de stat în Turcia organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât și de președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a chemat populația în stradă. Peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara și Istanbul în timpul confruntărilor. Un elicopter a lansat o bombă deasupra Parlamentului de la Ankara. De asemenea, Palatul Prezidențial a fost atacat cu bombe. A fost declarată legea marțială pe întreg teritoriul turc. Televiziunea națională TRT 1 a fost ocupată de militari turci care au anunțat că Turcia este „condusă în prezent de Consiliul Păcii, care va asigura siguranța populației”. Președintele Erdoğan l-a acuzat pe Fethullah Gulen (care este auto-exilat în Pennsylvania) pentru organizarea acestei lovituri de stat, deși gruparea acestuia a condamnat lovitura

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bonaventura, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Mărcii Poştale Româneşti”; în anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti

– „Ziua Submarinistului Militar”

– 1820, 15/27: S-a născut Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române din 1888 (m. 1902) – 200 de ani. NOTA 1: În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5.X.2017, a fost luată Hotărârea de canonizare a lui, cu numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei, cu dată de prăznuire la 26 ianuarie. NOTA 2: Unele surse menționează ca an al nașterii 1818

– 1835: S-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886) – 185 de ani

– 1882: S-a născut medicul Iuliu Moldovan; unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj; membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1966)

– 1902: S-a născut chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniile chimiei organice şi a celei industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1970)

– 1938: S-a născut soprana şi profesoara Sanda Şandru

– 1943: S-a născut Florin Mihăilescu, operator de film, director de imagine și profesor

– 1943: S-a născut tenorul Dorin Teodorescu (m. 1999)

– 1944: S-a născut Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor şi critic muzical; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului spectral în muzică; fondator, director şi dirijor al „Ansamblului Hyperion”, mai recent „Hyperion International“

– 1946: A murit Dumitru I. Bagdasar, medic neurochirurg; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1893). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu, menţionează ca dată a morţii 16.VII.1946

– 1954: S-a născut chimistul și profesorul Marius Andruh; cercetări în domeniile spectroscopiei electronice, combinaţiilor complexe polinucleare, reacţiilor în fază solidă a compuşilor coordinativi, chimiei metalelor supramoleculare, ingineriei cristaline și magnetismului molecular; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1954: S-a născut Irina Hasnaş, compozitoare, muzicolog și profesoară; realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române (1987-2014)

– 1959: S-a născut actriţa și profesoara Ana Ciontea

– 1967: A murit pictorul Vladimir Frimu (n. 1900)

– 1969: A murit Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1993: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (n. 1913)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor afacerilor europene prin videoconferință

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei UE, Margaritis Schinas, prezintă planul UE pentru prevenirea Covid-19 în cazul unei posibile reapariții, de depistare timpurie și răspuns

– Macedonia de Nord: Alegeri legislative

-Londra: Premierul britanic, Boris Johnson, răspunde la întrebările săptămânale adresate de către Parlamentul britanic

-Paris: Noul premier francez, Jean Castex, susține o declarație de politică

-Moscova: Demonstrația adversarilor împotriva Constituției dorită de Putin

– Tokyo: Decizie privind politica monetară a Băncii Japoniei și prognoza pentru creștere și inflație

-Grecia: Reluarea zborurilor între Marea Britanie și Grecia

– Insulele Maldive: Redeschiderea rezidențelor hoteliere de lux

-Suedia:  Expiră recomandările suedeze pentru călătoriile neesențiale în UE

– Teheran, Iran: Prezentare cotidiană de presă a Ministerului Sănătății cu privire la epidemia Covid-19

– Chessy, Franța: Redeschiderea treptată a parcului Disneyland Paris

– Lyon, Franța: Deschiderea pentru publicul a expoziției „Picasso, baigneuses et baigneurs” (15 iul.2020 – 3 ian.2021)

– Papeete, Franța: Redeschiderea frontierei pentru turiști, cu controale sanitare

– Dublin, Irlanda: Audiere în procesul de extrădare a lui Ian Bailey, revendicat de Franța pentru uciderea Sophie Toscan du Plantier (15 – 17 iul.)

-New York, SUA: Lansarea Peacock, serviciul de streaming al NBC Universal

– Chicago, SUA: Activistul din Hong Kong, Joshua Wong, vorbește despre noua lege a securității

– China: Târgul de carte de la Hong Kong (15 – 21 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor”, declarată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în decembrie 2014, la propunerea statului Sri Lanka. Obiectivele acestui demers au avut în vedere realizarea unor condiţii socio-economice mai bune pentru tinerii de astăzi, ca mijloc de a aborda provocările legate de şomaj şi pentru ocuparea forţei de muncă

– 1573: S-a născut Ingo Jones, arhitect şi scenograf englez; iniţiatorul arhitecturii clasice în Anglia; a restaurat catedrala Saint Paul din Londra; considerat primul mare scenograf englez (a introdus conceptul italian de perspectivă pe scenele britanice) (m. 1652)

– 1606: S-a născut pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn) (m. 1669)

– 1779: S-a născut Clement Clarke Moore, poet, pastor și profesor american (m. 1863)

– 1782: A murit cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (Carlo Broschi) (n. 1705). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 16 septembrie 1782

– 1789: A murit Jacques Duphly (sau du Phly), compozitor francez, interpret la clavecin şi orgă (n. 1715)

– 1798: A murit Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (n. 1731)

– 1841, 15/27: A murit poetul rus Mihail Lermontov (n. 1814)

– 1853, 15/27: S-a născut Vladimir Korolenko, scriitor, jurnalist și activist rus pentru drepturile omului; maestru al prozei scurte (m. 1921)

– 1857: A murit Karl Czerny, compozitor, pedagog şi pianist austriac; considerat primul profesor de pian (n. 1791)

– 1892: S-a născut Walter Benjamin, scriitor, filosof, critic literar şi traducător german (m. 1940)

– 1904, 15/28: S-a născut fizicianul rus Pavel Cerenkov; Premiul Nobel pentru fizică pe 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1915: A murit scriitorul italian Raffaello Giovagnoli (n. 1838) – 105 ani

– 1916: A murit microbiologul rus Ilia I. Mecinikov; stabilit în Franţa (1882), unde a colaborat cu Louis Pasteur; unul dintre fondatorii patologiei comparate, ai microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a descoperit (1882) fenomenul fagocitozei şi a emis teoria fagocitară a imunităţii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1845)

– 1918: S-a născut Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (m. 2003)

– 1919: S-a născut (la Dublin, Irlanda) scriitoarea britanică Iris Murdoch (m. 1999)

– 1919: A murit chimistul şi profesorul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1902; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1852)

– 1925: S-a născut regizorul american Donn Alan Pennebaker; realizator de documentare, pionier al generaţiei de cineaşti din anii 1960, care au profitat de inovaţii precum camere video de mână şi care au adoptat un stil spontan şi intim cunoscut ca cinéma vérité; a contribuit la inventarea documentarului politic modern; printre contribuţiile sale la cultura şi politica americană se numără documentarele „Don’t Look Back”, despre Bob Dylan, şi „The War Room”, despre campania prezidenţială din 1992 a lui Bill Clinton (m. 2019) – 95 de ani

– 1929: A murit Hugo von Hofmannsthal, dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac; reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus sau Robert Musil (n. 1874)

– 1930: A murit violonistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul maghiar Leopold (von) Auer (n. 1845) – 90 de ani

– 1930: S-a născut filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (m. 2004) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Sir Harrison (Paul) Birtwistle, compozitor englez

– 1935: S-a născut Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Attila Ágh, scriitor, politolog și filosof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1948: S-a născut Nicolae Dabija, poet, prozator, istoric literar, publicist, scenarist, traducător şi om politic din Republica Moldova; membru de onoare al Academiei Române (din 2003)

– 1959: A murit Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (n. 1880)

– 1977: A murit scriitorul rus Konstantin Fedin (n. 1892)

– 1990: A murit violonistul rus Oleg Kagan (n. 1946) – 30 de ani

– 1997: A murit (asasinat la Miami, SUA) creatorul italian de modă Gianni Versace (n. 1946)

– 2011: A murit actriţa britanică Googie Withers (n. 1917)

– 2012: A murit actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (n. 1917)

– 2017: A murit Martin Landau, actor american de film şi televiziune (n. 1928)

Calendarul zilei – 14 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iulie 2020, 05:56 / actualizat: 15 iulie 2020, 8:19

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*  ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

*  ora 13:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 10:00 – Ședinţă în plen

*la final dezbat.- Vot final electronic la distanță

-Cultură

* Concursul Internațional George Enescu lansează astăzi,  de la ora 12:00, vânzarea biletelor și a abonamentelor pentru vizionarea online a concertelor și recitalurilor care vor fi organizate în cadrul ediției din acest an, urmând ca în luna august organizatorii să decidă împreună cu autoritățile de resort dacă va fi permis și accesul publicului în sala Ateneului Român. Achiziția biletelor și a abonamentelor se va face de pe site-ul www.festivalenescu.ro, prin intermediul platformei Eventim, sau direct de pe site-ul Eventim, de la acest link. Un bilet sau un abonament cumpărat va oferi spectatorului posibilitatea de a da acces la concerte unui număr de 3 IP-uri diferite. Elevii, studenții și profesorii de la școlile, liceele și universitățile de muzică vor avea acces gratuit, pe baza unui mecanism care va fi anunțat ulterior

* Salzburg, Austria: În perioada 14 – 16 iulie 2020, dirijorul Ion Marin va susține un Masterclass Dirijoral în calitate de profesor invitat al celei mai prestigioase Universități de Muzică din Europa – Mozarteum Salzburg. La cursurile de perfecționare în arta dirijorală, coordonate de celebrul muzician român, participă studenți și dirijori de cor și orchestră din întreaga lume. Masterclass-ul se va desfășura pe parcursul a trei zile, în Max Schlereth Saal (Großes Studio), cea mai modernă sală de evenimente a universității din Salzburg. Evenimentul este organizat de către Departamentul pentru Orchestră și Management de Cor a Universității Mozarteum și se va desfășura cu respectarea tuturor normelor sanitare și de distanțare socială impuse de situația COVID 19, la nivel mondial

• Mozartwoche 2021 va reuni, între 21 și 31 ianuarie, nume faimoase din lumea muzicii instrumentale, operei, dar și a coregrafiei sau artei interpretative, cum ar fi: Sir András Schiff, Daniel Barenboim, Martha Argerich, Marianne Crebassa, Andreas Heise sau Magdalena Kožená

– S-a întâmplat într-o zi de 14 iulie

* Acum 564 de ani (1456) a avut loc lupta navală de la Salankemen (pe Dunăre), când flota lui Iancu de Hunedoara a înfrânt flota turcă şi a reuşit să trimită ajutoare în trupe, arme şi alimente celor asediaţi la Belgrad

* Cu 438 de ani în urmă (1582) apărea „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament” („Geneza” şi „Exodul”), monument de limbă veche românească, important document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. A fost tipărită la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi de diaconul Marian

* Cu 337 de ani în urmă (1683), între 14.VII şi 12.IX, Şerban Cantacuzino, Gheorghe Duca şi Mihail Apfai au participat, alături de turci, la asediul Vienei. Domnitorii români au întreţinut, însă, legături secrete cu asediaţii, cărora le furnizau informaţii despre armata otomană

* Se împlinesc 320 de ani (1700) de la semnarea Tratatului de Pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei

* Se împlinesc 90 de ani (1930) de când România a participat la prima ediţie a Cupei Mondiale, găzduită de Uruguay, debutând cu o victorie, într-un meci cu Peru (3-1). Campionatul Mondial de fotbal desfăşurat între 13 şi 30 iulie 1930 în Uruguay a fost primul turneu de amploare organizat de FIFA pentru echipele naţionale de fotbal

* Acum 73 de ani (1947), în urma capcanei puse la cale de Securitate, au fost arestaţi pe aeroportul Tămădău (la 46 km de Bucureşti), sub acuzaţia de tentativă de „fugă într-o ţară străină”, un grup de 10 conducători ai PNŢ (în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte al partidului, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director al ziarului „Dreptatea”). Grupul de fruntaşi ţărănişti urmau să informeze opinia publică internaţională şi oficialităţile din statele occidentale despre situaţia din România

* Cu 62 de ani în urmă (1958), printr-o lovitură de stat militară (condusă de generalul Abd-al-Karim al-Kassem), a fost abolită monarhia (regele Feisal al II-lea este asasinat), iar Irakul s-a proclamat republică

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când marile puteri din grupul „5+1” (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) şi Iranul au încheiat la Viena, după aproape doi ani de negocieri intense, un acord final asupra programului nuclear iranian, acord care să garanteze caracterul strict paşnic ale acestui program, în contrapartidă cu ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când sonda spaţială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto. După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto. „Întâlnirea” a fost considerată de specialişti principalul eveniment spaţial al anului 2015

* Tot într-o zi de 14 iulie și tot acum 5 ani, oamenii de ştiinţă de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunţat descoperirea unei noi particule subatomice numită „pentaquark” (sau pentacuarc). Existenţa acestui tip de particulă a fost prezisă încă din 1964 de fizicienii Murray Gell Mann şi George Zweig

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Transmisioniştilor Militari”; la 14.VII.1873 principele Carol a semnat un decret prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al Armatei române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare

– 1883: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Zirra (m. 1946)

– 1892: A murit actorul şi traducătorul Grigore Manolescu (n. 1857)

– 1897: S-a născut Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România); condamnată în 1960 la opt ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963 (m. 1981)

– 1900: S-a născut pictorul Mircea Teodorescu; spirit complex, îl interesau în egală măsură celelalte arte, în special muzica, dar şi ştiinţele exacte (m. 1971) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1904: S-a născut geologul Dan Giuşcă; cercetări privind elucidarea unor probleme privind geneza formaţiunilor geologice din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1924: S-a născut regizorul de film Lucian Bratu (m. 1998)

– 1932: S-a născut compozitorul şi muzicologul Theodor Drăgulescu (m. 2002)

– 1932: S-a născut sculptorul Gheorghe Iliescu-Călineşti, reprezentant al sculpturii avangardiste (m. 2002)

– 1932: A murit sculptorul Dimitrie Paciurea; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1873)

– 1939: A murit chimistul Neculai Costăchescu, considerat întemeietorul şcolii române de chimia combinaţiilor complexe; ca fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc, a deţinut portofoliul Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor în perioada 1928-1931; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1876)

– 1945: S-a născut Miruna Boruzescu, creatoare de costume de teatru şi film; soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu; stabiliţi în Franţa din 1975 (m. 2014) – 75 de ani

– 1947: S-a născut soprana Monica Teodorescu

– 1958: S-a născut Mircea Geoană, om politic social democrat; preşedinte al Senatului României (dec. 2008 – nov. 2011), preşedinte al Partidului Social Democrat (apr. 2005 – febr. 2010); senator PSD; fost ministru al afacerilor externe (2000-2004); candidat la alegerile prezidenţiale din 2009; președinte al Partidului Social Românesc, formațiune pe care a fondat-o în aprilie 2015; președintele Institutului Aspen România, o asociație non-profit; începând din luna octombrie a anului 2019, deține funcția de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție pe care o ocupă un român într-o organizație internațională

– 1958: S-a născut Dumitru Sechelariu, fost primar al Municipiului Bacău între anii 1996-2004 (m. 2012)

– 1960: S-a născut Mircea Dumitru, filosof și profesor; specializat în logica filosofică, filosofia limbajului, metafizica analitică a modalităţii; membru corespondent al Academiei Române din 2014 – 60 de ani

– 1965: A murit (la Londra) Matila Ghyka (Costiescu), ofiţer de marină, poet, romancier, matematician, istoric şi diplomat (n. 1881) – 55 de ani

– 1967: S-a născut Mădălina Manole, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi instrumentistă (m. 2010)

– 1967: A murit Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1974: A murit botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1897)

– 1987: A murit Mihail Fărcăşanu, jurist, scriitor (a publicat sub pseudonimul Mihail Villara) şi politician (a fost preşedinte al organizaţiei Tineretului Naţional Liberal între anii 1940 şi 1946); urmărit de autorităţi pentru acţiunile sale anti-comuniste, a reuşit să fugă din ţară în 1946, fiind ulterior condamnat la moarte în contumacie; s-a stabilit în Statele Unite; a fost primul director al Secţiei române a postului de radio „Europa Liberă” (la 14 iulie 1950 românii au putut asculta prima emisiune care le era destinată de acest post) (n. 1907)

– 1999: A murit Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii) (n. 1914)

– 1999: A murit Cornel Regman, critic şi istoric literar (n. 1919)

– 2002: A murit Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.romanianjewish.org dă ca dată a morţii 10.VII.2002

– 2008: A murit criticul muzical, violonistul şi profesorul Dan Scurtulescu (n. 1939)

– 2010: A murit Mădălina Manole, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi instrumentistă (n. 1967) – 10 ani

– 2017: A murit chimistul şi profesorul Victor Emanuel Sahini; intensă activitate ştiinţifică în domeniile chimiei fizice, spectroscopiei moleculare, chimiei fizice biologice, chimiei cuantice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, va interveni în cadrul unui eveniment online, ocazie cu care va vorbi despre rolul Acordului verde european în recuperarea blocului comunitar după epidemia de Covid-19

– Paris: Ceremonia prezidată de președintele Emmanuel Macron, cu ocazia sărbătorii naționale a Franței, înlocuind tradiționala paradă militară

– Varșovia: Reuniune ministerială privind libertatea de religie organizată de Polonia și Statele Unite (14 – 16 iul.)

– Viena: Raportul lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Haga, Olanda: În fața Curții Penale Internaționale se deschide procesul jihadistului malian, Al Hassan, pentru crime de război și crime împotriva umanității

-Haga, Olanda: Curtea Internațională de Justiție dă verdictul în cazul blocajului aerian din Qatar

– Teheran, Iran: Prezentare cotidiană de presă a Ministerului Sănătății cu privire la epidemia Covid-19

– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană publică un studiu trimestrial privind distribuirea creditului în zona euro

– Casablanca, Maroc: Termen în procesul unui actor care a „insultat islamul”

– La Rochelle, Franța: „Karaoke gigant” pe străzile orașului și tururi muzicale

– Baza de lansare Tanegashima, Japonia: Lansarea sondei Hope spre planeta Marte

– Milano: Săptămâna modei în versiune digitală, din cauza crizei coronavirusului (14 – 17 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Franceze; ziua căderii fortăreţei pariziene Bastilia (închisoare de stat din secolul al XV-lea, simbol al absolutismului regal), în 1789

– 1454: S-a născut poetul italian Poliziano (Angelo Ambrogini) (m. 1494)

– 1602: S-a născut Jules Mazarin, cardinal şi om politic francez; ca prim-ministru (1643-1661), a dus o politică externă abilă (Pacea din Westfalia – 1648 şi Tratatul de la Pirinei – 1659), consacrând hegemonia Franţei în Europa (m. 1661)

– 1817: A murit scriitoarea franceză Anne Louise Germaine De Staël (cunoscută sub numele de Madame de Staël); a prefigurat şi, în mare parte, direcţionat romantismul francez (n. 1766)

– 1824: S-a născut Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet și traducător maghiar (m. 1894)

– 1827: A murit fizicianul francez Augustin Jean Fresnel; a pus bazele opticii ondulatorii (1819) şi a explicat fenomenele de interferenţă, polarizarea luminii şi dubla refracţie (n. 1788)

– 1903: S-a născut scriitorul american Irving Stone (numele real: Irving Tennenbaum), maestrul romanului biografic (m. 1989)

– 1904: S-a născut Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură pe 1978 (m. 1991). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 21.XI.1902

– 1910: S-a născut William Hanna, regizor şi producător american de filme de animaţie; alături de Joseph Barbera (1911-2006), co-fondator şi co-preşedinte al studiourilor „Hanna Barbera” (înfiinţate în 1957); creatorul unor personaje ca Tom, Jerry sau Scooby Doo; Hanna şi Barbera au dominat industria americană a desenelor animate până la sfârşitul vieţii (m. 2001) – 110 ani

– 1913: S-a născut Gerald R. Ford, om politic conservator american; vicepreşedinte (1973-1974) şi preşedinte al SUA (1974-1977); a preluat funcţia supremă imediat după ce Richard Nixon a demisionat în urma scandalului Watergate (m. 2006)

– 1915: S-a născut horticultorul american Frederic Leon Hough; a fost iniţiatorul şi conducătorul echipei care a creat primele soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli; pomicultura românească a beneficiat din plin de sprijinul său direct – selecţii de pomi oferite ca fond de gene sau ca soiuri, documentaţie şi aparatură; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1993) – 105 ani

– 1918: S-a născut Ingmar Bergman, regizor suedez de film şi teatru, scenarist (m. 2007)

– 1919: S-a născut actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (născut Angiolino Joseph Pascal Ventura) (m. 1987)

– 1930: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Polly Bergen (numele la naştere: Nellie Paulina Burgin) (m. 2014) – 90 de ani

– 1939: S-a născut cântăreţul ceh de muzică pop şi folk Karel Gott (m. 2019)

– 1939: A murit Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (n. 1860)

– 1942: S-a născut (Francisco) Javier Solana (de Madariaga), fizician şi om politic socialist spaniol; cel de-al nouălea secretar general al NATO, din 1995 până în 1999, şi Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi de Securitate Comună în perioada octombrie 1999 – decembrie 2009

– 1954: A murit Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1922 (n. 1866)

– 1955: S-a născut basist englez Matthew Seligman, cunoscut pentru rolul jucat pe scena de new wave în anii ’80 şi ca membru al trupelor The Soft Boys şi The Thompson Twins; a colaborat cu vedete precum Morrissey, Tori Amos, Sinead O’Connor şi David Bowie (m. 2020) – 65 de ani

– 1968: A murit scriitorul rus Konstantin Paustovski (n. 1892)

– 2005: A murit Dame Cicely Mary Strode Saunders, asistentă medicală, medic, asistent social și scriitoare britanică; cunoscută pentru rolul ei în nașterea mișcării hospice, subliniind importanța îngrijirii paliative în medicina modernă (n. 1918) – 15 ani

– 2010: A murit Sir Charles Mackerras, dirijor de origine australiană (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (n. 1950)

– 2017: A murit romanciera franceză Anne Golon (nume real: Simone Changeux), autoarea seriei ”Angelique” (n. 1921)

Calendarul zilei – 13 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iulie 2020, 05:45 / actualizat: 13 iulie 2020, 8:55

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

* ora 13:00 – Ședinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

* ora 16:00 – Ședinţă în plen

-Învățământ, Cercetare

*Târgu Mureş: Astăzi, încep înscrierile la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

• Admiterea este în sistem online, la majoritatea specializărilor, dar la medicină, medicină dentară şi farmacie, examenul se va da scris, la sediul universităţii, în data de 26 iulie

– Juridic

* Dezbaterea cu tema „Semnătura electronică la etajul 2. Conservarea și verificarea înscrisurilor semnate electronic” este organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri JURIDICE PLATINUM și alți profesioniști. Dezbaterile sunt transmise LIVE online gratuit pe homepage JURIDICE. Înregistrarea video este rezervată membrilor. Invitați (ordine alfabetică):Natalia Butnaru, Legal manager CertSIGN, Av. Raluca Pușcas, Partner FILIP & COMPANY, Ioana Regenbogen, director juridic ING Amsterdan, sucursala România, Vasile Țiple, UiPath. Moderator:Jud. Mădălina Afrăsinie, Tribunalul București, Secția a VI-a civilă

* Târgu-Jiu: Judecătorii Tribunalului Gorj au amânat pentru astăzi pronunţarea soluţiei în dosarul în care fostul ministru al finanțelor, Darius Vâlcov, este acuzat de instigare la dare şi luare de mită – ora 12:00

– Cultură

* F-SIDES, primul cineclub românesc dedicat exclusiv filmelor făcute de femei și modurilor alternative de a privi și reprezenta feminități în cinematografie și societate, va începe cu filmul „The Holy Girl / La niña santa”, al cineastei argentiniene Lucrecia Martel. Având o frecvență bilunară, cineclubul se va desfășura la Spațiul M60 din București și va continua timp de 5 luni cu o serie de proiecții în grădinile de vară ale Bucureștiului. Pornind de la film ca instrument de reprezentare și dialog, F-SIDES își propune să construiască o platformă online și offline și un spațiu sigur de discuție și educație. Proiectul cultural este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

– S-a întâmplat într-o zi de 13 iulie

* Acum 246 de ani (1774) moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală patriarhală). În anul 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltâcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului (satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai ramână în biserica pustiită de acolo). În anul 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor” (după anumite procesiuni cu moaştele sale, în 1815 a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti, în 1827 a pus capăt secetei, iar în 1831 a înlăturat holera care se abătuse peste localnici)

* Acum 172 de ani (1848) o armată otomană de aproximativ 20.000 de oameni, în frunte cu Suleiman Paşa, sosea la Rusciuk (Ruse), gata să intervină în Ţara Românească. La data de 19/31 iulie, aceasta a trecut Dunărea, la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării” (13/25)

* Cu 114 ani în urmă (1906), pe baza Decretului Regal nr. 2777, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numea pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al „Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială”, muzeu care a funcţionat pe locul fostei Monetării a statului până în anul 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Şosea, actualul Muzeu al Ţăranului Român, (re)înfiinţat sub această titulatură pe 5 februarie 1990

* Acum 112 ani (1908) femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting -, apoi şi la înot, din 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor

* Se împlinesc 90 de ani (1930), de când, între 13 şi 30 iulie, s-a desfăşurat, în Uruguay, primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. În total, au existat 13 țări participante, dispuse în patru grupe numerice, ţara noastră făcând parte din cea de-a treia grupă. FIFA a ales ca loc de desfășurare ruguayul în urma conferinței de la Barcelona din data de 18 mai 1929. A fost ales statul sud-american deoarece naționala de fotbal și-a apărat cu succes titlul olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 1928, iar țara gazdă aniversa centenarul primei sale constituții. Toate meciurile s-au disputat în Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, stadionul special construit pentru acest turneu. Primul gol din istoria Campionatului Mondial a fost înscris de francezul Lucien Laurent, în minutul 19 al confruntării cu Mexic. Prima partidă a României s-a disputat împotriva echipei statului Peru, la 14 iulie 1930, pe stadionul Pocitos, în prezența a doar 300 de spectatori, tricolorii reușind să învingă cu scorul de 3-1. Ultima partidă a competiției s-a disputat la 30 iulie 1930, între două echipe din America de Sud: Uruguay și Argentina. Gazdele au triumfat cu scorul de 4-2 pe arena Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de când a fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice care a avut loc două zile mai târziu

* Acum 64 de ani (1956) apărea Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală. S-a generalizat învăţământul de şapte ani şi s-au înfiinţat noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când Republica Moldova a semnat, la Strasbourg, documentele de aderare la Consiliul Europei (CoE), devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei. Pe parcursul acestor ani, Moldova a semnat zeci de convenţii, care au avut o importanţă capitală pentru dezvoltarea legislaţiei naţionale şi armonizarea ei cu standardele europene în diverse domenii. Deși, parteneriatul dintre Republica Moldova (RM) şi Consiliul Europei a fost iniţiat încă la începutul anului 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adresat o scrisoare oficială Adunării Parlamentare a CoE (APCE) prin care a solicitat acordarea statutului de invitat special, ceremonia oficială de aderare a Republicii Moldova la CoE a avut loc la data de 13 iulie 1995

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Specialităţii Militare Război electronic”

– 1875: S-a născut pictorul Arthur Segal (m. 1944, la Londra, unde se stabilise) – 145 de ani. NOTĂ: Site-ul www.gallerya.ro dă naşterea la 13.III.1875

– 1885: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (m. 1959) – 135 de ani

– 1886: S-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1888

– 1901: S-a născut basul şi actorul Nicolae Secăreanu (m. 1992)

– 1905: S-a născut prozatorul George Acsinteanu (m. 1987) – 115 ani

– 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1839)

– 1924: S-a născut baritonul Octav Enigărescu (m. 1993)

– 1928: S-a născut scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (m. 2000)

– 1929: A murit Eusebie Mandicevschi (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (n. 1857, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1953: S-a născut compozitoarea şi profesoara Violeta Dinescu, stabilită (din 1982) în Germania

– 1957: A murit filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1967: S-a născut actorul Adrian Vâlcu

– 1972: S-a născut Gabriela Firea, realizatoare de emisiuni tv., publicistă, poetă şi politician; primar general al Municipiului Bucureşti din iunie 2016 (prima femeie primar a Capitalei)

– 1973: A murit Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (n. 1893)

– 1983: A murit prozatorul Liviu Bratoloveanu (n. 1912)

– 1997: A murit (la Haifa, Israel) criticul şi istoricul literar Eugen Luca (n. 1923)

– 2009: A murit soprana Ioana Nicola Ştirbei (n. 1920)

– 2011: A murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formației Sincron (n. 1940)

– 2018: A murit scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (n. 1964)

– 2018: A murit actorul de teatru și film Cornel(iu) Gârbea; cunoscut pentru activitatea de la Teatrul Mic din Bucureşti, precum şi pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate de către regizorul Sergiu Nicolaescu, mai ales în perioada dinainte de 1990 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Bruxelles: În cadrul relației post-Brexit, are loc o nouă întâlnire între negociatorii șefi Michel Barnier (din partea UE) și David Frost (din partea Marii Britanii) pentru discuții în format restrâns (13 – 17 iul.)

– Finlanda: Deschiderea frontierelor pentru vizitatori din țările europene cu cele mai puține cazuri de Covid-19

– Finlanda: Ridicarea măsurilor stricte din restaurante și baruri

– Erevan, Armenia: Expirarea stării de urgență

– Țara Galilor: Pub-urile, cafenelele şi restaurantele urmează să se redeschidă începând cu această dată, dar numai pentru servicii în aer liber

-Teheran, Iran: Prezentare cotidiană de presă a Ministerului Sănătății cu privire la epidemia Covid-19

– Washington: Reluarea execuțiilor federale, după o pauză de 17 ani, în urma anunțului făcut de președintele american, Donald Trump, de reluare a pedeapsei cu moartea și a refuzului Curții Supreme a Statelor Unite de a interveni în hotărârea Guvernului lui Trump

-Tunis, Tunisia: Justiția anunță verdictul în procesul utilizatorului de internet trimis în judecată pentru o parodie a Coranului

-Paris: Concert de solidaritate la Palais Garnier, cu ocazia deschiderii Opéra Bastille în iulie 1989 – ora locală 19:30 (13 – 14 iul.)

– Berlin: Turneu masculin de tenis, cu ușile închise (13 – 15 iul.)

– Uruguay: Sunt marcați 90 de ani de la crearea Cupei Mondiale de Fotbal (13 – 30 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Muntenegru; marchează ziua anului 1878 când Congresul de la Berlin a recunoscut Muntenegru ca cel de-al 27-lea stat independent din lume şi startul primei răscoale populare din Europa (în Muntenegru) împotriva Axei, în 1941

– 100 î.H.: S-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î.H., calendarul iulian (m. 44 î.H; asasinat) – 2120 de ani

– 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747 (n. ~1693)

– 1793: S-a născut poetul romantic englez John Clare (m. 1864)

– 1793: A murit (asasinat) Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (n. 1743)

– 1822: S-a născut astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, cel care a descoperit planeta Neptun (1846) (m. 1875). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 13 august 1822

– 1900: S-a născut George Lewis (nume la naștere: Joseph Louis Francois Zenon), muzician de jazz și clarinetist american (m. 1968) – 120 de ani

– 1921: A murit (la bordul transatlanticului „France”) fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1908; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (n. 1845)

– 1924: S-a născut tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (m. 2014)

– 1925: S-a născut Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (m. 2010) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actriţa britanică de film Patsy Byrne (m. 2014)

– 1933: S-a născut Piero Manzoni, pictor neo-avangardist italian (m. 1963)

– 1934: A murit etnologul german Robert Fritz Gräbner; a elaborat teoria „culturii complexe”, care a susţinut existenţa unor difuziuni între sferele culturii primitive; teoria sa a stat la baza formării şcolii de istorie etnografică în Europa (n. 1877)

– 1934: S-a născut scriitorul nigerian Wole Soyinka (dramaturg, poet şi romancier); Premiul Nobel pentru literatură pe 1986

– 1935: S-a născut Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, stabilită în SUA în 1976 (m. 2003) – 85 de ani

– 1940: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Sir Patrick Stewart – 80 de ani

– 1942: S-a născut actorul american Harrison Ford

– 1944: S-a născut Ernő Rubik, arhitect, designer şi profesor universitar ungar; a inventat, în 1974, celebrul „cub” care-i poartă numele, cel mai popular joc din anii ’80; Rubik a inventat numeroase alte jocuri

– 1951: A murit compozitorul austriac Arnold Schönberg; considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice; a compus marea parte a lucrărilor în Statele Unite ale Americii (n. 1874)

– 1954: A murit pictoriţa mexicană Frida Kahlo (n. 1907)

– 2004: A murit dirijorul german Carlos Kleiber (n. 1930)

– 2006: A murit comedianul şi actorul american de film Red Buttons (n. 1919)

– 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925)

– 2011: A murit compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (n. 1930)

– 2012: A murit Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (n. 1946)

– 2012: A murit producătorul american de film Richard Zanuck (n. 1934)

– 2012: A murit actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (n. 1976)

– 2014: A murit Nadine Gordimer, scriitoare de limbă engleză din Republica Africa de Sud; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1991 (n. 1923)

– 2014: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (n. 1930)

– 2015: A murit cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (n. 1951) – 5 ani

– 2017: A murit Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democrație și drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 (n. 1955)

Calendarul zilei – 12 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 12 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 12 iulie 2020, 10:44

EVENIMENTE INTERNE

– Sport

* În cadrul evenimentului de automobilism și motociclism Bucharest OnTrack Fest, defășurat într-o formulă nouă, adaptată necesităților asigurării măsurilor de siguranță a participanților și fără spectatori, se vor desfășura ceremonia de premiere și un cocktail în aer liber. La festivitatea de premiere avea loc mai multe evenimente paralele: o expoziție de pictură tematică a artiștilor pasionați de automobile și o prezentare de vinuri

– S-a întâmplat într-o zi de 12 iulie

* Se împlinesc 545 de ani (1475) de când, în faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare recunoştea suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, care se obliga să-l sprijine pe domnul Moldovei în lupta împotriva turcilor (printr-un act care a fost emis, la Buda, la 15 august)

* Acum 161 de ani (1859) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa Domnească nr. 276 de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naştere a statisticii oficiale în România. De acest moment îşi leagă numele şi doi eminenţi economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad

* Acum 19 ani (2001) Partidul Social Democrat, rezultat în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR, a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti

* Cu 14 ani în urmă (2006) a început criza din Orientul Mijlociu, când Hezbollahul şiit libanez (organizație politică și paramilitară islamică) a capturat doi soldaţi israelieni la frontiera israeliano-libaneză. Războiul din Liban din 2006, denumit şi „Războiul dintre Israel şi Hezbollah” (cunoscut în Liban ca „Războiul din iulie” şi în Israel ca „Al doilea război libanez”), a fost un conflict militar care a avut loc în Liban şi în nordul Israelului. Principalii participanţi au fost grupările paramilitare Hezbollah şi armata israeliană. Conflictul a început pe 12 iulie 2006 şi a continuat până când o încetare a focului ordonată de Organizaţia Naţiunilor Unite a intrat în vigoare la 14 august 2006, deşi în mod oficial s-a încheiat la 8 septembrie 2006, când Israelul a ridicat blocada navală impusă asupra Libanului

Aniversări – Comemorări

– Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– „Ziua Statisticianului”, instituită prin Hotărârea de Guvern 592/2002; se marchează în a doua duminică a lunii iulie (la 12.VII.1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa Domnească nr. 276 de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naştere a statisticii oficiale în România; de acest moment îşi leagă numele şi doi eminenţi economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad). NOTĂ: „Ziua mondială a statisticii” este marcată la 20 octombrie, o dată la cinci ani, începând din 2010

– 1797: A murit Ienăchiţă Văcărescu, istoric, filolog şi poet; în 1787 a tipărit „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii rumâneşti”, prima gramatică în limba română; autor, între altele, de dicţionare bilingve (român-german, german-român şi român-turc, turc-român) (n. 1740). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 11 iulie 1797

– 1848: A murit Ioan Barac (nume la naştere: Ioan Popovici), traducător (din limbile latină, maghiară şi germană) şi poet; a întemeiat (1837) primul periodic românesc din Braşov, Foaia duminicii (n. 1776). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C, 1995 dă moartea la 18.VII.1848

– 1882, 12/24: S-a născut matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, fiind primul ei rector (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1929)

– 1885: A murit generalul Mihail Christodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi (n. 1839) – 135 de ani

– 1887: A murit Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (n. 1805)

– 1905: A murit istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (n. 1863) – 115 ani

– 1909, 12/25: S-a născut Constantin Noica, filosof şi eseist; unul dintre cei mai erudiți gânditori români, „parcurgând aproape tot registrul filosofiei” (A. Dumitriu), de la gnoseologie, filosofia culturii, axiologie și antropologie filosofică la ontologie și logică; o contribuție capitală a adus în domeniul ontologiei și metafizicii; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1987). NOTĂ: Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000) menționează naşterea la 11/24.VII.1909

– 1925: S-a născut Radu Enescu, eseist, critic literar, filozof şi publicist (m. 1994) – 95 de ani

– 1927: S-a născut matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (m. 1990)

– 1930: S-a născut Janina Ianoşi (în acte: Jeanina-Maria Jánosi), traducătoare, eseistă şi profesoară; a tradus din limba rusă lucrări de estetică (Herzen, Bielinski, Cernîşevski, Dobroliubov, Pisarev ş.a.) şi literatură (Lev Tolstoi, Paustovski, Marina Ţvetaeva, Daniil Granin); soţia esteticianului Ion Ianoşi (m. 2017) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Alexandru Ivasiuc, prozator şi eseist (m. 1977)

– 1934: S-a născut (la Cahul, azi în Republica Moldova) interpreta de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky (Lucreţia) Marinescu (m. 2018)

– 1938: S-a născut actorul Jorj Voicu (m. 1991)

– 1943: S-a născut Radu F. Alexandru (numele la naştere: Radu Alexandru Feldman), prozator, dramaturg şi om politic (senator PD în legislaturile 1996-2000, 2000-2004; senator PDL 2008-2012)

– 1945: S-a născut Paula Ionescu, actriţă a Teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov (m. 2018) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Paul Ciuci, vocalist, chitarist şi compozitor, membru al trupei „Compact”

– 1957: S-a născut poeta şi prozatoarea Maria-Eugenia Olaru

– 1986: A murit actorul George Calboreanu (n. 1896)

– 1989: A murit agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905)

– 1995: A murit dirijorul Mircea Cristescu (n. 1928) – 25 de ani

– 1999: A murit scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (n. 1950)

– 2004: A murit lingvista Mioara Avram; specialistă în gramatică, ortografie şi lexicologie; redactor-responsabil la „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (n. 1932)

– 2007: A murit dirijorul Constantin Petrovici (n. 1927)

– 2010: A murit actriţa Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea ”Teleencicopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (n. 1938) – 10 ani

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Dimitrie Gavrilean (n. 1942)

– 2014: A murit Emil Bobu, fost înalt demnitar în perioada comunistă (n. 1927)

– 2017: A murit Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Polonia: Al doilea tur al alegerilor prezindețiale

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Kiribati (fostele Insule Gilbert); aniversarea proclamării independenţei – 1979

– Ziua Naţională a Republicii Democratice São Tomé şi Principe; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 45 de ani

– 1536: A murit preotul catolic Erasmus din Rotterdam (Erasmus Desiderius), umanist renascentist olandez; primul editor al „Noului Testament” în greacă/latină; unul din cei mai însemnați umaniști din perioada Renașterii și Reformei din secolele al XV-lea și al XVI-lea (n. 1466 sau 1469)

– 1675: S-a născut Evaristo Felice Dall’Abaco, compozitor, violonist și violoncelist italian (m. 1742) – 345 de ani

– 1682: A murit Jean Picard, preot şi astronom francez; a pus bazele astronomiei moderne în Franţa; a construit instrumente de observaţie necesare studiilor astronomice, realizând prima măsurătoare exactă a gradelor meridianului (n. 1620)

– 1730: S-a născut ceramistul englez Josiah Wedgwood, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă (m. 1795) – 290 de ani

– 1773: A murit Johann Joachim Quantz, flautist şi compozitor german (n. 1697)

– 1812: S-a născut Mirzä Fätäli Akhundov, prozator, dramaturg, filosof iluminist și om politic, întemeietorul literaturii realiste și al teatrului național azer (m. 1878)

– 1813: S-a născut Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (m. 1878)

– 1817: S-a născut Henry David Thoreau, poet, prozator, eseist, filosof şi naturalist american (m. 1862)

– 1850: A murit Robert Stevenson, inventator și inginer britanic; a inventat farurile și hidroforul, una dintre cele mai importante realizări ale sale fiind construirea Farului de la Bell Rock (n. 1772) – 170 de ani

– 1854: S-a născut George Eastman, inventator şi industriaş american; a realizat şi utilizat pentru prima oară, în 1878, plăcile de bromură gelatinoasă de argint în domeniul tehnicii fotografice; a inventat, în 1888, aparatul de fotografiat „Kodak”, iar în 1889 a brevetat filmul transparent de nitroceluloză; în 1892 a fondat „Eastman Kodak Company” (m. 1932)

– 1861: S-a născut Anton Arenski, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1906). NOTĂ: Unele surse (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/33497/Anton-Arensky) menţionează ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 30 iunie 1861

– 1876: S-a născut Max Jacob, scriitor, pictor și critic de artă francez; unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului (m. 1944)

– 1884: S-a născut Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian stabilit în Franţa (m. 1920)

– 1884: S-a născut, în Belarus, Louis B. Mayer, producător de film din „Epoca de Aur” a Hollywood-ului, cunoscut ca fiind directorul și co-fondatorul studioului Metro-Goldwyn-Mayer (m. 1957)

– 1892: S-a născut Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez; precursor al modernismului contemporan (m. 1942, ucis de soldaţii germani)

– 1895: S-a născut soprana norvegiană Kirsten Flagstad (m. 1962) – 125 de ani

– 1895: S-a născut arhitectul american Richard Buckminster; importante contribuţii în arhitectură (faimoasa „Casă Dymaxion” sau cupola geodezică), dar şi în alte domenii, ca matematica, filosofia sau religia (m. 1983) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Pablo Neruda (pseudonimul literar al lui Neftali Ricardo Reyes Basoalto), poet şi diplomat chilian; unul dintre cei mai importanţi poeţi latino-americani ai secolului XX; Premiul Nobel pentru literatură pe 1971 (m. 1973)

– 1910: A murit Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce (1863-1933), la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul primului război mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după al doilea război mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (n. 1877) – 110 ani

– 1913: S-a născut Willis Eugene Lamb, Jr., fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1955 pentru descoperiri privind structura fină a spectrului hidrogenului (m. 2008)

– 1925: A murit pictorul german Lovis Corinth; unul dintre cei mai importanţi şi influenţi reprezentanţi ai impresionismului german (n. 1858) – 95 de ani. NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 17.VII.1925

– 1925: S-a născut tenorul franco-australian Albert Lance (numele real, Lancelot Albert Ingram) (m. 2013) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Elias James Corey, chimist american de origine libaneză, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1990

– 1933: S-a născut Donald E. Westlake, unul dintre cei mai prolifici autori americani de romane poliţiste (m. 2008)

– 1934: S-a născut pianistul american Van Cliburn (numele real: Harvey Lavan Cliburn) (m. 2013)

– 1935: S-a născut Satoshi Ōmura, biochimist și profesor japonez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2015, împreună cu William C. Campbell, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici), alături de cercetătoarea chineză Youyou Tu, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva malariei – 85 de ani

– 1948: S-a născut Dušan Kovacevic, dramaturg şi scenarist sârb

– 1951: S-a născut Petru Bogatu, jurnalist, eseist, analist politic și scriitor din Republica Moldova, profesor la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (m. 2020)

– 1955: S-a născut Timothy Garton Ash, istoric, scriitor, eseist, jurnalist și profesor britanic – 65 de ani

– 1961: A murit Mazo de la Roche, scriitoare canadiană de limbă engleză (n. 1879)

– 1997: A murit François Furet, unul dintre cei mai de seamă istorici şi gânditori francezi contemporani (n. 1927)

– 1997: S-a născut Malala Yousafzai, tânără pakistaneză, cunoscută pentru activitatea şi spiritul militant privind probleme ale educaţiei şi ale societăţii islamice în general, în special discriminarea femeii. În 9 octombrie 2012, la 15 ani, a fost victima unei tentative de asasinat pus la cale de talibani, în momentul când fata se întorcea de la şcoală; ea a supravieţuit miraculos, devenind un simbol incontestabil pentru dreptul la educaţie. NOTĂ: La 10 octombrie 2014 Malalei Yousafzai i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace (pe care îl primeşte împreună cu Kailash Satyarthi) „pentru lupta împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”

– 2003: A murit Benny Carter, saxofonist şi compozitor american de jazz (n. 1907)

– 2011: A murit Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (n. 1925)

– 2013: A murit actorul indian de film Pran (nume complet: Pran Krishan Sikand) (n. 1920)

– 2017: A murit chitaristul și vocalistul Ray Phiri (nume complet: Raymond Chikapa Enock Phiri), legenda sud-africană a jazz-ului (n. 1947)

Calendarul zilei – 11 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 11 iulie 2020, 9:57

EVENIMENTE INTERNE

 – Sport

* Ediția 2020 a Bucharest OnTrack Fest, eveniment de automobilism și motociclism desfășurat într-o formulă nouă, adaptată necesităților asigurării măsurilor de siguranță a participanților și fără spectatori. Partea competițională va avea loc astăzi, la Academia Titi Aur, fără spectatori, iar ceremonia de premiere va avea loc duminică, 12 iulie, la un cocktail în aer liber. Noutățile acestui an sunt introducerea categoriei dedicate mașinilor electrice și hibride, precum și extinderea categoriei „Experți” la mașini moderne, fie ele de raliu, circuit, coastă, monoposturi sau prototipuri (11 – 12 iul.)

– S-a întâmplat într-o zi de 11 iulie

* Acum 592 de ani (1428) avea loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (din judeţul Neamţ), emisă de cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432)

* Cu 306 ani în urmă (1714) Dimitrie Cantemir (cărturar, umanist, domn al Moldovei/martie-aprilie 1693, 1710-1711) era ales membru al Academiei Regale Prusace de la Berlin, la propunerea filosofului german, Gottfried Wilhelm Leibniz, fiind desemnat șeful Secțiunii de orientalistică a acestui important forum știintific european. A fost primul turcolog şi arabist din lume, precum şi primul traducător al Coranului

* Se împlinesc 240 de ani (1780) de la apariția, în limba latină, a primei gramatici a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai

* Acum 219 ani (1801) astronomul francez, Jean-Louis Ponce (1761 – 1831), descoperea prima sa cometă, descoperire pe care a fost nevoit să o împartă cu conaţionalul său Charles Messier (1730 – 1817), care a observat-o cu o zi mai târziu. În următorii 27 de ani el a descoperit alte 36 de comete, mai multe decât oricare altă persoană din istorie

* În urmă cu 103 ani (1917), între 11/24.VII şi 1/14.VIII, a avut loc Bătălia de la Mărăşti, o puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandate de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, încheiată cu o importantă victorie împotriva armatei germane

* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când, în condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor). La data de 18 aprilie 1946, a fost adoptată hotărârea prin care Liga Națiunilor (creată la 10 ianuarie 1920) dispărea oficial, misiunea ei urmând a fi preluată de o nouă organizație internațională: Organizația Națiunilor Unite. Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor) a fost prima tentativă de înființare a unei organizații internaționale, cu scopul de a gestiona problemele de securitate colectivă și de a menține pacea la nivel mondial, după Primul Război Mondial

* Acum 26 de ani (1994) Yasser Arafat (1929-2004), şeful Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei din 1968, îşi stabilea reşedinţa în Gaza şi devenea conducătorul Autorităţii Naţionale Palestiniene. Arafat revenise în Teritoriile palestiniene cu câteva zile mai devreme, la 1 iulie, după 27 de ani de exil

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când a avut loc masacrul de la Srebenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul Războiului bosniac (martie 1992-noiembrie 1995). A fost cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial

Aniversări – Comemorări

– Sf. Benedict, abate, patron al Europei (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1909: A murit compozitorul Grigore Ventura (n. 1839)

– 1910: S-a născut Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (m. 1973) – 110 ani

– 1929: S-a născut solistul de operă (bas) și profesorul Constantin Gabor

– 1946: S-a născut Matei Cazacu, scriitor, eseist, istoric, medievist și scriitor francez originar din România, luptător pentru drepturile omului; stabilit în Franţa din 1973

– 1947: S-a născut Victor Surdu, de profesie inginer horticultor, a fost, între 1989 şi 1990, ministru al Agriculturii; între 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR); din 2001, era membru al PSD, iar din 2008, deputat de Neamţ (m. 2011)

– 1949: S-a născut Liliana Ursu, poetă, prozatoare şi traducătoare; din 1981 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca realizatoare de emisiuni culturale

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870) – 70 de ani

– 1955: S-a născut Mariana Buruiană, actriţă, traducătoare, scriitoare – 65 de ani

– 1955: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Dragomiroiu – 65 de ani

– 1956: S-a născut artistul vizual şi profesorul Petru Lucaci; preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2012-2016, 2016-2020)

– 1967: A murit Garabet Avakian, violonist şi profesor (n. 1908)

– 1973: A murit Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (n. 1913)

– 1980: A murit poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (n. 1908) – 40 de ani

– 1995: A murit Mihai Horia Botez, matematician român stabilit în SUA din 1987; ambasador al României în SUA în perioada noiembrie 1994 – iulie 1995 (n. 1940) – 25 de ani

– 1997: A murit pictoriţa Georgeta Năpăruş (n. 1930)

– 2002: A murit Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (n. 1930)

– 2010, 11/12: A murit actriţa şi profesoara Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea „Teleencicopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (n. 1938) – 10 ani

– 2011: A murit artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (n. 1947)

– 2019: A murit Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București; soţul actriței Carmen Stănescu (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Srebrenica, Bosnia și Herțegovina: Manifestări de marcare a 25 de ani de la preluarea Srebrenicei de către forțele sârbe bosniace, masacru în care au căzut victime peste 8.000 de musulmani

– Orlando, Florida, SUA: Redeschiderea pentru public a parcului tematic Disney World

– New York: Expirarea autorizației date de ONU de trecere a frontierelor siriene pentru ajutor umanitar

– Ouagadougou, Burkina Faso: Congresul de inaugurare al Mișcării Populare pentru Progres (MPP), în cadrul căruia urmează să fie numit drept candidat președintele Roch Marc Christian Kaboré

– Kinshasa, RD Congo: Sunt marcați 60 de ani de când statul secesionist Katanga, a fost proclamat la 11 iulie 1960, separându-se de noua țară independentă Republica Democrată Congo

– Yas Island, Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Începe un turneu de arte marțiale mixte (MMA), organizat de UFC – Ultimate Fighting Championship, cea mai mare empresă de arte marțiale mixte din lume (11, 15, 18 și 25 iul.)

– Chamonix, Franța: Campionatele Mondiale de Alpinism, organizate de Federația Internațională de Alpinism – IFSC (11 – 13 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987. NOTĂ: pe 12 octombrie 1999 s-a atins cifra de 6 miliarde de locuitori, iar pe 31 octombrie 2011, cifra de 7 miliarde

– „Ziua Mondială a Ciocolatei”, a fost declarată în 1995 ( – 25 de ani) de către francezi. Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia lui Joseph Fry, din Londra, în 1847. Ciocolata se folosea deja de mii de ani, însă sub altă formă; în 1519, conchistadorul Hernán Cortés a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită „chocolatl”

– Ziua Naţională a Mongoliei; aniversarea victoriei Revoluţiei populare mongole – 1921

– 1561: S-a născut Luis de Góngora (y Argote), poet şi dramaturg spaniol (m. 1627)

– 1593: A murit pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (n. ~1527)

– 1834: S-a născut pictorul american James Whistler (m. 1903). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.VII.1834

– 1846: S-a născut scriitorul francez Léon Bloy (m. 1917)

– 1885: S-a născut pictorul cubist francez Roger de La Fresnay (m. 1925) – 135 de ani

– 1915: S-a născut editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (m. 2001) – 105 ani

– 1916: S-a născut (în Australia) fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2002)

– 1920: S-a născut (la Vladivostok, Rusia) Yul Brynner, actor de film american; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (m. 1985) – 100 de ani. NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine ţigănească, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria, într-o carte din 1989 despre tatăl său că s-ar fi născut la 11 iulie 1920

– 1923: S-a născut soprana cehă Ludmila Dvořákova (m. 2015)

– 1925: S-a născut tenorul suedez Nicolai Gedda (m. 2017) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (m. 2002)

– 1927: S-a născut fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (m. 2007)

– 1928: S-a născut Marilyn Gist Farquhar, biolog, patolog și profesor american; intensă activitate în domenii precum: biologia celulară, patologia experimentală, nefrologie, endocrinologie, studiul celulelor sanvine, traficul membranelor și veziculelor intracelulare și reciclarea membranelor; din 1970 soția profesorului George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1995 (m. 2019)

– 1929: S-a născut bas-baritonul german Hermann Prey (m. 1998)

– 1930: S-a născut Harold Bloom, teoretician, critic și istoric literar, scriitor și profesor american (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Giorgio Armani, creator de modă şi întreprinzător italian

– 1937: A murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic (n. 1898)

– 1939: A murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879)

– 1948: S-a născut Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (m. 2008)

– 1950: S-a născut cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au pus bazele grupului de pop şi rhythm and blues american The Pointer Sisters (m. 2020) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Suzanne Vega, compozitoare, textieră şi interpretă americană

– 1959: S-a născut Richie Sambora, chitarist american (component al trupei Bon Jovi)

– 1974: A murit scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist; Premiul Nobel pentru literatură pe 1951 (n. 1891)

– 1989: A murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând shakespeariene (n. 1907)

– 2008: A murit Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (n 1908)

Calendarul zilei – 10 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 10 iulie 2020, 8:38

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat că, deși termenul de depunere a cererilor de sprijin sau de plată în campania 2020, pentru submăsurile 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite (sesiunile 1, 2, 3 și 4) și 15.1 Plăți pentru angajamente de silvomediu (sesiunile 1, 2 și 3) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), delegate către APIA, a fost 15 iunie, acestea pot fi depuse cu întârziere sau modificate doar în anumite condiții, până la această dată (inclusiv), cu o reducere a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul (pentru anul de angajament aferent lui 2020) de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie

– Învățământ, Cercetare

* Conform noului calendar privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 anunțat de Ministerul Educației, astăzi are loc repartizarea computerizată

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, are loc spectacolul „Giulia / Singură acasă” – adaptare după Dario Fo și Franca Rame, one woman show cu Angela Petrean Varjasi, regia Liana Didilescu – în Cartierul Micălaca

– S-a întâmplat într-o zi de 10 iulie

* Acum 302 ani (1718) era încheiat Tratatul de la Passarowitz (Pojarevac sau Pojarevăț), prin care Banatul şi Oltenia treceau în stăpânirea Imperiului Habsburgic (10/21)

* Cu 246 de ani în urmă (1774), prin Tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, Moldova şi Ţara Românească erau scutite de haraci (tribut) timp de doi ani, iar Rusia căpăta dreptul de a interveni în favoarea Principatelor la Înalta Poartă. Ca urmare a acestui Tratat, în anul următor, Austria primea, de la Turcia, Bucovina (10/21)

* Se împlinesc 95 de ani (1925) de când a fost creată agenţia sovietică de ştiri TASS – Agenţia Telegrafică a Uniunii Sovietice. Până în 1991 a avut statutul de agenţie de presă pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. Din 22 ianuarie 1992 a devenit ITAR-TASS – Agenţia Telegrafică de Informaţii a Rusiei – Agenţia Telegrafică a Ţărilor Suverane

* Cu 58 de ani în urmă (1962) a fost lansat, de la Centrul Spaţial Cape Canaveral (SUA), primul satelit de telecomunicaţii, „Telstar” (1), care a făcut posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic. Fiind primul obiect lansat în spaţiu de o companie privată (AT&T), satelitul Telstar 1 a fost realizat prin colaborarea dintre companiile private AT&T, Bell Telephone Laboratories şi agenţiile de stat NASA, poşta britanică şi cea franceză, care încheiaseră un acord pentru fabricarea unui satelit experimental menit să realizeze pentru prima oară transmisii de date, telefonie, televiziune peste Oceanul Atlantic. Telstar 1 a transmis primele imagini de televiziune a doua zi, 11 iulie 1962, dar acestea nu au fost publice, fiind doar pentru a testa sistemul (aceste prime imagini fiind de fapt un steag american care flutura în bătaia vântului), transmisia fiind făcută din S.U.A. în Franţa. Peste aproximativ două săptămâni (23 iulie 1962), au fost efectuate primele transmisii ce au fost văzute pentru prima oară în istorie de milioane de telespectatori de pe cele două maluri ale Atlanticului. În seara zilei de 12 iulie 1962, Telstar 1 a făcut şi primele transmisii telefonice, de date şi chiar de fax transatlantice din istoria umanităţii. Deşi nu mai este funcţional, Telstar 1 se învârte încă în jurul Terrei

* Acum 44 de ani (1976) avea loc catastrofa ecologică din localitatea italiană Seveso, provocată de emanaţiile de gaze otrăvitoare provenite de la întreprinderea „Icmesa”. Gravitatea accidentului (unii l-au comparat ca efect chiar cu explozia de la Hiroshima) a determinat Consiliul Europei să emită aşa-numita Directivă Seveso, prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea şi stocarea a circa 80 de substanţe considerate foarte periculoase. În 1982 a fost adoptată prima Directivă Seveso, iar la 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului, aşa-numita Directivă Seveso II

Aniversări – Comemorări

– 1819, 10/22: S-a născut Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (m. 1875)

– 1862: S-a născut (la Storojineţ, azi în R. Moldova) Tudor Flondor, compozitor, violonist, dirijor şi om politic (m. 1908)

– 1872: S-a născut Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (m. 1930)

– 1873: S-a născut geologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (m. 1944)

– 1888: S-a născut arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (m. 1944)

– 1893: S-a născut Anton Crihan (la Sângerei, jud. Bălţi, azi în R. Moldova), avocat, economist, politician, profesor și publicist; fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire; membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (m. 1993). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 12 iulie 1893

– 1903, 10/23: S-a născut Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (m. 1973). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea la 23.VII.1903

– 1914, 10/23: A murit istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1874)

– 1920: S-a născut inginerul Teodor Oroveanu; specialist în mecanica fluidelor; aplicaţii în domeniul industriei petrolului; a introdus metode moderne de calcul al conductelor pentru petrol, produse petroliere şi gaze, inclusiv metode de optimizare, folosind pentru prima dată în România calculatoarele; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2005) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (m. 2006) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictorul Florin Niculiu (m. 1997)

– 1929: S-a născut Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (m. 2018)

– 1932: S-a născut medicul şi profesorul Ioan Puşcaş, unul dintre marii specialişti români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă descoperirea (în 1973) Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului, dar şi introducerea, în anii 80 ai secolului XX, a videoendoscopiei optice şi electronice în România (m. 2015)

– 1949: S-a născut Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din București vreme de trei decenii (m. 2017)

– 1951: S-a născut Vasile Şeicaru, autor şi interpret de muzică folk

– 1952: S-a născut Mădălin Voicu, dirijor şi violonist (fiul renumitului violonist Ion Voicu); deputat din partea Partidei Romilor (1996-2000), a PDSR – Partidul Democraţiei Sociale din România şi din partea PSD

– 1960: A murit Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (n. 1883) – 60 de ani

– 2002: A murit Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică (n. 1920)

– 2003, 10/11: A murit prozatorul, publicistul şi traducătorul Florin Bănescu (n. 1939)

– 2007: A murit Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1920)

– 2017: A murit prozatorul, eseistul, publicistul și scenaristul Augustin Buzura; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; fondator şi conducător (1990-2003) al Fundaţiei Culturale Române, apoi al Institutului Cultural Român (2003-2004); fondator al revistei „Cultura”; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Videoconferință a ministrilor economiei și finanțelor din cadrul UE

– Singapore: Alegerile generale aflate sub control sanitar strict în orașul-stat ce se luptă cu epidemia Covid-19

– Maroc: Încetarea stării de urgență sanitare și ridicarea măsurilor de izolare, în vigoare de la mijlocul lunii martie

– Ankara: Reluarea procesului a 18 studenți în cazul marșului LGBT

– Yamanashi, Japonia: Închiderea traseelor de alpinism de pe muntele Fuji, timp de două luni

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Arhipelagului Bahamas; aniversarea proclamării independenţei – 1973

– 1099: A murit (la Valencia) El Cid (Rodrigo Diaz de Bivar), erou naţional spaniol; devenit personaj de legendă, a inspirat, de-a lungul timpului, numeroşi poeţi şi dramaturgi (n. 1043). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1096

– 1509: S-a născut Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (m. 1564)

– 1830: S-a născut Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (m. 1903) – 190 de ani

– 1835: S-a născut compozitorul polonez Henryk Wieniawski (m. 1880) – 185 de ani

– 1851: A murit Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (n. 1787)

– 1863: A murit Clement Clarke Moore, poet, pastor și profesor american (n. 1779)

– 1871: S-a născut Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (m. 1922)

– 1879: S-a născut chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (m. 1958)

– 1882, 10/11: S-a născut Riccardo Pick-Mangiaglli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (m. 1949)

– 1884: A murit egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1810)

– 1888: S-a născut (în Volos, Grecia) pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit „pictura metafizică” (m. 1978). NOTĂ: Site-ul www.giorgio-de-chirico.com dă naşterea la 7.VII.1888

– 1888: S-a născut Toyohiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (m. 1960)

– 1895: S-a născut Carl Orff, compozitor, dirijor, muzicolog şi pedagog german (m. 1982) – 125 de ani

– 1897: S-a născut actorul american de film John Gilbert; un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (m. 1936). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1895 sau 1899

– 1902: S-a născut Nicolás Guillén (numele real: Nicolás Cristóbal Guillén Batista), poet, jurnalist şi activist politic afro-cubanez; este considerat poetul naţional al Cubei (m. 1989)

– 1903: S-a născut mezzosoprana italiană Ebe Stignani (m. 1974)

– 1919: S-a născut scriitorul francez Pierre Gamarra (n. 2009)

– 1920: S-a născut Owen Chamberlain, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1959, împreună cu Emilio Segrè, pentru descoperirea antiprotonului (m. 2006) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictorul francez Bernard Buffet (m. 1999)

– 1929: S-a născut George Clayton Johnson, scriitor american de SF (m. 2015)

– 1941: A murit Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (n. 1885)

– 1942: S-a născut Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (m. 2010)

– 1980: S-a născut cântăreaţa americană Jessica Simpson – 40 de ani

– 1989: A murit actorul american Mel Blanc, vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, Daffy Duck, Porky Pig ş. a.), poreclit şi „omul cu 1000 de voci” (n. 1908)

– 1996: A murit pictorul elveţian Ferdinand Gehr (n. 1896)

– 1999: A murit politologul german Theodor Eschenburg; a jucat un rol-cheie în constituirea Republicii Federale Germania după înfrângerea nazismului în 1945 (n. 1904)

– 2005: A murit scriitorul britanic A. J. Quinnell (n. 1940) – 15 ani

– 2011: A murit dansatorul şi coregraful francez Roland Petit (n. 1924)

– 2013: A murit muzicianul francez André Verchuren, supranumit „regele acordeonului” (n. 1920)

– 2015: A murit Omar Sharif (nume la naştere: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (n. 1932) – 5 ani

– 2015: A murit tenorul canadian Jon Vickers (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (n. 1924)

Calendarul zilei – 9 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 9 iulie 2020, 10:26

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – În cadrul proiectului „Teatru la fereastră”, are loc „Bagajul cu oameni”, după „The search for signs of intelligent life in the universe” de Jane Wagner, traducerea Matei Ioan Rotaru, dramatizarea Diana Ioana Licu, one woman show cu Diana Ioana Licu – în Cartier Micălaca

* Târgu-Mureş: Compania „Liviu Rebreanu” a Teatrului Naţional Târgu-Mureş prezintă la Teatrul de Vară (Piaţa Trandafirilor nr. 40) două reprezentaţii a îndrăgitei comedii “Take, Ianke şi Cadâr” de Victor Ion Popa, în regia lui Nicu Mihoc. Evenimentele vor avea loc joi, 9 iulie, de la ora 20:00, respectiv joi, 16 iulie, de la ora 20:00

– S-a întâmplat într-o zi de 9 iulie

* Se împlinesc 500 de ani (1520), de la menţionarea, pentru prima dată, a unei „hotărnicii”, care se referea la fixarea hotarului dintre Țara Românească și Transilvania, în zona din nordul Olteniei

* În urmă cu 204 ani (1816) avea loc proclamarea independenţei Provinciilor Unite de la Río de la Plata (în 1810 băştinaşii au început lupta armată antispaniolă). În anul 1826 Provinciile Unite şi-au luat numele de Republica Federativă Argentina

* Cu 143 de ani în urmă (1877) se desfăşura prima ediţie a turneului de tenis de la Wimbledon (Marea Britanie). Primul câştigător a fost Spencer Gore, într-o dispută cu numai 22 de jucători, în faţa a 200 de spectatori. Acum, acest turneu se numără printre cele 4 mari turnee de tenis, alături de cele de la Roland Garros, Flashing Meadow şi Australian Open. O trăsătură definitorie a Wimbledon-ului este că jocurile se desfăşoară pe gazon

* Acum 104 ani (1916) avea loc fondarea Conmebol sau CSF (CONfederación sudaMEricana de FútBOL – Confederaţia Sudamericană de Fotbal), corpul administrativ al fotbalului în majoritatea ţărilor Americii de Sud, la iniţiativa uruguayanului Héctor Rivadavia Gómez. Argentina, Uruguay, Brazilia şi Chile au fost ţările fondatoare, mai târziu alăturându-li-se Paraguay (1921), Peru (1925), Bolivia (1926), Ecuador (1927), Columbia (1936) şi Venezuela (1952). Astăzi, Conmebol face parte din FIFA şi se ocupă de organizarea tuturor activităţilor de fotbal la nivel profesionist din ţările menţionate

* În urmă cu 73 de ani (1947) Consiliul de Miniştri al ţării hotăra să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite declaraţia de intrare a României în forul mondial şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite. Cererea adresată de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiaşi an. România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14.XII.1955

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când a fost citit, la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash (mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate). Iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein, declaraţia fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri (18 aprilie 1955). Mişcarea Pugwash va fi creată abia în iulie 1957, în cadrul unei conferinţe ţinute în localitatea canadiană care a dat numele mişcării. În anul 1995, mişcării Pugwash şi preşedintelui ei, britanicul de origine poloneză Joseph Rotblat, le-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Pace

* Cu 9 ani în urmă (2011), Sudanul de Sud a devenit în mod oficial stat independent, după 37 de ani de război civil

Aniversări – Comemorări

– Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1887: S-a născut cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română” din Bucureşti, printre ai cărei membri fondatori se numără (m. 1963)

– 1893: S-a născut Octavian Beu, muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat (m. 1964)

– 1900: S-a născut lingvistul Alexandru Graur; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988) – 120 de ani

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Tatiana Nicolescu, critic şi istoric literar, traducătoare şi profesoară; studii dedicate scriitorilor ruşi şi sovietici; în prezent locuieşte în Italia, la Milano

– 1924: S-a născut compozitorul Sergiu Sarchizov; între anii 1953 şi 1956 a fost şeful Serviciului de creaţie muzicală din Radiodifuziunea Română (m. 2003)

– 1926: S-a născut acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (m. 1989)

– 1933: A murit istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1841)

– 1943: S-a născut Margareta Pâslaru, interpretă, compozitoare și textieră de muzică uşoară și populară, actriţă, regizor artistic, producătoare, scenaristă, scriitoare, realizatoare de radio şi TV

– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară Angela Similea

– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mirabela Dauer

– 1968: S-a născut Daniel Iordăchioaie, solist vocal, compozitor şi autor de versuri

– 1978: A murit compozitorul Zoltán Aladár (n. 1929)

– 1988: A murit lingvistul Alexandru Graur; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1989: A murit Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969 (n. 1915)

– 2018: A murit Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Are loc anunțarea noului președinte al Eurogrup

– Washington: Șeful Pentagonului Mark Esper și șeful Statului Major American, Mark Milley, sunt audiați de Congresul Statelor Unite ale Americii

– Zeralda, Algeria: Congresul extraordinar al Frontului Forțelor Socialiste (FFS), cel mai vechi partid de opoziție algerian (9 – 10 iul.)

-Lyon, Franța: Peste 120 de șoferi Uber solicită tribunalului industrial o reclasificare a relației lor contractuale în munca salarizată

-Paris: Filarmonica din Paris susține primul concert de la începutul epidemiei de coronavirus

– Paris: Săptămâna modei pentru bărbați, desfășurată online din cauza epidemiei de Covid-19 (9 – 13 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Sudanul De Sud; aniversarea proclamării independenţei – 2011

– 1441: A murit pictorul flamand Jan Van Eyck (n. 1395)

– 1834: S-a născut poetul Jan Neruda, unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai realismului ceh (m. 1891)

– 1850: A murit Zachary Taylor, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în perioada martie 1849 – iulie 1850 (n. 1784) – 170 de ani

– 1856, 9/10: S-a născut Nikola Tesla, inventator american de origine croată; lucrări în domeniul electrotehnicii şi al radiotehnicii; a proiectat centrala electrică de pe Niagara (m. 1943). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 28 iunie 1856

– 1858: S-a născut Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (m. 1942)

– 1879: S-a născut compozitorul italian Ottorino Respighi (m. 1936)

– 1880: A murit Paul Broca, medic și anatomist francez (n. 1824) – 130 de ani

– 1894: S-a născut americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1947) (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1894

– 1894: S-a născut Piotr Leonidovici Kapița, fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson; considerat părintele bombei nucleare sovietice (m. 1984)

– 1901: S-a născut scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” ca cea mai prolifică scriitoare din lume în secolul XX (m. 2000)

– 1911: S-a născut fizicianul american John Archibald Wheeler; a adus contribuţii în fizica nucleară, electrodinamică şi optică, în teoria relativităţii generale şi gravitaţie; a fost unul dintre creatorii armei nucleare americane (m. 2008)

– 1924: S-a născut organistul francez Pierre Cochereau (m. 1984)

– 1926: S-a născut Ben Roy Mottelson, fizician danez de origine americană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater, pentru contribuțiile la demonstrarea teoriilor lui Rainwater privind structura nucleilor atomici

– 1932: A murit King Camp Gillette, inventator şi manufacturier american, cel care a realizat primele lame de ras; în 1901 a înfiinţat, împreună cu W. E. Nickerson, compania „Gillette”, prima producătoare din lume de lame de bărbierit; producţia a început în 1903, patentul invenţiei fiind obţinut în 1904 (n. 1855)

– 1933: S-a născut neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (m. 2015)

– 1937: S-a născut David Hockney, pictor, fotograf şi scenograf britanic

– 1938: S-a născut actorul american Brian Dennehy (m. 2020)

– 1956: S-a născut Tom Hanks, actor, regizor şi producător american de film

– 1962: A murit Georges Bataille, antropolog, bibliotecar, critic literar, eseist, filosof și scriitor francez (n. 1897)

– 1974: A murit Earl Warren, jurist şi om politic american; şef al Curţii Supreme (din 1953), a impus (în 1954) votarea unei hotărâri care condamna segregaţia rasială în şcoli; a prezidat, între anii 1963 şi 1964, Comisia care a anchetat asasinarea preşedintelui SUA John F. Kennedy (n. 1891)

– 1990: A murit pianista şi profesoara franco-elvețiană Hélène Boschi (n. 1917) – 30 de ani

– 2002: A murit actorul american de film Rod Steiger (n. 1925)

– 2011: A murit cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (n. 1937)

– 2016: A murit jurnalistul american Sydney Schanberg; a câştigat premiul Pulitzer pentru relatările despre căderea regimului din Cambodgia şi Khmerii Roşii (n. 1934)

– 2019: A murit miliardarul filantrop american Ross Perot; unul dintre pionierii industriei de servicii IT; a fondat „Electronic Data Systems” în 1962, a pus bazele companiei „Perot Systems Corp”, în 1988 (n. 1930) – 1 an

– 2019: A murit Rip Torn (nume real: Elmore Rual Torn, Jr.), actor american de film și teatru; star al serialului „The Larry Sanders Show” (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 8 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 8 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 8 iulie 2020, 9:28

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – la Teatrul de Vară al Centrului Cultural Județean, Str.George Barițiu nr. 16, în cadrul proiectului „Grădina cu teatru”, are loc spectacolul „Să ne cunoaștem mai bine” – scenariu colectiv, regia: Cristian Ban

– S-a întâmplat într-o zi de 8 iulie

* Acum 628 de ani (1392) era menţionată prezenţa monedelor emise de Ţara Românească în Pera Constantinopolului, fiind atestată, astfel, circulaţia monedei româneşti în comerţul sud-est european

* Cu 523 de ani în urmă (1497) navigatorul şi exploratorul portughez Vasco da Gama (1469-1524) începea prima călătorie pe mare din Europa (Belem/Lisabona) până în India, înconjurând Africa, şi deschidea, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia

* În urmă cu 311 ani (1709) a avut loc Bătălia de la Poltava (astăzi, în Ucraina), care a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei într-una dintre cele mai celebre bătălii ale Marelui Război al Nordului. Este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor. NOTĂ: Unele surse menţionează şi stilul vechi – 27 iunie 1709

* Acum 309 ani (1711), între 8 şi 12 iulie, a avut loc Bătălia de la Stănileşti pe Prut. Forţele ruso-moldovene au fost încercuite de turci, iar ţarul Petru I a fost constrâns să semneze pacea la Vadu Huşilor. A luat sfârşit domnia lui Dimitrie Cantemir în Moldova, începută la 23.XI.1710. Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilierul apropiat al ţarului

* În urmă cu 151 de ani (1869) la Timişoara a fost inaugurată prima linie de tramvai cu cai din ţară, de 6 kilometri lungime. Astfel, Timişoara devenea primul oraş din ţară şi al cincilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun

* Acum 131 de ani (1889) apărea primul număr al prestigiosului cotidian american „The Wall Street Journal”, unul dintre cele mai importante ziare economice şi financiare din lume. A fost fondat de compania Dow, Jones & Company, înfiinţată în 1882, de reporterii financiari Charles Dow şi Edward Jones, cărora li s-a alăturat şi Charles Bergstresser. Împreună au pus bazele unei bănci de date în domeniul afacerilor. Primul buletin cu informaţii financiare a fost editat într-un mic birou din subsolul unui magazin de dulciuri de pe Wall Street nr. 15, din New York şi era destinat, iniţial, unui grup restrâns de abonaţi. Ziarul a apărut prima dată în anul 1883, sub numele de „Customers’ Afternoon Letter”, din 1889, fiind redenumit „The Wall Street Journal”

* Acum 44 de ani (1976) Comitetul Politic (înfiinţat în 1972) al Partidelor Creştin Democrate din ţările Pieţei Comune (azi, Uniunea Europeană) adopta, la Luxemburg, statutul Partidului Popular European (PPE), primul preşedinte ales fiind Leo Tindemans (1922-2014). În 1978, a avut loc primul congres al PPE, în cadrul căruia a fost adoptat programul politic. Şi la Bucureşti a avut loc un Congres al formaţiunii, în perioada 17 – 18 octombrie 2012. Partidul Popular European, în prezent condus de Joseph Daul, este o federaţie a partidelor creştin democrate membre, asociate sau candidate ale Uniunii Europene. Din România sunt afiliate la PPE Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

* Se împlinesc 10 ani (2010) de când un avion experimental propulsat de energie solară a stabilit un record mondial și a făcut istorie, după ce a zburat încontinuu timp de 26 de ore (inclusiv pe timp de noapte), aterizând în siguranță pe un aerodrom elvețian. Cea mai grea încercare a fost ca avionul cu o persoană la bord să zboare și noaptea, dar s-a dovedit că ziua bateriile au acumulat suficientă energie. Aparatul avea o anvergură a aripilor de 63 metri, o lungime de 22 de metri și o greutate 1.600 de kilograme, dispunea de baterii care cântăreau jumătate de tonă, de patru motoare electrice și de aproximativ 12.000 de celule solare, iar viteza medie de zbor a fost 70 km/h. Pilotul Andre Borschberg a decolat cu avionul Solar Impulse pe 7 iulie și a aterizat la Payerne, în Elveția, joi, 8 iulie. După ce a zburat 14 ore pe lumină, bateriile s-au încărcat suficient încât avionul să poată zbura și noaptea. După câțiva ani, în iulie 2016, o versiune perfecționată, Solar Impulse 2, avea să finalizeze un istoric înconjur al Pământului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– „Ziua Transportului Public Timişorean”, stabilită de Consiliul Local în 2011; la 8 iulie 1869, în Timişoara se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric (6 km); Timişoara devenea astfel primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai

– 1885, 8/21: A murit (la Atena) Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839) – 135 de ani

– 1891: S-a născut Constantin Motăş, zoolog, biolog, ecolog; ca profesor la Facultatea de Agronomie din Iaşi, a ţinut primul curs de hidrobiologie şi piscicultură din România; împreună cu S. Karaman şi P. C. Chapuis, a pus bazele unei noi discipline – freatobiologia, ştiinţa care studiază organismele din apele freatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1980)

– 1903: S-a născut Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (m. 1978)

– 1907: S-a născut pictorul Petre Abrudan; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii transilvănene (m. 1979)

– 1910: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (m. 1973) – 110 ani

– 1914: S-a născut Elvira Micoş, pictor, gravor și scenograf (m. 2014)

– 1926: S-a născut Constantin Romaşcanu, compozitor, dirijor de cor, organist şi profesor; a înfiinţat şi dirijat orchestra simfonică a studenţilor Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie a Conservatorului „C. Porumbescu” din Bucureşti (1967-1982)

– 1933: S-a născut actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete; artist păpuşar la Teatrul „Ţăndărică” între anii 1950 – 1997; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu; a colaborat cu Radiodifuziunea Română la emisiunea „Teatru la microfon” şi la „Teatrul Radiofonic” (1959 – 1985), a avut emisiunea „Povestiri pe degete” la Televiziunea Naţională (seriale cu păpuşi, 1958 – 1980); apreciată profesoară universitară de Arta Teatrului de Păpuşi în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actual UNATC

– 1941: S-a născut poeta Angela Marinescu (a folosit şi pseudonimul Basaraba Matei; numele real este Basaraba-Angela Marcovici)

– 1942: S-a născut Şerban Foarţă, poet, eseist şi traducător (în special din poezia franceză modernă)

– 1948: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Popescu, unul dintre întemeietorii grupării „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1954: S-a născut pictorul Ioan Burlacu

– 1955: S-a născut actriţa de teatru şi film Mihaela Mitrache (m. 2008) – 65 de ani

– 1956: A murit prozatorul Damian Stănoiu, reprezentant de seamă al genului umoristic; călugăr timp de aproape douăzeci de ani (n. 1893)

– 1959: A murit (în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) scriitorul creştin, moralist și naționalist Vasile Militaru, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă, a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (n. 1886)

– 1960: S-a născut dirijorul Ion Marin; stabilit în Austria, din 1986; colaborează, în prezent, cu orchestre renumite din întreaga lume; a creat „Cantus Mundi”, cel mai modern program de integrare şi de luptă împotriva discriminării în rândul copiilor, și programul „Simfonia Mundi”, care se bazează pe instrumente; fiul fondatorului corului de cameră „Madrigal”, Marin Constantin – 60 de ani

– 1962: A murit compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu (n. 1899)

– 1968: A murit Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (n. 1904)

– 1984: A murit (la Nisa, Franţa) George Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász), cunoscut fotograf, sculptor şi cineast francez de origine maghiară din România (n. 1899, la Braşov). NOTĂ: Pe site-ul www.foto-magazin.ro decesul este trecut la 7.VII.1984

– 1994: A murit George Hanganu, istoric literar şi comparatist (n. 1914)

– 2009: A murit etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1921)

– 2011: A murit inginerul Emanuel Diaconescu, întemeietor al şcolii doctorale sucevene în inginerie mecanică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1944)

– 2013: A murit Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (n. 1931)

– 2014: A murit creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (n. 1917)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, prezintă planul de integrare a sectorului inteligent al blocului de la Bruxelles

– Bruxelles: Cancelarul german, Angela Merkel, prezintă Parlamentului European programul președinției germane a UE

– Washington, D.C.:  Președintele mexican, Andrés Manuel López Obrador, va avea întrevederi cu președintele american Donald Trump (8 – 9 iul.)

-Paris: Deputații  francezi examinează extinderea măsurilor controversate de combatere a terorismului

– Londra:Premierul britanic Boris Johnson răspunde la întrebările săptămânale adresate de către Parlamentul britanic

– Londra: Ministrul britanic al finanțelor, Rishi Sunak prezintă o actualizare a planurilor sale economice pe timpul  crizei sanitare

– New York: Directorul general adjunct al FMI, Mitsuhiro Furusawa, și președintele Băncii Asiatice pentru Dezvoltare (BAD), Masatsugu Asakawa, vor susține o serie de discursuri live la webinarul „Instituțiile financiare internaționale în era Covid-19”, găzduit de Școala de Business Columbia, din cadrul Unversității Columbia

-Stuttgart, Germania: Compania Daimler organizează Adunarea Generală Anuală online

– Geneva: Termen limită pentru depunerea candidaturilor pentru președinția Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

– Payerne, Cantonul Vaud, Elveția: Manifestări de marcare a 10 ani de la încheierea primului zbor non-stop de 26 de ore al aeronavei experimentale Solar Impulse, alimentată cu energie solară

– Conakry, Guineea: Opoziția solicită reluarea manifestațiilor împotriva puterii, amânate din cauza epidemiei de Covid-19

– New York: „MLS Is Back”, turneu cu ușile închise al Campionatului de fotbal din America de Nord (MLS) (8 iul. – 11 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1621: S-a născut fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (m. 1695)

– 1695: A murit Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a construit primul ceas cu pendul (1657) şi a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (n. 1629) – 325 de ani

– 1784: A murit Torbern Olof Bergman, chimist și mineralog suedez, cunoscut pentru lucrarea sa din 1775 “Disertație despre Atracțiile Elective”, conținând cele mai cuprinzătoare tabele despre afinitatea chimică publicate vreodată (n. 1735)

– 1822: A murit poetul englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (n. 1792)

– 1831: S-a născut farmacistul american John Pemberton, inventatorul băuturii răcoritoare „Coca-Cola” (m. 1888)

– 1838: S-a născut contele german Ferdinand von Zeppelin, inventatorul dirijabilului (în perioada 1900-1917 a construit peste 50 de dirijabile rigide); este primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor (m. 1917)

– 1839: S-a născut John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (m. 1937)

– 1890: S-a născut scriitorul Walter Hasenclever, unul dintre principalii exponenţi ai expresionismului german (m. 1940; s-a sinucis) – 130 de ani

– 1892: S-a născut scriitorul englez Richard Aldington; reprezentant de seamă al curentului imagist (m. 1962)

– 1894: S-a născut cineastul italian Carlo Ludovico Bragaglia, prolific realizator în special de comedii (m. 1998)

– 1900: S-a născut George Antheil, compozitor şi pianist american (m. 1959) – 120 de ani

– 1902: S-a născut lingvistul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limba şi literatura română; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1996)

– 1903: S-a născut pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (m. 1984)

– 1930: S-a născut Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (m. 2014) – 90 de ani

– 1930: A murit filologul german Gustav Weigand; în 1893 a înfiinţat, la Leipzig, Institutul pentru Studiul Limbii Române, care a fost, până la izbucnirea primului război mondial, cel mai important centru ştiinţific din străinătate pentru studiul limbii române; Weigand a fost şi primul lingvist care a cercetat, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români; el a impus în lumea ştiinţifică şi folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea limitativă de „macedonean”; membru corespondent străin al Academiei Române (1892) (n. 1860) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Michael Metzeltin, lingvist și profesor austriac, personalitate de prim rang în domeniul filologiei romanice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2004

– 1949: A murit Riccardo Pick – Mangiagalli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (n. 1882)

– 1951: S-a născut Anjelica Huston, actriţă americană de film şi prezentatoare de modă; câștigătoare a premiului Oscar pentru cel mai bun rol secundar în filmul „Onoarea familiei Prizzi”

– 1952: S-a născut actriţa americană Mary Ellen Trainor (m. 2015)

– 1956: A murit Giovanni Papini, jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian (n. 1881)

– 1958: S-a născut Kevin Bacon, regizor, actor şi producător american

– 1967: A murit actriţa britanică de film Vivien Leigh (n. 1913)

– 1979: A murit Sin-Itiro Tomonaga, fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat, în 1965, Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger (n. 1906)

– 1994: A murit Kim Ir Sen (Kim Il-sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al CC (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al RPD Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” al socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (n. 1912)

– 2012: A murit Ernest Borgnine (născut Ermes Effron Borgnino), actor american de film şi televiziune (n. 1917)

– 2015: A murit actorul american Irwin Keyes (n. 1952) – 5 ani

– 2015: A murit poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (n. 1943) – 5 ani

– 2016: A murit muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (n. 1936)

– 2018: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul italian Carlo Vanzina, unul dintre inventatorii genului „cinepanettone” – un stil cinematografic popular, alcătuit din comedii fără mari pretenţii artistice, ignorate de criticii de specialitate dar adorate de publicul larg (n. 1951)

Calendarul zilei – 7 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 8 iulie 2020, 9:28

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 14:00 – şedinţa în plen – Continuarea dezbaterii și votul asupra moţiunii simple iniţiate de 77 de deputaţi (MS 3/2020)

– S-a întâmplat într-o zi de 7 iulie

* Acum 163 de ani (1857), în Moldova, au avut loc alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) (7/19)

* Cu 91 de ani în urmă (1929) a intrat în vigoare Concordatul cu Sfântul Scaun. Semnat la 10.V.1927, acesta reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării. La data de 17.VII.1948 a apărut Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti a denunţat Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică

* Se împlinesc 90 de ani (1930) de când a apărut Legea pentru protecţia monumentelor pe baza căreia lua fiinţă, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, al cărei prim preşedinte a fost Andrei Popovici-Bâznăşanu. În perioada 1930-1943, Comisia a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”

* Acum 83 de ani (1937) începea cel de-al doilea război chino-japonez, conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încheiat cu capitularea Japoniei, în 1945. Înainte de 1937, cele două națiuni s-au confruntat în „incidente” locale, fiecare dintre cele două părți având numeroase motive să nu declanșeze un război pe scară mare. Invadarea Manciuriei de către japonezi, cunoscută și ca „Incidentul Mukden”, a avut loc în 1931. Ultimul dintre aceste incidente a fost „Incidentul de la podul Marco Polo” din 1937, care a fost de altfel considerat momentul oficial de începere a războiului total dintre cele două țări. Din 1937 până în 1941, China a luptat singură împotriva Japoniei. După atacul de la Pearl Harbor, al doilea război chino-japonez a devenit parte a celui de-al Doilea Război Mondial, iar China s-a bucurat de sprijinul Aliaților

* În urmă cu 63 de ani (1957) era încheiată cooperativizarea în Dobrogea, prima regiune colectivizată din România

* În urmă cu 57 de ani (1963) Corul Naţional de Cameră „Madrigal” a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov. Înfiinţat la 11.IV.1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan. Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”

* Cu 27 de ani în urmă (1993), în perioada 7 – 11 iulie, a avut loc prima ediţie a Salonului internaţional automobilistic al României (Bucureşti) – SIAB

* Se împlinesc 15 ani de când metroul londonez a fost ţinta celui mai grav atentat terorist din istoria capitalei britanice, în dimineaţa zilei de 7 iulie 2005, trei atacatori sinucigaşi aruncându-se în aer, în trei trenuri diferite. În urma exploziilor 52 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 700 au fost răniţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mc. Chiriachi (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (m. 1952)

– 1886: S-a născut (la Paris) compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée; fiul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (m. 1969)

– 1906: S-a născut matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect și profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1923: S-a născut sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci; celebru, în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel (m. 2014)

– 1923: A murit compozitorul Guilelm Şorban (n. 1876)

– 1928: S-a născut inginerul şi profesorul Vasile-Mihai Popov; contribuţii la proiectarea şi execuţia calculatoarelor analitice Mecan I şi II, în cadrul Institutului de Energetică; stabilit (din 1968) în SUA, unde a devenit cunoscut pentru descoperirea unei metode de analiză a stabilităţii sistemelor dinamice neliniare (numită astăzi criteriul Popov); membru corespondent al Academiei Române din 1963

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Borlan (m. 1994)

– 1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească)

– 1951: S-a născut poeta Daniela Caurea (m. 1977)

– 1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov; cercetări de histologie şi citologie; are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o şcoală puternică de citologie umană; membru titular al Academiei Române din 1927 (n. 1867)

– 1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova)

– 1987: A murit poetul Virgil Huzum (n. 1905). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 6 iulie 1987

– 1988: A murit poetul simbolist și profesorul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (n. 1887)

– 1989, 7/8: A murit Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 se stabileşte în Spania, apoi se va întoarce la Freiburg, unde va muri (n. 1912)

– 1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (n. 1926)

– 2000: A murit compozitorul Vinicius Grefiens; a fost redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1942-1944; 1947-1950) (n. 1916) – 20 de ani

– 2004: A murit biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru al Academiei Române din 2001 (n. 1930)

– 2008: A murit Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română (n. 1930)

– 2015: A murit Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (n. 1955) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Malawi: Alegerile prezidențiale

-Grecia: Are loc prima aniversare a alegerii premierului grec Kyriakos Mitsotakis

-Wadowice, Polonia: Reuniunea miniștrilor de externe V4 înainte de summit-ul UE

-Berlin: Reuniune informală virtuală a miniștrilor de interne ai UE

– Londra: Manifestări de marcare a 15 ani de la atentatele sinucigașe care au făcut 56 de morți și 700 de răniți în metroul londonez

– Crowborough, Regatul Unit al Marii Britanii: Sunt marcați 90 de ani de la moartea scriitorului Sir Arthur Conan Doyle, „părintele” detectivului Sherlock Holmes

– Paris: Redeschiderea pentru public a Muzeului Rodin

-Dubai, Emiratele Arabe Unite: Redeschiderea frontierei pentru turiști

– Chile: Sosirea agenților Interpol francezi pentru extrădarea unui chilian pentru uciderea unui student japonez

– China: Urmează să înceapă examenul de Bacalaureat, amânat din cauza epidemiei de coronavirus (7 – 8 iul.)

– Londra: Proces intentat de actorul Johnny Depp împotriva tabloidului „The Sun”, pentru defăimare (7 – 24 iul.)

– Bastia, Franța: Deliberare în cazul celei de-a optsprezecea cereri de eliberare a celui mai bătrân deținut din Franța, Tony Recco, în vârstă de 85 de ani

– Aix-en-Provence, Franța: Procesul în apel al celor doi polițiști condamnați la închisoare pentru arestarea ilegală și violentă a unui bărbat afgan

Aniversări – Comemorări

– Japonia: „Sărbătoarea Stelelor”; conform tradiţiei nipone, stelele Vega şi Altair au în fiecare an, la această dată, o „întâlnire romantică” pe Calea Lactee

– Insulele Solomon: aniversarea proclamării independenţei – 1978. Ziua Naţională

– 1816: A murit Richard Brinsley Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (n. 1751)

– 1843: S-a născut Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru Medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (m. 1926)

– 1860: S-a născut Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (m. 1911) – 160 de ani

– 1884: S-a născut Lion Feuchtwanger, romancier, eseist, poet şi dramaturg german; a emigrat în 1933 în Franţa, Anglia şi apoi, în 1940, în SUA (m. 1958)

– 1887: S-a născut pictorul francez de origine rusă Marc Chagall, stabilit definitiv în Franţa din 1923 (m. 1985)

– 1889: A murit compozitorul, dirijorul și contrabasistul italian Giovanni Bottesini (n. 1821)

– 1893: S-a născut Miroslav Krleža, prozator, poet şi dramaturg croat; a pus bazele romanului croat modern (m. 1981)

– 1893, 7/19: S-a născut poetul şi dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (m. 1930)

– 1899: S-a născut regizorul american de film George Cukor (m. 1983)

– 1901: S-a născut Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (m. 1974). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca dată a naşterii 7.VII.1902

– 1911: S-a născut Gian Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (m. 2007)

– 1913: S-a născut muzicianul afro-american Pinetop Perkins (pe numele său complet Joseph Williams Perkins), un nume de referinţă pentru genul piano-blues (m. 2011)

– 1916: A murit muzicologul francez Jules Combarieu (n. 1859). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1915

– 1930: A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (n. 1859) – 90 de ani

– 1932: S-a născut (în Polonia) producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (m. 2012)

– 1937: S-a născut mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 7.VII.1939

– 1940: S-a născut Ringo Starr (Richard Starkley, pe numele său adevărat), vocalist, baterist şi compozitor britanic, fost component al formaţiei „The Beatles” – 80 de ani

– 1943: S-a născut Toto (Salvatore) Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru de onoare străin al Academiei Române (n. 1873) – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 24.VII.1955

– 1983: A murit Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (n. 1922)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1946)

– 2014: A murit actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (n. 1927)

– 2014: A murit Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (n. 1926)

– 2014: A murit Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (n. 1928)

– 2017: A murit pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (n. 1928)

– 2019: A murit Artur Brauner, producător de film și antreprenor german de origine poloneză; are peste 300 de filme la activ, dintre care numeroase mari succese consacrate memoriei Holocaustului, precum „Europa, Europa” (n. 1918) – 1 an

Calendarul zilei – 6 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 6 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 6 iulie 2020, 8:53

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 16:00 – Ședinţa în plen – Ora prim-ministrului:Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, Ludovic Orban, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema „Jaful Unifarm sub masca pandemiei! Schimbarea managerilor de spitale de către Guvernul PNL cu scopul de a se face achiziții directe de măști de la Unifarm la prețuri astronomice”

-Economic

* AmCham Romania organizează conferința de presă, între orele 10:30 – 11:30, la Crowne Plaza – terasă, pentru a prezenta rezultatele sondajului privind calitatea mediului investițional din România. Sondajul a fost derulat în perioada 15 mai – 19 iunie 2020, și, față de ediția precedentă, conține un set de întrebări care se referă la măsurile de relansare economică post-pandemie. La conferința de presă vor participa: Ionuț Simion, Președinte AmCham Romania, Omer Tetik, Vice-Președinte AmCham Romania și Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania

– S-a întâmplat într-o zi de 6 iulie

* Se împlinesc 235 de ani (1785) de când dolarul american era ales în unanimitate ca monedă a Statelor Unite ale Americii de către Congresul Confederațiilor Statelor Unite, fiind prima dată când un stat adopta un sistem de monedă zecimal

* Acum 166 de ani (1854) a fost fondat Partidul Republican din Statele Unite ale Americii. Prima Convenţie a partidului a avut loc în anul 1856, iar simbolul acestuia este elefantul. Partidul Republican era, în principal, un partid al diasporei Noii Anglii. Pronunţându-se împotriva sclaviei, pentru drepturile femeilor şi împotriva consumului de alcool, ei dovedeau un zel aproape religios. De-a lungul istoriei Statelor Unite, au existat optsprezece preşedinţi republicani, primul fiind Abraham Lincoln (1861 – 1865), iar ultimul George W. Bush (2001 – 2009)

* Se împlinesc 135 de ani (1885) de când chimistul şi biologul francez, Louis Pasteur (1822-1895), a testat cu succes vaccinul antirabic, pe un copil de 9 ani, pe nume Joseph Meister

* Acum 102 ani (1918) era constituit în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană (6/19)

* Acum 74 de ani (1946) SUA a lansat o bombă atomică deasupra lagunei atolului Bikini din Pacific (poligon al SUA pentru experienţe nucleare). În perioada 1946-1958 au avut loc, în zonă, 59 de experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen

* Cu 72 de ani în urmă (1948) era instituit regimul de colectare obligatorie a cerealelor. Cotele au fost astfel fixate încât să preia maximul posibil de la producător. Adesea ţăranii erau nevoiţi să cumpere cereale de la piaţă pentru a putea livra cantităţile solicitate de autorităţi. Regimul cotelor a slăbit sensibil gospodăriile ţărăneşti individuale şi a constituit un instrument foarte eficient pentru „a convinge” ţărănimea să-şi predea pământul şi inventarul pentru a intra în „colectivă”

* Acum 71 de ani (1949), în zilele de 6 şi 7 iulie, a avut loc cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 2:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00. În fapt, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 persoane, cărora li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale

* Cu 63 de ani în urmă (1957) jucătoarea americană de tenis, Althea Gibson (1927 – 2003) devenea prima sportivă de culoare care câştiga Turneul de la Wimbledon la simplu feminin, învingând-o pe Darlene Hard (SUA), cu 6-3, 6-2

* Acum 49 de ani (1971) Comitetul Executiv al CC al PCR a adoptat şi a dat publicităţii faimoasele „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de Nicolae Ceauşescu. Vădit inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord, „Propunerile” au marcat sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România. Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80, o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale

* Cu 8 ani în urmă (2012) Parlamentul a votat în favoarea suspendării fostului preşedinte Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea sa din funcţie. Era pentru a doua oară când Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, precedenta suspendare şi referendumul de demitere având loc în 2007. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. În urma prezenței la referendum a 46,24% din populația cu drept de vot, rezultatul a fost invalidat deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar

Aniversări – Comemorări

– 1844: S-a născut I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (m. 1878)

– 1920, 6/19: S-a născut (la Tătar Copceac, azi în R. Moldova) inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2014) – 100 de ani

– 1920: S-a născut Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (m. 1981) – 100 de ani

– 1923: S-a născut medicul și profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici; cercetări în domeniile neurologiei şi gerontologiei; pionier în domeniul neurociberneticii; membru de onoare al Academiei Române din 1992

– 1927: S-a născut compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (m. 2011)

– 1933: S-a născut matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (m. 2005)

– 1936: A murit Gheorghe Ghibănescu, istoric şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (n. 1864)

– 1940: S-a născut Nicolae Dragoș Hâncu, medic nutriționist, profesor și eseist; membru de onoare al Academiei Române din 2011 – 80 de ani

– 1943: S-a născut solistul vocal Dorin Anastasiu

– 1944: S-a născut poetul George Alboiu

– 1945: S-a născut locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (m. 1989) – 75 de ani

– 1947: S-a născut poeta şi eseista Gabriela Negreanu (m. 1995)

– 1951: S-a născut Adrian Iorgulescu, compozitor, profesor și om politic liberal; preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (1992-2005; 2010-prezent); ministrul culturii şi cultelor în Cabinetul Tăriceanu (aug.2005-dec.2008); deputat PNL între anii 1996 şi 2000

– 1953: S-a născut caricaturistul Ion Barbu

– 1953: S-a născut (lângă Chişinău, azi în R. Moldova) interpreta de muzică uşoară Anastasia Lazariuc

– 1958: S-a născut Adrian Alui-Gheorghe, poet, prozator şi publicist

– 1964: A murit Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (n. 1895)

– 1979: A murit George Lesnea (numele la naştere: Gold), poet şi traducător (a tradus din Esenin, Puşkin, Mihalkov, Lermontov ş.a.) (n. 1902)

– 1989: A murit compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (n. 1920)

– 1998: A murit soprana Arta Florescu; a debutat la Radio Bucureşti (20 martie 1939) într-un recital vocal, acompaniată de pianistul Nicolae Rădulescu, în program figurând lieduri de Duparc, Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi în alt recital public la Ateneul Român din Bucureşti (1941) cu pagini de Hugo Wolf, Duparc, Chausson, Richard Strauss, Joseph Marx, Reynaldo Hahn, Stravinski şi Enescu (n. 1921)

– 2002: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Drăgulescu (n. 1932)

– 2015: A murit sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit actriţa de teatru și film Marina Procopie (n. 1959)

– 2019: A murit Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene și Comisar european pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale și Michael Rubens Bloomberg – magnat financiar, politician și filantrop american vorbesc la un eveniment privind tranziția verde în regiunile de cărbune din Europa

-Bruxelles: Videoconferința miniștrilor justiției și internelor din UE (6 – 7 iul.)

– Londra: Întâlnirea negociatorilor șefi Michel Barnier (din partea UE) și David Frost (din partea Marii Britanii) pentru discuții în format restrâns despre relația post-Brexit (6 – 10 iul.)

– Elveția: Intrarea în vigoare a purtării unei măști obligatorii în transportul public

– Edinburgh, Regatul Unit: Redeschiderea pub-urilor și a sectorului turismului

-Paris, Franța: Redeschiderea treptată a sălilor de lectură ale Bibliotecii Naționale a Franței

– Paris: Redeschiderea pentru public a Muzeului Luvru

-Teheran, Iran: Prezentare cotidiană de presă a Ministerului Sănătății cu privire la epidemia Covid-19

-Seoul, Coreea de Sud: Compania Samsung Electronics prezintă estimarea rezultatelor financiare ale trimestrului doi

– Ankara: Reluarea unui proces legat de lovitura de stat eșuată din 2016

– Paris: Procesul a doi foști agenți DGSE (Direcția Generală pentru Securitate Externă), suspectați de trădare în favoarea Chinei (6 – 10 iul.)

– Taktser, China: Manifestări de marcare a 85 de ani de la nașterea liderului spiritual tibetan, Dalai Lama

– Paris: Procesul în apel al britanicului Robert Dawes, considerat unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din Europa (6 – 10 iul.)

– Aix-en-Provence, Franța: Ediția online a Festivalului de Artă Lirică de la Aix-en-Provence (6 – 15 iul.)

– Paris: Defilări virtuale de modă haute couture (6 – 8 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sărutului”; se serbează la iniţiativa Marii Britanii, unde exista deja, în unele regiuni, vechiul obicei al sărutului, practicat într-o anumită zi, între cei apropiaţi şi cei dragi

– Ziua Naţională a Republicii Federale Islamice a Comorelor; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 45 de ani

– Proclamarea Republicii Malawi (fostul protectorat britanic Nyassaland) – 1966. Ziua naţională

– 1415: A murit (ars pe rug) Jan Hus, teolog reformator ceh, condamnat ca eretic pentru ideile sale anti-papale; erou naţional al poporului ceh (iniţiatorul şi conducătorul mişcării populare husite); creator al limbii literare cehe („De orthographia boemica”) (n. ~1369) – 605 ani

– 1533: A murit poetul italian Ludovico Ariosto; cunoscut mai ales datorită poemului eroic „Orlando furioso” (n. 1474)

– 1535: A murit Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (n. 1478) – 485 de ani

– 1837: S-a născut Vasil Levski, om politic bulgar; fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman; participant la organizarea Comitetului Central Revoluţionar Bulgar (creat la Bucureşti, în 1870); s-a pronunţat pentru instaurarea unei republici în Bulgaria (m. 1873; prins de turci, a fost spânzurat la Sofia)

– 1854: A murit fizicianul și profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (n. 1789). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1787, iar ca dată a morţii 7 iulie 1854

– 1859: S-a născut Verner von Heidenstam, poet şi romancier suedez; promotor al neoromantismului; Premiul Nobel pentru literatură pe 1916 (m. 1940)

– 1871: A murit poetul şi dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves (n. 1847)

– 1877: S-a născut Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (m. 1949, în Argentina, unde se stabilise)

– 1877: S-a născut scriitorul rus Aleksei Remizov (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 24 iunie 1877 – stilul vechi

– 1878: S-a născut Eino Leino, scriitor, critic literar și jurnalist finlandez; contribuţie decisivă la dezvoltarea poeziei finlandeze de la începutul secolului al XX-lea (m. 1926)

– 1893: A murit scriitorul francez Guy de Maupassant (Henri René Albert Guy de Maupassant), unul dintre precursorii povestirii moderne (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul german Hanns Eisler; muzică de avangardă, muzică de film; colaborator al scriitorului Bertolt Brecht (m. 1962)

– 1903: S-a născut biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru Medicină în 1955 (m. 1982)

– 1907: S-a născut pictoriţa mexicană Frida Kahlo (m. 1954)

– 1914: A murit scriitoarea uruguayană Delmira Agustini; una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american (n. 1886)

– 1916: A murit Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (n. 1840)

– 1919: S-a născut Osvaldo Guayasim, pictor şi sculptor ecuadorian (m. 1999)

– 1923: S-a născut generalul Wojciech Jaruzelski, fost lider comunist al Poloniei în perioada 19 iulie 1989 – 21 decembrie 1990, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Tratatului de la Varșovia, cunoscut pe plan mondial pentru reprimarea sângeroasă a protestatarilor sindicatului Solidaritatea (m. 2014)

– 1925: S-a născut interpretul american Billy Haley, unul dintre primii muzicieni rock and roll, o adevărată legendă a muzicii rock (m. 1981) – 95 de ani

– 1928: S-a născut baritonul englez Peter Glossop (m. 2008)

– 1935: S-a născut Dalai Lama (pe numele său adevărat Tenzin Gyatso); „Dalai Lama” este titlul conferit conducătorului spiritual al ordinului monahal budist Gelugpa, fiind cel mai înalt grad spiritual în Tibet din secolul XVII-lea şi până în prezent; budiştii tibetani consideră că Dalai Lama este una dintre multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara; actualul Dalai Lama (Tenzin Gyatso), al 14-lea, instalat la Lhasa în 1940, trăieşte în exil în India, din 1959, în urma unei revolte a tibetanilor, pe care a condus-o; laureat al Premiului Nobel pentru pace pe 1989 – 85 de ani. NOTĂ 1: În conformitate cu calendarul lunar tibetan ziua sa de naştere este pe 21 iunie. NOTĂ 2: Tenzin Gyatso a recomandat, în anul 2014, ca după moartea sa să nu mai fie ales alt Dalai Lama, deoarece instituţia şi-a pierdut puterea politică; el consideră că, după 450 de ani de funcţionare a „instituţiei Dalai Lama”, aceasta „şi-a îndeplinit misiunea” şi nu mai este necesară, deoarece budismul tibetan are o organizare foarte bună şi nu mai depinde de un sigur om

– 1937: S-a născut Vladimir Așkenazi, pianist şi dirijor rus; din 1978 locuieşte în Elveţia

– 1946: S-a născut George Walker Bush, om politic republican american, al 43-lea preşedinte al SUA (20.I.2001 – 20.I.2009)

– 1946: S-a născut Sylvester Stallone, actor, regizor şi scenarist american

– 1946: S-a născut filosoful australian Peter Singer

– 1951: S-a născut actorul australian Geoffrey Rush

– 1959: A murit George Grosz, pictor, grafician şi scenograf german (n. 1893)

– 1962: A murit scriitorul american William Faulkner; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1949 (n. 1897)

– 1971: A murit Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (n. 1901). NOTĂ: 4 iulie este data la care Armstrong îşi marca naşterea

– 1973: A murit Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (n. 1885)

– 1998: A murit cântăreţul de muzică country şi actorul american de film Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye) (n. 1911)

– 1999: A murit compozitorul spaniol Joaquín Rodrigo; în ciuda faptului că era aproape orb de la o vârstă fragedă, a avut un real succes, lucrarea sa „Concierto de Aranjuez”, fiind considerat cel mai popular pasaj din muzica clasică a secolului XX (conţine un adagio central ce se remarcă prin participarea chitarei şi efectul combinat al cornului englezesc) (n. 1901)

– 2000: A murit Władysław Szpilman, pianist, compozitor şi autor polonez; viața sa a constituit subiectul filmului „Pianistul”, din 2002 (n. 1911) – 20 de ani

– 2002: A murit regizorul american de film John Frankenheimer (n. 1930)

– 2004: A murit Thomas Klestil, fost preşedinte al Republicii Austria (1992-1998 ; reales în 1998 pentru un nou mandat de şase ani) (n. 1932)

– 2005: A murit scriitorul francez Claude Simon, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1985 (n. 1913) – 15 ani

– 2009: A murit scriitorul rus Vasili Aksionov (n. 1932)

– 2011: A murit violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonin Dvorak (n. 1929)

– 2015: A murit Dumitru Blajinu, violonist, dirijor, aranjator, compozitor și folclorist din R. Moldova (n. 1934) – 5 ani

– 2015: A murit producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (n. 1937) – 5 ani

– 2019: A murit João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 5 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 6 iulie 2020, 8:53

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat, are loc afișarea rezultatelor finale

– S-a întâmplat într-o zi de 5 iulie

* Acum 1692 de ani (328) a avut loc inaugurarea podului construit peste Dunăre, probabil de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Sucidava (azi Celei) şi Oescus (azi Ghighen, Bulgaria), care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. A rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării, podul era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile

* Cu 536 de ani în urmă (1484), între 5 şi 14 iulie, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cucereau cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării). După opt zile (la 14 iulie) cetatea a fost cucerită de invadatori şi a devenit raia turcească. Între 22.VII – 7/8.VIII.1484 turcii au cucerit şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii s-au instalat timp de peste patru secole pe teritoriul Moldovei

* Acum 211 ani (1809), în zilele de 5 şi 6 iulie, a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurată pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de Împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate

* Cu 29 de ani în urmă (1991), între 5 şi 7 iulie, a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, în cadrul căruia s-a decis crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu). Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana. PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal

* Acum 24 de ani (1996) se năştea primul mamifer clonat din lume, oiţa Dolly, în mass-media din întreaga lume devenind o adevărată vedetă, prezentată ca o „inestimabilă” senzaţie ştiinţifică. În anul 2003, pe când avea doar 6 ani, echipa de cercetători de la Institutul Roslin din Edinburgh, Scoţia, a fost nevoită să o eutanasieze pe Dolly pentru a-i curma durerile, aceasta suferind de o boală gravă a plămânilor şi de artrită. Aceiaşi oameni de ştiinţă din echipa care a clonat-o prima dată pe Dolly, au realizat, ulterior, un nou experiment genetic, creând 4 oi Dolly – copii genetice perfecte ale clonei originale

* Acum 17 ani (2003) avea loc inaugurarea Consulatului General al României la Sankt-Petersburg (Federaţia Rusă)

* Acum 14 ani (2006) a fost organizată, pentru prima dată în România, Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”. Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a realizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”; ultima ediţie a avut loc în luna iunie 2011

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Atanasie Athonitul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Justiţiei” (sărbătorită anual, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, prin Hotărârea de Guvern nr. 346 din 1994)

– 1824: A murit Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768). NOTĂ: Agenţia Rompres din 15.VII.1991 menționează decesul la 15.VII.1824

– 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892)

– 1833: S-a născut Visarion Roman, publicist, economist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1885)

– 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910)

– 1880: S-a născut actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (m. 1945) – 140 de ani

– 1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; la prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul “Rapsodia rustică” (m. 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6 iulie 1896

– 1903: S-a născut Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (m. 1974)

– 1908, 5/18: S-a născut matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2000)

– 1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea  Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie, precum „Romantismul în muzică”, „Vârstele Euterpei”, „Clasicismul” sau „Jocul permanenţelor” (m. 2008) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Al.[exandru] Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877) (m. 1983)

– 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989) – 85 de ani

– 1936: A murit Cezar Papacostea; filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 6.VII.1936

– 1943: S-a născut actriţa Melania Cârje; stabilită în SUA din 1981

– 1958: S-a născut Bogdan Ghiu, poet, eseist, critic și teoretician cultural, traducător, jurnalist și realizator radio-tv

– 1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu

– 1966: S-a născut actriţa Irina Movilă

– 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar; a creat o şcoală în neurochirurgia românească; a organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar – Arseni”); s-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912)

– 1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş (n. 1910)

– 1999: A murit Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist (n. 1941)

– 2007: A murit Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (n. 1919)

– 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi primul film biografic, „Darclée” (1960); „Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 iulie 2009

– 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 10 ani

– 2019: A murit Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Croația: Alegeri legislative

– Tokyo: Alegerea unui nou guvernator

– Republica Dominicană: Alegeri prezidențiale și legislative

Aniversări – Comemorări

– Ziua proclamării independenţei Republicii Capului Verde/1975 – 45 de ani. Ziua Naţională

– Ziua Naţională a Republicii Venezuela; aniversarea proclamării independenţei – 1811

– 1755: S-a născut Sarah Siddons, actriță britanică de teatru (m. 1831) – 265 de ani

– 1783: S-a născut Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris,1835), prima agenţie de presă din lume (m. 1858)

– 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872) – 200 de ani

– 1833: A murit fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (n. 1765)

– 1857: S-a născut Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m 1933)

– 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză, naturalizată ulterior cetăţean francez (m. 1959)

– 1880: S-a născut Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (m. 1940) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1944 (m. 1963)

– 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963)

– 1891: S-a născut John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (m. 1987)

– 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817)

– 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française” (m. 1986)

– 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005)

– 1904: A murit poetul kazah Abai Kunanbaev (n. 1845)

– 1908: A murit Jonas Lie (Jonas Lauritz Idemil Lie), scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei 4 mari scriitori norvegieni din secolul al XIX-lea, alături de Bjørnstjerne Bjørnson, Henrik Ibsen și Alexander Kielland (n. 1833)

– 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974)

– 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fischer (m. 1995)

– 1920: A murit Max Klinger, pictor, sculptor şi gravor german simbolist (n. 1857) – 100 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.kettererkunst.com/bio/max-klinger-1857.php) menţionează ca dată a morţii 4 iulie 1920

– 1924: S-a născut János Starker, violoncelist american de origine maghiară (m. 2013)

– 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (n. 1853)

– 1930: S-a născut actorul britanic John Wood (m. 2011) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Gyula Horn, fost prim-ministru al Ungariei în perioada 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998. În 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (m. 2013)

– 1932: A murit poetul rus Sasha Cherny (n. 1880)

– 1935: S-a născut scriitorul american John Gilmore (m. 2016) – 85 de ani

– 1945: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Michael Blake, câștigător al unui premiu Oscar pentru adaptarea filmului „Dances with the Wolves” („Dansând cu lupii”) după romanul său cu același nume (m. 2015) – 75 de ani

– 1948: A murit Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (n. 1888)

– 1953: A murit baritonul italian Titta Ruffo (n. 1877). NOTĂ: Dicţionarul de operă „Grove” dă ca dată a morţii 6 iulie 1953

– 1966: A murit, la Freiburg, în Germania, George Charles de Hevesy, chimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (n. 1885)

– 1969: A murit pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (n. 1884)

– 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (n. 1883)

– 1969: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (n. 1898)

– 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy

– 1980: A murit Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (n. 1905) – 40 de ani

– 1991: A murit poetul american Howard Nemerov (n. 1920)

– 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927)

– 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (n. 1925)

– 2018: A murit scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (n. 1925)

Calendarul zilei – 4 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 4 iulie 2020, 9:21

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie

* Acum 156 de ani (1864) apărea Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza nr. 765 privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)

* Cu 136 de ani în urmă (1884) poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924

* Acum 96 de ani (1924) a fost promulgată noua Lege a minelor (abroga Legea din aprilie 1895 şi modificările din 1900), care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor ţării prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul PNL). Actul normativ a fost actualizat prin Legea Minelor nr. 85 din 18 martie 2003 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 350 din 20 mai 2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai 2015

* În urmă cu 74 de ani (1946) avea loc pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului

* Se împlinesc 70 de ani (1950) de la prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era de asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud

* Cu 63 de ani în urmă (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine aproape 45.000 de titluri din 60 de ţări (dintre care peste 11.000 de filme de ficţiune) şi peste 125.000 de copii, lungimea totală a filmelor din colecţie ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de la adoptarea noului steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de Mexico

* În urmă cu 33 de ani (1987) intra în funcţiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care urma să circule primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010

* Acum 29 de ani (1991) Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Cu 29 de ani în urmă România a aderat, prin Legea nr.46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967

* Acum 11 ani (2009) coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva

– „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999 (Informaţie de la Ministerul Sănătăţii, mai 2004; www.snmf.ro). NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua internaţională a medicului de familie”

– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia)

– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1903: S-a născut sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (m. 1983)

– 1911: S-a născut, la Chişinău, din părinţi de origine poloneză, prof.univ.dr. Victor Nadolschi, astronom şi matematician; stabilit în Bacău din 1968; rol important în organizarea şi dotarea Observatorului astronomic din Iaşi, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (m. 1996)

– 1920: S-a născut dirijorul și compozitorul Ladislau (sau László) Roth; stabilit în Israel din 1960 – 100 de ani

– 1923: S-a născut scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)

– 1927: S-a născut graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (m. 2013)

– 1935: A murit ierarhul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică şi liturgică; delegat al BOR la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Lausanne – 1927) (n. 1875) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Aurel Ardelean, biolog, profesor și om politic; preşedinte fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (m. 2018)

– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (stabilit în SUA); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

– 1952: A murit sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (n. 1881)

– 1960: S-a născut Cristina Țopescu, realizatoare de emisiuni tv., fiica cunoscutului comentator sportiv Cristian Ţopescu (m. 2019) – 60 de ani

– 1963: A murit Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (n. 1877)

– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879) – 55 de ani

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2011: A murit actorul Şerban Cantacuzino; stabilit după 1990 în Franţa (n. 1941)

– 2018: A murit criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, apărător şi promotor al culturii şi civilizaţiei româneşti din Bucovina de Nord; membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)

– 2019: A murit Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului şi a experimentelor făcute de doctorul german Mengele pe gemeni; stabilită în SUA din 1960; fondatoare a Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors); a marcat vieţile a sute de mii de oameni, prin mesajul ei de a depăşi greutăţile şi tragediile prin iertare, care eliberează și vindecă: „iertarea nu este pentru cei care au comis răul, ci este pentru cei care au avut de suferit” (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Japonia: Reluarea Campionatului intern de fotbal, cu ușile închise

– Indianapolis: IndyCar: Marele Premiu GMR

– Berlin: Finala Cupei Germaniei, între echipele Bayer Leverkusen – Bayern München

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cooperaţiei”; se sărbătoreşte în prima sâmbătă din luna iulie, potrivit unei hotărâri adoptate în anul 1922 de Mişcarea Cooperatistă Internaţională (începând din 1995, anul centenarului Alianţei Cooperatiste Internaţionale, această zi a fost înscrisă, potrivit Rezoluţiei 49/155 din 23.XII.1994, în calendarul de acţiuni oficiale ale ONU – 25 de ani); în acest an tema este: „Cooperativele pentru acțiunea climatică”

– Sărbătoarea Naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783)

– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1539/1540)

– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinistul francez Claude Daquin (m. 1772)

– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769) – 305 ani

– 1753: S-a născut Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (m. 1809)

– 1790: S-a născut Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (m. 1866) – 230 de ani

– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882)

– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758)

– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918)

– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)

– 1859: S-a născut istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1944)

– 1870: S-a născut medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (m. 1965) – 150 de ani

– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)

– 1900: Data la care îşi marca ziua de naştere Louis Armstrong, renumit interpret american de jazz (data reală a zilei sale de naştere este 4.VIII.1901) (m. 1971) – 120 de ani

– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010) – 110 ani

– 1911: S-a născut dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (m. 1996). NOTĂ: Unele surse (http://www.discogs.com/artist/Francesco+Molinari-Pradelli) dau ca dată a naşterii 5 iulie 1911

– 1918: S-a născut scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (m. 2002)

– 1921: S-a născut Tibor Varga, violonist şi dirijor maghiar (m. 2003)

– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014)

– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 ai secolului XX s-a consacrat fotografiei profesioniste)

– 1934: A murit arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1855)

– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică pe 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (n. 1867, la Varşovia)

– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană

– 1959: S-a născut actriţa de film şi cântăreaţa spaniolă Victoria Abril (pe numele său real Victoria Mérida Rojas)

– 1966: S-a născut actorul american Lee Reherman (m. 2016)

– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921)

– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling-Grudzinski, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919) – 20 de ani

– 2003: A murit Barry White, cantautor american şi producător muzical, legendă a muzicii soul; câştigător a cinci premii Grammy şi cunoscut pentru romantismul şi vocea sa gravă, White a cunoscut marele succes în anii ’70 ca artist solo lansând o serie de cântece soul, funk şi disco printre care şi două hituri, „You’re the First, the Last, My Everything” şi „Can’t Get Enough of Your Love, Babe” (n. 1944)

– 2014: A murit scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (n. 1950)

– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940)

– 2018: A murit romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier; a fost mult timp director de programe la RTF şi apoi la ORTF (n. 1914)

Calendarul zilei – 3 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 3 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 3 iulie 2020, 9:11

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – Cartier Alfa – Proiectul „Teatru la fereastră” – „Giulia / Singură acasă” – adaptare după Dario Fo și Franca Rame/ One woman show cu Angela Petrean Varjasi. Regia: Liana Didilescu

– Diverse

* După 14 ani de prezenţă continuă în spaţiul public, anul acesta evenimentul-manifest Street Delivery nu va putea aduna mii de oameni pe stradă, ci va genera proiecte-insulă în weekendul 3 – 5 iulie, răspândite în tot oraşul, sub umbrela unei teme comune: „ReSoluţii”.  Evenimentul invită la poveşti din izolare şi rezoluţii de după, sub formă de jurnale, intervenţii în oraşe, exprimări artistice, campanii sociale şi proiecte comunitare care să redefinească spaţiile comune şi să readucă la viaţă cartierele. Street Delivery Bucureşti este un eveniment organizat de Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România, proiect strategic OAR finanţat prin #TimbrulDeArhitectură. În acest an, Street Delivery va avea loc în 10 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Baia Mare, Bacău, Craiova, Sibiu, Oradea, Chişinău

– S-a întâmplat într-o zi de 3 iulie

* Se împlinesc 170 de ani (1850) de când a apărut, cu întreruperi (până la 30.XII.1858), la Iaşi, de două ori pe săptămână, ziarul „Zimbrul”, sub conducerea lui D. Gusti, Th. Codrescu şi V. A. Urechia. Publicaţia îmbina informaţia şi comentariul politic cu literatura. Din noiembrie 1858, a apărut cu titlul „Zimbrul şi vulturul”

* Cu 157 de ani în urmă (1863) şi-a deschis lucrările, la Sibiu, Dieta Transilvaniei (până la 17/29.X.1864). Era pentru prima dată când românii erau majoritari în Legislativul provinciei. Dieta a votat Legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii române” cu celelalte naţiuni transilvane şi Legea privind întrebuinţarea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiară şi germană, în administraţie şi justiţie (3/15)

* Acum 156 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut). Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obşte (Camera Deputaţilor de astăzi) şi confirma înfiinţarea Corpului Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului). Astfel se instituia sistemul parlamentar bicameral în România (prima sesiune a Senatului a avut loc pe 6 decembrie 1864) (3/15)

* Acum 154 de ani (1866) a avut loc Bătălia de la Königgrätz, care a dus la slăbirea Imperiului Austriac. Numită şi Bătălia de la Sadova, aceasta s-a desfăşurat între forţele armate ale Prusiei şi cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut şi ca Războiul germano-german şi Războiul fratricid). Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei. Înfrângerea Austriei a dus la slăbirea imperiului şi a determinat casa de Habsburg să opteze dualismul austro-ungar, care a fost realizat un an mai târziu, în 1867

* Acum 92 de ani (1928) inventatorul britanic John Logie Baird (1888-1946) a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori: imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie (prima transmisiune în culori va avea loc în 1929)

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când Adunarea Generală a Academiei Române a hotărât reîncadrarea ca membri a tuturor celor cărora li se retrăsese această calitate în 1948 de către comunişti, precum şi considerarea ca membri a tuturor academicienilor care au părăsit România între anii 1948 şi 1989. Au fost aleşi post-mortem membri ai Academiei: Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda şi Ioan Moraru

* Cu 28 de ani în urmă (1992) Hunedoara a devenit primul judeţ al României primit ca membru în Ansamblul Regiunilor Europei (ARE), forum pentru cooperare interregională și rețea de influență politică a regiunilor în cadrul instituțiilor europene și a Consiliului Europei, fondat în 1985

* Acum 7 ani (2013) preşedintele islamist egiptean, Mohamed Morsi, a fost înlăturat de la putere de armată. NOTA 1: La 30 iunie 2012, Morsi a fost învestit în funcţie, devenind al cincilea preşedinte (primul ales democratic) din istoria Egiptului. El i-a succedat lui Hosni Mubarak, care a lăsat funcţia de preşedinte al Egiptului vacantă după ce a fost forţat să demisioneze la 11 februarie 2011. NOTA 2: Un tribunal egiptean l-a condamnat în iunie 2015 pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi, destituit în 2013 de armată, la închisoare pe viaţă pentru spionaj în favoarea mişcării palestiniene Hamas, organizaţiei libaneze Hezbollah şi Iranului. NOTA 3: Un tribunal egiptean l-a condamnat, pe data de 18 iunie 2016, la închisoare pe viață pe fostul președinte islamist Mohamed Morsi, judecat într-un caz de spionaj în favoarea Qatarului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1759: S-a născut Petrus Sigerus (sau Peter Sigerus), farmacist şi botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania (m. 1831)

– 1866, 3/15: A murit publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1838)

– 1887: A murit Carol Popp de Szathmary, pictor, grafician şi fotograf, considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români (n. 1812). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 3 iunie 1887 (www.szathmari.ro şi www.enciclopediaromaniei.ro) sau la 14 martie 1887

– 1893: S-a născut poetul Luca I. Caragiale, fiul mai mic al lui I. L. Caragiale; a fost editat abia în 1972 (la 51 de ani de la timpuria sa moarte), de Barbu Cioculescu, într-un volum purtând titlul ultimelor sale scrieri, „Jocul oglinzilor” (m. 1921)

– 1893: S-a născut botanistul (fitocenolog) Gheorghe Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (m. 1971)

– 1905: S-a născut regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (m. 1979) – 115 ani. NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 3/16.VIII.1905

– 1914: S-a născut fizicianul Florin Ciorăscu; cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1920: S-a născut organistul Iosif Gerstenengst (m. 1992) – 100 de ani

– 1920: S-a născut scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (m. 1944, pe front) – 100 de ani

– 1922: S-a născut pictorul Grigore Spirescu (m. 1995). NOTĂ: Octavian Barbosa, în „Dicţionarul artiştilor români contemporani”, menţionează ca dată a naşterii 6.VII.1922

– 1923: S-a născut Nicolae-Paul Mihail, scenarist (a colaborat cu romancierul Eugen Barbu la scrierea scenariilor filmului „Haiducii” (1966) și a celor șase filme din seria „Mărgelatu”), prozator (autor de literatură pentru copii) şi epigramist (m. 2013)

– 1929: S-a născut actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani (m. 2013)

– 1932: S-a născut actriţa de teatru şi film Coca Andronescu (m. 1998)

– 1933: S-a născut actorul George Oancea, un profesionist al lecturii la microfon (colaborator statornic al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române) (m. 1996). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1936

– 1936: S-a născut tenorul Cornel Rusu

– 1940: S-a născut fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (m. 2015) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Mircia Dumitrescu, grafician, pictor, sculptor şi profesor; considerat un titan al gravurii româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1948: S-a născut sculptorul și profesorul Dumitru Şerban

– 1948: S-a născut Mihai Tatulici, jurnalist, scriitor; realizator de emisiuni de televiziune (din 1979)

– 1950:- S-a născut cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (m. 2018) – 70 de ani

– 1950: S-a născut poeta Ioana Dinulescu; redactor și realizator de programe culturale la Radio „Oltenia” Craiova (m. 2019) – 70 de ani

– 1952: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Horia Şurianu; din 1983 trăieşte în Franţa

– 1967: A murit Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926-1927) şi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1880)

– 1972: A murit pictorul Dumitru Ghiaţă (n. 1888)

– 1973: A murit Vasile Popovici, dirijor de cor, compozitor şi profesor (n. 1900)

– 1976: A murit Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (n. 1911)

– 1987: A murit actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în filme (n. 1920)

– 1991: A murit Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1908)

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913). NOTĂ: Dicţionarul „Membrii Academiei Române 1866-2003”, Dorina Rusu, dă moartea la 4.VII.1991

– 1994: A murit actorul Vistrian Roman (n. 1941)

– 2002: A murit Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie–folclor; co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român (n. 1946)

– 2012: A murit Valeria Mariana Stoica, fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în judeţul Iaşi pe listele partidului USD-PD; fost ambasador al României în Israel vreme de opt ani (n. 1945)

– 2013: A murit Radu Vasile, om politic şi istoric, prim ministru al României între aprilie 1998 şi decembrie 1999, din partea PNŢCD; senator din partea Partidului Democrat (1992-2004) (n. 1942)

– 2015: A murit Mariana Ionescu, poetă, prozatoare şi critic literar (m. 1947) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Grupul Laurent-Perrier – Publicarea rezultatelor anuale financiare 2019-2020

-Aeroport Roissy, Franța: Conducerea Companiei Air France își prezintă proiectul de angajare în cadrul Comitetui social și economic extraordinar central (CSEC)

– Mers-El-Kébir, Algeria: Sunt marcați 80 de ani de la atacul britanic asupra flotei franceze, la scurt timp după semnarea armistițiului franco-german

– Franța: Festivalul Foto La Gacilly – prezentare de presă, în prezența fotografului și fotojurnalistului brazilian Sebastião Salgado

– Los Angeles: Lansarea pe canalul Disney+ a comediei muzicale „Hamilton” de pe Broadway

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Belarus (dată hotărâtă prin referendumul din 24.XI.1996); Ziua Independenței – aniversarea eliberării de sub ocupaţia hitleristă (1944)

– 1738: S-a născut pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (m. 1815)

– 1854: S-a născut compozitorul, folcloristul, publicistul și profesorul ceh Leos Janáček (m. 1928)

– 1879: S-a născut lingvistul polonez Alfred Korzybski, stabilit (în 1940) în SUA; în lucrarea „Introducere în sistemele nonaristotelice şi semantica generală” (1938) a iniţiat o „semantică generală” potrivit căreia semnificatul unei expresii verbale ar corespunde reacţiei pe care acesta o induce în sistemul nervos (m. 1950)

– 1880: S-a născut Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (m. 1967) – 140 de ani

– 1883: S-a născut scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka; devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă a romanelor „Procesul” și „Castelul” (m. 1924)

– 1904: A murit Theodor Herzl, scriitor, jurnalist şi om politic austro-ungar evreu, considerat fondatorul sionismului modern (preconizând întemeierea unui stat evreiesc în Palestina) (n. 1860)

– 1908: A murit scriitorul american Joel Chandler Harris (n. 1845)

– 1920: S-a născut jurnalistul american Daniel Edelman, fondatorul (1957) şi preşedintele uneia dintre cele mai renumite şi influente companii internaţionale în domeniul relaţiilor publice (PR) din lume, agenţie care îi poartă numele; Edelman a avut o contribuție importantă la profesionalizarea industriei de comunicare (numeroase dintre tehnicile specifice dezvoltate de el sunt valabile şi în zilele noastre); a colaborat, de-a lungul timpului, cu multe companii care au devenit branduri celebre; de asemenea, a fost unul dintre pionierii reclamelor cu celebrităţi (m. 2013) – 100 de ani

– 1930: S-a născut dirijorul austriac de origine germană german Carlos Kleiber (m. 2004) – 90 de ani

– 1935: A murit André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; s-a remarcat şi în alte domenii, cum ar fi marketingul sau publicitatea (n. 1878) – 85 de ani

– 1939: S-a născut mezzosoprana germană Brigitte Fassbaender

– 1940: S-a născut cântăreaţa americană de muzică soul Fontella Bass, devenită celebră graţie piesei „Rescue Me” din 1965 (m. 2012) – 80 de ani

– 1940: S-a născut (la Smilowitz, azi în Republica Cehă) Jerzy Buzek, om politic polonez; prim-ministru al Poloniei între 1997 și 2001; între 14 iulie 2009 – 17 ianuarie 2012 a deținut funcția de președinte al Parlamentului European (PE), fiind primul european din fostele țări comuniste care a deținut această funcţie – 80 de ani

– 1957: S-a născut Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2004)

– 1959: A murit scriitorul norvegian Johann Bojer (n. 1872)

– 1962: S-a născut actorul american de film Tom Cruise

– 1969: A murit Brian Jones (Lewis Brian Hopkin Jones), muzician, compozitor și producător englez; membru fondator al trupei The Rolling Stones (n. 1942)

– 1971: A murit Jim Morrison (James Douglas Morrison), cântăreț, compozitor și textier american, solistul trupei „The Doors” (n. 1943)

– 1973: A murit dirijorul ceh Karel Ančerl (n. 1908)

– 1996: A murit arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (n. 1911)

– 2011: A murit actriţa britanică de film Anna Massey (n. 1937)

– 2012: A murit Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (n. 1926)

– 2015: A murit istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (n. 1924) – 5 ani

– 2016: A murit actriţa americană Noel Neill (n. 1920)

– 2017: A murit artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (n. 1934). NOTĂ: Familia sa a dat asigurări că anul real al nașterii ar fi 1931

– 2017: A murit Paolo Villaggio, actor de comedie, scriitor, scenarist și realizator TV italian (n. 1932)

Calendarul zilei – 2 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 2 iulie 2020, 8:36

EVENIMENTE INTERNE

 – Învățământ, Cercetare

* Completarea opțiunilor în fișele de înscriere, de către absolvenții clasei a VIII-a și de către parinții acestora, se va realiza în perioada 2-6 iulie, iar repartizarea computerizată va avea loc în data de 10 iulie, în cadrul noului calendar privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021

– Cultură

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – Cartier Alfa – Proiectul „Teatru la fereastră” – „Bagajul cu oameni” după ,,The search for signs of intelligent life in the universe” de Jane Wagner. Traducerea: Matei Ioan Rotaru. Dramatizarea: Diana Ioana Licu/One woman show cu Diana Ioana Licu

– S-a întâmplat într-o zi de 2 iulie

* Acum 376 de ani (1644), în timpul Primului război civil englez desfăşurat între 1642–1646, a avut loc Bătălia de la Marston Moor. Forţele combinate ale scoţienilor covenanters comandate de Earl of Leven şi cele ale parlamentului comandate de Lord Fairfax şi Earl of Manchester i-au înfrânt pe regaliştii comandaţi de Prinţul Rupert de Rhine şi Marchizul de Newcastle. În urma înfrângerii regaliştii au pierdut nordul Angliei iar prinţul Rupert şi-a pierdut reputaţia de invincibil

* Cu 268 de ani în urmă (1752) jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie). Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an”, după cum spun documentele. La data de 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, care avea să devină cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent

* Cu 182 de ani în urmă (1838) apărea (până la 24.II.1865, cu unele întreruperi), la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ca supliment literar al „Gazetei de Transilvania” (apărută în martie acelaşi an), sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu). Revista a sprijinit lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni

* Acum 171 de ani (1849) Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, şi, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române (2/14)

* În urmă cu 156 de ani (1864) era adoptată o nouă Lege electorală, prin care se mărea numărul electorilor (printr-o mai largă reprezentare a burgheziei industriale şi bancare) (2/14)

* Se împlinesc 120 de ani (1900) de la prima ascensiune a unui dirijabil, numit şi „zeppelin”, după numele constructorului, germanul Ferdinand von Zeppelin (1838-1917), cel care a construit, în perioada 1900-1917, peste 50 de dirijabile. Zeppelin a fost primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor

* Acum 112 ani (1908), între 2 iulie şi 2 august, au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga. În anul 1922 au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii. În iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile au fost reluate după 1990 şi continuate şi astăzi

* Cu 104 ani în urmă (1916), la Buenos Aires, a avut loc primul meci (Uruguay – Chile 4-0) din istoria Copa America, cea mai veche competiţie continentală între echipe naţionale, Argentina dorind astfel să marcheze 100 de ani de independenţă naţională (9 iul. 1816)

* Acum 101 ani (1919) şi-a început activitatea, la Bucureşti, compania „Cărăbuş”, primul teatru de revistă românesc, companie legată de activitatea marelui actor Constantin Tănase. În deschidere s-a jucat piesa de revistă „Pisică de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu

* Acum 98 de ani (1922) avea loc inaugurarea oficială a Şcolii Române de la Paris, fondate (în 1920) şi conduse de Nicolae Iorga, unde tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă. Această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia „Mélanges de l’École Roumaine en France”. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti

* În urmă cu 83 de ani (1937) americanca Amelia Earhart (n. 1897), prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său, a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”. La puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

* Cu 56 de ani în urmă (1964) apărea Legea drepturilor civile în Statele Unite ale Americii, act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a SUA, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat

* Acum 44 de ani (1976) Adunarea Naţională a proclamat reunificarea Republicii Socialiste Vietnam. La 2 septembrie 1945, Vietnamul şi-a proclamat independenţa de stat. În decembrie 1946 a început lupta de rezistenţă împotriva acţiunilor militare ale forţelor coloniale franceze, care s-a încheiat cu victoria de la Dien Bien Phu, din 7 mai 1954, a forțelor naţionale conduse de Ho Şi Min. Prin Acordurile de la Geneva, care recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state indochineze, Vietnamul a fost împărţit temporar în două zone. La data de 26 octombrie 1955, autorităţile provizorii din partea de sud a Vietnamului au proclamat unilateral „Republica Vietnam”, repunând în discuţie termenii Acordurilor de la Geneva. Al doilea război indochinez a luat sfârşit prin semnarea, în ianuarie 1972, a Acordurilor de Pace de la Paris dintre Vietnam şi SUA, iar la 30 aprilie 1975, administraţia “Republicii Vietnam”, lipsită de sprijin pe plan intern şi izolată pe plan internaţional, a capitulat

* Acum 21 de ani (1999) compania „Renault” a preluat „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze şi cei ai Guvernului român

* Cu 18 ani în urmă (2002) multimiliardarul american Steve Fossett (1944 – 2007) a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore și 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri

Aniversări – Comemorări

– Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica Vlaherne; Sf. Voievod Ştefan cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2020). NOTĂ: Sf. Voievod Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc, care a domnit în Moldova, între 1457 şi 1504, se prăznuieşte, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română în 1992, în ziua morţii (2 iulie 1504) (Calendar Rompres, iulie 2006)

– Aşezarea veşmântului Maicii Domnului în Vlaherne (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1504: A murit Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc; în timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; a fost înmormântat la Putna (una dintre numeroasele sale ctitorii); datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit la 2 iulie, data morţii sale (n. ~1433)

– 1868: S-a născut generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (m. 1932)

– 1895: S-a născut Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (m. 1967) – 125 de ani. NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1893

– 1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (n. 1839)

– 1908: S-a născut juristul şi istoricul Valentin Al. Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1914: A murit Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (n. 1878)

– 1915: S-a născut Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (m. 2005) – 105 ani

– 1919: S-a născut Ștefan J. Fay (Ştefan Vasile Andrei de Fay), scriitor și genealogist român stabilit în Franţa, la Nisa (m. 2009)

– 1926: S-a născut Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (m. 2007)

– 1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956 (m. 2010)

– 1937: S-a născut Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (apărut postum, 2007) (m. 2006)

– 1938: S-a născut Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România (m. 1976)

– 1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu

– 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n.  1890) – 75 de ani

– 1950: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov, cunoscut publicului pentru şlagărul „Dragoste la prima vedere” (m. 2018) – 70 de ani

– 1950: S-a născut interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (m. 2004) – 70 de ani

– 1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu

– 1953: S-a născut ÎPS Irineu Pop (prenumele la naştere – Ionel), teolog, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia (din mai 2011), membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu numele de Bistriţeanul (1990-2011)

– 1954: S-a născut Ioan Holban, critic şi istoric literar

– 1959: S-a născut Cristian Diaconescu, politician și fost diplomat, de formație jurist; fost vicepreședinte al Senatului României, fost ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie – 28 decembrie 2004) și ministru de externe în guvernul Emil Boc (2008–2009), din partea PSD; în data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc, de această dată din partea UNPR; ministru de externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu; consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014; iniţiator al Fundaţiei Mişcarea Populară, devenită ulterior Partidul Mișcarea Populară

– 1963: A murit Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu de acest fel din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (n. 1887)

– 1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1893)

– 1970: A murit Alice Cocea, actriță franceză de teatru și de film de origine română (n. 1899) – 50 de ani

– 1995: A murit Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (n. 1905) – 25 de ani

– 2003: A murit părintele duhovnic Ghelasie de la Frăsinei (nume la naștere: Gheorghe Teodor Popescu) (n. 1944)

– 2007: A murit soprana americană de origine română Beverly Sills (n 1929)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Dan Tulbure, fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (n. 1944) – 5 ani

– 2016: A murit Elie Wiesel, scriitor american de origine evreiască, ziarist, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului; deportat, în 1944, împreună cu familia, a supravieţuit ororilor din lagărele naziste de la Auschwitz şi Buchenwald; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1986; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2002; cu ocazia vizitei sale în România (iulie 2002) a fost inaugurată, în oraşul natal, o casă memorială care îi poartă numele (n. 1928, la Sighetu Marmaţiei, în România)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ankara: Cea mai înaltă instanță din Turcia își pronunță verdictul cu privire la statutul Hagia Sophia din Istanbul

– Paris: Acțiune împotriva statului pentru inacțiune climatică, cerere depusă de asociația Greenpeace

– Tunis: Reluarea procesului utilizatorului de internet urmărit pentru o parodie a Coranului

– Sydney: Super Rugby: reluarea competiției cu patru echipe australiene (2 iul. – 19 sep.)

-Washington: Comitetul Afacerilor Externe al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii îl audiază pe Brian Joseph Bulatao, director general al Agenției Centrale de Informații cu privire la demiterea unui inspector general al Departamentului de Stat

-Algier, Algeria:Sunt susținute probe în procesul jurnalistului și bloggerului pro „Hirak” Fodil Boumala

-Tehran, Iran: Prezentare cotidiană de presă de către Ministerul Sănătății cu privire la epidemia Covid-19

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate”, sărbătorită din anul 2001, zi care marchează un eveniment controversat, ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, numit „incidentul Roswell”: presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti

– „Ziua Internaţională a Ziaristului Sportiv” (la 2.VII.1924 a luat fiinţă, la Paris, Asociaţia Internaţională a Presei Sportive/AIPS)

– Republica Moldova: „Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Sărbătoare naţională

– 1566: A murit Nostradamus (Michel de Notre-Dame), astrolog şi medic francez; autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene (Centuries) (n. 1503)

– 1591: A fost înmormântat Vincenzo Galilei, compozitor, teoretician şi matematician italian (n. 1520)

– 1644: S-a născut Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac; precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (m. 1709)

– 1714: S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (m. 1787)

– 1724: S-a născut Friedrich Gottlieb Klopstock, poet german; a inițiat genul poeziei trăirilor interioare, ce ulterior avea să aibă o influență covârșitoare asupra liricii germane moderne al cărei creator a fost considerat (m. 1803)

– 1778: A murit Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (n. 1712, la Geneva)

– 1842: S-a născut istoricul francez Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române din 1895 (m. 1905)

– 1862: S-a născut Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (m. 1942)

– 1877: S-a născut scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1946 (m. 1962)

– 1904, 2/15: A murit prozatorul, dramaturg şi medicul rus Anton Cehov (n. 1860)

– 1908: S-a născut juristul afro-american Thurgood Marshall, prima persoană de culoare din Curtea Supremă a SUA (1967-1991) (m. 1993)

– 1911: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (n. 1856)

– 1920: S-a născut Fernando Ayala, regizor, producător de film şi scenarist argentinian (m. 1997) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Pierre Cardin, renumit creator de modă francez şi om de afaceri. NOTĂ: Unele surse (www.britannica.com) dau ca dată a naşterii 7 iulie 1922

– 1923: S-a născut Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1996 (m. 2012)

– 1931: A murit Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne (n. 1843)

– 1935: S-a născut Nanni Balestrini, poet (s-a ocupat, încă din 1961, de poezie vizuală, expunând în diferite expoziţii de poezie electronică şi virtuală), romancier, ziarist şi editor italian; ca fondator de reviste și organizator al festivalurilor literare, a jucat un rol cheie în apariția și implementarea neo-avangardei literare (m. 2019) – 85 de ani

– 1942: A murit scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (n. 1903)

– 1949: S-a născut actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (m. 2010)

– 1961: A murit (s-a sinucis, împuşcându-se cu arma sa de vânătoare) scriitorul şi ziaristul (reporterul de război) american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1954 (n. 1899)

– 1969: S-a născut cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (m. 2012, într-un accident de avion)

– 1977: A murit scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (n. 1899)

– 1997: A murit actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului anilor ’30-’40 ai secolului al XX-lea (n. 1908)

– 1999: A murit Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (n. 1920)

– 2013: A murit Douglas Engelbart, inginer american care a revoluţionat era informatică: a inventat mouse-ul calculatorului (împreună cu Bill English), a fost lider al echipei care a inventat hipertextul şi calculatoarele în reţea, a fost un precursor al interfeţei grafice şi un promotor al dezvoltării şi utilizării reţelelor de calculatoare (n. 1925)

– 2014: A murit Paul Wild, astronom elvețian care a descoperit mai multe comete, supernove și asteroizi (n. 1925)

– 2016: A murit scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (n. 1963)

– 2016: A murit regizorul şi scenaristul american Michael Cimino; a marcat cinematografia prin pelicula ”The Deer Hunter”, o epopee care evocă războiul din Vietnam (n. 1939)

Calendarul zilei – 1 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 1 iulie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

– Organizații internaționale

* Începând cu această dată, România exercită, în mod excepţional, pentru încă un mandat, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

-Ambasade

* București/Constanța: La Ambasada Rusiei la Bucureşti şi Consulatul General din Constanţa vor fi organizate, astăzi, secţii de votare pentru votul general privind aprobarea modificărilor la Constituţia Federaţiei Ruse

 -Administrație

*Şoferii de pe mijloacele de transport public ale STB sunt obligaţi să poarte uniforme începând cu această dată

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat, în perioada 1 – 4 iulie, are loc rezolvarea contestațiilor

– Cultură

* De la ora 18:00, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, își încheie programul “Miercurea de film” de pe siteul Institutului cu filmul polițist al regizorului scenaristului  Gigor Attila: “Investigatorul” (2008)

* Salonul BD – Povești din București în benzi desenate, ediția a VII-a urmează să revină la Palatul Suțu, în perioada 1 iulie – 31 august. Evenimentul este organizat de Muzeul Municipiului București, la inițiativa managerului muzeului dr. Adrian Majuru și a autorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu. Salonul din acest an se încadrează în proiectul inițiat de istoricul și scriitorul Vasile Lupașc: „2020 – Anul Vlad Țepeș Drăculea”. În premieră, Salonul BD – „Povești din București în benzi desenate” se va desfășura în paralel în 4 muzee din 3 orașe diferite. Lucrările participanților vor fi expuse atât la Palatul Suțu din București cât și la Muzeul de istorie din Târgoviște, The Dracula Investigation Gallery și Muzeul Vlad Țepeș Drăculea din Sighișoara

* Arad: Două proiecte inedite fac posibilă reîntâlnirea dintre publicul arădean și actori – proiectele „Grădina cu teatru” și „Teatru la fereastră”, ambele din cadrul programului arădean „Seri de teatru”, două demersuri culturale care vor aduce față în față, păstrând distanța, spectatorii și artiștii (17 iun. – 31 iul.). Programul de astăzi al spectacolelor susținute de Teatrul Clasic Ioan „Slavici Arad” (în aer liber):

• ora 20:00 – Teatrul de Vară al Centrului Cultural Județean, Str. George Barițiu nr. 16 – Proiectul „Grădina cu teatru” – „Totul despre femei ” de Miro Gavran, regia: Felix Crainicu

* Zalău, jud.Sălaj: Festivalului de teatru în aer liber “Curtea artiştilor”, o manifestare culturală neconvenţională ce se desfăşoară, aşa cum îi spune şi numele, în curtea casei unui pasionat al genului din Zalău – tânărul actor Darius Prodan, ajuns la ediţia a III-a, cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj va programa, începând de astăzi, spectacole de teatru pentru adulţi şi copii, dar şi concerte de muzică, în fiecare miercuri, vineri şi duminică, până în luna septembrie. În luna iulie, printre cei care vor poposi în “Curtea artiştilor” din Zalău se numără trupa de teatru Giuvlipen – singurul teatru din ţară cu actori profesionişti romi, Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu şi Matei Constantin

– S-a întâmplat într-o zi de 1 iulie

* Cu 198 de ani în urmă (1822) erau restabilite domniile pământene prin numirea, de către Poarta Otomană, a lui Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822-1828), şi a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828) în Ţara Românească. Se punea astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească (1/13)

* Acum 159 de ani (1861), la câteva luni după ce a fost proclamat Regatul Italiei, în timpul pontificatului lui Pius al IX-lea, a apărut la Roma primul număr al ziarului „L`Osservatore Romano”, ca răspuns la necesitatea de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L`Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice

* Cu 154 de ani în urmă (1866) era promulgată prima Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13). NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României

* Acum 142 de ani (1878) se încheia Congresul de la Berlin (început la 1/13.VI.1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (semnat la 19.II/3.III.1878, care punea capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878). Au participat reprezentanţii celor şapte Mari Puteri, România nefiind admisă cu participare oficială. Congresul îi recunoaştea însă independenţa şi drepturile asupra Dobrogei (a cărei frontieră sudică urma să fie trasată de o comisie internaţională), Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării de către România a încorporării sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist (1/13)

* Acum 142 de ani (1878) a fost trimisă o Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt-Petersburg şi Belgrad, prin care diplomaţii români erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate (1/13)

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când începea să funcţioneze Banca Naţională a României. Actul de naştere al BNR a avut loc la 17/29.IV.1880, când apare, în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. Primul guvernator a fost Ion I. Câmpineanu (1/13)

* În urmă cu 139 de ani (1881) apărea, la Iaşi, până în aprilie-mai 1891, cu întreruperi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară (legată de ideologia socialistă din România), sub conducerea lui Ioan Nădejde (1881-1885) şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1/13)

* Cu 138 de ani în urmă (1882) statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857. La data de 10.XII.1882 s-a format o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa (1/13)

* Acum 118 ani (1902) apărea, la Budapesta (1902-1906, bilunar), revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu. Revista a apărut şi la Sibiu (1906-1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar)

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de când se înființa, la Sibiu, Școala militară de ofițeri activi de infanterie, din 15 iulie 1995, Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”. Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat) dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia a început să funcţioneze sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

* Acum 91 de ani (1929) apărea Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare toate liniile de cale ferată din ţară

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de la înfiinţarea Academiei de Medicină din România, al cărei fondator a fost dr. Daniel Danielopolu. Instituţia, denumită în prezent Academia de Ştiinţe Medicale (ASM), a fost desființată în 1948 și reînființată în anul 1969

* Acum 76 de ani (1944), între 1 şi 22 iulie, a avut loc Conferinţa de la Bretton Woods (SUA), unde s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a FMI a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială (a început să funcţioneze la 25 iunie 1946)

* Acum 74 de ani (1946) era fondat „Teatrul Odeon”, numit iniţial „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”. În anul 1990 Teatrul Giuleşti şi-a schimbat denumirea în Teatrul Odeon