Calendarul zilei – 5 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2022, 05:00 / actualizat: 5 mai 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Se împlinesc 160 de ani (1862) de la constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Acum 131 de ani (1891) avea loc inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* Se împlinesc 110 ani (1912) de când era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Acum 103 ani (1919) a fost creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 84 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* Cu 78 de ani în urmă (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Acum 73 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* În urmă cu 67 de ani (1955) avea loc debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot acum 67 de ani intra în vigoare Convenţia Culturală Europeană emisă de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* În urmă cu 59 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchaeză data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887)

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008) – 90 de ani

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă – 70 de ani

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004)

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890) – 45 de ani

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920)

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Ucraina: conferința donatorilor pentru lansarea unui fond de solidaritate organizată de UE, Polonia și Suedia

– Viena: A 28-a reuniune ministerială OPEC și non-OPEC prin videoconferință

– Belfast, Regatul Unit: Alegeri locale în Irlanda de Nord

– Paris: Axa – rezultate financiare din primul trimestru (înainte de tranzacționare)

– Paris: Crédit Agricole – rezultate din primul trimestru (înainte de tranzacționare)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Nouă audiere în procesul conturilor Secretariatului de Stat al Vaticanului

– Paris: Société Générale – rezultate din primul trimestru (înainte de Bursă)

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei și raportul de politică monetară

– Frankfurt: Lufthansa – rezultate din primul trimestru

– München: BMW – rezultate din primul trimestru

– Paris: Air France-KLM – rezultate financiare din primul trimestru (înainte de tranzacționare)

– Düsseldorf, Germania: Henkel – rezultate trimestriale

– Rio de Janeiro: Petrobras – rezultate din primul trimestru

-San Diego, Statele Unite: Actorul Tom Cruise se va afla pe covorul roșu pentru premiera filmului „Top Gun Maverick”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012 (- 10 ani)

– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009, cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, își propune să mențină promovarea, vizibilitatea și sustenabilitatea la nivel mondial a igienei mâinilor în îngrijirea sănătății

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987 (- 35 de ani); patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2021 a fost marcată la 15 aprilie

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769)

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752) – 185 de ani

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru literatură pe 1905 (m. 1916)

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997)

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998)

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006) – 105 ani

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999)

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012) – 95 de ani

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998) – 80 de ani

– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020) – 60 de ani

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012)

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910)

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927) – 15 ani

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910)

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932)

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901)

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918)

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din R. Moldova (n. 1940)

Calendarul zilei – 4 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2022, 05:30 / actualizat: 5 mai 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 4 mai

* Acum 376 de ani (1646) apărea, la Iaşi, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)

* Cu 103 ani în urmă (1919), în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare patriotică studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Șișeşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

* Cu 91 de ani în urmă (1931) era constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). Noua formaţiune politică a avut primul congres la 7-8 noiembrie 1933, fiind enunţate principiile fundamentale ale organizaţiei: solidaritatea cu naţiunea română, apărarea drepturilor civile şi politice prevăzute de Constituţie şi asigurarea deplinei egalităţi civice pentru cetăţenii de origine evreiască. Pe 29 ianuarie 1936, Partidul Evreiesc şi Uniunea Evreilor din România au semnat un acord de creare a Consiliului Central al Evreilor din România. Noua formaţiune l-a avut ca preşedinte pe Wilhelm Filderman. În acelaşi an (1936) s-a creat şi Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România

* Acum 73 de ani (1949) era semnat acordul americano-sovietic (Acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele

* Cu 63 de ani în urmă (1959) a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, fiind găzduită de Hotelurile Beverly Hilton din Los Angeles şi New York, în aceeaşi zi. Câştigători au fost Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului

* Cu 57 de ani în urmă (1965) apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian (1924 – 2012). Tot în acest an (1965) a luat fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Acum 43 de ani (1979) Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990

* Se împlinesc 20 ani (2002) de când NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. „Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți „Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA

* Acum 19 ani (2003) avea loc dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – „Remember Holocaust!”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale – 25 de ani. NOTĂ: „Ziua mondială a inimii” este sărbătorită la 29 septembrie

– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923) – 185 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837

– 1840, 4/16: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930). NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 7.V.1840

– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929)

– 1875: S-a născut Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 1945)

– 1888: S-a născut baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (m. 1955)

– 1891, 4/16: A murit omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (n. 1821)

– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853)

– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995)

– 1922: S-a născut prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (m. 1999) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică; a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (m. 2018)

– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconsky, istoric, critic literar şi traducător; frate cu eseistul şi poetul A.[natol] E.[milian] Baconsky (m. 2019)

– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991)

– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2004)

– 1943: S-a născut Daniela Caraman-Fotea, muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, editor şi producător muzical; între anii 1965 și 1980 a fost redactor, redactor principal și șef de secție la Radioteleviziunea Română;  angajată prin repartiție guvernamentală la Radiodifuziune (la data de 1 septembrie 1965) în cadrul Direcției Muzicale, Redacția de Operă-operetă și numită șef de secție la Redacția de muzică ușoară, în 1971; în perioada 1980-1989 a fost redactor-șef și director artistic al Casei de discuri Electrecord (m. 2020)

– 1950: S-a născut Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal, antrenor și politician; fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României

– 1955: S-a născut Mircea Tiberian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz

– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989)

– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris (n. 1881)

– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Darie Dup; Doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești

– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român

– 1974: A murit Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (n. 1893)

– 1976: S-a născut compozitorul şi interpretul Laurenţiu Duţă, component al trupei 3 Sud-Est, care s-a reunit oficial pe 28 februarie 2014

– 1977: S-a născut fizicianul Flaviu Valeriu Romulus Turcu; primul cercetător din România care obţine „Oscarul inventicii“ (cum sunt numite Premiile R&D din SUA care răsplătesc tehnologiile create să îmbunătăţească viaţa oamenilor), pentru un dispozitiv care, în combinaţie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluării prin reducerea gazelor cu efect de seră; director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca – 45 de ani

– 1977: A murit Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (n. 1907) – 45 de ani

– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896)

– 2018: A murit traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (n. 1929)

– 2021: A murit Radu Ciobotea, jurnalist, critic literar, romancier, eseist, profesor şi diplomat (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Orașul Vatican (Sfântul Scaun): Papa Francisc susține audiență generală în Piața Sf. Petru – ora 7:00

– Copenhaga, Danemarca: Prim-ministrul indian, Narendra Modi vizitează Danemarca și se întâlnește cu prim-miniștri ai Danemarcei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și Islandei.

– Copenhaga, Danemarca: Discurs al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, prin videoconferință către danezi, cu ocazia aniversării eliberării țării după al Doilea Război Mondial – ora locală 19:15

– Wolfsburg, Germania: Volkswagen – rezultatele financiare din primul trimestru

– Copenhaga: Maersk – rezultate din primul trimestru

– San Francisco: Uber – rezultate din primul trimestru

– Buenos Aires: Începe procesul fostului polițist Mario Sandoval, extrădat de Franța, pentru presupusa sa implicare în dispariția unui student în 1976

– New York: Urmează să fie dată sentința pentru muzicianul R. Kelly, găsit vinovat de răpire, detenție forțată și sex cu minori

– Londra: Se încheie licitația pentru tricoul purtat de Maradona la Cupa Mondială din 1986

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. NOTĂ: În România „Ziua pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731)

– 1770: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Gérard, care, prin lirismul său, anunţa romantismul (m. 1837)

– 1825: S-a născut Sir Thomas Henry Huxley, biolog britanic; adept convins al lui Darwin, a fost primul zoolog care a afirmat consecinţa aplicării darwinismului asupra antropogenezei (descendenţa omului din maimuţă) (m. 1895)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864) – 195 de ani. NOTĂ: Enciclopedia Britannica menționează ca dată a nașterii 3.V.1827

– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941)

– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951) – 115 ani

– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993)

– 1928: S-a născut Maynard Ferguson, renumit trompetist de jazz originar din Canada, stabilit în SUA (m. 2006)

– 1928: S-a născut Mohamed Hosni Mubarak, general şi om politic egiptean; al patrulea preşedinte al Republicii Arabe Egipt; ca vicepreşedinte al Egiptului şi-a asumat preşedinţia ţării după asasinarea lui Anwar Sadat, la 14 octombrie 1981; la 11 februarie 2011, la 18 zile de la declanşarea revoluţiei egiptene (în ianuarie 2011), Mubarak a fost înlăturat de la conducere, puterea fiind preluată de armată; a fost judecat pentru fapte de corupţie şi abuz de putere şi închis din 2014 până în 2017 (m. 2020)

– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993)

– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski, muzician cu o carieră impresionantă întinsă pe aproape șapte decenii, care a fost apropiat de viața muzicală din România; a vizitat pentru prima dată țara noastră în 1953, la vârsta de 22 de ani, cu prilejul unui concurs, a revenit în anul 1961 pentru a concerta în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a II-a și de atunci a devenit un promotor înfocat al creației muzicale românești (m. 2018)

– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului XX) (m. 2014)

– 1937: S-a născut harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles – 85 de ani

– 1938: A murit japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (n. 1860)

– 1939: S-a născut Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (m. 2018)

– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz Campbell – 80 de ani

– 1956: S-a născut interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (m. 2016)

– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990)

– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886) – 50 de ani

– 1980: A murit Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedintele R.S.F. Iugoslavia în perioada 1945-1980 (n. 1892, în Croaţia)

– 2009: A murit actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (n. 1933)

– 2012: A murit muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului de hip-hop Beastie Boys, celebru pentru hituri precum „Fight for Your Right (To Party)” (n. 1964) – 10 ani

– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René de Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917)

– 2021: A murit fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen, cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (n. 1962) – 1 an

Calendarul zilei – 3 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2022, 05:00 / actualizat: 3 mai 2022, 14:42

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 462 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* Acum 174 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 171 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Haşdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 131 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 101 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 98 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 92 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 47 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 25 de ani sunt marcați (1997) și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 16 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2022). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale

– Sfinţii Filip şi Iacob, apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 1 aprilie). NOTĂ: În America de Nord se sărbătoreşte începând cu o zi mai târziu

– 1873, 3/15: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988) – 115 ani

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904) – 35 de ani

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927) – 30 de ani

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916) – 15 ani

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Eurogrup, prin videoconferință

– Copenhaga: Prim-ministrul indian, Narendra Modi vizitează Danemarca și se întâlnește cu omologul său danez, Mette Frederiksen, pentru discuții care se vor concentra asupra parteneriatului strategic verde în care Danemarca și India a intrat în 2020 și despre tranziția la energie verde.

– Panama: Șeful pentru politică externă al UE, Josep Borrell, se întâlnește cu miniștrii de externe din America Centrală și Caraibe pentru a discuta despre criza din Ucraina și migrație.

-Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (3 – 4 mai)

– Jakarta: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN+3, prin videoconferință

– Hong Kong: Reluarea cursurilor față în față în licee

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al FED (3 – 4 mai)

– Paris: BNP – rezultate financiare din primul trimestru (înainte de tranzacționare)

– New York: Pfizer – rezultate din primul trimestru

– Roma: Ceremonia de decernare a Premiilor David di Donatello, pentru cinematografia italiană

– SUA: Lansarea seriei audio „Autopsia Batman” pe platforma Spotify

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (Comemorarea eroilor în Israel) (4.V.)

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1975) – 130 de ani

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984) – 120 de ani

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012) – 105 ani

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni) – 35 de ani

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927) – 25 de ani

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928) – 20 de ani

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949)

Calendarul zilei – 2 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 2 mai 2022, 05:25 / actualizat: 2 mai 2022, 14:27

S-a întâmplat într-o zi de 2 mai

* În urmă cu 387 de ani (1635), la Paris, se deschidea „Jardin Royal des plantes médicinales”, grădina regală de plante medicinale. Grădina a fost plantată sub instrucțiunile medicilor regelui Ludovic al XIII-lea, Jean Hérouard și Guy de La Brosse. Cinci ani mai târziu, ea a fost pusă la dispoziția publicului

* Acum 163 de ani (1859) Austria recunoştea de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi relua legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi Bucureşti) (2/14)

* Cu 158 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformelor preconizate de el şi de Guvern (reforma agrară, reforma electorală ş.a); este aşa-numita „lovitură de stat de la 2 mai” (2/14)

* Acum 126 de ani (1896) se deschidea, la Bucureşti, „Expoziţia artiştilor independenţi”, al cărei manifest era semnat de Ştefan Luchian, alături de un grup de prieteni (Constantin Artachino, Al. Bogdan-Piteşti şi Nicolae Vermont). Ștefan Luchian a fost principalul inițiator al „Expoziției artiștilor independenți”, care s-a deschis chiar în fața Salonului Oficial. În 1896, Luchian, împreună cu Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Pitești și mulți alții s-au constituit într-un comitet de organizare care a pregătit deschiderea unei expoziții simultan cu cea de inaugurare a Salonului Oficial, într-o clădire învecinată (2/14)

* Prima cale ferată subterană electrificată din Europa a fost inaugurată oficial, la Budapesta, pe 2 mai 1896 (126 de ani), în prezenţa lui Francisc Iosif I împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei. La doar un metru sub bulevardul Andrássy din Budapesta, se afla Linia Millennium, care împreună cu bulevardul, devenit unul dintre cele mai elegante din capitală, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, din 2002. Este prima linie de metrou din Europa continentală şi al doilea din lume după London Underground. Trenurile circulau pe două şine în tunelul subteran cu lăţimea de şase metri. Din cauza dimensiunilor tunelului subteran, vagoanele erau relativ mici, astfel încât linia era cunoscută şi sub numele de „micul metrou”. Fiecare vagon avea 28 de scaune iar în picioare spaţiul era disponibil pentru 14 persoane. Spre deosebire de tramvaiele obişnuite, cabina şoferului era complet separată de habitaclu

* La această dată, acum 89 de ani (1933), un ziar local din oraşul scoţian Loch Ness, „Iverness Courier”, a publicat pentru prima oară o fotografie a legendarului „monstru acvatic” din lacul Loch Ness (una dintre cele mai renumite creaturi misterioase din lume), însoţită de o ştire explicativă privind un cuplu din orăşel care ar fi văzut la suprafaţa lacului un animal uriaş. Surse istorice pomeneau încă în urmă cu 1500 de ani despre un monstru care ar trăi în apele acestui lac

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când avea loc, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, premiera poemului coregrafic „Călin” (File de poveste) de Alfred Mendelsohn, pe un libret semnat de Tilde Urseanu, inspirat de poemul eminescian omonim

* Acum 33 de ani (1989) Ungaria şi-a deschis frontiera cu Austria şi a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom, eveniment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier, fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului sovietic şi a provocat un exod a zeci de mii de persoane din est, în special din fosta RDG. Ungaria a deschis o primă breşă în Cortina de Fier, demontând la 2 mai 1989 o alarmă electrică şi un sistem de gard dublu la frontiera cu Austria. Un alt pas a fost făcut pe 27 iunie: miniştrii de externe din Ungaria şi Austria, Gyula Horn şi Alois Mock, au tăiat simbolic sârma ghimpată de la Sopron. Un an mai târziu, pe 10 septembrie, Ungaria le-a permis est-germanilor să treacă liber în Austria, denunţând unilateral un acord din 1969 cu RDG

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977. La data de 21 februarie 2007 România a ratificat Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Atanasie al III-lea (Patelerie), patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Aducerea la Constantinopol a moaştelor Sf. Atanasie cel Mare (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Atanasiu, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– Începe (la asfinţitul soarelui) Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 1 aprilie)

– „Ziua Naţională a Tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004; cu prilejul acestei zile sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. NOTĂ: În cea de a doua duminică a lunii mai se marchează „Ziua adolescenţilor” în România (pe baza Legii 197/17.XI.1997); în 2022, la 8 mai

– 1881: S-a născut Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (m. 1949)

– 1888: S-a născut Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1944)

– 1893: A murit George Bariţiu (numele la naştere: Gheorghe Bariţ), istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, întemeietorul presei româneşti din Transilvania (n. 1812)

– 1896: S-a născut (la Atena) Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (m. 1982)

– 1904: S-a născut chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (m. 2003)

– 1907: S-a născut pictorul Gheorghe (Bob) Bulgaru (m. 1938) – 115 ani

– 1928: A murit George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (n. 1875)

– 1929: S-a născut Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (m. 1977, la Copenhaga)

– 1930: S-a născut Ana-Dorica „Dorli” Blaga, om de cultură, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga, care a contribuit la editarea operei complete a tatălui său (m. 2021)

– 1939: A murit Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1844)

– 1940: S-a născut Ion Lotreanu (numele la naştere: Lăbescu), poet, prozator şi eseist (m. 1985)

– 1940: S-a născut handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (m. 2016)

– 1942: S-a născut profesorul Tudor Cătineanu, primul președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune de după reînființarea instituției prin Legea nr. 41/1994 (m. 2022) – 80 de ani

– 1944: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Viorel Munteanu

– 1946: S-a născut Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor-şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (m. 2020)

– 1949: S-a născut Teodor Caciora, compozitor, dirijor, interpret și profesor

– 1954: S-a născut pictorul Virgiliu Parghel

– 1979: A murit Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (n. 1912)

– 1991: A murit prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (n. 1898)

– 2003: A murit poetul şi publicistul George Ţărnea (n. 1945)

– 2010: A murit Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician și fotograf; stabilit în Germania în 1978 (n. 1916, la Brașov)

– 2019: A murit actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

-Strasburg, Franța: Sesiune plenară a Parlamentului European (2 – 5 mai)

– Berlin/Copenhaga/Paris:Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi va efectua o vizită oficială

în Germania, Danemarca și Franța. (2 – 4 mai)

-Berlin: Cancelarul german, Olaf Scholz găzduiește a șasea consultare guvernamentală germano-indiană – ora locală 11:00

– Punta Del Este, Uruguay: Ceremonia de decernare a Premiului Mondial pentru Libertatea Presei oferit de UNESCO/Guillermo Cano. Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia. Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).

– Atena: Vizita cuplului regal belgian (2 – 4 mai)

– Los Angeles: Discurs despre economia globală al președintelui FMI, Kristalina Georgieva

– Paris: Conferință de presă de prezentare a Festivalului de la Annecy, eveniment care se va desfășura în perioada 13 – 18 iunie

– Abbottabad, Pakistan: Zi care marchează 11 ani de când șeful Al Qaeda, Osama bin Laden, a fost ucis într-un raid al forțelor speciale americane

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Podiatrului”, marcată la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor, pentru recunoaşterea aportului îngrijirii medicale asigurate de podiatri pentru persoanele cu probleme de sănătate la nivelul piciorului

– „Ziua Mondială a Tonului” desemnată de ONU prin Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală la 7 decembrie 2016; ziua este marcată pentru a evidenţia importanţa stocurilor de peşte, având în vedere că multe ţări depind foarte mult de resursele de ton pentru siguranţa alimentară şi nutriţie, dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, mijloacele de trai sau recreere

– 1519: A murit Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (n. 1452)

– 1660: S-a născut compozitorul italian Alessandro Scarlatti (m. 1725)

– 1754: S-a născut compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (m. 1806)

– 1772: S-a născut poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg); unul dintre cei mai mari scriitori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena (m. 1801) – 250 de ani

– 1802: S-a născut Heinrich Gustav Magnus, chimist şi fizician german, cunoscut mai ales pentru explicarea efectului omonim (fenomen din dinamica fluidelor) (m. 1870) – 220 de ani

– 1843: S-a născut Karl Ziehrer, compozitor austriac (m. 1922)

– 1857: A murit Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (n. 1810) – 165 de ani

– 1859: S-a născut scriitorul englez Jerome K. Jerome (m. 1927)

– 1864: A murit Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1791)

– 1886: S-a născut Gottfried Benn, doctor, poet şi eseist german (m. 1956)

– 1903: S-a născut Benjamin Spock (numit şi Dr. Spock), renumit medic pediatru american şi scriitor (m. 1998)

– 1921: S-a născut Satyajit Ray, regizor indian; recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari autori de filme ai secolului al XX-lea (m. 1992)

– 1922: S-a născut cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (m. 2004) – 100 de ani

– 1922: S-a născut jurnalistul american A.[braham] M.[ichael] Rosenthal; a fost vreme de 17 ani conducătorul cotidianului „New York Times” (m. 2006) – 100 de ani

– 1922: A murit Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (n. 1862, la Cernăuţi) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (m. 2015)

– 1930: S-a născut Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (m. 2013)

– 1934: A murit chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (n. 1874)

– 1935: S-a născut actorul american Lance Legault (m. 2012)

– 1936: S-a născut (în India) Engelbert Humperdinck (nume real Arnold George Dorsey), cântăreț de pop tradițional, compozitor de muzică de film și actor britanic; supranumit „Regele Romanțelor”

– 1942: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (m. 2020) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa Lesley Sue Gore, cunoscută mai ales datorită hitului „It’s My Party”, lansat în 1963 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Philippe Herreweghe, dirijor belgian și director de cor; cunoscut în principal ca dirijor al muzicii lui Johann Sebastian Bach; considerat ca un părinte fondator al practicii autentice baroc, al interpretării muzicii cu instrumente originale și unul dintre cei mai prolifici artiști ai casei de discuri Harmonia Mundi – 75 de ani

– 1951: A murit, în Austria, scriitorul francez Alphonse de Châteaubriant (n. 1877)

– 1972: A murit J. Edgar Hoover, directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din 10 mai 1924 până la moartea sa, adică timp de 48 de ani; este până în prezent cel mai longeviv director al agenţiei americane, servind sub opt preşedinţi, de la Calvin Coolidge la Richard Nixon; după el, a fost instaurat un mandat de zece ani pentru funcția de director al FBI (n. 1895) – 50 de ani

– 1975: S-a născut David Beckham, fotbalist profesionist englez, în prezent retras din activitate

– 1979: A murit Giulio Natta, chimist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de Karl Ziegler (n. 1903)

– 1997: A murit Sir John Carew Eccles, neurofiziolog şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (n. 1903) – 25 de ani

– 1999: A murit actorul britanic de film Oliver Reed (n. 1938)

– 2005: A murit Bob Hunter, jurnalist, autor şi om politic canadian, unul dintre fondatorii organizaţiei ecologiste Greenpeace (n. 1941)

– 2010: A murit actiţa britanică de film Lynn Redgrave (n. 1943)

– 2011: A murit actorul rus Aleksandr Lazarev (n. 1938)

– 2011: Osama Ben Laden, liderul Al-Qaeda, cea mai mare organizaţie teroristă din lume recunoscută la nivel mondial, a fost ucis de forţele speciale americane în Pakistan; timp de zece ani a fost cel mai căutat terorist, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite (n. 1957)

– 2014: A murit actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (n. 1918)

– 2015: A murit Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (n. 1925)

– 2015: A murit Ruth Rendell (pseudonim: Barbara Vine), scriitoare britanică de romane poliţiste, considerată continuatoare a scriitoarei Agatha Christie (n. 1930)

– 2015: A murit scriitorul şi scenaristul american Michael Blake (n. 1945)

– 2021: A murit actriţa americană Olympia Dukakis (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 1 Mai

Publicat de Codrin RAITA, 1 mai 2022, 05:00 / actualizat: 2 mai 2022, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 1 mai

* Acum 663 de ani (1359) era recunoscută Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol. O anumită ierarhie bisericească a existat încă dinaintea întemeierii statelor medievale româneşti, dar o ierarhie recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, autoritatea supremă în cadrul Ortodoxiei, a apărut abia în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364). Dincolo de planul religios, evenimentul marchează independenţa faţă de statele catolice vecine
* Se împlinesc 315 ani (1707) de la unirea Angliei cu Scoţia. La această dată mai mulţi parlamentari englezi influenţi i-au convins pe omologii lor scoţieni să voteze actul de unire a celor două Parlamente. Tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)
* Cu 236 de ani în urmă (1786), la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (4 acte), de W. A. Mozart. Libretul este scris de Lorenzo da Ponte, după piesa cu acelaşi titlu a lui Pierre Caron de Beaumarchais
* În urmă cu 191 de ani (1831) erau înfiinţate, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne); primul director – Iordache Rasti (1831-1837)
* Se împlinesc 160 de ani (1862), de când, la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijiniţi de preoţimea românească a Bucovinei, au înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, în 1865, care a devenit, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990
* În urmă cu 157 de ani (1865) intra în vigoare Codul Penal promulgat (la 2/14.XII.1864) de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851), avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone. A fost înlocuit la 18.III.1936 de Codul Penal din 1936 (1/13.V)
* Cu 149 de ani în urmă (1873), între 1 mai şi 31 octombrie (după unele surse, 1 sau 2 noiembrie), România a participat la Expoziţia universală de la Viena (Austro-Ungaria). Din juriul internaţional de premiere au făcut parte agronomul şi economistul P. S. Aurelian şi dr. Carol Davila. 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome
* Acum 137 de ani (1885), în şedinţa Sfântului Sinod al BOR a fost adusă la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Constantinopolului, iar câteva zile mai târziu (la 6 mai) a avut loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului” sinodal de autocefalie a BOR. Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat, la 20 aprilie 1885, scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan (1/13.V)
* Acum 104 ani (1918) avea loc reglementarea activităţii contrainformaţiilor militare. Deşi activitatea de contrainformaţii a reprezentat o preocupare constantă a conducerii Armatei încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aceasta a fost reglementată oficial după Primul Război Mondial, prin Ordinul de zi nr. 36 din 1 mai 1918 al Marelui Cartier General
* În urmă cu 101 ani (1921) apărea, la Cluj, revista „Gândirea”, revistă de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele, sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga ş.a. Ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic
* Se împlinesc 95 de ani (1927) de la inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat
* Acum 91 de ani (1931) era inaugurată, la New York, Empire State Building, cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme. Empire State Building este un zgârie-nori și se află la intersecția dintre Fifth Avenuee și West Street 34. Clădirea a fost catalogată drept cea mai înaltă clădire din lume pentru mai bine de 40 de ani, între anii 1931 și 1972. A fost terminată în 1931 și a rezistat pe primul loc în top până ce a fost construit World Trade Center. În urma atacurilor teroriste cu bombe și distrugerea World Trade Center în 2001, Empire State Building a devenit din nou cea mai înaltă clădire din New York City. Empire State Building a fost numită de către Societatea Americană a Inginerilor civili ca una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne și este în prezent al doilea cel mai înalt zgârie-nori din New York (după One World Trade Center) și este pe locul 15 în topul internațional
* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la intrarea în vigoare a Convenţiei cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A fost înlocuită de Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată la 25.VI.1957, ratificată de România prin Decretul 213/1957
* Acum 63 de ani (1959) se deschidea primul sezon de vizitare al Colțului zoologic Băneasa, care a devenit, în 1962, Grădina Zoologică București. Aceasta a luat ființă în 1955 sub forma unor „colțuri zoologice”, mici efective de animale răspândite în parcurile Cișmigiu, Carol I, Herăstrău și în Pădurea Băneasa. Între anii 1955-1959 efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Colțul zoologic Băneasa
* Acum 43 de ani (1979) Groenlanda a devenit provincie autonomă a Regatului Danemarcei
* Cu 31 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), ulterior Uniunea Europeană (UE)
* Cu 23 de ani în urmă (1999) postul Radio Renașterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a fost înființat la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului și a emis de la 1 mai 1999, pe frecvenţa 91 MHz, 24 de ore din 24, în municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi. De la 1 mai 2004 este recepţionat pe internet la adresa www.radiorenasterea.ro, iar de la 1 mai 2005 emite şi la Bistriţa pe frecvenţa 102 MHz. Din anul 2019 programele postului nostru de radio pot fi ascultate și în zona Huedinului și în împrejurimi, până în județul Sălaj, pe frecvența 99.1 MHz
* Tot acum 23 de ani (1999) a intrat în vigoare „Carta OCEMN”, documentul fundamental al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, semnat în iunie 1998, la Yalta. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre. Astfel, la 25 iunie 1992, la Istanbul, unsprezece şefi de stat şi guverne (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina) au semnat „Declarația Summit-ului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declarația Bosforului”
* Acum 19 ani (2003) intra în vigoare noul Cod Poştal Numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Astfel, codificarea devine detaliată până la nivel de stradă
* La această dată, în urmă cu 18 ani (2004), zece noi state, opt din fostul bloc comunist (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), precum şi două state mediteraneene (Cipru şi Malta), au devenit oficial membre ale Uniunii Europene (UE), numărul statelor membre ale UE ridicându-se astfel la 25. Această extindere a UE spre Est marca sfârşitul simbolic al divizării continentului în urma celui de-Al Doilea Război Mondial
* Acum 11 ani (2011) avea loc proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la Mănăstirea Lainici, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (prăznuirea sa se face pe 3 mai)
* Tot 11 ani se împlinesc de când Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând acum titlul de „Fericit”. Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de fostul Papă Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă, în anul 1978. Pe 27 aprilie 2014, a avut loc, în Piaţa Sf. Petru din Vatican, ceremonia de sanctificare a Papei Ioan Paul al II-lea (precum şi cea a Papei Ioan al XXIII-lea)
* Acum 3 ani (2019) în Japonia a început perioada „Reiwa” (Rei are sensuri legate de ordine, comandă şi dorinţă şi Wa se traduce prin pace şi armonie), în ziua în care prințul Naruhito, fiul și moștenitorul împăratului Akihito, a accedat la tron ca al 126-lea împărat al Japoniei. Împăratul Akihito a abdicat oficial la 30 aprilie 2019, marcând sfârșitul perioadei „Heisei” (a 247-a, care a durat 30 de ani)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iosif Muncitorul (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”. NOTĂ: „Ziua Mamei” este sărbătorită tot în prima duminică a lunii și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania. În mai multe ţări ale lumii „Ziua internaţională a mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii

– 1859: S-a născut Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, întemeietor al şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1900 (m. 1933)

– 1866: S-a născut prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (m. 1931)

– 1885: S-a născut Nicolae I. Ottescu, prozator şi dramaturg; frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (m. 1950)

– 1886: S-a născut Zenobie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1958, la Aiud)

– 1892: S-a născut Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1948) – 130 de ani. NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele

– 1895: S-a născut prozatorul Ury Benador (numele la naştere: Simon Moise Schmidt-Grinberg) (m. 1971)

– 1896: S-a născut Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1964)

– 1904: S-a născut Paul Sterian, poet, prozator, eseist, economist şi sociolog; soţul pictoriţei Margareta Sterian (m. 1984)

– 1921: S-a născut Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (m. 1991)

– 1923: S-a născut Ion Popescu Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (m. 1989). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 30.IV.1923

– 1927: S-a născut poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (m. 2015) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2016)

– 1929: S-a născut dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (m. 2016)

– 1930: S-a născut lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (m. 2009)

– 1932: S-a născut compozitorul, profesorul şi pianistul Cristea Zalu (m. 2008) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Miron Scorobete, poet, prozator și publicist; redactor şi director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983)

– 1934: A murit Paul Zarifopol, eseist şi critic literar şi publicist (n. 1874)

– 1945: S-a născut Mircea Salomir, fost arbitru de fotbal şi observator federal (m. 2010)

– 1946: S-a născut Nancy Brandes, dirijor, orchestrator, compozitor de muzică uşoară şi actor israelian de origine română; în 1963 a fondat una dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock) „Roşu şi Negru”; emigrat în Israel din 1970

– 1949: S-a născut muzicologul Rodica Sava, realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române; activitatea de jurnalist s-a concretizat în mii de emisiuni de analiză muzicologică, de critică muzicală la Radio, numeroase emisiuni la Televiziunea Naţională, articole în presa scrisă. În anul 1993 a lansat la Radio România o emisiune – concert cu public, unică în peisajul muzical naţional, desfăşurată sub genericul „Muzicieni de azi…muzicieni de mâine” (m. 2010)

– 1949: A murit pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1955: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Costin

– 1955: S-a născut meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (m. 2016)

– 1962: S-a născut actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern – 60 de ani

– 1977: S-a născut Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, diplomat și profesor de teologie – 45 de ani

– 1997: A murit soprana Steliana Calos (n. 1944) – 25 de ani

– 2006: A murit Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (n. 1923)

– 2008: A murit artista plastică Eva Cerbu (pe numele său adevărat Eva Siegler) (n. 1924)

– 2021: A murit Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Decernarea Premiilor de platină, recompense pentru media audiovizuală ibero-americană

– New York: Urmează să intre în vigoare restricțiile de pescuit pentru combaterea dispariției balenelor

– Cetatea Vaticanului: Sunt marcați 11 ani de la ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea

– Germania: Ciclism – cursa Eschborn – Frankfurt

– Jerez De La Frontera, Spania: Campionatul Mondial MotoGP, Marele Premiu al Spaniei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muncii”, decretată în anul 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago (pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul; trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti au purtat adevărate lupte cu poliţiştii – 150 de ani). Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, sărbătoarea muncii a fost „adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în 1998, în ultimul deceniu al secolului XX, a fost adoptată apoi în întreaga lume. Iniţiativa îi aparţine indianului Madan Kataria, fondatorul mişcării „Laughter Yoga” (Hasyayoga), adică terapia prin râs

– Ziua naţională a Republicii Insulelor Marshall. Aniversarea proclamării Constituţiei (1979)

– 1672: S-a născut Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (m. 1719) – 350 de ani

– 1824: S-a născut chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (m. 1904)

– 1825: S-a născut Johann Jakob Balmer, matematician elvețian (m. 1898)

– 1829: S-a născut José de Alencar, jurnalist, avocat, om politic, romancier şi dramaturg brazilian (m. 1877)

– 1852: S-a născut Santiago Ramón Y Cajal, biolog şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; fondatorul neuroştiinţelor moderne; Premiul Nobel pentru medicină pe 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi (m. 1934) – 170 de ani

– 1873: A murit David Livingstone, explorator şi misionar scoţian; a întreprins trei expediţii în Africa Centrală şi de Sud; a efectuat prima traversare (1854-1856) a continentului african – din Angola în Mozambic; a descoperit, printre altele, cascada Victoria; a avut o contribuţie decisivă la abolirea sclaviei în Africa de Est (n. 1813)

– 1881: S-a născut Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (m. 1955)

– 1899: S-a născut Jon Leifs, compozitor, pianist şi dirijor islandez (m. 1968)

– 1903: A murit Luigi Arditti, compozitor, dirijor şi violonist italian (n. 1822)

– 1904: A murit Wilhelm His, anatomist şi antropolog german de origine elveţiană; lucrări privind embrionul uman şi morfologia sistemului nervos (n. 1831)

– 1904: A murit compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (n. 1841)

– 1905: S-a născut (la Berlin) Henry Koster (numele la naştere: Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător de film american de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (m. 1988)

– 1910: A murit Louis Welden Hawkins, pictor francez de naționalitate engleză (n. 1849, la Stuttgart, în Germania)

– 1916: S-a născut (în Quebec, Canada) actorul american de film Glenn Ford (m. 2006)

– 1917: S-a născut actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (m. 2017) – 105 ani

– 1923: S-a născut romancierul american Joseph Heller (m. 1999)

– 1924: S-a născut regizorul ceh de film Karel Kachyňa (m. 2004)

– 1925: S-a născut Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (m. 2013)

– 1925: S-a născut preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (m. 2016)

– 1927: S-a născut dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (m. 2005) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Sonny James, solist şi compozitor american de country (m. 2016)

– 1929: S-a născut Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul polonez Stanislaw Mikulski (m. 2014)

– 1939: S-a născut cântăreața, chitarista, pianista și compozitoarea americană Judy (Judith Marjorie) Collins, una dintre interpretele reprezentative ale pop-ului anilor ’60

– 1942: S-a născut sculptorița franceză Clara Halter (m. 2017) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Rita (Faye) Coolidge, interpretă americană, câştigătoare a mai multor Premii Grammy

– 1946: S-a născut regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” şi „Misiune: Imposibilă 2”

– 1947: S-a născut (în Mexic) Jacob David Bekenstein, fizician și profesor american-israelian; contribuții teoretice la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație (m. 2015) – 75 de ani

– 1957: S-a născut Michael Capuzzo, jurnalist și scriitor american – 65 de ani

– 1978: A murit Aram Haciaturian, compozitor, dirijor şi profesor armean (n. 1903)

– 1982: A murit violistul american de origine scoţiană William Primrose (n. 1903) – 40 de ani

– 1989: A murit Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (n. 1918)

– 1994: A murit pilotul brazilian Ayrton Senna, în timpul unei curse de Formula 1 (a Marelui Premiu de la San Marino – circuitul de la Imola) (n. 1960)

– 2000: A murit Steve Reeves, actor şi culturist profesionist american (n. 1926)

– 2010: A murit actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul „As the World Turns” (n. 1918)

– 2017: A murit muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (n. 1947) – 5 ani

Calendarul zilei – 30 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 30 aprilie 2022, 05:10 / actualizat: 2 mai 2022, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 30 aprilie

* Acum 233 de ani (1789) pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, a avut loc ceremonia de învestire a primului preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1789-1797). George Washington (n. 11/22.II.1732 – m. 14.XII.1799), general şi om politic american, a fost comandantul suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) şi preşedinte al Convenţiei constituţionale de la 1787
* Se împlinesc 165 de ani (1857) de când era introdus, la Bucureşti, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat în acest fel
* În urmă cu 162 de ani (1860) începea guvernarea Cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova (până la 17/29.I.1861) (30.IV/12.V)
* Acum 141 de ani (1881) Conferinţa de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (încheiată la 2/14.V.1881) hotăra unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania sub numele acestuia din urmă. Conferinţa l-a însărcinat pe George Bariţiu să redacteze un memoriu care să analizeze din toate punctele de vedere situaţia românilor din monarhia habsburgică (30.IV/12.V)
* Cu 126 de ani în urmă (1896) apărea Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”) şi se înfiinţa „Casa şcoalelor”, instituţie ce administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare (desfiinţată în timpul regimului comunist) (30.IV/12.V)
* Se împlinesc 120 de ani (1902) de când a avut loc, la Opera Comică din Paris, premiera operei „Pelléas et Mélisande” (dramă lirică în 5 acte şi 19 tablouri), de Claude Debussy, după un libret de Maurice Maeterlinck
* Cu 74 de ani în urmă (1948) avea loc a IX-a Conferinţă panamericană de la Bogotá (Columbia), la care s-a hotărât crearea Organizaţiei Statelor Americane – OSA, cu sediul la Washington, prin transformarea Uniunii Panamericane (Uniunea Republicilor Americane, creată în 1889), organizaţie guvernamentală, cu 35 de state membre şi 24 de țări cu statut de observatori permanenţi, având ca obiective securitatea continentală şi soluţionarea paşnică a conflictelor dintre statele membre
* Acum 31 de ani (1991) ieșea din fabrică ultimul autoturism marca Trabant, produs în Republica Democrată Germană, în perioada 1957 – 1991. Fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau” s-a închis pe data de 30 aprilie 1991, în Zwickau fiind produse în total 3.051.385 de automobile Trabant. La data de 1 ianuarie 2001 mai erau în Germania înscrise în circulație 33.726 de astfel de automobile. În perioada de fabricație autoturismele erau exportate în fostele țări socialiste, cele mai multe trabanturi fiind exportate în Cehoslovacia, Polonia și Ungaria. În prezent el a devenit un obiect de colecție pentru amatorii de automobile istorice
* Se împlinesc 30 de ani (1992), de când, prin decizia Tribunalului Municipal Bucureşti, aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale (la a treia Convenţie a formaţiunii, desfăşurate în perioada 27 – 29.III.1992), era înregistrată ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care în iulie 1993 a devenit Partidul Democraţiei Sociale din România/PDSR
* Acum 16 ani (2006) a avut loc, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră şi a întronizării Arhiepiscopului Major Lucian Mureşan
* Se împlinesc 15 ani (2007) de când începea aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic. Taxa se aplică produselor IT, televizoarelor, în general electronicelor, fiind ataşată preţului. Taxa verde, care este de fapt un timbru verde, are drept scop asigurarea de fonduri necesare colectării, recuperării şi reciclării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi a materialelor componente, precum şi gestionării componentelor toxice şi periculoase pentru om şi mediu. Totodată, de la această dată, comercianţii de astfel de produse au început să colecteze de la cumpărători aparatele vechi, în vederea reciclării lor
* Acum 9 ani (2013) regina Beatrix a Olandei (n. 1938) a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinţ de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Cooperării Civili-Militari”; la această dată a fost înfiinţată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation) din Armata României, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente; CIMIC este un concept NATO, folosit, de regulă, pe timpul operaţiilor de sprijin al păcii, şi reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate – 25 de ani

– „Ziua Infanteriei Române” (la 30.IV/11.V.1830 a fost semnat actul de naştere al infanteriei române prin „formarea în Valahia a 6 batalioane de infanterie şi a 6 escadroane de călărimea străjii pământeşti”)

– 1858: S-a născut medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (m. 1933)

– 1906: S-a născut Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (m. 1979)

– 1908: A murit fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1858)

– 1926: S-a născut actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (m. 2017)

– 1933: A murit Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu); membru de onoare străin al Academiei Române (prima femeie admisă în Academia Română, în 1925) (n. 1876)

– 1936: S-a născut Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (m. 2015)

– 1944: S-a născut inginerul Andrei P. Silard; studii privind dispozitivele electronice, fizica conductoarelor, circuitele electronice şi optoelectronice; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1947: S-a născut Nicolae Opriţescu, regizor de film documentar şi artistic; în 1988 s-a stabilit în Franţa, deoarece în urma interzicerii filmului „Sezonul pescăruşilor” (1984) nu a mai reuşit să lucreze în cinematografie – 75 de ani

– 1948: A murit Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (n. 1897)

– 1955: S-a născut Radu Călin Cristea, scriitor, eseist, jurnalist şi membru al CNA; după 1990 a fost colaborator şi comentator la numeroase posturi de radio şi TV, printre care și Radio România Actualităţi și Radio România Cultural; între anii 2008-2009, a fost director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (m. 2020)

– 1966: A murit Nicolae Gh. Lupu, medic internist, anatomopatolog și profesor; contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc; creator al şcolii româneşti de hematologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1884)

– 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940, ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927-1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (n. 1883, la Cubolta, azi R. Moldova)

– 2003: A murit Alexandru Pintescu (nume la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, critic literar, traducător şi avocat (n. 1947)

– 2008: A murit criticul şi istoricul literar Fănuş Băileşteanu (n. 1947)

– 2017: A murit artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (n. 1970)

– 2021: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne de chirurgie cardiovasculară din România; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (n. 1927) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Noua Zeelandă: Restricțiile la frontieră vor fi ridicate pentru pasagerii din țările fără viză

– Atena: Termenul anunțat de Grecia pentru a-și rambursa datoria față de FMI

– Monte Carlo: Campionatul Mondial de Formula E, ePrix Monte Carlo

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Jazz-ului”, proclamată în noiembrie 2011, în timpul Conferinţei Generale UNESCO şi stabilită la solicitarea artistului american de jazz Herbie Hancock, ambasador al bunăvoinţei pe lângă această organizaţie. Ziua este destinată conştientizării comunităţii internaţionale asupra virtuţilor jazz-ului ca un mijloc de educaţie, precum şi ca o forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni

– Suedia: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30.IV.1946)

– În Vietnam se marchează „Ziua Victoriei”; la 30.IV.1975 a luat sfârşit războiul izbucnit în urmă cu 30 de ani, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile; va urma reunificarea ţării – Vietnamul de Sud cu R.D. Vietnam, iar la 2.VII.1976 va fi proclamată Republica Socialistă Vietnam

– 1770: S-a născut David Thompson, explorator şi geograf canadian de origine britanică (m. 1857)

– 1777: S-a născut Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (m. 1855) – 245 de ani

– 1792: A murit John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (n. 1718) – 230 de ani

– 1796: S-a născut Adolphe Crémieux, avocat și om politic francez (m. 1880)

– 1864: S-a născut poetul estonian Juhan Liiv, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai ţării (m. 1913)

– 1870: S-a născut compozitorul austriac de origine maghiară Franz Léhar (m. 1948)

– 1883: S-a născut Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (m. 1923)

– 1883: A murit pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (n. 1832)

– 1899, 30.IV./1.V: A murit Ludwig Büchner, filosof german, adept al materialismului radical (n. 1824)

– 1901: S-a născut, în Belarus, economistul american de origine evreiască, Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1971, pentru interpretarea sa empirică a creşterii economice care a îmbunătăţit înţelegerea structurilor socio-economice şi a dezvoltării economice (m. 1985)

– 1902: S-a născut Theodore W. Schultz, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979, împreună cu Sir Arthur Lewis (m. 1998) – 120 de ani

– 1926: S-a născut actriţa și comediana americană Cloris Leachman (m. 2021)

– 1932: S-a născut oboistul elveţian Michel Piguet (m. 2004) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Gary Collins, actor şi prezentator american de televiziune (m. 2012)

– 1941: A murit regizorul american de film, operatorul, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (n. 1870, în Scoţia)

– 1945: A murit Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1889)

– 1947: S-a născut muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (m. 2017) – 75 de ani

– 1949: S-a născut António Guterres (António Manuel de Oliveira Guterres), om politic şi inginer portughez; a preluat, de la 1 ianuarie 2017, funcţia de secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru un mandat de cinci ani; Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (2005-2015); preşedinte al Internaţionalei Socialiste (1999 – 2005); preşedinte al Consiliului European (ian. – iul. 2000); prim-ministru al Republicii Portugheze (1995–2002); secretar general al Partidului Socialist Portughez (1992 – 2002)

– 1949: A murit Lajos Ágner, scriitor, istoric literar şi orientalist maghiar (n. 1878)

– 1954: S-a născut Jane Campion, regizoare, scenaristă, actriţă şi producătoare neo-zeelandeză de film

– 1970: A murit actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (n. 1934)

– 1983: A murit George Balanchine (pe numele adevărat: Gheorghi Balancivadze), balerin şi coregraf american de origine georgiană; s-a numărat printre fondatorii Şcolii americane de balet (1934); animator al New York City Ballet (n. 1904)

– 1983: A murit muzicianul american Muddy Waters (n. 1915)

– 1989: A murit Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (n. 1929)

– 2006: A murit Jean-François Revel, filosof, scriitor şi jurnalist francez (n. 1924)

– 2011: A murit Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (n. 1911)

– 2011: A murit dr. Ronald D. Asmus, director executiv al Biroului de la Bruxelles al „German Marshall Fund” (GMF), fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa (n. 1957)

– 2015: A murit cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (n. 1918)

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică R&B şi soul Ben E. King (numele real: Benjamin Earl Nelson) (n. 1938)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru chimie pe 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (n. 1939)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză Rose Laurens (nume real: Rose Podwojny) (n. 1953)

– 2019: A murit Peter Mayhew, actor englez-american; a jucat rolul extraterestrului Chewbacca în serialul „Star Wars” (n. 1944)

– 2020: A murit Rishi Kapoor, unul dintre cei mai populari actori indieni, producător și regizor; fiul lui Raj Kapoor (n. 1952)

Calendarul zilei – 29 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 29 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 2 mai 2022, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 29 aprilie

* Cu 154 de ani în urmă (1868) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea Filarmonică Română (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955), prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906). Primul concert a avut loc la 15/27.XII.1868 (29.IV/11.V)
* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Adunarea Deputaţilor adopta o moţiune prin care era declarată starea de război a României cu Imperiul Otoman. O zi mai târziu (30.IV/12.V), aceeaşi moţiune era adoptată şi de Senat (29.IV/11.V)
* În urmă cu 187 de ani (1835), în timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, a fost descoperit un obiect conic, așa-numita „Pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care au ieșit la lumină în timp: conul de aur din Avanton (1844), vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch (1935), lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin)
* Acum 77 de ani (1945), la Caserte (Italia), a fost semnată capitularea trupelor germane din această ţară (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)
* Cu 72 de ani în urmă (1950) România şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Misiunea diplomatică română la Ulan Bator a fost închisă temporar în 1995, iar cea mongolă la Bucureşti în 1997
* Acum 64 de ani (1958), la Geneva, avea loc încheierea Convenţiei asupra platoului continental. România a aderat la această Convenţie la 31.VIII.1961
* Tot acum 64 de ani era creată Comisia Economică ONU pentru Africa (UNECA), de către Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite (ONU), fiind una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU. Începând cu anul 1963, UNECA este reprezentată pe continentul african cu câte un birou în fiecare din cele 5 subregiuni: Africa de Nord, Africa de Vest, Africa Centrală, Africa de Est şi Africa de Sud. Mandatul UNECA este de a promova dezvoltarea economică și socială a celor 54 de state membre, de a încuraja integrarea intra-regională și de a promova cooperarea internaţională în scopul dezvoltării Africii
* Cu 27 de ani în urmă (1995) România a devenit primul stat care a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de către Consiliul Europei, la Strasbourg, la 1.II.1995 (a intrat în vigoare la 1.II.1998). Convenţia-cadru reprezintă primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale
* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la intrarea în vigoare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995
* În urmă cu 11 ani (2011) avea loc căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge (nepotul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit), cu Kate Middleton, la catedrala Westminster din Londra. Nunta secolului sau chiar a mileniului – așa cum a fost considerată de britanici – a fost urmărită la televizor de 2 de miliarde de oameni din întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Ecaterina din Siena, fecioară învăţătoare a Bisericii, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Naţională a Veteranilor de Război”; prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007 această zi este marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României; s-a hotărât această dată deoarece titlul de „veteran de război” a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprile 1902 ( – 120 ani), printr-un decret al regelui Carol I

– 1830, 29.IV/11.V: S-a născut Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1891)

– 1878: A murit Dimitrie Petrino, poet elegiac, jurnalist şi traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo şi Lenau); reţinut de istoria literaturii mai ales ca inamic şi detractor al lui Mihai Eminescu; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1838)

– 1885, 29.IV/11.V: A murit Visarion Roman, publicist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1833)

– 1918: A murit Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de ai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (n. 1858)

– 1925: S-a născut inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007)

– 1927: S-a născut Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (m. 2007) – 95 de ani

– 1936: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (m. 1997)

– 1939: A murit (s-a sinucis) pictorul Petre Iorgulescu-Yor (n. 1890)

– 1940: S-a născut inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2019)

– 1941: S-a născut regizorul de film Mircea Veroiu (m. 1997)

– 1947: A murit Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române (n. 1875) – 75 de ani

– 1951: S-a născut teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (m. 2016)

– 1955: A murit Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1884)

– 1956: S-a născut actorul Florin Călinescu, fost director al Teatrului Mic din Bucureşti, realizator de emisiuni tv., om de afaceri

– 1960: A murit dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (n. 1881)

– 1975: A murit Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu), poet, gazetar, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (n. 1905)

– 1976: A murit Emanuil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (n. 1882)

– 1982: A murit regizorul de film Doru Năstase (n. 1933) – 40 de ani

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (n. 1912)

– 2004: A murit violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (n. 1955)

– 2005: A murit inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1941)

– 2007: A murit Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”; a condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (n. 1926) – 15 ani

– 2010: A murit (la Paris) Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă evreu născut în România; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (n. 1929)

– 2014: A murit Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (n. 1921)

– 2015: A murit Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei”, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (n. 1919)

– 2015: A murit arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (n. 1922, în Basarabia)

– 2020: A murit Romulus Cristea, jurnalist, scriitor și revoluționar; și-a petrecut cea mai mare parte din carieră ca redactor la ziarul România liberă; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru cărțile publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (n. 1967)

EVENIMENTE EXTERNE

-Londra:Cea de-a 11-a aniversare a căsătoriei Prințului William și Catherine Middleton

– Londra: Adunarea generală a Astrazeneca

– Leverkusen, Germania: Bayer – Adunarea Generală a Acţionarilor

– Viena: Andritz (echipamente industriale) prezintă rezultatele din primul trimestru

– Ludwigshafen, Germania: BASF – rezultate din primul trimestru

– Paris: Sunt publicate date privind PIB-ul din primul trimestru (prima estimare)

– Frankfurt: BCE publică date despre evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Brandenburg an der Havel, Germania: Ultima zi a procesului unui fost gardian al unui lagăr de concentrare nazist, acum în vârstă de 101 ani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dansului”; marchează naşterea coregrafului şi dansatorului francez Jean Georges Noverre (1727-1810), creator al baletului modern; se celebrează din anul 1982 (- 40 de ani), la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– „Ziua Internaţională a Dorinţei” („World Wish Day”); în 29 aprilie 1980, unui copil de 7 ani bolnav de leucemie îi era împlinită simbolic dorinţa de a deveni poliţist. Povestea lui Chris Greicius a inspirat o adevărată mişcare la nivel global, care este celebrată an de an. Organizaţia internaţională „Make-A-Wish”, implicată în acţiuni caritabile în sprijinul copiilor greu încercaţi din diverse colţuri ale lumii, şi-a lansat filiala din România la 29 aprilie 2015

– „Ziua Internaţională de Comemorare a tuturor Victimelor Războiului Chimic” a fost instituită de Conferinţa Statelor Părţi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) la cea de-a zecea sesiune (din 11 noiembrie 2005) şi marchează ziua când, în 1997 (- 25 de ani), a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice

– „Ziua Europeană a Solidarităţii între Generaţii”, sărbătorită din 2009, îşi propune să contribuie la promovarea înţelegerii între tineri şi persoanele în vârstă prin asigurarea unei oportunităţi pentru cele două grupuri de a se reuni în vederea schimbului de experienţe şi competenţe

– 1630: A murit Agrippa d’Aubigné, poet şi cronicar francez (n. 1552)

– 1727: S-a născut coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (m. 1810) – 295 de ani. NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1842: S-a născut Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (m. 1899) – 180 de ani

– 1854: S-a născut Henri Poincaré, matematician, astronom şi filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (m. 1912)

– 1863: S-a născut poetul grec Konstantinos Petrou Kavafis, una dintre figurile literare cele mai importante din secolul al XX-lea şi unul dintre ce mai mari exponenţi ai renaşterii limbii greceşti moderne (m. 1933)

– 1863: S-a născut publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (m. 1951)

– 1875: S-a născut Rafael Sabatini, scriitor britanic de origine italiană (m. 1950)

– 1879: S-a născut Sir Thomas Beecham, dirijor englez (m. 1961)

– 1885: S-a născut Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (m. 1948)

– 1893: S-a născut Harold C. Urey, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1934 (m. 1981)

– 1895: S-a născut Sir Malcolm Sargent, dirijor și compozitor englez (m. 1967)

– 1899: S-a născut Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (m. 1974)

– 1907: S-a născut Tino (Constantino) Rossi, cântăreț și actor francez de film; tenor al cabaretului francez și unul dintre marii idoli romantici ai timpului său (m. 1983) – 115 ani

– 1907: S-a născut Fred Zinnemann, regizor şi producător american de film, de origine austriacă (m. 1997) – 115 ani

– 1917: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (m. 2012) – 105 ani

– 1919: S-a născut Gérard Oury (pe numele său real Max-Gérard Houry Tannenbaum), regizor şi actor francez de film (m. 2006)

– 1922: S-a născut muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (m. 2016) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (m. 2010)

– 1926: S-a născut Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (m. 2011)

– 1930: S-a născut Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (m. 2017)

– 1933: S-a născut Willie Nelson, cântăreţ şi chitarist american de muzică country, actor de film şi producător

– 1933: S-a născut poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (m. 2015)

– 1935: S-a născut Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (m. 2018)

– 1936: S-a născut dirijorul şi muzicianul indian Zubin Mehta; director muzical pe viaţă al Filarmonicii din Israel (din 1981), dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Viena, Orchestrei Filarmonice din München, Los Angeles Philharmonic, Staatskapelle Berlin şi al Orchestrei de Stat din Bavaria

– 1938: S-a născut Bernie Madoff, fost director la bursa NASDAQ din New York, autor al celei mai mari escrocherii financiare din istorie, în valoare de mai multe zeci de miliarde de dolari (m. 2021, în penitenciarul din Carolina de Nord, unde ispăşea o pedeapsă de 150 de ani de închisoare)

– 1951: A murit filosoful austriac-britanic Ludwig Wittgenstein (nume complet: Ludwig Josef Johann Wittgenstein), unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului (n. 1889)

– 1954: S-a născut Jerry (Jerome) Seinfeld, actor de comedie, scenograf şi producător american de film

– 1957: S-a născut Daniel Day-Lewis, actor britanic de teatru şi film; singurul actor premiat cu 3 Oscaruri pentru rol principal – 65 de ani

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Michelle Pfeiffer

– 1970: S-a născut Uma Thurman, actriţă americană de film și fotomodel

– 1970: S-a născut André Agassi, fost jucător american de tenis, câştigător a 8 titluri de Grand Slam şi a medaliei olimpice de aur; a câştigat 17 turnee ATP Masters Series

– 1980: A murit Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspansului (n. 1899)

– 2006: A murit economistul american John Kenneth Galbraith; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură; teoretician al fenomenului managementului (n. 1908, în Canada)

– 2008: A murit chimistul elveţian Albert Hofmann, cel care a descoperit accidental drogul halucinogen LSD (n. 1906)

– 2011: A murit pianistul rus Vladimir Krainev (n. 1944)

– 2012: A murit inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (n. 1945) – 10 ani

– 2014: A murit Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător și scenarist britanic (n. 1942)

– 2015: A murit François Michelin, directorul grupului cu același nume din ultimii 47 de ani; a fost cel care a transformat Michelin în gigantul mondial al industriei anvelopelor de astăzi şi care a revoluţionat procesul de producţie (n. 1926)

– 2020: A murit actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă consecventă în cinematografia occidentală (n. 1967)

Calendarul zilei – 28 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 28 aprilie 2022, 05:05 / actualizat: 2 mai 2022, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 28 aprilie

* Se împlinesc 520 ani (1502) de la încheierea traducerii în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo-germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare şi cuprinde intervalul 1457-1502
* Cu 163 de ani în urmă (1859) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 117 pentru înfiinţarea Biroului de statistică al Ţării Româneşti şi numea ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian (28.IV/10.V)
* Se împlinesc 135 de ani (1887) de când apărea Legea pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. Institutul a intrat ulterior în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”. În prezent, poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” (28.IV/10.V)
* Cu 114 ani în urmă (1908) a avut loc, la Bucureşti, adunarea de constituire a Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). Alături de scriitori bucureşteni au participat şi reprezentanţi din provincie ai breslei. Preşedinte al Societăţii a fost ales poetul şi publicistul Cincinat Pavelescu. A funcţionat sub această denumire până în martie 1949. Uniunea Scriitorilor din România a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici (28.IV/11.V)
* Se împlinesc 70 de ani (1952) de la intrarea în vigoare a Tratatului de la San Francisco, semnat la 8 septembrie 1951, între Japonia şi o parte a Puterilor Aliate, care a pus capăt oficial celui de-Al Doilea Război Mondial şi a alocat despăgubiri civililor şi foştilor prizonieri de război din ţările aliate, care suferiseră din cauza crimelor de război comise de japonezi. Japonia şi-a recâştigat independenţa, pierdută la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost ocupată militar de Puterile Aliate conduse de Statele Unite
* Se împlinesc 65 de ani (1957) de la constituirea, la Aix-les-Bains (Franţa), a Federaţiei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite (FMOI), cu sediul la Paris. Legat de acest eveniment, începând din 1985, se sărbătoreşte, în ultima duminică a lunii aprilie, „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (24 aprilie 2022)
* Cu 26 de ani în urmă (1996) avea loc Masacrul din Port Arthur (Tasmania, Australia), în care 35 de persoane au fost ucise și alte 23 rănite. Criminalul, Martin Bryant, a fost condamnat pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată. În urma incidentului au fost aduse schimbări fundamentale unor legi pentru controlul armelor de foc în Australia, cazul fiind considerat printre cele mai sângeroase masacre din istoria continentului (28 – 29)
* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când avea loc semnarea Protocolului de înfrăţire a oraşelor Suceava şi Chişinău
* Acum 21 de ani (2001) milionarul american Dennis Tito (n. 1940) devenea primul om care a plecat în spațiu ca turist, însoţind doi cosmonauţi ruşi, în misiunea Soyuz TM-32, şi rămânând împreună cu aceştia pe orbită, timp de 7 zile, 22 de ore şi 4 minute

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mucenici: Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 28/29.IV: Noaptea Revelării Coranului sau Noaptea Puterii (Kadir Gecesi); este noaptea de 26/27 din luna Ramazan

– 1764: S-a născut Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (m. 1808, la Vârşeţ, în Serbia de azi)

– 1861: S-a născut Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1946)

– 1874: S-a născut Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1936)

– 1882, 28/29: S-a născut matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1964) – 140 de ani

– 1887: S-a născut basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (m. 1967) – 135 de ani

– 1893: A murit omul politic Emilian Pache-Protopopescu; membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (n. 1845)

– 1923: S-a născut general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1928: S-a născut Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (m. 2010)

– 1931: S-a născut Radu Iftimovici cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (m. 2020)

– 1939: S-a născut compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (m. 1997)

– 1940: S-a născut pianista şi profesoara Elena Cosma (m. 2001)

– 1943: S-a născut pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (m. 2021)

– 1947: S-a născut actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (m. 2014) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă

– 1948: A fost arestat (sub acuzaţia falsă de complot) juristul Lucreţiu Pătrăşcanu (n. 1900), reprezentant al comunismului naţional, unul dintre liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944 și ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; executat la 16/17.IV.1954, în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an; împreună cu el au mai fost arestaţi soţia sa, Elena Pătrăşcanu, pictoriţa Lena Constante, soţul acesteia, folcloristul Harry Brauner, şi scriitorul Bellu Zilber

– 1953: S-a născut Sorin Burtea, jurnalist și realizator de emisiuni în cadrul TVR (m. 2020)

– 1965: A murit pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (n. 1913)

– 1972: A murit regizorul de film documentar Gabriel Barta (n. 1923) – 50 de ani

– 1987: A murit sculptoriţa Iulia Oniţă (n. 1923) – 35 de ani

– 1995: A murit actorul Nicolae Dinică (n. 1934)

– 1996: A murit poetul timişorean Alexandru Jebeleanu (n. 1923)

– 2006: A murit Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (n. 1934)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (n. 1931)

– 2009: A murit interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (n. 1947)

– 2010: A murit Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1916)

– 2011: A murit Margareta Giurgea, fizician cu cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1915)

– 2013: A murit „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989; fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (n. 1951)

– 2018, 28/29: A murit Ilie Gheorghe, actor de teatru și film, regizor; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Naţional din Craiova (n. 1940)

– 2021: A murit artista plastică Doina Artemiza Boceanu (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Essen, Germania: RWE – reuniunea generală a grupului energetic și dezbatere asupra rezoluției de ieșire din divizia cărbunelui

– Londra: Natwest – Adunarea Generală

– Washington: Conferință de presă a FMI privind perspectivele pentru Africa

– Washington: Sunt publicate date privind PIB-ul din primul trimestru (prima estimare)

– Cupertino, SUA: Apple – rezultate din al doilea trimestru

– Bulawayo, Zimbabwe: Audiere în procesul jurnalistului Jeffrey Moyo, acuzat de falsificarea acreditării

– Sofia: Campionatele Europene de Judo (28 apr. – 1 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la Locul de Muncă”; această zi îşi are originile în Canada, unde mişcarea sindicală a determinat guvernul să proclame, în 1989, ziua de de 28 aprilie „zi de doliu naţional”; din anul 1996 devine „zi internaţională” în cadrul Naţiunilor Unite, iar în 2005 această zi a fost oficial adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sindicaliştii din întreaga lume reamintesc importanţa aplicării proiectelor de strategie în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă şi ale Bolilor Profesionale”; la 28 aprilie 1996, delegaţii sindicatului „Global Union” au comemorat, la sediul Națiunilor Unite, pentru prima dată, victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. Organizaţia Internaţională a Muncii s-a implicat în această campanie în 2003, recunoscând astăzi atât ziua de comemorare, cât şi organizarea de campanii tematice anuale pentru prevenirea rănirilor şi a deceselor la locul de muncă

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2021 s-a marcat la 8 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– 1710: A murit Mihály Ács (fiul) (Aachs sau Aács), scriitor eclesiastic evanghelic maghiar (n. 1672)

– 1758: S-a născut James Monroe, om politic american, preşedinte al SUA între anii 1817 şi 1825, autorul doctrinei purtându-i numele (doctrină ce condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (m. 1831)

– 1853: A murit Ludwig Tieck, poet, prozator şi dramaturg romantic german (n. 1773)

– 1868: S-a născut Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1954)

– 1874: S-a născut (în Boemia de nord, azi în Cehia) Klaus Kraus, scriitor satiric, eseist, aforist, poet şi jurnalist austriac (m. 1936)

– 1889, 28.IV/10.V: A murit scriitorul rus Mihail Saltîkov-Şcedrin (n. 1826)

– 1906: S-a născut Kurt Gödel, logician, matematician și filosof austriac-american; considerat „matematicianul filosofiei” și „gigant al logicii secolului XX”; numele său este legat de descoperirea celebrei teoreme de incompletitudine (m. 1978). NOTĂ: Din 2020, la 14 ianuarie este marcată „Ziua internațională a logicii”, stabilită de UNESCO în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski (n. 1901 – m. 1983)

– 1906: S-a născut dirijorul elveţian Paul Sacher (m. 1999)

– 1926: S-a născut scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (m. 2016)

– 1928: S-a născut pictorul francez Yves Klein, considerat părintele picturii monocrome (m. 1962)

– 1929: S-a născut Evangelina Elizondo, actriţă mexicană de film şi televiziune (m. 2017)

– 1930: S-a născut Richard Sarafian, regizor, scenarist şi actor american care a avut o influenţă majoră asupra unei generaţii întregi de regizori şi actori, supranumită „Easy Riders, Raging Bulls”, care a dominat Hollywood-ul în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1933: S-a născut fotograful german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru Associated Press (m. 2012)

– 1937: S-a născut Saddam Hussein, fost preşedinte irakian, care a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003; condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi (m. 2006, executat prin spânzurare) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Karl Barry Sharpless, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de William S. Knowles şi Ryoji Noyori

– 1944: S-a născut Günter Verheugen, om politic german, fost comisar european pentru extindere între 1999 – 2004, şi comisar european pentru industrie şi antreprenoriat din 2004 până în 2010; după retragerea din activitate a fost numit profesor onorific al Universităţii Europene Viadrina din Frankfurt

– 1945: A murit, executat de membrii mişcării de rezistenţă italiene în timp ce încerca să părăsească ţara, dictatorul Benito Mussolini, conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943 (n. 1883)

– 1948: S-a născut scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett, cunoscut pentru scrierile sale umoristice în domeniul fantasy (m. 2015)

– 1949: S-a născut actorul american Bruno Kirby (m. 2006)

– 1974: S-a născut actriţa spaniolă Penélope Cruz

– 1975: S-a născut cântăreața Barby Kelly, fostă membră a trupei irlandezo – americane Kelly Family (m. 2021)

– 1981: S-a născut actriţa americană de film Jessica Alba

– 1992: A murit pictorul englez Francis Bacon, unul din cei mai importanţi pictori ai secolului al XX-lea (n. 1909) – 30 de ani

– 1999: A murit fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus, împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului (1958); Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (n. 1921)

– 2000: A murit basul finlandez Kim Borg (n. 1919)

– 2010: A murit scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (n. 1919)

– 2012: A murit Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (n. 1919) – 10 ani

– 2019: A murit rabinul Menachem Mendel Taub, supravieţuitor al lagărului nazist de la Auschwitz; şi-a dedicat viaţa mărturiilor despre Holocaust, subiect căruia i-a consacrat o enciclopedie în mai multe volume (n. 1923, în Transilvania)

– 2019: A murit fostul senator republican Richard Lugar, personalitate marcantă a politicii externe americane şi a dezarmării nucleare, vreme de 30 de ani (n. 1932)

– 2019: A murit Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (n. 1937)

– 2020: A murit Robert Herbin, fotbalist și unul dintre cei mai importanți antrenori francezi; supranumit „Sfinxul” (n. 1939)

– 2020: A murit Michael Robinson, fotbalist englez, devenit în Spania, unde s-a stabilit după retragerea din activitate, unul dintre cei mai importanţi comentatori de fotbal din lume (n. 1958)

– 2021: A murit astronautul american Michael Collins, care a participat la misiunea Apollo 11, prima misiune spaţială care a transportat un echipaj de astronauţi pe Lună; a coordonat construirea Muzeului Naţional al Aerului şi Spaţiului din Washington, al cărui preşedinte a fost între anii 1971 şi 1978; a scris mai multe cărţi despre misiunile spaţiale (n. 1930, în Italia) – 1 an

– 2021: A murit actorul spaniol de comedie Juan Joya Borja, supranumit „El Risitas” şi devenit celebru datorită râsului său strident (n. 1956) – 1 an

Calendarul zilei – 27 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 27 aprilie 2022, 05:01 / actualizat: 2 mai 2022, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 27 aprilie

* Cu 157 de ani în urmă (1865) nava cu aburi SS Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în apropiere de oraşul american Memphis, omorând aproximativ 1.700 de oameni. Este considerat unul dintre cele mai mari dezastre maritime din istoria SUA
* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la premiera, la Teatrul Liric din Paris, a operei „Romeo şi Julieta” de Charles Gounod. Libretul, semnat de J. Barbier şi M. Carré, a fost inspirat de tragedia omonimă a lui William Shakespeare
* Cu 139 de ani în urmă (1883) Papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea apostolică „Praecipuum munus”, ridica Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de arhiepiscopie cu reşedinţa la Bucureşti şi-l numea ca prim titular pe Episcopul Ignatius Paoli din Congregaţia Pasioniştilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881. La 8 decembrie 1984, Mons. Ioan Robu a fost consacrat Episcop la Roma, în Capela Paulină din Vatican, de E.S. Card. Agostino Casaroli, iar în 14 martie 1990 a fost numit Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Instalarea solemnă în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti a avut loc în ziua de 29 aprilie 1990, în prezenţa Arhiepiscopului Angelo Sodano, delegat al Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. După ce a împlinit vârsta de 75 de ani, Papa Francisc a acceptat, pe 21 noiembrie 2019, renunțarea sa la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Ioan Robu rămânând la conducerea Arhidiecezei ca administrator apostolic, până pe 11 ianuarie 2020, data luării în posesie canonică a Arhidiecezei de către noul Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Aurel Percă
* Acum 82 de ani (1940) era înfiinţat, la Auschwitz (numele german al localităţii poloneze Oświęcim, la vest de Cracovia), cel mai mare lagăr nazist de exterminare. Primul transport de prizonieri politici polonezi a fost adus la 14.VI.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945
* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când avea loc primul spectacol pe scena Operei Române din Timişoara – „Aida” de G. Verdi, regizat de Aca de Barbu
* În urmă cu 29 de ani (1993) avea loc inaugurarea oficială a activităţii Consulatului onorific al României la Anvers (Belgia), prima instituţie de acest fel deschisă de România într-o ţară europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial
* Cu 17 ani în urmă (2005) cel mai mare avion de pasageri din lume, Airbus A380, a efectuat primul său zbor care a durat 3 ore și 45 de minute, de pe aeroportul din Toulouse, Franța. Primul zbor comercial A380 a avut loc pe 25 octombrie 2007, Singapore Airlines fiind clientul de lansare. Emirates este cel mai mare client de A380 pe plan mondial, în timp ce Air France a fost primul operator european. Airbus a primit, până în martie 2013, 262 de comenzi pentru A380 și a livrat 101 unități. În prezent (2020), avioanele A380 rămase în serviciul operațional înregistrează între 80 și 110 zboruri săptămânale, majoritatea dintre ele fiind operate de A380 Emirates. Potrivit site-ului airlinerwatch.com, în anul 2019 oficialii Airbus au luat decizia de a stopa producția de avioane A380
* Se împlinesc 10 ani (2012) de când cabinetul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis, ca urmare a adoptării, de către Parlament, a moţiunii de cenzură iniţiate de PSD şi PNL, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”. Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat, de preşedintele Traian Băsescu, candidat la funcţia de prim-ministru, fiind numit la data de 7 mai 2012
* Acum 8 ani (2014) foştii Suverani Pontifi Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyła) şi Ioan al XXIII-lea (Angelo Roncalli) au fost declaraţi sfinţi de Papa Francisc, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrată în Piaţa Sf. Petru din Vatican. Aceasta a fost prima canonizare a unor papi din anul 1954. La ceremonie a participat şi Papa emerit Benedict al XVI-lea
* În urmă cu 4 ani (2018) preşedintele sud-coreean, Moon Jae In şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un au convenit, în cadrul unui summit istoric, ca ţările lor să conlucreze pentru a obţine o denuclearizare „completă” a Peninsulei Coreene. Cele două Corei au stabilit să atragă sprijin şi cooperare din partea comunităţii internaţionale în favoarea denuclearizării Peninsulei Coreene. Moon Jae In şi Kim Jong Un au participat la un summit istoric, după o strângere de mână cu un puternic caracter simbolic la Linia de demarcaţie militară care divizează Peninsula Coreeană. După ce a trecut linia de demarcație, Kim Jong Un, a devenit primul lider nord-coreean care a călcat pe teritoriul sud-coreean de la Războiul din Coreea (1950-1953). Ulterior, cei doi şefi de stat s-au deplasat pe jos la Casa Păcii, în partea de sud a satului Panmunjom, locul unde a fost semnat armistiţiul

Aniversări – Comemorări

– Începe, în seara acestei zile, sărbătoarea mozaică „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day) (28.IV.)

– „Ziua Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale”, marcată din 2018, prin Ordinul nr. 35 din 5 aprilie 2018 pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– 1867: S-a născut Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (m. 1935) – 155 de ani

– 1868: S-a născut Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar, unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1926)

– 1872: A murit Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii (1827) Societăţii Literare şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească: „Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară, „Muzeu naţional” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare; ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi primul preşedinte al acesteia (1867-1870) (n. 1802) – 150 de ani

– 1882: S-a născut mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); fondator şi redactor al „Revistei Teologice”, editată la Sibiu, între anii 1907-1916; a depus eforturi pentru înfiinţarea unui seminar pentru preoţi (1926), pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române din 1920 (m. 1955) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Radu I. Vlădescu, profesor universitar, medic şi biochimist, membru titular al Academiei Române din 1955 şi al academiilor de medicină şi medicină veterinară din Paris (m. 1963)

– 1897, 27.IV/10.V: S-a născut George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (m. 1964) – 125 de ani

– 1906: S-a născut juristul Eugen A. Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1908: S-a născut actorul Toma Dimitriu (m. 1984)

– 1918: A murit Constantin Moroiu, fondatorul Marii Loji Naţionale din România (1880) (n. 1837)

– 1936: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Gheorghe Al. Cazan (m. 2009)

– 1950: A murit H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator de avangardă al perioadei interbelice (n. 1893)

– 1965: S-a născut Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov (m. 2014)

– 1968: S-a născut Cristian Mungiu, regizor de film, scenarist şi producător. NOTĂ: Distins, în anul 2007, cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes („Palme d’Or”) pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”; tot la Festivalul de la Cannes a obţinut, în anul 2012, premiul pentru cel mai bun scenariu pentru filmul „După dealuri”, iar în 2016 premiul pentru regie pentru filmul „Bacalaureat”

– 1977: A murit Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (n. 1902) – 45 de ani

– 1979: A murit matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2000: A murit (la Berlin) Ovid S. Crohmălniceanu (numele real: Moise Cahn), critic şi istoric literar, scriitor (n. 1921). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 28 aprilie 2000, iar altele, 30 aprilie 2000

– 2010: A murit Cristina Tacoi, actriţă şi scriitoare (n. 1933)

– 2014: A murit George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (n. 1933)

– 2021: A murit Marin Dumitrescu, multiplu campion în motorsport, considerat unul dintre cei mai buni piloți pe care i-a dat România; a construit automobile de curse, a format echipe de raliu şi a influenţat destine de campioni, precum Ştefan Vasile, Titi Aur sau Claudiu David (n. 1919) – 1 an

– 2021: A murit tenorul Corneliu Murgu; director general al Operei Naţionale Române din Timişoara (2000 – 2019) (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă un set de propuneri care vizează protejarea avertizorilor de integritate

– Madrid: Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), care va decide în special suspendarea Rusiei

-Tokyo: Cancelarul german Olaf Scholz vizitează Japonia (27 – 29 apr.)

– Banki, Nigeria: Declarația secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, cu privire la criza alimentară

– Solna, Suedia: Procesul chirurgului italian Paolo Macchiarini pentru „abuz în stare gravă” (27 apr. – 23 mai)

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultatele financiare din primul trimestru

– Stuttgart: Mercedes-Benz (fostă Daimler) – rezultate din primul trimestru

– Stockholm: Spotify – rezultate din primul trimestru

– Paris: Conferință de presă a Organizației Internaționale a Viei și Vinului

– Menlo Park, SUA: Meta (Facebook) – rezultate din primul trimestru

– Hong Kong: Licitație cu vânzare la Sotheby’s a diamantului albastru Beers Cullinan

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Regatului Ţărilor de Jos – Ziua Regelui (Koningsdag); semnifică ziua de naştere a actualului rege Willem-Alexander (n. 27.IV.1967 – 55 de ani); este rege din 30.IV.2013, în urma abdicării mamei sale, regina Beatrix, care a luat titlul de principesă. NOTĂ: Până în 2013 Ziua naţională era sărbătorită la 30 aprilie, ziua de naştere a reginei-mame Iuliana (30.IV.1909) şi ziua numirii oficiale a fiicei sale Beatrix (suverană a Olandei între 1980-2013); regina Iuliana (1909-2004) a fost suverană a Olandei între anii 1948 şi 1980, când a abdicat în favoarea fiicei sale

– Sărbătoarea naţională a Republicii Africa de Sud: „Ziua Libertăţii” (Freedom Day); la 27.IV.1994 au avut loc primele alegeri multirasiale din R. Africa de Sud

– Ziua drapelului naţional al Republicii Moldova, instituită de Parlamentul de la Chişinău la 23 aprilie 2010; tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputaţii primului Legislativ

– Ziua naţională a Republicii Togo; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Republicii Sierra Leone; aniversarea proclamării independenţei – 1961

– 1521: A murit Fernando (Fernao) de Magellan, navigator şi explorator portughez; în căutarea unui drum prin Vest spre Insulele Moluce (de unde portughezii aduceau mirodenii), a întreprins prima călătorie în jurul Pământului (1519-1521), în timpul căreia a fost ucis (în Filipine); a descoperit (1520) strâmtoarea ce-i poartă numele (n. ~1480)

– 1656: A murit Jan van Goyen, pictor peisagist olandez (n. 1596)

– 1759: S-a născut Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică, filosof şi feministă (m. 1797)

– 1791: S-a născut pictorul şi inventatorul american Samuel Morse; a realizat un aparat electromagnetic pentru telegrafie (brevetat în 1840) şi alfabetul ce-i poartă numele, folosit şi în prezent (m. 1872)

– 1812: S-a născut compozitorul german de operă Friedrich von Flotow (m. 1883) – 210 ani

– 1820: S-a născut Herbert Spencer, filosof, sociolog, psiholog şi gânditor britanic (m. 1903)

– 1853: S-a născut Jules Lemaître, critic literar şi dramaturg francez (m. 1914)

– 1882: A murit Ralph Waldo Emerson, eseist, poet şi publicist american; cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (curent filosofic iniţiat de acesta în anul 1836, caracterizat prin religiozitate panteistă şi spirit umanitar) (n. 1803) – 140 de ani

– 1889: S-a născut violonista franceză Yvonne Astruc (m. 1980)

– 1915: A murit Alexandr Skriabin, compozitor şi pianist rus (n. 1872)

– 1922: S-a născut Jack Klugman (numele real: Jacob Joachim Klugman), actor american de teatru, film şi televiziune (m. 2012) – 100 de ani

– 1922: S-a născut scriitorul franco-american Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut mai ales pentru romanul „Au nom de tous les miens” (m. 2016) – 100 de ani

– 1931: S-a născut (în Ucraina) violonistul rus Igor Oistrah (m. 2021)

– 1932: S-a născut actriţa franceză de film Anouk Aimée (pseudonimul artistic al lui Françoise Sorya Dreyfus) – 90 de ani

– 1932: A murit scriitorul american Harold Hart Crane (n. 1899) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Theo Angelopoulos regizor, scenarist, producător şi actor grec de film (m. 2012, într-un accident de maşină)

– 1938: A murit Edmund Husserl, filosof austriac, considerat părintele fenomenologiei (n. 1859)

– 1941: S-a născut bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (m. 2018)

– 1942: A murit pianistul, compozitorul şi profesorul german Emil von Sauer (n. 1862) – 80 de ani

– 1952: A murit matematicianul italian Guido Castelnuovo (n. 1865) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Sheena Easton (născută Sheena Shirley Orr), cântăreaţă americană de origine scoţiană

– 1962: S-a născut Edvard Moser, neurofiziolog şi profesor norvegian; Premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie pe 2014, împreună cu soţia sa, May-Britt Moser, şi cu americanul John O’Keefe, pentru „cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier” – 60 de ani

– 1992: A murit Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (n. 1908) – 30 de ani

– 2002: A murit Ruth Handler, om de afaceri american; ea a inventat, în anul 1959, celebra păpuşă Barbie (n. 1916) – 20 de ani

– 2002: A murit scriitorul american George Alec Effinger; autor de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1947) – 20 de ani

– 2007: A murit Mstislav Rostropovici, violoncelist, dirijor şi profesor rus (n. 1927) – 15 ani

– 2014: A murit Vujadin Boškov, fost fotbalist și antrenor de fotbal sârb (n. 1931)

– 2020: A murit poeta, editoarea și profesoara irlandeză Eavan Boland; deschizătoare de drumuri pentru poetele din Irlanda; opera sa abordează identitatea națională irlandeză și rolul femeilor în istoria Irlandei (n. 1944)

– 2021: A murit Kakhi Kavsadze, actor georgian de film, televiziune și scenă (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 26 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 26 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 10:15

S-a întâmplat într-o zi de 26 aprilie

* Se împlinesc 230 de ani (1792) de când Rouget de Lisle lansa, la Strasbourg, cântecul „Chant de guerre de l’armée du Rhin”, cunoscut şi devenit celebru sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei
* Cu 174 de ani în urmă (1848) s-a desfăşurat, la Sibiu, conferinţa conducătorilor români din Transilvania, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în esenţă, problema recunoaşterii politice a naţiunii române şi protestul împotriva preconizatei „uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria (26.IV/8.V)
* Acum 102 ani (1920) a luat ființă, la Cluj, primul Institut de Speologie din lume, creat la inițiativa savantului Emil Racoviță (1868-1947), biolog, explorator polar și fondator al Biospeologiei, consfințit printr-o lege promulgată de regele Ferdinand I la data de 26 aprilie 1920 și publicată în M.O. nr. 86 din 20 iulie 1920. Pentru început, institutul a funcționat ca parte componentă a Facultății de Științe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat și sediul Societății Științifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internațional de coordonare a activității tuturor zoologilor interesați de studiul faunei subterane. Alături de Emil Racoviță, în institutul din Cluj și-au desfășurat activitatea doi eminenți biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog și biogeograf de seama și elvețianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană. În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motas (1891-1980), în noua sa structură el având sediul central la București și o secție la Cluj, iar patru ani mai tarziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorului Traian Orghidan și a profesoarei Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviță”
* Se împlinesc 85 de ani (1937) de când aviaţia germană a bombardat în mod violent şi a distrus, în timpul războiului civil din Spania (1936-1939), oraşul Guernica, eveniment imortalizat în tabloul cu acelaşi nume pictat de Pablo Picasso. Această acţiune era inclusă în planurile lui Hitler de a-l ajuta pe generalul Francisco Franco să continue războiul civil
* Acum 36 de ani (1986) s-a produs catastrofa de la Centrala Nucleară din Cernobîl (Ucraina), aflată la 200 km de Kiev, printr-o explozie a centralei, urmată de o contaminare radioactivă a zonei înconjurătoare. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord, suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia fiind puternic afectate, aproximativ 336.000 de persoane au fost evacuate
* Cu 21 de ani în urmă (2001), în zilele de 26 şi 27 aprilie, s-a desfăşurat la Bucureşti, pentru prima dată într-o ţară est-europeană, cea de-a 20-a reuniune a Asociaţiei Televiziunilor Publice Internaţionale din Europa – Grupul de la Bruges

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paști; Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (slujba lor din 24 aprilie este săvârșită a treia zi de Paști); Sf. Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis (Cernavodă) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– A treia zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1904: S-a născut geologul Ştefan Ghika-Budeşti; fondatorul şcolii româneşti de geologie inginerescă şi hidrogeologie; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1906: A murit Nicolae Predescu, prozator şi eseist (n. 1834)

– 1922: S-a născut Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Oliviu Gherman, fizician, politician, profesor universitar și diplomat, fost președinte al partidului FDSN (devenit ulterior PDSR), în perioada 1992-1996, senator în patru legislaturi și fost preşedinte al Senatului (1992 – 1996) (m. 2020)

– 1935: S-a născut compozitorul şi muzicologul George Draga (m. 2008)

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Virgil Andriescu

– 1936: S-a născut Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator și sculptor (m. 2021)

– 1937: S-a născut Ieronim Tătaru, critic, istoric literar şi profesor universitar (m. 2013) – 85 de ani

– 1949: A murit botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-12.VIII.1948) (n. 1866)

– 1956: S-a născut actriţa Adriana Trandafir

– 1963: A murit V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1884)

– 1967: A murit Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904) – 55 de ani

– 1994: A murit actorul George Constantin (n. 1933)

– 2002: A murit Brânduşa Prelipceanu, jurnalistă şi traducătoare (n. 1949) – 20 de ani

– 2004: A murit, la Köln, Titus Mocanu, estetician de renume mondial (n. 1923)

– 2007: A murit Florea Dumitrache, poreclit „Mopsul”, fost jucător român de fotbal, maestru emerit al sportului, subinginer (n. 1948) – 15 ani

– 2014: A murit Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (n. 1940)

– 2017: A murit părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor, instrumentist şi profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova (n. 1937, la Chişinău) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul și profeorul Eugeniu Barău (n. 1946)

– 2020: A murit jurnalista şi poeta Clara Mărgineanu; redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-2013) (n. 1972)

EVENIMENTE EXTERNE

– Mogadishu, Somalia: Alegerea președintelui camerei superioare a parlamentului

– Washington: Conferință de presă a FMI privind perspectivele economice pentru America Latină

– Zürich: UBS prezintă rezultatele financiare din primul trimestru

– Madrid: Banco Santander – rezultate din primul trimestru

– Elveția: Ciclism – Turul Romandiei (26 apr. – 1 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl”, adoptată prin Rezoluția din 8 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU; la 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, fiind răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare

– „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, marcată din anul 2001, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva; în anul 1970, la această dată, intra în vigoare Convenţia internaţională asupra proprietăţii intelectuale

– Rusia: „Ziua Victimelor Catastrofelor şi Accidentelor Nucleare” (decretată de Prezidiul Parlamentului rus la 22.IV.1993); marchează accidentul nuclear, din 26.IV.1986, de la centrala atomică de la Cernobîl (Ucraina de astăzi, atunci în URSS)

– Crearea Republicii Unite Tanzania – 1964. Ziua naţională

– 121: S-a născut Marcus Aurelius (n. Marcus Annius Verus), împărat roman (161-180) (m. 180)

– 1711, 26 IV/7.V: S-a născut David Hume, filosof, istoric şi economist britanic, adept al empirismului şi scepticismului, unul dintre reprezentanţii de seamă ai iluminismului scoţian (m. 1776)

– 1798: S-a născut Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (m. 1863)

– 1879: S-a născut Sir Owen Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1928 (m. 1959)

– 1889: S-a născut Ludwig Josef Johann Wittgenstein, filosof britanic de origine austriacă; în cursul vieţii a publicat o singură carte – „Tractatus Logico-Philosophicus” (1921) (m. 1951)

– 1898: S-a născut poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1977 (m. 1984)

– 1900: S-a născut Charles Richter, fizician şi seismolog american; în 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (m. 1985)

– 1907: A murit Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (n. 1855) – 115 ani

– 1910: S-a născut producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (m. 1997)

– 1910: A murit Björnstjerne Björnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru literatură pe 1903 (n. 1832)

– 1912: S-a născut scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (m. 2000) – 110 ani

– 1917: S-a născut Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (m. 2019) – 105 ani

– 1925: S-a născut (la Cernăuţi) istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (m. 2013)

– 1925: S-a născut omul de afaceri italian Michele Ferrero, cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, patronul companiei Ferrero, celebră în toată lumea prin produsele: Nutella, ciocolata Kinder, pralinele Ferrero Rocher, ouăle Kinder şi bomboanele Tic Tac (m. 2015)

– 1926: S-a născut Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (m. 2019)

– 1926: A murit Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1854)

– 1931: A murit George Herbert Mead, filozof, sociolog și psiholog american (n. 1863)

– 1932: S-a născut Michael Smith, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1993, împreună cu Kary B. Mullis (m. 2000) – 90 de ani

– 1932: S-a născut compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (m. 2018) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond, împreună cu Pyotr Kapitsa şi Robert Woodrow Wilson

– 1940: A murit Carl Bosch, chimist şi inginer german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931 (n. 1874)

– 1951: A murit fizicianul şi matematicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic al lui Bohr (n. 1868)

– 1955: S-a născut Tadeusz Słobodzianek, dramaturg, regizor, critic teatral și pedagog polonez

– 1967: S-a născut producătorul și DJ-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit Zdar, component al duoului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (m. 2019) – 55 de ani

– 1968: A murit John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (n. 1891)

– 1969: A murit maestrul japonez de arte marţiale Morihei Veshiba, cel care (în anii ’40 ai secolului XX) a pus bazele tehnicii şi filosofiei Aikido, artă marţială în care forţa spirituală este fundamentală (n. 1883)

– 2005: A murit Maria Schell, actriţă austriacă de film (n. 1926)

– 2013: A murit solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (n. 1931)

– 2015: A murit actriţa americană de film, teatru şi televiziune Jayne Meadows Allen; nominalizată de trei ori la premiile Emmy (n. 1919)

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (n. 1944) – 5 ani

– 2020: A murit romancierul francez Georges-Jean Arnaud (a folosit mai multe pseudonime: Saint-Gilles, Gil Darcy, Frederic Mado, Gino Arnoldi, Ugo Solenza), scriitor popular şi prolific (a publicat 416 cărţi), care a abordat aproape toate genurile literare (n. 1928)

– 2020: A murit Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (n. 1936)

– 2021: A murit atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (n. 1937, în Ucraina) – 1 an

Calendarul zilei – 25 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 25 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:58

S-a întâmplat într-o zi de 25 aprilie

* Acum 303 ani (1719) era publicată cartea „Robinson Crusoe” a lui Daniel Defoe, considerat primul roman scris în limba engleză
* Se împlinesc 230 de ani (1792) de când Nicolas Jacques Pelletier, un răufăcător francez, devenea prima persoană executată prin ghilotinare. Execuţia a avut loc la Hôtel de Ville, în Place de Grève, la ora locală 15:30
* Acum 163 de ani (1859) începea construcţia Canalului Suez, canal maritim ce uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie, în istmul cu acelaşi nume din Egipt (construit de francezul Ferdinand de Lesseps şi deschis navigaţiei la 17.XI.1869)
* Cu 137 de ani în urmă (1885) Patriarhia Ecumenică de Constantinopol recunoştea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod al BOR, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvintează Biserica Ortodoxă Română, recunoscându-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. După proclamarea autocefaliei BOR de către autorităţie de stat româneşti, la 3 decembrie 1864, a urmat un proces dificil şi îndelungat, la nivelul corespondenţei şi al tratativelor diplomatice politico-bisericeşti, până la recunoaşterea ei canonică din partea Patriarhiei Ecumenice, în 1885
* Acum 128 de ani (1894) începea la Cluj (până la 13/25.V.1894), procesul politic intentat de către guvernul maghiar „memorandiştilor”, proces cu un larg ecou internaţional. 14 membri ai conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania, printre care dr. Ioan Raţiu şi dr. Vasile Lucaciu, au fost condamnaţi la închisoare. În tot spaţiul locuit de români au avut loc puternice manifestaţii de susţinere a luptei pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni (25.IV/7.V)
* În urmă cu 121 de ani (1901) apărea prima plăcuţă de înmatriculare din America, în statul New York, când un act normativ reglementa pe plan local obligaţia tuturor posesorilor de automobile să-şi înregistreze vehiculul şi să afişeze pe caroserie numărul de înmatriculare obţinut. Taxa de înregistrare a maşinii era de 1 dolar. În cursul primului an, au fost emise în statul New York 954 de plăcuţe de înmatriculare
* Cu 107 ani în urmă (1915) a avut loc victoria de la Çanakkale (Dardanele), cunoscută ca fiind una din cele mai mari şi grele războaie din istorie. Bătălia de la Çanakkale ocupă un loc foarte important în istoria Turciei, fiind un război între trupele aduse din coloniile franceze de Anglia şi Franţa în anul 1915 şi naţiunea turcă. Războaiele purtate atât pe uscat, cât şi pe mare au început în data de 18 martie 1915. În data de 25 aprilie 1915 au început luptele de pe uscat, statele Antantei eşuând în traversarea Çanakkale şi întorcându-se aşa cum veniseră, iar în iarna anului 1916 au fost nevoite să se retragă
* Acum 77 de ani (1945) începea Conferinţa de la San Francisco (până la 26.VI.1945) în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU. Conferinţa a adoptat Carta Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la 24.X.1945
* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când demersurile de întemeiere a unei instituţii universitare în inima Olteniei au fost încununate prin Legea nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei, promulgată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, la 21 aprilie 1947 şi publicată în Monitorul Oficial al Regatului României la data 25 aprilie 1947
* Cu 53 de ani în urmă (1969) a intrat în vigoare Tratatul de la Tlatelolco (Mexic) privind interzicerea armelor nucleare în America Latină şi Caraibe, semnat la 14.II.1967,prin care națiunile latino-americane și caraibiene care au aderat au declarat zona liberă de arme nucleare
* Se împlinesc 40 de ani (1982) de când se încheia retragerea trupelor israeliene din Peninsula Sinai (realizată în mai multe etape), după 15 ani de ocupaţie. Israelul a preluat controlul asupra peninsulei în luna mai 1967, în urma „Războiului de şase zile”
* Se împlinesc 30 de ani (1992), de când, în perioada 25 – 27 aprilie, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, Regele Mihai I efectua prima sa vizită cu caracter privat în România (Suceava, Bucureşti, Curtea de Argeş). Suveranul a fost întâmpinat cu căldură şi entuziasm de români. În Capitală a avut loc o manifestaţie populară la care au participat câteva sute de mii de persoane pe tot traseul de la Piaţa Romană la Piaţa Sf. Gheorghe
* Acum 17 ani (2005) a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor care consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru România şi Bulgaria. Pe Tratatul de aderare a României şi-au pus semnătura, din partea română, preşedintele ţării, primul ministru, ministrul afacerilor externe şi cel al integrării europene. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene (după ce Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE au ratificat cele două tratate semnate la 25.IV.2005). Numărul ţărilor membre ale UE se ridică la 27 (după retragerea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020)
* În urmă cu 7 ani (2015) avea loc cutremurul din Nepal cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter epicentrul fiind localizat în Districtul Lamjung, la aproximativ 77 km nord-vest de capitala Nepalului, Kathmandu. Este cel mai puternic cutremur care a avut loc în regiune, din 1934 încoace, când un cutremur de 8,2 pe Richter a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Potrivit cifrelor oficiale, peste 9.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Nepal şi în ţările învecinate. Districtul Sindhupalchok a fost cel mai grav afectat – 3.360 de morţi (aproape jumătate din numărul oficial al victimelor). Monumente istorice aparţinând Patrimoniului mondial UNESCO, printre care Piaţa Durbar şi Turnul Dharahara – înalt de 62 m, au fost distruse sau au fost grav avariate. Pagubele totale au fost estimate la aproximativ 15-20% din PIB-ul Nepalului, adică 5 miliarde de dolari. Potrivit ONU, opt milioane de oameni (mai mult de o pătrime din populaţia ţării) din 39 de districte au fost afectaţi de cutremur. De asemenea, 1,4 milioane de oameni au avut nevoie de asistenţă umanitară de urgenţă, dintre care 940.000 de copii

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti (a doua zi); Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Slujba sa din 23 aprilie este săvârșită a doua zi de Paști); Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu; Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– A doua zi de Paști. Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu. Astăzi se sărbătorește și Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Marcu, Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Justiţiei Militare” (la 25 aprilie 1919 s-a înfiinţat primul Serviciu Contencios în cadrul Armatei române, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand); se celebrează din 1999, printr-un ordin al ministrului apărării naţionale

– 1687: A murit Ion Căianu (Caioni), călugăr franciscan, primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, organist, constructor şi reparator de orgi, culegător de folclor, compozitor, cronicar, pedagog, gânditor renascentist şi precursor al iluminismului; a avut o contribuţie însemnată la întocmirea codicelui „Codex Caioni” (n. 1629) – 335 de ani

– 1841: S-a născut (la Kalipetrova, Bulgaria) Zaharia Petrescu, general, medic; elev şi colaborator al lui Carol Davila; medic-şef al Corpului 1 de Armată în timpul Războiului de independenţă (1878-1879); cercetări de farmacologie şi de terapeutică generală – „Elemente de terapeutică şi materie medicală”, primul tratat de acest fel din România; precursor al chimioterapiei; membru corespondent al Academiei Române din 1885 (m. 1901)

– 1875: S-a născut Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, teolog, ctitor de școală românească și promotor al turismului bihorean; unul dintre cei şapte episcopi-martiri ai Bisericii greco-catolice care au fost beatificaţi la data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, de către Papa Francisc (m. 1952, în lagărul de exterminare din Sighet)

– 1909: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Marin (m. 1944)

– 1920: S-a născut medicul Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei; din 1943 a lucrat în echipa prof. dr. Dumitru Bagdasar, creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie; alături de soţul său, Ionel Ionescu, şi de Constantin Arseni, au format prima echipă neurologică din România, numită mai târziu „echipa de aur”, care a contribuit la dezvoltarea neurochirurgiei din România (m. 2008). NOTĂ: La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc, a fost atestat faptul că Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din lume

– 1920: S-a născut soprana Ioana Nicola Ştirbei (m. 2009)

– 1925: S-a născut actorul de teatru şi film Vasile Niţulescu (m. 1991)

– 1925: A murit compozitorul şi dirijorul George Stephănescu, autorul primei simfonii româneşti (n. 1843)

– 1929: S-a născut Sanda Râpeanu, lingvistă, specialistă în limbi romanice; traducătoare şi autoare a numeroase studii critice, realizate în colaborare cu soţul său, criticul literar Valeriu Râpeanu

– 1932: S-a născut atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedinta Comitetului Olimpic Român (1992-1998); Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (m. 1998) – 90 de ani

– 1933: A murit medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (n. 1858)

– 1940: S-a născut Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (m. 2018)

– 1941: S-a născut regizorul francez Bertrand Tavernier (m. 2021)

– 1943: S-a născut Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (m. 2003)

– 1953: S-a născut Liviu Antonesei, poet, eseist, publicist, cercetător în ştiinţele educaţiei şi profesor

– 1954: S-a născut Mioara Caragea, traducătoare de limbă portugheză, publicistă şi profesoară (m. 2017)

– 1958: A murit Iosif Iser, pictor şi grafician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1881)

– 1969: S-a născut flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet avangardist (n. 1912)

– 2020: A murit prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat; autorul unei opere impresionante, acoperind domenii precum heraldica, genealogia, istoria familiilor nobiliare din sud-estul Europei, statutul internaţional al Ţărilor Române, relaţiile româno-ruse, istoria culturii; stabilit la Paris, din 1963; a fost redactor politic la Departamentul român al postului de radio „Europa liberă” din München (1986-1995); strănepotul lui Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei între anii 1834-1849 (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Forumul anual al Consiliului Economic și Social privind finanțarea dezvoltării, inclusiv reuniunea specială la nivel înalt a Consiliului cu Banca Mondială, FMI, OMC și UNCTAD (25 – 28 apr.)

– New Delhi: Ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt va vizita India pentru a participa la Dialogul Raisina și, de asemenea, la discuții bilaterale (25 – 27 apr.)

– Stockholm: Raportul SIPRI privind cheltuielile militare mondiale

– Celle, Germania: Deschiderea procesului pentru „crime împotriva umanității” a unui gambian suspectat că a participat la asasinate în țara sa, inclusiv cel al unui corespondent AFP

– Washington: Conferință de presă a FMI privind perspectivele pentru regiunea Asia Pacific

– Accra, Ghana: Termenul stabilit de ECOWAS pentru un program de tranziție în Burkina și Guineea

– München: Turneul ATP de tenis – BMW Open (25 apr. – 1 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Delegaţilor ONU” a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 73/286 din 2 aprilie 2019, pentru recunoaşterea rolului crucial al delegaţilor în îndeplinirea principalelor obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite; a fost sărbătorită prima dată în 2020

– „Ziua Mondială de Combatere a Malariei”, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, pentru a sublinia necesitatea continuării investiţiilor şi angajamentelor în susţinerea prevenirii şi controlului malariei

– În Portugalia se sărbătoreşte „Ziua Libertăţii”; în 1974 a avut loc „Revoluţia garoafelor”, care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio de Oliveira Salazar (în 1933) şi a deschis calea spre restaurarea democraţiei

– 1214: S-a născut regele Ludovic al IX-lea al Franţei, cunoscut ca Sfântul Ludovic; rege al Franţei din 1226 până la moartea sa; este singurul rege al Franţei care a fost canonizat; a fost cel care a înfiinţat Parlamentul de la Paris (m. 1270)

– 1472: A murit Leon Battista Alberti, arhitect, pictor, sculptor şi scriitor renascentist italian; a publicat primul tratat modern de pictură (n. 1404) – 550 de ani

– 1595: A murit poetul renascentist italian Torquato Tasso (n. 1544)

– 1599: S-a născut Oliver Cromwell, om politic şi comandant de oşti englez; conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart; a înăbuşit mişcarea de eliberare naţională din Irlanda (1649-1652); în 1653 a instaurat în Anglia un regim dictatorial, devenind lord-protector; a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei (m. 1658)

– 1635: A murit scriitorul italian Alessandro Tassoni, unul dintre întemeietorii criticii literare italiene (n. 1565)

– 1744: A murit Anders Celsius, astronom şi fizician suedez, creatorul termometrului centigrad (n. 1701)

– 1840: A murit Siméon Denis Poisson, matematician şi fizician francez (n. 1781)

– 1849: S-a născut Felix Klein, matematician german; cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în teoria grupurilor, analiza complexă, geometria non-euclidiană şi conexiunile dintre acestea şi geometrie (m. 1925)

– 1874: S-a născut Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901 prima radiocomunicaţie transatlantică; lucrări de pionierat în radiolocaţie şi radionavigaţie; Premiul Nobel pentru fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (m. 1937)

– 1900: S-a născut fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1945 (m. 1958)

– 1917: S-a născut Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Regina muzicii soul”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (m. 1996) – 105 ani

– 1918: S-a născut pictorul italian Remo Brindisi, considerat fondatorul mişcării „Noua Reprezentare” (m. 1996)

– 1921: S-a născut Karel Appel, pictor, sculptor şi poet olandez (m. 2006)

– 1925: S-a născut jurnalista belgiană Janine Lambotte, prezentatoare, din 1953, a canalului de televiziune RTB (de limbă franceză); numele său va rămâne în istoria jurnalismului, deoarece a fost prima femeie din Europa care a prezentat un jurnal televizat, în anul 1961 (m. 2012)

– 1927: S-a născut Corín Tellado (nume real: María del Socorro Tellado López), prolifică scriitoare spaniolă de romane romantice; UNESCO a declarat-o cea mai citită scriitoare spaniolă din lume (după Miguel de Cervantes), iar Cartea Recordurilor a numit-o scriitoarea cu cele mai multe cărți vândute în limba spaniolă din lume; a publicat în jur de 4.000 de titluri și a vândut peste 400 de milioane de exemplare ale romanelor sale (m. 2009) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Albert Uderzo desenator și scenarist de benzi desenate francez; creator, alături de scenaristul René Goscinny, al aventurilor lui Asterix şi Obelix, între alte reviste de benzi desenate (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (m. 2011)

– 1930: S-a născut Paul Mazursky, regizor american de film, scenarist şi actor (m. 2014)

– 1932: S-a născut Alain Besançon, istoric, filolog și profesor francez; unul dintre cei mai proeminenţi specialişti în istoria rusă şi sovietică; specializat în istoria intelectuală – 90 de ani

– 1935: S-a născut Phillip James Edwin Peebles, fizician, astronom, cosmolog și profesor american de origine canadiană; considerat cel mai mare specialist în cosmologie teoretică în ultimele decenii, având contribuții majore în domenii precum materie întunecată și microunde cosmice; Premiul Nobel pentru fizică pe 2019, împreună cu Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru „contribuţii în înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului Pământului în cosmos”

– 1940: S-a născut Al Pacino (nume complet: Alfredo James Pacino), actor american de film

– 1941: S-a născut Bertrand Tavernier, regizor, scenarist, critic de film, producător și actor francez (m. 2021)

– 1945: S-a născut compozitorul şi cântăreţul suedez Björn Ulvaeus, membru al renumitei formaţii „ABBA”

– 1947: S-a născut fotbalistul şi antrenorul olandez Johan Cruyff; a primit Balonul de Aur de trei ori (m. 2016) – 75 de ani

– 1969: S-a născut Renée Zellweger, actriță americană

– 1976: A murit Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă (n. 1896)

– 1976: A murit Sir Carol Reed, regizor britanic de film; unul dintre cele mai sonore nume ale filmului englez al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1906)

– 1995: A murit actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers (n. 1911)

– 2011: A murit poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (n. 1917)

– 2011: A murit cântăreaţa britanică Poly Styrene, considerată o legendă a muzicii punk (n. 1957)

– 2016: A murit scriitorul franco-american Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut mai ales pentru romanul „Au nom de tous les miens” (n. 1922)

– 2018: A murit Michael (Joseph) Anderson, regizor de film, scenarist și producător britanic; cunoscut în primul rând pentru filmul „Around the World in 80 Days” (n. 1920)

– 2020: A murit Per Olov Enquist, unul dintre cei mai celebri scriitori şi dramaturgi suedezi din a doua jumătate a secolului XX (n. 1934)

Calendarul zilei – 24 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 24 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:56

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 24 aprilie

* Acum 588 de ani (1434) a avut loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului

* Cu 508 ani în urmă (1514) Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda

* În urmă cu 448 de ani (1574) avea loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci

* Acum 221 de ani (1801) avea loc prima audiţie, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn

* Acum 124 de ani (1898) guvernul spaniol declara război Statelor Unite, declanşând războiul hispano-american, conflict care a pus capăt dominației coloniale a Spaniei în Lumea Nouă. Congresul american dezbătuse deja și aprobase folosirea forțelor armate, astfel că în ziua următoare Statele Unite răspund, la rândul lor, cu o declarație de război. Comandorul George Dewey s-a aflat la comanda escadrei navale care a învins flota spaniolă în Filipine, iar generalul William Shafter a condus trupele de soldaţi şi de voluntari, distrugând flota spaniolă din Caraibe, lângă Santiago de Cuba (17 iulie 1898). Prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), Spania a renunțat la pretențiile asupra Cubei şi a cedat Statelor Unite Guamul, Puerto Rico şi Filipine, iar Cuba era declarată, formal, independentă. Astfel, Statele Unite s-au afirmat ca o nouă putere pe scena mondială

* Cu 104 ani în urmă (1918) era încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Prin acest tratat, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei. Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii. Tratatul de Pace a fost semnat la 24.IV/7.V 1918 la București. Puterile Centrale impuneau României să retrocedeze Cadrilaterul Bulgariei, precum și să cedeze o parte din Dobrogea de Nord. Cealaltă parte a Dobrogei rămânea sub suveranitatea nominală a României, însă controlul efectiv era exercitat de Germania și Bulgaria. România mai păstra doar portul Constanța, care urma să fie legat de restul Regatului printr-un drum comercial. Austro-Ungaria primea controlul asupra trecătorilor din Carpați. Germania primea șantierele navale românești, precum și controlul asupra industriei petroliere românești. Parlamentul a ratificat pacea încheiată de Guvernul Marghiloman, dar Regele Ferdinand I a refuzat să promulge tratatul de pace, care nu a intrat, astfel, în vigoare, niciodată. Mai mult, Regele s-a mutat la Bicaz, pentru a evita să se întâlnească în Iași cu reprezentanții Puterilor Centrale. În toamna anului 1918, Regele Ferdinand I a decis reintrarea României în război de partea Antantei. Victoria finală a aliaților României și sacrificiile românilor au dus, în cele din urmă, la realizarea Marii Uniri (24.IV/7.V)

* În urmă cu 72 de ani (1950) era creat Regatul Hașemit al Iordaniei. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în engleză West Bank), la Iordania, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” ( „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea „Transiordaniei” în „Regatul Hașemit al Iordaniei”, iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o clauză protectivă care venea să asigure drepturile arabe asupra întregului teritoriu arab (clauza includea și teritoriul Israelului). Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire, iar mai multe state, inclusiv SUA, (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate „atașate Iordaniei” în Ierusalimul de Est, fapt ce poate fi considerat ca un fel de recunoaștere de facto

* Acum 52 de ani (1970) China a lansat cu succes, de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, primul satelit artificial Dongfanghong-1 (Răsăritul roşu). Până la sfârşitul anului 2004, cu rachetele Changzheng au fost lansaţi cu succes peste 60 de sateliţi şi 5 nave spaţiale chinezeşti Shenzhou. În peste 90% din cele 86 de lansări s-au înregistrat succese

* În urmă cu 32 de ani (1990) primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble (denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble), a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului (Sfintele Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Duminica Învierii Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos (Sf. Paști) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Duminica Milostivirii Lui Dumnezeu (a 2-a a Paştelui) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m. 1934)

– 1874: S-a născut Irineu Mihălcescu (nume la naştere: Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (din 2015) (m. 1948)

– 1886: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958)

– 1888: S-a născut Gheorghe K. Constantinescu, medic veterinar şi zootehnician; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (m. 1950)

– 1911: S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999) – 105 de ani

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964)

– 1925: S-a născut istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (m. 2007, la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954)

– 1926: A murit Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1841/1842, la Ceremuş, azi în Ucraina)

– 1927: S-a născut (la Chișinău, R. Moldova) Vladimir Jurăscu, cel mai longeviv actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă (m. 1990) – 90 de ani

– 1935: S-a născut poeta, traducătoarea şi prozatoarea de origine maghiară Éva Lendvay (pseudonimul lui Szemlér Éva) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (m. 2016)

– 1938: S-a născut medicul neurolog şi profesorul Constantin Popa; a înfiinţat primul Laborator de hemodinamică şi metabolism cerebral din România (1974) și primul Institut de Studiere a Bolilor Cerebrovasculare (Neurovasculare) – IBCV din centrul şi Sud-Estul European (1995), denumit în prezent „Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare”; a introdus pentru prima dată în România examenul Doppler cerebral şi metodologia de explorare prin SPECT; membru titular al Academiei Române din 2003

– 1943: S-a născut Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf (m. 2005)

– 1945: S-a născut Gheorghe Turcu, sculptor român, stabilit la Melbourne, în Australia, din 1982

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n. 1898). NOTĂ: Site-ul http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/personalitati_in_vizor/Gh%20Bratianu.pdf și https://www.memorialsighet.ro/ menţionează ca dată a morţii 27 aprilie 1953

– 1956: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1959: S-a născut Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (m. 2018)

– 1959: S-a născut Garbis Dedeian, saxofonist şi compozitor de muzică de jazz, de teatru şi film (m. 2020)

– 1960: S-a născut Marian Truţă, scriitor de science fiction şi fantasy

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905)

– 1977: A murit Nagy István, scriitor maghiar din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904) – 45 de ani

– 1995: A murit actriţa Gilda Marinescu (n. 1933)

– 2001: A murit Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (n. 1908)

– 2008: A murit poetul, dramaturgul şi traducătorul Cezar Ivănescu (n. 1941)

– 2018: A murit istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (n. 1927)

– 2018: A murit, criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (n. 1935)

– 2019: A murit Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1936)

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul Mircea Mureşan, unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc; a rămas în memoria cinefililor datorită seralului „Toate pânzele sus” (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Turul al doilea la alegerilor prezidențiale

– Slovenia: Alegeri parlamentare

– New York: Sunt marcați 80 de ani de la nașterea interpretei Barbrei Streisand

– Belgia: Ciclism – cursa Liège – Bastogne – Liège

– Portimao, Portugalia: MotoGP – Campionatul Mondial, Marele Premiu Algarve

– New York: Prima ediție a Maratonului Brooklyn

Aniversări – Comemorări

– 24 – 30.IV: „Săptămâna Mondială a Imunizării”, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii aprilie şi are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030

– „Ziua Mondială a Multilateralismului și Diplomației pentru Pace”, marcată pentru prima oară în 2019, este o reafirmare a Cartei ONU și a principiilor sale de soluționare a litigiilor între țări prin mijloace pașnice; conservarea valorilor multilateralismului și a cooperării internaționale, care stau la baza Cartei ONU și a Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, este fundamentală pentru promovarea și susținerea celor trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, dezvoltarea și drepturile omului

– „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii aprilie, începând din 1985); la 28.IV.1957 a fost constituită (la Aix-les-Bains, Franţa) Federaţia Mondială a Oraşelor Înfrăţite, cu sediul la Paris

– „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”; a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei

– Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915; pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea primului război mondial; au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia aproape 1 milion au murit. NOTĂ: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenară a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene şi Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare număr de oameni efectuată vreodată, în întreg creștinismul încă de la originile sale. În jur de 30 de ţări, printre care Franţa (2001), Germania (2015) și SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întîmplat atunci

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo Da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784)

– 1731: A murit scriitorul şi jurnalistul englez Daniel Defoe; considerat, împreună cu Samuel Richardson, fondatorul romanului englez; celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (n. 1660)

– 1743: S-a născut Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (m. 1823)

– 1824: S-a născut Zsigmond Ács, scriitor şi traducător (m. 1898)

– 1845: S-a născut Carl Spitteler, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1919 (m. 1924)

– 1846: S-a născut Marcus Clarke, romancier şi poet australian de origine britanică (m. 1881)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951)

– 1868, 24.IV/6.V: S-a născut matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997)

– 1924: S-a născut scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (m. 2018)

– 1928: S-a născut saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant”, care a cântat alături de artişti precum Lionel Hampton, Art Blakey şi Thelonious Monk (m. 2008)

– 1930: S-a născut Richard Donner, regizor și producător american de film (m. 2021)

– 1934: S-a născut Shirley MacLaine, actriţă americană de film, teatru și televiziune, cântăreaţă, dansatoare și scriitoare; sora mai mare a actorului Warren Beatty

– 1940: S-a născut Sue Grafton, scriitoare americană de thriller; prolifică autoare a romanelor incluse în „Alphabet Series” (m. 2017)

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010)

– 1942: S-a născut Barbra (Joan) Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA, câştigătoare a Premiului Oscar; a activat şi ca regizor, compozitor şi activist politic; a câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur; cotidianul „The Daily Telegraph” a plasat-o în primele 10 cântăreţe şi compozitoare din istorie – 80 de ani

– 1947: S-a născut Roger D. Kornberg, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2006 – 75 de ani

– 1960: A murit Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1914 (n. 1879)

– 1964: A murit bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină pe 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul, la presiunile guvernului nazist (n. 1895)

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904)

– 1993: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897)

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924)

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut sub numele de „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam)

– 2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921) – 10 ani

– 2015: A murit compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (n. 1918)

– 2016: A murit cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul francez Jean-Pierre Marielle (n. 1932)

– 2020: A murit Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (n. 1942, în Georgia)

– 2021: A murit mezzosoprana germană Christa Ludwig, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (n. 1928) – 1 an

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:56

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 622 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Se împlinesc 135 de ani (1887) de la sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 112 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 101 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* Se împlinesc 60 de ani (1962), de când, în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Slujba Sf. Mare Mucenic Gheorghe se va săvârși luni, a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Feroviarilor”, instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua mondială a cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002 (- 20 de ani)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941) – 160 de ani

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019) – 100 de ani

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018) – 55 de ani

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Congresul Partidului FDP – Partidul Liber Democrat (23 – 24 apr.)

– Lützerath, Germania: Manifestație împotriva distrugerii unui sat pentru extinderea minei de cărbune Garzweiler

– Veneția: Deschiderea celei de-a 59-a ediții a Bienalei de artă

– Cairo: Procesul unui jurnalist pentru că a „insultat” un regizor acuzat de agresiune sexuală

– Guadalajara: UNESCO a desemnat oraşul Guadalajara din Mexic drept „Capitala mondială a cărţii” în 2022. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Guadalajara este al 22-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Londra: Meciul de box pentru titlul mondial WBC la categoria grea, între Tyson Fury și Dillian Whyte

– Sevilla, Spania: Finala Cupei Regelui la fotbal, între Betis Sevilla – Valencia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care ar fi murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919) – 165 de ani

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928) – 155 de ani

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953) – 140 de ani

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1894: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru literatură pe 1955 (m. 1998) – 120 de ani

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921) – 30 de ani

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931) – 15 ani

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

Calendarul zilei – 22 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:56

S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie

* Acum 493 de ani (1529) Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație

* Cu 156 de ani în urmă (1866) a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la promulgarea primei legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)

* Cu 107 ani în urmă (1915) a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”

* Cu 94 de ani în urmă (1928) apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele

* În urmă cu 54 de ani (1968), între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej

* Tot acum 54 de ani avea loc semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971

* Se împlinesc 45 de ani (1977) de la inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp

* Acum 32 de ani (1990), după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-a baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 29 de ani (1993) era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)

* Tot acum 29 de ani era inaugurat oficial, la Washington, Muzeul Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfânta şi Marea Vineri (Patima şi moartea Domnului). Orele Împărăteşti. Prohodul Domnului. Post și ajun. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861)

– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste a legat-o până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889)

– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România (m. 1975)

– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965)

– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)

– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855)

– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011)

– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016)

– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008) – 100 de ani

– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012)

– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016) – 95 de ani

– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York)

– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000)

– 1944: S-a născut Ion Bruckner, medic internist și cardiolog (competențe în ecocardiografie), profesor; şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă

– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu

– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film

– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist – 70 de ani

– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907)

– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti

– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873)

– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903)

– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903)

– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB)

– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893)

– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907)

– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901)

– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940)

– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915) – 20 de ani

– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942)

– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925)

– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003) – 5 ani

– 2021: A murit Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (n. 1978) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Zürich: Holcim publică o actualizare privind activitatea din primul trimestru

– Istanbul: Procesul activistului pentru drepturile omului Osman Kavala

– Hasselt, Belgia: Continuarea procesului celor 18 studenți belgieni judecați pentru moartea Sandei Dia în urma unei vătămări din decembrie 2018

– Imola, Italia: Campionatul Mondial de Formula 1 – GP Emilia-Romagna (22 – 24 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Fetelor ce Activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012 (- 10 ani), de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte

– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709)

– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754) – 315 ani

– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804)

– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817)

– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924)

– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945)

– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823) – 130 de ani

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967)

– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru medicină pe 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012)

– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953) – 110 ani

– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999)

– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019)

– 1917: S-a născut balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (m. 2016) – 105 ani

– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru chimie pe 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001)

– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006)

– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011)

– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018)

– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866)

– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto

– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017)

– 1937: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Jack Nicholson – 85 de ani

– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001)

– 1939: S-a născut Juan Salvador Guzmán Tapia, politician și avocat chilian născut în Salvador; a fost primul judecător chilian care l-a urmărit penal pe președintele Augusto Pinochet pentru încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale (m. 2021)

– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada)

– 1947: S-a născut regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (m. 2020) – 75 de ani

– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902)

– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905)

– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913)

– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921)

– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941)

Calendarul zilei – 21 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 21 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2022, 9:56

S-a întâmplat într-o zi de 21 aprilie

* Acum 333 de ani (1689) un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul a fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul că, în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689

* Acum 127 de ani (1895) era promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere (21.IV/3.V)

* Cu 62 de ani în urmă (1960) avea loc inaugurarea cu mare fast a oraşului Brasília (construit între anii 1957 şi 1960, după planurile arhitectului Oscar Niemeyer şi ale urbanistului Lucio Costa), capitală federală a Braziliei de la această dată (în locul oraşului Rio de Janeiro). A fost fondat între anii 1956 – 1960, în partea vest-centrală a țării, ca parte a planului național de modernizare al președintelui Juscelino Kubitschek (1902-1976)

* Vostok 1 („Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii. Lansată la 12 aprilie 1961, acum 61 de ani, racheta Vostok 3KA a plasat pe orbită modulul spațial în care se afla cosmonautul sovietic, Iuri Gagarin, prima dată când cineva a părăsit atmosfera terestră și ajuns pe orbită. Gagarin a rămas pe orbită timp de o oră și 48 minute, demonstrând că omul poate supraviețui în spațiu. Încărcătura includea echipament pentru transmisii radio și video și alte dispozitive pentru a transmite informații despre starea pilotului. Gagarin s-a catapultat dupa reintrarea în atmosferă, coborând cu propria parașută, așa cum era plănuit. Vostok a zburat pe orbită în jurul Pământului timp de aproximativ 90 de minute. După 108 minute de la lansare, a aterizat în apropierea orașului Saratov

* În urmă cu 57 de ani (1965) România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), organizaţie interguvernamentală, creată la Chicago, la data de 4.XII.1944. A început să funcţioneze la 14.IV.1947, în prezent sediul aflându-se la Montréal, Canada

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la semnarea, la Bucureşti, a Tratatului bilateral dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 24 septembrie 1992; în vigoare de la 24 septembrie 1992

* Cu 28 de ani în urmă (1994), între 21 şi 24 aprilie, Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului” Au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale, ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi aproximativ 375 de oameni de afaceri români şi străini. Cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului

* În urmă cu 27 de ani (1995) exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediţii ruse de cercetare

* Acum 13 ani (2009) era anunţată descoperirea planetei extrasolare Gliese 581 e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea se rotește în jurul stelei Gliese 581 din constelația Balanța, fiind a patra planetă din cele șase descoperite în acest sistem. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă. Planeta a fost descoperită la Observatorul din Geneva de o echipă condusă de Michel Mayor cu ajutorul instrumentului HARPS

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când inventatorul român, Corneliu Birtok-Băneasă, a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%. Invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles – EUREKA (15 – 17 nov. 2012). Inginerul Corneliu Birtok Băneasă, doctorand al Universităţii Politehnica din Timişoara în specializarea ingineria materialelor, a obţinut până acum 28 de medalii de aur la diverse saloane internaţionale de inventică din ţară şi din lume. La Salonul internaţional de invenţii de la Geneva din 13-17 aprile 2016, Corneliu Birtok Băneasă a primit medalia de aur pentru dispozitivul „deflector termic”, care se foloseşte la echiparea autovehiculelor pe timp de vară cu scopul de a reduce pierderile de putere ale motorului din cauza temperaturilor ridicate de afară

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfânta şi Marea Joi (Cina cea de Taină; Spălarea picioarelor); Cele 12 Evanghelii ale Patimilor Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Națională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri” a fost instituită prin Legea 100 din 8 mai 2019, la propunerea Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Traficul ilicit de mărfuri creează o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe și salarii, și rețelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste 2 miliarde de euro ca efect al contrafacerii și contrabandei

– 1882: A murit filosoful şi scriitorul Vasile Conta; la 20 iulie 1880 devenea ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor; filosof de talie internaţională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iaşi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste (n. 1845) – 140 de ani

– 1922: S-a născut pianista de origine română Lorry Wallfish, stabilită în SUA (m. 2011) – 100 de ani

– 1932: S-a născut Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (m. 2014)

– 1938: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Spătărelu (m. 2005)

– 1943: S-a născut scenograful Nicolae Edulescu

– 1944: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Dan Stoian (m. 1992)

– 1956: S-a născut Gheorghe Sarău, lingvist, cercetător al limbii romani şi activist pentru propăşirea etniei rome în România, autor de manuale şi dicţionare în limba romani

– 1956: A murit (la Paris, unde se stabilise încă din tinereţe) compozitorul şi criticul muzical Stan Golestan (n. 1875)

– 1963: S-a născut interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (m. 2009)

– 1965: A murit Dimitrie Ciotori, jurist, om politic, diplomat; bun cunoscător al limbii engleze, a ajutat la scrierea unor lucrări despre România pentru a face cunoscute peste hotare realităţile româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1971: A murit filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (n. 1896)

– 1973: S-a născut balerinul Alin Gheorghiu, prim solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1993; este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc. De-a lungul carierei a colaborat cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate şi a dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor; a câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de Preşedinţia României în 2004

– 1984: A murit Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (n. 1895)

– 2003: A murit dirijorul de cor Vasile Pântea (n. 1921)

– 2008: A murit sculptorul canadian de origine română Nicăpetre (numele real: Petrică Bălănică); după 1989 a revenit adesea în România (n. 1936)

– 2016: A murit agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

– 2017: A murit sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (n. 1932) – 5 ani

– 2019: A murit fizicianul şi profesorul Aureliu Emil Săndulescu; cercetări în fizica nucleară teoretică, care au dus către o nouă direcţie – teoria microscopică a dezintegrării alfa; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998) (n. 1932)

– 2020: A murit cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, vorbește despre inteligența artificială la un eveniment organizat de Politico

– Lisabona, Portugalia: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează Parlamentului portughez – ora 14:00

– Washington: Conferința de presă a Comitetului Monetar și Financiar al FMI

– Londra: Ceremonii de celebrare a 96 de ani ai Reginei Elisabeta

– China: Salonul Auto Internațional de la Beijing (21 – 22 apr.)

– Paris: Engie – Adunarea generală

• L’Oréal – Adunarea generală (ora 08:00)
• LVMH – Adunarea generală (ora 08:30)
• Kering publică vânzările din primul trimestru

– Porto, Portugalia: European Alternatives organizează Festivalul TRANSEUROPA, un spațiu artistic și politic transnațional care reunește unii dintre actorii de top în schimbarea culturală și socială din întreaga lume (21 – 25 apr.)

– Paris: Sunt marcați 61 de ani de la prima misiune cu echipaj uman în spațiu

– Rio de Janeiro: Parada școlilor de samba în Sambadrom (21 – 24 apr.)

– Zagreb: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), Raliul Croației (21- 24 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Creativității și Inovației”; adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 aprilie 2017 (- 5 ani), prin Rezoluţia 71/284, este marcată la şase zile de la data naşterii celui mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), şi cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU doreşte să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obţinut în special printr-o abordare ştiinţifică, economică şi culturală care este în permanenţă creativă şi inovatoare

– 1509: A murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 1457)

– 1671: S-a născut John Law, economist scoțian care a introdus pentru prima oară biletele de bancă în Franța, considerat creatorul noului schimb economic (m. 1729)

– 1672: A murit Antoine Godeau, episcop, poet şi exeget francez (n. 1605) – 350 de ani

– 1699: A murit Jean Racine, poet dramatic francez (n. 1639)

– 1729, 21.IV/2.V: S-a născut Ecaterina a II-a (numită şi cea Mare), soţia lui Petru al III-lea, pe care l-a înlăturat în 1762, devenind împărăteasă a Rusiei; a întărit autocraţia şi procesul de aservire a ţărănimii, înăbuşind răscoala lui Pugaciov (1775); a purtat războaie cu Imperiul Otoman şi cu Suedia, anexând teritorii importante (m. 1796)

– 1774: S-a născut Jean-Baptiste Biot, fizician, astronom şi matematician francez; a studiat meteoriţii, polarizarea luminii şi a efectuat primele zboruri cu baloane; după el sunt denumite numărul Biot şi legea Biot-Savart (m. 1862)

– 1816: S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1855)

– 1828: S-a născut Hippolyte Taine, istoric, critic şi istoric literar, critic de artă, filosof şi estetician francez (m. 1893)

– 1837: S-a născut Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru pace pe 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (m. 1922) – 185 de ani

– 1849: S-a născut zoologul german Oskar Hertwig; studii privind transmiterea nucleară a caracterelor ereditare (m. 1922)

– 1864: S-a născut Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919) (m. 1920)

– 1870: S-a născut (în Scoţia) Edwin S. Porter, regizor american de film, operator, scenarist şi producător; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (m. 1941)

– 1882: S-a născut Percy Williams Bridgman, fizician american; laureat, în 1946, al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuţiile sale aduse fizicii presiunilor înalte (m. 1961) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Paul Karrer, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1937 (m. 1971)

– 1910: A murit scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (n. 1835)

– 1912: S-a născut fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (m. 2012) – 110 ani

– 1915: S-a născut Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană (m. 2001)

– 1920: S-a născut Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (m. 1973)

– 1924: A murit actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (n. 1858)

– 1926: S-a născut regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în a doua sau a treia sâmbătă din luna iunie); Elisabeta a II-a a urcat pe tron la 6.II.1952, iar ceremonia încoronării a avut loc la 2.VI.1953, la catedrala Westminster din Londra; este monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria regatului britanic

– 1930: S-a născut actriţa italiană de film Silvana Mangano (m. 1989)

– 1930: A murit poetul britanic Robert Seymour Bridges (n. 1844)

– 1935: S-a născut actorul american Charles Grodin (m. 2021)

– 1938: S-a născut actorul american Reni Santoni (m. 2020)

– 1946: A murit economistul englez John Maynard Keynes, fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (n. 1883)

– 1947: S-a născut Iggy Pop (născut James Jewel Osterberg), vocalist, compozitor şi baterist american – 75 de ani

– 1951: S-a născut Jean-Pierre Dardenne, regizor, scenarist și producător belgian

– 1965: A murit Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru fizică pe 1947 (n. 1892)

– 1971: A murit François Duvalier, supranumit „Papa Doc”, fost președinte al Haiti din 1957 până în 1964, și apoi dictator din 1964 până la moartea sa; regimul său a fost marcat de corupție și de folosirea milițiilor sale private: tontons macoutes (n. 1907)

– 1991: A murit Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (n. 1909)

– 2003: A murit cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (n. 1933)

– 2010: A murit Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (n. 1920)

– 2012: A murit Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973, unul dintre personajele principale ale scandalului Watergate (n. 1931) – 10 ani

– 2015: A murit Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România (n. 1926)

– 2016: A murit Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi r&b-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (n. 1928)

– 2019: A murit Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (n. 1935)

Calendarul zilei – 20 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 20 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 20 aprilie 2022, 14:17

S-a întâmplat într-o zi de 20 aprilie

* Acum 223 de ani (1799), la Weimar, avea loc premiera poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein”, de Friedrich Schiller

* În urmă cu 181 de ani (1841) primul roman poliţist din lume „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849), a văzut lumina tiparului. Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie)

* Cu 109 ani în urmă (1913) Parlamentul României a votat prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare (sancţionată de regele Carol I la 30 aprilie) (20.IV/3.V)

* Acum 89 de ani (1933) la Radiodifuziunea Română, avea loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez

* În urmă cu 63 de ani (1959) a fost adoptată, la Strasbourg, Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (ratificată de România prin Legea 236/1998)

* Acum 31 de ani (1991) Banca Națională a României a lansat prima emisiune post-revoluționară de bancnote. Era vorba de bancnota de 500 de lei, dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi. Ulterior, în acelaşi an, au apărut bancnotele de 1.000 de lei (cu Mihai Eminescu pe ea) şi 5.000 de lei (cu Avram Iancu)

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la inaugurarea Expoziţiei Universale „Expo ’92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza „Era descoperirilor”, la care au participat cu pavilioane naţionale peste 100 de state, printre care şi România. Expoziţia s-a încheiat la 12.X.1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb

* În urmă cu 12 ani (2010) avea loc catastrofa petrolieră din Golful Mexic, considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic: pe platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum s-au produs explozii dezastruoase (după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat), ce au dus la distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere, moartea a 11 lucrători, rănirea gravă a altor 17, erupția masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane; „mareea neagră” ce a acoperit Golful și-a extins brațele distrugătoare spre restul apelor lumii, afectând pe termen lung animalele, viața omului, chiar și industria

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Miercuri; Sf. Ierarh Teotim, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1853: S-a născut Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1892: S-a născut compozitorul Diamandi Gheciu (m. 1982) – 130 de ani

– 1893, 20.IV/2.V: A murit George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Societăţii Academice Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (n. 1812). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii stilul nou – 2 mai 1893

– 1900: S-a născut Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1903: S-a născut traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene, a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (m. 1980)

– 1908: S-a născut Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (m. 1988)

– 1922: S-a născut compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2015)

– 1934: A murit Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (n. 1860)

– 1943: S-a născut Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (m. 2008)

– 1952: A murit filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1874) – 70 de ani

– 1968: A murit Adrian Maniu, poet, dramaturg şi publicist; între anii 1930 şi 1933 a fost director de programe la Radio Bucureşti; a fost şi unul dintre primii (şi cei mai activi) conferenţiari ai „Universităţii Radio”, care a debutat în 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1933 (n. 1891)

– 1970: A murit, la Paris, Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu originar din România; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (n. 1920, la Cernăuți)

– 1989: A murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (n. 1945)

– 1997: A murit folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (n. 1914) – 25 de ani

– 2002: A murit solistul de muzică populară Drăgan Muntean (n. 1955) – 20 de ani

– 2008: A murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (n. 1923)

– 2017: A murit profesor univ. dr. Mihai Ielenicz, geograf și geomorfolog, creator de Școală geografică la Facultatea de Geografie a Universității din București (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit muzicologul și criticul muzical Daniela Caraman Fotea; a fost redactor în Radioteleviziunea Română, semnând, între anii 1965 și 1980, peste 3000 de emisiuni despre muzică clasică, dar și despre muzică de operă, operetă, ușoară, pop, folk, rock și jazz; a fost, de asemenea, redactor șef și director artistic al Casei de discuri „Electrecord” și membru fondator al Colegiului Criticilor Muzicali „Mihail Jora” (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Dezbatere televizată între candidații pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Emmanuel Macron (LREM) și Marine Le Pen (RN), la TF1 și France 2: ora 19:00

– Helsinki, Finlanda: Dezbatere în parlament asupra opțiunilor de securitate ale guvernului

– Oslo: Președintele finlandez Sauli Niinisto va face o vizită oficială în Norvegia (20 – 22 apr.)

– Washington: Reuniunea financiară a G20 ca parte a reuniunilor de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale

• Conferință de presă susținută de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva
• Conferință de presă susținută de David Malpass, președintele Băncii Mondiale
• FMI publică raportul privind supravegherea bugetară și organizează conferința de presă susținută de Vitor Gaspar, directorul afacerilor bugetare

– Paris: Danone prezintă cifra de afaceri din primul trimestru (înainte de Bursă)

– Anvers, Belgia: Hotărârea Curții de Apel din Anvers cu privire la 3 suspecți belgo-iranieni în cazul atacului dejucat împotriva oponenților iranieni în Franța în 2018

– Brazilia: Are loc ediția 2022 a Carnavalului de la Rio (20 – 30 apr.)

– Belgia: Ciclism – cursa Flèche Wallonne

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Chineze” se marchează pentru a sublinia contribuţia limbii și literaturii chineze în cultura lumii, pentru promovarea multilingvismului, a diversității culturale şi utilizării egale a celor şase limbi oficiale ale ONU. Celebrarea zilei a fost stabilită de UNESCO în 2011, în perioada Guyu/Guyu („Ploile cerealelor”), a şasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităţilor agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian. Această zi aduce şi un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie (Tsang-chieh), care a inventat caracterele chinezeşti în urmă cu circa 5000 de ani; se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben

– „Ziua Internaţională a Presei Libere”; aceasta este marcată începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. NOTĂ: Pe 3 mai este „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– 1808: S-a născut Louis-Napoléon Bonaparte (nepot de frate al împăratului Napoleon I), primul preşedinte al celei de-a 2-a Republici Franceze (1848-1852); în decembrie 1852, în urma unei lovituri de stat, s-a proclamat împărat al Franţei, sub numele Napoleon al III-lea; în prima parte a domniei a promovat o politică autoritară; după 1860 a acordat unele libertăţi democratice; detronat în 1870 (m. 1873, în exil, în Anglia)

– 1809: S-a născut fizicianul scoţian James David Forbes; cercetări în domeniile seismologiei şi glaciologiei (m. 1868)

– 1840: S-a născut Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (m. 1916)

– 1851: S-a născut Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan (m. 1921)

– 1859: A murit geologul elveţian Ignatz Venetz; este primul care a susţinut că gheţarii acoperă suprafeţe importante ale Pământului (n. 1788)

– 1869: A murit compozitorul german Karl Löwe (n. 1796)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1881: S-a născut compozitorul rus Nikolai Miaskovski (m. 1950). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 8 aprilie 1881

– 1889: S-a născut Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1945)

– 1893: S-a născut Harold Lloyd, actor, producător, regizor şi scenarist american; una dintre cele mai populare vedete ale filmului mut, alături de Charles Chaplin şi Buster Keaton (m. 1971)

– 1893: S-a născut Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol (m. 1983)

– 1908: S-a născut Lionel Hampton, interpret american de jazz, percuţionist, vibrafonist şi compozitor; figură marcantă a epocii big band–urilor de jazz (m. 2002)

– 1919: A murit geologul american George Ferdinand Becker; contribuţii importante la studierea structurii Pământului (n. 1847)

– 1927: S-a născut Karl Alex Müller, fizician elveţian, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1987, împreună cu J. Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice – 95 de ani

– 1928: S-a născut Gerald S. Hawkins, astronom american de origine britanică; contribuţii importante în domeniul arheoastronomiei (m. 2003)

– 1941: S-a născut actorul american de film Ryan O’Neal; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din filmul „Love Story”

– 1942: S-a născut Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (m. 2018) – 80 de ani

– 1943: S-a născut dirijorul englez Sir John Eliot Gardiner

– 1949: S-a născut actriţa americană de film Jessica Lange

– 1949: S-a născut (în Anglia) actriţa americană de film Veronica A. Cartwright

– 1951: S-a născut Luther Vandross, cântăreţ, producător şi compozitor american (m. 2005)

– 1960: S-a născut politicianul cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, preşedinte al Cubei (din 2019)

– 1982: A murit Archibald MacLeish, poet şi prozator american (n. 1892) – 40 de ani

– 1992: A murit comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (n. 1924) – 30 de ani

– 1995: A murit Milovan Djilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-al doilea război mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966); reabilitat în 1989 (n. 1911)

– 1997: A murit Otto Wilhelm Von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (n. 1910) – 25 de ani

– 2001: A murit, în timpul unui concert susţinut la Deutsche Oper de Berlin, în urma unui atac de cord, dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (n. 1946)

– 2002: A murit cântăreţul american Alan Dale (n. 1925) – 20 de ani

– 2011: A murit Hubert Schlafly Jr., inginer american creditat cu inventarea teleprompterului, echipament de care se folosesc prezentatorii de ştiri, actorii şi chiar politicienii (n. 1919)

– 2012: A murit chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (n. 1920) – 10 ani

– 2016: A murit regizorul britanic Guy Hamilton (n. 1922)

– 2018: A murit Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez; în 2012 Avicii s-a clasat pe locul 3 în topul anual „Top 100 DJs” publicat de revista DJ Magazine, iar în 2013 a repetat performanța (n. 1989)

– 2021: A murit Idriss Déby, ofițer militar, fost președinte al Ciadului din 1990 până la moartea sa, în 2021; a fost ucis la o zi după ce s-a anunțat că a câștigat alegerile prezidențiale pentru al șaselea mandat (n. 1952) – 1 an

Calendarul zilei – 19 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 19 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 20 aprilie 2022, 14:17

S-a întâmplat într-o zi de 19 aprilie

* Acum 173 de ani (1849) a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V)

* Se împlinesc 160 de ani (1862) de la crearea, la Cernăuţi, din iniţiativa filologului Ioan G. Sbierea, a „Reuniunii române de lectură” (preşedinte – Mihai Zotta, vicepreşedinte – Alecu Hurmuzachi), transformată, la 11/23.I.1865, în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, avându-l ca preşedinte pe Gheorghe Hurmuzachi. Societatea şi-a desfăşurat activitatea până în preajma anului 1940

* În urmă cu 113 ani (1909) apărea Legea privind arendarea moşiilor statului către asociaţiile ţărăneşti (19.IV/2.V)

* Acum 103 ani (1919) apărea la Bucureşti (aprilie 1919 – mai 1920; martie 1926 – martie 1927) revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

* Cu 102 ani în urmă, între 19 și 26 aprilie 1920, a avut loc Conferința de la San Remo (Italia), o întrunire internațională convocată după încheierea Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat. La conferință au participat cele mai importante patru state aliate, reprezentate de premierii britanic, David Lloyd George, francez, Alexandre Millerand, italian, Francesco Nitti și japonez, K. Matsui. În timpul negocierilor au fost alocate mandatele de clasă „A” pentru administrarea teritoriilor care ieșiseră de sub controlul Imperiului Otoman în Orientul Mijlociu

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de când apărea Legea pentru asanarea datoriilor agricole (Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

* Acum 79 de ani (1943), între 19 aprilie şi 16 mai, a avut loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). Data de 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah). Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de la constituirea, la Bucureşti, a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România. În 1949 se organiza Societatea Științelor Medicale (SSM), în care a funcționat o Secție de Medicină Internă. În 1962, SSM s-a transformat în Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM) și s-a înființat în cadrul ei Societatea de Medicină Internă prezidată de Acad. Prof. Dr. St. Milcu, în perioada 1962 -1973. În perioada 1990 – 2000 s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societății, care s-a finalizat în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)

* Acum 51 de ani (1971) Rusia (URSS la acea dată) a lansat cu racheta Proton K, de pe cosmodromul Baikonur, prima stație spațială din istorie pe orbita joasă a Pământului, Salyut 1 (română: „Salut”). A fost, de asemenea, prima stație spațială orbitală care putea susține un echipaj de 3 membri. Numele programului, care a inclus lansări ale mai multor stații Salyut în perioada 1971 – 1986, a fost ales pentru a onora primul zbor în spațiu al cosmonautului Iuri Gagarin, cu un deceniu mai devreme. Primul echipaj de pe stația spațială Salyut 1, format din cosmonauții Nikolai Rukavishnikov, Vladimir Shatalov și Alexei Yelisyev, a ajuns la destinație la trei zile după ce stația a fost lansată, însă, aceștia nu au putut pătrunde în ea din cauza trapei. Cel de-al doilea echipaj, format din Georgi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsayev, a intrat în stație fără probleme și a petrecut acolo timp de 24 de zile. Aceștia au fost primii oameni care au stat o perioadă mai lungă de timp în spațiu. Însă, pe 30 iunie 1971, echipa de la sol care fusese trimisă să-i întâmpine pe cei trei eroi au deschis trapa și au fost martorii unei scene teribile: cei trei muriseră după ce o valvă se deschisese din greșeală cât timp aceștia se aflau în spațiu și tot aerul ieșise din navă. Fără costume spațiale care să le ofere aer, cosmonauții au murit înainte de a atinge solul. Acum, toți astronauții poartă costume spațiale în timpul lansării și aterizării. Stația spațială Salyut 1 avea o greutate de 18.900 de kg, o lungime de aproximativ 20 m, un diametru de 4,15 m și un volum presurizat de 99 metri cubi. A fost plasată pe o orbită circumterestră cu apogeul de 222 km și perigeul de 200 km, perioada orbitală de 88 minute și 30 secunde, a efectuat 2.929 de rotații în jurul Terrei și a rămas pe orbită 175 de zile. La data de 10 octombrie 1971 stația spațială Salyut 1 a fost deorbitată și coborâtă (prăbușită) controlată în Oceanul Pacific. După 175 de zile pe orbită, prima stație spațială din istoria umanității și-a încheiat misiune

* Acum 27 de ani (1995), în zilele de 19 şi 20 aprilie, a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România

* Se împlinesc 20 de ani (2002) de la lansarea canalului TVR Cultural al Televiziunii publice, care difuzează exclusiv emisiuni cu tematică culturală. Canalul a fost închis pe 15 septembrie 2012 și relansat pe 9 februarie 2022

* Cu 18 ani în urmă (2004) pe piaţa audiovizualului din România a fost lansat postul de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat în exclusivitate filmelor

* Se împlinesc 15 ani (2007), de când, la iniţiativa Partidului Social Democrat, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La data de 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat din nou în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, care se ridica la 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Marţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1847: S-a născut scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (m. 1917) – 175 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 dă naşterea la 19.IV.1848, iar alte surse, la 21.IV.1847

– 1854: S-a născut inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925)

– 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1895: A murit Raicu Ionescu-Rion, critic literar şi publicist (n. 1872)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1999)

– 1921: S-a născut Adrian Rogoz (pseudonimul lui Adrian Sommer), prozator, poet şi traducător; s-a făcut cunoscut mai ales ca autor de science-fiction (m. 1996, la Bad Nauheim/Germania, unde se stabilise din 1989)

– 1929: S-a născut Ileana Vrancea (pseudonimul Hedei Katz), istoric şi critic literar; stabilită în Israel, din 1987

– 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999)

– 1944: S-a născut poetul Ioan Gliga, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1947: S-a născut Nicu Covaci, compozitor, cântăreţ, chitarist, pictor şi grafician; fondator şi lider al formaţiei „Phoenix” – 75 de ani

– 1949: S-a născut Maria-Ana Tupan, istoric, critic şi teoretician literar, profesor

– 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (m. 1999)

– 1955: S-a născut Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (m. 2014)

– 1965: S-a născut ÎPS Ciprian (numele de mirean: Cezar Spiridon), Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (din martie 2013); episcop vicar patriarhal cu numele de Câmpineanul între 2002 şi 2013

– 1969: S-a născut Marius Dragomir, compozitor, textier și interpret de muzică uşoară, inițiatorul curentului muzical „Kashay”, stil etno-pop care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transilvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare

– 1980: A murit (la Cluj-Napoca) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (n. 1900, la Grenoble/Franţa)

– 1989: A murit pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (n. 1897)

– 2005: A murit chimista Maria Brezeanu; fondatoare a şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe polinucleare; membru titular al Academiei Române din 1933 (n. 1924)

– 2011: A murit Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (n. 1956)

– 2017: A murit generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit cascadorul Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din România (n. 1956)

– 2020, 19/20: A murit jurnalistul radio şi politologul Justin Liuba, cunoscută personalitate a exilului românesc; stabilit la New-York, din 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; a fost director al postului Radio Europa Liberă și preşedinte al Fundaţiei „Iuliu Maniu” din New York (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul militar, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu; principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat în vigoare în România (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Moscova: Prim-ministrul armean Nikol Pașinian va efectua o vizită oficială în Rusia

-Singapore: Inaugurarea unei sculpturi maori de către prim-ministrul Noii Zeelande Jacinda Ardern

– Singapore: Prim-ministrul Noii Zeelande Jacinda Ardern va avea întrevederi cu liderii oamenilor de afaceri

– Washington: FMI prezintă noua perspectiva economică globală într-o conferință de presă susținută de economistul-șef Pierre-Olivier Gourinchas

• FMI publică raportul privind stabilitatea financiară globală (GFSR) și organizează conferința de presă a directorilor responsabili de raport

– Dili, Timorul de Est: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Yamoussoukro, Coasta de Fildeș: Discurs despre starea națiunii al președintelui Alassane Ouattara înaintea reuniunii Parlamentului în Congres, prin videoconferință

– Bruxelles: Procesul a 14 presupuși complici ai comando-urilor jihadiste care au atacat Parisul la 13 noiembrie 2015 (19 apr. – 20 mai)

– Paris: L’Oréal publică vânzările din primul trimestru

– Bangui: Deschiderea primului proces al Curții Penale Speciale din Republica Centrafricană

Aniversări – Comemorări

– 1588: A murit pictorul italian Paolo Veronese (numele adevărat: Paolo Caliari) (n. 1528)

– 1768: A murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (n. 1697)

– 1824: A murit poetul romantic englez George Gordon Byron (n. 1788)

– 1863: S-a născut chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1929)

– 1882: A murit biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n. 1809) – 140 de ani

– 1889: A murit astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (n. 1815)

– 1906: A murit Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerel (n. 1859)

– 1914: A murit Charles Sanders Peirce, filosof şi logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism şi, alături de William James, părintele semioticii moderne (n. 1839)

– 1917: S-a născut scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2012) – 105 ani

– 1932: S-a născut Fernando Botero, pictor şi sculptor columbian, reprezentant de seamă al culturii latino-americane moderne – 90 de ani

– 1935: S-a născut Dudley Moore, actor de film britanic, compozitor şi cântăreţ (m. 2002)

– 1937: S-a născut Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (m. 2017) – 85 de ani

– 1947: S-a născut pianistul și dirijorul american Murray Perahia; stabilit în Marea Britanie – 75 de ani

– 1947: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Yan-Pascal Tortelier – 75 de ani

– 1967: A murit Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1876) – 55 de ani

– 1989: A murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier (n. 1907)

– 1998: A murit Octavio Paz, poet, eseist şi diplomat mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1990 (n. 1914)

– 2002: A murit dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (n. 1920) – 20 de ani

– 2004: A murit Norris McWhirter, editor britanic, unul dintre co-fondatorii (alături de fratele său geamăn, Ross, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză, în 1975) celebrei cărţi „Guinness Book of Records”, lansate în 1954 (n. 1925)

– 2009: A murit scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (n. 1930, la Shanghai)

– 2011: A murit actriţa britanică Elisabeth Sladen (n. 1946)

– 2013: A murit actorul american de film Allan Arbus (n. 1918)

– 2013: A murit biologul şi profesorul francez François Jacob; cercetările sale din domeniul geneticii bacteriene şi al circuitelor de regularizare i-au adus numeroase distincţii ştiinţifice, inclusiv Premiul Nobel pentru medicină pe 1965, împărţit cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (n. 1920)

– 2013: A murit jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth), fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărute în 1982 (n. 1924)

– 2015: A murit cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (n. 1938)

– 2016: A murit Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (n. 1918)

– 2016: A murit Walter Kohn; fizician şi chimist teoretician american, originar din Austria, laureat al Premiului Nobel pentru chimie pe 1998 (n. 1923)

– 2018: A murit sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (n. 1935)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 18 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 18 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 18 aprilie 2022, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie

* Cu 174 de ani în urmă (1848) avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii („Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu) (18/30)

* Acum 118 ani (1904) a apărut primul număr al ziarului „L’Humanité”, organ central al Partidului Comunist Francez

* În urmă cu 113 ani (1909) era înfiinţată „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, a alcătuit raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital. Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (18.IV/1.V)

* Cu 104 ani în urmă (1918) era deschisă, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, înfiinţată la 9.III.1917. Au fost expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza, sculptorul Oscar Han ş.a.

* Acum 91 de ani (1931), după demisia guvernului naţional-ţărănesc, condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne). Fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului

* În urmă cu 76 de ani (1946) a fost adoptată, în mod oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. Creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 71 de ani (1951), la Paris, șase țări europene – Italia, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au semnat Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de la Paris, cum mai este denumit, a avut o durată limitată la 50 de ani. În consecință, CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitățile și bunurile sale au fost preluate de Comisia Europeană. Tratatul instituia o Înaltă Autoritate, o Adunare, un Consiliu de Miniștri și o Curte de Justiție, CECO având personalitate juridică. Înalta Autoritate, precursoarea actualei Comisii Europene, era organismul executiv colegial independent care avea sarcina de a atinge obiectivele stabilite în tratat și de a acționa în interesul general al CECO. Aceasta cuprindea nouă membri (dintre care cel mult doi puteau fi de aceeași naționalitate), numiți pentru șase ani. A fost un organism supranațional cu putere de decizie. Înalta Autoritate lua decizii, formula recomandări și adresa avize. Aceasta era asistată de Comitetul Consultativ (precursorul actualului Comitet Economic și Social European), compus din reprezentanți ai producătorilor, ai lucrătorilor, ai consumatorilor și ai distribuitorilor. Adunarea, precursoarea Parlamentului European, era compusă din 78 de membri, care reprezentau propriile parlamente naționale. Erau câte 18 membri pentru Germania, Franța și Italia, 10 pentru Belgia și Țările de Jos și patru pentru Luxemburg. Consiliul, precursorul actualului Consiliu al Uniunii Europene, era format din șase reprezentanți ai guvernelor naționale. Președinția Consiliului era deținută prin rotație de către fiecare țară membră a CECO pentru o perioadă de trei luni. Curtea de Justiție, precursoarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, era formată din șapte judecători numiți pentru șase ani printr-un acord comun între guvernele țărilor CECO. Aceasta asigura interpretarea și aplicarea corectă a tratatului

* Acum 67 de ani (1955), între 18 şi 24 aprilie, a avut loc Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere. La conferinţă s-a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat, care să asigure armonizarea intereselor lor

* În urmă cu 31 de ani (1991), în zilele de 18 și 19 aprilie, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand, prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989

* Acum 4 ani a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București. Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, în data de 18 aprilie 2018. Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Luni (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Începutul Săptămânii Mari (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1806: S-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881)

– 1846: S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880 (m. 1911)

– 1880: A murit Costache Aristia, actor (creator al primei şcoli de artă dramatică – 1833, având printre discipoli pe Costache Caragiali şi Eufrosina Popescu) şi traducător; membru al „Frăţiei” şi participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1800)

– 1882: S-a născut medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (m. 1960) – 140 de ani

– 1914: S-a născut inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1924: S-a născut compozitorul Ion Vintilă (m. 1977)

– 1925: S-a născut Emanuel Valeriu, fost redactor şi director general al Televiziunii Române (1990-1992); și-a început cariera de jurnalist în 1940, la ziarul „Universul Sport” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Dumitru Popescu, fost lider comunist (membru al CC al PCR între anii 1965 şi 1989, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă), jurnalist și scriitor; arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; era poreclit „Dumnezeu”; originea poreclei este incertă, dar ea sugera întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice

– 1929: S-a născut Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (m. 2018)

– 1934: S-a născut regizorul și scenaristul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (m. 2011)

– 1943: S-a născut Florin Codre, sculptor de artă monumentală, cascador şi regizor (autor al primului film românesc de ficţiune de după 1989, a cărui finanţare s-a realizat din iniţiativă privată, „Şobolanii roşii” – 1990)

– 1944: S-a născut pictorița Doina Herivan Moisescu (m. 2020)

– 1945: S-a născut Marius Tupan, prozator, eseist şi dramaturg (m. 2007)

– 1946: S-a născut dirijorul şi pianistul Cristian Mandeal; dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009)

– 1952: S-a născut Eugen Cristea, actor de teatru şi film; în decursul carierei a fost prezentator şi realizator de emisiuni TV, a regizat şi compus ilustraţia muzicală a unor piese de teatru, a publicat un volum personal de proză şi a tradus literatură beletristică  – 70 de ani

– 1955: S-a născut interpretul de muzică populară Drăgan Muntean (m. 2002)

– 1971: A murit Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (n. 1885)

– 1974: A murit compozitorul și profesorul Nicolae Buicliu (n. 1906)

– 2001: A murit Eugen Crăciun, pictor, grafician şi decorator (n. 1922)

– 2005: A murit Cornelia Pillat, istoric de artă, istoric literar, memorialist şi editor (n. 1921)

– 2010: A murit Emilia Comişel, etnomuzicolog şi profesor (n. 1913)

– 2012: A murit ziaristul Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (1990-1992), membru CNA (2001-2008) (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit (în Franța) scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (n. 1923)

– 2019: A murit Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (n. 1938)

– 2020: A murit filosoful, profesorul, traducătorul și scriitorul Alexandru Boboc, unul din cei mai importanți specialiști români în filosofia modernă și contemporană; lucrările sale tratează o arie tematică largă: istoria filosofiei universale (în perspectivă comparată), filosofia valorilor şi a culturii, filosofia istoriei, semantica, filosofia limbajului, istoria şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1930)

– 2020: A murit Doru Farcaş, violonist de muzică populară, mare rapsod al plaiurilor botoșănene (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

-Singapore: Prim-ministrul Noua Zeelandă, Jacinda Ardern va avea întrevederi cu prim-ministrul singaporez, Lee Hsien Loong și antreprenori locali, precum și lideri de afaceri pentru stimularea relațiilor comerciale dintre cele două țări

-Moscova: Reautorizarea vânzării de valute străine de către Banca centrală

-Tanger, Maroc: Redeschiderea legăturilor maritime pentru vehicule cu Spania

-Teheran, Iran: Discurs către armată al președintelui iranian Ebrahim Raisi cu ocazia Zilei Armatei Iraniene, prin videoconferință

-Rabat, Maroc: Prim-ministrul marocan, Aziz Akhannouch susține un discurs în fața parlamentarilor pentru a răspunde la întrebări despre costul ridicat al vieții – ora 12:00

– Washington: Reuniunile de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale (18 – 24 apr.)

– New York: Bank of America publică rezultatele financiare din primul trimestru

– Beverly Hills, SUA: Întâlnire a membrilor Academiei Oscar pentru a discuta cazul Will Smith

– Boston, SUA: Atletism – Maratonul de la Boston

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa

– „Ziua Mondială a Radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925, când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU

– „Ziua Patrioţilor” (Patriot’s Day), se marchează din 1897 (- 125 de ani), doar în unele state ale Americii – Maine şi Massachusetts, în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine; au loc, de asemenea, diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. După cum relatează revista L’Express, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal; în ultimii zece ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase

– Ziua naţională a Republicii Zimbabwe; aniversarea proclamării independenţei – 1980

– 1605: La această dată a fost botezat Giacomo Carissimi, cântăreţ, organist, pedagog şi compozitor italian, considerat drept iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (m. 1674)

– 1772, 18/19: S-a născut David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (m. 1823) – 250 de ani

– 1819: S-a născut Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (m. 1895)

– 1873: A murit Justus von Liebig, chimist german; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (n. 1803)

– 1882: S-a născut dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (m. 1977) – 140 de ani

– 1898: A murit Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (n. 1826)

– 1907: S-a născut matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (m. 1996) – 115 ani

– 1909: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1816)

– 1927: S-a născut politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (m. 2008) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (m. 2013) – 95 de ani

– 1930: S-a născut organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (m. 2019)

– 1936: A murit compozitorul italian Ottorino Respighi; este în special cunoscut pentru Trilogia Romană şi cele trei suite de Dansuri Antice (n. 1879)

– 1940: A murit Lajos Ady, scriitor, istoric literar şi pedagog maghiar; fratele mai mic al poetului Endre Ady (n. 1881)

– 1945: A murit Sir John Ambrose Fleming, fizician şi inginer englez, cunoscut pentru inventarea în 1904 a primului tub electronic, dioda, denumită pe atunci kenotron (n. 1849)

– 1948: S-a născut soprana americană Catherine Malfitano

– 1955: A murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică pe 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania)

– 1974: A murit Marcel Pagnol, dramaturg, regizor, scenarist şi producător francez (n. 1895)

– 2002: A murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914) – 20 de ani

– 2003: A murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936)

– 2012: A murit Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (n. 1929) – 10 ani

– 2013: A murit desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (n. 1944)

Calendarul zilei – 17 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 17 aprilie 2022, 05:10 / actualizat: 18 aprilie 2022, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 17 aprilie

* Se împlinesc 200 de ani (1822) de când delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) soseau la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a. Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice (17/29)

* Cu 142 de ani în urmă (1880) apărea, în „Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. BNR a început să funcţioneze la 1/13 iulie 1880, primul guvernator fiind Ion I. Câmpineanu. A însemnat actul de naştere al Băncii Naţionale a României (17/29)

* În urmă cu 134 de ani (1888) era ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată. Clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei din Bucureşti, care face parte din ansamblul monumentelor de la Centrul Patriarhal, adăposteşte astăzi, alături de alte clopote, şi clopotul mare, care a fost turnat din metalul altor două clopote din secolul al XVII-lea şi din bronzul câtorva tunuri turceşti

* Acum 121 de ani (1901) statul român a cedat Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti (17/30)

* Cu 104 ani în urmă (1918) era înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino. Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România (17/30)

* Acum 98 de ani (1924) lua fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane. Fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”. Fondatori: Louis B. Mayer, Marcus Loew

* În urmă cu 87 de ani (1935) era înființată Academia de Științe Medicale din România, prin Legea nr. 91/1935, promulgată prin Decretul Regal nr. 1076 din 17 aprilie 1935. Primul președinte al acestui for a fost prof.dr. Constantin I. Angelescu, membru de onoare al Academiei Române

* Se împlinesc 75 de ani de când se înfiinţa, la Craiova, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia”. La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea nr. 131, prin care a luat ființă Orchestra Filarmonicii Oltenia. În ziua de 18 aprilie, a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a in Mi bemol major, op. 55, Eroica de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la data respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene

* Tot 75 de ani se împlinesc (1947), de când la Timişoara, era înfiinţată Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul”, prin Legea 131. După cel de-Al Doilea Război Mondial, la 17 aprilie 1947, lua ființă Filarmonica de Stat „Banatul” din Timișoara, prin asimilarea orchestrei simfonice a Societății filarmonice „Banatul” (ultima denumire a „Amicilor muzicii”) devenind astfel o instituție de concert profesionistă, care și-a afiliat în anul 1951 și un cor academic (mai întâi sub formă de voluntariat, iar din 1955, salarizat)

* Acum 61 de ani (1961) avea loc Invazia din Golful Porcilor (cunoscută și sub numele La Batalla de Girón sau Playa Girón din Cuba), o tentativă eșuată a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez. Conflictul fusese planificat de președintele american, Dwight Eisenhower și a avut loc în perioada 17 – 19 aprilie 1961 sub mandatul lui John Fitzgerald Kennedy. Invazia a fost inițiată prin operațiunea Puma, o succesiune de raiduri aeriene îndreptate împotriva forțelor lui Fidel Castro, având drept scop asigurarea superiorității aeriane a exilaților cubanezi care desfășurau atacul, în colaborare directă cu membri ai CIA. Lipsa unei implicări substanțiale din partea americanilor a condus la eșecul operațiunii. Conflictul s-a soldat cu un număr mare de victime. Din partea americanilor, patru piloți de aviație și-au pierdut viața. Din rândul exilaților, 68 au fost uciși, dar cel mai mare număr de victime a fost din partea apărătorilor cubanezi

* În urmă cu 58 de ani (1964) Geraldine Mock (1925-2014) a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. Ea a efectuat 29 de zile, 11 ore şi 59 de minute de zbor, aterizând pe Aeroportul Port Columbus din Ohio

* Se împlinesc 40 de ani (1982) de la ceremonia proclamării suveranităţii constituţionale depline a Canadei. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord a semnat, în calitate de şef al statului canadian, intrarea în vigoare a noii Constituţii a Canadei, care înlocuia vechea lege supremă a acestei ţări – Actul Americii de Nord Britanice (datând din 1867)

* În urmă cu 32 de ani (1990) începea să emită, în mai multe limbi de circulaţie internaţională, postul de radio Antena Bucureştilor, denumit ulterior Radio Bucureşti şi în prezent Bucureşti FM (98,3 MHz), post al Societăţii Române de Radiodifuziune şi parte a reţelei Radio România Regional, primul şi singurul radio (la acea dată) dedicat vieţii de fiecare zi a Capitalei

* Acum 31 de ani (1991) delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO)

* Cu 26 de ani în urmă (1996) avea loc inaugurarea oficială a Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, și a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control

* Acum 24 ani (1998) începea să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas. Având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are patru studiouri, la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Sibiu. Membrii CNA au aprobat, la 6.II.2014, solicitarea Patriarhiei Române de a acorda o licenţă naţională Radio Trinitas, prin reunirea celor 51 de staţii locale pe care le deţinea

* Cu 24 de ani în urmă (1998) începea guvernarea Consiliului de miniştri condus de Radu Vasile (PNŢCD), care a durat până pe 22 decembrie 1999

* Cu 18 ani în urmă (2004), în Parcul Industrial din Ploieşti, era pornită prima centrală eoliană din România

Aniversări – Comemorări

– Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Învierea Domnului (Paştele) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1735: S-a născut istoricul și poetul sas Johann Seivert, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; preocupări cu rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii (m. 1785)

– 1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1953)

– 1895, 17/30: S-a născut Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (m. 1964)

– 1896: A murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866)

– 1897: S-a născut juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981) – 125 de ani

– 1902: S-a născut Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (m. 1991) – 120 de ani

– 1909: S-a născut actorul George Mărutză (m. 1968)

– 1916: S-a născut poeta prozatoarea şi publicista Magda Isanos (m. 1944)

– 1917: S-a născut actorul Constantin (Pace) Bărbulescu (m. 1998) – 105 ani

– 1920: S-a născut coregraful Stere Popescu; în anii ′40 a fost prim solist al Operei din București; a publicat studii despre teoria dansului (m. 1968, la Londra)

– 1929: S-a născut dirijorul și profesorul israelian de origine română Mendi Rodan (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 aprilie 1929

– 1935: S-a născut George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (m. 2017)

– 1939: S-a născut pictorul Dumitru Icodin

– 1940: S-a născut Ionel Oprișan, folclorist, editor, critic şi istoric literar

– 1940: S-a născut generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (m. 1994)

– 1944: A murit Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (n. 1858)

– 1945: A murit Ion Pillat, poet, eseist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1891)

– 1945: A murit (la Bucureşti) Mircea Streinul, poet, prozator şi traducător; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (n. 1910, la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1953: S-a născut Paul Balahur, poet şi publicist

– 1955: S-a născut Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (m. 2015)

– 1960: S-a născut actorul Adrian Păduraru

– 1964: A murit actorul George Vraca (n. 1896)

– 1966: A murit istoricul literar Petre V. Haneş (n. 1879)

– 1971: A murit Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (n. 1907)

– 1985, 17/18: A murit D.[umitru] I.[on] Suchianu, sociolog, eseist, traducător, jurist, istoric, critic literar şi de film (n. 1895)

– 1990: A murit inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923)

– 1997: A murit pictorul Ion Musceleanu (n. 1903) – 25 de ani

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2006: A murit juristul Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti (n. 1956)

– 2007: A murit cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică (n. 1946) – 15 ani

– 2008: A murit Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Köln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumänische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (n. 1926)

– 2013: A murit fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1941)

– 2014: A murit matematicianul Dimitrie D. Stancu, unul dintre pionierii învăţământului informatic clujean; contribuţii de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Myanmar: Redeschiderea frontierelor pentru pasagerii internaționali

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc celebrează Liturghia în Duminica Paștelui în Bazilica Sf. Petru, apoi binecuvântarea Urbi et Orbi în fața pieței

– Paris: Ciclism – cursa Paris – Roubaix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi

– Sărbătoarea naţională a Republicii Arabe Siriene; aniversarea proclamării independenţei – 1946

– 485: A murit filosoful neoplatonist grec, Proclus, unul dintre ultimii mari gânditori clasici; majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon (n. 412)

– 1774: S-a născut compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (m. 1850)

– 1790: A murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american; inventează paratrăsnetul (1752); înfiinţează prima bibliotecă populară americană; are un rol important în obţinerea independenţei poporului american (1776) (n. 1706)

– 1882: S-a născut pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (m. 1951) – 140 de ani

– 1885: S-a născut romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (m. 1962)

– 1891: S-a născut ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (m. 1965)

– 1900: S-a născut compozitorul elveţian Willy Burkhardt (m. 1955)

– 1903: S-a născut violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 4 aprilie 1903

– 1911: S-a născut scriitorul francez Hervé Bazin (m. 1996)

– 1914: S-a născut soprana franceză Janine Micheau (m. 1976)

– 1919: S-a născut Chavela Vargas, cântăreaţă mexicană născută în Costa Rica (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (m. 2016)

– 1922: S-a născut Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (m. 2013) – 100 de ani

– 1927: S-a născut soprana italiană Grazziella Sciutti (m. 2001) – 95 de ani

– 1929: S-a născut James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (m. 2015)

– 1934: S-a născut producătorul muzical american Don Kirshner; supranumit, în 1996, de revista „Time”, „omul cu urechea de aur”, deoarece realizase, până în acel moment, peste 400 de single-uri ajunse în topurile muzicale americane şi internaţionale (m. 2011)

– 1942: A murit fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a.; Premiul Nobel pentru fizică pe 1926; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (n. 1870) – 80 de ani

– 1952: S-a născut Joe (Joseph Francis) Alaskey III, actor american de comedie, care a asigurat vocea unor personaje animate legendare, precum Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety şi Sylvester the Cat (m. 2016) – 70 de ani

– 1955: S-a născut cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (m. 2018)

– 1956: S-a născut Nils Anders Tegnell, medic suedez, specializat în boli infecțioase; din 2013 până în 2022 a fost epidemiolog de stat al Suediei

– 1975: A murit Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române (1956) (n. 1888)

– 1986: A murit Marcel Dassault, cunoscut constructor francez de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Breguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage III, c, V, F-1 ş.a. (n. 1892)

– 1994: A murit neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru medicină pe 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (n. 1913)

– 1996: A murit François-Regis Bastide, romancier şi biograf literar francez; producător la Radioteleviziunea Franceză (n. 1926)

– 2007: A murit Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (n. 1910) – 15 ani

– 2008: A murit Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (n. 1913, în Martinica)

– 2011: A murit actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (n. 1940)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (n. 1921)

– 2014: A murit (la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (n. 1927)

– 2015: A murit Alfred Taubman, om de afaceri american, inventator al complexului comercial de tip mall în anii 1950, în SUA (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa americană de comedie Doris Roberts (n. 1925)

Calendarul zilei – 16 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 16 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 18 aprilie 2022, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 16 aprilie

* Acum 158 de ani (1864), în numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire. În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „patru Curţi de Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani”. Competenţa teritorială a instanţei din Bucureşti cuprindea „judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău” (16/28)

* Cu 153 de ani în urmă (1869) apărea, la București, până la data de 14 februarie 1870, a revistei „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicaţie care continua ideile „Daciei literare”

* Se împlinesc 105 ani (1917) de la cea de-a doua bătălie de pe Aisne (16 aprilie – mijlocul lunii mai 1917), componenta principală a Ofensivei Nivelle, o încercare franco-britanică de a provoca o înfrângere decisivă a armatelor germane din Franța. Strategia a fost realizarea unor ofensive eșalonate de la nord la sud de către Forța Expediționară Britanică (BEF) și mai multe grupuri de armate franceze. Generalul Robert Nivelle a planificat ofensiva în decembrie 1916, după ce l-a înlocuit pe Joseph Joffre în funcția de comandant-șef al Armatei Franceze. Obiectivul atacului de pe Aisne a fost capturarea coastei est-vest cu o lungime de 80 km a Chemin des Dames, la 110 km nord-est de Paris, și apoi atacul spre nord pentru a captura orașul Laon. Pe 16 aprilie, Groupe d’armées de Reserve (GAR) a atacat Chemin des Dames și a doua zi Armata a IV-a din cadrul Groupe d’armées de Centre (GAC) a început, în apropiere de Reims, Bătălia de pe coline

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de la dezastrul industrial din Texas City, care a constat din două explozii care au avut loc în zilele de 16 și 17 aprilie, în Texas, SUA. Exploziile, separate de aproximativ 11 ore, au avut loc în portul orașului și au fost cauzate de un incendiu care a izbucnit pe două nave încărcate cu azotat de amoniu. Exploziile au atins o intensitate de 3,8 kilotone, amintind de distrugerile provocate de bombele atomice din orașele Hiroshima și Nagasaki, cu doar doi ani mai înainte. Conform estimărilor, la momentul respectiv, explozia a provocat cel puțin 581 de decese, din care nu au fost niciodată identificați 178, și mai mult de 3.000 de răniți

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de când, de la Cape Canaveral, Florida (SUA), a fost lansată naveta spațială Apollo 16. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una dintre cele mai înalte regiuni ale satelitului natural al Terrei, mai exact pe Terra Descartes. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie

* Se împlinesc 15 ani (2007) de când a avut loc masacrul de la Virginia Tech (Blackburg, Virginia, SUA) cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Statelor Unite, cu 33 de persoane decedate. Printre victime s-a aflat şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul în clădirea Norris Hall de la Universitatea mai sus menţionată

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea au realizat, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiacă

* Tot într-o zi de 16 aprilie, acum 8 ani (2014), a avut loc naufragiul feribotului Sewol, în timp ce efectua o cursă între portul Incheon și insula Jeju, cunoscută atracție turistică, în urma căruia au murit 300 de persoane, 240 dintre acestea fiind elevi ai liceului Danwon din Ansan (lângă Seul), iar 10 profesori care îi însoțeau. În noiembrie 2014, Kim Han-sik, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul Sewol, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta lui Lazăr – Pomenirea morţilor (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sâmbăta Sfântă (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 16-23.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 15 aprilie, după asfinţitul soarelui)

– 1852: S-a născut pictorul George Demetrescu Mirea (m. 1934) – 170 de ani

– 1872: S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m. 1922) – 150 de ani

– 1879, 16/29: S-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), romancier, nuvelist, eseist, memorialist, gazetar, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961)

– 1880: A murit Simion Balint, protopop greco-catolic, figură importantă a revoluției române de la 1848 din Transilvania, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810)

– 1887: S-a născut Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (m. 1965) – 135 de ani

– 1896: S-a născut Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a.); în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (m. 1963, la Paris)

– 1902: A murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835) – 120 de ani

– 1903: S-a născut Filaret Barbu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; s-a remarcat prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film (m. 1984)

– 1916: A murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 1838)

– 1919: A murit (la Cluj) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (n. 1862, la Kecskemét/Ungaria)

– 1923: A murit Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (n. 1849)

– 1925: S-a născut regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (m. 2012)

– 1926: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (m. 2010)

– 1927: S-a născut Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (m. 1992) – 95 de ani

– 1927: S-a născut scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (m. 2014) – 95 de ani

– 1928: S-a născut istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; director-fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993); membru de onoare al Academiei Române din 2019

– 1933: S-a născut Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (a popularizat, în Ucraina, literatura română – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza) (m. 1996)

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş

– 1935: A murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884)

– 1936: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Gheorghe Grigurcu, poet, critic şi istoric literar, eseist şi jurnalist

– 1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m. 1985)

– 1942: S-a născut economistul şi publicistul Viorel Sălăgean (m. 2003) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002) – 75 de ani

– 1949: S-a născut pictorul Anghel Neagu

– 1950: A murit Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (n. 1875)

– 1951: S-a născut Ioan Mihai Cochinescu, prozator, scenarist și regizor de film

– 1951: A murit Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (n. 1882)

– 1954, 16/17: A murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900)

– 1961: S-a născut Aurel Tămaș, cântăreț de muzică populară și ușoară

– 1975, 16/17: A murit Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (n. 1929)

– 1984: A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (n. 1899)

– 2002: A murit poetul și criticul literar Radu Săplăcan; a colaborat la Radio Cluj din anul 1975 (n. 1954) – 20 de ani

– 2007, 16/17: A murit fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1928) – 15 ani

– 2017: A murit George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (n. 1935) – 5 ani

– 2017: A murit poetul Viorel Lică (n. 1952) – 5 ani

– 2017: A murit generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (n. 1965) – 5 ani

– 2018: A murit Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (n. 1927)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (n. 1947)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (n. 1951)

– 2019: A murit Gregorian Ioan-Eustaţiu, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (n. 1930)

– 2020: A murit Anton Achiței, interpret și compozitor de muzică populară (n. 1946)

– 2020: A murit interpretul de muzică populară Vasile Iova (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Manifestări de celebrare a 95 de ani ai Papei Emerit Benedict

– Paris: Ciclism: cursa feminină Paris – Roubaix

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de Anduranță Motociclete (EWC), 24 de ore (16 – 17 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Circului”; marcată din 2010, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, de Federaţia Mondială a Circului, sub înaltul patronaj al preşedintelui onorific al acesteia, prinţesa Stephanie de Monaco

– „Ziua Mondială a Vocii”, declarată oficial în 2013, are ca scop conştientizarea publicului asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de „Ziua naţională a vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea incidenţei cancerului de laringe

– Ziua naţională a Danemarcei – Ziua de naştere a reginei Margrethe a II-a (16.IV.1940)

– 1495: S-a născut umanistul german Petrus Apianus, cunoscut pentru contribuțiile sale în domenii ca matematică, astronomie, cartografie (m. 1557)

– 1755: S-a născut pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun, recunoscută ca una dintre cele mai renumite femei pictor din secolul al XVIII-lea (m. 1842)

– 1786: S-a născut Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (m. 1847, a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest)

– 1788: A murit Georges (Louis Leclerc) De Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (n. 1707)

– 1813, 16/28: A murit Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (n. 1745)

– 1825: A murit pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (n. 1741)

– 1828: A murit Francisco de Goya (Francisco José de Goya y Lucientes), pictor, desenator şi gravor spaniol (n. 1746)

– 1830: A murit scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (n. 1791)

– 1844: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume reaal: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru literatură pe 1921 (m. 1924)

– 1846: A murit Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (n. 1763)

– 1850: A murit Marie Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (n. 1761, la Strasbourg/Franţa)

– 1859: A murit Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric şi scriitor francez (n. 1805)

– 1867: S-a născut Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi au efectuat primul lor zbor (1903) cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (m. 1912) – 155 de ani

– 1871: S-a născut John Millington Synge, dramaturg irlandez (m. 1909)

– 1885: S-a născut compozitorul maghiar Leó Weiner (m. 1960)

– 1889: S-a născut Charles Chaplin, actor, regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză; creatorul lui Charlot, celebrul personaj al filmului mut (m. 1977, în Elveţia)

– 1918: S-a născut comicul şi scriitorul american Spike Milligan (m. 2002)

– 1919: S-a născut dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (m. 2009)

– 1921: S-a născut Sir Peter Ustinov (născut Peter Alexander Freiherr von Ustinov), actor, regizor şi producător britanic de film (m. 2004)

– 1924: S-a născut compozitorul american Henry Mancini (m. 1994)

– 1926: S-a născut Pierre (Jacques Louis) Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (m. 2013)

– 1926: S-a născut părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (m. 2018)

– 1927: S-a născut (la Marktl am Inn, Germania) cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013), în prezent papă emerit; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013; cardinalul Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005 (Papa Benedict al XVI-lea, al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058) – 95 de ani

– 1939: S-a născut Évelyne Prouvost, una dintre cele mai importante femei din istoria presei franceze, fondatoarea grupului Marie Claire, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (m. 2017)

– 1940: S-a născut Margrethe a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe), regina Danemarcei (din 1972)

– 1942: S-a născut baritonul italian Leo Nucci – 80 de ani

– 1947: S-a născut cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (m. 2011) – 75 de ani

– 1947: S-a născut muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (m. 2020) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Michel Blanc, actor, regizor de film și scenarist francez – 70 de ani

– 1955: S-a născut Marele Duce Henri de Luxemburg (şef al statului din 7.X.2000)

– 1958: A murit Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (n. 1920)

– 1972: A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata; Premiul Nobel pentru literatură pe 1968 (n. 1899) – 50 de ani

– 1996: A murit Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (n. 1928)

– 2002: A murit actorul american Robert Urich (n. 1946) – 20 de ani

– 2008: A murit Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (n. 1917)

– 2013: A murit George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (n. 1909, în Canada)

– 2020: A murit Gene Deitch (nume complet: Eugene Merril Deitch), ilustrator, animator, artist de benzi desenate și regizor american-ceh; creator al celebrei animații „Tom și Jerry” (n. 1924)

– 2020: A murit Luis Sepulveda, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist și om politic chilian (n. 1949)

– 2021: A murit actriţa britanică Helen McCrory (n. 1968) – 1 an

Calendarul zilei – 15 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 15 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 15 aprilie 2022, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 15 aprilie

* Se împlinesc 375 de ani (1647) de când boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab) termina de tradus din latină în slavonă şi tipărea (la Mănăstirea Dealu din Târgovişte) cartea lui Thomas Kempis „De imitatione Christi” (Imitaţiunea lui Cristos/Urmarea lui Hristos). În predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirma latinitatea limbii române

* Acum 284 de ani (1738), la King’s Theatre din Londra, avea loc premiera operei în trei acte „Xerxes”, de Georg Friedrich Händel

* În urmă cu 267 de ani (1755) poetul, jurnalistul și lexicograful britanic, Samuel Johnson, a publicat la Londra „Dicționarul limbii engleze”, primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate

* Se împlinesc 260 de ani (1762) de când prin decretul imperial de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti, semnat de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), luau fiinţă Regimentul I românesc de la Năsăud şi Regimentul II românesc de la Orlat

* Acum 152 de ani (1870) Mihai Eminescu începea colaborarea la revista „Junimii”, „Convorbiri literare”, cu poemul „Venere şi Madonă”

* Acum 104 ani (1918), la această dată a devenit muzeu memorial casa din pitorescul cartier ieşean Ţicău în care a locuit, între anii 1872 şi 1889, scriitorul Ion Creangă, numită şi „Bojdeuca lui Creangă” (sau „Bojdeuca din Ţicău”). De menţionat că „Bojdeuca lui Creangă” este prima casă memorială din România

* Cu 73 de ani în urmă (1949), pe scena Teatrului Naţional din Capitală, avea loc premiera dramei „Bălcescu”, de Camil Petrescu

* Tot într-o zi de 15 aprilie, și tot acum 73 de ani, a fost înfiinţată, la Braşov, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima”

* În urmă cu 58 de ani (1964), între 15 şi 22 aprilie, a avut loc plenara lărgită a CC al PCR care a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar şi socialist, în realitate o codificare a intereselor de stat ale URSS. Declaraţia a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului” socialist

* Acum 33 de ani (1989) începeau protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing (peste câteva săptămâni, la 4 iunie, autorităţile chineze aveau să reprime revolta studenţilor)

* Tot acum 33 de ani a avut loc tragedia de pe Stadionul Hillsborough (Sheffield, Anglia), când la un meci din semifinalele FA Cup dintre FC Liverpool şi FC Nottingham Forest, 96 de oameni au fost ucişi şi alte 766 de persoane rănite. Ancheta oficială din 1990 asupra dezastrului, numită Raportul Taylor, concludea că „principalul motiv al producerii tragediei este deficienţa în controlul poliţiei”. Constatările raportului au dus la eliminarea teraselor de stat în picioare pe toate stadioanele majore din Marea Britanie. Incidentul a rămas până astăzi cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial

* În urmă cu 31 de ani (1991) avea loc inaugurarea oficială, la Londra, a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creată în scopul sprijinirii unor proiecte economice şi de democratizare a ţărilor est-europene

* Acum 29 de ani (1993) a început să emită, la Bucureşti, Radio „PRO FM”. Din luna decembrie 2014, PRO FM a trecut în portofoliul media al RCS & RDS, împreună cu InfoPro, Music FM (acum Digi 24 FM) și Dance FM, în urma tranzacției cu grupul CME

* Cu 22 de ani în urmă (2000) echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, prof. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină

* Acum 9 ani (2013) a avut loc atentatul de la maratonul din Boston, când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului, din statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Cele două explozii s-au produs aproape simultan la o distanţă 15 – 20 metri una de cealaltă, 3 persoane decedând, iar alte 183 fiind rănite. O a treia explozie a avut loc la Biblioteca „J.F. Kennedy” din Boston, după aproximativ două ore

* Acum 3 ani (2019) Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului, simbol cultural, religios și arhitectonic al Franței, a fost cuprinsă de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei. În prezent, catedrala se află în reconstrucție, urmând a fi redeschisă în 2024

Aniversări – Comemorări

– Vinerea Sfântă (Patima şi moartea Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Pesah (16-22.IV.)

– „Ziua Naţională a Transplantului”, cea de-a XVII-a ediţie, este organizată de Agenţia Naţională de Transplant și Fundaţia pentru Transplant; în România se sărbătoreşte prin diverse manifestări, începând cu anul 2005, urmând modelul european; este marcată primăvara, la o dată variabilă, pentu a aminti performanţa echipei profesorului Irinel Popescu, care a realizat, la 15 aprilie 2000, prima operaţie reuşită de transplant hepatic din România. NOTĂ: Din 2014, la 16 iulie este marcată și „Ziua donatorului de organe”, de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT); la 16 iulie 1996 a luat ființă ATR

– 1812: S-a născut vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (m. 1886) – 210 ani

– 1879, 15/28: S-a născut lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1953)

– 1905: S-a născut Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (m. 1976)

– 1905, 15/28: S-a născut agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 28 aprilie 1905

– 1913: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (m. 1979)

– 1921: A murit Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1833)

– 1924: S-a născut Stephen (Alexander) Fischer-Galați, istoric și profesor american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe (m. 2014)

– 1924: A murit Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (n. 1841)

– 1934: S-a născut Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor; stabilit în Elveția din 1977; după 1989 s-a implicat activ în reformarea sistemului psihiatric din România, revenind frecvent în ţară; fiul criticului literar Tudor Vianu

– 1935: S-a născut Gheorghe Firca, compozitor, muzicolog şi publicist (m. 2016)

– 1939: S-a născut inginerul agronom Nicolae N. Săulescu; contribuţii la fundamentarea teoretică şi la crearea experimentală a unor soiuri de grâu; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1942: S-a născut avocatul și omul politic Lucian Bolcaş; a fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008; în data de 30 septembrie 2010, s-a înscris în PSD (m. 2020) – 80 de ani

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (m. 2015)

– 1946: S-a născut pictorul şi profesorul Zamfir Dumitrescu; preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2002-2007), deputat (2004-2008) (m. 2021)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (m. 1991)

– 1967: S-a născut ÎPS Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (din 2016, Arhiepiscop din 2002) – 55 de ani

– 1967: A murit teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1893) – 55 de ani

– 1969: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Bogdan Cristinoiu; fiul compozitorului Ion Cristinoiu

– 1978: A murit Sergiu (Serghei) Malagamba, compozitor, dirijor, aranjor muzical şi instrumentist (baterist); se numără printre pionierii jazz-ului românesc (n. 1913, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1988: A murit Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a.) şi critic plastic (n. 1929, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1994: A murit geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat şi la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 2008: A murit inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 2008: A murit Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor de literatură comparată; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1931)

– 2014: A murit Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (n. 1924)

– 2015: A murit pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2010, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (n. 1923)

– 2016: A murit Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Halifax/ Belfast/ New York: Sunt marcați 110 de ani de la scufundarea Titanicului

– Indio, California, SUA: Festivalul de muzică și arte Coachella (15-17 și 22-24 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artei” este marcată ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua, sărbătorită pentru prima dată în 2012 (- 10 ani), a fost instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, Mexic; data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor

– „Ziua Mondială a Diagnosticării Diabetului”; prin marcarea acestei zile se atrage atenţia asupra creşterii tot mai accentuate a îmbolnăvirilor de diabet. NOTĂ: La 14 noiembrie se marchează „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”

– RPD Coreeană: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a preşedintelui Kim Il-sung (n. 15.IV.1912 – m. 8.VII.1994); cunoscută şi ca „Ziua Soarelui”

– 1446: A murit Filippo Brunelleschi, arhitect şi sculptor italian din perioada Renaşterii timpurii (n. 1377)

– 1452: S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (m. 1519) – 570 de ani

– 1684: S-a născut Ecaterina I a Rusiei, împărăteasă din 1725 până la moartea sa (m. 1727)

– 1707: S-a născut Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică; creator al calculului variaţiilor (m. 1783) – 315 ani

– 1765: A murit savantul, poetul și filologul rus Mihail Lomonosov, considerat primul mare om de ştiinţă din Rusia (n. 1711)

– 1772: S-a născut Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (m. 1844) – 250 de ani

– 1797: S-a născut Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (m. 1877) – 225 de ani

– 1809: S-a născut Hermann Günther Grassmann, matematician (a creat algebra spaţiului cu „n” dimensiuni) şi fizician german (contribuţii în acustică, optică şi electromagnetism) (m. 1877)

– 1843: S-a născut Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (m. 1916)

– 1858: S-a născut sociologul şi filosoful francez Émile Durkheim; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (m. 1917)

– 1865: A murit (asasinat) Abraham Lincoln, preşedinte al SUA între anii 1861 şi 1865; a fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856) şi un ferm luptător pentru desfiinţarea sclaviei; a fost primul preşedinte american ucis în timpul mandatului; el a fost împuşcat de un sudist fanatic în seara zilei de 14 aprilie, în Vinerea Mare, când se afla în loja teatrului Ford din Washington, DC; a intrat în comă şi a murit nouă ore mai târziu (n. 1809)

– 1874: S-a născut Johannes Stark, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (m. 1957)

– 1878: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Robert Walser; recunoscut post-mortem ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai prozei elveţiene (m. 1956)

– 1908: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1816)

– 1910: S-a născut, în Polonia, Miguel Najdorf, mare maestru argentinian la șah, faimos pentru a sa variantă „Najdorf” (m. 1997, la Málaga, în Spania)

– 1912: S-a născut Kim Ir Sen (Kim Il Sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al C.C. (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al R.P.D. Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” a socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (m. 1994) – 110 ani

– 1920: S-a născut Richard von Weizsäcker, om politic german afiliat partidului Uniunea Creștin-Democrată, primar al Berlinului  din 1981 până în 1984 şi președinte al RFG în perioada 1984 – 1994; în timpul mandatului său a avut loc căderea Zidului Berlinului (1989) şi reunificarea Germaniei din 1990; la alegerile din mai 1984, el nu a avut un contracandidat, fapt unic in istoria postbelică a Germaniei (m. 2015)

– 1924: S-a născut Sir Neville Marriner, dirijor, violonist și profesor englez; a fondat, în 1959, orchestra de cameră „Academy of St Martin in the Fields”, împreună cu care a realizat peste 500 de înregistrări (m. 2016)

– 1931: S-a născut profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (m. 2002)

– 1931: S-a născut Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru literatură pe 2011 (m. 2015)

– 1936: S-a născut Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (m. 2019)

– 1937: S-a născut actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (m. 2017) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Sava, mitropolitul Varşoviei şi al întregii Polonii (din 1998)

– 1938: S-a născut (la Tunis) Claudia Cardinale, actriţă italiană de film

– 1938: A murit César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (n. 1892)

– 1945: S-a născut Liam O’Flynn, muzician irlandez, interpret la „uilleann pipes” (cimpoi irlandez); a reînviat cântecul tradițional irlandez (m. 2018)

– 1955: S-a născut chitaristul american de jazz Jeff Golub (m. 2015)

– 1959: S-a născut Emma Thompson, actriţă britanică de film și scenaristă

– 1960: S-a născut Filip (Duce de Brabant) (Philippe Léopold Louis Marie, Duce de Brabant), rege al Belgiei, membru al Casei de Saxa-Coburg şi Gotha; a urcat pe tron la 21 iulie 2013, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea

– 1961: S-a născut Carol Greider, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Sztostak și Elizabeth Blackburn, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază

– 1962: S-a născut fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen (pe numele său adevărat Ivor Neville Kamen), cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (m. 2021) – 60 de ani

– 1966: S-a născut actrița și cântăreaţa britanică Samantha Fox

– 1980: A murit Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură pe 1964, pe care a refuzat să-l ridice (n. 1905)

– 1986: A murit Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (n. 1910)

– 1990: A murit Greta Garbo, actriţă suedeză de film, stabilită în SUA (n. 1905)

– 1998: A murit (aparent din cauze naturale) Pol Pot (pe numele adevărat: Saloth Sar), dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste Khmerii roşii; regimul instalat de el prin forţă a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat; în 1979 regimul său de teroare a fost înlăturat de trupele vietnameze (n. 1925)

– 2000: A murit Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (n. 1925)

– 2012: A murit sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (n. 1939, în Scoţia) – 10 ani

– 2013: A murit actorul american Richard LeParmentier, cunoscut pentru rolul amiralului Motti din „Star Wars: Episode IV: A New Hope” (n. 1946)

– 2014: A murit inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (n. 1919)

– 2018: A murit regizorul italian de film Vittorio Taviani; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (n. 1929)

– 2018: A murit actorul american R. Lee Ermey; a luptat în războiul din Vietnam; a devenit celebru cu rolul sergentului Hartman din filmul „Full Metal Jacket” (1987), regizat de Stanley Kubrick (n. 1944)

– 2020: A murit Rubem Fonseca, scriitor, critic de film şi scenarist brazilian (n. 1925)

– 2020: A murit compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (n. 1927)

– 2020: A murit actorul american Brian Dennehy (n. 1938)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 14 aprilie 2022, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1056 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 817 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Se împlinesc 565 de ani (1457) de când începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 194 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* Acum 143 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Cu 138 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 112 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Se împlinesc 110 ani (1912), de când, în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 91 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la adoptarea Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 89 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 87 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de la stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 34 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985) – 105 ani

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008) – 100 de ani

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883) – 60 de ani

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927) – 25 de ani

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935) – 20 de ani

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

-Washington: Discursul „Ridicarea cortinelor” susținut de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor de primăvară – ora 12:00

– Paris: Conferință de presă a Organizației Internaționale a Viei și Vinului

– Fotbal – Europa League, manșa secundă a sferturilor de finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720) – 230 de ani

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994) – 110 ani

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859) – 105 ani

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie pe 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus – 65 de ani

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2022, 05:15 / actualizat: 13 aprilie 2022, 15:14

 S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 424 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Se împlinesc 280 de ani (1742), de când, în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Se împlinesc 160 de ani (1862) de când intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 137 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la promulgarea tratatului prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 83 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 79 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 77 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Acum 74 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 58 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 52 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 47 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 29 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Acum 21 de ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800) – 175 de ani

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013) – 90 de ani

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020)

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947) – 35 de ani

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: Songkran, sărbătoare budistă de Anul Nou sau festival al apei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300) – 645 de ani

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973) – 130 de ani

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983) – 95 de ani

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897) – 85 de ani

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat la New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din serialul italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957)

Calendarul zilei – 12 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 12 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2022, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 12 aprilie

* La data de 12 aprilie 1457, acum exact 565 de ani, avea loc Bătălia de lângă satul Dolhești (n.r. Doljești după Cronica lui Ștefan cel Mare), unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și alungat din scaunul Țării Moldovei pe Petru Aron. După asasinarea lui Bogdan al II-lea din 1451 de către fratele său vitreg Petru Aron, Ștefan cel Mare a luat calea exilului împreună cu mama sa, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească. La început de aprilie în anul 1457, împreună cu aproximativ șase mii de oșteni moldoveni, inclusiv o mie de munteni din Țara Românească oferiți de către Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare intră în Moldova pentru a pretinde tronul țării. La 12 aprilie 1457, Petru Aron, surprins de incursiunea lui Ștefan cel Mare în Moldova, recurge la o acțiune pripită, atacând cu o armată strânsă în mare grabă. Petru Aron este învins și părăsește rușinos câmpul de luptă. Acesta este practic momentul când Moldova a câștigat un domnitor legendar: Ștefan cel Mare

* Cu 161 de ani în urmă (1861) începea războiul de secesiune din Statele Unite ale Americii, încheiat la 9.IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Imperiul Rus declara război Porţii Otomane, declanșându-se astfel Războiul Ruso-Turc (până pe 19.II./3.III.1878). În urma acestui război a avut loc reînfiinţarea statului Bulgar, independenţa deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman și anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24)

* Cu 124 de ani în urmă (1898) fizicienii Marie Sklodowska-Curie (de origine poloneză) şi soţul ei, Pierre Curie (francez), au descoperit elementele chimice radioactive radiu (Ra) şi poloniu (Po)

* Acum 79 de ani (1943), în zilele de 12 și 13 aprilie, au avut loc convorbiri Hitler-Antonescu, la castelul Klessheim (Salzburg). Führerul i-a reproşat lui Ion Antonescu sondajele de pace ale diplomaţiei româneşti şi cere înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. După un concediu proforma, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuţiile

* În urmă cu 78 de ani (1944) au fost reluate convorbirile româno-sovietice de la Stockholm, între reprezentanţii oficiali ai celor două ţări. Guvernul sovietic transmite condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo (unde aveau loc convorbiri între emisarul opoziţiei democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu consimţământul mareşalului Ion Antonescu, şi reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich)

* Acum 61 de ani cosmonatul sovietic, Iuri Alexeevici Gagarin, devenea primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului, la bordul navetei spațiale Vostok 1. La 12 aprilie 1961, racheta care transporta naveta lui Gagarin a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur la ora locală 6:07. Vostok 1 a înconjurat Terra la o altitudine de aproximativ 300 de kilometri. A fost ghidată integral de un sistem automat, controlat de la sol, pentru că nu se cunoșteau posibilele efecte pe care ieșirea în spațiu le-ar fi putut avea asupra pilotului. Două zile mai târziu, acesta era primit la Moscova ca un erou. Mii de persoane au ieșit atunci pe străzi cu flori și afișe. După această realizare, satul natal al lui Gagarin a fost redenumit după numele lui. Singurele cuvinte atribuite lui Gagarin, pe parcursul aventurii sale spațiale au fost: „Zborul decurge normal; eu sunt bine”. Iuri Gagarin s-a născut pe 9 martie 1934 în Kluşino şi a murit pe 27 martie 1968, într-un accident aviatic. NOTĂ: Pentru a marca acest eveniment, a fost instituită Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii, sărbătorită în fiecare an la această dată

* Cu 52 de ani în urmă (1970) avea loc deschiderea pentru circulaţie a primelor două benzi ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti

* Acum 41 de ani (1981), între 12 şi 14 aprilie, a avut loc primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauţii John Young şi Robert Crippen. Naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi ştiinţifice, având de fiecare dată la bord între cinci şi şapte astronauţi (ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16.I.2003 şi s-a încheiat tragic, la 1.II.2003, în timp ce revenea pe Pământ. Naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau şapte astronauţi, şase americani şi un israelian)

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la parafarea, la București, a Acordului privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Sava de la Buzău (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1884, 12/24: S-a născut Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi a condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1955)

– 1890: S-a născut Vintilă Ciocâlteu, medic eminent, cercetător, profesor de biochimie şi poet; co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), care se utilizează pe scară largă şi astăzi, atât la determinarea fenolilor cât şi la titrarea/dozarea proteinelor (m. 1947)

– 1898: S-a născut Iuliu Podlipny, pictor, grafician şi profesor (m. 1991)

– 1899: S-a născut prozatorul şi publicistul Tudor Teodorescu-Branişte (m. 1969)

– 1900: S-a născut geologul şi paleontologul Neculai Macarovici; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1904: S-a născut Mihail Steriade, scriitor şi traducător, stabilit în Belgia (a fost directorul Centrului Cultural Român din Louvain şi conferenţiar la Universitatea din Liège, unde a predat limba şi literatura română) (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1993

– 1912: S-a născut generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic ,,Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (m. 1997) – 110 ani

– 1913: S-a născut Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (m. 1989)

– 1924: S-a născut Constantin Gruescu, mineralog, membru al Societății Geografice Române; a pus bazele primului muzeu privat de mineralogie estetică din România – Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (m. 2020)

– 1924: S-a născut Sergiu Natra (numele la naștere Sergiu Nadler), compozitor israelian de muzică cultă, originar din România (m. 2021)

– 1929: S-a născut scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Helmut von Arz, pictor, grafician şi ilustrator german din România

– 1939: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul şi ziaristul Alexei Rudeanu (a semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Mircea Martin, critic şi teoretician literar, eseist, editor şi profesor; membru corespondent al Academiei Române (2014)

– 1944: S-a născut George Anca, scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită și literatura antropologică (m. 2020)

– 1944: A murit arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (n. 1888)

– 1949: S-a născut Florin Zamfirescu, actor, regizor, profesor și eseist

– 1949:  S-a născut profesorul universitar dr. Ion Gh. Roşca, rector al ASE în perioada 2004 – 2012 (m. 2013)

– 1950: S-a născut pictorul George Rădeanu

– 1955: S-a născut actriţa Maria Teslaru (m. 2019)

– 1961: A murit fizicianul Gheorghe (sau George) Manu, figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după Al Doilea Război Mondial (n. 1903)

– 1962: A murit Constantin I. Gane, publicist, prozator şi şi memorialist, autor al unor istorii romanţate, între care „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, care l-au făcut celebru (n. 1885) – 60 de ani

– 1994: A murit compozitorul şi dirijorul Mişu Iancu (n. 1909)

– 2002: A murit Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (n. 1934) – 20 de ani

– 2011: A murit inginerul electromecanic Ioan M. Anton; studii şi cercetări în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 2011: A murit PS Ioan Şişeştean, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului (n. 1936)

– 2012: A murit Gabriel Ţepelea, filolog, istoric literar, scriitor şi om politic ţărănist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1916) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE, dedicată în special respectării statului de drept

– Praga: Întâlnirea miniștrilor de externe ceh, austriac, maghiar, slovac și sloven prin videoconferință

– Frankfurt: BCE publică un sondaj trimestrial privind distribuția creditului în zona euro

– Paris: Airbus – Adunarea generală a acționarilor

-Paris: Vernisajul expoziției „Gaudí” dedicată arhitectului spaniol

– Anglia: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a sferturilor de finală (12 – 13 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii” (aniversare stabilită, în 1969, de Federaţia Internaţională de Aeronautică) şi „Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu” (stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011); marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961; cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, în vârstă de 27 de ani, efectua primul zbor orbital în jurul Pământului, la bordul navei „Vostok 1”; în timpul zborului, care a durat 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, Gagarin a efectuat prima transmisiune televizată din spaţiu

– 65 d.Hr.: A murit, la Roma, Lucius Annaeus Seneca (sau Seneca cel Tânăr), filosof istoric roman, om de stat, orator şi autor de tragedii; a ocupat funcţii în administraţia Imperiului Roman (n. 4 î.Hr., la Córdoba, în Spania)

– 1684: A murit Nicola Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (n. 1596)

– 1722: S-a născut Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (m. 1793) – 300 de ani

– 1794: S-a născut, la Paris, Germinal Pierre Dandelin, matematician şi profesor belgian (m. 1847)

– 1801: S-a născut compozitorul austriac Joseph Lanner (m. 1843)

– 1839: S-a născut Nikolai Mihailovici Prjevalski, inginer topograf, geograf şi explorator rus de origine poloneză; a contribuit semnificativ la prezentarea Asiei Centrale europenilor şi a descris singura specie de cai sălbatici, care îi şi poartă numele, Calul lui Prjevalski (m. 1888). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi – 31 martie 1839

– 1840: S-a născut compozitorul francez Edmond Audran (m. 1901)

– 1885: S-a născut Robert Delaunay, pictor francez; iniţiator al orfismului, orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detaşare a luminozităţii şi a dinamismului (m. 1941)

– 1888: S-a născut pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (m. 1964)

– 1898: S-a născut soprana americană de origine franceză Lily Pons (m. 1976)

– 1923: S-a născut Barbara Jelavich, istoric şi profesor american; contribuţii privind istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1924: S-a născut doctorul american de origine austriacă Peter Safar; este primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii (respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii”), inspirat din tehnica de resuscitare a nou-născuţilor de către moaşe (m. 2003)

– 1927: S-a născut scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (m. 2019) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Hardy Krüger, actor, actor de dublaj, regizor și scriitor german; a fost unul dintre cei mai de succes actori germani din anii 1950 – 1960, care a fost de asemenea renumit la nivel mondial prin producțiile de film internaționale în care a jucat (m. 2022)

– 1931: S-a născut Gheorghe Dodiţă, filolog şi profesor din R. Moldova (m. 2012)

– 1932: S-a născut actorul francez Jean-Pierre Marielle (m. 2019) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballe i Folch), cântăreaţă de operă (soprană) spaniolă, renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto” (m. 2018)

– 1936: S-a născut actorul american Charles Napier (m. 2011)

– 1938: A murit bas-baritonul rus Feodor I. Şaliapin, stabilit în Franţa în 1922 (n. 1873)

– 1939: S-a născut Alan Ayckbourn, dramaturg şi scenarist britanic

– 1940: S-a născut pianistul şi compozitorul afro-american Herbie Hancock, unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai jazz-ului modern

– 1945: A murit Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882)

– 1947: S-a născut Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar „tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (m. 2013) – 75 de ani

– 1956: S-a născut actorul de film, regizorul și compozitorul american, de origine cubaneză, Andy Garcia (nume complet: Andrés Arturo García Menéndez)

– 1971: A murit Igor Evghenievici Tamm, fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu Pavel Cerenkov şi Ilya Frank, pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov (n. 1895)

– 1975: A murit cântăreaţa americană de music-hall Josephine Baker, stabilită în Franţa în anul 1947 (n. 1906)

– 1989: A murit pugilistul american Sugar Ray Robinson, considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (n. 1921)

– 1997: A murit biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (n. 1906) – 25 de ani

– 2010, 12/13: A murit Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (n. 1945)

– 2011: A murit Sidney Harman, om de afaceri şi filantrop american de origine canadiană, patron al prestigioasei publicaţii „Newsweek” (n. 1918)

– 2016: A murit regizorul sloven de teatru Tomaž Pandur (n. 1963)

– 2017: A murit Charlie Murphy (Charles Quinton Murphy), actor, comediant și scenarist american; fratele mai mare al lui Eddie Murphy (n. 1959) – 5 ani

– 2020: A murit englezul Stirling Moss, legendă a sportului automobilistic (n. 1929)

– 2020: A murit actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (n. 1932)

Calendarul zilei – 11 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 11 aprilie 2022, 05:10 / actualizat: 13 aprilie 2022, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 11 aprilie

* Cu 342 de ani în urmă (1680) apărea, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”)

* Acum 188 de ani (1834) avea loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo a interpretat primul rol din cariera sa) (11/23)

* În urmă cu 142 de ani (1880) s-a înfiinţat, prin promulgarea Decretului 1248/1880, Administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituţie care a consacrat iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini. Primul conducător al Direcțiunii Princiare a fost general ing. Ștefan Fălcoianu (1835 – 1905), care a activat în această funcție până la data de 15 aprilie 1883. În 1918 Regatul României s-a unit cu Transilvania, Banat, Basarabia și Bucovina pentru a forma România Mare. Drept urmare, toate căile ferate din aceste regiuni, care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR (11/23)

* Cu 108 ani în urmă (1914) a avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion”, a scriitorului englez George Bernard Shaw

* Acum 103 ani (1919) era creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea Primului Război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919, a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul. Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1969

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema

* Cu 73 de ani în urmă (1949) avea loc premiera piesei „Haiducii”, de Victor Eftimiu

* În urmă cu 59 de ani (1963) se înfiinţa, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc, precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind „Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”

* Acum 53 de ani (1969) a avut loc premiera, la Teatrul Mic din Bucureşti, a piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban; în rolul titular, George Constantin

* În urmă cu 52 de ani (1970), la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” („Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară

* Acum 32 de ani (1990) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, directorul onorific al publicaţiei fiind Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu. Publicația își continuă apariția în mediul online, pe situl www.eAzi.ro

* Cu 31 de ani în urmă (1991) România a semnat primul acord stand-by, post revoluţionar, cu FMI (Fondul Monetar Internațional), pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST

* Acum 26 de ani (1996), la Cairo, a fost deschis spre semnare „Tratatul de denuclearizare a Africii”, cunoscut şi ca Tratatul de la Pelindaba (numele principalului centru de cercetare nucleară din Africa de Sud). Documentul a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de 28 de state, pe 15 iulie 2009

* Tot într-o zi de 11 aprilie, cu 12 ani în urmă (2010), Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM)

* Cu 11 ani în urmă (2011) avea loc arestarea fostului președinte din Coasta de Fildeș, Laurent Gbagbo de către susținătorii președintelui ales, Alassane Ouattara, cu ajutorul forțelor franceze, punând astfel capăt crizei ivoriene și războiului civil din 2010-2011

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: Constantin, cum s-a numit la botez, s-a născut la Bucureşti, la 7.X.1787, a devenit monah în 1808, stareţ al Mânăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850 şi a murit la 11.IV.1868; la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în Biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa

– 1744 (stilul nou): A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii şi stilul vechi – 31 martie 1744

– 1842: A murit (în satul Csomakőrös / Chiuruş, de lângă oraşul Covasna) lingvistul și exploratorul secui-maghiar Körösi Csoma Sándor (cunoscut în străinătate ca Alexander Csoma de Kőrös); a realizat primul dicţionar englez-tibetan şi prima gramatică a limbii tibetane (1834); a realizat primul dicţionar sanscrit-tibetan; a pus bazele tibetologiei şi ale studiilor budiste; după moartea sa fost primit în panteonul tibetanilor; în anul 2013 UNESCO a declarat opera lui ca fiind parte a culturii universale (n. 1784) – 180 de ani. NOTĂ: După alte izvoare istorice anul nașterii este 1787 sau 1788

– 1854: S-a născut Ioan Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1896 (m. 1901)

– 1858: S-a născut Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (m. 1918)

– 1871, 11/23: S-a născut pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1956)

– 1897: S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)  – 125 de ani

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg, prozator şi traducător (m. 1982)

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich)

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 1982)

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993) – 115 ani

– 1907, 11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din   1881 (n. 1847) – 115 ani

– 1913: S-a născut pictorul Sorin Ionescu (m. 1999)

– 1924: S-a născut prozatorul Ion Grecea (m. 1999)

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003)

– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (m. 2021)

– 1930: A murit prozatorul Aureliu Cornea (n. 1897)

– 1936: A murit Dimitrie Dinicu, violoncelist, dirijor si compozitor (n. 1868)

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (m. 1984) – 80 de ani

– 1944: S-a născut jurnalistul Christian Mititelu, membru al CNA (2008-2014); a fost timp de 20 de ani directorul Redacţiei Române a BBC World Service

– 1944: S-a născut pictorul francez de origine română Nicolae Maniu

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (n. 1881)

– 1948: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, critic şi filosof; unul dintre primii angliști reputați din epoca interbelică, profesor universitar la Facultatea de Litere și Filosofie din București; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892)

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier)

– 1957: S-a născut Mirela Ioana Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră, stomatolog; membră a Consiliului de Administraţie al SRR, în mai multe mandate (2002 – 2017) – 65 de ani

– 1961: S-a născut artista vizuală Lia Perjovschi, fondatoare şi coordonatoare a Arhivei de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei şi a Muzeului Cunoaşterii

– 1962: S-a născut solista de muzică uşoară şi compozitoarea Claudia Daniela Nacu, fostă membră a grupului muzical Trio Expres (m. 2020) – 60 de ani

– 1964: A murit matematicianul şi pedagogul Alexandru Ghica; fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1902)

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1987: A murit medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900) – 35 de ani

– 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939)

– 1991: A murit arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (n. 1902)

– 1997: A murit Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928) – 25 de ani

– 2015: A murit inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1921)

– 2018, 11/12: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

-Berlin: Președintele german Frank-Walter Steinmeier va avea întrevederi cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Castelul Bellevue din capitala germană

-Seoul, Coreea de Sud: Discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către parlamentarii sud-coreeni, prin videoconferință

-Bratislava, Slovacia: Vizita premierului belgian Alexander De Croo

– Valladolid, Spania: Învestiția lui Alfonso Fernández Mañueco, renumit în funcția de șef al guvernului regional, inclusiv extrema dreaptă

-Geneva: Reuniunea comitetului de urgență al OMS privind Covid-19

-Jakarta, Indonezia: Intrarea la bursa IDX a grupului de tehnologie GoTo

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Audieri în procesul pentru corupție al fostului președinte Jacob Zuma

– Kampala, Uganda: Procesul scriitorului exilat Kakwenza Rukirabashaija acuzat că i-a insultat pe președinte și pe fiul său

– Johannesburg, Africa de Sud: Începutul procesului a cinci bărbați pentru uciderea fotbalistului Senzo Meyiwa

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a celor Eliberaţi din Lagărele de Concentrare fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste)

– „Ziua Internaţională a Pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997 (- 25 de ani), la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817)

– 1755: S-a născut James Parkinson, chirurg, farmacist, geolog, paleontolog și activist britanic; a scris pentru prima dată despre boala Parkinson în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817) (m. 1824)

– 1819: S-a născut Charles Hallé, pianist şi dirijor britanic de origine germană, fondatorul Orchestrei Hallé în anul 1858 (m. 1895)

– 1825: S-a născut Ferdinand Lassalle, jurist, filosof şi activist politic german; considerat fondatorul mişcării social-democrate din Germania (m. 1864)

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799)

– 1869: S-a născut Gustav Vigeland, sculptor norvegian (m. 1943)

– 1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roșii de pe Jupiter (n. 1789)

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952)

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 23 aprilie 1891

– 1892: S-a născut actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (m. 1985) – 130 de ani

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830)

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Attila (m. 1937)

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m. 1973)

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987)

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983)

– 1934: S-a născut (în Canada) poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (m. 2014)

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886) – 80 de ani

– 1944: S-a născut John Milius, scenarist, regizor și producător american

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (m. 2011)

– 1953: S-a născut Sir Andrew John Wiles, matematician şi profesor englez; specializat în teoria numerelor; a descoperit demonstraţia Marii teoreme a lui Fermat în 1994

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905)

– 1977: A murit poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (n. 1900) – 45 de ani

– 1987: A murit prozatorul american Erskine Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (n. 1903) – 35 de ani

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor și chimist italian; a fost martor al ororilor naziste și supraviețuitor al Holocaustului (n. 1919) – 35 de ani

– 2005: A murit André François (pe numele său adevărat André Farkas), grafician şi ilustrator de cărţi pentru copii francez de origine ungară (n. 1915)

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922) – 15 ani

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (n. 1925)

– 2021: A murit actorul și profesorul american Joseph Siravo (n. 1955) – 1 an

Calendarul zilei – 10 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 10 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2022, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 10 aprilie

* Acum 207 ani (1815) a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa

* Cu 138 de ani în urmă (1884) apărea lunar (până în august 1887), la Iaşi, „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România; printre colaboratori: C. Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde (10/22)

* Se împlinesc 110 ani (1912) de când vasul Titanic, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228, într-una dintre cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când începea Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene (după prima conflagraţie mondială). La conferinţă (încheiată la 19.V.1922) au participat 29 de state, între care şi România

* Tot 100 de ani se marchează de când medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de la adoptarea unui nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur

* Acum 93 de ani (1929), la microfonul Radiodifuziunii Române, debuta unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Tot cu 93 de ani în urmă era prezentă, la microfonul Radiodifuziunii Române, prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la constituirea Partidului Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului. La 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui Alexandru C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, P.N.A. și-a încheiat existența

* Acum 52 de ani (1970) se destrăma trupa britanică rock The Beatles, formată din John Lennon, Paul McCartney, George Harrison și Ringo Starr, care a activat din august 1962 până în septembrie 1969. Dezbinarea lor a fost un proces cumulativ atribuit mai multor factori, precum fenomenul Beatlemania, moartea managerului Brian Epstein în 1967, rolul dominator al lui McCartney, relația lui Lennon cu Yoko Ono, producția prolifică a cântecelor a lui Harrison, proiectul Get Back (mai târziu Let It Be, 1970), dar și numeroase dispute manageriale. Grupul a început să aibă probleme încă din 1969, când era deja împărțit în două tabere, cu privire la cei care ar trebui să preia frâiele afacerii. Ultima dată în care cei patru membri au înregistrat împreună, a fost pentru piesa „The End”, care încheia cel de-al unsprezecelea album de studio al trupei, „Abbey Road”, pe data de 18 august 1969. La 20 septembrie, Lennon și-a informat în mod privat colegii de trupă că pleacă din Beatles, deși nu era clar pentru ceilalți membri dacă plecarea lui va fi permanentă. La 10 aprilie 1970, Paul McCartney a emis un comunicat de presă în care a declarat că nu mai lucrează cu grupul, ceea ce a stârnit o reacție mediatică și a înrăutățit tensiunile dintre el și colegii de trupă. Disputele legale au continuat mult timp, iar dizolvarea nu a fost oficializată până în 1974. Membrii s-au mai reunit ocazional pentru scurte colaborări, însă niciodată cu toți cei patru membri simultan. După moartea lui John Lennon, în 1980, ceilalți trei s-au regrupat pentru piesa lui Harrison „All These Years Ago”, în 1981 și pentru proiectul „Anthology”, în 1994, acesta din urmă folosind demo-urile lui Lennon neterminate – „Free like a bird” și „Real Love”, ca bază pentru piese noi înregistrate și lansate ca Beatles

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de când era deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi intrată în vigoare la 26.III.1975

* Cu 24 de ani în urmă (1998) era semnat, la Belfast, un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare” (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord; unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând activităţi teroriste

Aniversări – Comemorări

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Sportului Curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr.240 din 6.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial

– 1898: S-a născut Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (m. 1928)

– 1912: S-a născut părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, mare teolog şi eremit, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici nu numai din România, ci din întreaga lume ortodoxă (m. 1998) – 110 ani

– 1914: S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii (m. 1999)

– 1922: S-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist, dirijor de cor şi orchestră, culegător de folclor muzical românesc şi profesor (m. 1985) – 100 de ani

– 1930: S-a născut violonistul şi pedagogul Modest Iftinchi (m. 2003)

– 1935: A murit compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (n. 1860)

– 1936: S-a născut Horia Gane, poet şi prozator (m. 2004)

– 1939: S-a născut Doina Levintza, scenograf de teatru şi televiziune, pictor de costume, creator de modă

– 1943: A murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n. 1871)

– 1944: A murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară; cuplul V. Vasilache – N. Stroe a rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (n. 1907)

– 1947: S-a născut Mirela Roznoveanu (numele la naştere: Roznovschi), critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător în dreptul internaţional, străin şi comparat; din 1991 trăieşte în New York City, SUA – 75 de ani

– 1951: S-a născut criticul literar Mircea Scarlat (m. 1987)

– 1959: A murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1970: S-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA); fost preşedinte al Federaţiei Române de Box

– 1982: A murit biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912) – 40 de ani

– 2002: A murit (s-a sinucis) Cristian Panait, fost procuror în cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, a cărui sinucidere a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus; cazul procurorului Panait a fost transpus într-un film regizat de Tudor Giurgiu, „De ce eu?”, a cărui premieră a avut loc în data de 27 februarie 2015 (n. 1973) – 20 de ani

– 2017: A murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942) – 5 ani

– 2020: A murit Olga Bucătaru, actriță de teatru și film, profesoară (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Turul I al alegerilor prezidențiale

– Spania: Procesiuni religioase în toată Spania cu ocazia Săptămânii Mari (10 – 17 apr.)

– Ciudad de Mexico: Referendum privind revocarea mandatului prezidențial

– Țările de Jos: Ciclism – cursa Amstel Gold

– Monte Carlo, Principatul Monaco: Tenis – turneul ATP, Rolex Monte-Carlo Masters (10 – 17 apr.)

– Austin, SUA: MotoGP – Campionatul Mondial, Marele Premiu al Americii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2015, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. NOTĂ: Din 2016 ziua este marcată şi în România, la iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping

– 1583: S-a născut Hugo Grotius, jurist, istoric şi diplomat olandez; unul dintre fondatorii teoriei dreptului natural (m. 1645)

– 1585: A murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502)

– 1640: A murit Agostino Agazzari, compozitor şi muzicolog italian (n. 1578)

– 1755: S-a născut medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (m. 1843, la Paris)

– 1813: A murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor (n. 1736)

– 1847: S-a născut Joseph Pulitzer, jurnalist şi editor american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; a revoluţionat jurnalismul american; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (m. 1911) – 175 de ani

– 1864: S-a născut pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (m. 1932)

– 1877: S-a născut graficianul austriac Alfred Kubin (m. 1959) – 145 de ani

– 1887: S-a născut fiziologul argentinian Bernardo Alberto Houssay; contribuţii în studiul glandelor endocrine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1947, împreună cu americanii Carl şi Gerty Cori (m. 1971) – 135 de ani

– 1892: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Victor de Sabata (m. 1967) – 130 de ani

– 1907: S-a născut criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2011) – 115 ani NOTĂ: Alte surse (www.acad.ro/commem) dau naşterea la 12.IV.1907

– 1909: A murit Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (n. 1837)

– 1913: S-a născut scriitorul german Stefan Heym (m. 2001)

– 1915: S-a născut actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (m. 2011)

– 1919: S-a născut inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (m. 2014)

– 1927: S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american; cercetări originale în descifrarea codului genetic; Premiul Nobel pentru medicină pe 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Robert W. Holley (m. 2010) – 95 de ani

– 1929: S-a născut actorul suedez de film Max von Sydow (m. 2020)

– 1931: A murit Khalil (sau Kahlil) Gibran, poet, filozof și prozator, poet și eseist libanez, cunoscut mai ales pentru cartea „Profetul” (n. 1883)

– 1932: S-a născut Omar Sharif (nume real: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (m. 2015) – 90 de ani

– 1937: S-a născut poeta rusă Bella Ahmadulina (m. 2010) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Hrisostom al II-lea (nume la naștere: Herodotos Demetriou), Arhiepiscop al Noii Iustiniane și al întregului Cipru și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Ciprului (din 2006)

– 1947: S-a născut cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (m. 2021) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Steven (Frederic) Seagal, actor, scenarist, producător și muzician american, care deține, de asemenea, cetățenie sârbă și rusă; popular erou al filmelor de acțiune; maestru în artele marțiale japoneze – 70 de ani

– 1954: A murit inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (n. 1862)

– 1955: A murit Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (n. 1881)

– 1955: A murit Oskar Lindberg, compozitor şi organist suedez (n. 1887)

– 1958: S-a născut (la Taşkent, Uzbekistan) pianistul israeliano-american Yefim Bronfman

– 1975: A murit Walker Evans, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi documentarişti din America (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (n. 1897)

– 1979: A murit compozitorul italian Nino Rota; a compus şi muzică de film (n. 1911)

– 1995: A murit pianista maghiară Annie Fischer (n. 1914)

– 1997: A murit compozitorul japonez Toshiro Mayuzumi (n. 1929) – 25 de ani

– 2010: A murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către forţele poliţiei secrete sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949)

– 2013: A murit fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru medicină pe 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (n. 1925)

Calendarul zilei – 9 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 9 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 9 aprilie

* Se împlinesc 290 de ani (1732) de când episcopul Ioan Inocenţiu Micu (Klein) adresa Curţii de la Viena un prim memoriu în care cerea să fie respectate drepturile acordate românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două Diplome Leopoldine (din 1699 şi 1701), fapt ce a declanşat lupta de emancipare naţională a românilor ardeleni

* Cu 172 de ani în urmă (1850), la Teatrul Naţional din Iaşi se juca, în premieră, „Chiriţa în Iaşi” (sau „Două fete ş-o neneacă”) de Vasile Alecsandri; în rolul Chiriţei, actorul Matei Millo

* În urmă cu 157 de ani (1865) se încheia Războiul Civil American (sau Războiul de Secesiune, început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* Acum 108 ani (1914), la Holborn Empire, din Londra, a avut loc premiera primului film artistic color din lume „The World, the Flesh and the Devil”, în regia lui Martin Thornton

* În urmă cu 106 ani (1916) avea loc prima audiţie, la Ateneul Român, a „Suitei a II-a” de George Enescu (dirijor, compozitorul) (9/22)

* Cu 104 ani în urmă (1918) apărea Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă) (9/22)

* Acum 82 de ani (1940) Germania a invadat Danemarca şi Norvegia (în cel de-Al Doilea Război Mondial)

* Radio România Cultural aniversează 56 de ani de difuzare a emisiunii „Revista Literară Radio”. Emisiune literară fanion a radioului public, „Revista Literară Radio” a fost iniţiată de scriitorul Vasile Voiculescu, în 1929. Suspendată apoi vreme de peste trei decenii, emisiunea a fost reluată la data de 9 aprilie 1966 şi difuzată săptămânal. „Revista Literară Radio” prezintă, duminică de duminică, cele mai recente apariţii editoriale, dezbateri literare, interviuri şi reportaje, precum şi ediţii speciale de la cele mai interesante festivaluri de literatură din ţară şi târguri internaţionale de carte

* Acum 48 de ani (1974) era inaugurat stadionul de fotbal „Steaua” din Bucureşti, cu ocazia meciului amical cu echipa OFK Belgrad (scor 2 – 2). Este stadionul unde au fost obținute cele mai mari performanțe ale fotbalului românesc, fosta câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua București, cât și naționala României disputând aici majoritatea meciurilor. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost pe 23 martie 1977 împotriva Turciei (scor 4-0), în cadrul unui meci contând pentru Cupa Balcanică

* Cu 31 de ani în urmă (1991) Republica Georgia (denumită uneori și Gruzia) îşi proclama independenţa de stat. Georgia şi-a proclamat prima dată independenţa la 26 mai 1918. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind ocupat de Armata Roşie în martie 1921 şi încorporat ca republică unională în URSS un an mai târziu. Georgia şi-a redobândit independenţa la 9 aprilie 1991, în contextul destrămării URSS. Primii ani de independenţă au fost marcaţi de conflictele declanşate în regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, confruntările armate încheindu-se prin armistiţiile din 1992 şi, respectiv, 1994. Acordurile nu au condus însă şi la reglementarea celor două conflicte, ci la „îngheţarea” acestora

* Se împlinesc 15 ani (2007) de când începea să emită Antena 2 (actualmente Antena Stars), al patrulea post de televiziune al grupului Intact Media, având sloganul „Televiziune cu atitudine”. La 18 decembrie 2013 şi-a schimbat denumirea în „Antena Stars” şi sloganul în „Vede tot”

Aniversări – Comemorări

– 1654: A murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (septembrie 1632-aprilie 1654); a consolidat politic şi economic ţara, a tipărit primele legiuiri, a asigurat o mare înflorire culturală şi artistică; a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români (n. ~1580)

– 1803: A murit Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (n. 1721)

– 1882: S-a născut basul George Niculescu-Basu (m. 1964) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957)

– 1924: S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (m. 1993)

– 1930: S-a născut mezzosoprana Martha Kessler (m. 2000)

– 1931: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé; după 1990 s-a stabilit în Olanda (m. 1997)

– 1931: A murit prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (n. 1866)

– 1936: S-a născut Dorin Mircea Stelian Poenariu, fizician nuclearist, inginer și profesor; contribuții fundamentale la studiul teoretic al radioactivității prin emisie de particule grele (radioactivitate cluster); membru de onoare al Academiei Române din 2017

– 1939: S-a născut actriţa de teatru şi film Anda Caropol; a avut peste 50 de ani de prezență neîntreruptă pe scena Teatrului Nottara

– 1941: S-a născut (la Timişoara) sculptorul şi scriitorul Ingo Glass, stabilit la München, Germania

– 1941: S-a născut Gheorghe Emil Săsărman, dramaturg, nuvelist, romancier, jurnalist şi arhitect; stabilit, din 1983, în Germania

– 1947: S-a născut Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidianului „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993); a scris numeroase cărţi despre legendele sportului românesc şi performanţele acestora (m. 2021) – 75 de ani

– 1948: S-a născut pictorul şi profesorul Ioan Sbârciu; de numele lui se leagă fenomenul numit „Şcoala de pictură de la Cluj”

– 1950: S-a născut Cassian Maria Spiridon, poet, eseist, publicist și editor

– 1961: A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător, cunoscut mai ales pentru piesa scrisă în 1929, „Gaiţele” (n. 1888)

– 1962: S-a născut fostul fotbalist Mircea Rednic, în prezent antrenor – 60 de ani

– 1964: A murit Mihu Dragomir (pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (n. 1919)

– 2011: A murit Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (n. 1926)

– 2014: A murit Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (n. 1914)

– 2015: A murit Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (n. 1932)

– 2018: A murit filologul, eseistul, traducătorul și profesorul Horváth Andor; a fost mai mulţi ani de zile colaborator al Redacţiei Minorităţi din cadrul societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944)

– 2021: A murit Ioan Caproşu, istoric emblematic al perioadei medievale și premoderne românești, important editor de documente slave și românești privitoare la istoria Iașilor și a Moldovei și profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru de onoare al Academiei Române (n. 1934) – 1 an

– 2021: A murit artistul plastic și profesorul Silviu Bârsanu (n. 1965) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Comemorarea unui an de la moartea Prințului Philip, duce de Edinburgh

– Gambia: Alegeri legislative

– Roma: Campionatul mondial de Formula E, ePrix-ul de la Roma (9 – 10 apr.)

Aniversări – Comemorări

– 1553: A murit François Rabelais, scriitor renascentist, călugăr şi medic francez; una dintre cele mai reprezentative personalități ale Renașterii (n. ~1494)

– 1626: A murit Francis Bacon, om politic şi filosof englez (n. 1561)

– 1754: A murit filosoful german Christian von Wolff, reprezentant al idealismului (n. 1679)

– 1757: S-a născut Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (m. 1829) – 265 de ani

– 1791: S-a născut George Peacock, matematician englez (m. 1858)

– 1806: S-a născut Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (m. 1859)

– 1821: S-a născut Charles Baudelaire, poet, estetician, critic literar, plastic şi muzical francez (m. 1867)

– 1830: S-a născut fotograful britanic Eadweard Muybridge; este primul fotograf care a studiat mişcarea cu ajutorul fotografiei (s-a realizat animarea galopului unui cal după un set de fotografii făcute de acesta) (m. 1904)

– 1846: S-a născut compozitorul italian Francesco Paolo Tosti (m. 1916)

– 1855: S-a născut Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (m. 1907)

– 1889: A murit chimistul francez Michel-Eugène Chevreul (n. 1786)

– 1898: S-a născut Paul Robeson, cântăreţ (bas) afro-american; actor de teatru şi film (m. 1976)

– 1905: S-a născut politicianul american William Fullbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (m. 1995)

– 1906: S-a născut Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (m. 1988)

– 1906: S-a născut Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (m. 1997). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1908

– 1912: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Lev Kopelev, scriitor disident rus (m. 1997, la Köln; urna a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997) – 110 ani

– 1919: S-a născut inginerul american John Presper Eckert, inventator (în 1946), împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (m. 1995)

– 1926: S-a născut publicistul american Hugh Marston Hefner, fondatorul revistei „Playboy” (1953) (m. 2017)

– 1932: S-a născut Ágnes Ágai, scriitoare, poetă, traducătoare maghiară – 90 de ani

– 1932: S-a născut chitaristul american Carl Perkins; pionier al muzicii rockabilly (un mix de rhythm and blues şi muzică country) (m. 1998) – 90 de ani

– 1932: S-a născut dirijorul elveţian Armin Jordan (m. 2006) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Gian Maria Volontè, actor italian de film (m. 1994)

– 1933: S-a născut actorul francez de film Jean-Paul Belmondo (m. 2021)

– 1934: A murit Oskar von Miller, inginer constructor german, pionier al energiei hidroelectrice, care a rămas cunoscut îndeosebi ca fondator al celui mai mare muzeu tehnico-ştiinţific din lume – „Deutsches Museum” (n. 1855)

– 1936: S-a născut Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (m. 2020)

– 1954: S-a născut actorul american de film Dennis Quaid

– 1959: A murit Frank Lloyd Wright, considerat cel mai important arhitect american al secolului al XX-lea; promotor al arhitecturii „organice”; autor de scrieri teoretice şi memorii (n. 1867)

– 1961: S-a născut creatoarea de modă cubanezo-americană Isabel Toledo (m. 2019)

– 1963: S-a născut Marija Pejčinović Burić, politiciană croată, secretar general al Consiliului Europei (din 2019); ministru al afacerilor externe și europene și vicepremier al Croației (2017 – 2019)

– 1998: A murit Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (n. 1916)

– 2001: A murit soprana italiană Graziella Sciutti (n. 1927)

– 2011: A murit regizorul de film american Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (n. 1924)

– 2013: A murit Zao Wou-Ki, pictor chinez naturalizat francez, maestru al abstracţiei lirice (n. 1921)

– 2021: A murit Prinţul Philip, Ducele de Edinburgh, soţul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (n. 1921, în insula grecească Corfu) – 1 an

– 2021: A murit rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX (n. 1970) – 1 an

Calendarul zilei – 8 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 8 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 8 aprilie

* Acum 202 ani (1820), în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander …”. Povestea descoperirii sculpturii începe când un ofițer francez pe nume Oliver Voutier şi un fermier local, pe nume Yorgos Kentrotas, au observat pe locul unui vechi teatru de pe insula Milos o bucată de piatră, a cărei frumuseţe i-a atras imediat atenţia lui Voutier. Acesta l-a plătit pe fermier să sape mai adânc pentru a extrage întregul obiect. În anul 1821, sculptura i-a fost prezentată regelui Ludovic al XVIII-lea care s-a oferit să o aşeze la Muzeul Luvru din Paris, unde a rămas până în zilele noastre. Venus din Milo este una dintre cele mai celebre sculpturi ale Greciei antice şi una dintre cele mai cunoscute monumente vechi din întreaga lume

* Acum 193 de ani (1829) apărea la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic în limba română din Ţara Românească, cu o apariţie îndelungată şi constantă; editat de Ion Heliade-Rădulescu, ziarul folosea la început alfabetul chirilic, unele numere fiind tipărite şi în limba franceză; de la 1844 s-a trecut treptat la folosirea alfabetului latin pentru editarea publicaţiei (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a) (8/20)

* În urmă cu 137 de ani (1885), pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare” (8/20)

* Cu 118 ani în urmă (1904) Regatul Unit şi Republica Franceză au semnat Antanta cordială. Dincolo de problemele imediate ridicate de expansiunea colonială tratate de acest acord, semnarea Antantei Cordiale a marcat sfârşitul unui mileniu de conflicte intermitente între cele două ţări şi statele predecesoare ale lor, şi începutul unei coexistenţe paşnice care continuă şi în prezent. Antanta Cordială, împreună cu alianţa anglo-rusă şi cu alianţa ruso-franceză, a alcătuit sistemul de alianţe denumit Tripla Înţelegere între Regatul Unit, Franţa şi Rusia, alianţă ce a constituit tabăra învingătoare în Primul Război Mondial

* Acum 49 de ani (1973) avea loc primul concert al „Cvartetului Voces Contemporanae”, numit mai târziu „Cvartetul Voces”; printre fondatori: Bujor Prelipcean (vioara I) şi Dan Prelipcean (violoncel), formula ulterioară fiind desăvârşită de Anton Diaconu (vioara II) şi Constantin Stanciu (viola)

* Cu 12 ani în urmă (2010) a fost semnat, la Praga, Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START-2 (Strategic Arms Reduction Treaty/ New Start), de către preşedintele rus de la acea dată, Dmitri Medvedev, şi cel american, Barack Obama, fiind o continuare a unei înţelegeri semnate în anul 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfăşurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% faţă de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002. În ianuarie 2021, Parlamentul bicameral al Rusiei – Duma de Stat (Camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (Camera superioară) – au ratificat, în sesiuni separate, prelungirea tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări, a cărui prelungire a fost convenită în condiţiile propuse de Moscova. Acordul dintre Moscova şi Washington se prelungeşte pe durata maximă posibilă – de cinci ani – până la 5 februarie 2026

Aniversări – Comemorări

– „Sărbătoarea Etniei Romilor din România”, stabilită ca urmare a unei propuneri a deputatului minorităţii rome Nicolae Păun, concretizată prin Legea nr. 66/2006. NOTĂ: Pe 20 februarie este marcată „Ziua dezrobirii romilor” și pe 16 iunie „Ziua limbii romani”

– 1802: S-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880) – 220 de ani

– 1828, 8/20: S-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române din 2003 (m. 1884)

– 1839, 8/20: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (m. 1914). NOTĂ: Unle surse dau ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 20.IV.1839

– 1885: A murit Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (n. 1816)

– 1891, 8/20: S-a născut inginerul Aurel Beleş; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976)

– 1898: S-a născut Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet; deţinut politic între anii 1954 şi 1960 (m. 1962)

– 1904: S-a născut inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1911: S-a născut eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1995)

– 1916: S-a născut Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1917: S-a născut Florentin Delmar (numele real: Florian Milea), compozitor de muzică uşoară, de scenă şi de film (m. 1983) – 105 ani

– 1917: A murit juristul şi profesorul Ioan Tanoviceanu; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării legislaţiei penale şi de procedură penală în România, contribuind la punerea bazelor dreptului penal modern; fondatorul criminologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (n. 1858) – 105 ani

– 1927: S-a născut George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (m. 1999) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Liviu Leonte, critic şi istoric literar, profesor; și-a consacrat cea mai mare parte a activității de istoric literar studierii și editării operei lui Constantin Negruzzi (m. 2018)

– 1933: S-a născut istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române din 2006 (m. 2012)

– 1933: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (m. 2017)

– 1941: S-a născut matematicianul și profesorul Dorin Ieşan; studii în domeniul mecanicii mediilor continue, în mecanica generalizată a solidelor, în mecanica mediilor elastice; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1946: S-a născut Florin Niculai Georgescu, pictor român stabilit la Paris din 1976 (m. 1995)

– 1946: S-a născut artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (m. 2013)

– 1946: A murit Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1861)

– 1954: S-a născut poeta Viorela Codreanu Tiron (m. 2016)

– 1980: A murit medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 1984: A murit criticul literar Monica Lazăr; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (n. 1933)

– 1988: A murit sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (n. 1895)

– 1994: A murit actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (n. 1901). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1904

– 2002: A murit pictorul Florin Mitroi (n. 1938) – 20 de ani

– 2011: A murit artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă (n. 1910)

– 2011: A murit Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (n. 1959)

– 2016: A murit Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (n. 1934)

– 2018: A murit Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (n. 1956)

– 2020: A murit regizorul de film Mircea Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (n. 1936)

– 2021: A murit preacuviosul protosinghel Melchisedec Dobre, fost stareţ al Mănăstirii „Înălţarea Domnului” – Cota 1000 din Com. Moroeni, jud. Dâmboviţa (n. 1968) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Vizita ministrului armean de externe, Ararat Mirzoyan, în Rusia

– Melbourne, Australia: Campionatul mondial de Formula 1 – Mare Premiu al Australiei (8 – 10 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Romilor” proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Romilor, care s-a desfăşurat la Varşovia. A fost aleasă această dată în amintirea zilei de 8 aprilie 1971, când a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internaţional a reprezentanţilor etniei rome. În anul 1977, a fost fondată „Uniunea Internaţională a Romilor”, care, începând cu anul 1993, are statut de organizaţie consultativă pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite

– 1492: A murit Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (n. 1449) – 530 de ani

– 1692: S-a născut Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (m. 1770) – 330 de ani

– 1779: S-a născut Johann (Salamo Cristoph) Schweigger, chimist şi fizician german, inventatorul galvanometrului (1820) (m. 1857)

– 1818: S-a născut August Wilhelm von Hofmann, chimist german, fondatorul Societăţii germane de chimie (m. 1892)

– 1835: A murit Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (n. 1767)

– 1848: A murit compozitorul italian Gaetano Donizetti (n. 1797)

– 1859: S-a născut filosoful german Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (m. 1938)

– 1861: A murit inventatorul american Elisha Graves Otis, cel care a descoperit frâna pentru ascensor (n. 1811)

– 1866: A murit Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul laringscopului (n. 1794)

– 1869: S-a născut Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (m. 1939)

– 1870: A murit Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (n. 1802)

– 1889: S-a născut Sir Adrian Boult, dirijor englez (m. 1983)

– 1912: S-a născut Sonja Henie, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (m. 1969) – 110 ani

– 1914: S-a născut Maria Félix, actriţă mexicană de film (m. 2002)

– 1921: S-a născut tenorul italian Franco Corelli (m. 2003)

– 1929: S-a născut şansonetistul belgian Jacques Brel (m. 1978)

– 1931: S-a născut John Gavin, actor de film, diplomat și om de afaceri american (m. 2018)

– 1931: A murit Erik Axel Karlfeldt, poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (n. 1864)

– 1932: S-a născut Jean-Paul Rappeneau, regizor şi scenarist francez de film – 90 de ani

– 1938: S-a născut Kofi Annan, diplomat ghanez, fost secretar general al ONU între anii 1997 şi 2006 (două mandate de cinci ani); Premiul Nobel pentru Pace în anul 2001, alături de Organizaţia Naţiunilor Unite (m. 2018)

– 1943: S-a născut James Herbert, scriitor britanic de romane horror (m. 2013)

– 1950: A murit (la Londra) renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (n. 1890, la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori)

– 1951: S-a născut cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (m. 2015)

– 1963: S-a născut cantautorul şi fotograful britanic Julian Lennon, fiul lui John Lennon (membru al celebrei formaţii „The Beatles”)

– 1968: A murit pictorul german Ernst Wilhelm Nay (n. 1902)

– 1973: A murit Pablo Picasso, pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (n. 1881)

– 1984: A murit fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru fizică pe 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (n. 1894)

– 1993: A murit Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (n. 1897)

– 2002: A murit Maria Félix, actriţă mexicană de film (n. 1914) – 20 de ani

– 2013: A murit lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925)

– 2013: A murit Sara Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (n. 1928)

– 2016: A murit Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (n. 1934)

Calendarul zilei – 7 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 7 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2022, 14:10

 S-a întâmplat într-o zi de 7 aprilie

* Acum 217 ani (1805) avea loc prima audiţie a „Simfoniei a III-a” de Ludwig van Beethoven. Fără nicio îndoială, în istoria simfonismului universal, „Eroica” lui Beethoven ocupă un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 1803, iar audiţia a avut loc la „Theater an der Wien”. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei, aşa cum au apărut la prima editare din octombrie 1806

* Acum 159 de ani (1863), la Sibiu, a avut loc un Congres naţional al românilor, care a delegat zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor (7/19)

* Cu 133 de ani în urmă (1889) a apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului (7/19)

* Acum 118 ani (1904), între 7/20 – 13/26 aprilie, a avut loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, prin care aceştia revendicau mărirea salariilor până la egalizarea cu celelalte categorii de angajaţi ai statului

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de la efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului pentru comerţ din SUA, la Washington

* Cu 63 de ani în urmă (1959) a fost realizat primul generator atomic de electricitate din lume, în Laboratorul Ştiinţific Los Alamos din New Mexico

* Acum 54 de ani (1968) era creat „Clubul de la Roma”, for internaţional, cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea principalelor probleme cu care se confruntă lumea contemporană

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări”, instituită începând din anul 2008; la această dată, în 1881, a fost elaborată prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică

– „Ziua Sănătăţii”, marcată în România din 1999

– 1765: S-a născut (la Luckau, Germania) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (m. 1843, Sighişoara)

– 1881: S-a născut Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966)

– 1903: S-a născut Grigore Cugler, scriitor (a publicat sub pseudonimul Apunake), compozitor, violonist, diplomat de carieră între anii 1927 şi 1947 (acreditat la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Oslo); îşi dă demisia, după instalarea comuniştilor la putere, şi se stabileşte la Lima, unde va fi prim-violonist la Filarmonica din capitala peruană (m. 1972)

– 1931: S-a născut actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (m. 1983)

– 1933: S-a născut Nestor Rateş (numele real: Nathan Stessel), ziarist, eseist şi politolog; în 1973 a emigrat în Israel şi apoi în SUA, unde s-a angajat corespondent al postului de radio „Europa liberă”; ulterior director al Departamentului Român al postului la München şi Praga (1989; 1994-2002)

– 1938: S-a născut pictorul, profesorul și poetul Gheorghe I. Anghel

– 1941: A murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862)

– 1943: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Mircea Daneliuc, regizor de film, scenarist, actor, scenograf, dramaturg şi scriitor

– 1947: S-a născut criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (m. 2013) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Nichita Danilov, poet, romancier, eseist și publicist – 70 de ani

– 1954: S-a născut inginerul informatician Gheorghe Tecuci; între cele mai importante contribuţii ştiinţifice ale sale este dezvoltarea sistemului „Discipol”, unul dintre primele sisteme de învăţare multistrategică (care integrează sinergetic învăţarea bazată pe explicaţii, învăţarea prin analogie, învăţarea empirică inductivă şi învăţarea interactivă); membru titular al Academiei Române din 1993

– 1956: S-a născut soprana Constanţa Adriana Mesteş (m. 2020)

– 1959: S-a născut pictorul şi graficianul George Ovidiu Marciuc (m. 2017)

– 1966: A murit sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (n. 1904)

– 1973: A murit Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem ai Academiei Române (din 2012) (n. 1890)

– 1990: S-a născut jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea; în anul 2009, a fost cel mai bine clasată tenismenă română, aflându-se pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles; în august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), ajunge pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual

– 1990: A murit silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1918)

– 1994: A murit Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (n. 1909)

– 2008: A murit pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (n. 1944)

– 2011: A murit deputatul PSD, Victor Surdu (Victor Raul Surdu Soreanu), de profesie inginer; deputat PDAR (Partidul Democrat Agrar din România – partid parlamentar înfiinţat chiar de el) în legislatura 1990-1992 şi din partea PSD în legislatura 2008-2012 ; ministru al Agriculturii între anii 1989-1990 şi profesor univesitar între anii 1992-1996 la Facultatea de Agricultură (n. 1947)

– 2017: A murit Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit istoricul și profesorul universitar Dominuţ Pădurean; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniștrii de externe ai NATO discută despre alianță ca răspuns la criza ucraineană

-Atena: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului grec prin teleconferință.

-Nairobi: Ministrul de finanțe al Kenya, Ukur Yatani, prezintă planul guvernului pentru anul fiscal 2022/23 (iulie-iunie) în parlament

– Ottawa, Canada: Ministrul de finanțe canadian, Chrystia Freeland prezintă bugetul federal canadian

– Bristol, Marea Britanie: Congresul „economiei de noapte” (7 – 8 apr.)

– Londra: Verdict în procesul pentru uciderea Sabinei Nessa, o tânără britanică de 28 de ani găsită moartă într-un parc din capitala britanică

– Nairobi: Ministrul kenyan de finanțe, Ukur Yatani, urmează să prezinte Parlamentului planul de cheltuieli al guvernului pentru anul fiscal 2022/23 (iulie-iunie)

– Augusta, SUA: Golf – Circuit american, PGA Tour – Turneul Masters (7 – 10 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Sănătăţii”; marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii/OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948); se sărbătoreşte din 1950. Tema de anul acesta este „Acoperirea Universală a Sănătății”

– „Ziua Libertăţii” în Republica Moldova este marcată, din 2012 (- 10 ani), pentru comemorarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 (a doua zi după ce Partidul Comuniştilor obţinuse în mod suspect 49,96% la alegerile parlamentare), când un protest paşnic al tinerilor din Chişinău a fost reprimat brutal de către autorităţi

– „Ziua Internaţională de Reflecţie asupra Genocidului din Rwanda”; stabilită la 23 decembrie 2003 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia (A/RES /58/234), marchează data la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda (3/4 din populaţia tutsi a ţării a fost masacrată de conaţionalii hutu). În fiecare an, în această zi sau în jurul acestei date, ONU organizează evenimente comemorative la sediul său din New York, precum şi la reprezentanţele ONU din întreaga lume

– 1614: A murit El Greco (în limba spaniolă „Grecul”, pe numele adevărat, Domenikos Theotokópulos), pictor spaniol de origine greacă (reprezentant de seamă al manierismului), stabilit în Spania în 1557 (n. 1540/1541, în Creta)

– 1668: A murit William Davenant, poet, dramaturg şi director englez de teatru (n. 1606)

– 1763: S-a născut Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (m. 1846)

– 1770: S-a născut poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (m. 1850)

– 1772: S-a născut Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei” al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837) – 250 de ani

– 1840: S-a născut Angelo De Gubernatis, filolog şi scriitor italian; specialist de sanscrită, este şi autorul unor lucrări despre cultura şi civilizaţia indiană; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (m. 1913)

– 1858: A murit Anton Diabelli, compozitor austriac (n. 1781)

– 1859: S-a născut biologul american de origine germană Jacques Loeb; activitate de pionierat în studierea reproducerii fără fertilizare (m. 1924)

– 1883: S-a născut pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (m. 1966)

– 1889: S-a născut poeta chiliană Gabriela Mistral; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1945 (m. 1957)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul înconjurător (m. 1998)

– 1899: S-a născut Robert Casadesus, pianist francez şi interpret de muzică de cameră (m. 1972)

– 1915: S-a născut scriitorul american Henry Kuttner (m. 1958)

– 1915: S-a născut cântăreaţa americană de jazz Billie Holiday (numele real: Eleanora Fagan) (m. 1959)

– 1920: S-a născut muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (m. 1998)

– 1928: S-a născut actorul american James Garner (numele la naştere: James Scott Bumgarner) (m. 2014)

– 1930: S-a născut Yves Rocher, om de afaceri francez, fondatorul brand-ului de cosmetice care îi poartă numele (m. 2009)

– 1933: S-a născut actorul american Wayne Rogers, cunoscut mai ales pentru rolul din serialul „M.A.S.H.” (m. 2015)

– 1938: S-a născut Freddie Hubbard, trompetist, pianist şi compozitor american de jazz (m. 2008)

– 1938: A murit pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865)

– 1939: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola

– 1939: S-a născut Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (m. 2013)

– 1941: S-a născut producătorul de film francez Daniel Toscan du Plantier, fost preşedinte al „Unifrance” (organism însărcinat cu promovarea filmului francez în străinătate) (m. 2003)

– 1944: S-a născut Gerhard Schröder, om politic social-democrat și avocat german; cancelar al RFG din 1998 până în 2005

– 1945: S-a născut Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (m. 2010)

– 1945: S-a născut Joël Robuchon, chef-ul francez cu cele mai multe stele Michelin din lume (32), considerat „bucătarul secolului” de ghidul „Gault & Millau”; pionierul „noii bucătării/ nouvelle cuisine” (m. 2018)

– 1947: S-a născut muzicianul german Florian Schneider-Esleben, cofondatorul grupului-pionier al muzicii electronice „Kraftwerk” (m. 2020) – 75 de ani

– 1947: A murit industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (n. 1863) – 75 de ani

– 1950: A murit actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (n. 1883)

– 1954: S-a născut Jackie Chan, actor american de film de origine chineză, coregraf de lupte, expert al artelor marţiale, cascador, regizor, scenarist, producător

– 1954: S-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România)

– 1964: S-a născut, în Noua Zeelandă, actorul şi producătorul de film australian Russell Crowe

– 1970: S-a născut pianistul și muzicianul norvegian Leif Ove Andsnes

– 2010: A murit actorul britanic Christopher Cazenove (n. 1943)

– 2012: A murit Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (n. 1918) – 10 ani

– 2012: A murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933) – 10 ani

– 2015: A murit actorul american Geoffrey Lewis (n. 1935)

– 2020: A murit cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (n. 1946)

Calendarul zilei – 6 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 6 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 6 aprilie 2022, 16:15

S-a întâmplat într-o zi de 6 aprilie

* Acum 208 ani (1814) a avut loc prima abdicare a lui Napoleon I, la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba

* Cu 192 de ani în urmă (1830) a fost fondată, de către Joseph Smith (1805-1844), secta creştină a mormonilor. Smith şi adepţii săi propovăduiau (la început în localitatea Fayette, în vestul statului american New York), conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos. Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Iisus Christos a sfinţilor din zilele din urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia

* Acum 151 de ani (1871) era dată în folosință calea ferată Timișoara-Arad, care face parte din magistrala CFR 310 Timișoara – Arad – Oradea, legând cele mai importante municipii din vestul României. Are o lungime totală de 57 km și este o linie simplă, electrificată. Construcția propriu-zisă a început la 3 decembrie 1868, în lungime de 57,2 km, fiind concesionată unei societăți particulare. Lucrările au durat 16 luni și inaugurarea liniei a avut loc la data de 6 aprilie 1871. Primele trenuri pe această secție erau trenuri mixte având în compunere doar câteva vagoane de călători, viteza comercială nedepășind 16-25 km/h. Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite între anii 1869-1870 de fabrica austriacă G. Sigl Lokomotiv & Maschinen Fabrik

* În urmă cu 148 de ani (1874) apărea Decretul privind instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii monumentelor publice, având drept scop identificarea, clasarea şi conservarea monumentelor publice din România (6/18)

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de la publicarea decretului de mobilizare generală (încheiată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre (6/18)

* Se împlinesc 145 de ani de când „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primea oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituia Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica (6/18)

* Acum 126 de ani (1896), între 6 şi 15 aprilie, la Atena, a avut loc prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Acestea au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfășurat de când împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice în 393. Din inițiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca orașul Atena, din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896. Au participat 14 țări și 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deși numărul de participanți a fost mic după standardele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele George I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei

* Acum 113 ani (1909) exploratorul american, Robert Edwin Peary, a fost primul om care a atins Polul Nord. Cu cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook a anunţat că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor

* Cu 109 ani în urmă (1913), prin Legea semnată la această dată de regele Carol I și publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 13 aprilie 1913, s-a înfiinţat, la Bucureşti (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913. Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu

* Cu 102 ani în urmă (1920) era înfiinţată Agenţia de Presă Anatolia din Turcia (Anadolu Agency – AA), cu sediul în Ankara

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la începutul „oficial” al războiului din Bosnia și Herțegovina, conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război s-au implicat mai multe trupe, conflictul încheindu-se la data de 14 decembrie 1995. Principalii beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale auto-proclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska și Herțeg-Bosnia, care au fost conduse și furnizate de Serbia și, respectiv, de Croația. Războiul a făcut parte din destrămarea Iugoslaviei. Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina multietnică – locuită în special de bosniaci musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%) – a adoptat un referendum pentru independență la 29 februarie 1992. Acest lucru a fost respins de reprezentanții politici ai sârbilor bosniaci, care au boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei și Herțegovinei pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat, apoi războiul curând s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de o „purificare etnică”

* Acum 28 de ani (1994) a început genocidul din Rwanda. Politica etnicistă a unui regim dictatorial (provenit din etnia dominantă, hutu) a generat ultimul genocid al secolului al XX-lea (în dauna etniei minoritare, tutsi). Punctul de pornire al dramei rwandeze l-a reprezentat doborârea avionului prezidenţial, în seara de 6 aprilie 1994. Aparatul, un „Falcon-50″ (oferit şi pilotat de francezi), a fost lovit de două rachete sol-aer şi s-a prăbuşit chiar în parcul reşedinţei şefului statului. În atentat şi-au pierdut viaţa preşedintele Juvenal Habyarimana, generalul Déogratias Nsabimana, şeful Statului Major al Armatei, Cyprien Ntaryamira, instalat de numai trei luni ca preşedinte al Republicii Burundi, precum şi doi miniştri care îl însoţeau. După asasinarea preşedintelui ţării în aprilie 1994, extremiştii aparţinând etniei Hutu au preluat controlul asupra statului demarând o serie de masacre sângeroase împotriva etniei rivale Tutsi. Violenţele au durat timp de 100 de zile, perioadă în care au fost ucişi aproximativ 800.000 de oameni conform ONU şi Uniunii Africane şi 1 milion  de civili conform altor surse

* Cu 18 ani în urmă (2004), între 6 şi 8 aprilie, avea loc inaugurarea Institutului Cultural Român de la Praga. Este cel de-al optulea institut cultural român deschis în străinătate, în reţeaua ICR din întreaga lume. ICR Praga este membru fondator al EUNIC Cluster Praga (European Union National Institutes for Culture), deţinând preşedinţia acestei structuri din 2008 până în 2011

* Acum 13 ani (2009) a avut loc un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşul L’Aquila, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 şi al căror epicentru a fost localizat în zona L’Aquila

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1890, 6/18: S-a născut (în Imperiul Otoman) Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1973)

– 1894, 6/18: S-a născut Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (m. 1980)

– 1901: S-a născut compozitorul Paul Jelescu (m. 1989)

– 1907: S-a născut Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (m. 1936) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12.IV.1907

– 1908: S-a născut Emilia Şt. Milicescu, istoric literar; şi-a dedicat activitatea în special studierii operei şi vieţii lui Barbu Delavrancea (m. 1990)

– 1908: S-a născut Gheorghe Vrabie, istoric literar şi folclorist (cercetări metodologice şi studii consacrate unor genuri) (m. 1991)

– 1920: S-a născut Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caragea; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (m. 1997)

– 1927: A murit Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ (bariton) şi pedagog (n. 1860) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (m. 2008)

– 1930: S-a născut Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic şi istoric literar, eseist, prozator şi traducător (m. 2012)

– 1941: S-a născut naistul şi compozitorul Gheorghe Zamfir, supranumit „Regele Naiului”, membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa din anul 1972; este câştigătorul a 120 de discuri de aur şi platină, şi are peste 120 de milioane de albume vândute; este singurul artist european care a câştigat două discuri de aur în SUA şi singurul artist român care a câştigat un disc de aur în Ungaria

– 1945: S-a născut interpretul de muzică uşoară, compozitorul și actorul Cornel Constantiniu

– 1984: A murit poetul Virgil Carianopol (n. 1908)

– 1985: A murit Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (n. 1917)

– 1992: A murit Ion Şerfezi, dirijor, compozitor şi pedagog (n. 1913) – 30 de ani

– 1992: A murit juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1926) – 30 de ani

– 2000: A murit Sorin Moisescu, fost președinte, între anii 1998-2000, al Curții Supreme de Justiție (actuala Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie) și fost procuror general al României (1997-1998) (n. 1939)

– 2002: A murit scriitorul Petru Dumitriu, stabilit în Germania din anul 1960; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (n. 1916)

– 2013: A murit profesorul universitar Ion Gheorghe Roşca, fost rector la ASE (2004-2012); şef al Catedrei de Informatică Economică (1990-1996), director al Departamentului de Cercetări Eonomice al ASE (1996-1999) şi prorector (2000-2004), coordonând domeniile de cercetare ştiinţifică şi informatizare a activităţii din universitate (n. 1949)

– 2016: A murit Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (n. 1923)

– 2018: A murit istoricul și profesorul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România; a realizat unele dintre cele mai importante sinteze de istorie medievală românească; director (1990-2001) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”; membru titular al Academiei Române din 2016 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dublin: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține un discur în  Parlamentul irlandez

– Sarajevo: Ceremonii de marcare a 30 de ani de la începutul războiului din Bosnia

– Saint-Étienne, Franța: Deschiderea Bienalei Internaționale de Design (6 apr. – 31 iul.)

-Geneva: Summit-ul pentru Drepturile Omului și Democrație, cu un grup de apărători ai drepturilor omului din întreaga lume

– Mansourah, Egipt: Procesul cercetătorului Patrick Zaki pentru „informații false”

– Fotbal: Liga Campionilor și Europa League, prima manșă a sferturilor de finală

– Cape Canaveral, Statele Unite: Decolarea misiunii Ax-1, primul echipaj complet privat către Stația Spațială Internațională, la bordul unei rachete SpaceX

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace”, a fost oficial proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă

– 885: A murit (în Moravia) Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). NOTĂ: În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai – Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

– 1199: A murit Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (n. 1157)

– 1483: S-a născut Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din Epoca Renaşterii (m. 1520)

– 1490: A murit Matei Corvin (Hunyadi Mátyás), unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română (n. 1443)

– 1520: A murit Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (n. 1483)

– 1528: A murit pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer; una din personalităţile de seamă ale istoriei universale a artei (n. 1471)

– 1660: S-a născut Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (m. 1722)

– 1826: S-a născut Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (m. 1898)

– 1829: A murit matematicianul norvegian Neils Henrik Abel, pionier în dezvoltarea unor ramuri ale matematicilor moderne (n. 1802)

– 1906: A murit scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie) (n. 1849)

– 1911: S-a născut Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperiri privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (m. 1979)

– 1928: S-a născut James D. Watson, genetician şi biofizician american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962, împreună cu britanicul Francis Crick şi neozeelandezul Maurice Wilkins pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN

– 1929: S-a născut André Previn, dirijor, compozitor şi pianist american de origine germană (m. 2019)

– 1935: A murit Edwin Arlington Robbinson, unul dintre reprezentanţii poeziei americane moderne (n. 1869)

– 1944: S-a născut mezzosoprana și profesoara britanică Felicity Palmer

– 1949: S-a născut Horst Ludwig Störmer, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracţionară

– 1949: S-a născut cântăreţul francez Patrick Hernandez, care, în anul 1979, a avut un succes răsunător cu hitul „Born to Be Alive”

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (m. 2020) – 70 de ani

– 1961: A murit Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog și microbiolog belgian; Premiul Nobel pentru medicină pe 1919, pentru detectarea unor factori în limfă care distrug bacteriile (n. 1870)

– 1971: A murit, la New York, compozitorul rus Igor Stravinski; a avut naționalitate franceză (1934) și americană (1945) (n. 1882)

– 1992: A murit Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă, considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (n. 1920) – 30 de ani

– 1997: A murit scriitorul german Stefan Hermlin (numele real Rudolf Leder) (n. 1915) – 25 de ani

– 2005: A murit Rainier III, prinţ de Monaco, din dinastia Grimaldi (la 9.V.1949 a preluat conducerea principatului de la bunicul său, Louis al II-lea) (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul american Thomas Kinkade (n. 1958) – 10 ani

– 2013: A murit regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (n. 1946)

– 2014: A murit Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (n. 1920)

– 2015: A murit actorul american James Best (n. 1926)

– 2016: A murit cântăreţul american de country Merle Haggard (n. 1937)

– 2018: A murit autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (n. 1940)

– 2019: A murit David James Thouless, fizician, specializat în studiul materiei condensate, și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică pe 2016, alături de cercetătorii britanici Duncan Haldane și Michael Kosterlitz, pentru studiile privind stările neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori (n. 1934)

– 2021: A murit Boris Bechet actor de teatru și film şi regizor din R. Moldova (n. 1953) – 1 an

Calendarul zilei – 5 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 5 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 6 aprilie 2022, 16:15

S-a întâmplat într-o zi de 5 aprilie

* Acum 149 de ani (1873) Creditul Funciar Rural a fost înfiinţat prin Decretul – Lege nr. 827 din 5/17 aprilie pentru creditul funciar român şi Statutele Societăţii Creditului Funciar Român care autoriza instituirea de societăţi de credit funciar numai de către proprietarii de pământuri. Acest decret enunţa formarea unui Comitet care urma să publice un apel către toţi proprietarii funciari din România care doreau să facă parte din prima societatea de credit funciar cu înscrierea a 60 de proprietari şi cu un capital de cel puţin 3.000.000 lei în proprietăţi. Atribuţiile unei astfel de societăţi erau: acordarea de împrumuturi cu ipotecă cu termene lungi ale căror plăţi urmau a se face prin anuităţi şi împrumuturi cu termene scurte tot pe ipotecă; înfiinţarea, pe baza acestor împrumuturi, de scrisuri funciare a căror valoare nu putea depăşi sumele datorate de împrumutaţi; de negociere şi scontare de scrisuri funciare. În temeiul acestui decret, o asemenea societate a început să funcţioneze sub denumirea de „Prima Societate de Credit Funciar Român”, la data de 1/13 iunie 1873. Sediul societăţii era la Bucureşti cu dreptul de a-şi desfăşura activitatea în toată ţara. Durata de existenţă s-a stabilit iniţial la 60 de ani, însă acest termen a fost prelungit şi a funcţionat fără întrerupere până în anul 1948

* Acum 148 de ani (1874) a avut loc, la „Theater an der Wien” (Viena), premiera operetei în trei acte „Liliacul”, de Johann Strauss-fiul. Libretul este semnat de Karl Haffner şi Richard Genée, după nuvela „Le Reveillon”, de Henri Melhac şi Ludovic Halévy

* În urmă cu 112 ani (1910) a avut loc, la Sibiu, Conferinţa naţională a Partidului Naţional Român, în cadrul căreia a fost analizată situaţia politică, economică şi socială a românilor din Transilvania (5/18)

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când o delegaţie de români transilvăneni (formată din dr. Vasile Lucaciu, preşedintele Ligii Culturale, ofiţerul [r.] Vasile Stoica şi preotul Ion Moţa, directorul ziarului „Libertatea” din Orăştie) a plecat la Washington (unde a ajuns la data de 29 iunie) pentru a face cunoscută opiniei publice şi guvernului american poziţia politică şi militară a României şi, totodată, revendicările sale cu privire la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria. Imediat după sosirea în SUA, Vasile Stoica a adresat secretarului Departamentului de Stat, Robert Lansing, o informare asupra luptei românilor pentru unitate naţională (5/18)

* Cu 93 de ani în urmă (1929) era adoptată Legea asupra contractelor de muncă prin care sunt stabilite principii pe care şi astăzi le avem în vedere, printre care: „încheierea valabilă” a contractului era condiţionată de „respectarea regulamentului de muncă”, dar şi de anumite dispoziţii care restabileau echilibrul, dintre părţi, reducând diferenţa de poziţie pe care se situau părţile

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de când era publicată în Monitorul Oficial Legea prin care era recunoscut oficial Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului. Parcul Naţional a fost înfiinţat la 1 iunie 1929, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale

* Cu 49 de ani în urmă (1973) avea loc prima operaţie pe cord deschis realizată la Clinica chirurgicală 2 din Târgu-Mureş, de o echipă de medici condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa

* Acum 43 de ani (1979) era inaugurat complexul World Trade Center – WTC (110 etaje) din New York. La data de 11.IX.2001, în urma unor atentate teroriste, de o amploare fără precedent, au fost distruse cele două turnuri gemene ale complexului WTC. La 12 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, în locul celor două turnuri gemene, a fost înălţat un turn de 298 de metri (World Trade Center 4) care este primul şi cel mai mic dintre cei cinci zgârie-nori care vor înlocui turnurile gemene distruse. Cel mai înalt zgârie-nori din complexul de cinci clădiri, supranumit Turnul Libertăţii, a fost inaugurat în 2014 şi are 541 de metri. Complexul cuprinde un nou centru de transport public, un muzeu şi un memorial ridicat în cinstea celor 2.700 de oameni care au murit în 2001

* În urmă cu 16 ani (2006) a fost decisă înfiinţarea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Cunoscută şi sub numele de Comisia Tismăneanu (după numele preşedintelui ei, politologul Vladimir Tismăneanu), aceasta a redactat un Raport ce a stat la baza condamnării comunismului în mod oficial. La 18.XII.2006 preşedintele Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, Raportul întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Automobilistului”; la 5/18.IV.1904 se constituie, la Bucureşti, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, Asociaţia „Automobil Club Român” (ACR). Clubul a pus, imediat după creare, bazele mişcării automobilistice din ţara noastră, România numărându-se printre primele şase ţări din lume care au organizat concursuri de automobile. În aprilie 1967 (- 55 de ani) Clubul se reorganizează sub denumirea actuală, Automobil Clubul Român. ACR se înscrie în analele mondiale printre primele 10 cluburi centenare din Europa şi printre primele 14 cluburi centenare din lume. ACR este membru al Federaţiei Internaţionale a Automobiliştilor (din 1993) şi al Consiliului Mondial de Turism şi Automobilism

– „Ziua Comunicațiilor”, a 26-a ediție, cel mai reprezentativ și longeviv eveniment al industriei telecom românești

– 1851: A murit (în exil, la Istanbul/Turcia) Ion I. Negulici, pictor, traducător şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; autorul unui „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor (1848) (n. 1812)

– 1881: S-a născut psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1958)

– 1884: S-a născut (la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova) Ion C. Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1940)

– 1885: S-a născut Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (m. 1971)

– 1890: S-a născut Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (m. 1981)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 18 aprilie 1894

– 1894: S-a născut naistul Fănică Luca (m. 1968)

– 1904: S-a născut medicul Cornel Cărpinişan; se numără printre creatorii şcolii de chirurgie toracică experimentală şi clinică din România; profesor universitar; autor a numeroase manuale şi lucrări ştiinţifice (m. 1970)

– 1927: S-a născut Georgina Viorica Rogoz (numele la naștere: Huber), prozatoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi şi traducătoare; stabilită din anul 1985 în Germania; soţia scriitorului Adrian Rogoz (1921-1996) (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut regizorul şi scriitorul Mircea Săucan; stabilit din 1987 în Israel (m. 2003)

– 1928: S-a născut fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru al Academiei Române din 1974 (m. 2007)

– 1932: S-a născut Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2011) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Romulus Vulpescu, poet, prozator şi traducător (a tradus din Villon, Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş. a.; a tradus în limba franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat „Antologia poeziei latino-americane”(1961) şi „Antologia poeziei chineze” (1963); soţul scriitoarei Ileana Vulpescu (m. 2012)

– 1934: S-a născut V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (m. 2013)

– 1938: S-a născut Ion Ionescu, fost jucător internaţional de fotbal și avocat; cel mai prolific jucător din istoria „Rapidului”

– 1942: S-a născut Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2021) – 80 de ani

– 1942: S-a născut profesoara de limba română Ștefania Popescu, autoarea culegerii „Gramatica practică a limbii române” (1983), tipărită în peste 10 ediții succesive (m. 2021) – 80 de ani

– 1943: S-a născut criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000) (m. 2000)

– 1943: S-a născut violonistul american de origine română Sergiu Luca, fondatorul mai multor festivaluri de muzică de cameră importante (m. 2010)

– 1943: A murit actorul Tony Bulandra (n. 1881)

– 1946: S-a născut George Arion, autor de romane polițiste, poet, eseist, scearist și publicist

– 1946: A murit (s-a sinucis) poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit, în 1933, la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (n. 1903)

– 1950: S-a născut regizorul de teatru Silviu Purcărete; multe dintre spectacolele sale montate la Craiova („Titus Andronicus”, „Ubu Rex”, „A 12-a noapte”) au fost invitate la numeroase festivaluri din întreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokyo, Melbourne, Montreal, Glasgow etc.); director, timp de şapte ani, din 1996, al Centrului Dramatic din Limoges, Franţa; în 2002 a înfiinţat, la Lyon, propria sa companie teatrală; regizează teatru sau operă în diverse ţări din Europa; în 2009 a semnat regia şi scenariul primului său film – „Undeva la Palilula”

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu; a fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2007) – 70 de ani

– 1952: S-a născut Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (m. 2014) – 70 de ani

– 1964: S-a născut Marius Lăcătuş, fost internaţional de fotbal, antrenor

– 1965: A murit medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1975: S-a născut actorul Alexandru Papadopol

– 1996: A murit episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe, şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1921)