Calendarul zilei – 21 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 21 decembrie 2020, 14:33

EVENIMENTE INTERNE

-Președinție

*Președintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament astăzi, începând cu ora 12:00

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ Program FITS online:

• ora 19:00 – Lagrime Di San Pietro, de: Orlande de Lassus; Regia: Peter Sellars; Dirijor: Grant Gershon/ Los Angeles Master Chorale
• ora 20:30 – Jukebox – un spectacol de: Yves Dagenais și Les Parfaits Inconnus / Les Parfaits Inconnus/ circ contemporan – spectacol în limba franceză; traducere în limbile engleză și română
• ora 21:45 – Dunas – coregrafia: Maria Pagés & Sidi Larbi Cherkaoui

– S-a întâmplat într-o zi de 21 decembrie

* Acum 174 de ani (1846) britanicul Robert Liston (1794-1847) realiza prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

* Acum 137 de ani (1883/1884), apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel care a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884) (21.XII/2.I)

* Cu 117 ani în urmă (1903), în Franţa, se acorda pentru prima oară Premiul Goncourt, pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, premiu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt (1822-1896). Acesta şi-a lăsat prin testament întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Alcătuită din zece scriitori, Academia acordă, anual, acest premiu, primul laureat fiind John-Antoine Nau, pentru romanul „Force ennemie”. De menţionat că Premiul Goncourt a fost acordat în fiecare an, în pofida a două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice

* Cu 167 ani în urmă (1913) apărea, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul Arthur Wynne, un jurnalist din Liverpool. Careurile de cuvinte încrucişate au rămas la fel de populare, dar diferă într-o oarecare măsură de cele originale, care erau create în formă de diamant şi nu ofereau rezolvări distincte pe orizontală şi verticală

* Acum 93 de ani (1927) a avut loc votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud

* În urmă cu 83 de ani (1937), la „Carthay Circle Theater”, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand, bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de pelicule animate Disney și unul dintre filmele de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile

* Acum 67 de ani (1953) era înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov – actualmente Opera Braşov

* În urmă cu 57 de ani (1963) era reînființat, la Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, sub direcția lui Mihai Berza, fiind succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914, și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948. Reorganizarea Institutului a fost însoțită de înființarea unei Asociații Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al cărei sediu central se află la București, sub egida căreia au fost organizate regulat, începând din 1966, 12 Congrese internaționale de studii sud-est europene, dintre care cel mai recent a avut loc la București, în 2019

* Se  împlinesc 55 de ani (1965) de când a fost adoptată Convenţia Internaţională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, la cea de-a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare la 4.I.1969. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970

* În urmă cu 52 de ani (1968) avea loc lansarea misiunii americane „Apollo 8”. A fost prima misiune cu echipaj care a folosit racheta Saturn V, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell, Jr. și William A. Anders a făcut înconjurul Lunii și a reintrat în atmosfera Pământului cu succes

* Acum 51 de ani (1969) un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km

* Cu 49 de ani în urmă (1971) era înființată, la Paris, organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1999)

* În urmă cu 32 de ani (1988) terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea, la Lockerbie (Scoţia), a aparatului B-747 (zborul PanAm 103), care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime

* Acum 31 de ani (1989) avea loc declanşarea Revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA. În cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor

* Tot acum 31 de ani, prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie) la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* În urmă cu 31 de ani au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi) (21, 22 şi zilele următoare)

* Cu 29 de ani în urmă (1991) avea loc semnarea, la Alma-Ata/Kazahstan, a documentului de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la data de 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI). Documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 13 ani (2007), într-un moment istoric, Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentarea unor acte de identitate și fără opriri pentru control. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE

* Acum 6 ani (2014) președintele Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial de la Traian Băsescu și a depus jurământul de învestitură. La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat un al doilea mandat, în cadrul turului secund de scrutin, în care a obținut peste 63% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

* Se împlinește 1 an (2019) de când plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a luat act de începerea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Werner Iohannis

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de iarnă (ora 12:02, ora României); solstiţiul marchează ziua cea mai lungă (21 iunie) sau cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie) a anului

– „Ziua Supravieţuitorului de Cancer” a fost desemnată în anul 2001, la iniţiativa Ligii Române de Cancer, celebrând decizia de a trăi, de a lupta împotriva resemnării şi efortul imens de a supravieţui acestei boli

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 22 decembrie (ziua morţii sale)

– 1861, 21.XII. / 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927). NOTĂ: „Dicţionarul de literatură română” (1979) dă naşterea la 20.XII.1861

– 1865, 21.XII / 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1934) – 155 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 2.I.1866

– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1847)

– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog, bizantinolog, editor şi publicist

– 1934: S-a născut Dumitru Denis Buican Peligrad, biolog, scriitor, filosof, istoric al ştiinţelor şi profesor; autorul unei noi teorii a evoluţiei, teoria sinergică a evoluţiei, şi autorul unei noi teorii a cunoaşterii, biognoseologia; din anul 1969 este stabilit la Paris

– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia) actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (m. 2017) – 85 de ani

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu

– 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1893)

– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist, poet şi traducător (n. 1917)

– 1969: A murit fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1899)

– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912) – 50 de ani

– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)

– 1998: A murit Dan Laurențiu (nume real: Laurențiu Ciobanu), poet și eseist (n. 1937)

– 2003: A murit Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (n. 1915)

– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924)

– 2012: A murit Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (n. 1938)

– 2015: A murit poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (n.  1927) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Reuniune ministerială a semnatarilor Acordului Nuclear Iranian

-SUA: Colegiu Electoral  al SUA votează pentru a confirma victoria lui Joe Biden la prezidenţiale. Voturile ce vor fi date astăzi vor fi trimise către Congres pentru a fi numărate oficial pe 6 ianuarie, etapa finală a complexului proces electoral american

– SUA: Decizie privind redeschiderea granițelor dintre Canada și Statele Unite

– Israel: Parlamentul urmează voteze bugetul de stat

-Moscova, Rusia: Conferință video a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cu omologii săi care au semnat Acordul Nuclear Iranian

-Geneva, Elveția: Conferința de presă a Organizația Mondială a Sănătății privind pandemia de Covid-19

-Amsterdam, Olanda: Reuniunea Agenției Europene pentru Medicamente pentru a autoriza vaccinul de la Pfizer / BioNTech

– Italia: Intrarea în vigoare a restricțiilor de deplasare între regiuni

– Magdebourg, Germania: Posibil verdict în procesul atacatorului sinagogii din Halle

– Los Angeles: Sunt marcați 80 de ani de la moartea romancierului american, Francis Scott Fitzgerald

– Oran, Algeria: Termen în procesul lui Kaddour Chouicha, responsabil cu drepturile omului, al soției sale, de profesie jurnalist

Aniversări – Comemorări

– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio; cu povestirile sale reunite în „Decameronul” a influențat dezvoltarea literaturii italiene, a creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni (n. 1313) – 645 de ani

– 1773: S-a născut botanistul scoţian Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (m. 1858)

– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1926)

– 1879 (stilul nou): S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-al doilea război mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953). NOTĂ: Mai multe surse, printre care şi http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/stalin_joseph.shtml sau http://www.biography.com/people/joseph-stalin-9491723, menţionează ca dată a naşterii 18 decembrie 1879

– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru medicină pe 1946 (m. 1967) – 130 de ani

– 1890: A murit Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (n. 1817) – 130 de ani

– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834)

– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000) – 115 ani

– 1910: S-a născut Rosa Bouglione, maestră a circului francez (m. 2018) – 110 ani

– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972 (m. 1985)

– 1918: S-a născut omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU între anii 1972 şi 1981; preşedinte al Austriei (1986-1992); după alegerea sa ca preşedinte au existat numeroase controverse legate de perioada petrecută de acesta în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind etichetat drept ex-nazist (m. 2007)

– 1920: S-a născut balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați „părinţii” Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (m. 2019) – 100 de ani

– 1933: A murit Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (n. 1879)

– 1935: S-a născut regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (m. 2017) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film

– 1938: S-a născut Frank Moorhouse, scriitor australian

– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993) – 80 de ani

– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; cunoscut datorită romanului-cult „Marele Gatsby” (n. 1896) – 80 de ani

– 1944: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul american Michael Tilson Thomas

– 1947: S-a născut chitaristul şi compozitorul spaniol Paco De Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (m. 2014)

– 1953: S-a născut pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff

– 1953: S-a născut cantautoarea şi producătoarea americană Betty Wright, devenită celebră în special datorită hitului soul-disco din 1971 „Clean Up Woman” (m. 2020)

– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884)

– 1966: S-a născut Kiefer Sutherland, actor, regizor şi producător britanic de origine canadiană

– 1975: S-a născut Charles Michel, politician belgian, președinte al Consiliului European (de la 1 dec. 2019) – 45 de ani

– 1977: S-a născut Emmanuel Macron (numele complet: Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron), filosof, bancher şi om politic francez; cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei (ales la 7.V.2017)

– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1903/1904)

– 2009: A murit biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 1992 (n. 1918)

– 2014: A murit Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac (n. 1934)

– 2017: A murit astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat (n. 1937)

– 2019: A murit creatorul de modă francez de origine italiană Emanuel Ungaro (n. 1933) – 1 an

Calendarul zilei – 20 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 20 decembrie 2020, 9:46

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Asociaţia Română pentru Smart City organizează a V-a ediţie a Galei Smart City Industry Awards. Gala va fi difuzată online, iar în cadrul evenimentului vor fi premiate cele mai bune proiecte tip Smart City implementate la nivel naţional pe parcursul anului 2020, cât şi eforturile susţinute ale instituţiilor, companiilor şi persoanelor pentru dezvoltarea industriei. Evenimentul va fi difuzat pe toate canalele disponibile ale Asociaţiei Române pentru Smart City şi ale partenerilor săi. Ediţia 2020 a galei Smart City Industry Awards va premia acele persoane/instituţii/companii care au ştiut să se adapteze contextului pandemic actual, să digitalizeze, să implice cetăţenii în rezolvarea problemelor şi în actul administrativ şi să implementeze tehnologii şi soluţii inovatoare care să ajute comunităţile să traverseze mai uşor aceste vremuri dificile

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ FITS online:

• ora 17:00 – Octavian Saiu în Dialog cu Robert Wilson – Conferință în limba engleză; Traducere în limba română
• ora 19:00 – „Trei Surori/ Three Sisters”, de: A.P. Cehov; Regia: Gábor Tompa – Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Spectacol în limba maghiară; Traducere în limbile engleză și română
• ora 22:00 – „Radioul Urii/ Hate Radio”, regia: Milo Rau – Milo Rau/IIPM – International Institute of Political Murder – Film în limbile franceză și germană; Traducere în limbile engleză și română
• ora 23:00 – „Rėspire/ Breath”, regia: Johanne Humblet – Les filles du renard pâle

– S-a întâmplat într-o zi de 20 decembrie

* Acum 829 de ani (1191), printr-un document emis de Papa Celestin al III-lea, se menționa prima atestare documentară a cetății Sibiului, sub numele de „Cibinum”. Acest act ecleziastic a recunoscut, la rugămințile regelui ungar Béla al III-lea, existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis – prepozitura este o funcție de conducere în anumite congregații religioase) scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Deși primele așezări în zona Sibiului par să fi fost castrul roman Cedonia, din zona actualului cartier Gușterița și o așezare de origine slavă, localitatea avea să fie colonizată în a doua parte a secolului al XII-lea de coloniștii sași, prima atestare documentară în limba germană, Hermannstadt, datând din anul 1223

* Cu 208 ani în urmă (1812) apărea primul volum din colecţia de basme culese de fraţii Jacob şi Wilhelm Grimm („Kinder- und Hausmärchen”). De atunci, poveştile fraţilor Grimm au fost traduse în peste 170 de limbi, iar din 2005, prima ediţie, care se află la Kassel, în centrul Germaniei, face parte din patrimoniul cultural al umanităţii

* Acum 183 de ani (1837/1838) apărea (până la 31.XII.1838), la Bucureşti, primul cotidian românesc, „România”, sub conducerea lui Aaron Florian şi Gheorghe Hill. Cotidianul oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, precum şi evenimente politice din întreaga lume. Primele 150 de numere ale gazetei au fost imprimate cu caractere chirilice, folosindu-se apoi alfabetul de tranziţie (20.XII./1.I)

* Cu 163 de ani în urmă (1857/1858), Adunarea ad-hoc a Moldovei vota o rezoluţie prin care se adresa Puterilor garante cu rugămintea de a „se prevedea şi a stabili calea prin care Principatele Unite, la orice călcare a drepturilor lor, de orice parte ar proveni, să poată cere şi dobândi puternicul sprijin al marelui Areopagiu” (20.XII./1.I)

* Acum 128 de ani (1892) Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” a fost inaugurat ca „Morga oraşului”, de către medicul al cărui nume îl poartă. Din 1898 a fost transformat în „Institutul medico-legal”, constituind astfel primul institut de medicină legală din lume; din 1924 poartă numele întemeietorului său

* Cu 112 ani în urmă (1908/1909) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Cercului românilor de peste munţi”, cu scopul de a dezvolta şi întreţine legături mai strânse cu românii de dincolo de Carpaţi şi de a sprijini revendicările „fraţilor aflaţi sub dominaţia austro-ungară” (20.XII./2.I)

* În urmă cu 111 ani (1909/1910) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncilor populare de meseriaşi şi a cooperativelor de producţie, consum, construcţie şi de comerţ şi Legea contra sindicatelor şi asociaţiunilor profesionale („Legea Orleanu”), prin care se interzicea dreptul de asociere şi de grevă tuturor salariaţilor statului (20.XII/2.I)

* Se împlinesc 105 ani (1915) de la audiţia în premieră, la Ateneul Român din Bucureşti, a primului poem simfonic românesc, „Acteon” de Alfred Alessandrescu, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu

* Cu 103 ani în urmă (1917) era înfiinţată CEKA („Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului”), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă, care a devenit mai târziu KGB (Comitetul pentru Securitatea de Stat)

* Parlamentul vota, acum 74 de ani (1946), Legea pentru etatizarea şi organizarea Băncii Naţionale a României, fapt care a permis Guvernului dominat de PCR să-şi asigure controlul asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă, precum şi asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor (Legea va fi publicată la 28 decembrie). Guvernator al BNR (din 9.I.1947) a fost prof. univ. Tiberiu Moşoiu (din partea PNL-Tătărescu), iar viceguvernator – Aurel Vijoli (din partea PCR)

* Se împlinesc 55 de ani (1965), de când, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a fost decisă crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială – ONUDI, prin rezoluțiile Adunării Generale a Națiunilor Unite din 20 decembrie 1965 și 17 noiembrie 1966. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a fost creată la 1 ianuarie 1967, ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a fost decisă convenirea unei Conferinţe ONU asupra înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială ca Agenţie Specializată. Conferinţa, care s-a desfăşurat pe parcursul a două sesiuni, a adoptat, la 8 aprilie 1979, la Viena, textul unei Constituţii care consfinţea apariţia noii instituţii specializate. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare, la 17 decembrie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU

* Cu 47 de ani în urmă (1973) avea loc inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu o suprafață de 10.000 mp şi trei săli de spectacol ce însumau peste 1.600 de locuri. Proiectul inițial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu. Teatrul Naţional Bucureşti a mai „suferit” o inaugurare recentă, la data de 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici. Clădirea TNB s-a aflat în proces de consolidare din 2011. În urma lucrărilor de modernizare, faţada TNB a revenit la forma iniţială (înainte de lucrările de remodelare din anii ′80), spectatorii având la dispozitie şapte săli de spectacol complet modernizate

* Cu 33 de ani în urmă (1987), feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omenești. Doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace

* Acum 31 de ani (1989), la Timişoara, revoluţionarii au elaborat o proclamaţie în care cereau demisia neîntârziată a președintelui Nicolae Ceauşescu, organizarea alegerilor libere, drepturi democratice. Întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Numeroase unităţi de armată şi securitate au fost trimise în zonă, pentru a înăbuşi protestele. În cursul serii, Nicolae Ceauşescu s-a adresat populaţiei într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, terorist. În cadrul aceluiaşi discurs, a anunţat că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare

* Tot acum 31 de ani (1989), a avut loc o intervenţie militară americană în Panama. Aceasta s-a produs pentru a proteja viaţa cetăţenilor americani aflaţi în zonă. Intervenţia a dus, totodată, la înlăturarea dictatorului panamez Manuel Antonio Noriega

* Cu 23 de ani în urmă (1997) avea loc premiera filmului „La vita é bella”, în regia lui Roberto Benigni. Benigni joacă și rolul lui Guido Orefice, un evreu italian, care își folosește imaginația inventând un joc pentru a-și proteja copilul de ororile care aveau loc în lagărele naziste. Pelicula a fost foarte bine primită de critici și a avut un succes financiar răsunător, Benigni câştigând Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1999. La aceeaşi ediţie a Premiilor Oscar, pelicula a mai câştigat „Cea mai bună coloană sonoră” şi „Cel mai bun film străin”

* Republica Populară Chineză a reluat, acum 21 ani (1999), exercitarea suveranităţii asupra teritoriului Macao, pe baza Declaraţiei comune a guvernelor Chinei şi Portugaliei semnate la 26.III.1987. Teritoriul, situat pe coasta de est a Chinei, la 70 km de Hong Kong, include Peninsula Macao, insulele Coloane şi Taipa. A fost una dintre cele mai vechi colonii europene din China, datând încă din secolul al XVI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea populară „Ignatul”; obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, consideră folcloristul Petru Caraman. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnali, între 17 si 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semănăturilor, la sărbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii

– 1740: S-a născut József (Iosif) Benkő, istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei, un susţinător al latinităţii limbii române), botanist şi geograf secui (m. 1814) – 280 de ani

– 1768: S-a născut mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată la organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova; la îndemnul său, în 1833, s-a pus temelia actualei catedrale mitropolitane din Iaşi (m. 1846)

– 1808: S-a născut Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (m. 1889)

– 1808/1809, 20.XII./1.I: S-a născut (la Miskolc/Ungaria) cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1873). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809. NOTA 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1852: S-a născut arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (m. 1912)

– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928). NOTĂ: Pe site-ul www.crispedia.ro naşterea este trecută la 18.XII.1854 iar decesul la 29.XII.1928

– 1879: S-a născut I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (m. 1933, asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia)

– 1889: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (m. 1966)

– 1904: S-a născut istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (m. 1976)

– 1912: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850)

– 1927: S-a născut economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul României pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2010)

– 1929: S-a născut Al.[exandru] Căprariu, poet, eseist şi publicist (m. 1988)

– 1934: S-a născut sculptorul George Apostu, stabilit în Franţa (m. 1986)

– 1935: S-a născut producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul sapniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (m. 2009) – 85 de ani

– 1935: S-a născut Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (m. 2016) – 85 de ani

– 1935: S-a născut dr. ing. geolog Dan C. Jipa, membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2020) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actriţa Ruxandra Sireteanu (m. 2014)

– 1944: A murit istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei discipline; membru titular al Academiei Române din 1941 (n. 1883)

– 1946: S-a născut Andrei Codrescu (pseudonimul lui Andrei Perlmutter), poet, romancier, eseist, scenarist, antologator şi traducător american de origine română; a emigrat, în 1966, în SUA; colaborator la National Public Radio; profesor la mai multe universităţi americane

– 1950: S-a născut Ioan Flora, poet de limbă română din Banatul sârbesc şi traducător; a colaborat mai bine de două decenii la cele mai importante reviste literare din România şi din Iugoslavia; a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2005) – 70 de ani

– 1957: S-a născut actorul Marian Râlea

– 1958: A murit (la Geneva) etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1893)

– 1963: A murit compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1909)

– 1966: A murit Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (n. 1885)

– 1983: A murit (la Bucureşti) Slavomir Popovici, regizor de film documentar (n. 1930, Vârşeţ, Serbia)

– 1989: A murit medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1927)

– 1991: A murit pianistul Dagobert Buchholz (n. 1906)

– 1999: A murit Valeriu Munteanu, filolog, lexicograf şi traducător (n. 1921)

– 2015: A murit actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (n. 1952) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Mostar, Bosnia și Herțegovina: Alegeri municipale

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Rugăciunea Angelus rostită de Papa Francisc, în Piața Sfântul Petru

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane”; proclamată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/209, pornind de la identificarea solidarităţii ca una dintre valorile fundamentale şi universale, care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre popoare în secolul al XXI-lea

– 1494: S-a născut Oronce Finé, matematician și cartograf francez; în 1532 devine primul profesor de matematică titular la Colegiul Regal, devenit ulterior Collège de France (m. 1555)

– 1783: A murit Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (n. 1729)

– 1898: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Irene Dunne (m. 1990)

– 1903: A murit Kornél Ábrányi (tatăl), memorialist, muzicolog şi compozitor maghiar (n. 1822)

– 1917: S-a născut poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (m. 2011)

– 1917: S-a născut actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (m. 2013)

– 1927: S-a născut fostul președinte sud-coreean Kim Young-Sam, devenit, în 1993, primul președinte civil după 30 de ani de dominație militară; în funcţie între 25 februarie 1993 şi 25 februarie 1998 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gigliola Cinquetti, interpretă italiană şi prezentatoare de televiziune

– 1948: S-a născut pianista japoneză Mitsuko Uchida, naturalizată ca cetăţean britanic

– 1955: S-a născut Hideki Noda, actor, dramaturg şi regizor japonez de teatru şi film; considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani ai Japoniei – 65 de ani

– 1957: S-a născut Anna Vissi, cântăreață originară din Cipru

– 1968: A murit scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1962 (n. 1902)

– 1974: A murit compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (n. 1905)

– 1982: A murit Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză (n. 1887)

– 1996: A murit astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (1980) (n. 1934)

– 1998: A murit Sir Alan (Lloyd) Hodgkin, fiziolog şi biofizician britanic; a descris impulsul nervos şi a emis teoria ”pompei cu sodiu” în inducerea influxului nervos; Premiul Nobel pentru medicină pe 1963, împreună cu australianul John C. Eccles şi cu britanicul Andrew F. Huxley (n. 1914)

– 2001: A murit Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (n. 1906)

– 2008: A murit balerina rusă Olga Lepeşinskaia (n. 1916)

– 2009: A murit Brittany Murphy, actriţă americană (n. 1977)

– 2012: A murit compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (n. 1921)

– 2015: A murit Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (n. 1928) – 5 ani

– 2016: A murit actriţa franceză Michele Morgan (numele real: Simone Roussel) (n. 1920)

– 2018: A murit actorul britanic de teatru şi film Donald Moffat; stabilit în SUA din 1956 (n. 1930)

Calendarul zilei – 19 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2020, 11:05

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ Scena Digitală:

• ora 19:00 – „Maternal”, de Alexandra Badea, regia Radu Nica

‣ FITS online:

• ora 17:00 – Octavian Saiu în Dialog cu Declan Donnellan și Nick Ormerod – Conferință în limba engleză; Traducere în limba română
• ora 19:00 – “Victor sau Copiii la Putere / Victor, Or Power To The Children”, de: Roger Vitrac; Regia: Emmanuel Demarcy-Mota – Théâtre de la Ville – Spectacol în limba franceză; Traducere în limbile engleză și română
• ora 21:00 – R.O.O.M. – Random. Organ. Oriented. Monster. – Experimental dance series vol.1, coregrafia: Jo Kanamori – Noism Company Niigata

– S-a întâmplat într-o zi de 19 decembrie

* Cu 779 de ani în urmă (1241), termenul de „parlament” a fost utilizat pentru prima dată într-un document regal oficial prin care era convocat Consiliul regal al lui Henric al III-lea al Marii Britanii, care a condus Anglia din 1216 şi până în 16 noiembrie 1272, când a murit. Astăzi, Parlamentul este organul legislativ al multor ţări, compus din una sau din două Camere şi constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice, aleşi total sau parţial, prin votul cetăţenilor. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi, un an mai târziu, în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Române. Convenţia de la Paris din 7/19 august 1858 a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională, iar prin Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864, s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat drept cea de-a doua Cameră. Declaraţia de independenţă a României, din 9 mai 1877, şi actele de unire de la sfârşitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne

* Acum 148 de ani (1872) apărea Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române (19/31)

* În urmă cu 108 ani (1912/1913) a avut loc cel de-al patrulea recensământ în România (7.248.061 de locuitori). Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, la 5 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011 (19.XII/1.I)

* Acum 83 de ani (1937) la Radiodifuziunea Română era inaugurată emisiunea „Ora militară”

* În urmă cu 41 de ani (1979) a fost tăiată oficial panglica de începere a exploatării metroului bucureștean, de către Nicolae Ceaușescu. Primul tronson de metrou al Magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune la 16 noiembrie 1979. Pe 19 noiembrie, din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979 metroul a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcţionat cu călători. O nouă Magistrală de metrou, Drumul Taberei – Eroilor, a fost inaugurată la data de 15 septembrie 2020, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban

* În urmă cu 36 de ani (1984) avea loc semnarea Declaraţiei chino-britanice, pe baza căreia colonia britanică Hong Kong urma să revină oficial, la 1.VII.1997, sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Patriarhia Română emitea, în urmă cu 28 de ani (1992), un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolia Basarabiei este o Biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română în 19 decembrie 1992 drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei, care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv

* Şi tot într-o zi de 19 decembrie, acum 23 ani (1997), a avut loc premiera filmului „Titanic” (în regia lui James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme, fiind situat pe primele locuri în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Pelicula a obţinut nu mai puţin de 11 Premii Oscar

Aniversări – Comemorări

– 1885: S-a născut teologul de mare erudiţie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (m. 1973) – 135 de ani

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1904: S-a născut Vasile Jianu, flautist, dirijor, compozitor şi profesor; fondator al şcolii moderne de flaut (m. 1968)

– 1927: S-a născut Ramon Tavernier, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist român de origine franceză, personalitate importantă a muzicii uşoare, compunând peste 300 de melodii; este primul care a folosit instrumente muzicale populare în muzica ușoară și jazz; înainte de Revoluţia din 1989 a folosit pseudonimul Constantin Alexandru

– 1961: S-a născut pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020)

– 1967: A murit prozatorul Gheorghe Banea (n. 1891)

– 1968: A murit Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1877)

– 1978: A murit medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ cel de-Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (n. 1901, într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia)

– 1986: A murit medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1989: A murit scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1914)

– 1990: A murit istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului, tatăl istoricului George G. Potra (n. 1907) – 30 de ani

– 1992: A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită din 1969 în S.U.A. (n. 1923)

– 2011: A murit Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 s-a stabilit la München (n. 1917, la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului)

– 2013: A murit actorul Nae Lăzărescu, cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă Vasile Muraru (n. 1940)

– 2015: A murit chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (n. 1973) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cairo: Proces al rapperului și actorului Mohamed Ramadan pentru „insultarea poporului egiptean” în urma publicării unor fotografii care îl arătau cu vedete israeliene

Aniversări – Comemorări

– 1741: A murit Vitus (Jonassen) Bering, navigator şi explorator danez în serviciul Rusiei; a condus primele expediţii în Peninsula Kamceatka; traversând marea şi strâmtoarea care azi îi poartă numele, a ajuns până la ţărmul de nord-vest al Peninsulei Alaska (n. 1681)

– 1848: A murit scriitoarea britanică Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (n. 1818)

– 1851: A murit pictorul şi gravorul britanic Joseph William Turner, precursor al impresionismului (n. 1775)

– 1852: S-a născut Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1907 (m. 1931)

– 1861: S-a născut Italo Svevo (pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz) scriitor și dramaturg italian (m. 1928)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi cu francezul Jean Dausset (m. 1996)

– 1906: S-a născut (în Ucraina) Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (m. 1982)

– 1910: S-a născut José Lezama Lima, poet, eseist și romancier cubanez (m. 1976) – 10 ani

– 1910: S-a născut Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (m. 1986) – 110 ani

– 1914: S-a născut Melvin „Mell” Shaw (nume real: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor american; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (m. 2012)

– 1915: S-a născut şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele adevărat: Edith Giovanna Gassion) (m. 1963) – 105 ani

– 1915: A murit Alois Alzheimer, psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată, în anul 1906, maladia ce-i poartă numele, o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge treptat funcţiile cognitive, cum ar fi atenţia, percepţia, memoria, orientarea etc (n. 1864) – 105 ani

– 1918: S-a născut producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune ”Sybil” (1976) (m. 2012)

– 1920: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de muzică country Little Jimmy Dickens (numele real: James Cecil Dickens) (m. 2015) – 100 de ani

– 1924: S-a născut romancierul, eseistul și jurnalistul francez Michel Tournier; a fost unul dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt (m. 2016)

– 1925: S-a născut compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (m. 2012) – 95 de ani

– 1944: S-a născut dirijorul, harpistul, muzicologul și profesorul american William Lincoln Christie

– 1944: S-a născut chitaristul britanic de blues şi rock Alvin Lee (numele la naştere: Graham Anthony Barnes), liderul legendarului grup rock al anilor 60 – 70 „Ten Years After” (m. 2013)

– 1946: A murit fizicianul şi inventatorul francez Paul Langevin; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (n. 1872)

– 1953: A murit Robert Andrews Millikan, fizician american, specialist în fizica experimentală; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric (n. 1868)

– 1958: S-a născut violoncelistul britanic Steven Isserlis

– 1961: S-a născut Eric Allin Cornell, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2001, alături de Wolfgang Ketterle, Carl E. Wieman, pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor

– 1996: A murit actorul italian de film Marcello Mastroianni (n. 1924)

– 2004: A murit cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (n. 1922)

– 2009: A murit Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (n. 1951)

– 2010: A murit Anthony Michell Howard, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști, oameni de radio și comentatori politici din Marea Britanie (n. 1934) – 10 ani

– 2015: A murit dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song”, „I Got a Name” şi „It Goes Like It Goes” (n. 1927)

– 2019: A murit George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (n. 1940) – 1

Calendarul zilei – 18 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2020, 7:07

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Ultima zi de înscrieri la concursul pentru obținerea unor burse de prestigiu pentru elevii de clasa a X-a care își doresc să petreacă următorii doi ani din ciclul preuniversitar de învățământ, echivalentul claselor a XI-a, respectiv a XII-a, în Marea Britanie, lansat de Asociația „Ține de Noi”, împreună cu Headmasters’ and Headmistress’ Conference. Elevii au posibilitatea de a studia timp de doi ani într-o școală britanică de cea mai înaltă calitate, cum ar fi Epsom College, Dullwich College, Bedford Modern School, Hampton School ș.a.

– Cultură

* Cu ocazia aniversării sopranei Leontina Văduva, în perioada 18 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, în foaierul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2), Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Muzeul Municipiului București și Muzeul Național „George Enescu” – sub patronajul Ministerului Culturii, Ambasadei Republicii Argentina în România, Ambasadei Republicii Austria în România, Forumului Cultural Austriac din București, Ambasadei Regatului Spaniei în România și Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în România și în parteneriat cu Galeria Tiny Griffon din Nuremberg, Floria și Wagner Arte Frumoase și Povești – prezintă expoziția „Leontina Văduva și marile scene ale lumii”, o expoziție realizată special pentru această ocazie de artistul Florian Doru Crihană. Inaugurarea expoziției va avea loc de la ora 18:00, în format online, atât pe pagina de Facebook a asociației: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura/ și pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/channel/UCfZiDeR9wXzrZLOWPFnl9YA, cât și pe pagina de Facebook a Muzeului Municipiului București: https://www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România București

* Vaslui: Festivalul-concurs „Datini şi obiceiuri de iarnă”, aflat la cea de-a doua ediţie și organizat de Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui şi Consiliul Judeţean, se va desfăşura anul acesta în sistem online, având în vedere măsurile impuse pentru evitarea răspândirii infecţiei cu noul tip de coronavirus, astfel că manifestarea artistică şi premierea câştigătorilor vor fi transmise, astăzi, online pe pagina de socializare a instituţiei

– S-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie

* Se împlinesc 155 de ani (1865) de când în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de la apariția, în Monitorul Oficial, a ordinului de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (a început să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit. Aceasta a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori

* În urmă cu 128 de ani (1892), la „Mariinsky Theatre” din St. Petersburg, avea loc premiera baletului în două acte şi cincisprezece tablouri „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Compozitorul rus a început lucrul la „Spărgătorul de nuci” în ianuarie 1892 şi deja în luna martie a aceluiaşi an l-a terminat

* Acum 119 ani (1901) a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen” (înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor)

* Cu 98 de ani în urmă (1922), la Dayton (SUA), era efectuat primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (n. 1882 – m. 1940)

* Acum 97 de ani secţia militară a Muzeului Naţional al României (creată în aprilie 1914) a fost transformată în instituţie de sine stătătoare, devenind Muzeul Militar Naţional, înfiinţat la data de 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost Generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol I denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. Clădirea şi exponatele au suferit pagube din cauza unui puternic incendiu din vara anului 1938 şi, din nou ca urmare a seismului din noiembrie 1940. Cele două dezastre şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial au dus la întreruperea activităţii muzeului. La 9 mai 1957, muzeul a fost redeschis sub titulatura de Muzeul Militar Central, întâi în imobilul din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, apoi a fost mutat în clădirea fostei Şcoli de infanterie şi cavalerie din Strada Izvor nr. 137. În perioada 1975-1987, director al muzeului a fost istoricul militar general-maior Constantin Antip. În timpul directoratului său, în 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din Str. Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Clădirea a fost în trecut cazarma Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, ulterior, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. Din 1990 instituţia a revenit la titulatura de Muzeul Militar Naţional. În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit nr. D.R. 1210 din 29.III.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică „Regele Ferdinand I”

* Acum 92 de ani (1928), avea loc prima transmisie a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 76 de ani în urmă apărea primul număr al cotidianului francez „Le Monde”, fondat de Hubert Beuve-Mery, după ce generalul Charles de Gaulle îşi exprimase dorinţa de a înfiinţa în Franţa un ziar „cu greutate” orientat spre străinătate. S-a pornit la drum cu un capital de 200.000 de franci francezi, repartizaţi în 200 de acţiuni. Primul număr a văzut lumina tiparului la 18 decembrie 1944, purtând însă data de 19 decembrie (fiind un ziar de seară, care iese de la tipar după-amiaza cu data zilei de mâine)

* Unităţi ale Armatei a IV-a române pătrundeau, în urmă cu 76 de ani (1944), pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat la operaţiuni militare până la 12.V.1945 (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Adunarea Generală a ONU adopta, acum 41 de ani (1979), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, prin Rezoluția 34/180. A intrat în vigoare la 3.IX.1981, iar România a ratificat Convenţia la 7.I.1982

* Cu 29 de ani în urmă (1991), la Strasbourg, a avut loc semnarea actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană, încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la data de 19.XII.1954

* Acum 28 de ani (1992) era înfiinţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) prin schimbarea denumirii Unităţii Speciale de Transmisiuni „R” din cadrul Ministerului de Interne, printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

* Cu 14 ani în urmă (2006) fostul preşedinte Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de Comisia prezidenţială pentru studierea comunismului în România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”; la 18.XII.1992 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice; mai multe state au recunoscut importanţa acestui document prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale; România sărbătorește de 20 de ani această zi, pe baza HG nr. 881/9.XII.1998. În anul 2017, la inițiativa celor 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale, această zi a fost ridicată la nivel de sărbătoare naţională

– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901)

– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768)

– 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848, la Budapesta)

– 1903: S-a născut medicul veterinar și profesorul Vlăduţiu Octavian (m. 1991)

– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (m. 1992, la Villalba, Spania) – 105 ani

– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (m. 1998) – 95 de ani

– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000)

– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Ioan Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, președinte interimar al acestui for (ian. – mar. 2018) și vicepreședinte (2010-2018)

– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu (m. 2019)

– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884)

– 1940: S-a născut Ionel Iacob-Bencei, epigramist, poet, prozator, pamfletar, umorist, publicist și realizator de emisiuni radio; unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală, co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara; a îngrijit numeroase ediții și lucrări consacrate îndeosebi literaturii în grai bănățean; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România (m. 2020) – 80 de ani

– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (n. 1907)

– 1981: A murit compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (n. 1917)

– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)

– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899)

– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933)

– 1997: A murit ziaristul Radu Budeanu (n. 1943)

– 1997, 18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n. 1908)

– 2006: A murit Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (n. 1924)

– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929)

– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939) – 10 ani

– 2011: A murit graficiana Clarette Wachtel (n. 1926)

– 2013: A murit Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dublin: Discursul ministrului portughez de externe, Augusto Santos da Silva în cadrul unui webinar irlandez

-Geneva: Reuniunea organismul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care decide asupra conflictelor comerciale dintre membri organizației

– Praga: Republica Cehă ar urma să înceapă de la această dată efectuarea gratuită de teste antigen pentru depistarea COVID-19 pentru toţi cetăţenii care doresc acest lucru

– Hong Kong, China: Audiere de procedură în procesul lui Joshua Wong de contestare a interdicției de a purta mască în timpul unei demonstrații

– Istanbul, Turcia: Procesul omului de afaceri, Osman Kavala și al cercetătorului american, Henri Barkey, pentru tentativă de lovitură de stat

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Migranților”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite; la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora – 30 de ani

– „Ziua Internaţională a Limbii Arabe”; în 1973, prin Rezoluția nr. 3190, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a sa; pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie)

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Niger; aniversarea proclamării republicii – 1958

– Ziua Națională a Statului Qatar (întemeierea Qatarului ca entitate statală, în 1878)

– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644)

– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german (n. 1744)

– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744)

– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908) – 160 de ani

– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795) – 155 de ani

– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste (m. 1940)

– 1911: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (m. 2008)

– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace pe 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992)

– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez, care, împreună cu Arthur Brown, a efectuat, în 1919, primul zbor transatlantic fără oprire (n. 1892)

– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987) – 100 de ani

– 1935: S-a născut actriţa britanică Rosemary Leach (m. 2017) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul şi unul dintre membrii fondatori ai celebre trupe „The Rolling Stones”

– 1943: S-a născut saxofonistul american Bobby Keys, membru al formaţiei Rolling Stones (m. 2014)

– 1946: S-a născut Steven Allan Spielberg, regizor, producător şi scenarist american; producătorul de film cu cel mai mare succes financiar al tuturor timpurilor, filmele sale având încasări de aproape 8 miliarde de dolari la nivel mondial

– 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia – 70 de ani

– 1963: S-a născut actorul şi producătorul american de film Brad Pitt

– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892)

– 1978: S-a născut actrița americană Katie Holmes

– 1980: S-a născut cântăreaţa pop, compozitoarea și actrița americană Christina Aguilera – 40 de ani

– 1990: A murit violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (n. 1914) – 30 de ani

– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910) – 25 de ani

– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)

– 2006: A murit Joseph Barbera, animator, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie; unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori de personaje animate din lume; cofondatorul studiourilor „Hanna-Barbera” (n. 1911)

– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

– 2016: A murit Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (n. 1917)

– 2018: A murit Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (n. 1949)

– 2019: A murit cântărețul francez Alain Barrière (n. 1935) – 1 an

– 2019: A murit Kenny Lynch, cântăreț, compozitor, actor și animator britanic (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 17 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2020, 7:07

EVENIMENTE INTERNE

-Ambasade

*Ambasada Spaniei în România prezintă un ciclu de film online dedicat regizorului Pedro Almodóvar, în perioada 17-20 decembrie,  astfel, spectatorii bucurându-se de creaţii emblematice ale cunoscutului regizor spaniol, precum „Totul despre mama mea” (20 dec. – ora 20:00), distins în 2000 cu Premiul Oscar  pentru cel mai bun film străin, dar şi de alte producţii multipremiate ale îndrăgitului cineast, cum ar fi „Julieta” (17 dec – ora 20:00), „Pielea în care trăiesc”(19 dec. – ora 20:00) sau „Amanţii pasageri”(18 dec. – ora 20:00). Fiecare film este subtitrat în limba română și va fi disponibil pe platforma TIFF Unlimited (https://unlimited.tiff.ro/) timp de 24 de ore, începând cu orele 20:00 din zilele menţionate în program. Accesul este gratuit, fără a fi necesară crearea unui cont pe platformă

– S-a întâmplat într-o zi de 17 decembrie

* Acum 169 de ani (1851) lua fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher)

* Cu 157 de ani în urmă (1863) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea secularizării averilor mănăstireşti. În urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului (17/29)

* Se împlinesc 130 de ani (1890), de când lua fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Simion C. Mândrescu, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), a cărei activitate a început în mod oficial la 24 ianuarie 1891. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. Liga Culturală a fost desfiinţată în 1948 (17/29)

* Acum 117 ani (1903) a avut loc, în Kitty Hawk (statul american Carolina de Nord), primul zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul), realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Până la acea dată, după părerea „experţilor” (de exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu putea fi dirijat. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălţime de circa 10 metri. NOTĂ: Unele surse afirmă că aparatul lor nu s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii, ei folosind catapulte și șine de lansare pentru a propulsa aparatul. Inginerul Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la 18.III.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)

* În urmă cu 111 ani (1909) Camera Deputaților adopta „Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor

* Cu 82 de ani în urmă (1938) avea loc premiera comediei în trei acte „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, la „Teatrul Comedia” din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; în distribuţie: V. Maximilian, George Vraca. Apărută la „Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă” (Bucureşti, 1939), constituie prima sa piesă, scrisă, după cum aflăm din jurnalul scriitorului, în 1936, pe baza unor amintiri personale şi a unor „teme reluate” din romanul său „Femei” (1933)

* În urmă cu 72 de ani (1948) se înfiinţa Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare, conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române. Clădirea care găzduiește în prezent Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat Cluj, a fost construită între anii 1909-1910, în locul unui teatru de vară ce data din anul 1874

* Acum 57 de ani (1963) guvernele român şi francez au decis să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Ulterior, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

* Cu 31 de ani în urmă (1989), în perioada 17 – 20 decembrie, luau amploare, la Timişoara, manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste. Armata a organizat o demonstraţie de forţă, în centrul Timişoarei, împotriva manifestanţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi atunci 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători

* Cu 29 de ani în urmă (1991), România semna, la Haga, alături de reprezentanţi din alte 47 de state, „Carta Europeană a Energiei”, document politic care pune bazele unei cooperări multilaterale în domeniul energetic între statele semnatare, iniţiativa aparţinând Uniunii Europene. Delegații din peste 60 de țări, inclusiv oficiali ai Uniunii Europene, au participat în perioada 20 – 21 mai 2015, la Haga, Olanda, la Conferința Ministerială în domeniul Energiei, prilej cu care a fost semnată Carta Internațională a Energiei, România a fost reprezentată la acest eveniment de ministrul de resort, Andrei Gerea. Adoptarea și semnarea Cartei Internaționale a Energiei reprezintă, conform celor stipulate în preambulul documentului, „o declarație de intenție politică în scopul întăririi cooperării din domeniul energiei între semnatari”, fără a avea însă implicații juridice. Carta Europeană a Energiei din 1991 și Carta Internațională a Energiei au continuat să coexiste

* Tot acum 29 de ani România stabilea relaţii diplomatice cu Armenia. România a recunoscut independența Republicii Armenia la 11 octombrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă la 24 aprilie 1994. La 24 septembrie 2019, Parlamentul României a declarat data de 12 octombrie Ziua limbii și culturii armene în România

* În urmă cu 23 de ani era lansat postul de televiziune „Prima TV”. Începând cu 17 decembrie 1997, Canal 38 (care şi-a început activitatea în primăvara anului 1994, ca un post local, cu acoperire în Bucureşti,) s-a transformat în Prima TV, post cu acoperire naţională care a încercat, încă de la înfiinţare, să aducă un suflu nou în audiovizualul românesc, prin programele unei televiziuni de divertisment, concepute pe modelul reţetelor de succes occidental

* Acum 21 de ani (1999) avea loc dezvelirea, la Timişoara, a monumetului „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de când era reinaugurată „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși şi parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din „Coloana Infinitului”, „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulele erau numite „mărgele” chiar de autorul lor, Constantin Brâncuşi. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Se împlinesc 10 ani (2010) de când sinuciderea prin auto-incendiere a lui Mohamed Bouazizi în Tunisia, a fost scânteia care a declanșat mișcările de protest, cunoscute sub denumirea de „Primăvara arabă”, care au avut loc mai ales în țări arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar. Într-un interval de mai mult de un an de zile regimuri politice de decenii au fost înlăturate. În Egipt, Yemen și Tunisia, demonstrațiile au devenit adevărate revoluții care au dus la înlăturarea președinților tunisian (Zine El Abidine Ben Ali) și egiptean (Hosni Mubarak), iar ulterior și a președintelui yemenit Ali Abdullah Saleh. În Iordania și Cisiordania guvernele au fost dizolvate de către regele Abdullah, respectiv președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas

* Acum 6 ani (2014) Guvernul Victor Ponta (4) a devenit noul executiv al României, după ce cu două zile înainte a primit votul de încredere al Parlamentului țării. Acesta şi-a încheiat activitatea pe 4 noiembrie 2015, odată cu demisia primului ministru Victor Ponta. După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Klaus Iohannis

Aniversări – Comemorări

– 1843, 17/29: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, dă naşterea la 29.XII.1843 (stilul nou)

– 1863: S-a născut Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (m. 1931)

– 1869, 17/29: A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), teolog, publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române (1866) (n. 1812)

– 1870, 17/30: S-a născut scriitorul I.[on] A.[lexandru] Bassarabescu; a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1952) – 150 de ani

– 1873, 17/29: S-a născut Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873)

– 1891, 17/31: A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818)

– 1893: S-a născut medicul neurochirurg Dumitru I. Bagdasar; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946)

– 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954)

– 1905: S-a născut eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984) – 115 ani

– 1901: S-a născut Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (m. 1971)

– 1905, 17/30: S-a născut Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei; lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993) – 115 ani

– 1912: A murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1851)

– 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu; director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii (m. 2010) – 95 de ani

– 1928: S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; creșterea economică este domeniul în care a adus printre cele mai importante contribuții științifice; membru titular al Academiei Române din 2001

– 1940: S-a născut fotbalistul și antrenorul Nicolae Lupescu, o legendă a echipei Rapid; tatăl fotbalistului Ionuț Lupescu (m. 2017) – 80 de ani

– 1941: S-a născut criticul literar Liviu Petrescu; soţul Ioanei Petrescu, istoric şi critic literar (m. 1999)

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi electricitate (n. 1897)

– 1944: A murit Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1888)

– 1949: S-a născut istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului

– 1949: S-a născut taragotistul Sergiu Cipariu (m. 2020)

– 1962: A murit Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (n. 1888)

– 1976: A murit Bartális János, poet de naţionalitate maghiară din România (n. 1893)

– 1985: A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1901) – 35 de ani

– 2010: A murit Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (n. 1944) – 10 ani

– 2015: A murit George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (n. 1940) – 5 ani

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

– 2016: A murit inginerul Constantin Stroe, care şi-a dedicat aproape 50 de ani din viaţă industriei auto din România; fost director al uzinei Dacia, preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România; fost preşedinte al echipei de fotbal FC Argeş (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor UE pentru mediu

– Luxemburg: Decizia Curții de Justiție a UE privind legislația maghiară în materie de azil

-Luxemburg: Decizia Curții Europene de Justiție privind protecția brânzei “Morbier” de origine controlată (DOC)

-Moscova: Conferința de presă anuală a președintelui us Vladimir Putin, prin videoconferință

-Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Manila: Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Pacificul de Vest, Takeshi Kasai, oferă date actualizate privind pandemia de COVID-19, în regiunea a 37 de teritorii din Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie, Filipine, Japonia, China și Coreea de Sud

– Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii: Audierea pentru extrădarea activistei catalane de independență Clara Ponsatí

– Paris: Senatorii dezbat politica de migrație

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Sidi Bouzid, Tunisia: Sunt marcați 10 ani de la sinuciderea lui Mohamed Bouazizi, punctul de plecare al Primăverii arabe

– Rabat, Maroc: Conferință bilaterală la nivel înalt în prezența șefului guvernului spaniol Pedro Sanchez

-Alger, Algeria: Proces în apel al activistei Amira Bouraoui

– Yaoundé, Camerun: Începe procesul a trei soldați urmăriți penal pentru uciderea a 13 civili

– Mersin, Turcia: Campionatele Europene feminine de gimnastică artistică (17 – 20 dec.)

– Lausanne, Elveția: Ceremonie de decernare a Premiilor The Best ale FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație) – The Best FIFA Football Awards

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Regatului Bhutan (aniversarea încoronării primului rege ereditar – 1907)

– 1273: A murit Djalal Al-Din Rumy, unul dintre marii mistici şi poeţi ai literaturii persane; în întreaga lui creaţie el a proslăvit iubirea divină (n. 1207)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand (n. ~1490)

– 1749: S-a născut Domenico Cimarosa, compozitor italian (m. 1801)

– 1770: La această dată a fost botezat compozitorul german Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari din istoria muzicii; cunoscut şi ca „Titanul de la Bonn” (oraşul în care s-a născut), este compozitorul clasic ce deschide uşile către Romantism (m. 1827) – 250 de ani

– 1778: S-a născut Sir Humphry Davy, chimist şi fizician englez; unul dintre fondatorii electrochimiei (m. 1829)

– 1830: A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (n. 1783) – 190 de ani

– 1830: S-a născut scriitorul francez Jules de Goncourt (m. 1870) – 190 de ani

– 1853: S-a născut bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1933)

– 1870: A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (n. 1795) – 150 de ani

– 1885, 17/29: A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1799) – 135 de ani

– 1897: S-a născut poetul polonez Wladyslaw Broniewski (m. 1962)

– 1903: S-a născut prozatorul american Erskine Preston Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (m. 1987)

– 1905, 17/30: S-a născut Daniil Kharms (pe numele său adevărat Daniil Ivanovich Iuvachev), poet, autor şi dramaturg rus (m. 1942) – 115 ani

– 1906: A murit Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist şi istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)

– 1907: A murit Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)

– 1923: S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (m. 2006)

– 1925: S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000) – 95 de ani

– 1928: A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei ”Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat ”Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1930: A murit Peter Warlock (pseudonimul lui Philip Arnold Heseltine), compozitor, critic muzical și editor britanic (n. 1894) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2017. NOTĂ: Este cel de-al doilea Suveran Pontif care a vizitat țara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, după ce în mai 1999, Sfântul Ioan-Paul al II-lea făcea o vizită istorică în România, fiind prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (n. 1897)

– 1943: S-a născut actorul de film britanic Christopher Cazenove (m. 2010)

– 1947: A murit scriitorul francez Tristan Bernard (n. 1866)

– 1964: A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883)

– 1975: S-a născut Milla Jovovich, top-model, designer de modă, actriţă de film și cântăreață americană de origine ucraineană – 45 de ani

– 1987: A murit (la Northeast Harbor-Maine/S.U.A.) scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze, în 1980; câştigătoare a Premiilor Femina şi Erasmus (n. 1903)

– 1999: A murit cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (n. 1943)

– 2009: A murit Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (n. 1946)

– 2011: A murit Cesaria Evora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (n. 1941)

– 2011: A murit Kim Jong-Il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

– 2016: A murit medicul american Henry Judah Heimlich; a inventat, în 1974, tehnica salvatoare care utilizează presiunea aplicată pe abdomen pentru a elibera căile respiratorii blocate ale unei persoane (n. 1920)

– 2018: A murit Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (n. 1928)

– 2018: A murit Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (n. 1943)

Calendarul zilei – 16 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2020, 7:07

EVENIMENTE INTERNE

-Juridic

*Dezbaterea cu tema “În căutarea echilibrului între restricții și protecție” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București va putea fi transmisă live și va fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, ora 13:00. Speakerii intră în dezbatere remote.Invitați (ordine alfabetică):Av. dr. Ramona Bîrlog, Managing Associate FIRON BAR-NIR, Christian Comșa, Asociația Școlilor Private, av. Cătălin Cotorogea, Senior Partner FIRON BAR-NIR, av. Renate Weber, Avocatul Poporului, Augustin Zegrean. Moderator:Av. Alina Moldovan, Managing Partner FIRON BAR-NIR

-Arhitectură, Arheologie

*Iași: La Palatul Culturii din Iași, Muzeul de Istorie a Moldovei are loc expoziția „Underground Iași – Istorii redescoperite” care își propune să valorifice patrimoniul local descoperit în urma cercetărilor arheologice efectuate în zonele limitrofe ale centrului istoric al Iașului cu ocazia realizării în ultimele decenii și chiar în ultimii ani a unor proiecte edilitare – ora 14:00. Link extern:www.facebook.com/events/2777789955843520(https://www.ro-cultura.ro/calendar-online/expozitia-underground-iasi).Toate piesele incluse în expunere au fost supuse unor operațiuni specifice de restaurare și conservare, derulate în cadrul proiectului și care, în anumite cazuri, au avut rezultate spectaculoase. Excursul expozițional propriu-zis va fi completat cu informații documentare referitoare la acest spațiu, organizate interactiv

• Proiectul ”Underground Iași – istorii redescoperite” este implementat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași în parteneriat cu Fornleifastofnun Islands (Institutul de Arheologie din Islanda), cu sediul în Reykjavik și este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA , apelul „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”

– Cultură

*Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” prezintă online (youtube/facebook/site TNB şi partenerii) premiera documentarului „1989. Jurnalul unei Revoluţii”, de la ora 20:00, în regia lui Carmen Lidia Vidu. Cu: Ion Caramitru, Oana Pellea, Daniel Badale, Florentina Ţilea, Germina Nagâţ, Dan Voinea, Dennis Deletant, Andrei Ursu, Lavinia Betea. Evenimentul este un hibrid cultural adaptat vremurilor pe care le trăim. Proiectul este realizat din elemente de film, teatru, platou de televiziune, videomapping, filmare aeriană

*Sibiu: Seria evenimentelor online din cadrul „Spectacole lectură „Virgil Flonda”, prezentate gratuit de Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu în fiecare miercuri, de la ora 19:00, pe paginile de Facebook FITS, TNRS şi Secţia Germană a TNRS dar şi canalul de YouTube al TNRS continuă cu spectacolul „8 giga de pornografie”, de Declan Greene (cu Ofelia Popii şi Ciprian Scurtea, coordonat de regizorul Bogdan Sărătean) de la ora 19:00

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ Scena Digitală

• ora 19:00 – „Tom și Jerry 2.0”, adaptare după Rick Cleveland, regia Florin Piersic Jr. (16, 17, 18 dec.)

– S-a întâmplat într-o zi de 16 decembrie

* Acum 466 de ani (1554), la Wilno, în Polonia, era parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei

* Cu 172 de ani în urmă (1848) Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adopta, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „unirii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848 (16/28)

* Se împlinesc 110 ani (1910) de când a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”

* Cu 102 ani în urmă (1918) apărea Decretul privind exproprierea pământului din vechea Românie (până în martie 1919 au fost declarate expropriate 2.224.588 ha şi date în arendă obştilor de ţărani) (16/29)

* În urmă cu 82 de ani (1938) era înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Acum 76 de ani (1944) reapărea zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei în format liliput a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938)

* Acum 57 de ani (1963) au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România şi Republica Tunisiană, pe care ţara noastră a recunoscut-o în august 1956, imediat după proclamarea independenței. Ambasada română la Tunis a fost deschisă în octombrie 1967. Tunisia a deschis Ambasada sa la București în octombrie 1981. La 30 septembrie 1997, autoritățile tunisiene au decis închiderea temporară a Ambasadei Tunisiei la București, invocând considerente financiare. La data de 9 februarie 2005, Tunisia a redeschis Ambasada sa la București, numind un ambasador rezident. Actualul ambasador este Raja Jhinaoui Ben Ali (noiembrie 2018)

* Cu 54 de ani în urmă (1966), Adunarea Generală a ONU a adoptat Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice (intrat în vigoare la 23.III.1976). Declaraţia universală a drepturilor omului din 10.XII.1948 şi pactele internaţionale referitoare la drepturile omului formează Carta internaţională a drepturilor omului

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la premiera filmului „Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public; protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal. Drama romantică are la bază un scenariu scris de Erich Segal, după care a fost adaptată cartea „Love Story”. Filmul, binecunoscut pentru tragedia sa, este considerat, de Institutul American de Film, unul dintre cele mai romantice din toate timpurile

* Acum 49 de ani (1971) era adoptată, de către Adunarea Generală a ONU, Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor. Deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia a intrat în vigoare la 26.III.1975

* Tot acum 49 de ani avea loc şi adoptarea Declaraţiei privind proclamarea Oceanului Indian ca zonă a păcii, de către Adunarea Generală a ONU

* Cu 31 de ani în urmă (1989) izbucneau manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara, care au marcat începutul Revoluţiei române

* Acum 16 ani (2004) România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez de la acea dată, Göran Persson. În decembrie 2012 ITF și-a schimbat denumirea în Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). România a devenit membru cu drepturi depline a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) la reuniunea plenară desfăşurată la Trieste, în perioada 13-16 decembrie 2004, în timpul preşedinţiei italiene. Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Ceremonia de preluare a președinției IHRA a avut loc la data de 8 martie 2016, la Berlin. În perioada martie 2017-martie 2018, România a făcut parte din Troica Președinției IHRA

* Se împlinesc 10 ani (2010) de când România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea 230 din 9.XII.1998

– 1859: S-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945)

– 1860: S-a născut generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916) – 160 de ani

– 1878: S-a născut istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (m. 1971)

– 1881: S-a născut dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (m. 1960)

– 1894: A murit arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892) (n. 1817)

– 1926: S-a născut juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992)

– 1935: S-a născut arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (m. 2019) – 85 de ani

– 1936: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pictorul şi profesorul Constantin Flondor; co-fondatorul grupurilor „Prolog”, „Sigma” şi „111”, ce au fost preocupate de experimente în domeniul artei şi cercetărilor vizuale interdisciplinare (integrau în artă atât arhitectura şi matematica, cât şi bionica şi cibernetica)

– 1937: S-a născut pictorul şi profesorul Marin Gherasim; membru fondator al „Grupării 9+1”; fost preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (m. 2017)

– 1943: S-a născut Corneliu Bîrsan, jurist și profesor; fost judecător al României la CEDO (1998-2013); fost decan al Facultății de Drept a Universității București (1990-1998); membru corespondent al Academiei Române din 2017

– 1943: S-a născut Tudor Olteanu, comparatist şi teoretician literar („Morfologia romanului european”)

– 1943: A murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1869)

– 1951: S-a născut pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (m. 2020)

– 1952: S-a născut Rolf Bossert, poet german originar din România (m. 1986, la Frankfurt am Main; s-a sinucis)

– 1953: S-a născut Leonard Oprea, prozator, poet şi eseist; din anul 1999 s-a stabilit în SUA

– 1958: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și regizorul muzical Dani Constantin

– 1975: A murit medicul Eugen (Bogdan) Aburel, obstretician şi chirurg renumit al vremii, inovator în unele tehnici chirurgicale ginecologice; primul român înscris în Enciclopedia franceză (n. 1899, într-o familie de armeni) – 45 de ani

– 1979: S-a născut Mihai Trăistariu, cântăreţ de muzică pop-dance

– 1980: A murit Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (n. 1925) – 40 de ani

– 1991: A murit Mihai Berechet, actor şi regizor al Naţionalului bucureştean (n. 1927)

– 2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu (n. 1921)

– 2005: A murit fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (n. 1925) – 15 ani

– 2006: A murit geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru titular al Academiei Române din 2003 (n. 1925)

– 2008: A murit Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (n. 1932)

– 2016: A murit Ion Toboşaru, teatrolog, eseist, poet şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniștrii de finanțe din zona euro se întâlnesc pentru a evalua proiectele de planuri bugetare ale statelor membre ale zonei euro, situația și perspectivele bugetare ale zonei euro și recomandările zonei euro pentru 2021

– Havana, Cuba: Dezbatere asupra stării economiei în ultima sesiune a anului parlamentului

-Teheran: Discurs al președintelui iranian, Hassan Rohani, în cadrul Consiliului de Miniștri

– Londra:Premierul britanic Boris Johnson răspunde la întrebările săptămânale din Parlament

– Geneva: Reuniunea principalului organism decizional al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind pescuitul și exonerări de proprietate intelectuală pentru medicamentele COVID-19, precum și discuții privind bugetul său anual (16 – 17 dec.)

-Berlin: Conferința de presă a Continental, în curs de restructurare, cu ocazia zilei investitorilor

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– San Fernando de Henares, Spania: Audierea finală în procesul atentatelor din Catalonia, din 2017

– Paris: Deputații dezbat politica de migrație

– Paris: Deschiderea publică a Turnului Eiffel

– Cetatea Vaticanul (Sfântul Scaun): Audiența generală a Papei Francisc

– New York: Nouă audiere pentru Steve Bannon, acuzat de deturnare de fonduri destinate zidului cu Mexic (videoconferință)

– Bruxelles: Ceremonia de decernare a Premiului Saharov 2020, acordat opoziției din Belarus

– Mascate, Oman: Comitetul Olimpic Asiatic alege orașul gazdă pentru Jocurile Asiatice din 2030

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a statului Bahrain; marchează ieşirea de sub protecţia britanică – 1971

– Ziua Naţională a Republicii Kazahstan; este aniversată Ziua Independenţei (la 16.XII.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan). NOTĂ: La 25 octombrie se aniversează Ziua Republicii (marchează adoptarea Declaraţiei de suveranitate din 25.X.1990)

– 1687: A murit Sir William Petty, medic şi economist englez; unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (n. 1623)

– 1775: S-a născut romanciera engleză Jane Austen (m. 1817) – 245 de ani

– 1775: S-a născut compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (m. 1834) – 245 de ani

– 1783: A murit compozitorul german Johann Adolph Hasse (n. 1699)

– 1804: S-a născut Viktor Buniakovski, matematician rus; considerat fondatorul școlii ruse de teoria probabilităților (m. 1889)

– 1857: S-a născut astronomul american Edward Emerson Barnard, pionier al fotografiei spaţiale (este autorul unei impresionante colecţii de fotografii reprezentând Calea Lactee, eclipse de Soare şi de Lună) (m. 1923)

– 1859: A murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti” cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786)

– 1866: S-a născut pictorul rus Vasili Kandinski (m. 1944)

– 1871: A murit scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (pseudonimul lui Georg Wilhelm Heinrich Häring), cunoscut mai ales pentru scrierile sale despre Brandenburg şi Prusia (n. 1798)

– 1882: S-a născut Zoltán Kodály, compozitor, muzicolog şi pedagog ungar (m. 1967)

– 1883: S-a născut Max Linder, actor şi regizor francez de film (m. 1925)

– 1885, 16/28: S-a născut Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (m. 1953) – 135 de ani

– 1891, 16/28: A murit Sir William Arthur White, diplomat britanic; în 1879 a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti; s-a dovedit un bun observator al realităţilor din ţările în care a avut misiuni diplomatice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1885 (n. 1824)

– 1897: A murit scriitorul francez Alphonse Daudet (n. 1840)

– 1898: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)

– 1901: S-a născut Margaret Mead, antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (m. 1978)

– 1902: S-a născut poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (m. 1999)

– 1916, 16/29: A murit (asasinat de prinţul Iusupov) Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (n. ~1864-1870)

– 1917: S-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke (m. 2008)

– 1919: S-a născut scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (m. 2010)

– 1921: A murit, la Alger, Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (n. 1835)

– 1938: S-a născut (la Tokyo) Liv (Johanne) Ullmann, actriţă de film de origine norvegiană, regizoare şi scenaristă; una dintre actriţele preferate ale regizorului suedez Ingmar Bergman

– 1947: S-a născut actorul britanic Ben Cross (m. 2020)

– 1965: A murit William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg britanic (n. 1874) – 55 de ani

– 1965: A murit tenorul italian Tito Schipa (n. 1889) – 55 de ani

– 1969: S-a născut Adam Guy Riess, astrofizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2011, împreună cu Saul Perlmutter şi Brian P. Schmidt pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate

– 1973: S-a născut (în Mozambic) interpreta portugheză de fadó Marisa (Marisa Núñez)

– 1980: A murit antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (n. 1890) – 40 de ani

– 1983: A murit regizorul rus de film Grigori Alexandrov (n. 1903)

– 1986: A murit Nina Hamnett, pictoriţă şi scriitoare britanică (n. 1890)

– 1989: A murit actriţa italiană de film Silvana Mangano (n. 1930)

– 2001: A murit scriitorul german Stefan Heym (pseudonimul lui Helmut Flieg) (n. 1913)

– 2009: A murit producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (n. 1930)

– 2013: A murit Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (n. 1926)

– 2017: A murit Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (n. 1956)

– 2018: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (n. 1948)

Calendarul zilei – 15 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 15 decembrie 2020, 8:20

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 9:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: studiu individual

*ora 11:00 –  Ședinţa în plen

* la final dezbat- Vot final electronic la distanţă

-Juridic

* Dezbaterea cu tema “Ce faci când se schimbă foaia? Trimiți pe alt suport durabil

Suportul durabil – elementul de încredere în contextul digitalizării” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București va putea fi transmisă live și va fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote.Invitați (ordine alfabetică):Natalia Butnaru, Legal manager CertSIGN, Mircea-Mihai Obreja, Consilier juridic BCR, av. dr. Andrei Săvescu, Managing Partner SĂVESCU & ASOCIAȚII. Moderator:Jud. dr. Cosmin-Răzvan Mihăilă, Președinte Curtea de Apel Galați

– Economic

* Începând cu această dată, românii își vor putea cumpăra electrocasnice și electronice noi prin Programul Rabla pentru Electrocasnice. Programul are un buget total de 40 de milioane de lei și va permite utilarea caselor cu aparate electrocasnice de ultimă generație, pentru cel puțin 100.000 de români. Rabla pentru Electrocasnice 2020 a introdus în lista echipamentelor finanțate prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), patru produse care nu au existat în edițiile anterioare: aspiratoare, uscătoare de rufe, laptopuri și tablete

– Cultură

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ FITS online

• ora 19:00 – „Domnișoara Iulia/Miss Julie”, de: August Strindberg; Regia: Thomas Ostermeier – Theatre of Nations – Moscow – Spectacol în limba rusă; Traducere în limbile engleză și română
• ora 21:00 – „Carnival Of The Animals”, inspirat de: Camille Saint-Saëns; Un spectacol de: Yaron Lifschitz și Ansamblul Circa – Circa Contemporary Circus
• ora 21:45 – „Moby Dick”, de: Herman Melville; Film realizat după un spectacol de Stefano Tè; Regia: Raffaele Manco – Teatro dei Venti – Spectacol în limba italiană; Traducere în limbile engleză și română

– S-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie

* Acum 208 ani (1812), după eşuarea Primei Republici în Venezuela, Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada (Colombia de mai târziu), punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale documente politice, renumitul „Manifest din Cartagena”

* Se împlinesc 160 de ani (1860) de când împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotăra alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă) (15/27)

* În urmă cu 158 de ani (1862) apărea, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continua gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac. Publicaţia a sprijinit reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (şi-a încetat apariţia la 5/17.XII.1864) (15/27)

* Acum 152 de ani (1868), a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955); dirijor, Eduard Wachmann. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.IV/11.V.1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906) (15/27)

* Acum 149 de ani (1871) apărea gazeta politică şi literară „Adevărul” (seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17.IV.1872; seria a II-a, cotidian, la Bucureşti: 15/27.VIII.1888-21.XI/3.XII.1916; 3/16.I.1919-17.XII.1937; 13.IV.1946-31.III.1951). Fondator şi primul director: Alexandru V. Beldiman. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării (15/27)

* Cu 144 de ani în urmă (1876) s-a înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional, ca formă de asociere privată a ofiţerilor. Închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor fiind asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I (domnitor la acea dată, iar, din 1881, rege). Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877)

* Acum 98 de ani (1922) apărea, până în 1948, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”. Seria nouă a revistei a apărut în 1991

* Cu 82 de ani în urmă (1938), Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, era prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918

* În urmă cu 81 de ani (1939), la Atlanta (SUA), a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile, cu încasări de 1,6 miliarde de dolari. Regia a fost semnată de Victor Fleming, iar protagoniştii au fost Vivien Leigh (în rolul lui Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler)

* Se împlinesc 70 de ani (1950) de când Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989)

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când naveta spaţială sovietică „Venera 7” a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus. Sonda a transmis timp de 23 de minute

* În urmă cu 48 de ani (1972) România a aderat la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Prima acorda credite pentru reechilibrarea balanţei monetare, iar cealaltă finanţa proiecte de infrastructură. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale. În cadrul BIRD, guvernator pentru România este ministrul finanţelor publice, poziţia de guvernator supleant fiind deţinută de viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul Băncii Naţionale a României

* Se împlinesc 25 de ani (1995), de când, în zilele de 15 şi 16 decembrie, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost numită „euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare, începând cu 1.I.2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi Lituania (2015). În prezent, euro (EUR) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE, acestea formând zona euro

* Se împlinesc 25 de ani de când liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok)

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de la închiderea definitivă a centralei nucleare de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton. În data de 26 aprilie 1986, la ora locală 1:23, reactorul „Numărul 4” al centralei nucleare de la Cernobâl a explodat, emanând în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent

* Acum 18 ani (2002) România a fost nominalizată, pentru prima dată, în cadrul galei Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”

* Cu 7 ani în urmă (2013) izbucnea Războiul Civil din Sudanul de Sud, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitală, Juba, în regiunea Jonglei, care este predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60.000 de persoane se adăpostesc în tabere ONU pe teritoriul țării

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. episcop martir Elefterie (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (m. 1860)

– 1868: S-a născut Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (m. 1940)

– 1874: A murit Iosif Szabó, botanist şi farmacist român de naţionalitate germană; originar din Transilvania, s-a stabilit în 1842 la Iaşi, unde, în 1856, împreună cu Atanasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice; împreună cu dr. Iacob Cihac, a întocmit prima lucrare de farmacologie din literatura română; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1803)

– 1883: S-a născut Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (m. 1960)

– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1991)

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865)

– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977)

– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992)

– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996)

– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1936: S-a născut economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (m. 2015)

– 1937: S-a născut actorul, scriitorul şi profesorul Dionisie Vitcu

– 1942: S-a născut poeta, prozatoarea şi eseista Smaranda Jelescu; cunoscută în urma celor aproape 3.000 de emisiuni de televiziune realizate la TVR, la secţia Cultură, unde a lucrat mai bine de 20 de ani (m. 2017)

– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic (m. 2008)

– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; debutează cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a mai multor concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”

– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic; director al ziarului „Cotidianul” (din 2009)

– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993)

– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 1975: S-a născut Cosmin Contra, fost jucător de fotbal – 45 de ani

– 2008: A murit Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2016: A murit poeta Viorela Codreanu Tiron (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședinții Comisiei Europene, Margrethe Vestager, Margaritis Schinas și Josep Borrell susțin o conferință de presă despre strategia de securitate cibernetică a UE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, prezintă propunerea UE pentru măsuri suplimentare privind protecția infrastructurilor critice și consolidarea mandatului Europol

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, susține o conferință de presă despre consolidarea suveranității economice și financiare a Europei, precum și salariile minime echitabile pentru lucrătorii din UE

-Bruxelles: Secretarul general NATO Jens Stoltenberg participă pentru prima dată la o ședință a Comisiei Europene

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă textul de reglementare pentru conținutul digital, „Digital Services Act”

– New Delhi: Ministrul de externe al Nepal, Pradeep Gyawali, vizitează India, ocazie cu care va participa la a șasea reuniune a Comisiei mixte Nepal-India (15 – 16 dec.)

– Paris: Începând cu această dată, Guvernul francez urmează să ridice măsurile de izolare şi să permită deplasările

– Alger: Redeschiderea universităților

– Tokyo: Verdict în procesul criminalului în serie care își găsea victimele pe Twitter

– Cernobîl, Ucraina: Sunt marcați 20 de ani de la închiderea definitivă a centralei nucleare

– Istanbul: Reluarea procesului a șase jurnaliști în cazul e-mailurilor lui Berat Albayrak, ministrul finanțelor și ginerele lui Erdogan

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (15 – 16 dec.)

– Montréal, Canada: Este așteptat verdictul în procesul ex-producătorului Gilbert Rozon, acuzat de viol

– Bonn: Sunt marcați 250 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven (15 – 16 dec.)

-Paris: Decizie pentru sechestrarea unui tablou al pictorului francez cu origini evreiești, Camille Pissarro, furat în timpul ocupaţiei naziste de la colecţionarul evreu Raoul Meyer și revendicat de fiica fostului său proprietar

– Yas Marina, Emiratele Arabe Unite: Mick Schumacher participă la testele de final de sezon ale F1

Aniversări – Comemorări

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (adevăratul nume: Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m. 68 d.H., s-a sinucis)

– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m. 1726)

– 1675: La această dată a fost înmormântat pictorul olandez Jan Vermeer; unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (n. 1632) – 345 de ani

– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923)

– 1832, 15/27: S-a născut Pavel Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic de artă şi umanist rus (m. 1898)

– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908)

– 1859: S-a născut Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (m. 1917)

– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic și om de știință danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1903 (m. 1904) – 160 de ani

– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 a fost arhitect al oraşului Viena (m. 1956) – 150 de ani

– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)

– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962 (m. 2004)

– 1923: S-a născut Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian; iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (m. 2009)

– 1928: S-a născut violonista poloneză Ida Haendel (m. 2020)

– 1931: S-a născut scriitorul danez Klaus Rifbjerg (m. 2015)

– 1934: S-a născut soprana bulgară Raina Kabaivanska

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist, filosof și profesor francez

– 1958: A murit fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1945 (n. 1900)

– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (n. 1901)

– 1974: A murit regizorul american de film Anatole Litvak (n. 1902, în Ucraina)

– 1989: A murit actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Edward Underdown (n. 1908)

– 1989: A murit Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916)

– 2010: A murit regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (n. 1922) – 10 ani

– 2011: A murit Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (n. 1949)

– 2013: A murit actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (n. 1917, în Japonia din părinţi britanici)

Calendarul zilei – 14 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 14 decembrie 2020, 11:12

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 14:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: ședința online

-Juridic

*Dezbaterea cu tema „De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere (încetarea executării în cazul lipsei de bunuri)” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București va putea fi transmisă Transmisiunea live și va fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Invitați (ordine alfabetică):Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, av. Cosmin Șovar, FIRON BAR-NIR, av. lect. univ. dr. Nicolae-Horia Țiț, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Director INPPA-Iași, av. dr. Alina Ungureanu, Managing Associate at Țuca Zbârcea & Asociații. Moderator:Jud. Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Președinte Judecătoria Sectorului 5

-Învățământ, Cercetare

* Încep dezbaterile privind Strategia de digitalizare a educaţiei – SMART-Edu, centrate pe opt domenii, din 4 decembrie 2020, care vor putea fi urmărite pe pagina de Facebook a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Din program:

• 14 decembrie, ora 18:00 – Securitate cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT, coordonator: Alexandra Tămaş;
• 15 decembrie, ora 18:00 – Curriculum şcolar pentru meserii emergente, coordonator: Madlen Şerban.

– Cultură

* Cea de-a șaptea ediție a Premiilor CNDB – Centrul Național al Dansului București constituie un demers pentru recunoașterea eforturilor exercitate de membri ai comunității dansului de a-și continua activitatea în regim independent (freelance), Premiile CNDB având rolul de a evidenția contribuția deosebită adusă la construcția dansului contemporan. Ediția din 2020 a evenimentului, va avea loc de la ora 19:00, pe pagina de Facebook a Centrului Național al Dansului București

*Sibiu: Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu va lansa seria de autor „Trilogia Creangă”, construită ca un spectacol de teatru radiofonic în regia Evei Labadi, reunind poveştile „Fata babei şi fata moşneagului”, „Punguţa cu doi bani” şi „Ursul păcălit de vulpe”, ale căror înregistrări audio vor putea fi accesate pe teatrulgong.ro, gratuit, timp de un an de zile.

• De asemenea, părinţii pot accesa toată luna decembrie alte 100 fişiere audio în „Meniul cu poveşti şoptite” de pe teatrulgong.ro.

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu oferă publicului, în format digital, în ultima lună din acest an, peste 67 de evenimente – spectacole de teatru, dans, concerte, filme, spectacole outdoor sau conferințe speciale, acestea urmând să fie transmise pe canalele de comunicare online ale TNRS și FITS de luni până duminică. Din program:

‣ FITS online:

• ora 19:00 – „Bal Mascat/Masquerade”, de: Mihail Lermontov; Regia: Rimas Tuminas – Vakhtangov State Academic Theatre of Russia – spectacol în limba rusă; traducere în limbile engleză și română
• ora 21:15 – „White Noise”, coregrafia: Noa Wertheim – Vertigo Dance Company & the Revolution Orchestra
• ora 22:20 – „Dancing Graffiti – There’s Always A Wall” – Un spectacol de: Katalin Lengyel & Szabolcs Tóth-Zs – Bandart Productions – spectacol în limba engleză; traducere în limba română

– S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

* Se împlinesc 740 de ani (1280) de când apărea prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex – „A şasea cetate”)

* Cu 562 de ani în urmă (1458) era atestat documentar municipiul Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare. Aşezarea de pe Trotuş apare, aşadar, consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Oneşti, alături de obiecte şi arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ştefan cel Mare şi Sfânt poruncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: „Malurile, ţinutu Bacău, Cu mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Voievod, domn ţarei Moldaviei, facem înştiinţare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră şi înainte boerilor noştri, mari şi mici, Maruşca, fata lui Andrieş Slujascul, giupăneasa lui Negrilă, de a sa buna voie şi’au dat satele şi moara, parte a ei, ci şi’au împărţit, înainte noastră şi înainte boierilor noştri, cu fraţii sei şi cu surorile sale şi au dat mănăstirei Bistriţii, unde este hramul Adormirea Preasfintei Născătoarii de Dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujeşti, unde au fost curtea tatălui ei, şi giumătate de moară şi din tot venitul, giumătate, şi la Maluri amândouă coturi Oneştii şi Lăbăseştii, şi fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesău ca să fie sfintei mănăstiri Bistriţii cu tot venitul. Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credinţa a domniei mele, noi Ştefan Voievod şi credinţa mitropolitului nostru Teoctist, şi credinţa tuturor boerilor noştri, mari şi mici”

* Acum 553 de ani (1467), în zilele de 14 şi 15 decembrie, avea loc Bătălia de la Baia, confruntare între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Matia (sau Matei) Corvin (1458 – 1490), determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea din 1459 pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). La rândul său, Ştefan atacase ţinuturile secuieşti (1461), Chilia (1462) şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania (1467). În aceste condiţii, Matia Corvin decide să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise ascultare. A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei

* Cu 316 ani în urmă (1704) era înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului „Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti” din Veneția

* Acum 156 de ani (1864) era inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia) (14/26)

* În urmă cu 151 de ani (1869) era inaugurată oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944) (14/26)

* Cu 109 ani în urmă (1911) exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini). Tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska. În iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”

* Acum 106 ani (1914) a avut loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia se alege un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi se hotărăşte schimbarea titulaturii în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor (14/27)

* În urmă cu 104 ani (1916) avea loc semnarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României (a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale). La data de 16.II.1918 se încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi în depozite de stat ale Rusiei (14/27)

* Acum 102 ani (1918), la „Metropolitan Opera” din New York, a avut loc premiera Tripticului de opere în câte un act – „Il Tabarro”, „Suor Angelica” şi „Gianni Schicchi” – al compozitorului italian, Giacomo Puccini

* Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite alegea, acum 74 de ani (1946), oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial. Piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU)

* Acum 72 de ani (1948) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi India, la rang de legaţie. La 15 noiembrie 1957, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. România are un Birou Comercial în cadrul Ambasadei la New Delhi și Consulate Onorifice la Kolkata şi Chennai. Consulate onorifice ale României au fost deschise la Kolkata (jurisdicţie consulară în statele: West Bengal, Bihar, Jharkhand, Odisha, Chattisgarh, Sikkim, Meghalaya, Tripura, Mizoram, Nagaland, Assam, Manipur şi Arunachal Pradesh) și Chennai (jurisdicţie consulară în statele: Tamil Nadu şi Kerala)

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când era trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă). Cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine. În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de la crerea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, de SUA şi de Canada (şi-a început activitatea la 30.IX.1961). În prezent numără 37 de ţări membre. OECD reprezintă, în esenţă, cadrul organizatoric şi juridic înăuntrul căruia ţările membre studiază probleme comune din domeniile economiei, energiei, comerţului, mediului, educaţiei, forţei de muncă şi programelor sociale, comunicării etc., în vederea găsirii de soluţii pentru armonizarea lor

* Se împlinesc 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei cu privire la Acordarea Independenţei Ţărilor şi Popoarelor Coloniale (la a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU)

* Cu 44 de ani în urmă (1976) avea loc inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional din Iaşi

* Acum 31 de ani (1989) un grup de intelectuali, studenţi şi muncitori din Iaşi, oponenţi ai regimului comunist, a încercat să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, sub egida Frontului Popular Român; mitingul a fost preîntâmpinat de autorităţi

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de la semnarea, la Paris, a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia și Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995). Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei și Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federației Ruse şi ai SUA

* Cu 19 ani în urmă (2001), a început să emită postul privat de televiziune B1 Tv

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan al Crucii, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Direcţiei Operaţii” a Armatei; prima structură centrală de operaţii militare din Armata României, ca parte componentă a Statului Major General, a fost înfiinţată la 14 decembrie 1859, prin Ordinul de zi nr. 123, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la numai o lună după constituirea Statului Major General

– 1826: A murit Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei (1793-1810) (n. 1734)

– 1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al celor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării; acţiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau şi un puternic caracter naţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman); a substituit o perioadă puterea domnească în regiune (n. 1787)

– 1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (m. 1934) – 150 de ani

– 1887: S-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1940, asasinat de legionari în pădurea Snagov)

– 1898: S-a născut Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1980). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 18.XII.1898

– 1906: S-a născut inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1910: S-a născut Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (m. 2008) – 110 ani

– 1911: S-a născut Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1996)

– 1918: S-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (m. 2016)

– 1932: S-a născut ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (m. 2013)

– 1932: S-a născut Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator şi publicist (m. 2003)

– 1940: S-a născut Gheorghe Meclea, medic, ofițer de marină și profesor; pionier al ecografiei în medicina românească (a introdus în România examinarea ecografică în practica medicală, la Spitalul Fundeni, în anul 1976); promotor al școlii românești de ultrasonografie; director medical al Sanador, funcție pe care a deținut-o încă de la deschiderea primei clinici Sanador, în februarie 2001, și până la încetarea din viață (m. 2020) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Aura Urziceanu, cântăreaţă şi compozitoare de muzică de jazz, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; stabilită, de peste 30 de ani, în Canada

– 1946: A murit scriitorul Ion Al. Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (n. 1868)

– 1948: S-a născut actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (m. 2006)

– 1949: S-a născut Bogdan Niculescu-Duvăz, arhitect, revoluționar și politician; a fost deputat, timp de 26 de ani, în toate legislaturile din perioada 1990–2016 și, pe rând, membru al Partidului Democrat, ex-FSN și, ulterior al PSD, din 2003; ministru în Guvernele conduse de Petre Roman, Victor Ciorbea și Adrian Năstase (m. 2019)

– 1962: A murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868)

– 1965: S-a născut poetul, eseistul și publicistul Ilorian Păunoiu (m. 2016) – 55 de ani

– 1968: S-a născut interpretul de muzică folk, jazz și rock Florin Chilian

– 1980: A murit Nichita P. Smochină, jurist, istoric, etnograf, folclorist şi om politic; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1894, în judeţul Tiraspol, azi în R. Moldova) – 40 de ani

– 1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „l-a văzut pe Dumnezeu” (n. 1907)

– 1996: A murit Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (n. 1919)

– 2000: A murit economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1920) – 20 de ani

– 2007: A murit Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (n. 1940, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (n. 1937)

– 2017: A murit inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator (1992-1996); membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune prin videoconferință a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din cadrul UE

– Bruxelles: Videoconferință a miniștrilor UE pentru energie

-Bruxelles: Conferință video a miniștrilor de interne ai UE privind reforma azilului

– Washington: Reuniunea comisiei electorale pentru a oficializa rezultatul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie

-Berlin: Președintele german Frank-Walter Steinmeier o primește pe opozanta bielorusă Svetlana Gheorghievna Tikhanovskaïa

– Conakry, Guineea: Ceremonia de inaugurare a președintelui Alpha Condé, pentru cel de-al treilea mandat

– Germania: Intrarea în vigoare a noilor restricții împotriva Covid-19 în Saxonia

– Grecia: Sfârșitul perioadei de izolare națională

-Le Havre, Franța: Operațiune masivă de testare  a populației împotriva Covid-19 ((14 – 19 dec.)

-Moscova, Rusia: Începerea procesului foștilor ofițeri de poliție, în cazul arestării jurnalistului de investigații rus Ivan Golunov

– Paris: Sunt marcați 25 de ani de la semnarea Acordurilor de pace de la Dayton asupra fostei Iugoslavii

– Paris: Sunt marcați 60 de ani de la crearea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)

-Viena: Raport lunar al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

-Plesetsk, Rusia: Cea de-a doua decolare a rachetei grele Angara

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Briefing de presă cu privire la programul nuclear al EAU

– Paris: Reuniune online a Comitetului interguvernamental Unesco pentru patrimoniul cultural imaterial (14 – 19 dec.)

– Chile/ Argentina: Eclipsă totală de soare vizibilă din Chile și Argentina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Protest împotriva Reactoarelor Nucleare”; este o zi în care se organizează acţiuni prin care se încearcă sensibilizarea tuturor celor care, prin activitatea lor, pot influenţa producerea poluării radioactive; acestora li se cere să fie mai precauţi şi mai preventivi. NOTĂ: La 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013, iar pe 29 august este marcată „Ziua Internaţională împotriva Testelor Nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume

– 1503: S-a născut Michel Nostradamus, astrolog şi medic francez; autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile” (m. 1566). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 decembrie 1503

– 1546: S-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (m. 1601)

– 1788: A murit compozitorul german Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al lui J. S. Bach (n. 1714)

– 1791: S-a născut Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (m. 1860)

– 1799: A murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732)

– 1803, 14/26: S-a născut Friedrich Reinhold Kreutzwald, scriitor şi folclorist estonian; considerat întemeietorul literaturii naționale din țara sa (m. 1882)

– 1824: S-a născut pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (m. 1898)

– 1883, 14/26: S-a născut Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (m. 1962)

– 1883: S-a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marţiale japoneze Aikido (m. 1969)

– 1895: S-a născut poetul şi prozatorul francez Paul Éluard, unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (m. 1952) – 125 de ani

– 1920: S-a născut muzicianul american de jazz Clark Terry, un maestru al trompetei recompensat cu Grammy; unul dintre muzicienii cu cele mai multe discuri înregistrate din istoria muzicii jazz (m. 2015) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (m. 1988)

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1949: S-a născut (în Africa de Sud) producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (m. 2013)

– 1952: A murit compozitorul norvegian Fartein Valen, considerat părintele muzicii norvegiene contemporane atonale (n. 1887)

– 1974: A murit Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (n. 1889)

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru literatură pe 1977 (n. 1898)

– 1988: S-a născut Vanessa Hudgens, interpretă şi actriţă americană

– 1989: A murit fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace pe 1975 (n. 1921)

– 1990: A murit Friedrich Dürrenmatt, prozator şi dramaturg elveţian de limbă germană (n. 1921) – 30 de ani

– 1993: A murit actriţa americană de film Myrna Loy (n. 1905)

– 1999: A murit jurnalista americană Cathy Hainer, reporter la „USA Today”, devenită celebră prin publicarea propriilor experienţe trăite ca bolnavă de cancer (n. 1961)

– 2013: A murit Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (n. 1932)

– 2017: A murit regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (n. 1963)

– 2019: A murit Anna Karina (Hanne Karin Bayer), actriță, regizoare, scenaristă și cântăreață daneză cu cetățenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (n. 1940) – 1 an

Calendarul zilei – 13 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2020, 11:13

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie

* Se împlinesc 425 de ani (1595) de când a avut loc lupta de la Areni. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, a fost prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime

* Cu 172 de ani în urmă (1848) armata revoluţionară ungară, comandată de generalul Jozéf Bem (n. 1795 – m. 1850), intra în Cluj. În proclamaţia sa, generalul Bem chema la unire forţele revoluţionare române şi maghiare (13/25)

* Acum 92 de ani (1928) la Filarmonica din New York (SUA), avea loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin

* Cu 89 de ani în urmă (1931), la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice

* Acum 39 de ani (1981), în faţa amplorii mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, conducerea Poloniei instituia starea de asediu pe întreg teritoriul ţării (ridicată la 31.XII.1982), interzicea mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi grupările de opoziţie, internându-i pe principalii lideri ai acesteia

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când apărea, în Monitorul Oficial, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), adoptată de Parlamentul României. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Primul-ministru al Guvernului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională

* Se împlinesc 20 de ani (2000) de la Acordul din Alger, un acord de pace între guvernele Eritreea și Etiopia, semnat la 12 decembrie 2000, în capitala Algeriei, pentru a încheia în mod oficial războiul Eritreea-Etiopia, conflict de frontieră desfășurat de cele două țări între anii 1998-2000. În acord, cele două părți au reafirmat Acordul privind încetarea ostilităților, care a fost semnat la 18 iunie 2000. Acordul din Alger prevedea schimbul de deținuți și întoarcerea persoanelor strămutate și a instituită o Comisie de frontieră, pentru delimitarea frontierei și o Comisie de reclamații, pentru evaluarea pagubelor cauzate de conflict

* Se împlinesc 15 ani (2005) de la inaugurarea noului sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei nr. 125, Sector 1. Înfiinţată în data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală

* Acum 13 ani (2007) avea loc semnarea noului tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. În noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest (Calendarul Creştin-Ortodox 2020). NOTĂ: Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693), Sf. Ierarh Dosoftei a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”

– „Ziua Tipografilor Români”; la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor din Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros; eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat, breasla tipografilor fiind prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921

– „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917, parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat constituţia; tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea

– 1833: S-a născut Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896, 1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (m. 1909)

– 1843: S-a născut compozitorul George Stephănescu (m. 1925)

– 1865: S-a născut generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane) – 155 de ani

– 1876: S-a născut Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (m. 1966)

– 1886: S-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (m. 1928)

– 1887: S-a născut poetul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (m. 1988)

– 1893: S-a născut fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1972)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1900: S-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970) – 120 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (m. 1987)

– 1906: S-a născut pianistul Dagobert Bucholz (m. 1991)

– 1907, 13/26: S-a născut Grigore Popescu-Băjenaru, prozator şi istoric literar; autor de literatură de popularizare şi de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic (m. 1986)

– 1917: S-a născut Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Liviu Comes (m. 2004)

– 1923: S-a născut Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn (m. 2015)

– 1925: S-a născut sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007, la Paris) – 95 de ani

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1943: S-a născut sculptorul Mihai Caranica, stabilit, din 1982, în Germania, apoi în SUA

– 1945: S-a născut pictorul Bogdan Pietriş (m. 2006) – 75 de ani

– 1948: A murit Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (n. 1878)

– 1955: A murit fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897) – 65 de ani

– 1962: S-a născut Vlady Cnejevici, instrumentist, compozitor şi aranjor; a cântat cu trupe precum „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” sau „Pasărea Rock”

– 1982: A murit tenorul Aurel Alexandrescu (n. 1903)

– 1983: A murit poetul şi eseistul Nichita Stănescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1933)

– 1987: A murit prozatorul George Acsinteanu; a lucrat şi ca secretar literar la Radiodifuziunea Română (n. 1905). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 14 decembrie 1987

– 1987: A murit poetul Marcel Mihalaş (n. 1937)

– 1999: A murit pictorul Gheorghe Berindei (n. 1921)

– 2002, 13/14: A murit economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2015: A murit Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Lahore, Pakistan: Manifestație împotriva guvernului la chemarea opoziției

– Bonn, Germania: Sunt marcați 100 de ani de la crearea concernului german de dulciuri, Haribo. Produsele cele mai cunoscute sunt Gummibär, inventate în 1922 de Hans Riegel. Numele Haribo vine de la HAns RIegel (întemeietorul firmei) și de la orașul BOnn, unde se află sediul firmei

– Alger: Sunt marcați 20 de ani de la acordul de la Alger, care a pus capăt războiului Eritreea-Etiopia

– Niger: Alegeri regionale și municipale

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Abu Dhabi

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cântului Coral”, eveniment iniţiat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale în anul 1991, la iniţiativa compozitorului Alberto Grau din Venezuela; se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii decembrie. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000 când, la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Sound”, în douăsprezece localităţi s-au desfăşurat impresionante manifestări corale

– „Ziua Internaţională a Copiilor în Mass-media”, o iniţiativă a UNICEF şi Academiei Internaţionale de Arte şi Ştiinţe pentru Televiziune; marcată în a doua duminică din decembrie, este o zi de reflexie a influenţei şi prezenţei copiilor în mass-media, dar şi a promovării acestora în atenţia publică

– 1204: A murit Moise Maimonide, filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei (n. 1135)

– 1466: A murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene (n. ~1386)

– 1553: S-a născut Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (m. 1616, asasinat)

– 1603: A murit matematicianul francez François Viète; considerat unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 13 sau 23 februarie 1603

– 1720: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (m. 1806) – 300 de ani

– 1784: A murit Samuel Johnson, scriitor şi lexicograf britanic; autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1747-1755) (n. 1709)

– 1797: S-a născut poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (m. 1856)

– 1816: S-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892)

– 1871: S-a născut Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (m. 1945)

– 1893: S-a născut biochimistul american Edward Adelbert Doisy; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (m. 1986)

– 1903: S-a născut Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (m. 1993)

– 1909: A murit Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855)

– 1915: S-a născut actorul de film german Curd Jürgens (m. 1982) – 105 ani

– 1923: S-a născut pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (m. 2012)

– 1923: S-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck (m. 2020)

– 1925: S-a născut Dick Van Dyke (nume la naştere: Richard Wayne Van Dyke), actor, comediant, scriitor, cântăreţ, dansator şi producător american – 95 de ani

– 1929: S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru şi film

– 1930: S-a născut poetul israelian Nathan Zach, recompensat cu numeroase premii naţionale şi internaţionale (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1935: A murit chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1871) – 85 de ani

– 1944: A murit pictorul, graficianul, profesorul și scriitorul rus Vasili Vasilievici Kandinsky; fondatorul artei abstracte (n. 1866)

– 1957: S-a născut Steve Buscemi, actor, scenarist şi regizor american

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1977 (n. 1898)

– 1996: A murit dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (n. 1910)

– 2010: A murit Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (n. 1941) – 10 ani

– 2010: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (n. 1942) – 10 ani

– 2011: A murit scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (n. 1925)

– 2016: A murit actorul canadian Alan Thicke (n. 1947)

– 2018: A murit Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (n. 1937)

Calendarul zilei – 12 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2020, 11:13

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Berlin: Are loc ceremonia fără public, ce va fi transmisă online de la Berlin, de anunțare a laureaților, în cadrul celei de-a 33-a ediții a Galei Academiei de Film Europene (9-12 dec.). România este reprezentată la cea de-a 33a ediţie EFA de două documentare – „Acasă”, de Radu Ciorniciuc şi „Colectiv”, de Alexander Nanau – o premieră importantă pentru cinematografia autohtonă – ora 21:00

– S-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie

* Cu 319 ani în urmă (1701), un edict imperial lăsa românilor din Transilvania libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă

* Se împlinesc 170 de ani (1850) de când cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu

* În urmă cu 156 de ani (1864) Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna a fost numit mitropolit (12/24)

* Acum 124 de ani (1896), inginerul şi fizicianul italian, Guglielmo Marconi (1874-1937), a făcut la Londra prima demonstraţie publică a radioului. Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza tuturor tehnologiilor moderne de radiodifuziune. Îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care se putea transmite

* Cu 119 ani în urmă (1901) avea loc transmiterea primului semnal radio transatlantic. Din Anglia (de la Poldhu din Cornwall) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse. Această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase

* Se împlinesc 95 de ani (1925), de când, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea a renunţat, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La data de 31.XII.1925 Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai. Regele Carol al II-lea a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul. Pe 6 septembrie 1940, a semnat actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au putut fi aduse în țară abia după căderea comunismului

* Cu 79 de ani în urmă (1941) România declara război Statelor Unite ale Americii la insistenţele Germaniei şi Italiei (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Între cele două ţări nu au avut loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice

* Într-o zi de 12 decembrie, acum 79 de ani (1941), Adolf Hitler anunţa planul de exterminare a evreilor, la o întrunire a Partidului Nazist (Reichsleiter) şi a liderilor regionali de partid (Gauleiteri). Soluţia finală a problemei evreieşti în Europa se referea la planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Punerea în practică a acestei „soluţii finale” a dus la Holocaust. Chiar şi înainte de punerea definitivă în practică a planurilor soluţiei finale în 1942, au fost ucişi în masă aproximativ un milion de evrei, dar numai după ce s-a luat decizia eradicării întregii populaţii evreieşti a început cu adevărat măcelul în lagărele de exterminare

* Acum 21 de ani (1999), în urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest (totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro), petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania. Mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier

* Cu 7 ani în urmă (2013), reuniţi la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere avea să funcţioneze începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene, fiind condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte

* Se împlinesc 5 ani (2015), de când, la Paris, s-a încheiat un nou acord global istoric privind schimbările climatice, acesta fiind primul acord multilateral major încheiat în secolul al XXI-lea, ce pune bazele unui plan global de acţiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri. Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. episcop Spiridon al Trimitundei Taumaturgul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1893: S-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film (m. 1973)

– 1889, 12/24: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru al Academiei Române; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.XII.1889 (basilica.ro)

– 1905: S-a născut poetul Virgil Huzum (m. 1987) – 115 ani

– 1907: S-a născut botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1908: A murit compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (n. 1836)

– 1927: S-a născut Ion M. Anghel, diplomat, jurist și profesor universitar; una dintre personalităţile emblematice ale diplomației din ultima jumătate de secol

– 1929: S-a născut Marin Bucur, istoric literar, scriitor şi ziarist (m. 1994)

– 1933: S-a născut pictorul Viorel Mărginean; ministru al culturii în perioada 1995-1996; membru de onoare al Academiei Române din 2006

– 1934: A murit pictorul George Demetrescu Mirea (n. 1852)

– 1936: S-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României; a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005 (m. 2016)

– 1939: S-a născut Tudor Octavian, scriitor, critic de artă şi jurnalist

– 1939: S-a născut fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2016)

– 1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, critic muzical şi compozitoare; fondatoarea revistei „Melos” şi a Operei Comice pentru Copii din Bucureşti

– 1942: S-a născut dirijorul român Alexandru Lascae (m. 2009)

– 1951: S-a născut Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2014)

– 1953: S-a născut Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, eseist; în perioada 2000-2015, a prezentat emisiunea „Omul care aduce cartea”, difuzată de postul ProTV

– 1955: S-a născut Sorin Ilieşiu, cineast şi om politic – 65 de ani

– 1955: S-a născut ÎPS Teodosie (numele laic: Teodosie Petrescu), arhiepiscop al Tomisului (din 2001) – 65 de ani

– 1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891)

– 1983: A murit actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (n. 1931)

– 1989: A murit chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1910)

– 1990: A murit chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905) – 30 de ani

– 1994: A murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910)

– 1996: A murit actriţa Ileana Predescu (n. 1927)

– 2002: A murit juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2008: A murit sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (n. 1933)

– 2011: A murit cântăreaţa Mălina Olinescu (n. 1974)

– 2017: A murit artista plastică Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Are loc un nou summit climatic la solicitarea ONU și a Londrei

– Paris: Sunt marcați 5 ani de la încheierea acordului climatic de la Paris

– Palermo, Italia: Audiere preliminară la cel de-al doilea proces al lui Matteo Salvini, pentru blocarea migranților pe mare

– Lausanne, Elveția: Jocurile Olimpice – Summitul Olimpic al Comitetului Internațional Olimpic

– Les Arcs, Franța: Cea de-a 12-a ediție a Festivalului de film european Les Arcs (12 – 19 dec.)

– Lorient, Franța: Plecarea goeletei științifice Tara, pentru misiunea „Micobiomes”

– Londra: Meciul de box dintre Anthony Joshua (Marea Britanie) și Kubrat Pulev (Bulgaria), la categoria grea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua pentru Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate”; la 12 decembrie 2012, în cadrul celei de-a 53-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de către 193 de țări rezoluția privind acoperirea universală de sănătate (Universal Healt Coverage – UHC), care solicită țărilor să furnizeze asistență medicală accesibilă și de calitate fiecărei persoane, oriunde

– „Ziua Internațională a Neutralității”, marcată anual, începând cu 2017, de către Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea, la 2 februarie 2017, a Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan (12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută ca ”Ziua neutralității”, în care și-a declarat starea permanentă de neutralitate, recunoscută de Adunarea Generală a ONU la 12 decembrie 1995 prin Rezoluția 50/80 și reafirmată la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285). Rostul acestei zile este de a sublinia importanța principiilor suveranității și egalității în drepturi ale statelor membre, dreptul lor la integritate teritorială, autodeterminare și respingere a încercărilor de amestec în afacerile interne; totodată, ziua promovează rezolvarea pașnică, pe cale diplomatică a disputelor internaționale, în așa fel încât pacea și securitatea mondiale să nu fie compromise

– Ziua Naţională a Republicii Kenya; aniversarea proclamării independenţei – 1963

– „Ziua Constituţiei” Federaţiei Ruse; sărbătoare de stat stabilită prin decret prezidenţial; la 12.XII.1993 a avut loc referendumul pentru adoptarea noii Constituţii, care a intrat în vigoare la 24.XII.1993

– 1792: S-a născut eroul naţional grec Alexandru Ipsilanti, şef suprem al Eteriei; a condus lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (m. 1828)

– 1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert (m. 1880)

– 1863: S-a născut pictorul norvegian Edvard Munch (m. 1944)

– 1866: S-a născut chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1913 (m. 1919)

– 1877: A murit José de Alencar, scriitor, jurnalist, om politic şi avocat brazilian (n. 1829)

– 1892: A murit poetul englez Robert Browning; alături de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene (n. 1812)

– 1903: S-a născut Yasujiro Ozu, regizor japonez de film (m. 1963)

– 1909: A murit Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din München, a fost considerat drept întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind, totodată, titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1856)

– 1915: S-a născut Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (m. 1998) – 105 ani

– 1923: S-a născut pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (m. 2012)

– 1928: S-a născut scriitorul kârgâz Chingiz Aitmatov (m. 2008)

– 1928: S-a născut pictorul şi sculptorul mexican abstract Manuel Felguerez; a făcut parte din aşa-numita „Generación de la Ruptura”, care s-a distanţat în jurul anului 1950 de curentul naţionalist al muralismului mexican – reprezentat de artişti precum Diego Rivera (1886-1957) şi David Alfaro Siqueiros (1896-1974) – în căutarea unei expresii artistice mai universale (m. 2020)

– 1929: S-a născut John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (m. 1994)

– 1937: S-a născut Roberto Benzi, dirijor francez de origine italiană

– 1937: S-a născut interpreta americană de muzică pop Connie Francis (născută Concetta Franconero). NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Connie-Francis dă ca an al nașterii 1938

– 1940: S-a născut Dionne Warwick, cântăreaţa de rock, realizatoarea tv și actrița americană – 80 de ani

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard, specializat în analiza matematică (n. 1856)

– 1945: S-a născut René Pétillon, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi în domeniul satirei politice și un popular autor de bandă desenată (cea mai cunoscută fiind „L’Enquęte corse”) (m. 2018) – 75 de ani

– 1963: A murit Yasujirō Ozu, regizor japonez de film (n. 1903)

– 1970: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul scoţian David Horne – 50 de ani

– 1999: A murit romancierul american Joseph Heller (n. 1923)

– 2001: A murit Jean Richard, actor francez (n. 1921)

– 2013: A murit actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (n. 1931)

– 2013: A murit actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (n. 1917)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și editorul german Wilhelm Genazino (n. 1943)

– 2019: A murit actorul american Danny Aiello, specializat în roluri de mafiot italian (n. 1933) – 1 an

– 2019: A murit Sir Peter (George) Snell, considerat cel mai mare atlet neo-zeelandez; triplu campion olimpic în probe de semifond (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 11 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2020, 11:13

EVENIMENTE INTERNE

-Medicină, Sănătate

* Johnson & Johnson România, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (UMFCD) prin Centrul de Inovație și e-Health și Asociația Societatea Studenților în Medicina din București, organizează cea de-a patra ediție a Hackathon4Health.Partenerii strategici ai proiectului sunt Ambasada Statelor Unite ale Americii în România şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania).Evenimentul va avea loc în perioada 11-13 decembrie, în format digital, și va aduce laolaltă experți în domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților, furnizorilor de servicii medicale și spitalicești, mediul academic și business, studenți la facultatea de medicină și la alte facultăți de interes, specialiști în domeniul tehnic și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți pentru a dezvolta pe parcursul celor două zile, soluții digitale inovatoare menite să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în România şi dezvoltarea ecosistemului de digitalizare în sănătate la nivel național

-Diverse

* Între 28 noiembrie și 2 decembrie 2020 a avut loc un Concurs foto cu premii #ZiDeRomania, deschis tuturor celor care vor să împărtășească modul în care văd ei România frumoasă, realizat în parteneriat cu Cronicari Digitali. Din program de astăzi:

• 11 decembrie 2020 – Dialog live cu membrii juriului concursului foto #ZiDeRomania despre cum au văzut participanții România lor frumoasă și anunțarea celor patru câștigători – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 11 decembrie

* Se împlinesc 185 de ani (1835), de când, în sala „Teatrului Momulo” din Bucureşti, avea loc premiera primului vodevil românesc, „Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann

* Cu 159 de ani în urmă (1861), avea loc citirea Proclamaţiei către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată” (11/23)

* Tot acum 159 de ani se desfiinţau taxele de export la produsele Principatelor Unite (11/23)

* În urmă cu 143 de ani (1876) începea, la Istanbul, o conferinţă a reprezentanţilor Puterilor europene (care s-a încheiat la 8/20.I.1877), cu scopul de a determina Poarta Otomană să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Pentru torpilarea conferinţei, Poarta a proclamat, chiar în ziua începerii acesteia, o Constituţie cu aparenţe liberale, în care România (ca şi Serbia şi Egiptul) era desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului Otoman, fiind astfel încălcată autonomia statului român, recunoscută prin tratatele internaţionale aflate atunci în vigoare (11/23)

* La data de 11 decembrie 1882, acum 138 de ani, The Bijou Theatre din Boston, Massachusetts (SUA), devenea primul teatru din lume iluminat cu ajutorul luminii electrice

* Acum 104 ani (1916), în urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, s-a format, la Iaşi, un Guvern de concentrare naţională I. I. C. Brătianu (liberal) – Take Ionescu (conservator-democrat). A fost numit „Guvernul refacerii Armatei şi al rezistenţei victorioase din 1917” (11/24)

* Acum 102 ani (1918) regele Ferdinand I (1914-1927) emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit cărora serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, a decretat Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România” (11/24)

* Cu 79 de ani în urmă (1941) Germania şi Italia declarau război Statelor Unite ale Americii (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 74 de ani avea loc crearea Fondului ONU pentru Copii – UNICEF. La data de 11 decembrie 1946 era înfiinţat, de Ansamblul General al Naţiunilor Unite, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor, cu sediul central la New York. În 1953, numele său (The United Nations International Children’s Emergency Fund) a fost scurtat în Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular – UNICEF. Organizaţia oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor lor în ţările în curs de dezvoltare. UNICEF se concentrează pe 5 priorităţi de bază: educaţia fetelor, plus de imunizare, protecţia copilului, HIV/SIDA, şi copilărie pentru copii. Alte priorităţi includ supravieţuirea copiilor, copilul şi familia şi sporturi pentru dezvoltare. UNICEF a primit, în anul 1965, Premiul Nobel pentru Pace. România a devenit membru la 8.IX.1971

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de când lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming. La acea dată compania purta numele de Fabrica Chimică nr. 2 Iaşi. În prezent Compania Antibiotice Iaşi este singura unitate românească de stat din domeniul producţiei de medicamente

* Acum 62 de ani (1958) a fost arestat filosoful Constantin Noica (şi grupul său de prieteni din care făceau parte Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Theodor Enescu, Marietta Sadova ş.a). A fost condamnat, la 1.III.1960 („sub acuzaţia de uneltire contra orânduirii sociale”), în urma „procesului Noica-Pillat”, la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii personale. După şase ani de închisoare la Jilava, Noica a fost eliberat în august 1964. Constantin Noica și-a petrecut ultimii 12 ani din viață la Păltiniș, lângă Sibiu, până la moartea sa, în 1987, fiind atent supravegheat de securitatea comunistă

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de la intrarea în vigoare a Tratatului de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (după numele insulei aparţinând Noii Zeelande), semnat la 7.VIII.1985

* Cu 26 de ani în urmă (1994) trupele ruseşti au început să pătrundă pe teritoriul republicii separatiste Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți în rândul populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme într-unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Khavsa-Yurt la 31 august 1996

* Acum 23 de ani (1997) avea loc încheierea, cu ocazia Conferinţei de la Kyoto/Japonia, a Protocolului privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a limitei de gaze cu efect de seră (semnat cu o zi înainte), intrat în vigoare la 16.II.2005. Protocolul de la Kyoto, este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice

* Cu 23 de ani în urmă (1997) Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) a căpătat personalitate juridică (prin sentinţa civilă nr. 1216 a Tribunalului Bucureşti). 27 membri fondatori au decis, la 17 octombrie 1997, creearea unui forum la nivel naţional, care să cuprindă personalităţi din domeniul ingineriei, cu scopul de a promova dezvoltarea cercetării ştiinţifice, al creaţiei tehnice şi perfecţionarea învăţământului ingineresc. ASTR a fost acceptată, în oct. 2006, în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginereşti din Europa

* Acum 4 ani (2016) a fost deschis în Elveţia cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul, cu o lungime de 57 km, străpunge masivul Gotthard şi este şi cel mai adânc din lume, în unele locuri fiind la 2,3 km de suprafaţă. Proiectul inovator le va permite călătorilor să traverseze Alpii, cu trenuri de mare viteză, în 17 minute

* În urmă cu 4 ani (2016) aveau loc alegerile legislative din România. Acestea s-au desfăşurat în mod diferit față de cele din 2008 şi 2012, întrucât la data de 24 februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Pentru prima dată în istoria alegerilor din România, activitatea în secţiile de votare a fost înregistrată audio-video, neîntrerupt, după închiderea urnelor. Şi tot pentru prima dată în România, cetățenii români din străinătate au putut vota prin corespondență. La Camera Deputaților, după rezultatele finale, PSD a obţinut 45,47% din voturi (154 de mandate), PNL – 20,04% (69 de mandate) şi USR – 8,87% din voturi (30 de mandate), iar la Senat PSD a înregistrat un procentaj de 45,67 (67 de mandate), PNL – 20,41 (39 de mandate) şi USR – 8,92 (13 mandate)

Aniversări – Comemorări

– 11-18: Sărbătoarea mozaică Hanuca (a început în seara zilei precedente)

– 1850: S-a născut Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (m. 1912) – 170 de ani

– 1886: S-a născut Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (m. 1969)

– 1888: S-a născut Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (m. 1935)

– 1913: A murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1840)

– 1916: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor; bogată activitate didactică; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2012)

– 1923: S-a născut Mircea Nicolae Angelescu medic specialist în boli infecţioase (studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) și profesor (m. 2010)

– 1940: S-a născut violonista şi profesoara Cornelia Bronzetti – 80 de ani

– 1941: S-a născut ziaristul Petre Mihai Băcanu; fost director al ziarului „România liberă” (1989 – 2010)

– 1942: S-a născut Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (m. 2014)

– 1965: S-a născut Eugen Cojocaru, jurnalist, scriitor, critic de artă și traducător – 55 de ani

– 1965, 11/12: A murit George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1881) – 55 de ani

– 1985: A murit sculptoriţa Ioana Kassargian (n. 1936) – 35 de ani

– 1993: A murit actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1894). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1997: A murit lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1920)

– 2001: A murit pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1929)

– 2001: A murit Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (n. 1938)

– 2011: A murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1919)

– 2011: A murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS)

– 2014: A murit Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (n. 1925)

– 2015: A murit fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (n. 1940) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul Euro

– Amsterdam, Țările de Jos: Conferința online a Agenției Europene a Medicamentului asupra vaccinurilor Covid-19

-Turcia: Începerea unei campanii de vaccinare împotriva Covid-19 pentru personalul spitalelor

– Haga, Țările de Jos: Verdictul Curții Internaționale de Justiție într-o dispută între Guineea Ecuatorială și Franța, care îl implică și pe fiul președintelui Guineei Ecuatoriale

– Antananarivo, Madagascar: Alegeri legislative

– Buffalo, SUA: Audierea producătorului american de film, Harvey Weinstein, pentru a decide „extrădarea” sa

– Regatul Unit: Lansarea „McCartney III”, al 18-lea album solo al lui Paul McCartney

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003, pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră

– „Ziua Mondială a Tangoului”; este celebrată, din 1977, în ziua de naştere a lui Carlos Gardel (1890-1935), considerat „regele tangoului”. Tangoul s-a născut în Argentina, la Buenos Aires, la sfârşitul secolului al XIX-lea, apoi s-a răspândit în Europa unde a cuprins Parisul, Londra, Roma, Berlinul şi New York-ul de peste ocean. Abia după aceea s-a întors în Buenos Aires – însă cu un alt statut

– Aniversarea proclamării Republicii Burkina Faso – 1958. Ziua Naţională

– 1758: S-a născut Carl Friedrich Zelter, compozitor şi dirijor german (m. 1832)

– 1781: S-a născut Sir David Brewster, fizician scoțian; a descoperit caleidoscopul și a perfecționat stereoscopul (m. 1868)

– 1792: S-a născut preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (m. 1848)

– 1801: S-a născut Christian Dietrich Grabbe, dramaturg, exponent al dramei realiste germane din secolul al XIX–lea (m. 1836)

– 1803: S-a născut Hector Berlioz, compozitor dirijor şi teoretician muzical francez (m. 1869)

– 1810: S-a născut Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (m. 1857) – 210 ani

– 1843: S-a născut medicul german Robert Koch, descoperitorul bacilului tuberculozei, care-i poartă numele (1882); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1905 (m. 1910)

– 1863: S-a născut Annie Jump Cannon, astronom american pe a cărei muncă se bazează catalogarea modernă a stelelor; împreună cu Edward C. Pickering, ea este creditată cu realizarea schemei de clasificare stelară Harvard, care clasifică stelele în funcţie de temperatură (şi comparativ cu Soarele) (m. 1941)

– 1876: S-a născut Mieczysław Karłowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (m. 1909)

– 1882: S-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970)

– 1904: S-a născut Felix Nussbaum, pictor german (m. 1944)

– 1905: S-a născut Eugen Fink, filosof şi pedagog german (m. 1975) – 115 ani

– 1908: S-a născut compozitorul american Elliott Carter (m. 2012)

– 1908: S-a născut cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, director de imagine, scenarist, producător, actor și monteur (m. 2015)

– 1911: S-a născut scriitorul egiptean Naguib Mahfouz; primul scriitor arab laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988 (m. 2006)

– 1912: S-a născut producătorul italian de film Carlo Ponti (m. 2007)

– 1913: S-a născut Jean Marais, actor francez de film (m. 1998)

– 1918: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (m. 2008)

– 1928: S-a născut Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (m. 1996)

– 1930: S-a născut Jean-Louis Trintignant, actor de film, regizor și scenarist francez – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, preşedintele onorific al consiliului de supraveghere al companiei Porsche, creator al modelului 911; a pus bazele unei noi culturi a designului, care a conturat maşinile sport până în ziua de azi (m. 2012) – 85 de ani

– 1935: S-a născut fostul preşedinte indian Pranab Mukherjee, în funcție în perioada 2012-2017 (m. 2020) – 85 de ani

– 1937: S-a născut scriitorul american Jim Harrison (m. 2016)

– 1938: A murit Christian Lange, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace pe 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (n. 1869)

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard; contribuţii în domeniul teoriei funcţiilor analitice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1856)

– 1944: S-a născut Brenda Lee, cântăreaţă americană

– 1952: S-a născut scriitorul italian Andrea de Carlo

– 1953: A murit dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (n. 1882)

– 1967: A murit dirijorul italian Victor de Sabata (n. 1892)

– 1968: S-a născut Emmanuelle Charpentier, profesoară și cercetătoare franceză, specialistă în microbiologie, genetică și biochimie; directoare a Institutului Max Planck pentru Biologia Infecțiilor din Berlin, Germania; laureată a Premiului Nobel pentru chimie în anul 2020, alături de Jennifer Doudna (SUA), pentru crearea „foarfecelor moleculare” capabile să modifice genele umane, un avans considerat revoluționar

– 1968: A murit Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia „The New York Times” între anii 1935 şi 1968 (n. 1891)

– 1978: A murit biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru chimie pe 1955 (n. 1901)

– 2012: A murit muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (n. 1920)

– 2012: A murit soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (n. 1926)

Calendarul zilei – 10 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2020, 11:13

EVENIMENTE INTERNE

– Juridic

* Curtea de Apel Bucureşti urmează să reia cercetarea judecătorescă în dosarul Hexi Pharma, deschis de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, în care este anchetată moartea afaceristului Dan Condrea, în anul 2016

– S-a întâmplat într-o zi de 10 decembrie

* Acum 631 de ani (1389) avea loc semnarea Tratatului de alianță de la Radom, dintre domnitorul Mircea cel Bătrân și regele Poloniei, Vladislav al II-lea (Iagello), cu scopul de a face faţă împreună intenţiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Ţările Române

* Se împlinesc 175 de ani (1845) de la patentarea primei anvelope pneumatice, create de inginerul britanic Robert William Thompson. Confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa acestei anvelope la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, anvelopa era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel ca invenţia lui Thompson a fost imediat uitată. În anul 1888, John Boyd Dunlop, un chirurg veterinar din Belfast, inventează prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură

* Acum 152 de ani (1868), la Londra, în intersecţia Bridge Street cu Parliament Square, era montat primul semafor din lume de inginerul de căi ferate, J.P. Knight: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie. Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l sau omorându-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, presupunându-se că a fost inventat de un poliţist pe nume Lester Wire, în anul 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland

* Cu 122 de ani în urmă (1898) era semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă)

* Ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel are loc, începând cu anul 1901 (119 ani), în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895. Festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie, Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură, Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină, Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Acum 101 ani (1919) România semna Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria, precum şi Tratatul minorităţilor, care pentru România prevedea obligaţia de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplină şi întreaga ocrotire a vieţii şi libertăţii lor”

* Cu 92 de ani în urmă (1928), la Radiodifuziunea Română (a cărei emisie inaugurală avusese loc la 1.XI.1928) a fost programată „o zi românească”, cuprinzând lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor români. În aceeaşi zi au fost difuzate şi primele sfaturi cu caracter medical

* Tot într-o zi de 10 decembrie, acum 87 de ani (1933), Guvernul liberal dizolva organizaţia legionară „Garda de Fier”. La 24.VI.1927 a fost creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care va fi nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreapta „Garda de Fier” (apărută în aprilie 1930). La exact un an după dizolvare, la 10.XII.1934, mişcarea legionară se refăcea sub numele de „Totul pentru ţară”; după rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, această formaţiune a ieşit din viaţa politică

* Cu 79 de ani în urmă, Australia declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În noaptea de 7 decembrie 1941 Japonia a atacat vasele americane de la Pearl Harbor şi vasele britanice din Indiile Orientale Olandeze. Cel de-Al Doilea Război Mondial era generalizat, fiind angrenate 47 de naţiuni. România se găsea în stare de război cu Anglia, tot după 7 decembrie 1941, după ce înainte cu 9 luni Marea Britanie îşi retrăsese personalul diplomatic. Pe 8 decembrie 1941, Hitler a dat ordin să se atace vasele americane, oriunde s-ar găsi şi numai după 3 zile trimite declaraţia de război Statelor Unite. Pe 8 decembrie şi Statele Unite declară război Japoniei. Astfel, pe 10 decembrie Australia declara război României. Avalanşa de declaraţii de război a continuat între statele de pe diferite continente, 11 decembrie înscriindu-se cu declaraţia Germaniei şi Italiei contra Statelor Unite şi ca o ripostă în aceeaşi zi şi declaraţia de război a Africii de Sud contra României, Italiei şi Germaniei. Pentru a nu rămâne mai prejos, România trimite, pe 12 decembrie, declaraţia de război Statelor Unite

* Acum 74 de ani (1946) România şi Ungaria au restabilit relaţiile diplomatice, la nivel de misiune diplomatică. Stabilite la nivel de legaţie la 21.VIII.1920, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost întrerupte la 30.VIII.1944, fiind reluate în 1946. Au fost ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954

* În urmă cu 64 de ani (1956), erau reluate programele emise de Studioul Teritorial Iaşi al Radiodifuziunii Române (întrerupte în 1944). Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de către regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Iaşi îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale (Cluj, Craiova, Tg. Mureş, Timişoara)

* Acum 36 de ani (1984) Adunarea Generală a ONU a adoptat, în unanimitate, Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, intrată în vigoare la 26 iunie 1987. La 26 iunie se marchează „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în Sprijinul Victimelor Torturii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997

* Se împlinesc 35 de ani (1985) de când Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia Internaţională privind Eliminarea Apartheidului în Sport (intrată în vigoare în aprilie 1988)

* Acum 28 de ani la Bursa Română de Mărfuri a avut loc prima ședință de tranzacţionare. Bursa Română de Mărfuri a fost înfiinţată în noiembrie 1992, iar prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc la data de 10 decembrie 1992. În prezent, BRM a dezvoltat, pe piaţă la disponibil, 9 ringuri: produse petroliere, energie electrică, gaze naturale, cărbune, mărfuri generale, materiale de construcţii, legume şi fructe, cereale şi ringul contractelor de procesare combustibili. În anul 2007, BRM a emis, în premieră pentru piaţa românească, primele cotaţii la produse petroliere

Aniversări – Comemorări

– Fericitul Anton Durcovici, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Hanuca (11-18.XII.)

– „Ziua Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”; la această dată, în 1998, a avut loc prima întrunire a Consiliului de Administrație al Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, care a devenit, doi ani mai târziu, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

– 1856: S-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1928)

– 1858: A murit Eufrosin Poteca (prenumele la naştere: Radu), teolog (autor de lucrări şi manuale de catehism) şi traducător (prin traducerile sale a contribuit la fixarea terminologiei filosofice româneşti) (n. ~1785)

– 1884, 10/23: S-a născut Nicolae Malaxa, fondator al industriei naţionale moderne din România; a iniţiat şi implantat industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comandă (1936-1937); tuburi de oţel fără sudură (1937, după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938) şi aparatură optică (1938) (m. 1965, New Jersey, Statele Unite)

– 1893: S-a născut (la Zürich, Elveţia) inginerul Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (m. 1975)

– 1900: S-a născut Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (m. 1947) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă dată a naşterii 11.XII.1902

– 1919: S-a născut Sile (Vasile) Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radiodifuziunii Române între anii 1951 şi 1986) (m. 1993)

– 1924: S-a născut actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 1927: S-a născut sculptorul elveţian de origine română Ilie Pavel (m. 1995)

– 1934: S-a născut actriţa Leopoldina Bălănuţă (m. 1998)

– 1947: S-a născut dirijorul Christian Badea, plecat din România în 1974; a dirijat cele mai importante orchestre simfonice din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia; dirijează constant operă (la Metropolitan Opera /New York, din 1987); fondatorul (2011) şi directorul Fundaţiei Române pentru Excelenţă în Muzică

– 1951: A murit (în temniţa din Sighetul Marmaţiei) clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (n. 1888)

– 1954: S-a născut prozatorul, eseistul și publicistul Cristian Teodorescu

– 1954: S-a născut Florentin Smărăndache, matematician american de origine română, scriitor, poet și profesor universitar

– 1959: S-a născut Toni Grecu, fondatorul grupului „Divertis” şi creatorul Serviciului Român de Comedie

– 1966: A murit Ion Chinezu, critic literar şi traducător (n. 1894)

– 1971: A murit actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897)

– 1995: A murit sculptorul Constantin Popovici (n. 1938) – 25 de ani

– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924)

– 2017: A murit pictorul și profesorul Leon Vreme (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul Consiliului European privind blocarea planului de redresare, tensiunile cu Turcia, relațiile UE / SUA și pandemia  de Covid-19 (10 – 11 dec.)

– Oslo, Norvegia: Ceremonia online de decernare a Premiului Nobel pentru Pace

– Stockholm, Suedia: Ceremonia online de acordare a Premiilor Nobel pentru știință, literatură și economie

– Polonia: Lansarea jocului Cyberpunk 2077

– Frankfurt, Germania: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Washington: Ședință a Comitetului consultativ al FDA – Food and Drug Administration, privind vaccinul Pfizer / BioNTech împotriva Covid-19

– Maroc: Termen limită pentru expirarea stării medicale de urgență

– Ankara, Turcia: Reluarea procesului a 18 studenți și cadre universitare pentru participarea la un eveniment LGTB

– New York: Revista Time anunță „Personalitatea anului”

– Houston, SUA: Turneul feminin de golf US Open (10 – 13 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Drepturilor Omului” este marcată în baza rezoluției 423 (V) din 1950 a Adunării Generale a ONU; la 10.XII.1948 Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” – 70 de ani

– 1198: A murit Averroes, medic şi filosof arab (n. 1126)

– 1538: S-a născut poetul, dramaturgul și diplomatul italian Giovanni Battista Guarini (m. 1612)

– 1618: La această dată a fost înmormântat Giulio Caccini, cântăreţ şi compozitor italian, teoretician al artei vocale, supranumit ”tatăl belcanto-ului” (n. ~1545)

– 1787: S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondator, împreună cu Laurent Clerc și Mason Cogswell, al școlii pentru copii surdo-muți (m. 1851)

– 1791: S-a născut Friedrich von Gärtner, arhitect german (m. 1847)

– 1804: S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german; contribuţii fundamentale în funcţiile eliptice, ecuaţiile diferenţiale, şi teoria numerelor (m. 1851)

– 1805: S-a născut pictorul german Karl Ferdinand Sohn (m. 1867) – 215 ani

– 1815: S-a născut Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (m. 1852) – 205 ani

– 1821: S-a născut poetul rus Nikolai Nekrasov (m. 1878)

– 1822: S-a născut compozitorul francez de origine belgiană César Franck (m. 1890)

– 1823: S-a născut Theodor Kirchner, compozitor, dirijor, pianist german (m. 1903)

– 1830: S-a născut poeta americană Emily Dickinson, o precursoare a imagismului secolului al XX-lea (m. 1886) – 190 de ani

– 1845: S-a născut Wilhelm von Bode, istoric de artă german (m. 1929) – 175 de ani

– 1851: S-a născut Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (m. 1931)

– 1860: S-a născut Anna Croissant-Rust, scriitoare germană (m. 1943) – 160 de ani

– 1870: S-a născut Pierre Louÿs, scriitor francez format sub influența parnasianismului și a simbolismului (m. 1925) – 150 de ani

– 1872: S-a născut Ludwig Klages, filosof şi psiholog german, fondatorul grafologiei stiinţifice (m. 1956)

– 1884: S-a născut Albert Steffen, poet, pictor, dramaturg, eseist şi romancier elvețian (m. 1963)

– 1889: A murit scriitorul austriac Ludwig Anzengruber (n. 1839)

– 1891: S-a născut poeta germană Nelly (Leonie) Sachs; în 1940 a emigrat în Suedia; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (m. 1970)

– 1896: A murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901, în ziua comemorării morţii sale (n. 1833)

– 1908: S-a născut Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (m. 1992)

– 1909: S-a născut Frank W. Walbank, istoric şi filosof britanic (m. 2008)

– 1913: S-a născut Morton Gould, compozitor, dirijor şi pianist american (m. 1996)

– 1914: S-a născut regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (m. 2002)

– 1914: S-a născut Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă de film americană (m. 1996)

– 1920: S-a născut dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (m. 2002) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (m. 2011)

– 1928: S-a născut Dan Blocker, actor american (m. 1972)

– 1934: S-a născut oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (m. 1994)

– 1935: S-a născut Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (m. 2001) – 85 de ani

– 1936: A murit Luigi Pirandello, dramaturg, prozator şi eseist italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (n. 1867)

– 1938: S-a născut dirijorul rus Yuri Temirkanov

– 1946: A murit Damon Runyon, om de presă şi scriitor american (n. 1884)

– 1951: A murit Algernon Blackwood, scriitor englez; unul dintre cei mai prolifici autori de povestiri cu fantome (n. 1869)

– 1957: S-a născut actorul american Michael (Clarke) Duncan (m. 2012)

– 1958: S-a născut Cornelia Funke, scriitoare germană de cărţi pentru copii

– 1960: S-a născut Sir Kenneth Branagh, actor de film, regizor, producător şi scenarist nord-irlandez – 60 de ani

– 1960: A murit soprana franceză Mado Robin (n. 1918) – 60 de ani

– 1967: A murit interpretul american de muzică soul Otis Redding (n. 1941)

– 1980: S-a născut Sarah Chang, violonistă americană de origine coreeană – 40 de ani

– 1987: A murit violonistul american Jascha Heifetz, considerat unul dintre cei mai mari din toate timpurile (n. 1901, în Imperiul Rus)

– 2006: A murit Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (n. 1915)

– 2010: A murit John B.(ennett) Fenn, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2003 (n. 1917) – 10 ani

– 2012: A murit cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa, considerată una dintre cele mai mari interprete, din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, a operei lui W. A. Mozart (n. 1919)

– 2013: A murit chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (n. 1930)

– 2014: A murit scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului, căruia i-a dedicat o bună parte a operei sale (n. 1923)

Calendarul zilei – 9 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 9 decembrie 2020, 9:29

EVENIMENTE INTERNE

-Uniunea Europeană

*Începând cu ora 15:00, va avea loc Conferința dedicată  aniversării celor 70 de ani de la adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului – Între ”conștiința Europei” și ”un instrument viu” – care aduce în atenția societății românești  și în atenția mediului juridic românesc nevoia de a sărbători ceea ce a fost denumit de unul dintre ”părinții” acesteia ca fiind ”conștiința Europei”, clopotul de alarmă creat pentru Europa de după cel de-al doilea război mondial – Free Live Online @ homepage juridice.ro, juridice.ro/live, fb.me/e/32V857uxR și youtube.com/c/videojuridice; înregistrarea video va fi disponibilă exclusiv pentru membri

– Juridic

* Curtea Constituţională a României urmează să dezbată preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole

– Cultură

* Berlin: „Acasă”, filmul regizat de Radu Ciorniciuc și multipremiat la cele mai importante festivaluri de film internaționale, devine primul documentar românesc de debut nominalizat la premiile Academiei Europene de Film (EFA). Cea de-a 33-a ediție a Galei Academiei de Film Europene va avea loc online în perioada 9 – 12 decembrie, câștigătorii categoriei de film documentar european, în care se regăsește și „Acasă”, urmând a fi anunțați în cadrul unei ceremonii online, care va fi transmisă pe 12 decembrie, ora 21:00. România este reprezentată la cea de-a 33a ediţie EFA de două documentare – „Acasă”, de Radu Ciorniciuc şi „Colectiv”, de Alexander Nanau – o premieră importantă pentru cinematografia autohtonă

– S-a întâmplat într-o zi de 9 decembrie

* Cu 276 de ani în urmă episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, a plecat la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania (din cauza presiunilor Curţii de la Viena nu se va mai întoarce din autoexilul la Roma). La 9 decembrie 1744, după ce a aflat că împărăteasa Maria Tereza a Austriei ar vrea să-l închidă în faimoasa temniţă de la Graz, episcopul, sfătuit de nunţiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun şi Curtea din Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervenţiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa nemaiputând fi înduplecată, ba chiar ameninţând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziţie să fie întemniţat. După foarte multe stăruinţe din partea Sfântului Scaun, la 7 mai 1751, episcopul Inochentie Micu Klein a demisionat din funcţie, renunţând la episcopat, asigurându-i-se o pensie anuală de 1.200 florini aur, pe care succesorii lui la scaunul episcopesc, Petru Pavel Aron şi Atanasie Rednic, i-au plătit-o regulat până la 28 septembrie 1768, când a încetat din viaţă. A fost înmormântat în Biserica „Madonna del Pascolo” din Roma

* Acum 196 de ani (1824) a avut loc Bătălia de la Ayacucho (Peru). Generalul Antonio José de Sucré a înfrânt decisiv trupele spaniole („Waterloo-ul spaniol”), desăvârşind eliberarea oraşului Peru de Sus, Bolivia de astăzi (independenţa a fost proclamată solemn la 6.VIII.1825)

* În urmă cu 156 de ani (1864), prin Decretul 1774 din 9.XII.1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fotografia a fost recunoscută ca artă şi, totodată, a fost atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească. Până în 2009, pe 9 decembrie a fost „Ziua Naţională a Artei Fotografice”; din 2010 este marcată pe 11 ianuarie „Ziua Artei Fotografice în România”, în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n. 1812 – m. 1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii

* Se împlinesc 155 de ani (1865) de când avea loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria. La data de 24.XI/6.XII.1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865, la Cluj) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta

* Acum 126 de ani (1894) intra în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti (cu numărul 14), de la Cotroceni la Obor. La data respectivă, bucureştenii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, la 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai. Mai târziu, în luna aprilie a anului 1909, odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB), cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee (9/21)

* Se împlinesc 115 ani (1905) de la premiera (la „Hofoper” din Dresda) a operei „Salomeea”, de Richard Strauss. Libretul este traducerea în limba germană a poemului omonim al lui Oscar Wilde

* Acum 97 de ani (1923) era semnată Convenţia de la Geneva privind regimul internaţional al căilor ferate, document prin care statele-părţi se angajau să accepte Statutul referitor la regimul internaţional al căilor ferate, adoptat de cea de-a doua Conferinţă generală a comunicaţiilor şi tranzitului de la Geneva (1923). România va adera la această Convenţie la 13.I.1926

* Cu 88 de ani în urmă (1932), România semna, la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, în vigoare de la 4 aprilie 1938

* Acum 72 de ani (1948) Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950

* Cu 54 de ani în urmă (1966), se punea în funcţiune hidrocentrala „Vidraru” de pe Argeş. La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament

* În urmă cu 53 de ani (1967) Marea Adunare Naţională îl alegea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica). Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcând, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine trei funcţii)

* În umă cu 52 de ani (1968) inventatorul american Douglas Engelbart (1925 – 2013), a prezentat pentru prima dată modul de utilizare a mouse-ului. Acesta a început să câştige popularitate abia la sfârşitul anilor ’80 ai secolului XX. Singurii bani pe care i-a câştigat inventatorul au fost 50.000 de dolari plătiţi de compania Xerox care a cumpărat patentul. Xerox nu a reuşit însă să facă din mouse un succes comercial. Utilizatorii obişnuiţi au început să utilizeze perifericul mouse în 1984, când compania Apple a lansat calculatorul personal Macintosh de 128 de kilobytes

* Acum 46 de ani era creat Consiliul European, în cadrul summitului de la Paris din 9-10 decembrie 1974. Consiliul European este o instituție interguvernamentală din care fac parte șefii de stat și de guvern din țările membre UE, președintele ales al acestei instituții, președintele Comisiei Europene și Înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate. Consiliul European definește orientările politice generale și prioritățile Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe 1 decembrie 2009, Consiliul European a devenit una dintre cele șapte instituții oficiale ale Uniunii Europene. Actualul președinte este Charles Michel, fostul prim-ministru al Belgiei

* Acum 29 de ani (1991), în zilele de 9 şi 10 decembrie, la reuniunea Consiliului European de la Maastricht (Ţările de Jos) s-a ajuns la un acord asupra proiectului de tratat privind Uniunea Europeană, în baza Comunităţii Europene. La data de 7 februarie 1992, miniştrii de externe şi miniştrii de finanţe au semnat „Tratatul de la Maastricht” (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul prevedea formarea Uniunii Europene cu piaţă internă, politici comune, uniune economică şi monetară, politică externă şi de securitate comună, cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. La data de 13 decembrie 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – „Tratatul de la Lisabona” care, conform prevederilor sale, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. În noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Cu 29 de ani în urmă (1991) se lansa TV SOTI („Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente”). A fost primul post privat de televiziune nu numai din România, ci şi din Europa Centrală şi de Est. Cu un spaţiu de emisie de patru ore zilnic (6:30-9:30, respectiv 19:30-20:30, în partaj cu Antena 1), difuzat prin intermediul televiziunii prin cablu, SOTI a atins o acoperire destul de largă la nivel naţional. Prin Decizia 96/09.11.1994 de retragere a licenţei de emisie începând cu data de 30 noiembrie 1994 s-a oficializat încetarea activităţii acestui post de televiziune

* Acum 26 de ani (1994) România a ratificat Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13.I.1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997. România a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea spre semnare, la 13 ianuarie 1993 şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994, prin Legea nr.125/1994. La 15 februarie 1995 au fost depuse instrumentele de ratificare la Secretarul General al ONU. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr.56/1997, completată şi modificată în 2004. În cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi (Haga, 19-20 noiembrie 2018), România a fost aleasă membru în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), pentru un mandat de doi ani. La cea de-a 90-a Sesiune a Consiliului Executiv (CEx) al OIAC (Haga, 12 – 15 martie 2019) România a fost aleasă, prin consens, în funcţia de vice-preşedinte (VP) al Consiliului Executiv al OIAC, în numele Grupului Est-European, începând cu data de 11 mai 2019, pentru un mandat de un an

* Cu 21 de ani în urmă (1999) a fost adoptată, la New York, Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului (România a ratificat această Convenţie prin Legea 623/26.XI.2002)

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când președintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş s-au întâlnit, la Bucureşti, cu fostul premier britanic David Cameron, discuțiile vizând criza migranților, securitatea europeană şi Parteneriatul Strategic bilateral. David Cameron a venit la Bucureşti cu doar câteva zile înaintea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles (17-18 dec.), unde britanicii au făcut câteva propuneri de reformare şi de adaptare a modului de funcţionare a Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la finalul discuţiilor cu şeful Executivului de la Londra, că este prima vizită a unui premier britanic în România în ultimii 16 ani

Aniversări – Comemorări

– Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1878: S-a născut Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1959)

– 1885: S-a născut Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (m. 1950) – 135 de ani

– 1891: S-a născut Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (m. 1950, în închisoarea de la Sighet)

– 1904: S-a născut inginerul agronom Vasile Velican; intensă activitate didactică la Cluj; cercetarea sa ştiinţifică s-a îndreptat spre optimizarea metodelor de cultivare a unor plante şi de creare de noi soiuri (porumb, grâu şi orz de toamnă, cartofi); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1923: S-a născut Aspazia Oţel Petrescu, memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (m. 2018)

– 1941: S-a născut Mircea Vaida-Voevod, poet, prozator, critic şi istoric literar, publicist

– 1942: S-a născut Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (m. 2016)

– 1949: S-a născut Valentin Marica, poet şi publicist; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în filologie; în prezent lucrează ca realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş

– 1963: A murit Teofil T. Vescan, fizician şi profesor universitar (n. 1913)

– 1968: S-a născut Ionuţ (Ioan Angelo) Lupescu, fost internaţional de fotbal; fost şef al Comisiei Tehnice a UEFA (2012-2018), fost director general al Federaţiei Române de Fotbal (2005-2011)

– 2010: A murit soprana Elena Dima-Toroiman (n. 1926) – 10 ani

– 2011: A murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (n. 1922)

– 2013: A murit Hristu Cândroveanu, critic literar, eseist, poet, prozator, traducător şi publicist aromân (n. 1928, la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria)

– 2015: A murit handbalistul Gheorghe Gruia (nume complet: Gheorghe Gruia Marinescu), spranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această ţară (n. 1940) – 5 ani

– 2016: A murit medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (n. 1936)

– 2017: A murit poetul, eseistul, antologatorul, traducătorul, jurnalistul şi editorul Radu Cârneci (n. 1928)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă un program european antiterorism

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă textul de reglementare pentru conținutul digital, „Digital Services Act”

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, susține o conferință de presă despre cerințele de durabilitate ale blocului pentru bateriile din UE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, vorbește cu presa despre o mai bună reglementare în UE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene și șeful climatului, Frans Timmermans, prezintă o revizuire a regulamentului TEN-E – Trans-European Networks for Energy – al UE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, vorbește despre misiunile de cercetare și inovare Horizon Europe

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, prezintă planul de acțiune al blocului pentru combaterea cancerului

– Bruxelles: Discurs susținut de șeful Task Force-ului Comisiei Europene pentru relațiile cu Regatul Unit, Michel Barnier, cu privire la starea unui acord post-Brexit în fața Comitetului European al Regiunilor

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă un program european de combatere a terorismului

-Londra:Premierul britanic, Boris Johnson, răspunde la întrebările săptămânale din Parlament

– Varsovia, Polonia: Marcarea a 30 de ani de la alegerea lui Lech Walesa ca președinte

– Hanoi, Vietnam: A 14-a reuniune a miniștrilor apărării din ASEAN (ADMM) (9 – 11 dec.)

– Hanoi: A VII-a reuniune a miniștrilor apărării ASEAN Plus (ADMMPlus) (9 – 11 dec.)

– Indonesia: Alegeri regionale

– Paris: Summitul Săptămânii Blockchain din Paris 2020 (9 – 10 dec.)

– Paris: Procesul în apel împotriva lui Nathalie Haddadi, o mamă condamnată la doi ani de închisoare pentru că și-a ajutat fiul jihadist (9 – 10 dec.)

– Paris: Procesul în apel al agentului de publicitate Franck Davidovici și artistului Jeff Koons, acuzat de falsificarea uneia dintre lucrările sale

– Paris: Audiere pentru a studia cererea de extrădare a Algeriei care îl vizează pe bloggerul Amir.dz

– New York: Sentința în procesul avocatului Michael Avenatti, condamnat pentru extorcare

– Hong Kong, China: Procesul avocatului Bank of America pentru agresarea unui ofițer de poliție (9 – 10 dec.)

– Stockholm, Suedia: Conferință de presă online cu laureații premiului Nobel 2020

– Mersin, Turcia:  Campionatele Europene masculine de gimnastică artistică (9 – 13 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Corupţiei”, instituită de ONU şi marcată pentru prima dată în anul 2004; în perioada 9-11.XII.2003 a avut loc, în oraşul mexican Merida, Conferinţa ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, în cadrul căreia participanţii au adoptat primul document referitor la combaterea acestui flagel – Convenţia ONU împotriva Corupţiei; România a semnat Convenţia la 9.XII.2003 şi a ratificat-o la 2.XI.2004

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Crimei de Genocid şi pentru Prevenirea acestei Crime”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 11 septembrie 2015. La 9 decembrie 1948 a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid

– 1608: S-a născut John Milton, poet şi om politic englez; faimos pentru poemul epic în versuri albe „Paradise Lost”, care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze (m. 1674)

– 1641: A murit pictorul şi gravorul flamand Anthonis Van Dyck; a avut o puternică influenţă asupra şcolii engleze de pictură (n. 1599)

– 1717: S-a născut Johann Joachim Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german, primul care a studiat în mod ştiinţific monumentele Antichităţii (m. 1768)

– 1748: S-a născut chimistul francez Claude Louis Berthollet; a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică raţională; a descoperit proprietăţile decolorante ale clorului şi aplicaţiile acestuia ca agent de albire (m. 1822)

– 1837: S-a născut compozitorul francez Émile Waldteufel (m. 1915)

– 1854: A murit Almeida Garrett, poet, dramaturg, romancier, orator şi om politic liberal portughez; iniţiatorul romantismului în Portugalia (n. 1799)

– 1868: S-a născut chimistul german Fritz Haber, stabilit (1933) în Elveţia; a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică şi a realizat, împreună cu Carl Bosch, aplicarea industrială a acestuia; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1918 (m. 1934)

– 1871: A murit pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes, unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (n. 1820)

– 1879, 9/21: S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-al doilea război mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953)

– 1882: S-a născut Joaquin Turina, compozitor, pianist şi profesor spaniol (m. 1949)

– 1909: S-a născut Douglas Fairbanks jr., scriitor, autor şi producător de filme american (m. 2000)

– 1915: S-a născut soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (m. 2006) – 105 ani

– 1916: S-a născut Kirk Douglas, actor, producător şi regizor american de film; tatăl actorului Michael Douglas (m. 2020)

– 1917: S-a născut fizicianul american James Rainwater; contribuţii în spectroscopia nucleară şi la teoria nucleului atomic; Premiul Nobel pentru fizică pe 1975, împreună cu fizicienii danezi Benjamin Mottelson şi Aage Bohr (m. 1986)

– 1920: S-a născut Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (m. 2016) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Luis Miguel Dominguin, renumit toreador spaniol (m. 1996)

– 1926: S-a născut fizicianul american Henry Way Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman și Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quark-urilor din fizica particulelor (m. 1999)

– 1929: S-a născut regizorul şi actorul american de film John Cassavetes, cel mai important reprezentant al cinematografului independent de la sfârşitul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1989)

– 1930: S-a născut Buck Henry (pseudonimul lui Henry Zuckerman), actor, regizor de film și scenarist american (m. 2020) – 90 de ani

– 1933: S-a născut americanul Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon, singurul american inclus atât în Hall of Fame-ul atletsmului, cât şi în cel al nataţiei (m. 2012)

– 1937: A murit Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (n. 1869)

– 1941: A murit Dmitri Merejkovski, scriitor şi critic literar rus (n. 1865)

– 1944: S-a născut Giacomo Dalla Torre Del Tempio Di Sanguinetto, Mare Maestru al ordinului catolic Cavalerii de Malta, aristocrat italian şi istoric specializat în artă medievală; admis în ordinul Cavalerii de Malta în 1985, a devenit conducătorul ales al ordinului în urmă cu doi ani (2018) (m. 2020)

– 1953: S-a născut John Malkovich, actor de film, producător şi regizor american

– 1954: S-a născut Jean-Claude Juncker, politician creştin-democrat luxemburghez, preşedinte al Comisiei Europene (nov. 2014 – oct. 2019); preşedinte al Euro-Grupului (2005-2013); prim-ministru al Luxemburgului (1995-2013), ministru de finanţe (1989-1995); a fost succedat în funcția de preşedinte al Comisiei Europene de Ursula von der Leyen (1 dec. 2019)

– 1956: S-a născut Jean-Pierre Thiollet, scriitor şi jurnalist francez

– 1963: S-a născut Marco Lucchesi, critic literar, scriitor, poet, traducător, lingvist și profesor brazilian; bogată activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii

– 1967: S-a născut violonistul şi dirijorul american Joshua Bell

– 1971: A murit diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace) (n. 1904)

– 1996: A murit, la Nairobi, în Kenya, antropologul şi paleoantropologul britanic Mary Douglas Leakey (n. 1913)

– 2010: A murit saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (n. 1925) – 10 ani

– 2012: A murit inginerul american Norman Joseph Woodland, care a inventat (la 7.X.1952, împreună cu Bernard Silver) codul de bare care a revoluţionat distribuţia bunurilor de larg consum (n. 1921)

– 2012: A murit astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie, mai ales despre Lună (n. 1923)

– 2012: A murit Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (n. 1927)

– 2012: A murit (într-un accident de avion) cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (n. 1969)

– 2013: A murit actriţa americană Eleanor Parker (n. 1922)

– 2018: A murit Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, contribuții ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (n. 1931)

– 2019: A murit Marie Fredriksson, cântăreață, cantautoare și pianistă suedeză de muzică pop; componentă a formaţiei suedeze „Roxette”, înfiinţată împreună cu Per Gessle în 1986 (n. 1958) – 1 an

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 8 decembrie 2020, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Are loc webinarul gratuit „Strategii de Marketing B2B pentru 2021” – ora 16:00. Evenimentul online acoperă cele mai importante subiecte despre crearea unei strategii eficiente pentru a obține obiectivele de business dorite

-Cultură

*Începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. La conferința de deschidere a proiectului vor participa reprezentanți ai beneficiarului finanțării – Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București, precum și ai partenerilor proiectului: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” și Biblioteca Națională a României. Conferința va fi transmisă în direct, on-line, pe canalul de youtube al TNB și pe paginile de facebook – a Proiectului și a TNB

– S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Cu 207 ani în urmă (1813) avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 188 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 151 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Cu 132 de ani în urmă (1888) avea loc debutul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (1860-1939), pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera „Faust” de Charles Gounod

* Acum 116 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* Cu 99 de ani în urmă (1921), în această zi, la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Acum 92 de ani (1928) Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 79 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de la crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Cu 33 de ani în urmă (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* Se împlinesc 30 de ani (1990), de când, în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* În urmă cu 29 de ani (1991), liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 16 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995 (- 25 de ani), ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018, la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834)

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847)

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994) – 110 ani

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993) – 105 ani

– 1928: S-a născut poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi profesorul Toma-George Maiorescu (m. 2019)

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017)

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995) – 70 de ani

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar, eseist şi critic literar

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017 – 65 de ani

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903) – 35 de ani

– 2002: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 9 decembrie 2002

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915) – 15 ani

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator şi reporter, unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Berlin: Forumul OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, privind productivitatea

– Liberia: Alegeri senatoriale la jumătatea mandatului și referendum constituțional

– Khartoum, Sudan: Continuarea procesului președintelui demis Omar al-Bashir

– New York: Sunt marcați 40 de ani de la asasinarea fostului membru al formației Beatles, John Lennon

– Paris: Audieri pentru plasarea sub sechestru a unui tablou de Pissarro, confiscat de naziști

– Geneva, Elveția: Licitații de comori paleontologice, inclusiv scheletul unui „tigru cu dinți de sabie”

– Nantes, Franța: Licitație cu vânzare a unui set de desene din sala de judecată din timpul proceselor lui Émile Zola și Alfred Dreyfus

– Lausanne, Elveția: Jocurile Olimpice: Reuniunea Comitetului Executiv al CIO (8 – 10 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.) – 2085 de ani

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia) – 190 de ani

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957) – 155 de ani

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959) – 130 de ani

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990) – 95 de ani

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, unul dintre cei mai buni din lume; supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971)

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul ”Selected Poems” (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1966: S-a născut cântăreaţa britanică Sinead O’Connor

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina)

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940) – 40 de ani. NOTĂ: La 9.X.2000 văduva lui John Lennon, Yoko Ono (n. 1933), a inaugurat, în Prefectura Saitama (în apropiere de Tokyo), primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles” (închis la 30 septembrie 2010)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913) – 20 de ani

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917)

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927)

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia) – 1 an

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940) – 1 an

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 7 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 7 decembrie 2020, 8:07

EVENIMENTE INTERNE

-Juridic

*Dezbaterea „Camera preliminară – Mit și Realitate” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București va putea fi transmisă live și va putea fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Invitați:Av. dr. Alexandru Peicea, Managing Partner PEICEA, Bădulescu și Asociații, Av. dr. Radu Slăvoiu, Av. Adrian Șandru, Associate, act | Botezatu Estrade Partners, Proc. Alexandra Șinc, formator Institutul Național al Magistraturii. Moderator: Elena Hach, Direcția Națională Anticorupție

-Învățământ, Cercetare

* În perioada 7-10 decembrie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) organizează săptămâna internațională, în cadrul căreia 25 de profesori, lectori și specialiști din 17 țări de pe toate continentele vor susține online cursuri interactive, studii de grup pentru cercetare și workshop-uri pentru studenții SNSPA, pe o arie diversificată de teme de actualitate

– S-a întâmplat într-o zi de 7 decembrie

* Acum 288 de ani (1732) era inaugurat Teatrul „Covent Garden” (Royal Opera House) din Londra, una dintre cele mai prestigioase companii de operă din lume. Amplasat în centrul capitalei britanice, în Covent Garden, Teatrul de Operă Regală este a treia clădire ridicată în acest loc, deoarece cele anterioare au pierit în incendiile din 1808 şi 1857. În timpul Primului Război Mondial, clădirea a servit drept depozit de mobilă, iar în timpul celui de-al doilea, a fost sală de dans. Lucrări masive de consolidare şi reamenajare au fost executate în 1990, însă au fost păstrate anumite elemente ce au supravieţuit ultimului incendiu, precum faţada, foaierul sau auditoriumul

* Cu 278 de ani în urmă (1742) era inaugurată Opera Regală din Berlin (actuala Operă de Stat), cu spectacolul „Cezar şi Cleopatra”, de Karl Heinrich Graun

* Acum 236 de ani (1784) armata habsburgică înfrângea rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan (răscoala izbucnise cu o lună în urmă, la data de 2 noiembrie). Oastea românească avea o serie de victorii împotriva armatei austriece, care intrase în Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihăileni, ţăranii români nu au avut nicio şansă în faţa trupelor austriece mai bine pregătite şi echipate. În urma înfrângerii, Horea i-a trimis pe ţărani la casele lor din cauza venirii iernii, dorind să reînceapă răscoala în primăvara lui 1785. Horea şi Cloşca s-au retras în Munţii Gilăului, dar, trădaţi de nişte oameni din zonă, soldaţii austrieci i-au arestat pe 27 decembrie. La data de 30 ianuarie a fost capturat şi Crişan, care s-a sinucis în temniţa închisorii din Alba Iulia, profitând de neglijenţa gărzilor. Pe 26 februarie 1785 au fost condamnaţi la moarte Horea şi Cloşca, prin frângere pe roată

* Cu 152 de ani în urmă (1868), Parlamentul maghiar promulga Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei (7/19)

* Cu 54 de ani în urmă (1966), România a aderat la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (încheiată la Londra, la 17.VI.1960)

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când Adunarea Generală a ONU a aprobat Tratatul privind denuclearizarea fundului mărilor (semnat la Moscova, Washington şi Londra, la 11.II.1971)

* Acum 48 de ani (1972) România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, printr-un decret intrat în vigoare la data de 9 decembrie 1972. Pe 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional prin semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Fondul are un reprezentant rezident pentru România din anul 1991. Începând cu luna septembrie 2019, reprezentantul rezident al FMI în România este Nadeem Ilahi, care a ocupat anterior poziţia de şef de misiune pentru Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Muntenegru

* Tot acum 48 de ani, în drumul spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat, de la o distanță de aproximativ 45 000 km de Terra, faimoasa fotografie „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului. Iniţial, imaginea originală era „cu capul în jos” (Antarctica apărea în partea de sus a imaginii), dar a fost rotită cu 180 de grade pentru a corespunde modului în care este de obicei reprezentat Pământul (cu Polul Nord în partea de sus). Este una dintre puţinele imagini în care Pământul apare complet luminat, deoarece astronauţii au avut Soarele în spate atunci când au făcut fotografia. Imaginea a fost luată cu un aparat de fotografiat Hasselblad special (modificat la cererea NASA de firma suedeză producătoare)

* În urmă cu 2 ani (2018) avea loc sfințirea noii Catedrale Arhiepiscopale din Curtea de Argeș (piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009). „Noua casă” pentru moaștele Sfintei Filofteia, așa cum este numită catedrala în Actul de sfințire, are hramurile „Sf. Mc. Filofteia” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În incintă există un loc special amenajat, în pridvor, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020): NOTĂ: Moaştele Sf. Muceniţe Filofteia, care a devenit o adevărată ocrotitoare a Ţării Româneşti, au fost aduse de la Tîrnovo/Bulgaria după anul 1393; în 1949 au fost aşezate în paraclisul Mânăstirii Curtea de Argeş

– Sf. Ambrozie, arhiepiscop al Milanului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Ambrozie, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1884: S-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958)

– 1894: S-a născut Ion Luca, dramaturg (autor de piese cu subiect istoric) şi traducător (m. 1972)

– 1914: S-a născut Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (m. 1995)

– 1921: S-a născut Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (m. 2013)

– 1935: S-a născut Sorin Titel, prozator şi eseist (m. 1985) – 85 de ani

– 1939: S-a născut istoricul și profesorul Nicolae Edroiu; director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (din 2007); membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2018)

– 1939: S-a născut Nicolae Sabău, cântăreț de muzică populară, folclorist și muzician

– 1943: S-a născut profesorul universitar, doctor în istorie Alexandru Virgil Avram; membru al U.A.P.R. Filiala Sibiu (m. 2020)

– 1960: A murit pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (n. 1895) – 60 de ani

– 1987: A murit poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă); soţia poetului Cezar Baltag (n. 1937)

– 1997: A murit Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (n. 1916)

– 2015: A murit Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (n. 1936) – 5 ani

– 2017: A murit Alexandru Moșanu, istoric, om politic și profesor basarabean; primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, înaintea Summit-ului european

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Alegerea noului președinte al Interpol (7 – 8 dec.)

– Ghana: Alegeri prezidențiale și parlamentare

– Seremban, Malaysia: Audieri în cadrul anchetei privind moartea franco-irlandezei Nora Quoirin (7 – 11 dec.)

– Paris: Termen în procesul rusului Alexander Vinnik, pentru extorcarea a zeci de milioane de euro printr-un software „rău intenționat” (12:30)

– Cairo, Egipt: Ediția a II-a a Târgului internațional de armament EDEX (7 – 10 dec.)

– Taastrup, Danemarca: Deschiderea celei mai mari ferme verticale din Europa de Nord

-Lagos, Nigeria: Inaugurarea liniei de cale ferată Lagos – Ibadan

– Milano, Italia: Serată excepțională la teatrul La Scala, difuzată la televiziune, înlocuind prezentarea sa de sezon

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aviaţiei Civile”, proclamată în anul 1992 de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago, la 7.XII.1944, care a stat la baza creării, în 1947, a OACI

– SUA: „Ziua Pearl Harbor”, proclamată de fostul preşedinte Bill Clinton (la 6.XII.1996) drept Zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour (7.XII.1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial

– 43 î.Hr.: A murit Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (n. 106 î.Hr.)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand din perioada Renascentistă (n. ~1490)

– 1598: S-a născut Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor italian, reprezentant de seamă al barocului (m. 1680)

– 1764: S-a născut Claude Victor-Perrin, duce de Belluno, general francez; în 1807, datorită faptelor sale de arme, i se acordă demnitatea de Mareșal al Franței (m. 1841)

– 1861: S-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1863: S-a născut Pietro Mascagni, compozitor şi dirijor italian; creator al verismului (curent literar şi muzical (de operă) apărut în Italia la sfârşitul sec. al XIX-lea, care abordează teme realiste (şi naturaliste) legate de viaţa cotidiană şi de faptele oamenilor simpli) (m. 1945)

– 1872: S-a născut Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (m. 1945)

– 1894: A murit Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie a acestuia (n. 1805)

– 1905: S-a născut Leonard Goldenson, unul dintre pionierii televiziunii americane; cunoscut realizator de emisiuni de varietăţi; primul preşedinte al reţelei tv. ABC (m. 1999) – 115 ani

– 1905: S-a născut astrofizicianul american de origine olandeză Gerard Peter Kupier; autor a numeroase lucrări de astronomie stelară, fizica planetelor şi a Lunii; a lucrat pentru programul spaţial american (m. 1973) – 115 ani

– 1910: S-a născut Louis Prima, cântăreț, compozitor, trompetist şi actor american (m. 1978) – 110 ani

– 1915: S-a născut actorul american Eli Wallach (m. 2014) – 105 ani

– 1924: S-a născut Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (m. 2017)

– 1947: A murit Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (n. 1866)

– 1955: S-a născut chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb, renumit pentru colaborările sale cu saxofonistul Stan Getz și cu formația „Steps Ahead” (m. 2017) – 65 de ani

– 1962: A murit cântăreaţa norvegiană Kirsten Flagstad (n. 1895)

– 1975: A murit Thornton Wilder, dramaturg şi prozator american, laureat de trei ori al Premiului Pulitzer (n. 1897) – 45 de ani

– 1989: A murit Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)

– 1990: A murit Reinaldo Arenas, prozator şi poet american de origine cubaneză (n. 1943) – 30 de ani

– 1993: A murit fizicianul german Wolfgang Paul; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (n. 1913)

– 1996: A murit scriitorul chilian José Donoso (n. 1924)

– 1998: A murit biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (n. 1925)

– 2011: A murit actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (n. 1915)

– 2013: A murit regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice ”Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (n. 1928)

– 2016: A murit Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson” şi „Emerson”, „Lake and Palmer” (n. 1947)

Calendarul zilei – 6 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 6 decembrie 2020, 12:23

EVENIMENTE INTERNE

 – Alegeri parlamentare

* Procesul de vot începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00

* În toate localitățile din România aflate în carantină în data de 6 decembrie, data alegerilor parlamentare, deplasările spre secțiile de vot nu vor fi restricționate

– S-a întâmplat într-o zi de 6 decembrie

* Acum 486 de ani (1534) era fondat oraşul San Francisco de Quito, de conchistadorii Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro, cunoscut în prezent drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador

* Cu 252 de ani în urmă (1768) era publicată, la Edinburgh, în Scoţia, prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai cuprinzător dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone

* Într-o zi de 6 decembrie, acum 156 de ani (1864), avea loc prima sesiune a Corpului Ponderator (redenumit ulterior Senat). Sistemul parlamentar bicameral a fost instituit în România la data de 3/15.VII.1864, prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

* Cu 139 de ani în urmă (1881), avea loc întemeierea „Societăţii Politehnice din România” sub preşedinţia colonelului ing. Ştefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. La şedinţa inaugurală au participat 34 de membri, care l-au desemnat ca preşedinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcţiei liniei ferate Buzău-Mărăşeşti. Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, „Societatea Politehnica” este recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883, este declarată persoană morală şi juridică (6/18)

* În urmă cu 128 de ani (1892) avea loc premiera, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) (6/18)

* Cu 103 ani în urmă (1917), la Halifax, a avut loc cea mai mare explozie non-nucleară din istorie: nava franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol şi 2.300 tone de acid picric) a fost acroşată din greşeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a ras de pe suprafaţa pământului toate clădirile şi copacii pe o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi în jurul navei. În această catastrofă şi-au pierdut viaţa aproximativ 2.000 de oameni şi alţi 9.000 au fost răniţi

* Cu 79 de ani în urmă (1941) Marea Britanie declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 76 de ani (1944), după demisia celui de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (2.XII.1944), s-a constituit un guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior

* Cu 22 de ani în urmă (1998) era constituită Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene. În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate. La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale

* Se împlinesc 15 ani (2005) de la semnarea, la Bucureşti, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (denumit în continuare „Acord de cooperare în domeniul apărării”), fiind primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. Acordul dintre România şi SUA a fost semnat pe data de 6 decembrie 2005 şi ratificat de Senat în 2006, după îndelungi dezbateri. El prevede obligaţiile celor două părţi în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice şi reglementează coordonatele şi cadrul de interacţiune al autorităţilor române cu Comandamentul forţelor SUA. Potrivit documentului, SUA vor avea în România baze militare şi centre de antrenament la Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), Babadag (jud. Tulcea), Cincu (jud. Braşov) şi Smârdan (jud. Galaţi). Acordul a fost semnat, la Palatul Cotroceni, de secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul afacerilor externe de la acea vreme Mihai-Răzvan Ungureanu, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi a ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman

* Acum 3 ani (2017) preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite ale Americii recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, anunţ care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu

* Tot cu 3 ani în urmă (2017) Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la Jeju, în Republica Coreea, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Nicolae, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri

– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902) – 185 de ani

– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 1936)

– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a Bibliei din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1948). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a marcat anul 2019 ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1893: S-a născut filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1894: S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 1976)

– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966)

– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich)

– 1909: S-a născut preotul ortodox Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998, în cimitirul din Giulești, neputrezit și răspândind bună mireasmă, fiind considerat făcător de minuni (m. 1983)

– 1912: A murit arhitectul şi profesorul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1852)

– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857) – 105 ani

– 1931: S-a născut Alexandru Stark, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris)

– 1933: S-a născut Elena – Esther Tacciu, critic şi istoric literar, eminescolog, poetă şi traducătoare; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980)

– 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975) – 80 de ani

– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru titular al Academiei Române din 2012 – 70 de ani

– 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902)

– 1957: S-a născut pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (m. 1977)

– 1963: A murit Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (n. 1900)

– 1972: A murit Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 1972

– 1973: S-a născut Mihai Goțiu, jurnalist și scriitor; cunoscut activist împotriva proiectului minier de la Roșia Montană; senator (în mandatul 2016-2020)

– 1976: A murit istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (n. 1919)

– 1988: A murit operatorul de film Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1905). NOTĂ: Marin Nedelea, în Istoria României în date (1940-1995), menţionează ca dată a morţii 7.XII.1988

– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913)

– 1991: A murit Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (n. 1921)

– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române dă ca dată a morţii 8.XII.1996; de asemenea, deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului spune că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936

– 2007: A murit artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (n. 1954)

– 2007: A murit scriitorul Marius Tupan, redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (n. 1945)

– 2010: A murit Sergiu Luca, violonist american de origine română (n. 1943) – 10 ani

– 2017: A murit biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Românedin 2014 (n. 1928)

– 2018: A murit profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Venezuela: Alegeri legislative

– Camerun: Alegeri regionale

– Tokyo, Japonia: Urmează să aibă loc aterizarea sondei Hayabusa 2

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Gitex Technology Week – la Dubai World Trade Center (6 – 9 dec.)

– New York: Săptămâna modei feminine toamnă-iarnă 2021 (6 – 10 dec.)

– Sakhir, Bahrain: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Sakhir

– Valencia, Spania: Atletism: maraton și semimaraton

– Londra: Rugby – Cupa Națiunilor de Toamnă, finala

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Finlanda; aniversarea proclamării independenţei – 1917

– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605) – 470 de ani

– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495)

– 1640: S-a născut Claude Fleury, teolog, istoric și pedagog francez (m. 1723) – 380 de ani

– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m. 1850)

– 1779: A murit Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez; considerat ca unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (n. 1699)

– 1823: S-a născut Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1900)

– 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1937)

– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (n. 1816)

– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983)

– 1898: S-a născut economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie pe 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (m. 1987)

– 1920: S-a născut pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (m. 2012) – 100 de ani

– 1923: S-a născut scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigător a numeroase premii literare (m. 2013)

– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film, scenarist şi producător elveţian

– 1929: S-a născut Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, Concentus Musicus Wien (m. 2016)

– 1942: S-a născut Peter Handke, romancier, dramaturg, traducător, poet, eseist, scenarist şi producător austriac de film, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2019, „pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”

– 1956: S-a născut Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (m. 2011, într-un accident rutier)

– 1988: A murit compozitorul şi solistul american de muzică pop-rock Roy Orbison (n. 1936)

– 1994: A murit actorul italian de film Gian Maria Volontè (n. 1933)

– 1997: A murit Gilbert Delahaye, scriitor belgian de origine franceză, autorul celebrei serii de albume pentru copii „Martine” (n. 1923)

– 1998: A murit sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (n. 1921)

– 2000: A murit Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian (n. 1910) – 20 de ani

– 2013: A murit Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (n. 1926)

– 2014: A murit Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (n. 1922)

– 2016: A murit actorul britanic Peter Vaughan (n. 1923)

– 2017: A murit Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreț, compozitor și actor francez; părintele rock and roll-ului francez și al twistului (n. 1943)

– 2018: A murit cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (n. 1955)

– 2019: A murit actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (n. 1922) – 1 an

Calendarul zilei – 5 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 5 decembrie 2020, 8:31

EVENIMENTE INTERNE

– Alegeri parlamentare

* Conform calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor parlamentare, astăzi, la ora 7:00, se încheie campania electorală, începută pe data de 6 noiembrie. Procesul de vot are loc duminică, 6 decembrie, între orele 7:00 şi 21:00

– S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 528 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Cu 156 de ani în urmă (1864) era promulgată Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 133 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* Se împlinesc 115 ani (1905) de la apariția (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, a revistei literare „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Se împlinesc 110 ani (1910) de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910 prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Acum 102 ani (1918) avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Cu 82 de ani în urmă (1938) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole (se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha)

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la apariția primului număr al cotidianului „Curierul naţional”; director – Horia Alexandrescu. „Curierul Naţional” este primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* În zilele de 5 şi 6 decembrie, acum 26 de ani (1994), la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într–o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Cu 7 ani în urmă (2013) Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de ”limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944)

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris)

– 1906: S-a născut N.[icolae] Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich)

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie (studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine) din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015)

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog şi profesor; realizator de emisiuni radiofonice; preşedinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (din 1990) (m. 2020)

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013)

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular Academiei Române din 1948 (n. 1886) – 70 de ani

– 1951: S-a născut Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1 (m. 2020)

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă – 55 de ani

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Sorin Mihai Grindeanu, informatician și politician care a ocupat funcția de prim-ministru al României (4 ian. – 29 iun. 2017); preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (2017 – 2020); ministru al comunicațiilor și societății informaționale (dec. 2014 – nov. 2015)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1975: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894) – 45 de ani

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921) – 45 de ani

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (n. 1940)

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931)

– 2017: A murit Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007 (n. 1921)

– 2018: A murit Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kuweit: Alegeri legislative, primul scrutin după moartea emirului Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah (1929 – 2020)

– Caracas, Venezuela: „Consultare populară” privind legitimitatea alegerilor legislative, organizată de opoziție (5 – 12 dec.)

– Paris: Decernarea Premiului Albert Londres

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Acțiune a Tinerilor pentru Climat” – Youth Climate Action Day este o mișcare mondială a tinerilor preocupați de schimbările climatice și de nedreptatea globală. Din 2012, tinerii din mai multe țări ale lumii încep acțiuni concrete pentru protecția climei și justiția climatică în jurul datei Conferinței ONU pentru Climă, multe dintre aceste idei și acțiuni fiind partajate prin intermediul rețelelor sociale și devenidn vizibile pe harta mondială a Zilei Acțiunii Climatice. Deși Conferința ONU pentru Climat din acest an a fost amânată din cauza crizei de coronavirus, protecția climei rămâne una dintre cele mai urgente provocări globale. Măsurile politice trebuie să fie ghidate de principiile durabilității ecologice și sociale, compatibilității și adaptabilității viitoare

– „Ziua Mondială a Solului”; Uniunea Internaţională a Ştiinţei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluţie, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanţa solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural şi ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei şi în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susţinut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conştientizării la nivel mondial a importanţei solului. Conferinţa FAO din iunie 2013 a aprobat marcarea acestei zile şi Adunarea Generală a ONU a declarat-o în decembrie 2013

– „Ziua Internaţională a Voluntarilor” („Ziua internaţională a voluntariatului”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927); când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează este considerată tot sărbătoare națională

– 1687: La această dată a fost botezat Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (m. 1762)

– 1791: A murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice (n. 1756)

– 1868: S-a născut fizicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic imaginat de Niels Bohr (m. 1951)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl, faimos pentru romanele sale istorice de aventură (n. 1802) – 150 de ani

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949) – 150 de ani

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (m. 1966)

– 1901: S-a născut fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1932; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1976)

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1950 (m. 1969)

– 1905: S-a născut (la Viena) regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (m. 1986) – 115 ani

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994)

– 1922: S-a născut compozitorul şi pianistul american Don Robertson (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi nuvelistul polonez Władysław Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură pe 1924 (n. 1867) – 95 de ani

– 1926: A murit pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (n. 1840)

– 1930: S-a născut Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (m. 2017) – 90 de ani

– 1932: S-a născut fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru studiile efectuate contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare

– 1932: S-a născut Little Richard (Richard Wayne Penniman), interpret şi compozitor american de rock; contribuţie remarcabilă la afirmarea genului muzical rock (m. 2020)

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880) – 80 de ani

– 1946: S-a născut tenorul spaniol José Carreras (nume real: Josep Carreras i Coll)

– 1956: S-a născut pianistul polonez Krystian Zimerman

– 1963: A murit compozitorul german Karl Hartmann (n. 1905)

– 1965: A murit Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru medicină pe 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (n. 1874) – 55 de ani

– 1966: S-a născut Patricia Kaas, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 1989: A murit Sir John (Michael) Pritchard, dirijor englez (n. 1921)

– 1995: A murit geochimistul american Clair Cameron Patterson; în 1953 a realizat prima măsurătoare a vârstei Pământului (4.55 bilioane de ani) (n. 1922) – 25 de ani

– 2001: A murit Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (n. 1935). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1932

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Ridiger), patriarhul Rusiei din 1990; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (n. 1907)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979) (n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini orodocşi arabi)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: ”Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela

– 2017: A murit scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, (”După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1925)

– 2019: A murit Gerard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (n. 1946) – 1 an

– 2019: A murit inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 4 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 4 decembrie 2020, 9:06

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 4 decembrie

* Se împlinesc 165 de ani (1855) de la inaugurarea Şcolii de Mică Chirurgie de pe lângă Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă din Bucureşti. Înfiinţarea învăţământului farmaceutic în România este legată de numele doctorului Carol Davila, din a cărui iniţiativă se deschide, la data de 4 decembrie 1855, Şcoala de Mică Chirurgie sau de Felceri în Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă, unde erau pregătiţi numai câţiva elevi farmacişti. Interesul pentru acest domeniu îl determină însă, ca la scurtă vreme, mai exact la 16 august 1858, să întemeieze Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, cu 110 elevi, dintre care 20 urmau cursurile de Farmacie. La fel de preocupat de domeniul farmaceutic s-a dovedit şi profesorul Ştefan Minovici, care, în 1898, ridica învăţământul farmaceutic la rang universitar, desprinzându-se astfel de tutela Facultăţii de Medicină (4/16)

* Acum 156 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Civil (în vigoare de la 1/13.I.1866), alcătuit după modelul Codului napoleonian şi al Codului Civil italian, dar având la bază şi unele prevederi ale vechiului drept românesc (4/16)

* Cu 156 de ani în urmă (1864) avea loc promulgarea, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii nr. 1709 pentru constituirea Corpului de Advocaţi, considerată actul de naştere al avocaturii moderne în România

* Acum 132 de ani (1888) apărea, la Bucureşti, până la data de 31.XII.1889/12.I.1890, „foaia literară şi politică săptămânală” „Fântâna Blanduziei”, condusă de un comitet de redacţie printre ai cărui membri se număra şi Mihai Eminescu (4/16)

* Tot într-o zi de 4 decembrie, în urmă cu 80 de ani (1940), avea loc semnarea, la Berlin, a unui acord de colaborare economică româno-german pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instaurate de Reich

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de la concertul inaugural al Filarmonicii de Stat din Cluj. Filarmonica a fost înfiinţată la 1.IX.1955

* Ca parte a programului Mercury, NASA trimitea în spațiu, acum 61 de ani (1959), misiunea Little Joe 2 care transporta maimuța Sam (din rasa Macaca mulatta), pentru a testa funcționalitatea sistemelor și efectele adverse ale spațiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute și 6 secunde

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Muceniţă Varvara (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1883: S-a născut istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei specialităţi; membru titular al Academiei Române din 1941 (m. 1944)

– 1890: S-a născut medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1965) – 130 de ani

– 1895: S-a născut Octav Dessila, prozator şi dramaturg (m. 1976) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca an al naşterii 1894

– 1902: A murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828)

– 1907: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Suciu; renumit predicator şi autor de lucrări pentru tineret; arestat de autorităţile comuniste instalate în România, la sfârşitul anilor ’40 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1910: S-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004) – 110 ani

– 1913: S-a născut Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (m. 1999)

– 1923: S-a născut filologul și profesorul Iancu Fischer; studii de fonologie, lexicologie şi gramatică latină şi română; traduceri din texte clasice; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România (m. 2002)

– 1929: S-a născut compozitorul, muzicologul, violistul şi dirijorul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1933: S-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; membru corespondent al Academiei Române din 1996

– 1942: A murit poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (n. 1889)

– 1959: S-a născut interpretul de muzică uşoară Marcel Pavel

– 1967: A murit pictorul Ştefan Szönyi (n. 1913)

– 1970: A murit Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (n. 1883) – 50 de ani

– 1983, 4/5: A murit criticul şi istoricul literar Al.[exandru] Oprea (n. 1931)

– 1987: A murit Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1909)

– 1996: A murit poetul Nicolae Coban (n. 1915)

– 1998: A murit soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (n. 1925)

– 2000: A murit artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000); fiul sociologului Ernest Bernea (n. 1938) – 20 de ani

– 2004: A murit (într-un accident rutier) instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (n. 1954)

– 2009: A murit Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (n. 1944)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice, unele preluate de radiodifuziuni din Roma, Munchen, Koln, Helsinki, Sarajevo, Belgrad, Bratislava; distins (în anii 1971, 1973 şi 1978) cu Premiul Radiodifuziunii Române (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Catania, Sicilia, Italia: Audierea șefului diplomației italiene, Luigi Di Maio, și a ministrului de interne, Luciana Lamorgese, de către judecătorul care investighează procesul lui Matteo Salvini

– Copenhaga, Danemarca: Deschiderea procesului a 15 bărbați acuzați de trafic de cocaină

– Ottawa, Canada: Va compărea în fața justiției soldatul care a intrat înarmat în reședința prim-ministrului Justin Trudeau

– Statele Unite: Sfârșitul perioadei suplimentare pentru ca rețeaua de socializare TikTok să își restructureze activele din SUA

– Los Angeles: Cântăreţul canadian, Shawn Mendes, își lansează cel de-al patrulea album de studio, intitulat „Wonder”

-Moscova:Procesul fotbalistului Roman Șirokov pentru lovirea unui arbitru

Aniversări – Comemorări

– 1131: A murit Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (n. 1048)

– 1595: S-a născut Jean Chapelain, scriitor francez, unul dintre fondatori şi primii membri ai Academiei Franceze și unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului (m. 1674) – 425 de ani

– 1642: A murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei (n. 1585)

– 1679: A murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (n. 1588)

– 1732: A murit John Gay, poet şi dramaturg englez (n. 1685)

– 1777: S-a născut (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Recamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (m. 1849)

– 1795: S-a născut Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof englez (m. 1881) – 225 de ani

– 1798: A murit Luigi Galvani, fizician şi medic italian; unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737)

– 1799: S-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (m. 1885)

– 1848: A murit preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (n. 1792)

– 1866, 4/16: S-a născut pictorul, graficianul şi scriitorul rus Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative (m. 1944)

– 1875: S-a născut poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (m. 1926) – 145 de ani

– 1883: S-a născut scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (m. 1969)

– 1892: S-a născut Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (m. 1975)

– 1893: S-a născut scriitorul croat August Cesarec (m. 1941)

– 1893: A murit John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul Tyndall”) (n. 1820)

– 1898, 4/16: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)

– 1908: S-a născut Alfred Day Hershey, biolog şi genetician american; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1969, alături de Max Delbrück şi Salvador Luria (m. 1997)

– 1918: S-a născut profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul ”Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (m. 2011)

– 1921: S-a născut actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (m. 2013)

– 1922: S-a născut actorul francez de film Gérard Philipe (m. 1959)

– 1924: S-a născut Frank Press, geofizician şi seismolog american; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020)

– 1930: S-a născut chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (m. 2013) – 90 de ani

– 1932: A murit Gustav Meyrink, scriitor şi traducător austriac, faimos mai ales pentru romanul „The Golem” (n. 1868)

– 1933: A murit Stefan George, poet, traducător şi editor german (n. 1868)

– 1935: A murit medicul francez Charles Richet; numeroase contribuţii în domeniul fiziologiei (neurochimie, termoreglare, digestie, respiraţie); a studiat şocul anafilactic; Richet s-a ocupat nu numai de medicină, printre lucrările sale s-au găsit şi cărţi de istorie, sociologie, filosofie, psihologie, dar şi piese de teatru şi poezii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1913; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1850) – 85 de ani

– 1940: S-a născut muzicianul american Richard Robbins; a compus coloanele sonore pentru aproape toate filmele regizate de James Ivory şi produse de Ismail Merchant (m. 2012) – 80 de ani

– 1945: A murit biologul american Thomas Hunt Morgan; unul dintre fondatorii geneticii; a descoperit mecanismul cromozomial de transmitere ereditară (morganismul), ca şi cel al determinării sexului; Premiul Nobel pentru medicină pe 1933 (n. 1866) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Jeff Bridges, actor american, muzician, producător, fotograf, caricaturist şi narator

– 1954: S-a născut Pál Ács (cel tânăr), scriitor și istoric literar maghiar

– 1975: A murit Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (n. 1906) – 45 de ani

– 1976: A murit Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (n. 1913)

– 1984: A murit actorul american Jack Mercer; şi-a împrumutat „vocea” unor cunoscute personaje din desene animate (Popeye marinarul sau motanul Felix); a fost înscris în „Cartea Recordurilor” pentru perioada cea mai lungă în care vocea sa a interpretat personaje din desene animate (n. 1910)

– 1987: A murit regizorul american de film Rouben Mamoulian (n. 1897, la Tbilisi în Georgia)

– 1993: A murit Frank Zappa, chitarist, compozitor şi dirijor american (n. 1940)

– 1995: A murit Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1916) – 25 de ani

– 2008: A murit Forrest J. Ackerman, editor american, supranumit „Domnul Science Fiction”; nu a avut un rol important doar în iniţierea, organizarea şi difuzarea comunităţii science-fiction, ci a reprezentat o figură-cheie şi în receptarea culturală a stiinţifico-fantasticului ca gen respectabil în sfera literaturii, a artei şi a cinematografiei (n. 1916)

– 2009: A murit Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (n. 1928)

– 2011: A murit fotbalistul brazilian Sócrates (numele complet Sócrates Brasileiro Sampaio da Souza Vieira de Oliveira); considerat unul dintre cei mai buni mijlocași din istoria fotbalului; şi-a atras porecla „Doctorul” după ce a terminat Facultatea de Medicină, devenind unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali din lumea fotbalului (n. 1954)

– 2013: A murit jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (n. 1933)

– 2015: A murit actorul american Robert Loggia (n. 1930) – 5 ani

Calendarul zilei – 3 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 decembrie 2020, 05:00 / actualizat: 3 decembrie 2020, 9:27

EVENIMENTE INTERNE

– Alegeri parlamentare

* Conform calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor parlamentare, astăzi, până la ora 24:00, are loc depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot prin corespondenţă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă

– Medicină, Sănătate

* În perioada 3 – 5 decembrie, are loc cea de-a X-a ediție, online, a Congresului Național de Coloproctologie, cu participare internațională, eveniment organizat de Societatea Română de Coloproctologie

– S-a întâmplat într-o zi de 3 decembrie

* Se împlinesc 160 de ani (1860) de la încheierea Convenţiei telegrafice cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o putere străină, intrată în vigoare la 1/13.II.1862 (3/15)

* Acum 159 de ani (1861), în mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori” (3/15)

* În urmă cu 156 de ani (1864) apărea Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române. Decretul prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872). Patriarhia din Constantinopol a recunoscut oficial autocefalia BOR abia în anul 1885 (3/15)

* Se împlinesc 155 de ani (1865) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf. Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului (3/15)

* Acum 119 ani (1901) se înfiinţa Societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând

* Cu 57 de ani în urmă (1963) guvernele român şi belgian hotărau să ridice legaţiile lor, de la Bruxelles şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite prin Decretul regal din 16/28.II.1880, la rang de legaţie. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice româno-belgiene au fost îngheţate, fiind reluate în 1946

* Acum 53 de ani (1967) avea loc realizarea primului transplant reuşit al unei inimi umane, de către medicul sud-african Christiaan Barnard (n. 1922 – m. 2001), la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Africa de Sud)

* În urmă cu 52 de ani (1968) intra în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic (semnat la 22.IV.1968)

* Cu 43 de ani în urmă (1977) era inaugurată începerea execuţiei Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II. În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la data de 19 februarie 1977 la Bucureşti, s-au demarat activităţile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenţiei la Porţile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA. Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizaţiile de execuţie ale fiecărei ţări. Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredinţată organizaţiilor de execuţie ale părţii române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizaţiile iugoslave. Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul mare

* În urmă cu 28 de ani (1992) avea loc transmiterea primului SMS (Short Message Service) de către programatorul Neil Papworth. Acesta a trimis de la un calculator primul mesaj text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, care era angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conţinutul SMS-ului era: „Crăciun fericit”. SMS-ul a devenit o modă abia după anul 2000

* Acum 27 de ani (1993) a început să emită, la București, „Radio Romantic”, la început purtând numele Radio Antena 1

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Francisc Xaveriu, preot (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1873: S-a născut filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (m. 1945)

– 1879: S-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1965)

– 1888, 3/15: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul Ion Nonna Otescu (m. 1940)

– 1891: S-a născut sculptorul şi scriitorul Oscar Han (m. 1976)

– 1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1927: S-a născut Demostene Andronescu, poet al închisorilor comuniste, deținut politic vreme de 12 ani, trecut prin reeducarea psihică de la Aiud

– 1933: S-a născut compozitorul Liviu Dandara (m. 1991)

– 1938: S-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002)

– 1944: A murit Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetător al relaţiilor culturale româno-engleze (n. 1881)

– 1947: S-a născut actorul, regizor şi scenaristul Ion Haiduc

– 1948: S-a născut poeta Mara Nicoară

– 1954: A murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1888

– 1966: S-a născut Cătălin Botezatu, designer şi model vestimentar

– 1972: S-a născut fostul comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (CSA) (17 decembrie 2019 – 20 ianuarie 2020), Marius-Cristian Cîrlan; şi-a dedicat cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României, şi a sportului de mare performanţă; corespondent pentru emisiunile radio şi TV „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1 (m. 2020)

– 1976: A murit compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (n. 1906)

– 1987: A murit Dorin Liviu Zaharia, muzician, compozitor, rocker & folksinger, poet, eseist şi filozof; autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş.a.) (n. 1944)

– 1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (n. 1915) – 30 de ani

– 1991: A murit Petre Ţuţea; gânditor creştin, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; memorialist; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (n. 1902)

– 1994: S-a născut Crina „Coco” Popescu (numele real: Crina Imola Popescu), cel mai tânăr alpinist din lume şi prima femeie din lume care a încheiat circuitul celor şapte cei mai înalţi vulcani de pe cele 7 continente; în 2013 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor fiind desemnată „cea mai de succes tânără alpinistă din lume” datorită palmaresului ei impresionant de recorduri mondiale de vârstă în alpinism: deţine 7 recorduri mondiale de vârstă; la vârsta de 14 ani a obţinut titlul de Maestru al Sportului. Este supranumită de World Record Academy „căprioara din Carpaţi”

– 1997: A murit (la Copenhaga) Eugen Lozovan, poet, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (3 – 4 dec.)

– New York: Summit-ul extraordinar al ONU privind epidemia Covid-19, în mediul virtual (3 – 4 dec.)

– Seul, Coreea de Sud: Se desfășoară examenele de admitere la universitate, sub rezerva măsurilor anti-coronavirus

-Luxemburg: Avizul avocatului general al Curții Europene de Justiție (CJUE), Michal Bobek, privind un recurs al guvernului ungar  împotriva lansării de către Parlamentul European a unei proceduri împotriva acestuia

– Ghent, Belgia: Decizia Curții de Apel privind cererea de extrădare către Spania a rapperului Valtonyc

– Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA: Licitație cu vânzare dedicată cinematografiei, incluzând pistolul lui Sean Connery în primul film din seria James Bond, organizată de Casa de Licitații Julien’s

– Alger: Termen în procesul fostului polițist Toufik Hassani și al lui Mohamed Hellal, militanți ai „Hirak”

– Norvegia: Capionatul de Handbal feminin Euro 2020 (3 – 20 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru Persoanele cu Disabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate

– 1596: S-a născut Nicolo Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (m. 1684)

– 1729: La această dată a fost botezat Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (m. 1783)

– 1812: S-a născut Hendrik Conscience, scriitor belgian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (m. 1883)

– 1838: S-a născut Cleveland Abbe, astronom şi meteorolog american, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (1891) (m. 1916)

– 1883: S-a născut Anton von Webern (Anton Friedrich Wilhelm von Webern), compozitor şi dirijor austriac (m. 1945)

– 1886: S-a născut fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937, cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1978). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918-2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru fizică

– 1888: A murit Carl Zeiss, optician german, inventatorul renumitului tip de sticlă ce-i poartă numele; a întemeiat, în 1846, cunoscuta firmă de instrumente optice din Jena (n. 1816)

– 1894: A murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850)

– 1900: S-a născut chimistul german Richard Kuhn; studii în domeniul vitaminelor; în 1935 a sintetizat vitamina B; Premiul Nobel pentru chimie pe 1938 (m. 1967) – 120 de ani

– 1904: S-a născut ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (m. 2003)

– 1911: S-a născut compozitorul italian Nino Rota (m. 1979)

– 1919: A murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului (n. 1841)

– 1923: S-a născut fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (m. 2013)

– 1927: S-a născut Andy (Howard Andrew) Williams, interpret, compozitor şi actor american de film (m. 2012)

– 1930: S-a născut Jean-Luc Godard, regizor şi critic de film, scenarist franco-elvețian; unul din pionierii curentului „La Nouvelle Vague” – 90 de ani

– 1937: A murit poetul maghiar József Attila (n. 1905)

– 1941: A murit Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (n. 1856)

– 1948: S-a născut Ozzy Osbourne (numele real: John Michael Osbourne), solistul vocal al formaţiei britanice de heavy metal „Black Sabbath”

– 1949: A murit scriitorul bulgar Elin Pelin (pseudonimul lui Dimitar Ivanov Stoianov) (n. 1877)

– 1952: S-a născut Mel Smith, actor britanic de comedie, regizor, scenarist, producător, scriitor (m. 2013)

– 1960: S-a născut actriţa americană de film Daryl Hannah – 60 de ani

– 1965: S-a născut patinatoarea germană Katarina Witt, figură emblematică a patinajului artistic al anilor ’80 ai secolului XX; campioană naţională a RDG şapte ani consecutiv (1981-1988), campioană mondială de patru ori (1984, 1985, 1987 şi 1988) şi campioană olimpică de două ori (Sarajevo-1984 şi Calgary-1988) – 55 de ani

– 1970: S-a născut (în Israel) violoncelistul american-canadian Matt Haimovitz – 50 de ani

– 1996: A murit istoricul francez Georges Duby, unul dintre cei mai mari medievalişti ai epocii sale (n. 1919)

– 2018: A murit producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (n. 1938)

Calendarul zilei – 2 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 decembrie 2020, 05:05 / actualizat: 2 decembrie 2020, 8:34

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc, la București, cea de-a doua parte a Festivalului SoNoRo, ediție intitulată „Pasărea Măiastră” și desfășurată între 2 – 9 decembrie. Prin tema sa, Festivalul SoNoRo aduce anul acesta un elogiu operei lui Constantin Brâncuși, celebrat anul trecut în cadrul Festivalului Internațional „Europalia”, eveniment care a avut România ca țară invitată și a fost inaugurat printr-un concert extraordinar SoNoRo. Festivalul SoNoRo îl onorează și pe compozitorul Ludwic van Beethoven, de la nașterea căruia se împlinesc 250 de ani. În condițiile în care sălile de concerte se vor redeschide la începutul lunii decembrie, Festivalul SoNoRo va fi organizat în București cu public. Organizatorii vor crea cadrul necesar desfășurării concertelor, în acord cu noile reguli impuse de autorități și cu atenție desăvârșită pentru starea de siguranță a publicului care participă la concerte. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 2 decembrie

* Acum 2534 ani (514 î.H.) avea loc prima atestare documentară a geto-dacilor, de către istoricul grec Herodot din Halicarnas, părintele istoriei care-i descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I

* Cu 319 ani în urmă (1701), printr-un edict imperial, românilor din Transilvania li se lăsa libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii „recepte” (catolică, luterană, calvină şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă (2/12)

* În urmă cu 216 ani (1804), la Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Franței (1804-1814 și 1815), în prezenţa Papei Pius al VII-lea. Napoleon Bonaparte s-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio, în Corsica. În 1802, a fost numit consul pe viață, iar în mai 1804 a fost proclamat împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I, la 2 decembrie 1804 având loc încoronarea sa. Învins, însă, definitiv la Waterloo (1815) de armatele coaliției europene, a fost silit să abdice pentru a doua oară și a fost deportat în Insula Sf. Elena, unde a murit, la 5 mai 1821. În 1840, rămășițele sale pământești au fost aduse cu o fregată în Franța și apoi depuse, la 15 iulie 1840, într-un cadru solemn, în Catedrala Domul Invalizilor din Paris

* Se împlinesc 215 ani (1805) de când a avut loc Bătălia de la Austerlitz, în care armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I, desfășurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraș Brno. Victoria de la Austerlitz a dus la forţarea Austriei să semneze Tratatul de la Pressburg cu Franţa şi la retragerea ruşilor în teritoriul lor

* Cu 197 de ani în urmă (1823), în mesajul anual către Congres, preşedintele SUA, James Monroe (1817-1825) a lansat programul de politică externă a ţării (care-i va purta numele, „Doctrina Monroe”), care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa

* Se împlinesc 175 de ani (1845) de când se înfiinţa, la Paris, „Societatea Studenţilor Români”, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti şi Scarlat Vârnav (secretari). Societatea a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (1846) şi a militat pentru unitatea politică a Ţărilor Române. Acest fapt istoric a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume (2/14)

* Cu 172 de ani în urmă (1848) urca pe tron Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul. În timpul său, în anul 1867, s-a creat statul dualist Austro-Ungaria. A participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei

* Acum 171 de ani (1849) era constituită, la Paris, Asociaţia Română pentru Conducerea Emigraţiei, care milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848. Asociaţia era condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu

* Cu 156 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal (intrat în vigoare la 1.V.1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851). Documentul avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone (2/14)

* Acum 124 de ani (1896), avea loc inaugurarea clădirii Teatrului Naţional din Iaşi. Deschiderea stagiunii a avut loc a doua zi, 3 decembrie, cu piesa „Fântâna Blanduziei”, de Vasile Alecsandri

* Cu 119 ani în urmă (1901) apărea la Bucureşti, (până la 27.VI/10.VII.1910), revista literară săptămânală „Sămănătorul”, avându-l ca promotor şi ideolog principal pe Nicolae Iorga. La conducerea revistei s-au aflat, succesiv, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu ş.a. (2/15)

* Cu 93 de ani în urmă (1927), avea loc Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate. În Adunarea de constituire s-a ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţii ziarişti sportivi ai vremii Grigore Caracostea (preşedinte) şi Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepreşedinţi)

* În urmă cu 78 de ani (1942) a avut loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago (SUA), sub îndrumarea fizicianului italian Enrico Fermi (stabilit din 1939 în S.U.A.)

* Acum 76 de ani (1944) miniştrii PNŢ şi PNL din guvernul condus de generalul Sănătescu îşi prezentau demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând demisia guvernului. Guvernul a fost format de generalul Nicolae Rădescu, care la 6 decembrie 1944 a obţinut învestitura

* În noaptea de 2/3 decembrie, acum 36 de ani (1984), la Bhopal, în capitala statului indian Madhya Pradesh, a avut loc o explozie devastatoare prin eliberarea accidentală a 43 de tone de izocianat de metil (MIC) gazos de la fabrica de pesticide a companiei Union Carbide, fiind cel mai mare dezastru industrial din istoria lumii. Evenimentul, etichetat inițial ca „accident”, a atras atenția asupra securității fabricilor chimice din întreaga lume și reprezintă un exemplu de iresponsabilitate managerial, cu efecte devastatoare. Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 50.000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase, aproximativ 20.000 murind

* În urmă cu 32 de ani (1988) a avut loc una dintre marile catastrofe navale maritime româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul „Sadu” (pavilion: România, IMO: 7642089, indicativ: YQSC, comandant: căpitanul Sergiu-Lucian Grigorescu), care s-a scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de circa 18 – 24 metri, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord. 15 din cei 22 de membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa

* În zilele de 2 şi 3 decembrie, acum 31 de ani (1989), avea loc întâlnirea la nivel înalt de la Malta între liderii SUA, George Bush, şi URSS, Mihail Gorbaciov, consacrată „noii ordini internaţionale”, cei doi lideri declarând încheierea „Războiului rece”

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la lansarea navei cosmice sovietice „Soiuz TM-II”, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama – primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos

* Cu 22 de ani în urmă (1998) Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea 171/1998), adoptată, la Strasbourg, de Consiliul Europei la data de 16.XI.1989

Aniversări – Comemorări

– 1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (m. 1891)

– 1857: S-a născut Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (m. 1897)

– 1912: S-a născut juristul şi profesorul Tudor Drăganu; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2010)

– 1932: S-a născut hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (m. 2013)

– 1935: S-a născut poetul Nicolae Labiş (m. 1956, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie) – 85 de ani

– 1936: S-a născut actorul de teatru şi film Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti

– 1937: S-a născut graficianul Done Stan

– 1938: S-a născut Emilia Jivanov, artist plastic şi scenograf; în anul 2000, UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate

– 1940: S-a născut poetul George Iarin (pseudonimul lui Gheorghe Ionescu) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (m. 2011) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (m. 2016)

– 1950: A murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist, compozitor, muzicolog și pedagog; supranumit „al Doilea Enescu”; „BBC Music Magazine” l-a desemnat, în 2010, ca fiind unul dintre cei mai buni 10 pianişti ai tuturor timpurilor; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917) – 70 de ani

– 1951: S-a născut Alexandru Cistelecan, profesor, critic literar, redactor-şef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureş)

– 1955: S-a născut scriitoarea basarabeană Iulia Brânză Mihăileanu (m. 2017) – 65 de ani

– 1957: S-a născut bateristul Edi Petroşel (membru al formaţiei „Holograf”)

– 1964: S-a născut Leo Iorga, solistul vocal al trupei PACT by Leo Iorga şi Adrian Ordean (m. 2019)

– 1968: S-a născut actorul Popa Ovidiu-Gheorghe

– 1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (n. 1881) – 50 de ani

– 1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă (n. 1912)

– 2013: A murit sculptorul Ştefan Călărăşanu; autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, „Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia; este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (n. 1947)

– 2013: A murit Octavian Sava, scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (n. 1928)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu (n. 1933)

– 2017: A murit Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor sănătății din cadrul UE prin videoconferință

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, prezintă planul de acțiune al democrației europene, o nouă strategie pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale și o comunicare privind digitalizarea sistemelor de justiție.

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, susține o conferință de presă cu privire la legea serviciilor digitale ale UE

– Podgorica, Muntenegru: Vot al Parlamentului pentru învestirea noului guvern

– Paris: Salonul profesional Virtuality 2020, dedicat realităților virtuale și augmentate (2 – 4 dec.)

– Lisabona, Portugalia: Web Summit – întâlnire anuală a economiei digitale și a noilor tehnologii (2 – 4 dec.)

– Paris: Curtea de Apel examinează cererea de extrădare a lui Josu Ternera, fost lider al grupării basce ETA

– Washington: Audiere în Senat cu privire la siguranța și distribuția vaccinului pentru Covid-19

– New York: Nouă audiere a lui Steve Bannon, acuzat de deturnare de fonduri destinate zidului cu Mexic (videoconferință)

– Beirut, Liban: A patra rundă de discuții Liban-Israel asupra frontierelor maritime

– Egipt: Festivalul Internațional de Film de la Cairo (2 – 10 dec.)

– N’Djamena, Ciad: Sunt marcați 30 de ani de la răsturnarea de către Idriss Déby (actualul șef de stat al Ciadului) a președintelui Hissène Habré

– Richmond, SUA: Campionatele de înot US Open (2 – 5 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Abolirea Sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om; în această zi se militează pentru eradicarea formelor contemporane de sclavie precum traficul de persoane şi organe umane, exploatarea sexuală, munca forţată, exploatarea copiilor prin muncă, recrutarea forţată a copiilor pentru a-i utiliza în conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea femeilor etc.

– Ziua Naţională a Emiratelor Arabe Unite; aniversarea proclamării independenţei faţă de Marea Britanie şi a constituirii statului – 1971

– Ziua Naţională a Republicii Democrate Populare Laos; aniversarea proclamării republicii/1975 – 45 de ani

– 1547: A murit conchistadorul spaniol Hernán Cortes; între anii 1519 şi 1521 i-a înfrânt pe azteci şi a cucerit Mexicul (n. 1485)

– 1814: A murit scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade, celebru prin activitatea sa erotică libertină, precum și prin scrierile sale apologetice despre acest subiect (n. 1740)

– 1816: S-a născut (în Malta) graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (m. 1882)

– 1859: S-a născut pictorul francez Georges Seurat; creator și teoretician, împreună cu Paul Signac, al tehnicii divizioniste în pictură (m. 1891)

– 1891: S-a născut Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german; considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului al XX-lea (m. 1969)

– 1899: S-a născut Sir John Barbirolli, dirijor englez (m. 1970)

– 1916: A murit Sir Paolo Tosti, compozitor şi profesor britanic de origine italiană (n. 1846)

– 1918: A murit dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (n. 1868)

– 1923: S-a născut soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (m. 1977)

– 1925: S-a născut actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (m. 2013) – 95 de ani

– 1930: S-a născut economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (m. 2014) – 90 de ani

– 1930: S-a născut actriţa britanică Natasha Parry, soţia regizorului Peter Brook (m. 2015) – 90 de ani

– 1931: A murit Vincent D’Indy, compozitor şi pedagog francez (n. 1851)

– 1944: A murit Filippo Tommaso Marinetti, prozator, poet şi dramaturg italian; fondatorul mişcării futuriste („Manifestul futurist”, publicat la 20.II.1909, în ziarul francez „Le Figaro”) (n. 1876)

– 1946: S-a născut creatorul italian de modă Gianni Versace (m. 1997, asasinat, la Miami/SUA)

– 1978: S-a născut (în Canada, într-o familie de imigranţi portughezi) Nelly Furtado, cântăreaţă, compozitoare, producătoare şi actriţă

– 1980: A murit Romain Gary (nume adevărat: Roman Kacew; alt pseudonim: Émile Ajar), scriitor, regizor, scenarist, aviator și diplomat francez de origine lituaniană (n. 1914) – 40 de ani

– 1981: S-a născut cântăreaţa americană Britney Spears

– 1987: A murit biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (n. 1906, la Paris, din părinţi argentinieni)

– 1990: A murit compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (n. 1900) – 30 de ani

– 1995: A murit Robertson Davies, romancier canadian de limbă engleză, dramaturg, jurnalist, critic și profesor (n. 1913) – 25 de ani

– 1995: A murit Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (n. 1946) – 25 de ani

– 2014: A murit saxofonistul american Bobby Keys, membru al trupei „The Rolling Stones” (n. 1943)

– 2019: A murit scenarista şi producătoarea americană D.C. (Dorothy Catherine) Fontana, care şi-a pus semnătura pe mai multe serii şi filme din universul „Star Trek” (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 1 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 decembrie 2020, 05:02 / actualizat: 1 decembrie 2020, 8:41

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României (1 dec.):

* Ceremonia de 1 Decembrie, care avea loc în fiecare an la Arcul de Triumf, va fi extrem de restrânsă, fără paradă militară şi fără participarea publicului larg

* Maria Gheorghiu şi Radu Graţianu vor concerta online de Ziua Naţională a României, un show cu melodii şi poveşti despre oameni care au făcut Unirea şi istoria ţării,  intitulat ”Cu tricolorul la vedere”

*Alba Iulia: Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba organizează în această perioadă o serie de concerte, recitaluri, expoziţii şi alte evenimente culturale dedicate Zilei Naţionale a României.Manifestările se desfăşoară fără public, cu respectarea celor mai stricte condiţii de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2. Astfel, concertele se desfăşoară în spaţiul logistic al Centrului de Cultură ‘Augustin Bena’ Alba, unde a fost amenajată o scenă de spectacole, iar evenimentele vor fi transmise live pe Pagina de Facebook a instituţiei (https://www.facebook.com/Centrul-de-Cultura-AUGUSTIN-BENA-Alba-173204689496678 ).

• ora 13:00 Concert „Tezaur Folcloric” – ediţie specială – la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba. Notă: Difuzare – ediţie specială Tezaur Folcloric, pe posturile TVR1 şi TVR Internaţional, în data de 1 decembrie 2020, cu filmări realizate de echipa emisiunii la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba în anii 2018 şi 2019
• ora 15: 00 – Spectacol folcloric „Cânt şi suflet românesc” – transmisiune live
• ora 20:00 – Concert omagial „Simfonic România 2020”. Notă: Recital al Orchestrei de cameră a Judeţului Alba cu solişti invitaţi de renume naţional şi internaţional – transmisiune live. Programul Complet poate fi citit pe Pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Alba: https://www.facebook.com/ConsiliulJudeteanAlba

*Tunisia:Ambasada României la Tunis va vernisa pe website-ul misiunii diplomatice şi pe pagina sa de Facebook expoziţia online „Relaţiile româno-tunisiene în arhivele diplomatice”, de Ziua Naţională a României, la 1 Decembrie 2020, sărbătorită anul acesta în mediul virtual, printr-o serie de evenimente în premieră.Expoziţia conţine o serie de fotografii şi documente unicat datând din prima decadă de după stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, la 16 decembrie 1963. Este vorba de corespondenţă diplomatică, discursuri, rapoarte, comunicate comune.Expoziţia va putea fi accesată la adresa http://tunis.mae.ro/local-news/2402

• În aceeaşi zi va avea loc şi lansarea Asociaţiei culturale tunisiano-române, prima organizaţie a românilor din zona metropolitană Grand Tunis. Sub conducerea Nataliei Dolganiuc, asociaţia are printre priorităţi organizarea de evenimente culturale (teatru, muzică, spectacole pentru copii şi adulţi) atât pentru comunitatea românească, cât şi pentru publicul larg tunisian, cooperarea cu asociaţii din România, încurajarea schimburilor culturale, participarea la programe educative, organizarea de seminarii şi de proiecte care să promoveze relaţiile bilaterale.
• Cu aceeaşi ocazie, va fi lansat canalul de YouTube al Ambasadei României la Tunis, care cuprinde materiale video referitoare la activităţile misiunii diplomatice, reportaje şi interviuri acordate televiziunilor din Tunisia şi România, precum şi imagini de la vizitele oficiale şi de la activităţile comunităţii româneşti.

Canalul YouTube poate fi accesat la adresa https://www.youtube.com/channel/UCqeFn7y8zHvXNr5q4Vc7V-w

• De asemenea, atât pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice, cât şi pe canalul TVR Internaţional vor fi transmise pe parcursul zilei de 1 Decembrie 2020, o serie de mesaje din partea cetăţenilor tunisieni către România şi românii de pretutindeni. În acest an, studenţii Lectoratului de limba română din Tunis, sub coordonarea conf. univ. dr. Florica Lia Faur, vor fi prezenţi pentru prima dată la un astfel de eveniment
• Tot în premieră, câţiva dintre miile de medici şi farmacişti tunisieni, care au studiat în universităţile româneşti, vor transmite un gând bun pentru a doua lor patrie, România
• De asemenea, în condiţiile pandemice deosebite din anul 2020, Ambasada României la Tunis a identificat o serie de farmacii şi cabinete medicale din Tunisia şi a creat o listă de contacte cu cadrele medicale disponibile pentru acordarea asistenţei de specialitate în limba română, atât membrilor comunităţii româneşti, cât şi cetăţenilor români care se află temporar pe teritoriul tunisian

-Mediu

*Evenimentul anual Husqvarna Living City, în cadrul căruia se va dezbate modul în care poate fi influențat viitorul peisajului urban și importanța îngrijirii copacilor, are loc online, de la ora 16:00. În cadrul acestui eveniment digital exclusiv, invitații speciali Winy Maas (arhitect premiat și cofondator al MVRDV) și Dan Mabe (fondator și CEO al American Green Zone Alliance) își vor prezenta perspectivele unice despre crearea spațiilor verzi în zonele urbane. Winy și Dan vor participa apoi la o discuție specială – la care puteți lua parte, indiferent de locul în care vă aflați în lume. De asemenea, vor fi dezvăluite inovațiile viitoare și câteva dintre noutățile Husqvarna

-Medicină, Sănătate

*De la 1 decembrie, cei care plătesc asigurare de sănătate vor beneficia de analize pe tot teritoriul ţării, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, indiferent de Casa de Asigurări la care acesta are contract

– Cultură

*A doua ediţie a Bucharest Best Comedy Film Festival se va desfăşura în perioada 1-10 decembrie, în condiţii excepţionale, marcând o premieră în lumea festivalurilor de film: a devenit primul festival de film care va putea fi urmărit pe o televiziune- ComedyEst, şi pe platforma Digi online, în contextul pandemiei şi al restricţionării accesului publicului în săli de cinema

* Pianista Mara Dobrescu, Duo Placello (violonceliştii Răzvan Suma şi Ella Bokor), pianista Axia Marinescu şi soprana Teodora Gheorghiu (acompaniată la pian de Atena Carte) vor fi protagoniştii celei de-a zecea ediţii, exclusiv online, a Festivalului Internaţional Propatria – Tinere talente românești. Recitalurile (înregistrate la Paris, Lausanne şi Bucureşti) sunt difuzate pe https://www.facebook.com/propatriafestival/ în perioada 20 noiembrie – 1 decembrie. Prin a zecea sa ediţie, festivalul se deschide publicului de pretutindeni, propunând prima versiune online din istoria sa, cu sprijinul Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ediţia aniversară îşi propune să facă o retrospectivă a festivalului de la începuturile sale până astăzi, să readucă în memoria colectivă, din țară și din diaspora, talentul și implicarea artiștilor români din afara granițelor țării în menținerea vie a culturii românești peste hotarele țării și rolul lor de ambasadori culturali și de imagine ai României. Eveniment aflat sub patronajul Ambasadei României în Italia și realizat de  Asociația culturală româno-italiană Propatria, în colaborare cu: Accademia di Romania in Roma, Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Arhidieceza Romano-Catolică de București, Asociația culturală ProContemporania, HUBART Agency și Asociația Roma-România. Printre partenerii media: Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi. Din program:

• ora 19:00 – Gala „Propatria 10” și recitalul extraordinar al sopranei Teodora Gheorghiu (Elveția), la pian – Atena Carte (Elveția) – Transmisie online cu ocazia Zilei Naționale a României – înregistrare realizată la Lausanne. Transmisie online pe: https://www.facebook.com/propatriafestival/, https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/

* Ediția a 30-a a Festivalului Naţional de Teatru (22-29 noiembrie) aduce în ediţia online de anul acesta o premieră în teatrul românesc: prima transmisiune live a unui spectacol-lectură în variantă 360 de grade.

• Spectacolul „Moartea bate la uşă”, pe un text de Woody Allen, îi are în distribuţie pe Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, într-o adaptare scenică gândită şi realizată de Florin Ghioca, va putea fi urmărit pe site-ul FNT, fiind accesibil până pe 1 decembrie, ora 16:00 – https://fnt.ro/2020/moartea-bate-la-usa/

– S-a întâmplat într-o zi de 1 decembrie

* ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Se împlinesc 102 ani de la momentul creării României Mari. Data de 1 decembrie 1918 a intrat în istoria țării noastre cu ocazia convocării, la Alba Iulia, a Marii Adunări Naţionale a Românilor, lucrările încheindu-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Votată în unanimitate, această hotărâre, care a fost citită de Vasile Goldiș și care proclama unirea tuturor românilor într-un singur stat, a avut loc după ce, pe data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, instituțiile reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea. La această Adunare Natională au fost prezenţi peste 1.200 de delegaţi aleşi şi aproximativ 100.000 de români care au venit să susţină decizia de instituire a României Mari. A fost sărbătorită ca zi naţională a României pentru prima dată în anul 1990, pe baza Legii adoptate la 15.VII.1990, de cele două Camere ale Parlamentului. În timpul dictaturii comuniste Ziua naţională se sărbătorea la 23 august (data când România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei)

* Acum 476 de ani (1544) cărturarul transilvănean, Ioan Honterus, a întemeiat la Brașov primul liceu bazat pe principii umaniste, după ce, cu un an mai devreme, redactase un regulament școlar, Constitutiones Scholae Coronensis. Regulamentul a stat la baza organizării instituțiilor de învățământ umaniste din Nürnberg

* Se împlinesc 220 de ani (1800) de când Washington-ul devenea capitala Statelor Unite ale Americii. Pe baza unei Legi adoptate de Congresul SUA la 16 iulie 1790, începe construcţia unui oraş menit să devină capitală a SUA (este pentru prima dată în istorie când un oraş este înălţat cu destinaţia expresă de a fi capitală). În anul 1800, instituţiile guvernamentale sunt mutate de la Philadelphia (capitală a SUA între anii 1790 şi 1800) în noul oraş, care primeşte numele primului preşedinte al SUA, Washington

* Cu 156 de ani în urmă (1864) apărea Decretul privind înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, al cărei capital era rezultat din depuneri judiciare şi administrative, din fonduri comunale neutilizate şi cauţiuni, precum şi din depunerile particularilor, primul director fiind Enrik Winterhalder (1/13). La 1 ianuarie 1881 își începe activitatea Casa de Economie, instituție autonomă financiar, dar aflată sub administrarea C.D.C.E. La 8 iunie 1897, se pune piatra fundamentală a Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat în anul 1900, prima ședință a Consiliului de Administrație, în noul local, având loc la 15 iunie. Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii instituții formându-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri și Consemnațiuni și Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale. Instituției i se încredințează primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară. În decembrie 2006, Guvernul României a stopat privatizarea CEC, iar la 4 martie 2008, prin Ordinul nr. 425/14 februarie, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, se aproba Statutul CEC, iar prin Ordinul nr. 1312/25 aprilie 2008, emis de minister, privind modificarea precedentului ordin, se statua schimbarea imaginii și a denumirii în CEC Bank SA

* Acum 141 de ani (1879) a fost inaugurat învățământul medical superior ieșean, dată la care profesorul de chirurgie Leon Sculy a ținut cursul inaugural (de anatomie) al Facultății de Medicină din Iași

* Acum 114 ani (1906) avea loc inaugurarea, la Paris, a primei clădiri din lume destinată cinematografului, „Cinéma Omnia Pathé”

* Cu 112 ani în urmă (1908) Liviu Rebreanu debuta cu schiţa „Codrea” („Glasul inimii”), în revista „Luceafărul”

* Acum 108 ani (1912), avea loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România/FSSR (din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România/UFSR), primul organ central de conducere şi îndrumare a întregii mişcări sportive; preşedinte, regele Ferdinand I (membru-fondator). FSSR era organizată pe comisii (de atletism, fotbal, rugby, tenis de câmp, tir, gimnastică, scrimă, Comisia Societăţilor de Sporturi de iarnă, Comisia pentru Propagandă, Comisia Şcolară, Comisia pentru  amenajarea terenurilor etc.) (1/14)

* Acum 104 ani (1916), administraţia militară germană (Militär-Verwaltung in Rumänien) se instala în Bucureşti (în timpul Primului Război Mondial), supunând populaţia din teritoriul ocupat (Dobrogea, Oltenia şi Muntenia) rechiziţiilor şi prestărilor de munci (1/14)

* Cu 101 ani în urmă (1919) era format guvernul de „bloc parlamentar” condus de Alexandru Vaida Voievod, primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, grupând reprezentanţi ai partidelor din vechea Românie şi ai noilor provincii româneşti unite cu Ţara (1 decembrie 1919 – 13 decembrie 1920)

* Tot cu 101 ani în urmă avea loc deschiderea primei stagiuni a Teatrului Naţional din Cluj, cu spectacolul „coupé” „Se face ziuă” şi „Poemul Unirii”, semnat de dramaturgul Zaharia Bârsan, primul director al teatrului. Teatrul a luat fiinţă la 18 august 1919, în urma unei hotărâri a Consiliului Dirigent Român de la Sibiu. La data de 1 decembrie, la un an de la înfăptuirea Marii Uniri, pe scena Teatrului Naţional din Cluj are loc primul spectacol în limba română

* În urmă cu 98 de ani (1922) şi-a început activitatea Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris; România, membru fondator

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de la înfiinţarea, la Roma, a Centrului Experimental al Cinematografiei (Centro Sperimentale di Cinematografia), cea mai veche şcoală de cinema din vestul Europei. Primul director a fost cineastul italian Luigi Chiarini

* Cu 84 de ani în urmă (1936) avea loc inaugurarea Arcului de Triumf din Bucureşti, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, realizat de arhitectul Petre Antonescu. A fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, şi din nou renovat începând cu anul 2014. Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1, din anul 2015, Municipiul Bucureşti, cu cod LMI B-II-m-A-18001

* Cu 74 de ani în urmă (1946), Regele Mihai I deschidea personal, printr-un mesaj oficial, lucrările Parlamentului unicameral constituit în urma alegerilor din 19 noiembrie 1946. Opoziţia democrată a refuzat să participe la lucrări (deoarece activitatea politică şi de propagandă electorală a acesteia fusese limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste, care au falsificat alegerile)

* Acum 72 de ani (1948), prin Decretul 358, publicat în Monitorul Oficial 281/1.XII.1948, se dispunea „revenirea comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român”. În fapt, era vorba de desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (decretul a fost abrogat la 31.XII.1989)

* Cu 71 de ani în urmă (1949) lua fiinţă Orchestra Populară Radio; fondator, dirijor și prim-solist violonist a fost Ion Luca-Bănățeanu. Formaţia, alcătuită iniţial dintr-un număr de 12 membri, selectaţi dintre cei mai valoroşi instrumentişti din întreaga ţară, a ajuns în prezent la 14, având posibilitatea să abordeze un repertoriu foarte larg. Celebritatea acestei formaţii se datorează şi dirijorilor care, de-a lungul timpului, şi-au legat numele de această orchestră, valoroşi profesionişti ai domeniului, care au repurtat succese la pupitrul Orchestrei Populare Radio: George Vancu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănăţeanu, Radu Voinescu, Marius Olmazu, Paraschiv Oprea, în prezent fiind dirijată de Adrian Grigoraş

* Acum 61 de ani (1959) avea loc semnarea Tratatului Antarctic. Documentul, intrat în vigoare la 23.VI.1961, reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Mali, la nivel de ambasadă. România a recunoscut statul Republica Mali la data de 7 octombrie 1960. Raporturile bilaterale sunt derulate prin intermediul ambasadelor României la Dakar şi, respectiv, a Republicii Mali la Paris. Din iulie 1996, la Bamako funcţionează un consulat onorific al României. Din iulie 2013, ambasador al României la Dakar este conf. univ. dr. Ciprian Mihali – acreditat ca ambasador în Senegal şi alte şapte state din Africa de Vest

* În urmă cu 59 de ani (1961) Adunarea Generală a ONU alegea România ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pe termen de un an (1962) (ţara noastră a mai deţinut mandate în Consiliul de Securitate, pe termen de doi ani, în 1976 şi 1977, 1990 şi 1991; 2004 şi 2005). România a fost primită ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 14.XII.1955

* Tot acum 59 de ani avea loc crearea Agenţiei guvernamentale de informaţii a Algeriei – Algérie Presse Service (APS)

* Cu 57 de ani în urmă (1963), guvernele român şi britanic decideau ridicarea legaţiilor lor, de la Londra şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice româno-britanice au fost stabilite la 20.II.1880, la rangul de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte la 15.II.1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi reluate la 15.II.1946, la rangul de reprezentanţă. La data de 15.II.1947 reprezentanţele celor două ţări au fost ridicate la rangul de legaţie

* Cu 29 de ani în urmă (1991) avea loc referendumul din Ucraina prin care a fost aprobată Declaraţia de independenţă faţă de URSS din 24.VIII.1991

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când începea să emită postul privat de televiziune PRO Tv. Lansarea oficială a postului a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au participat oameni politici români, precum şi investitori din Statele Unite

* În urmă cu 23 de ani, Teatrul LUNI – primul teatru independent din România postdecembristă – a luat ființă, oficial, în clubul de jazz Green Hours, în seara de luni 1 decembrie 1997, odată cu prezentarea premierei „Chantan au Lait” cu Maia Morgenstern și Dorina Crișan Rusu, pe texte de Mircea Dinescu, Ienăchiță Văcărescu și Joshua Sobol

* În urmă cu 11 ani (2009) intra în vigoare Tratatul de la Lisabona (document menit să reformeze instituţiile Uniunii Europene). Cunoscut în faza de proiect ca Tratatul de Reformă, acesta înlocuieşte proiectul de Constituţie Europeană (respins prin referendumuri, în 2005, de electoratele francez şi olandez). Textul Tratatului s-a finalizat pe 19 octombrie 2007, în urma unui summit neoficial desfăşurat la Lisabona (de unde şi numele), şi a fost semnat de către reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie acelaşi an. Tratatul a fost ratificat de Parlamentele statelor membre ale UE (ultima ţară care a ratificat Tratatul a fost Cehia, la 3 noiembrie 2009). Printre cele mai importante prevederi ale Tratatului se numără: UE are responsabilitate juridică, funcţia de preşedinte al Consiliului European devenind una permanentă (nu rotativă). Acesta (numit preşedinte al Uniunii) are un mandat de doi ani şi jumătate. A fost înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, dotat cu un aparat diplomatic propriu

* Se împlinesc 10 ani (2010), de când, în Siberia, era creată prima bancă internaţională de combustibil nuclear, în cadrul unui acord între Rusia şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)

* Societatea Română de Radiodifuziune relansa, acum 9 ani (2011), de Ziua Naţională a României, postul Radio Chişinău în Republica Moldova. SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova, suma investită fiind de 1.500.000 de lei. Postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune) a fost inaugurat oficial la 8.X.1939, prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi, şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică

* În urmă cu 7 ani (2013), Televiziunea Română relua transmisia programelor în Republica Moldova. TVR a lansat grila pentru Republica Moldova, după rezolvarea, pe cale amiabilă, a problemelor de natură juridică dintre cele două părţi, prin semnarea, la 12 septembrie 2013, a Acordului de soluţionare amiabilă a Cererii nr. 36398/08; TVR a lansat în data de 1 noiembrie 2014, „Telejurnal Moldova”, un program de știri dedicat exclusiv telespectatorilor din Republica Moldova. Jurnalul de știri este unul generalist și cuprinde informații din România și din Republica Moldova, relevante pentru telespectatorii moldoveni

* Se împlinește 1 an (2019) de când Comisia Europeană, condusă de politiciana germană Ursula von der Leyen, şi-a început mandatul de cinci ani

Aniversări – Comemorări

– Unirea Transilvaniei cu România. Sărbătoare naţională. Te Deum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1869: S-a născut actorul Ion (Iancu) Brezeanu (m. 1940)

– 1880: S-a născut matematiciana Vera Myller, prima femeie profesor universitar din România; a întemeiat, la Iași, alături de soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice școli în acest oraș; la 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România într-o disciplină științifică, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași (m. 1970) – 140 de ani

– 1882: S-a născut Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (m. 1951)

– 1892, 1/13: S-a născut Cezar Petrescu, prozator, gazetar şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1911: S-a născut prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat revista „Discobolul” (1932) (m. 1972). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 2.XII.1911

– 1917: S-a născut dirijorul de cor Ion Vanica; fondatorul şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (m. 1981)

– 1918: S-a născut (la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (m. 1991)

– 1925: S-a născut Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (m. 2000) – 95 de ani

– 1927: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Radu Şerban (m. 1984)

– 1930: S-a născut prof. dr. Ioan-Alexandru Oproiu, fost preşedinte de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie și membru al Societății Americane de Gastroenterologie, Societății Franceze de Gastroenterologie, Societății Franceze de Endoscopie Digestivă și al Societății Italiene de Endoscopie digestivă (m. 2020) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (m. 2011)

– 1934: S-a născut poeta Florenţa Albu (m. 2000)

– 1934: S-a născut Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (m. 2002)

– 1934: S-a născut actorul, scenaristul şi scriitorul Ştefan Radof (m. 2012)

– 1938: S-a născut actorul Valeriu (Doru) Popescu; stabilit în Franţa (în 1970) revine în ţară în 1995 (m. 2005)

– 1945: S-a născut fostul handbalist Ghiţă Licu; a făcut carieră la Dinamo mai întâi ca jucător şi apoi ca antrenor. De la Dinamo a fost convocat în echipa naţională, cu care a câştigat două titluri mondiale în 1970 şi 1974, dar şi medaliile olimpice, de bronz, la Munchen în 1972, şi de argint, la Montreal, în 1976 (m. 2014) – 75 de ani

– 1946: S-a născut artista plastică şi bijutiera Marieta Pamfil, membră a Uniunii Artistiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (m. 2020)

– 1948: A murit Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (n. 1913)

– 1960: A murit compozitorul Ion Vasilescu (n. 1903) – 60 de ani

– 1960: S-a născut soprana și profesoara Leontina Văduva (numele la naştere: Liliana Ciobanu); stabilită în Franţa, ţară care i-a acordat în 1999 „Legiunea de Onoare pentru Merite Artistice”; fiica Mariei Ciobanu, cunoscuta cântăreaţă de muzică populară – 60 de ani

– 1968: A murit compozitorul, dirijorul, regizorul de operă și baritonul Nicolae Bretan (n. 1887)

– 1977: A murit Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine), om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1892)

– 1981: A murit Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1911)

– 1989: A murit Ion Roman, istoric literar, editor şi traducător (din literatura germană) (n. 1917)

– 1994: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (n. 1919)

– 1995: A murit Meliusz Jószef, poet, traducător şi publicist de limbă maghiară din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909) – 25 de ani

– 1997: A murit Ştefan Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (n. 1903)

– 2000: A murit publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (n. 1940) – 20 de ani

– 2006: A murit pictorul Petre Achiţenie (n. 1929)

– 2008: A murit Aurel Vernescu, triplu medaliat olimpic la kaiac şi port-drapel al României la ediţiile din 1964, 1968 şi 1972 ale Jocurilor Olimpice;  a obţinut două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo (1964), în probele kaiac 1 – 500 m şi kaiac 4 – 1000 m.; s-a clasat pe locul doi la München (1972), în proba de k4 – 1000 m, fiind considerat unul dintre cei mai buni kaiacişti ai României din toate timpurile (n. 1939)

– 2011: A murit regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (n. 1933)

– 2011: A murit Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (n. 1938)

– 2012: A murit cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (n. 1949)

– 2012: A murit Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Videoconferință a miniștrilor de externe ai NATO (1 – 2 dec.)

– Bruxelles: Conferință video a miniștrilor de externe UE – ASEAN (Asociația națiunilor din sud-estul Asiei)

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

– Roma: Italia preia de la Arabia Saudită preşedinţia anuală a G20

– Tokyo: Ministrul japonez al economiei, Yasutoshi Nishimura, susține un discurs în cadrul seminarului găzduit de Nikkei (indicele bursei japoneze) despre transformarea Japoniei într-un centru financiar global

– Erevan, Armenia: Termenul limită pentru ca Armenia să cedeze districtul azer Lachin sau Berdzor, centrul de jure al districtului Lachin din Azerbaidjan, dar de facto sub ocupația autoproclamatei Republici Nagorno-Karabakh din 1992, ca parte a regiunii sale Kashatagh

– Catania, Italia: Audierea primului ministru Giuseppe Conte de către judecătorul care investighează procesul lui Matteo Salvini

– Viena, Austria: Reuniunea miniștrilor din țările OPEC și din afara țărilor OPEC

– Berlin: Elon Musk, director general la SpaceX, primește un premiu de la grupul media Axel Springer

– Beauvais, Franța: Deschiderea unei baze a companiei aeriene irlandeze, Ryanair

– Londra: Conferință economică privind sectorul minier „Minele și banii” (1 – 3 dec.)

– San José, Costa Rica: Sărbătoare publică pentru comemorarea abolirii serviciului militar în 1948

– Caracas, Venezuela: Urmează să fie reluate zborurile comerciale

– Madrid, Spania: Inaugurarea „spitalului de pandemie”, construit după primul val epidemiei Covid-19

– Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA: Casa de Licitații Julien’s prezintă licitația cu vânzare „Icons & Idols: Rock ‘N’ Roll”, live în Beverly Hills și online pe www.JuliensLive.com. Aproape 900 de articole sunt oferite în gama all-star de artefacte și suveniruri deținute și folosite de unii dintre cei mai mari artiști muzicali ai lumii din toate timpurile, inclusiv Eddie Van Halen, Kurt Cobain, Elvis Presley, Michael Jackson, Madonna, Little Richard, Bob Marley, Jimi Hendrix’s și mulți alții (1 – 2 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „#GivingTuesday” (sau „Ziua Mondială a Faptelor Bune”) este o mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. #GivingTuesday a fost marcată, la început, în ultima marți din luna noiembrie, dar, în ultima vreme, este marcată în prima marți din decembrie. Inițiată de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în 2012, în scopul promovării unei zile dedicate altruismului, #GivingTuesday a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări. În România ziua este marcată din 2017

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA” („World AIDS Day”); a fost instituită de ONU în 1988, prin Rezoluţia 43/15, pentru a sensibiliza opinia publică şi a exprima solidaritatea cu persoanele afectate de această maladie

– Ziua Naţională a Republicii Centrafricane; aniversarea proclamării republicii – 1958

– 1455: A murit sculptorul florentin Lorenzo Ghiberti, reprezentant de seamă al renascentismului timpuriu (n. 1378) – 565 de ani

– 1709: S-a născut Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (m. 1789)

– 1709: A murit Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac, precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (n. 1644)

– 1716: S-a născut sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (m. 1791)

– 1729: S-a născut compozitorul italian Giuseppe Sarti (m. 1802)

– 1743: S-a născut Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (1803) (m. 1817)

– 1761: S-a născut (la Strasbourg, Franţa) Marie Tussaud (pe numele adevărat Marie Grosholtz), fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (m. 1850)

– 1866: A murit Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (n. 1790)

– 1867: S-a născut Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române 1937 (m. 1946)

– 1873, 1/13: S-a născut Valeri Iakovlevici Briusov, poet, prozator, dramaturg, translator, critic și istoric rus; a fost unul din principalii reprezentanți au curentului simbolist din literatura rusă (m. 1924)

– 1925: S-a născut biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru medicină pe 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (m. 1998) – 95 de ani

– 1933: S-a născut balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (m. 2016)

– 1934: S-a născut cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Woody Allen (pseudonimul lui Allen Stewart Königsberg), regizor de film, scenarist, actor şi scriitor american – 85 de ani

– 1944: S-a născut scriitorul francez Daniel Pennac (numele adevărat Daniel Pennacchioni)

– 1945: S-a născut actriţa de film, comediana şi cântăreaţa americană Bette Midler – 75 de ani

– 1962: A murit Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1879). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.VI.1879

– 1973: A murit David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); el este cel care a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (n. 1886)

– 1991: A murit economistul american George Joseph Stigler; contribuţii importante în fundamentarea teoriei economiei industriale, în economia informaţiei sau privind funcţionarea pieţelor; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1982 (n. 1911)

– 1997: A murit violonistul Stéphane Grappelli, figură reprezentativă a jazz-ului francez (n. 1908)

– 2006: A murit Claude Jade, actriță franceză (n. 1948)

– 2011: A murit scriitoarea germană Christa Wolf, cea mai cunoscută romancieră din fosta RDG (n. 1929)

Calendarul zilei – 30 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 noiembrie 2020, 05:26 / actualizat: 30 noiembrie 2020, 10:04

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României (1 dec.):

*Alba Iulia: Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba organizează în această perioadă o serie de concerte, recitaluri, expoziţii şi alte evenimente culturale dedicate Zilei Naţionale a României.Manifestările se desfăşoară fără public, cu respectarea celor mai stricte condiţii de prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2. Astfel, concertele se desfăşoară în spaţiul logistic al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, unde a fost amenajată o scenă de spectacole, iar evenimentele vor fi transmise live pe Pagina de Facebook a instituţiei (https://www.facebook.com/Centrul-de-Cultura-AUGUSTIN-BENA-Alba-173204689496678).Programul zilei:

• ora 16:00 – Vernisaj expoziţie „Icoane pe sticlă” – transmisiune live de la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.Notă: Expoziţie de icoane pe sticlă în tehnica tradiţională a şcolii de la Laz, realizată de cursanţii clasei din cadrul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba
• ora 18:00 – Concert „Tezaur Folcloric” – la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba

Nota: Difuzare ediţie specială cu selecţii din emisiunea Tezaur Folcloric, filmări realizate la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba.

• ora 21:00 – Concert omagial „Cvartet pentru România” – la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba. Notă: Recital al cvartetului Judeţului Alba; transmisiune live

*Jud.Prahova: Astăzi, începând cu ora 12:00 – Ziua Sfântului Andrei, ocrotitorul României, Ministerul Apărării Naţionale organizează ceremonialul militar şi religios de Resfinţire a Crucii comemorative a Eroilor români din Primul Război Mondial pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munţii Bucegi. Ceremonia este organizată cu ocazia finalizării, cu opt luni înainte de termenul prevăzut în graficul de lucrări contractat, a lucrărilor de restaurare şi reabilitare a monumentului istoric. La activitate, care va fi organizată cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus, vor participa militari din toate unităţile de vânători de munte ale Armatei României, care vor purta steagurile de identificare ale acestora. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale

– Ambasade

* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:

‣ București:

• ora 19:30 – Seara French Tech dedicată Inteligenței Artificiale – mize economice și noi provocări – Format TedEx – Înregistrare pe scena cinematografului Elvire Popesco. Eveniment deschis de Excelența Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România. Invitați: Grégoire Vigroux (președintele French Tech Bucarest) și Vargha Moayed (Chief Strategy Officer la UiPath – Robotic Process Automation)

*Iași: Premiera spectacolului – teatru “Cochilii”, de Radu Popescu, în regia lui Ionuţ Cornilă, va fi transmisă online de Teatrul “Vasile Alecsandri” din Iaşi, în cadrul proiectului “Lecturi”,

pe Scena 5, pe pagina de Facebook a Naţionalului ieşean, astăzi, de la ora 19:00. În spectacol vor interpreta actorii Horia Veriveş, Mălina Lazăr, Petronela Grigorescu, Cosmin Maxim, Ada Lupu, Dumitru Năstruşnicu. Proiectul “Lecturi” este realizat de Teatrul Naţional Iaşi în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi (FILIT) şi “Alecart”. El a fost iniţiat din dorinţa de a promova dramaturgi români contemporani din România şi din Republica Moldova, de a face cunoscute publicului piesele lor de teatru prin montarea unor spectacole-lectură.

– S-a întâmplat într-o zi de 30 noiembrie

* Acum 776 de ani (1224), într-un document semnat de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), apărea prima menţiune documentară a Orăştiei, care confirma înnoirea privilegiilor acordate saşilor stabiliţi în zonă, privilegii acordate de înaintaşul său, Geza al II-lea (1141-1162). Documentul recunoştea prezenţa unei populaţii autohtone româneşti

* În 1928, acum 92 de ani, compozitorul Mihail Jora inaugura şi dirija, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România (1 noiembrie), prima stagiune radio „live” pentru concerte simfonice din ţara noastră. Primul concert a fost susţinut de Orchestra Radio şi a avut în program exclusiv Mozart şi Haydn. Astăzi sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele

* În urmă cu 57 de ani (1963) era semnat, la Belgrad, Acordul româno-iugoslav privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier

* Cu 47 de ani în urmă (1973) Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia Internaţională asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid, în vigoare de la 17 iulie 1978

* Se împlinesc 30 de ani de la înfiinţarea Comandamentului Trupelor de Paraşutişti – structură specializată din Forţele Aeriene cu atribuţii de prognoză, concepţie, planificare, organizare, comandă şi control al întregii activităţi din Trupele de Paraşutişti. La data 30 noiembrie 1990, în urma restructurării a patru regimente şi a secţiei paraşutişti din Comandamentul Aviaţiei Militare, s-a înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti, având în subordine 3 brigăzi de paraşutişti şi un centru de instrucţie, dislocate astfel Brigada 1 Paraşutişti, la Câmpia Turzii, Brigada 2 Paraşutişti, la Clinceni şi Brigada 3, în Bacău. Fiecare brigadă avea în subordine batalioane de paraşutişti desant şi batalioane de misiuni speciale. În data de 1 decembrie 1990, Comandamentul Trupelor de Paraşutişti şi-a schimbat denumirea în Inspectoratul Trupelor de Paraşutişti, iar la 1 martie 1991, a fost denumit Inspectoratul Central al Trupelor de Paraşutişti. În anul 1992 a intrat în vigoare un nou stat de organizare revenindu-se la vechea denumire. La începutul anului 2003 trupele aeropurtate româneşti  sunt reprezentate de o brigadă aeropurtată cu comandamentul la Clinceni, 3 batalioane paraşutişti independente la Buzău, Bacău şi Câmpia Turzii, o şcoală de aplicaţie – Buzău, şi un centru de instrucţie la Câmpia Turzii. La 15 martie 2001, Trupele de Parașutiști au trecut în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre

* În urmă cu 12 ani (2008), au avut loc primele alegeri parlamentare uninominale din România. În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional

* Se împlinesc 5 ani (2015), de când, la Paris, s-a desfăşurat, între 30 noiembrie și 12 decembrie, a 21-a Conferință a Părților Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP21), la care au participat lideri şi decidenţi din peste 190 de state, în încercarea (reuşită) de a cădea de acord asupra unui tratat global obligatoriu pentru prevenirea schimbărilor climatice. Conferinţa internaţională pentru climă COP21, s-a încheiat cu un imens succes diplomatic, un „acord decisiv pentru planetă“. După un „maraton” de 12 zile şi intense tratative, 195 de ţări au adoptat la data de 12 decembrie 2015, Acordul de la Paris, un acord universal care vizează oprirea încălzirii planetare şi marchează o etapă istorică în negocierile climatice, intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016. Concret, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze creşterea temperaturii medii a globului la circa 2 grade şi să „continue eforturile pentru limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade”

* Se împlinește 1 an (2019) de la sfințirea primei biserici românești de pe continentul african. Biserica parohiei românești din Africa de Sud, aflată în cartierul Midrand din Johannesburg, are hramurile „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României” și „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, ocrotitorul spiritual al ctitorului român Ioan Cuemjiev. Construcția ei a început în 2014, având binecuvântarea Patriarhului Teodor al Alexandriei și al Întregii Africi și a Patriarhului Daniel al României. Parohia din Africa de Sud își are începuturile în anul 2000, când comunitatea credincioşilor români din Johannesburg a întemeiat, împreună cu părintele Mircea Corpodean, Asociația Creştin-ortodoxă Română „Sfântul Andrei” (SARCOA)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ier. Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Andrei, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sărbătoarea Creştinării Poporului Român; zi liberă

– 1811: S-a născut (la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina) Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (m. 1872)

– 1837: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; primul profesor universitar de psihiatrie (1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (m. 1919). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 30.III.1837

– 1844: S-a născut matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române din 1892 (m. 1926)

– 1860: S-a născut Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (m. 1919) – 160 de ani

– 1862: S-a născut medicul şi profesorul Ion Nanu-Muscel; a adus pentru prima dată practica examenului radiologic în diagnostic; cercetări în domeniul semiologiei holerei, pneumoniei, febrei recurente; fondator şi preşedinte al Societăţii Medicale a Spitalelor, înfiinţată în 1919 la Iaşi (m. 1938)

– 1874: S-a născut Paul Zarifopol, eseist, critic literar şi publicist (m. 1934)

– 1876: A murit Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (n. 1820)

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970)

– 1906: S-a născut matematicianul Mendel Haimovici; profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universităţii din Iaşi, unde a predat pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

– 1918: S-a născut Dan Amedeo Lăzărescu, avocat, scriitor şi om politic liberal; închis de regimul comunist între anii 1957 şi 1964; după 1990 s-a numărat printre iniţiatorii reînfiinţării PNL (vicepreşedinte al partidului în perioada 1990-1997, retras din viaţa politică în anul 2000) (m. 2002)

– 1919: S-a născut inginerul şi profesorul universitar Corneliu I. Penescu; a ţinut cel dintâi curs de automatică din România şi printre primele din lume; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)

– 1924: S-a născut istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie-iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1999)

– 1930: S-a născut anglistul Andrei Bantaş; autor de dicţionare; a tradus din literatura engleză (W. Collins, A. J. Cronin, S. Butler, W. S. Maugham; A. Brontë, W. A. Thackeray, J. B. Prestley ş.a.); a tradus din limba română în engleză eseuri, balade populare, poezie contemporană (m. 1997) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Eustaţiu Ioan Gregorian, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: A murit Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (SSR), ales la 28.IV.1908 (n. 1872)

– 1936: S-a născut poetul Grişa Gherghei (numele la naştere: Herş Segal) (m. 2014)

– 1937: A murit Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România (n. 1896)

– 1940: S-a născut Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din istoria boxului românesc; a participat la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice de Vară, 1960, 1964 şi 1968 (m. 2011) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Paul-Eugen Banciu, prozator, eseist, scenarist, critic de artă, editor și ziarist

– 1945: S-a născut pianistul şi compozitorul Radu Lupu; stabilit în Marea Britanie (din 1969) și Elveția – 75 de ani

– 1953: A murit prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (n. 1881)

– 1964: S-a născut regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (m. 2017)

– 1982: A murit geograful Tiberiu Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1997, 30.XI/1.XII: A murit regizorul de teatru Emil Mandric (n. 1937)

– 2003: A murit Dana Schőbel Roman, artistă plastică (gravură, desen, ilustraţie) (n. 1952)

– 2008: A murit Arthur Silvestri (pseudonimul lui Gabriel Târnăcop), scriitor, istoric al culturii şi editor; fondator al principalelor organizaţii profesionale şi patronale din domeniul imobiliar (n. 1953)

– 2011: A murit Radu Lupan (prenumele la naştere: Raymond), eseist şi traducător (din literaturile engleză şi germană) (n. 1920)

– 2013: A murit Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (n. 1937)

– 2018: A murit Victor Gyözö Hajdu, jurnalist, scriitor şi traducător român de origine maghiară; a fost redactor-şef, mai bine de 40 de ani, al revistei scriitorilor maghiari din Transilvania „Igaz Szó”, preşedinte, peste 28 de ani, al Asociaţiei culturale româno-maghiare „Egyutt-Împreună” şi redactor-şef al revistei omonime; a urmărit permanent aducerea împreună a celor două culturi, română şi maghiară (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Reuniunea Eurogrup

– Bruxelles: Miniștrii de finanțe din zona euro se întâlnesc pentru a discuta misiunea de revizuire a articolului IV al FMI în zona euro, performanța economică a Ciprului, Portugaliei, Irlandei, Spaniei, Greciei și pregătirea Summitului euro din decembrie

-Bruxelles: Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, susține o conferință de presă înainte de a se întâlni  cu miniștri de externe ai alianței militare

– Atena: Ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar va vizita Atena, în urma unei întâlniri recente online cu omologul său grec, Nikos Dendias

-Viena: A 180-a reuniune a Conferinței OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol – o organizație internațională alcătuită din Algeria, Angola, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Republica Congo și Venezuela)

– Moscova: Aeroflot: rezultate financiare din trimestrul III (30 nov. – 1 dec.)

-Haga, Olanda: Fernando Arias, director-general al OPCW, se adresează statelor membre la reuniunea lor anuală

– Washington, SUA: Curtea Supremă de Justiție a SUA examinează decizia președintelui american, Donald Trump, de a exclude migranții fără acte din recensământul populației

– Gwangju, Coreea de Sud: Este așteptat verdictul în procesul fostului lider, Chun Doo-hwan, pentru defăimare

– Seremban, Malaysia: Audieri în cadrul anchetei privind moartea franco-irlandezei Nora Quoirin (30 nov. – 2 dec.)

– Multan, Punjab, Pakistan: Manifestație de protest împotriva guvernului, la apelul opoziției

– Singapore: Ultima zi de audieri în procesul de defăimare a primului ministru împotriva bloggerilor

– Bellinzone, Elveția: Deschiderea procesului unui liberian acuzat că a participat la crime de război în țara sa, între 1993 și 1995

– Canada: Sfârșitul perioadei de închidere a frontierelor internaționale canadiene, cu excepția celei cu Statele Unite

– Alger: Termen în procesul lui Karim Tabbou, figură emblematică a mișcării Hirak, pentru „subminarea moralului armatei”

– Paris: Decernarea Premiului Goncourt – premiu oferit pentru opere scrise în limba franceză, care este oferit autorului care a publicat „cea mai bună și imaginativă operă în proză a anului”

– Paris: Sunt marcați 120 de ani de la moartea scriitorului irlandez, Oscar Wilde

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, marcată începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea. NOTĂ: La 10 octombrie este marcată „Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea”

– Ziua Naţională a statului Barbados; aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1508: S-a născut arhitectul italian Andrea Palladio, considerat precursor al clasicismului secolului al XVIII-lea; autorul celebrei lucrări „Cele patru cărţi de arhitectură” (m. 1580)

– 1554: S-a născut Sir Philip Sidney, poet şi om de stat englez (m. 1586)

– 1603: A murit William Gilbert, fizician, medic și filosof englez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniile electricității și magnetismului (n. 1544)

– 1667: S-a născut scriitorul irlandez Jonathan Swift, unul din cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez (m. 1745)

– 1670: S-a născut John Toland, filosof irlandez (ideile sale evoluează spre panteism) (m. 1722) – 350 de ani

– 1796: S-a născut compozitorul german Carl Loewe (m. 1869)

– 1817: S-a născut istoricul şi arheologul german Theodor Mommsen, specialist în istoria romană, pe care a studiat-o sub toate aspectele, pe baza datelor oferite de izvoarele epigrafice şi numismatice; Premiul Nobel pentru literatură pe 1902 („pentru cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerare mai cu seamă monumentala -Istorie romană-„); membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1903)

– 1835: S-a născut scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (m. 1910) – 185 de ani

– 1845: A murit chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic „Vanadium” (n. 1787) – 175 de ani

– 1869: S-a născut Nils Gustaf Dalén, inginer suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (m. 1937)

– 1874: S-a născut Sir Winston Churchill, om politic britanic; ministru în repetate rânduri din 1906; şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-al doilea război mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955; scriitor; Premiul Nobel pentru literatură pe 1953 (m. 1965)

– 1874: S-a născut Lucy Maud Montgomery, scriitoare canadiană (m. 1942)

– 1889: S-a născut Edgar Douglas Adrian, fiziolog britanic; în anul 1932, a devenit, împreună cu Charles Scott Sherrington, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pentru descoperirile în domeniul funcților neuronilor. Adrian a fost unul din inițiatorii aplicării electronicii în studiile fiziologice. A făcut cele dintâi experimente pe fibrele nervoase și pe terminațiile nervoase individuale. A reușit să înregistreze activitatea electrică a neuronilor individuali (m. 1977)

– 1900: A murit Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (n. 1854) – 120 de ani

– 1903, 30.XI/13.XII: S-a născut scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (m. 1942)

– 1918: S-a născut actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (m. 2014)

– 1920: S-a născut actriţa americană de film Virginia Mayo (m. 2005) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (m. 2005)

– 1925: S-a născut regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (m. 2019) – 95 de ani

– 1926: S-a născut actorul american de film Richard Crenna; şi-a început cariera actoricească la 11 ani, în seriale radiofonice (m. 2003)

– 1929: S-a născut Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (m. 2012)

– 1934: S-a născut Aileen Paterson, scriitoare de cărți pentru copii, ilustratoare și profesoară scoțiană (m. 2018)

– 1935: A murit Fernando Pessoa (nume complet: Fernando António Nogueira Pessoa), poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi; reprezentant al modernismului lusitan (n. 1888) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Sir Ridley Scott, regizor de film şi producător britanic; considerat unul dintre cei mai influenţi şi mai renumiţi regizori contemporani, cunoscut pentru stilul vizual deosebit; pentru meritele sale a fost înobilat de regina Angliei, în anul 2003, cu titlul de „Cavaler” – KBE (Knight Commander of the Most Excellent Order of the British Empire)

– 1942: S-a născut astrofizicianul francez Andre Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (m. 2016)

– 1947: A murit regizorul german de film Ernst Lubitsch (n. 1892)

– 1953: A murit Francis Picabia, pictor francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului şi al artei abstracte; ilustrator de carte (n. 1879)

– 1954: A murit Wilhelm Furtwängler, dirijor şi compozitor german (n. 1886)

– 1955: S-a născut muzicianul britanic de hard rock Billy Idol (numele real: William Michael Albert Broad) – 65 de ani

– 1957: A murit tenorul italian Beniamino Gigli (n. 1890)

– 1965: S-a născut Ben Stiller, actor, comedian, scenarist, regizor şi producător american – 55 de ani

– 2009: A murit Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (n. 1929)

– 2013: A murit Paul Walker, actor american (n. 1973)

– 2015: A murit Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit George H. W. Bush (George Herbert Walker Bush), om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993); în timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf; tatăl celui de-al 43-lea preşedinte al SUA, George W. Bush (ianuarie 2001 – ianuarie 2009) (n. 1924)

– 2019: A murit dirijorul leton Mariss Jansons, unul dintre cei mai importanţi din lume (n. 1943) – 1 an

Calendarul zilei – 29 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2020, 12:26

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 29 noiembrie

* Cu 82 de ani în urmă (1938) relațiile diplomatice între România și Franța, stabilite la nivel de legație la 8/20 februarie 1880, au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2 august 1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat Rezoluţia 678 care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15 ianuarie 1991. Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17 ianuarie 1991, a fost declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani. La 28 februarie 1991, „Războiul din Golf” s-a încheiat prin capitularea trupelor irakiene

* În urmă cu 27 de ani (1993) îşi începea transmisia postul de televiziune Antena 1, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparţinând trustului Intact Media Group)

* Acum 13 ani (2007), în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală

* Acum 9 ani (2011) sute de protestatari iranieni s-au adunat în fața ambasadei Marii Britanii din Teheran, manifestația devenind extrem de violentă odată cu spargerea geamurilor și incendierea drapelului britanic. Manifestantii au intrat cu forța în sediul ambasadei și au distrus un portret al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, fiind furioși pentru faptul că Londra impusese noi sancțiuni Teheranului, după publicarea raportului AIEA, care arăta că Iranul dezvolta arme nucleare. Noile sancțiuni prevedeau, printre altele, oprirea tutruror relațiilor cu băncile iraniene, inclusiv cu Banca Centrală

* În urmă cu 8 ani (2012) Palestina a devenit stat observator nemembru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi Israelului. Statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

* Acum 7 ani (2013) avea loc parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului şi a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Infanteriei Marine”; la data de 29 noiembrie 1971, a fost reînfiinţat Batalionul de Infanterie Marină (desfiinţat în 1958)

– 1852: A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819)

– 1880: S-a născut N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949) – 140 de ani

– 1888: A murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (în 1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, ”Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg)

– 1921: A murit Paulina Cruceanu; absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, ea a devenit, la 6 mai 1891, prima farmacistă din România (n. 1865)

– 1922: A murit Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, scriitor şi om politic; unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (n. 1852)

– 1924: S-a născut actorul Mihai Mereuţă (m. 2003)

– 1933: A murit juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1856)

– 1934: S-a născut Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi Tv., scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (m. 2016)

– 1936: S-a născut librarul şi traducătorul sibian Reimar-Alfred Ungar (m. 2006)

– 1938, 29/30: „Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu (n. 1899), conducătorul organizaţiei legionare „Garda de Fier”, şi alţi 13 şefi legionari, arestaţi şi condamnaţi (în mai 1938) la închisoare, au fost executaţi din ordinul regelui Carol al II-lea (comunicatul oficial anunţa că au încercat să fugă de sub escortă, motiv pentru care au fost împuşcaţi); Germania a reacţionat violent, demnitarii şi ofiţerii decoraţi de regele Carol restituind decoraţiile primite; a intervenit o perioadă de tensiune în relaţiile germano-române

– 1938: S-a născut baschetbalistul Dan Popper, fost secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), între anii 1996-2004, şi al Federaţiei Române de Canotaj (FRC), între anii 1986-1995 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Liviu Tudan (nume real: Dumitru Tunsoiu), compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei de rock „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1949: S-a născut violistul şi compozitorul Vladimir Mendelsohn

– 1951: A murit medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul ginecologic veterinar din România (n. 1884)

– 1958: S-a născut Carmen Firan, poetă, prozatorare și jurnalistă; stabilită la New York din 1997

– 1959: A murit Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1962: S-a născut Eugen Mihăescu, chitarist şi compozitor pop-rock; liderul formaţiei „Krypton” şi al trupei „Nimic întâmplător”

– 1966: A murit poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (n. 1905)

– 1968: S-a născut Ramona Bădescu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă, stabilită în Italia

– 1970: A murit Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (n. 1901) – 50 de ani

– 1973: A murit Gheorghe Cristescu, reprezentant al mişcării muncitoreşti şi socialiste din România; unul dintre fondatorii Partidului Comunist, al cărui prim conducător a fost (1921-1924); exclus din PCR în 1926 (n. 1882)

– 1974: A murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1978: A murit Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (n. 1903)

– 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (n. 1923)

– 1993: A murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (n. 1951)

– 1994: A murit Titus Popovici, prozator, scenarist, dramaturg, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu, menționează decesul la 30.XI.1994

– 1996: A murit poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (n. 1918, la Turia, Grecia)

– 1997: A murit geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1914)

– 2005: A murit pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (n. 1914) – 15 ani

– 2011: A murit regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (n. 1946)

– 2019: A murit Dumitru Cuc, antrenor de lupte, cu o carieră de patru decenii la Dinamo, dar şi la lotul naţional, descoperind şi pregătind zeci de campioni, între care Nicolae Martinescu, Ion Cernea, Victor Dolipschi, Ştefan Rusu, Nicu Gingă, Nicolae Zamfir (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berna, Elveția: Vot federal privind interzicerea „finanțării producătorilor de materiale de război”

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Rugăciunea Angelus rostită de Papa Francisc în Piața Sfântul Petru

– New York: Sunt marcați 30 de ani de la adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU a unei rezoluții care prevede utilizarea forței împotriva Irakului dacă țara nu își retrage trupele din Kuweit din 15 ianuarie 1991

– Tunisia: Expirarea sau extinderea stării de urgență în vigoare din 2015

– Brazilia: Alegeri municipale (turul al doilea) (29 nov. – 3 dec.)

– Manama, Bahrain: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Bahrain

– Sanya, China: Comitetul Olimpic Asiatic alege orașul gazdă pentru Jocurile Asiatice din 2030

– Teheran, Iran: Sunt marcați 9 ani de la atacul asupra Ambasadei Marii Britanii de către zeci de studenți și protestatari iranieni supărați asupra sancțiunilor unilaterale ale Marii Britanii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul Palestinian”, proclamată, în 1977, în cadrul celei de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 32/40 B; la 29.XI.1947 Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 181 (II) cu privire la împărţirea Palestinei. NOTĂ: Rezoluţia 181 (II) stipula crearea pe teritoriul Palestinei (regiune istorică din Orientul Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană şi deşertul Siriei) a două state – arab şi israelian; oraşul Ierusalim urma să devină o unitate administrativă autonomă sub conducerea ONU; războiul din anii 1948 şi 1949, declanşat împotriva Israelului de către statele arabe vecine, s-a încheiat cu victoria Israelului şi ocuparea de către acesta a unei mari părţi din teritoriul Palestinei

– 1516: A murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino) (n. ~1430)

– 1643: A murit compozitorul italian Claudio Monteverdi (n. 1567)

– 1694: A murit Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (botezat în 1628)

– 1759: A murit Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n. 1687)

– 1797: S-a născut compozitorul italian Gaetano Donizetti (m. 1848)

– 1803: S-a născut Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii (”efectul Doppler-Fizeau”) (m. 1853)

– 1825: S-a născut medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (m. 1893) – 195 de ani

– 1832: S-a născut Louisa May Alcott, scriitoare americană (m. 1888)

– 1839: S-a născut Ludwig Anzengruber, poet, dramaturg și romancier austriac (m. 1889)

– 1849: S-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945)

– 1872: A murit editorul american de ziare Horace Greeley; în 1841 a fondat cotidianul „New York Tribune” (n. 1811)

– 1915: S-a născut inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (m. 2012) – 105 ani

– 1924: A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (n. 1858)

– 1930: S-a născut fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (m. 2018) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Jacques Chirac, politician francez, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1974-1976); primar al Parisului (1977-1995), preşedinte al Franţei între anii 1995 şi 2007 (m. 2019)

– 1949: S-a născut actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling; a fost una din vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” şi a propriului său sitcom „It’s Garry Shandling’s Show” (m. 2016)

– 1951: S-a născut regizoarea franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu Premiul César pentru regie pentru filmul „Vénus beauté (institut)” în 2000 (m. 2020)

– 1973: A murit scriitorul austriac Felix Braun (n. 1885)

– 1976: S-a născut actorul american Chadwick Boseman, devenit star de talie mondială după ce a interpretat rolul principal masculin în filmul cu supereroi „Black Panther”, inspirat din universul benzilor desenate Marvel (m. 2020)

– 1981: A murit (în condiţii neelucidate) actriţa americană de film Natalie Wood (născută Natalia Nikolaevna Zakharenko); În noiembrie 2011, investigatorii au decis redeschiderea unuia dintre cele mai misterioase cazuri de deces de la Hollywood, după ce au fost contactaţi de persoane care au susţinut că deţin informaţii suplimentare cu privire la evenimentele petrecute în acea noaptea; chiar dacă autorităţile au închis cazul declarând că moartea actriţei este un „înec accidental”, mărturia lui Dennis Davern, căpitanul iahtului deţinut de actriţă şi de soţul ei, i-a determinat pe anchetatori să reanalizeze cazul din 1981 (n. 1938)

– 1986: A murit actorul american de film Cary Grant (n. 1904)

– 2001: A murit chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (n. 1943)

– 2010: A murit poeta rusă Bella Ahmadulina (n. 1937) – 10 ani

– 2010: A murit (s-a sinucis) scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (n. 1915) – 10 ani

– 2014: A murit poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (n. 1934, în Canada)

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (n. 1924) – 1 an

– 2019: A murit Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (n. 1918) – 1 an

Calendarul zilei – 28 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 28 noiembrie 2020, 11:29

EVENIMENTE INTERNE

-Cercetate

* În zilele de  28 și 29 noiembrie, are loc cea de-a 8-a ediție SCIKiDS Festivalul Științei, cel mai mare festival al științei dedicat copiilor, care se va desfășura anul acesta exclusiv online, live pe pagina de Facebook Profesorii Trăsniți și pe canalul de YouTube Profesorii Trăsniți – ora 12:00. Evenimentul este realizat cu sprijinul Rename, Noriel, Publica, SmartPoint și Fun Science România.

• În premieră, 20 de țări vor realiza salutul știintific pentru copiii din România

-Istorie

* Casa Paleologu pentru copii organizează webinarul „Războiul troian” în care se va vorbi despre  Heinrich Schliemann, marele arheolog care a descoperit Troia și Micene, urmând astfel un vis de-al său din copilărie – sâmbătă și duminică, de la ora 17:00 la ora 18:30.Cursul va avea 4 întâlniri online, primele 2 în care lectorul Theodor Paleologu vă va însoți povestind miturile, mai apoi le vom aprofunda în alte 2 întâlniri, când micii participanții vor povesti prin cuvinte sau desen o bucată din miturile despre care am povestit în întâlnirile precedente. Cursanții pot avea între 8 și 12 ani.

– Cultură

* Programul Festivalului Internaţional Propatria – Tinere talente românești – ediţia a X-a

(20 noiembrie – 1 decembrie 2020):

• Lansarea si difuzarea reportajului „Propatria de 10”- Festivalul Internaţional Propatria de la începuturi până astăzi – un film de Virgil Oprina – ora 19:00, transmisie on-line pe pagina https://www.facebook.com/propatriafestival/. Printre partenerii media: Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi

* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:

• ora 18:00 – Jeux vidéo et enjeux LGBTQIA+ – LGBTQIA+ și jocurile video, webinar – dezbatere online în limba engleză, în parteneriat cu MozaiQ. Invitată: Myriam Houali, creatoare de jocuri video independente, co–fondatoare a studioului Accidental Queens. În cadrul dezbaterii se va discuta despre locul minorităților în mediul jocurilor video, despre inițiativele în favoarea integrării minorităților și va fi evocat modul în care comunitatea LGBTQIA+ și–a apropriat și a transformat universul jocurilor video

– S-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie

* Acum 199 de ani (1821) Panama şi-a proclamat independenţa şi a intrat în componenţa Republicii Federative Marea Columbie, după a cărei destrămare (1831) a rămas parte a Columbiei. Explorată de spanioli pe parcursul secolului al XVI-lea, Panama a făcut parte din Real Audencia de Panama (1538), din Viceregatele Peru (1718) şi Noua Granada (1751). La 3 noiembrie 1903 se proclama Republica independentă Panama. În 1977 au fost semnate, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama şi Tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama. Istoria Republicii Panama a fost, în bună parte, marcată de regimuri militare, în decembrie 1989, generalul Manuel Antonio Noriega fiind înlăturat de la putere. În decembrie 1999, Zona Canalului Panama a trecut în deplina suveranitate a Republicii Panama

* Cu 143 de ani în urmă (1877), după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cerchez şi a semnat capitularea armatei turce. Căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului (28.XI/10.XII)

* Acum 127 de ani (1893) apărea la Bucureşti, săptămânal (până la 28.I.1896), revista literară „Vieaţa”, sub conducerea lui Al. Vlahuţă şi V. A. Urechia, care a rămas în istoria publicisticii literare româneşti ca una din publicaţiile care a polemizat cel mai intens cu cele de orientare ideologică socialistă, respingând aservirea faţă de un partid politic şi arătând nocivitatea aplicării unor directive în literatură şi artă. Revista a dat la lumină câteva din poeziile lui Vlahuţă, a încurajat debuturile lui Şt. O. Iosif şi ale altor tineri scriitori şi l-a îndemnat pe bătrânul V.A. Urechia să scrie mici nuvele şi schiţe „Viaţa în trecut” bazate pe documente

* Cu 126 de ani în urmă (1894) Adunarea naţională de la Sibiu protesta împotriva deciziei guvernului ungar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi hotăra convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Imperiul Austro-Ungar

* Acum 101 ani (1919) România semna, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere

* Cu 77 de ani în urmă (1943), în perioada 28.XI – 1.XII, s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt-Churchill-Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la mersul războiului şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii

* Acum 73 de ani (1947) Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile). Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948. Justiţia era astfel supusă complet controlului PCR

* Acum 64 de ani (1956) se înfiinţa Asociaţia Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă). Membrii fondatori au fost: Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever

* Acum 13 ani (2007) era înfiinţată şi aprobată, de către Comisia Europeană, Fundaţia Bibliotecii Europene Digitale, cu scopul de a aduna asociaţiile europene care reprezintă muzeele, bibliotecile şi arhivele

* Se împlinesc 10 ani (2010) de când site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape niciun stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Bucovinei”, stabilită prin Legea 250/2015. „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”

– 1812: S-a născut Iacob Mureşianu, poet, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1887)

– 1863: S-a născut generalul Eremia Grigorescu, erou al Primului Război Mondial în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti (1916-1917); a lansat, în prima bătălie de la Oituz, celebra deviză „Pe aici nu se trece” (m. 1919)

– 1870: S-a născut inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (m. 1964) – 150 de ani

– 1874: S-a născut prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1933)

– 1876: A murit Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (n. 1820)

– 1880: S-a născut Andrei Rădulescu, jurist şi istoric; întemeietorul şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc; membru titular al Academiei Române din 1920, vicepreşedinte (în mai multe rânduri) şi preşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1959) – 140 de ani. NOTĂ: În memoriile sale, Andrei Rădulescu menționează ca dată a naşterii 21.XI.1880; data din documentele oficiale, 28.XI.1880, este data declarării sale

– 1880, 28.XI/9.XII: A murit Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1829) – 140 de ani

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970)

– 1893: S-a născut Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1978)

– 1893: S-a născut teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1967)

– 1903: S-a născut Tudor Ciortea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1982)

– 1912: S-a născut actorul Colea Răutu (m. 2008)

– 1915: A murit Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1832) – 105 ani

– 1919: S-a născut Cornel Regman, critic şi istoric literar (m. 1999)

– 1923: S-a născut Dan Tărchilă, medic, dramaturg şi prozator

– 1938: S-a născut Marcel Mureşeanu, poet şi prozator

– 1941: S-a născut Eugen Negrici, critic şi istoric literar, specialist în literatura română veche, stilistician și profesor universitar

– 1948: S-a născut soprana Mariana Nicolesco; ambasador onorific al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură; în 1995 a creat, la Brăila, Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, aflat sub Înaltul Patronaj al UNESCO, iar în 2003 a creat, la Brașov, primul Festival și Concurs Național al Liedului Românesc; membru de onoare al Academiei Române (1993)

– 1949: S-a născut Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014); a candidat la alegerile prezidenţiale din anii 1996, 2000, 2004, 2009 şi 2014 din partea PRM (de menţionat că în anul 2000, a ajuns în turul al doilea, fiind învins de Ion Iliescu – obţinând 33,17% din voturi) (m. 2015)

– 1954: S-a născut poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (m. 2014)

– 1957: S-a născut sculptorul Titi Ceară

– 1967: S-a născut Ion-Marcel Ciolacu jurist și politician; președinte al Camerei Deputaților (din 2019); membru în Camera Deputaților (din 2012); președinte al PSD (din aug. 2020, interimar, din nov. 2019); preşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Buzău (din 2015); preşedinte al Organizaţiei Municipale PSD Buzău (2010-2015); viceprimar al municipiului Buzău (2004-2012)

– 1971: A murit poetul, prozatorul și memorialistul Dimitrie Stelaru (pe numele său adevărat Dumitru Petrescu) (n. 1917). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) menţionează ca dată a morţii 29.XI.1971

– 1973: A murit Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română (n. 1889)

– 1989: A murit ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (n. 1910)

– 2002: A murit actorul Dan Tufaru (n. 1944)

– 2004: A murit prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul literar al Eugeniei Banu) (n. 1910)

– 2015: A murit Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (n. 1960) – 5 ani

– 2019: A murit Ion Puică, atlet și antrenor emerit de atletism, specializat în alergările de semifond şi fond (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Convocare a consistoriului pentru numirea a 13 noi cardinali

– Strasbourg: Instalarea unui pom de Crăciun care va înlocui târgul de Crăciun amânat din cauza pandemiei de coronavirus

– Dublin, Irlanda: Sunt marcați 10 ani de la adoptarea planului de ajutor UE și FMI pentru a contracara criza financiară

– Yamoussoukro, Coasta de Fildeș: Sunt marcați 10 ani de la criza politică dintre Gbagbo și Ouattara, care și-au revendicat victoria la alegerile prezidențiale

– Mauritania: Manifestări de sărbătorire a 60 de ani de la independență

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Republicii Albania; ziua constituirii statului albanez independent – 1912

– Ziua Naţională a Republicii Islamice Mauritania; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 60 de ani

– 1632: S-a născut Jean Baptiste Lully, compozitor şi dirijor francez de origine italiană (m. 1687)

– 1680: A murit Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian (n. 1598) – 340 de ani

– 1757: S-a născut William Blake, pictor, gravor şi poet englez; reprezentant de seamă al preromantismului englez (m. 1827)

– 1820: S-a născut Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, Manifestul Partidului Comunist (programul mişcării comuniste) (m. 1895) – 200 de ani

– 1821, 28.XI/10.XII: S-a născut Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (m. 1877/1878)

– 1829: S-a născut Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1894)

– 1859: A murit Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (n. 1783)

– 1865: S-a născut atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (m. 1957) – 155 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul şi jurnalistul austriac Stefan Zweig (m. 1942)

– 1907: S-a născut Alberto Moravia (Alberto Pincherle), scriitor şi jurnalist, unul dintre cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului al XX-lea (m. 1990)

– 1908: S-a născut antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (m. 2009)

– 1931: S-a născut desenatorul, autorul şi ilustratorul francez, Tomi Ungerer (m. 2019)

– 1932: S-a născut saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (m. 2016)

– 1939: A murit James Naismith, profesor canadian de sport, creatorul (1891) jocului de baschet, în prezent unul dintre cele mai populare jocuri sportive din lume (n. 1861)

– 1941: S-a născut actrița italiană Laura Antonelli (m. 2015)

– 1944: S-a născut actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (m. 2013)

– 1945: A murit Dwight F. Davis, om politic republican american; în tinereţe, jucător de tenis de câmp, creatorul turneului ce-i poartă numele („Cupa Davis”, 1899) (n. 1879) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Agnieszka Holland, regizoare şi scenaristă de film de origine poloneză

– 1954: A murit Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1938; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1901)

– 1960: A murit Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (n. 1908) – 60 de ani

– 1999: A murit actriţa şi scenarista americană Bethel Leslie (n. 1929)

– 2010: A murit fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (n. 1921) – 10 ani

– 2010: A murit Leslie Nielsen, actor canadian de film (n. 1926) – 10 ani

– 2014: A murit actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito”, un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare” (n. 1929)

Calendarul zilei – 27 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2020, 14:49

EVENIMENTE INTERNE

– Mediu

* Institutul Francez și Ambasada Franței din România organizează o serie de webinarii pe tema mobilității urbane durabile, sub forma a patru discuții tematice, concepute ca o platformă de schimb de expertiză între România și Franța. Aceste webinarii au drept obiectiv promovarea schimburilor de idei și de bune practici pe tema mobilității urbane. Discuțiile vor avea loc în limbile română și franceză și se adresează aleșilor și funcționarilor locali, profesorilor și studenților, reprezentanților întreprinderilor și societății civile. Această serie de webinarii este organizată în parteneriat cu ministerele mediului din Franța și România, Universitatea din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Business France și asociația MKBT: Make Better. Toate webinariile sunt accesibile pe platforma Zoom. Din program:

• Cel de-al patrulea webinar va aborda tema tranziției de la autovehiculul personal spre transportul în comun și va avea loc astăzi, între orele 11:00 și 13:00

– Cultură

* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:

‣ Iași:

• ora 15:00 – Libertatea de exprimare și noile media electronice – webinar – masă rotundă în limba franceză, eveniment deschis de Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România și organizat în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Științele comunicării a Universității din București, Universitatea Nice Côte d’Azur și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Invitați: Camelia Cușnir (profesoară la Facultatea de Jurnalism și Științele comunicării a Universității din București), Nicolas Pelissier (profesor la Universitatea Nice Côte d’Azur), Paul Rasse (profesor la Universitatea Nice Côte d’Azur), Romain Dutreix (desenator de presă), Dan Perjovschi (artist contemporan)

– S-a întâmplat într-o zi de 27 noiembrie

* Cu 173 de ani în urmă (1847) membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris înfiinţau „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate. Asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”. Printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu

* Se împlinesc 125 de ani (1895), de când, printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume. Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină; Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru Ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Acum 111 ani (1909) s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români), care milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938) (27.XI/10.XII)

* Cu 107 ani în urmă (1913) se constituia prima societate naţională de navigaţie maritimă, „România”; preşedinte – Anghel Saligny (a început să funcţioneze la 1.III.1914) (27.XI/10.XII)

* Acum 68 de ani (1952), era dată în folosinţă actuala clădire a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia şi Jean Beral

* Acum 24 de ani (1996), se înfiinţa Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism românesc de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi

* În urmă cu 22 de ani (1998) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneţia

Aniversări – Comemorări

– 1764: S-a născut Naum Rîmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1839

– 1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, revoluţie la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea profesorului apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (m. 1866). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 24.I.1866

– 1867, 27.XI/10.XII: S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru titular al Academiei Române din 1910, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938) (m. 1944). NOTĂ: Site-ul https://antipa.ro/istoric-muzeu/grigore-antipa/ menţionează ca dată a naşterii 7 decembrie 1867

– 1881: S-a născut George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1969)

– 1884: S-a născut V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993) (m. 1963). NOTĂ: Surorile mai mari ale scriitorului au dat ca dată reală de naştere noaptea de 12 spre 13 octombrie 1884

– 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1944) – 135 de ani

– 1885: S-a născut chirurgul şi profesorul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1961) – 135 de ani

– 1895: A murit Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (n. 1819) – 125 de ani

– 1897: S-a născut compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (m. 1983)

– 1902: S-a născut criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (m. 1975)

– 1912: S-a născut actriţa, profesoara şi publicista Dina Cocea (m. 2008)

– 1913: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1924: S-a născut Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (m. 2014)

– 1926: S-a născut geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1928: S-a născut Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (m. 2000)

– 1929: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2006)

– 1929: A murit Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881)

– 1935: S-a născut Părintele Serafim Man; la vârsta de numai 17 ani, intră ca frate în Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş, lăcaş al cărui stareţ a devenit în 1973; a condus mănăstirea până în 1984 când, din motive de sănătate, s-a retras; la 6 decembrie 1973 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit; în 2012, Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de preţuire şi respect „Crucea Voievodală maramureşană” (m. 2013) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Nicolae Manolescu (născut Nicolae Apolzan), critic şi istoric literar, eseist, editorialist, jurnalist, politician, profesor universitar; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din iunie 2005; reales în mai 2018); director al revistei „România Literară” (din 1990); ambasador al României la UNESCO (2006-2015); fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice; senator PAC în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 2013

– 1940: A murit Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887) – 80 de ani

– 1940, 27/28: Legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1871) – 80 de ani

– 1940: S-a născut istoricul şi pedagogul Ioan Scurtu – 80 de ani

– 1947: S-a născut Irina Petraş, critic literar, eseistă, traducătoare şi editor; soţia criticului literar Petru Poantă

– 1951: S-a născut poetul Florea Miu

– 1954: S-a născut sculptorul, artistul decorator și profesorul Bogdan Severin Hojbotă; organizator al Saloanelor „Arta Metalului”

– 1970: A murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (n. 1905) – 50 de ani

– 1972: A murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1889, la Boboştiţa, Albania)

– 1973: A murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1897)

– 1986: A murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului de la Khartum, Sudan) (n. 1923)

– 1987: A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (n. 1931)

– 2000: A murit Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (n. 1924, la Bairamcea, azi în R. Moldova) – 20 de ani

– 2012: A murit jurnalistul, publicistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (n. 1938)

– 2017: A murit actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (n. 1946)

– 2018: A murit Călin Ghibu, director de imagine de film (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Anvers, Belgia: Procesul unui diplomat iranian suspectat de un atac planificat în Franța în 2018 împotriva oponenților regimului de la Teheran

– Alger: Verdict în procesul în apel a 25 de activiști Hirak, inclusiv Brahim Laâlami

– Alexandria, Egipt: Fotbal – Finala Ligii Campionilor CAF, Zamalek – Al-Ahly

Aniversări – Comemorări

– 1474: A murit compozitorul francez Guillaume Dufay (n. ~1400)

– 1701: S-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; creatorul termometrului centigrad (m. 1744)

– 1731: S-a născut Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (m. 1798)

– 1759: S-a născut Franz (František) Krommer, compozitor ceh (m. 1831)

– 1852: A murit Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (n. 1815)

– 1857: S-a născut Sir Charles Scott Sherrington, medic englez, unul dintre fondatorii fiziologiei moderne; Premiul Nobel pentru medicină pe 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (m. 1952)

– 1886: S-a născut (la Tokio) Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita), pictor francez de origine japoneză; a aplicat tehnica franceză la stilul japonez de pictură (m. 1968)

– 1895: A murit Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (n. 1824) – 125 de ani

– 1896: S-a născut Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seama al prozei artistice (m. 1961)

– 1908: A murit paleontologul francez Albert Gaudry; în lucrările sale a prezentat numeroase argumente de ordin paleontologic privind doctrina evoluţionistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1904 (n. 1827)

– 1916: A murit poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (n. 1855)

– 1921: S-a născut Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, aceste reforme (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplină libertate de exprimare), au provocat invazia (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (m. 1992)

– 1925: S-a născut scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (m. 2018) – 95 de ani

– 1925: A murit pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (n. 1885) – 95 de ani

– 1928: S-a născut politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (m. 2015)

– 1938: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice; a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale (m. 2017)

– 1940: S-a născut (la San Francisco) Bruce Lee, actor de film american, născut din părinţi chinezi; vedetă a filmelor cu arte marţiale, va impune acest gen pe plan mondial (m. 1973, în Hong Kong) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american de muzică hard rock (m. 1970)

– 1953: A murit Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (n. 1888)

– 1955: A murit Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez; una dintre cele mai importante figuri ale culturii portugheze din secolul al XX-lea (n. 1890) – 65 de ani

– 1955: A murit compozitorul elveţian Arthur Honegger (n. 1892) – 65 de ani

– 1959: S-a născut violonista rusă Viktoria Mullova

– 1975: A murit (ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză) Ross McWhirter, jurnalist britanic, pasionat de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondator, împreună cu fratele său geamăn, Norris McWhirter (m. 2004), al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (n. 1925) – 45 de ani. NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1988: A murit actorul american de film John Carradine (n. 1906)

– 2010: A murit Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (n. 1923) – 10 ani

– 2012: A murit jurnalistul francez Erik Izraelewicz, specialist în economie; director editorial al publicaţiei „Le Monde” din 2011 (n. 1954)

– 2012: A murit pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (n. 1921)

– 2014: A murit scriitoarea britanică P.D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (n. 1920)

– 2014: A murit actorul polonez Stanislaw Mikulski (n. 1929)

– 2019: A murit Sir Jonathan (Wolfe) Miller, scriitor de satiră, regizor de teatru şi operă, actor, prezentator de televiziune și medic britanic; cunoscut pentru emisiunea satirică „Beyond the Fringe” (n. 1934) – 1 an

Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2020, 14:49

EVENIMENTE INTERNE

– Academie

* Centrul European de Studii în Probleme Etnice, împreună cu Institutul de Sociologie al Academiei Române, cu sprijinul Bibliotecii Academiei Române, organizează Conferința „Europa Trianonului”, prilej cu care vor avea loc vernisarea expoziției fotografice dedicată împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și lansarea cărții „Sociologia și Geopolitica Trianonului” (coord. Ilie Bădescu, Cristi Pantelimon, Radu Baltasiu) – ora 11:00, la Sala Expoziție a Bibliotecii Academiei Române din București, cu sediul în Calea Victoriei nr. 125. Vor conferenția acad. Ilie Bădescu, prof.univ. Ion Scurtu, prof.univ.dr. Corneliu-Mihai Lungu și specialiști din cadrul celor două institute ale Academiei Române

– Cultură

* Programul Festivalului Internaţional Propatria – Tinere talente românești – ediţia a X-a

(20 noiembrie – 1 decembrie 2020):

• Recital de pian Axia Marinescu – Franța – ora 19:00, transmisie on-line pe pagina https://www.facebook.com/propatriafestival/- înregistrare realizată la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Printre partenerii media: Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi

* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:

• ora 19:00 – #FLUID (queer performance) – concert difuzat online, via Facebook. Queer act–ul #FLUID propune un concert performativ care creează un spațiu sigur în care certitudinile, regulile sociale și timpul linear se disipă. Discursul artistic al duo–ului mizează pe incluziune, explorând atent politicile corpului și potențialul acestuia de a deconstrui structurile represive ale societății patriarhale

– S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Cu 188 de ani în urmă (1832), la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit

* Acum 146 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* Cu 129 de ani în urmă (1891), Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Acum 111 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* Acum 103 ani (1917) România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk (26.XI/9.XII). Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie

* Cu 98 de ani în urmă (1922) egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Se împlinesc 80 de ani (1940), de când, în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* În urmă cu 63 de ani (1957), Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Se împlinesc 55 de ani (1965) de la lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 52 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* În urmă cu 32 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este găzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, iar între, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost ”A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, în urmă cu 12 ani (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în South Mumbai, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1897)

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911) – 145 de ani

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971)

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu (m. 1984)

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)

– 1909: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academie Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca, soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019)

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, publicist și profesor

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia – 65 de ani

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1967: S-a născut pianista şi profesoara Dana Ciocârlie, stabilită din 1990 în Franţa

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902) – 50 de ani

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Braşov (m. 2012)

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată pe spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917) – 10 ani

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924) – 5 ani

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo, Japonia: Sesiunea parlamentară a Dietei naționale (26 nov. – 5 dec.)

– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Phnom Penh, Cambodgia: Începutul procesului mai multor oponenți politici

-Pontoise, Franța: Procesul imamului pakistanez de la Villiers-le-Bel urmărit penal pentru „apologia terorismului”

-Ankara, Turcia: Urmează un verdict la procesul celor 475 de persoane care au încercat o lovitură de stat în anul 2016

– Paris: Salonul Virtuality al realității virtuale (26 – 27 nov.)

– Lisabona, Portugalia: Vot asupra bugetului pe anul 2021: adoptarea finală de către Parlament (26 – 27 nov.)

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Primul zbor direct Dubai-Tel Aviv al companiei Flydubai

– Alger: Procesul membrilor Adunării de acțiune pentru tineret (RAJ)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carenței de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798) – 165 de ani

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788)

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898)

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 193)

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 decembrie 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919)

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

Calendarul zilei – 25 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2020, 11:34

EVENIMENTE INTERNE

-Juridic

*Curtea Constituţională a amânat, pentru astăzi, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar

-Organizații

* Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.) organizează Forumul Învingătoarelor 2020 ce se desfăsoară online, în perioada 25-27 noiembrie, unde sunt prezentate comunităţile locale existente la Bucureşti, Sibiu, Braşov, Satu Mare şi Cluj-Napoca, gestionate de asociaţia A.L.E.G. şi parteneri locali cu experienţă. Se va discuta despre impactul pe care l-a avut până în prezent, despre eforturile de a replica acest model în Republica Moldova cu sprijinul UN Women Moldova, al Coaliţiei O Viaţă fără Violenţă şi al Ambasadei Suediei, dar şi despre noi activităţi de capacitare financiară prin care femeile se pregătesc să facă faţă crizei economice. Evenimentul va putea fi urmărit live pe pagina de Facebook Si Eu Reusesc, iar persoanele interesate vor afla ce oferă programul şi de ce ajută să te alături unei astfel de comunităţi dacă te-ai confruntat cu violenţa – ora 18:00. Cei care doresc să susţină comunităţile “Și Eu Reușesc” vor putea afla care sunt nevoile stringente din perspectiva învingătoarelor violenţei, experte prin experienţă

– Cultură

* București/ Cluj-Napoca/ Iași/ Timișoara: România se alătură celei de-a patra ediţii a Festivalului Internaţional al Culturilor Digitale Novembre numérique/Noiembrie Digital, lansat de Institutul Francez din Paris, care se desfășoară pe cinci continente, între 1 și 30 noiembrie. În cadrul Festivalului, Institutul Francez din România organizează o serie de ateliere, spectacole, mese rotunde și webinarii dedicate creației digitale sub toate formele: realitate virtuală, jocuri video, benzi desenate create pe calculator, realitate augmentată, tehnologii de ultimă generație etc. Evenimentul se va desfășura într-un format mixt (online și offline). Publicul va putea urmări toate activitățile organizate de echipele Institutului Francez din România la București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, fără a ține cont de restricțiile geografice care existau în anii precedenți. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural. Din program:

‣ București:

• ora 19:00 – Experiența #xpAR – Expoziție și ateliere de creație în realitate augmentată – Tur ghidat al expoziției (max. 17 persoane) și Atelier de creație în realitate augmentată (max. 15 persoane). Operele artiștilor xpAR demonstrează cum realitatea augmentată poate fi un instrument pentru a decodifica mesaje, pentru a traduce texte, pentru a descoperi o altă lume dincolo de o simplă imagine, pentru a face legături între artă și spiritualitate. Atelierele practice vor oferi participanților informații despre tehnologiile utilizate pentru a crea conținut augmentat și despre cum pot fi utilizate în diferite domenii. Toate evenimentele din cadrul Experienței #xpAR sunt gratuite și vor avea loc în Atriumul Institutului Francez (Bd. Dacia nr. 77), cu stricta respectare a măsurilor impuse de lege pentru prevenția răspândirii infecțiilor cu SARS–COV–2. Proiectul face parte din programul Atrium Artistic (25 – 29 nov.)

*Una dintre cele mai de succes producţii teatrale ARCUB, spectacolul-recital „Ȋnsemnările unui nebun”, în regia lui Felix Alexa, ce îi aduce pe aceeași scenă pe actorul Marius Manole și compozitorul şi interpretul Alexandru Bălănescu, a fost inclus în selecţia celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru și va fi disponibil pentru vizionare în perioada 25 noiembrie, de la ora 21:30 – 27 noiembrie, până la ora 21:30, pe www.fnt.ro. Ediţia aniversară din acest an a festivalului se numeşte FNT 30 / FNT Altfel şi prezintă online, în perioada 22-29 noiembrie 2020, o revizitare a istoriei FNT din ultimele decenii cu 43 de spectacole de teatru, dintre care o premieră şi două spectacole invitate, ce pot fi vizionate pe platforma www.fnt.ro, la TVR și on-air.

– S-a întâmplat într-o zi de 25 noiembrie

* Acum 156 de ani (1864) apărea Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichităţi a avut loc la 29 august 1865. În prezent, Muzeul Naţional de Antichităţi, în virtutea Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, fiinţează ca un sector distinct în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

* Cu 153 de ani în urmă (1867) intra în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română (25.XI/7.XII)

* În urmă cu 136 de ani (1884) a fost patentat laptele praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John Mayenberg (din St. Louis, Missouri). NOTĂ: Alte surse menţionează anul 1886

* Se împlinesc 100 de ani (1920) de la semnarea Decretului privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi

* Acum 19 ani (2001), cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

* Se împlinesc 5 ani (2015), de când, în perioada 25 – 27 noiembrie, s-a desfăşurat la Bucureşti, sub patronajul preşedintelui Senatului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele-în-exerciţiu al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cea de-a 46-a Adunare Generală a APCEMN. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN a fost organizată pentru prima dată o întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN

* Se împlinesc 5 ani (2005) de când dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil

* Acum 2 ani (2018) Catedrala Mântuirii Neamului, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al BOR, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1863: S-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934)

– 1885: A murit poetul, fabulistul, prozatorul și traducătorul Grigore Alexandrescu; considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile; are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810) – 135 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C, 1995 dă ca an al naşterii 1814

– 1892: S-a născut Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine) şi om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1977)

– 1896: S-a născut actorul George Vraca (m. 1964)

– 1926: S-a născut criticul de artă Horia Horşia (m. 2006)

– 1930: S-a născut inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2019) – 90 de ani

– 1931: S-a născut arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (m. 2015)

– 1931: S-a născut Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (m. 1990)

– 1937: S-a născut baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (m. 2019)

– 1937: A murit inginerul Gheorghe Emanoil Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, statisticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1882)

– 1939: S-a născut Vasile Menzel, actor, cântăreţ, instrumentist, compozitor, dirijor, dramaturg, regizor, poet, eseist, coregraf, dansator de step, grafician și profesor universitar

– 1942: S-a născut poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu)

– 1942: A murit Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1868)

– 1944: S-a născut Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (m. 2016)

– 1961: A murit Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1968: S-a născut pianistul și profesorul Csíky Boldizsár jr.

– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (n. 1886)

– 1973: A murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887)

– 1994: A murit regizorul şi scenaristul Gheorghe Vitanidis (n. 1929)

– 1996: A murit Valentin Silvestru, (nume real: Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (n. 1924)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2000: A murit basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (n. 1927) – 20 de ani

– 2009: A murit lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Ministrul britanic de finanțe, Rishi Sunak, va anunța un plan pe un an pentru cheltuielile guvernamentale, care se va concentra pe combaterea pandemiei COVID-19 și pe îndeplinirea planurilor guvernului de protejare a locurilor de muncă

-Hong Kong, China: Urmează să susțină un discurs șeful executivului, Carrie Lam, după vizita sa la Beijing

-Kalbajar, Azerbaidjan: Termen limită pentru ca Armenia să cedeze districtul azer Kalbajar

– Londra:Premierul britanic, Boris Johnson, răspunde la întrebările săptămânale din Parlament

-Nur-Sultan, Kazahstan: Reuniunea partidului Nur Otan înainte de alegerile legislative

– Berlin: Întâlnirea dintre cancelarul german, Angela Merkel, și președinții landurilor germane, cu privire la noul coronavirus

– Tokyo, Japonia: Sunt marcați 50 de ani de la sinuciderea (prin seppuku) a scriitorului japonez, Yukio Mishima

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Audiență generală a Papei Francisc

– Alger: Verdict în procesul în apel al lui Yacine Mebarki, activist berber condamnat la 10 ani de închisoare pentru „insultarea Islamului”

– Bogota, Columbia: Tribunalul pentru Pace convoacă trei miniștri și pe procurorul general, în legătură cu asasinarea unor foști lideri de gherilă FARC

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 54/134 din 17.XII.1999; militanţii pentru drepturile femeii marchează această zi încă din anul 1981, pentru a comemora asasinarea, la 25.XI.1916, a trei activiste din R. Dominicană, surorile Mirabal

– Ziua Naţională a Bosniei – Herţegovina; marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943

– Ziua Naţională a Republicii Suriname; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 45 de ani

– 1562: S-a născut dramaturgul şi poetul spaniol Lope De Vega, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 1635)

– 1763: A murit preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (n. 1697)

– 1814: S-a născut Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (m. 1878)

– 1835: S-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919) – 185 de ani

– 1844: S-a născut inginerul şi inventatorul Karl (sau Carl) Friedrich Benz, pionier al automobilismului (m. 1929)

– 1856: S-a născut Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (m. 1915). NOTĂ: Unele surse dau ca dată naşterii şi stilul vechi – 13 noiembrie 1856

– 1870: S-a născut Maurice Denis, pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (m. 1943) – 150 de ani

– 1872: S-a născut marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango, marchiz de), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1895: S-a născut Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (m. 1991) – 125 de ani

– 1910: S-a născut Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (m. 1997, la Paris) – 110 ani

– 1914: S-a născut Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1999)

– 1915: S-a născut Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (m. 2006) – 105 ani

– 1917: S-a născut Francis Lemarque, compozitor francez, renumit interpret de şansonete şi actor (m. 2002)

– 1920: S-a născut actriţa americană Noel Neill (m. 2016) – 100 de ani

– 1940: S-a născut Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (m. 2018) – 80 de ani

– 1940: S-a născut cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (m. 2015) – 80 de ani

– 1950: S-a născut scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (m. 2014) – 70 de ani

– 1950: A murit Johannes V. Jensen, prozator, poet şi eseist danez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1944 (n. 1873) – 70 de ani

– 1954: S-a născut PF Teodor al II-lea (numele la naştere: Nikolaos Choreftakis), Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (din 2004)

– 1957: A murit pictorul mexican Diego Rivera, figură importantă a culturii latino-americane a secolului al XX-lea (n. 1886)

– 1959: A murit actorul francez de film Gérard Philipe (n. 1922)

– 1968: A murit scriitorul american Upton Sinclair (n. 1878)

– 1970: A murit prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka), activist politic de extremă dreapta (n. 1925) – 50 de ani

– 1973: A murit actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (n. 1928, în Lituania). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1974: A murit Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (n. 1909)

– 2002: A murit Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (n. 1926)

– 2016: A murit Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (n. 1926)

– 2018: A murit Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (n. 1922)

Calendarul zilei – 24 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 24 noiembrie 2020, 9:00

EVENIMENTE INTERNE

-Cercetare

*Microsoft România organizează, în perioada 24-26 noiembrie, cea de-a patra ediție a celui mai mare eveniment tech al anului – Microsoft Tech Day, care se va desfășura online. Evenimentul se adresează, în special, profesioniștilor din sectorul IT și pasionaților de tehnologie și va fi axat pe explorarea celor mai recente soluții tehnologice privind dezvoltarea aplicațiilor, inteligența artificială și securitatea cibernetică, precum și pe integrarea optimă a acestora în modelele de business

– Mass-media, Publicitate

* Paris: Cea de-a 72-a Adunare Generală URTI (International Radio and Television Union) va avea loc online, la ora 14:30 (ora Franței), fiind urmată de anunțarea câștigătorilor celui de-al 39-lea Grand Prix International URTI du Documentaire d’Auteur. Din România participă documentarul „My Father, Imre” (Andreea Stiliuc), TVR – Televiziunea Română

– Cultură

* O reafirmare a forței inovatoare și emancipatoare a cinematografului, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF revine cu a 10-a ediție, programată în perioada 24-29 noiembrie. Organizat într-o formulă-hibrid, online și offline, evenimentul dedicat filmelor care depășesc barierele genului va fi accesibil spectatorilor de pe întreg teritoriul țării, pentru prima dată în istoria festivalului, pe platforma de streaming. O amplă selecție de experimente cinematografice temerare va aduce atmosfera sălilor de proiecție în casele iubitorilor de artă, iar o serie de expoziții audio-vizuale va provoca spectatorii din București să descopere noi forme de explorare a limbajului cinematografic în galeriile partenere: Rezidența BRD Scena9, Anca Poterașu Gallery și Pavilionul Goethe. Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București este organizată de Asociația Culturală Manekino în parteneriat cu PRINTOR COM și este co-finanțată de Ministerul Culturii și Centrul Național al Cinematografiei. Parteneri: Friedrich-Ebert-Stiftung, Institutul Francez, Institutul Goethe. Spații partenere: Rezidența BRD Scena9, Anca Poterașu Gallery, ETAJ Artist-run space, Institutul Goethe. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din programul manifestării:

• Sub umbrela tematică A Brave New World, două dintre programele tematice din Competiția Internațională vor reprezenta și subiectul unei expoziții audio-vizuale, prezentate la Rezidența BRD Scena9
• Una dintre cele mai populare secțiuni din programul festivalului, Berlinale Forum Expanded revine cu o serie de viziuni alternative asupra viitorului, sub forma unor experimentele formale radicale care răspund în maniere provocatoare la dilemele prezentului

* SUA: 16 scriitoare româno-americane și româno-canadiene sunt promovate în spațiul public american printr-o serie de evenimente virtuale originale și exclusive, create de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York. Proiectul „Voci feminine românești în America de Nord” / „Romanian Women Voices in North America” se desfășoară în perioada 6 octombrie – 24 noiembrie, în mediul online, punând în evidență vocile feminine ale literaturii româno-americane. Din program:

• „Voci feminine românești în America de Nord” / „Romanian Women Voices in North America” le va avea ca invitate pe Andreea Scridon și Amanda O’Connor

– S-a întâmplat într-o zi de 24 noiembrie

* Cu 329 de ani în urmă (1691), prin „Diploma leopoldină”, principatul Transilvaniei era subordonat direct împăratului Austro-Ungariei şi beneficia de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană) (24.XI/4.XII)

* Acum 181 de ani (1839), la Paris, avea loc prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta”, de Hector Berlioz, dedicată lui Paganini şi cântată sub bagheta compozitorului (orchestra şi corul reuneau 200 de interpreţi)

* Acum 177 de ani (1843) Mihail Kogălniceanu, numit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale (24.XI/6.XII)

* În urmă cu 161 de ani (1859) era publicată „Originea Speciilor”, controversată lucrare a naturalistului britanic Charles Robert Darwin. Baza materialului a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 (când corabia, încărcată până la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth) și 2 octombrie 1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a „Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei

* Se împlinesc 155 de ani (1865), de când, în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (24.XI/6.XII)

* Acum 143 de ani (1877) Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”

* Cu 141 de ani în urmă (1879) Italia recunoaştea independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. La 9 martie 1964, guvernele României şi Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasadă. În perioada postbelică, relaţiile româno-italiene au cunoscut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă. Au avut loc vizite la nivel de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor două parlamente. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost întrerupt. Oficialităţile italiene au urmărit cu interes şi simpatie evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România. După Revoluţia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ţara noastră, precum şi eforturile de integrare a României în organismele europene şi euro-atlantice

* Acum 16 ani (2004) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Costumelor Populare din România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 655 din 31/07/2014, privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2005, instituţia s-a mutat la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sectorul 1

* Cu 7 ani în urmă (2013) era semnat un acord încheiat la Geneva între reprezentanţii ţărilor din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri din Vietnam (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1796: S-a născut pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (m. 1849, executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar)

– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896)

– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu; participant la Revoluţia din 1848-1849 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia (m. 1854, în exil, la Izmir, Turcia)

– 1878: S-a născut pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (m. 1967)

– 1889: S-a născut Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu menționeează naşterea la 12.X.1889, iar site-ul http://archive.today/JTuYp menționează ca dată a naşterii 12/24.XI.1889

– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985)

– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.XI.1900 (stilul vechi)

– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978)

– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993)

– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma)

– 1920: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972) – 100 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca an al naşterii 1919

– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1854) – 100 de ani

– 1927: A murit Ion (Ionel) I. C. Brătianu, om politic liberal, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri (între anii 1908 şi 1927); de numele său se leagă Războiul de întregire naţională, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 ş. a.; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864)

– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (m. 2020)

– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012)

– 1953: S-a născut Ilie Stepan, cantautor (reprezentant al folkului şi rockului românesc), compozitor, instrumentist şi orchestrator, pionier al muzicii fusion; realizator de emisiuni de radio şi de televiziune; fondatorul grupului „Pro Musica”; compozitorul piesei „Timişoara”, imnul Revoluţiei Române din oraşul de pe malul Begăi

– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886)

– 1967: A murit actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (n. 1907)

– 1967: A murit istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (n. 1911)

– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909)

– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905)

– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936)

– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 25 noiembrie 1999

– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932)

– 2007: A murit actorul Radu Panamarenco (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisarul european pentru promovarea modului de viață european prezintă strategia farmaceutică a blocului. De asemenea, oficialul european va vorbi despre pregătirea și reziliența UE în situații de urgență de sănătate

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, comisar european pentru era digitală, susține o conferință de presă cu privire la planul de acțiune al UE privind proprietatea intelectuală

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, comisarul european pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, vorbește cu presa cu privire la o mai bună reglementare în UE

– Stockholm, Suedia: Intrarea în vigoare a unei limite privind adunările de numai opt persoane, în contextul pandemiei de Covid-19

– Hong Kong, China: Audieri în procesul de apel privind interdicția de a purta o mască în timpul protestelor (24 – 25 nov.)

– Petrozavodsk, Rusia: Audierea în procesul în apel al istoricului Yuri Dmitriev, condamnat pentru violență sexuală asupra copiilor

– Varșovia: Summit-ul virtual al strategiei și inovării CFO

– Edinburgh, Scoția, Regatul Unit al Marii Britanii: Audierea în apel a familiei libianului Abdelbaset Ali Mohamed al-Megrahie, singura persoană condamnată pentru atacul de la Lockerbie

– Londra: Compass prezintă rezultatele anuale 2020

– Istanbul, Turcia: Reluarea procesului în lipsă a 20 de persoane, pentru asasinarea jurnalistului saudit Khashoggi

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: A patra ediție a târgului industrial FinTech (24 – 26 nov.)

– Harare, Zimbabwe: Procesul fostului cancelar al Universității suspectat că i-a acordat un doctorat fals lui Grace Mugabe

– Budapesta: Cea de-a IX-a ediție a Festivalului de Film Evreiesc şi Israelian de la Budapesta va fi organizat, în acest an, în sistem online. În perioada 24 noiembrie – 6 decembrie, în cadrul festivalului vor fi proiectate 17 filme şi vor avea loc mai multe programe complementare

Aniversări – Comemorări