Calendarul zilei – 15 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 22 iunie 2023, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 15 iunie

* Acum 808 ani (1215), la această dată, regele Ioan al Angliei (cunoscut sub numele de Ioan Fără de Ţară) semna Magna Charta Libertatum (Marea Cartă a Libertăţilor), sub presiunea nobilimii răsculate care dorea limitarea arbitrariului regal. Prin această Cartă (The Great Charter) se urmărea îngrădirea puterii regelui în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi direcţi, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. Document fundamental al Angliei medievale, în timp, Marea Cartă s-a afirmat ca un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi ca sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (cum ar fi Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia Statelor Unite din 1789 sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948)

* În urmă cu 804 ani se năştea legenda drapelului danez numit Dannebrog („haina roşie” sau „haina daneză”). Este un drapel roşu cu o cruce albă, apărut cu certitudine în timpul Cruciadelor nordice. Legenda spune că acest drapel a apărut desenat pe cer la data de 15 iunie 1219, în timpul bătăliei de la Reval (azi Tallin, în Estonia), care s-a purtat între armatele regelui danez Valdemar al II-lea şi estonieni. Apariţia miraculoasă a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au câştigat bătălia. O altă legendă spune că în cursul luptei, tunica albă a regelui Valdemar a devenit roşie de la sângele duşmanilor

* În urmă cu 634 de ani (1389) a avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei) care s-a încheiat cu înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)

* Cu 356 de ani în urmă (1667) a fost realizată prima transfuzie de sânge (de oaie), cu efect negativ, însă, asupra pacientului. Transfuzia a fost realizată de Jean-Baptiste Denis (1640-1704), medicul personal al regelui francez Ludovic al XIV-lea

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când locuitorii Bucureştiului (circa 30.000 de oameni), adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci prin decret „Câmpia Libertăţii”), depuneau jurământul asupra programului Revoluţiei şi aclamau Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte (15/27)

* Într-o zi de 15 iunie, tot acum 175 de ani (1848), a doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat hotăra înfiinţarea armatei române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acesteia, înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica română, introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române (15/27)

* Cu 148 de ani în urmă (1875) era înfiinţată, în Palatul Academiei din Bucureşti, Societatea de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I. Printre membrii fondatori s-au numărat Ioan Cantacuzino, Emanoil Bacaloglu, Gheorghe Lahovari, Petre S. Aurelian, Alexandru Odobescu, V. A. Urechia ş. a. Societatea a editat, între anii 1898 şi 1901, „Marele dicţionar geografic al României” (15/27)

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când avea loc transmisia primei emisiuni „Ora românească pentru străinătate”, difuzată de Radiodifuziunea Română, adresată Angliei

* Cu 46 de ani în urmă (1977) era inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin

* În urmă cu 38 de ani (1985) a avut loc, la Ploiești, pe Stadionul „Petrolul”, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de autoritățile comuniste. Înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu (1943 – 2010), cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului. Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra

* Acum 31 de ani (1992) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Kârgâzstan, la nivel de ambasadă. România a recunoscut independenţa de stat a R. Kârgâzstan la 20 decembrie 1991. Pe 25 mai 2006, a fost inaugurat Consulatul Onorific al României în Republica Kârgâzstan. În România, consul onorific al Republicii Kârgâze a fost acreditat în anul 2020

* Cu 29 de ani în urmă (1994) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Ziua”, sub conducerea lui Sorin Roşca Stănescu. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul „Ziua” și-a încetat apariția, însă un grup de foști jurnaliști ai cotidianului au înființat, în aceeaşi lună, publicația online „Ziua Veche”

* Tot acum 29 de ani, Israelul şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură, în urma unui acord istoric de recunoaştere reciprocă (semnat la 30.XII.1993, la Ierusalim)

* În urmă cu 21 de ani (2002) era lansat postul de televiziune MTV România, luând locul postului MCM România. Invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost interpretul de muzică latino Enrique Iglesias, iar primul viceoclip difuzat a fost „Love To See You Cry”

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când intra în vigoare prima Constituţie a statului Kosovo, adoptată de Parlamentul de la Pristina la data de 9 aprilie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Isihie (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1839: S-a născut Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare (m. 1861)

– 1841: S-a născut botanistul şi medicul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (m. 1910)

– 1882: S-a născut Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (m. 1957). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 16.VI.1882

– 1889: A murit poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1893, 15/27: S-a născut Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul lui Iancu-Leonte Marinescu), prozator, poet, dramaturg şi cronicar dramatic (m. 1964) – 130 de ani

– 1903: S-a născut pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (m. 1966, la Paris) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Virgil Teodorescu, poet, prozator, eseist şi traducător; a făcut parte din grupul suprarealiştilor români, alături de Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1911: S-a născut pictorul şi graficianul Viorel Huși (pe numele său adevărat Viorel Herşcovici) (m. 1972)

– 1911: S-a născut actriţa Eliza Petrăchescu (m. 1977)

– 1914: S-a născut Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (m. 1999)

– 1924: S-a născut scriitoarea suedeză de origine română Hédi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme în 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi” (m. 2022)

– 1926: S-a născut Savel Stiopul, regizor de film, scenarist, actor şi profesor; activitate publicistică şi de cultură cinematografică (m. 2007)

– 1929: A murit matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, al cărei prim rector a fost (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1882)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru Lucian Giurchescu, stabilit la Copenhaga din 1979; între montările din Danemarca şi din alte ţări vest-europene, revine şi lucrează şi în România (m. 2022)

– 1931: S-a născut pictorul Octavian Vişan (m. 2002)

– 1934: S-a născut criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (m. 2009)

– 1939: A murit Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, iar în perioada 1933 – 1937 este numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radioului (n. 1880)

– 1941: S-a născut Dan Culcer, critic literar, eseist, poet, traducător şi jurnalist; stabilit, din 1987, în Franţa

– 1942: S-a născut flautistul Ioan Caţianis; fost membru al Orchestrei Naţionale Radio (m. 2021)

– 1954: S-a născut pictorul Mircea Stănescu

– 1956: S-a născut pictorul şi graficianul Marcel Aciocoiţei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București, conservator la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2020)

– 1959: S-a născut saxofonistul, compozitorul de jazz, producătorul și șeful de formație Nicolas Simion; unul dintre principalii reprezentanţi ai jazz-ului românesc

– 1959: S-a născut Alexandru (Ducu) Darie, regizor de teatru; fost director al Teatrului Bulandra (m. 2019)

– 1974: A murit Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (n. 1908)

– 1981: A murit Ben.[edict] Corlaciu, poet şi prozator; membru al grupării din jurul revistei „Albatros”, alături de Geo Dumitrescu; în anii ’70 ai secolului XX s-a stabilit la Paris (n. 1924)

– 1998: A murit pianista şi profesoara Martha Joja (n. 1928) – 25 de ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: UE găzduiește a șaptea Conferință de la Bruxelles privind viitorul Siriei și al regiunii

– Bruxelles: Întâlnirea miniștrilor apărării din cadrul NATO (15 – 16 iun.)

– Luxemburg: Reuniunea Eurogrup

– Berna, Elveția: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa parlamentarilor elvețieni printr-un mesaj video

– Copenhaga: Vizită oficială în Danemarca a cuplului regal norvegian (15 – 16 iun.)

– Franța: Președintele algerian Abdelmadjid Tebboune urmează să efectueze o vizită la Paris

– Nairobi: Ministrul de Finanțe și al Trezoriei din Kenya, Njuguna Ndung’u, prezintă parlamentului bugetul 2023/24 (iulie-iunie)

– Kampala: Ministrul de Finanțe al Ugandei, Matia Kasaija, prezintă parlamentului bugetul 2023/24 (iulie-iunie)

– Dar Es Salaam, Tanzania: Ministrul de Finanțe al Tanzaniei, Mwigulu Nchemba, prezintă parlamentului bugetul 2023/24 (iulie-iunie)

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Amsterdam: Tabloul lui Rembrandt „The Standard Bearer” este expus la Rijksmuseum

– Barcelona: Festivalul de Muzică Electronică Sónar (15 – 17 iun.)

– Los Angeles: Golf – PGA, Turneul US Open (15 – 18 iun.)

– Oslo: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Oslo

– Haga: Navigație – Startul celei de-a 7-a etape a The Ocean Race, o cursă în jurul lumii cu echipaj și cu escale

– Enschede, Țările de Jos: Fotbal – UEFA Nations League, Semifinală: Spania – Italia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Combatere a Relelor Tratamente asupra Persoanelor Vârstnice”; a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţia 66/127 din 19 decembrie 2011; ziua a fost făcută cunoscută în România din 2012 de către Comitetul de Bioetică al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

– „Ziua Internaţională a Energiei Eoliene” (Global Wind Day); prima dată a fost sărbătorită în 2007, în Europa, doi ani mai târziu fiind adoptată la nivel internaţional. De organizarea ei se ocupă EWEA (European Wind Energy Association) şi GWEC (Global Wind Energy Council). În asociere cu EWEA şi GWEC, asociaţiile naţionale de energie eoliană şi societăţile implicate în producţia de energie eoliană organizează diferite evenimente, cu scopul de a promova şi informa despre puterea şi potenţialul vântului

– 1594: S-a născut pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (m. 1665)

– 1772: A murit compozitorul francez Claude Daquin (n. 1694)

– 1843: S-a născut Edvard Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian; întemeietorul şcolii muzicale naţionale norvegiene (m. 1907) – 180 de ani

– 1879: S-a născut Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (m. 1962)

– 1893: A murit Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog ungar (n. 1810) – 130 de ani

– 1916: S-a născut compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (m. 1995)

– 1916: S-a născut Herbert A. Simon, economist, sociolog, psiholog şi profesor american; Premiul Nobel pentru economie în 1978 pentru investigarea novatoare a proceselor decizionale în cadrul organizaţiilor economice (m. 2001)

– 1920: S-a născut actorul italian de film Alberto Sordi (m. 2003)

– 1924: S-a născut Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul încheiat în 1979 (m. 2005)

– 1926: S-a născut François Michelin, om de afaceri francez; director executiv (1955 – 1999) al „Michelin”, gigantul mondial al industriei anvelopelor (m. 2015)

– 1938: A murit, la Davos, în Elveţia, pictorul german Ernst Ludwig Kirchner, unul dintre liderii unui grup de artisţi expresionişti cunoscut sub numele de “Die Brücke” („Podul”) şi reprezentant de seamă al expresionismului (n. 1880) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreţ, compozitor şi actor francez de film; considerat părintele rock and rollului francez (m. 2017) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul grec Demis Roussos (nume real: Artemios Ventouris-Roussos); faimos pentru cântecele de dragoste, era supranumit „doctorul inimilor” (m. 2015)

– 1953: S-a născut politicianul chinez Xi Jinping, preşedinte al Republicii Populare Chineze din 14 martie 2013 (reales în 2018); la 15 noiembrie 2012 a fost ales în tripla funcţie de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vice-preşedinte al Republicii Populare Chineze şi preşedinte al Comisiei Militare Centrale; este primul lider născut după instaurarea regimului fondat de către Mao Zedong (1949); graţie eliminării din Constituţie a termenului limită de candidaturi la funcţia supremă a ţării, China i-a permis lui Xi Jinping să rămână președinte pe viață, acesta confirmându-şi statutul de cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 1.VI.1953

– 1954: S-a născut Terri Gibbs, cântăreaţă de muzică country şi pianistă americană

– 1962: A murit Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (n. 1877)

– 1963: S-a născut actriţa, producătoarea, regizoarea şi scenarista americană Helen Hunt; câștigătoare a patru Premii Emmy, un Oscar și patru Globuri de Aur – 60 de ani

– 1971: A murit biochimistul american Wendell M. Stanley; cercetări în domeniul structurii virusurilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1946 (n. 1904)

– 1996: A murit Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Prima doamnă a muzicii”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (n. 1917)

– 2006: A murit comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (n. 1922)

– 2013: A murit fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare (n. 1936) – 10 ani

– 2017: A murit Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (n. 1928)

– 2017: A murit compozitorul și organistul francez Jacques Charpentier (n. 1933)

– 2018: A murit scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit Franco Zeffirelli (numele adevărat: Gianfranco Corsi Zeffirelli), regizor, producător de film, teatru şi operă, scenarist și actor italian; considerat unul dintre cele mai mari nume din istoria cinematografiei; cunoscut pentru filme ca: „Iisus din Nazareth”, „Romeo şi Julieta”, „Îmblânzirea Scorpiei”, „Otello”, „Hamlet”, „Callas Forever” (n. 1923)

– 2019: A murit arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, celebru pentru sala de concerte Festspielhaus Baden Baden, din sud-vestul Germaniei (n. 1930)

Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 14 iunie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Acum 223 de ani (1800) avea loc victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de la unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* În urmă cu 143 de ani (1880) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Acum 83 de ani (1940) a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu 38 de ani în urmă (1985) avea loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Punerea în aplicare a Acordului Schengen, implicând inițial 7 țări UE, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, eliminând controalele la frontierele interne. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată a fost posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, membre ale spațiului Schengen. În același timp, Irlanda (țară membră a Uniunii Europene) și Regatul Unit (fost membru al UE până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen. Bulgaria, Cipru și România sunt, de asemenea, țări Schengen, dar nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen

* Acum 33 de ani (1990) era fondată Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR), cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice

* Se împlinesc 10 ani (2013) de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

* Acum 6 ani, pe 14 iunie 2017, un incendiu a izbucnit în blocul de apartamente Turnul Grenfell, cu 24 de etaje, din North Kensington, vestul Londrei, în urma căruia 72 de persoane au murit, inclusiv două care au murit ulterior la spital. Alte peste 70 de persoane au fost rănite. A fost cel mai mortal incendiu structural din Regatul Unit de la dezastrul platformei petroliere Piper Alpha din 1988 și cel mai grav incendiu rezidențial din Regatul Unit de la al Doilea Război Mondial. Incendiul a fost pornit de un frigider-congelator defect de la etajul patru. S-a răspândit rapid în exteriorul clădirii, aducând foc și fum la toate etajele rezidențiale. Focul a ars timp de aproximativ 60 de ore înainte de a fi stins definitiv. Ancheta Grenfell Tower a început pe 14 septembrie 2017 pentru a investiga cauzele incendiului și alte probleme conexe. Constatările din primul raport al anchetei au fost făcute publice în octombrie 2019 și au abordat evenimentele din noapte. Acesta a afirmat că exteriorul clădirii nu a respectat reglementările și a fost motivul central pentru care incendiul s-a extins și că pompierii au întârziat să sfătuiască locuitorii să evacueze. O a doua fază de investigare a cauzelor mai largi a început la a treia aniversare în 2020

Aniversări – Comemorări

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928)

– 1878: S-a născut muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (m. 1949) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941), preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941 (m. 1972)

– 1883: S-a născut G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (m. 1968) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956)

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983)

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005)

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014)

– 1927: S-a născut Alexandru Mereuţă, unul dintre cei mai longevivi actori ai Teatrului de Stat din Constanţa (m. 2020)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866)

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981)

– 1936: S-a născut soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (m. 2019)

– 1937: S-a născut artistul ceramist Eugen Petru Cioancă, unul dintre fondatorii Filialei Alba a UAPR și președinte al ei în perioada 1979-1990 (m. 2020)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul Viorel P. Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012)

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991)

– 1944: S-a născut regizorul de film și scenaristul Şerban Creangă (m. 2012)

– 1949: S-a născut matematicianul și profesorul Dan-Virgil Voiculescu; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; stabilit în SUA; fiul renumitului medic neurolog Vlad Voiculescu

– 1958: A murit inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885) – 65 de ani

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898) – 55 de ani

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889)

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914)

– 2002: A murit prozatoarea Maria Luiza Cristescu (n. 1943)

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929)

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942)

– 2018: A murit Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Parlamentul European își adoptă poziția cu privire la Regulamentul UE privind inteligența artificială, în sesiune plenară

– Sankt-Petersburg, Rusia: Forumul Economic de la Sankt-Petersburg (14 – 17 iun.)

– Beirut: Parlamentul libanez se va reuni pe 14 iunie pentru a încerca din nou să aleagă un preşedinte

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie (AIE) publică raportul lunar privind petrolul

– Paris: Expoziția Vivatech, eveniment de start-up și tehnologie (14 – 17 iun.)

– Regatul Unit: Greva tinerilor medici din Anglia (14 – 17 iun.)

– Washington: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Paris: Muzeul Luvru din Paris găzduieşte 16 opere de artă din Ucraina, printre care se numără icoane bizantine preţioase din Kiev, pentru a le proteja de război. Printre aceste lucrări, a căror evacuare a fost ‘pilotată’ de cel mai mare muzeu din lume, se numără cinci icoane bizantine de la Muzeul Naţional de Artă Bohdan şi Varvara Hanenko din Kiev. Ele vor fi expuse publicului în perioada 14 iunie – 6 noiembrie

– Hohenstein-Ernstthal, Germania: MotoGP – Marele Premiu al Germaniei (14 – 16 iun.)

– Rotterdam: Fotbal – UEFA Nations League, Semifinală: Țările de Jos – Croația

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”, marcată, din 2004, în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14.VI.1868 – 155 de ani); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1930

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806)

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896)

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798)

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis D’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988)

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976)

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840)

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T. M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010) – 105 ani

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919), considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864)

– 1923: S-a născut (în Germania) scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (m. 2019) – 100 de ani

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844)

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859)

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia) – 95 de ani

– 1939: S-a născut Peter Mayle, scriitor britanic; cunoscut mai ales pentru seria de cărți despre Provența (m. 2018)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, fost preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, 2017 – 2021)

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888)

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875)

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry (Norman) Turtledove, autor de lucrări SF

– 1949: S-a născut cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (m. 2016)

– 1949: S-a născut Alan White, baterist englez de rock-and-roll cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv Yes (m. 2022)

– 1954: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1956

– 1957: S-a născut Maxi Jazz, solistul trupei electronice britanice Faithless; muzicianul şi DJ-ul, al cărui nume real era Maxwell Fraser, a fost un membru de bază al grupului, alături de Rollo şi Sister Bliss – împreună cu care a lansat o serie de piese de succes, printre care „Insomnia”, „God is a DJ” şi „We Come 1” (m. 2022)

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901) – 55 de ani

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921)

– 1986: A murit la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899)

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900)

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948)

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914)

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918)

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964) – 15 ani

– 2018: A murit actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (n. 1936) – 5 ani

– 2020: A murit pianistul și compozitorul britanic de jazz Keith Tippett (n. 1947)

Calendarul zilei – 13 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 13 iunie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 13 iunie

* Acum 567 de ani (1456) era menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, termenul de „sluger”, dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curții domnești şi a armatei şi era şeful măcelarilor. Iniţial, a făcut parte din sfatul domnesc, pentru ca mai apoi să decadă treptat ca importanţă

* Cu 382 de ani în urmă (1641) au fost aduse la Iași moaștele Sf. Paraschiva. După ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” (Țara Moldovei), după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși

* Acum 222 de ani (1801) avea loc inaugurarea, la Viena, a „Theater an der Wien”

* În urmă cu 97 de ani (1926) se desfăşura primul congres al radiofoniştilor români, în cadrul căruia au fost prezentate rapoarte de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu şi ing. Emil Petraşcu

* Cu 91 de ani în urmă (1932) Grigore Antipa punea bazele Institutului de Biooceanografie din Constanţa. Cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există), institutul a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine

* Cu 58 de ani în urmă (1965), în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerea pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent

* Acum 33 de ani (1990), între 13 şi 15 iunie, a avut loc o încercare de forţă între Guvern şi Opoziţie în legătură cu evacuarea Pieţei Universităţii din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi la Bucureşti în sprijinul Guvernului, minerii din Valea Jiului au curmat aceste acţiuni, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi împotriva unor persoane (prima mineriadă). Evenimentele aveau să intre în cronica social-politică românească sub denumirea de „Evenimentele din 13-15 iunie” şi au afectat grav percepţia României în lume. La data de 22.IV.1990, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-au baricadat în Piaţa Universităţii (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei. Acţiunea a căpătat denumirea de „Fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 8 ani (2015) intra în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ

Aniversări – Comemorări

– Sf. Anton de Padova, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011, în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1833: S-a născut Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (m. 1915) – 190 de ani

– 1883: S-a născut prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (m. 1939) – 140 de ani

– 1909: S-a născut Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1909: A murit Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1838)

– 1924: S-a născut Justin Liuba, personalitate marcantă a exilului românesc, jurnalist şi politolog; stabilit peste Ocean din anul 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; fost director al postului Europa Liberă din New York (m. 2020, la New York)

– 1926: S-a născut Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Koln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumanische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (m. 2008)

– 1926: S-a născut Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (m. 2011)

– 1942: S-a născut economistul şi profesorul universitar Gheorghe Zaman, specialist în probleme de eficienţă economică; autor de studii recunoscute ca repere ale cercetării de mare valoare în sfera științelor economice; preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (din 2006), membru de onoare al Asociației Facultăților de Economie din România (din 2010); membru corespondent al Academiei Române din 2001 (m. 2021)

– 1954: S-a născut sculptorul Ion Mândrescu

– 1959: S-a născut Klaus Werner Iohannis, politician de etnie germană; preşedinte al României (din 21 dec. 2014, reales în nov. 2019); primar al municipiului Sibiu (2000-2014); preşedintele PNL (iun. – dec. 2014); prim-vicepreşedinte al PNL (feb. 2013 – mai 2014); preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (2002-2013)

– 1959: S-a născut Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducătoare şi profesoară (m. 2008)

– 1962: A murit Emanoil Ciomac, muzicolog, critic muzical, scriitor și jurist (n. 1890)

– 1972: A murit Nicolae Tăutu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1919)

– 1977: A murit Lazăr Iliescu, poet şi traducător (n. 1887)

– 1980: A murit psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1905)

– 1984: A murit (la Roma) chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (n. 1912)

– 1997: A murit compozitorul Claudiu Negulescu (n. 1929)

– 2002: A murit Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; este arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2002: A murit Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare şi istoric literar (n. 1920)

– 2013: A murit pictoriţa Elena Uţă Chelaru (n. 1930) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Viena: Vizita prim-ministrului sloven Robert Golob

– Amsterdam: Miniștrii apărării Forței Expediționare Comune (JEF) se întâlnesc pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și securitatea infrastructurii

– Oslo: Oslo Freedom Forum, întâlnire internațională anuală a activiștilor pentru drepturile omului (13 – 15 iun.)

– New York: Dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU privind clima, pacea și securitatea

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (13 – 14 iun.)

– Marrakech, Maroc: Conferința Bloomberg New Economy Gateway Africa (13 – 14 iun.)

– Londra: Începutul primei audieri complete a investigației asupra Covid (13 – 14 iun.)

– Paris: Raportul lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Meknès, Maroc: Proces cu ușile închise al unui lider al mișcării islamiste Al Adl Wal Ihssane

– Geneva: ICAN – Campania internațională pentru abolirea armelor nucleare – publică raportul anual privind cheltuielile globale pentru arme nucleare

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar al institutului ZEW care măsoară sentimentul investitorilor

– Jakarta, Indonezia: Badminton – Turneul mondial Indonezia Open (13 – 18 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Conștientizare a Albinismului”, instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2014. Tulburare genetică, albinismul se caracterizează printr-o producție scăzută de melanină, pigment care determină culoarea pielii, părului și a ochilor

– 1831: S-a născut James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană, contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (m. 1879)

– 1865: S-a născut William Butler Yeats, poet şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1923 (m. 1939)

– 1866: S-a născut Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (m. 1929)

– 1870: S-a născut Jules Jean-Baptiste Vincent Bordet, imunolog şi microbiolog belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1919 (m. 1961)

– 1884: S-a născut Étienne Gilson, filosof francez (m. 1978)

– 1885: S-a născut Elisabeth Schumann, soprană americană de origine germană (m. 1952)

– 1888: S-a născut Fernando (António Nogueira) Pessoa, poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi (m. 1935) – 135 de ani

– 1897: S-a născut atletul finlandez Paavo Johannes Nurmi, specializat în alergare pe distanțe medii și mari; poreclit „finlandezul zburător”, a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului; a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, a stabilit 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale (m. 1973)

– 1899: S-a născut Carlos Chavez, compozitor, muzicolog şi dirijor mexican (m. 1978)

– 1901: S-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist şi critic literar francez (m. 1944)

– 1910: S-a născut Gonzalo Torrente Ballester, romancier, eseist, dramaturg şi critic literar spaniol (m. 1999)

– 1911: S-a născut fizicianul american Luis Walter Alvarez; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru fizică în 1968 (m. 1988)

– 1926: S-a născut Jérôme Lejeune, pediatru și genetician francez; considerat părintele geneticii moderne; în 1959 a descoperit anomalia cromozomică ce provoacă sindromul Down (m. 1994). NOTĂ: Papa Francisc a inițiat un prim pas spre canonizare, aprobând, la 21.I.2021, un decret ce recunoaşte „virtuţile eroice” ale „slujitorului lui Dumnezeu” Jérôme Lejeune, un cunoscut militant antiavort, care este numit astfel „venerabil”. Arhiepiscopul de Paris, mons. André Vingt-Trois a declarat că motivul pentru acest demers „nu este acela al descoperirilor sale, oricât ar fi de importante, ci exercitarea eroică a virtuților creștine: speranța, credința și iubirea, care constituie temeiul unei canonizări

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1994 (m. 2015) – 95 de ani

– 1929: A murit chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (n. 1863)

– 1935: S-a născut artistul plastic american (de origine bulgară) Christo (Vladimirov Javacheff), renumit pentru realizările sale constând, printre altele, în împachetarea în ţesătură a clădirii Reichstagului la Berlin sau a podului Pont-Neuf de la Paris (m. 2020)

– 1940: A murit George Fitzmaurice, regizor de film american de origine franceză (n. 1885)

– 1943: S-a născut actorul columbian Carlos Munoz Sanchez (m. 2016) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Ban Ki-moon, om politic sud-coreean; fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada 2007-2016; i-a succedat diplomatului ghanez Kofi Annan (care a condus ONU de la 1.I.1997) şi a fost urmat în funcţie, de la 1.I.2017, de Antonio Manuel de Oliveira Guterres, fost premier al Portugaliei

– 1946: S-a născut Paul Modrich, biochimist şi genetician american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (alături de Thomas Lindahl şi Aziz Sancar), cu motivarea „pentru studiile privind mecanismele de reparare a ADN-ului”

– 1948: A murit Dazai Osamu (pseudonim al lui Tsushima Shuji), scriitor japonez (n. 1909) – 75 de ani

– 1951: S-a născut saxofonistul francez Daniel Kientzy; considerat „inventatorul” saxofonului contemporan

– 1962: A murit Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (n. 1893)

– 1965: A murit filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber (n. 1878)

– 1979: A murit scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (n. 1929)

– 1986: A murit clarinetistul american Benny Goodman, cunoscut interpret de jazz (n. 1909)

– 1987: A murit actriţa americană de film Geraldine Page (n. 1924)

– 1989: A murit Scott Ross, clavecinist şi organist american (n. 1951)

– 1998: A murit Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (n. 1931) – 25 de ani

– 2005: A murit poetul portughez Eugenio de Andrade (numele real: José Fontinhas Rato) (n. 1923)

– 2006: A murit dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (n. 1932)

– 2012: A murit chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de Ryoji Noyori şi K. Barry Sharpless  (n. 1917)

– 2019: A murit actriţa mexicană Edith González; una din cele mai cunoscute vedete de telenovele (n. 1964)

– 2021: A murit Ned Beatty, prolific actor american (n. 1937)

Calendarul zilei – 12 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 12 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 12 iunie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 12 iunie

* Cu 146 de ani în urmă (1877) era adoptată și promulgată Legea pentru emisiunea biletelor ipotecare, în sumă de 30 milioane lei, acoperite şi garantate cu domeniile statului, prin care România intra pentru prima dată în contact cu hârtia monedă. Datorită dispariţiei aurului şi a uşurinţei transportului, biletele ipotecare au fost primite cu încredere şi au intrat relativ uşor în tranzacţiile comerciale, chiar dacă populaţia nu avea deprinderea utilizării lor (12/24)

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când apărea, la Bucureşti, de trei ori pe săptămână (până la 11/23 septembrie acelaşi an), ziarul politic şi literar „Pruncul român”, sub conducerea lui C. A. Rosetti şi a lui Enrich Winterhalder. Tribună a mişcării liberal-radicale, ziarul reflecta cu precădere în paginile sale mersul evenimentelor mai importante din timpul Revoluţiei (12/24)

* Acum 82 de ani (1941), în noaptea de 12 spre 13 iunie, în Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate din casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24.360 au fost deportate în Siberia şi Kazahstan. Anexarea provinciilor româneşti Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa la URSS, la data de 28 iunie 1940, a fost urmată de măsuri represive şi de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni de regimul stalinist – deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan între anii 1940-1950 a zeci de mii de persoane

* În urmă cu 81 de ani (1942) avea loc primul atac aerian american asupra României, având ca obiectiv zona Ploieşti. Atacul s-a soldat cu un eşec. Americanii şi-au reluat însă atacurile aeriene asupra Ploieştiului, în anii 1943 şi 1944, de această dată distrugerile fiind destul de importante

* Se împlinesc 60 de ani, de când, la data de 12 iunie 1963, a fost parafat, la Bucureşti, Acordul româno-iugoslav privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I (în valoare de 140 milioane lire sterline). În noiembrie 1963, cu prilejul vizitei de stat în Iugoslavia a unei delegaţii române conduse de preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Acordul a fost ratificat de România la 24 iunie 1964. La 7 septembrie 1964 au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Sip, în prezenţa şefilor de stat ai României şi Iugoslaviei, festivităţile de inaugurare a lucrărilor, iar la 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I

* Cu 59 de ani în urmă (1964) omul politic sud-african, Nelson Mandela (1918-2013) şi alţi şapte luptători împotriva apartheidului au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă. Eliberat la 11.II.1990, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (între anii 1994 şi 1999) şi primul preşedinte ales prin vot universal

* Acum 46 de ani (1977) Iustin Moisescu (1910 – 1986) a fost ales arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat ca patriarh la 19 iunie 1977, păstorind până la moarte (1986). În data de 18 iunie 1977, Iustin Moisescu a avut o întrevedere cu președintele țării Nicolae Ceaușescu, în cadrul căreia a fost recunoscut de acesta ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

* Acum 32 de ani (1991) aveau loc alegerile prezidențiale democratice din Rusia. Boris Elțîn (1931 – 2007) a câștigat 57% din voturile populare, fiind învestit în funcție pe 10 iulie. Elțîn a rămas președinte al Rusiei până pe 31 decembrie 1999, când a demisionat, numindu-l pe Vladimir Putin președinte interimar, până la noile alegeri din 26 martie 2000

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când, la Sinaia, a avut loc Congresul de constituire a CNSLR-Frăţia, prin fuziunea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (preşedinte – Victor Ciorbea) cu Confederaţia Sindicală Independentă Frăţia (preşedinte – Miron Mitrea), la care s-au afiliat şi alte federaţii (Univers, Petrol şi Radiocomunicaţii)

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când, la Singapore, a avut loc întâlnirea catalogată drept istorică dintre președintele american de la acea vreme, Donald Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un. La finalul întâlnirii a fost semnată o Declaraţie Comună a celor doi preşedinţi: „Preşedintele Donald Trump şi preşedintele Kim Jong Un au purtat un schimb de opinii cuprinzător, aprofundat şi sincer cu privire la problemele legate de stabilirea de relaţii noi SUA-RPDC şi la construirea unui regim durabil şi robust de pace în Peninsula Coreeană. Preşedintele Trump s-a angajat să acorde garanţii de securitate RPDC, iar preşedintele Kim Jong Un şi-a reafirmat angajamentul ferm şi neabătut faţă de denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene. Convinşi că stabilirea de relaţii noi SUA-RPDC va contribui la pacea şi prosperitatea Peninsulei Coreene şi a lumii, şi recunoscând că construirea încrederii reciproce poate promova denuclearizarea Peninsulei Coreene, preşedintele Trump şi preşedintele Kim declară următoarele: 1. Statele Unite şi RPDC se angajează să stabilească relaţii noi SUA-RPDC în acord cu dorinţa popoarelor celor două ţări de pace şi prosperitate; 2. Statele Unite şi RPDC îşi vor uni eforturile pentru a construi un regim durabil şi stabil de pace în Peninsula Coreeană; 3. Reafirmând Declaraţia de la Panmunjom din 27 aprilie 2018, RPDC se angajează să acţioneze pentru denuclearizarea totală a Peninsulei Coreene; 4. Statele Unite şi RPDC se angajează să recupereze rămăşiţele militarilor americani (decedaţi în războiul din Coreea, n.red.), incluzând repatrierea imediată a celor identificate deja

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Sf. Ap. Petru şi Pavel (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1916: S-a născut Alexandru Balaci, istoric şi critic literar, poet, traducător şi profesor; italienist de prestigiu (monografii dedicate scriitorilor italieni clasici, cercetări comparatiste); membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2002)

– 1921: S-a născut tenorul şi profesorul Toma Popescu; unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române din Timişoara, în 1946 (m. 2014)

– 1922: S-a născut Petru Vintilă, scriitor, ziarist şi pictor naiv (m. 2002)

– 1929‎: S-a născut Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (m. 2012)

– 1931: S-a născut Achim Mihu, sociolog, antropolog, filosof și profesor; a contribuit substanţial la consolidarea învăţământului sociologic şi antropologic clujean (m. 2018)

– 1938: S-a născut sculptorul Aurel Contraş – 85 de ani

– 1953: S-a născut actriţa de teatru şi film Aurora Leonte – 70 de ani

– 1954: A murit N.[icolae] Davidescu, poet, prozator şi critic literar (n. 1887)

– 1956: A murit Ioachim Botez, prozator şi traducător (n. 1884)

– 1966: S-a născut solistul de muzică uşoară Adrian Enache

– 1967: S-a născut Dan Tudor, actor și regizor de teatru și film

– 1977: A murit F. Brunea-Fox (pseudonimul lui Filip Brauner), reporter, jurnalist şi traducător (n. 1898)

– 1980: A murit traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene; a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (n. 1903)

– 2011: A murit omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (n. 1940)

– 2012: A murit sculptorul Marcel Guguianu; atras în special de sculptura monumentală, a realizat ansambluri statuare, busturi în bronz şi marmură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei (n. 1922)

– 2013: A murit Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (n. 1943) – 10 ani

– 2017: A murit atletul Gheorghe Guşet, multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii (n. 1968)

– 2022: A murit Valeriu Râpeanu, critic și istoric literar, eseist, editor și profesor universitar; cel mai mare exeget contemporan lui Nicolae Iorga, din a cărui operă a reeditat, după 1990, cele mai importante cărţi în ediţii critice; a fost redactor la „Gazeta literară” (1954-1959), la revista literară „Luceafărul” (1959-1962), redactor și redactor-șef la „Scînteia” (1962-1969), vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1970-1972) și director al Editurii Eminescu (1972-1990); în această calitate, a inițiat câteva colecții de prestigiu: „Biblioteca de filozofie a culturii românești”, „Thalia” și „Biblioteca Eminescu” (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (12 – 15 iun.)

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori al UE (12 – 13 iun.)

– Washington, D.C: Preşedintele american Joe Biden îl va primi la Casa Albă pe 12 iunie pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Scopul întâlnirii cu şeful NATO, al cărui mandat se încheie în octombrie, va fi de a pregăti următorul summit al alianţei occidentale de apărare, de la Vilnius, şi de a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei

– Beijing: Președintele Honduras, Xiomara Castro, va vizita China la invitația omologul său chinez Xi Jinping (12 – 13 iun.)

– Washington, D.C: Miniștrii de externe azer și armean se vor întâlni în Statele Unite

– Dublin: Ministrul irlandez de finanțe Michael McGrath va susține un discurs la Dialogul economic național (12 – 13 iun.)

– Jagel, Germania: Air Defender 2023 – cel mai mare exercițiu aerian din istoria NATO (12 – 24 iun.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Yemenul

– Bruxelles: Audiere preliminară în procesul a doi ruandezi acuzați că au participat la genocidul din 1994

– Hamburg: Prima audiere a unei presupuse victime a unui vaccin Covid (BionTech) în Germania

– Guatemala: Guatemala și Statele Unite lansează un proiect pilot pentru a facilita căile de imigrare legală

– Copenhaga: Proces împotriva autorului atentatului dintr-un centru comercial din Copenhaga care a făcut 3 morți în iulie 2022 (12 iun. – 5 iul.)

– Djibouti: Grupul regional din Africa de Est, IGAD, organizează un summit

– Baza Aeriană Vandenberg, SUA: Chile pune pe orbită al doilea satelit, lansat de o rachetă de la compania SpaceX a lui Elon Musk

– Los Angeles: Prima expoziție comercială de jocuri video Ubisoft Forward Live

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă”; instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii, în 2002, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a eradica exploatarea prin muncă a copiilor sub toate formele ei. NOTĂ: Anul 2021 a fost „Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor”, stabilit de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

– Ziua naţională a Republicii Filipine; aniversarea proclamării independenţei/1898 – 125 de ani

– Ziua naţională a Federaţiei Ruse; aniversarea adoptării Declaraţiei privind suveranitatea de stat – 1990

– 1890: S-a născut pictorul expresionist austriac Egon Schiele, unul dintre fondatorii grupului „Noua Artă” (Viena, 1909) (m. 1918)

– 1897: S-a născut oboistul englez Leon Goossens (m. 1988)

– 1911: S-a născut Milovan Djilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-al doilea război mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966) este reabilitat în 1989 (m. 1995)

– 1912: S-a născut Eva Crane, fizician britanic, autoare de cărți despre albine și creșterea albinelor (m. 2007)

– 1912: A murit Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru pace pe 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (n. 1822)

– 1915: S-a născut miliardarul şi omul de afaceri american David Rockefeller; în 1973 a pus bazele grupului Comisia Trilaterală, cu scopul declarat de a intensifica relaţiile Americii de Nord cu Japonia şi Europa Occidentală. Averea sa a fost estimată în martie 2017, de revista Forbes, la 3,3 miliarde de dolari; a donat aproape 2 miliarde din averea sa de-a lungul vieţii; a pus bazele mai multor instituţii internaţionale şi asociaţii filantropice (m. 2017)

– 1917: A murit pianista, compozitoarea şi dirijoarea venezuelană de reputaţie internaţională Maria Teresa Carreno, considerată una dintre cele mai de seamă interprete ale epocii sale (n. 1853)

– 1921: S-a născut regizorul spaniol de film Luis García Berlanga, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei spaniole a secolului XX (m. 2010)

– 1922: S-a născut astrofiziciana italiană Margherita Hack; profesor de astronomie la Universitatea din Trieste, în perioada 1964-1992, a fost prima femeie care a condus Observatorul astronomic din acelaşi oraş; era supranumită în Italia „Doamna Stelelor” (m. 2013)

– 1923: S-a născut Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (m. 1996) – 100 de ani

– 1924: S-a născut George Bush, om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993); în timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf; tatăl celui de-al 43-lea preşedinte al SUA, George W. Bush (ianuarie 2001 – ianuarie 2009) (m. 2018)

– 1928: S-a născut cântăreţul american Vic Damone (numele real: Vic Farinola); unul dintre ultimii reprezentanţi ai „generaţiei de aur” a cântecului american (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut, într-o familie de evrei (în Germania), Anna Frank, refugiată cu familia în Olanda, în 1933; este autoarea unui celebru „Jurnal” despre ororile nazismului, publicat pentru prima dată în 1947 şi tradus în peste 60 de limbi (m. 1945, în lagărul de la Bergen-Belsen, Germania)

– 1929: S-a născut scriitoarea britanică Brigid Brophy (m. 1995)

– 1937: S-a născut matematicianul rus Vladimir Arnold, considerat unul dintre cei mai mari savanţi ai secolului al XX-lea; este unul dintre autorii teoremei de mecanică clasică KAM, pusă la punct în anii 1950, denumită astfel după iniţialele celor trei matematicieni care au enunţat-o: Kolmogorov, Arnold şi Moser (m. 2010)

– 1941: S-a născut Chick Corea, pianist şi compozitor american de jazz; pionier al claviaturii electrice şi electronice; a câștigat 23 de premii Grammy (m. 2021)

– 1948: S-a născut Len Wein, scriitor şi editor american de benzi desenate (m. 2017) – 80 de ani

– 1950: S-a născut actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (m. 2017)

– 1955: S-a născut Joseph Theodoor Leerssen, comparatist şi istoric cultural olandez; întemeietor al unei şcoli de gândire la nivel mondial, Imagologia în cadrul Studiilor Europene, Leerssen a avut contribuţii inovatoare în domeniul identităţii culturale

– 1962: A murit John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (n. 1879)

– 1966: A murit dirijorul german Hermann Scherchen (n. 1891)

– 1969: A murit Józsi Jenõ Tersánszky, scriitor, dramaturg maghiar; personalitate proeminentă a prozei maghiare din secolul al XX-lea (n. 1888, la Baia Mare)

– 1995: A murit pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (n. 1920)

– 1997: A murit Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus de origine georgiană (n. 1924)

– 2002: A murit designerul american (de modă masculină) Bill Blass (n. 1922)

– 2003: A murit actorul american de film Gregory Peck (n. 1916) – 20 de ani

– 2006: A murit compozitorul austriac de origine ungară Györgyi Ligeti, câştigătorul Premiului Polar Music în 2004 (echivalentul muzical al Premiului Nobel); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1923, la Târnăveni, România)

– 2011: A murit producătoarea americană Laura Ellen Ziskin, recunoscută drept unul dintre cei mai importanţi producători de la Hollywood (n. 1950)

– 2012: A murit Elinor Ostrom, politolog american; în octombrie 2009, a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru economie, împreună cu Oliver E. Williamson, „pentru analiza sa în privinţa guvernării şi cooperării economice” (n. 1933)

– 2014: A murit cântăreţul american de jazz Jimmy Scott, cunoscut pentru vocea sa de soprană (n. 1925)

– 2021: A murit regizorul, scenaristul şi actorul american Dennis (Charles) Berry; trăia la Paris din anii ’70 ai secolului trecut (n. 1944)

– 2022: A murit Philip Baker Hall, actor american cu o carieră impresionantă, de peste şase decenii (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 11 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 12 iunie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 11 iunie

* Acum 253 de ani (1770) exploratorul britanic, James Cook, a descoperit, în timpul primului său voiaj în Pacific (1768 – 1771), într-un loc în care nava lui, HMS Endeavour, a eşuat, Marea Barieră de Corali din largul coastei australiene, cel mai mare recif de corali din lume alcătuit din mai mult de 2800 de recife şi peste 400 de tipuri de corali. În 1981 a fost declarat Patrimoniu Mondial de UNESCO şi este uneori menţionat ca una dintre cele şapte minuni ale naturii

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de la declanşarea Revoluţiei paşoptiste la Bucureşti. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format din: Nicolae Bălcescu, Nicolae şi Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Kretzulescu, C. A. Rosetti şi colonelul Ioan Odobescu (11/23)

* Acum 104 ani (1919), între 11 şi 13 iunie, delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (condusă de premierul I. I. C. Brătianu) i s-a comunicat hotărârea Consiliului Suprem Aliat privind frontierele dintre România şi Ungaria şi dintre România şi Iugoslavia, prin care se recunoaştea de drept unirea cu România a Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului

* În urmă cu 98 de ani (1925), în şedinţa Academiei Române, scriitoarele Elena Văcărescu şi Anna de Noailles au fost alese membre de onoare ale acestui for, devenind astfel primele două femei ajunse sub cupola Academiei Române

* Se împlinesc 90 de ani (1933) de la prima transmisie în direct, la Radiodifuziunea Română, a unui meci de fotbal (România-Iugoslavia, din Cupa Balcanică). Pe 11 iunie 1933, România câştiga, la Bucureşti, Cupa Balcanică, sub privirile entuziasmate a 25.000 de spectatori: 5-0 cu Iugoslavia (după 7-0 cu Bulgaria şi 1-0 cu Grecia). Finala s-a disputat pe terenul ONEF, primul gazon cu drenaj din România la acea vreme

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când era adoptată Legea nr. 119 cu privire la naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport şi asigurări, lege prin care, practic, se lichida proprietatea privată în România. „Naţionalizarea” a fost, de fapt, o confiscare directă ordonată de puterea comunistă, fără nicio despăgubire

* Se împlinesc 75 de ani de când România recunoştea statul Israel (creat la 14.V.1948) şi stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu acesta. Ţara noastră se numără printre primele state care au stabilit relaţii diplomatice cu Israelul. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă. La 1 octombrie 2019 a fost inaugurat Consulatul General al României la Haifa

* Cu 68 de ani în urmă (1955) a avut loc accidentul de pe circuitul de 24 de ore de la Le Mans (Franţa), în care 84 de persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 100 au fost rănite, fiind considerat cel mai grav accident din istoria curselor auto. Un Mercedes pilotat de francezul Pierre Levegh s-a lovit de Austinul britanicului Lance Macklin, s-a răsucit în aer și a explodat

* Sunt marcați 45 de ani (1978) de când jucătoarea de tenis de câmp, Virginia Ruzici, cucerea titlul de campioană la Roland Garros, fiind prima româncă laureată atât la simplu, cât şi la dublu, alături de jucătoarea iugoslavă, Mima Jaušovec. La 23 de ani, Virginia Ruzici o învingea în finala turneului parizian pe Mima Jaušovec cu 6-2, 6-2. „Niciodată nu o învinsesem până atunci, într-o partidă oficială, pe Mima Jaušovec. Acum doi ani, la Toronto, mi-a mai luat o finală. Cu câteva zile în urmă pierdusem din nou, în ultimul meci, la Hamburg. Dar ştiam că sunt capabilă să o înving, că îmi stă în putință. Îi cunosc perfect jocul, suntem partenere de dublu şi adversare la simplu de doi ani de zile. M-am pregătit special pentru această finală şi nu numai în ajunul ei”, povestea Virginia Ruzici în ziarul „Sportul” apărut în data de 14 iunie 1978. După doi ani revenea în ultimul act la Paris însă a fost învinsă de Chris Evert cu 6-0. 6-3. Virginia Ruzici este singura româncă prezentă în „Tenniseum” (Muzeul Tenisului de la Roland Garros, Paris), alături de Ilie Năstase şi Ion Ţiriac

* Cu 31 de ani în urmă (1992), între 11 şi 14 iunie, a avut loc prima ediţie a Târgului internaţional de carte Bucureşti (Bookarest), devenit Bookfest din 2006

Aniversări – Comemorări

– Duminica întâi după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinţilor); Sf. Ap. Bartolomeu şi Barnaba (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Barnaba, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1883: S-a născut Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini), etnolog, scriitor şi publicist (m. 1921) – 140 de ani

– 1926: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Victor Moldovan (m. 2007)

– 1930: S-a născut biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2004)

– 1936: S-a născut clericul greco-catolic Ioan Șișeștean, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului din 1994 până în 2011 (m. 2011)

– 1942: S-a născut soprana şi profesoara de origine română Marina Krilovici; stabilită în Grecia, la începutul anilor ’90

– 1942: S-a născut Gheorghe Sin, agronom și profesor universitar; studii privind: influența rotației culturilor asupra producției, a conservării fertilității solului și a combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecționarea tehnologiei de semănat; evoluția însușirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecționarea sistemei de mașini; președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești” (2009 – 2017); membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2021)

– 1943: S-a născut Grigore Arbore (pseudonimul lui Grigore Popescu), poet, eseist, critic şi istoric de artă, profesor; stabilit din anii ’70 în Italia – 80 de ani

– 1946: A murit Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (n. 1856)

– 1955: S-a născut caricaturistul Ştefan Popa – Popa’s, omologat de Guinness Book ca fiind cel mai rapid artist vizual din lume

– 1957: S-a născut Liviu Papadima, critic, istoric şi teoretician literar, eseist, prozator şi profesor; fiul istoricului literar Ovidiu Papadima

– 1966: S-a născut Marius Stănescu, actor de teatru și film; membru al trupei Teatrului Odeon din București

– 1992: A murit David Prodan, istoric, bibliotecar şi profesor; cercetări fundamentale privind Transilvania medievală; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1902)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919)

– 2013: A murit Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (n. 1943) – 10 ani

– 2017: A murit Corneliu Stroe, percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist (n. 1949)

– 2018: A murit cântăreața de muzică populară Maria Butaciu (n. 1940) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE (11 – 13 iun.)

– Stockholm: Raportul Institutului SIPRI privind armele nucleare în lume

– Muntenegru: Alegeri legislative anticipate

– Scarperia e San Piero, Italia: MotoGP – Marele Premiu al Italiei, cursa finală

– Fotbal: Finala Ligii Campionilor CAF

Aniversări – Comemorări

– 1294: A murit Roger Bacon, filosof şi naturalist englez, călugăr franciscan; unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu; a intuit atât valoarea matematicii, cât şi a experimentului pentru ştiinţele naturii; contribuția sa cea mai de seamă în dezvoltarea științei constă în promovarea metodei experimentale (n. 1214)

– 1572: S-a născut dramaturgul, actorul şi poetul englez Benjamin (Ben) Jonson, prieten cu Shakespeare (m. 1637)

– 1776: S-a născut pictorul englez John Constable (m. 1837)

– 1847: A murit (a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest) Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (n. 1786)

– 1864: S-a născut Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (m. 1949)

– 1899: S-a născut Yasunari Kawabata, prozator, critic literar şi eseist japonez; Premiul Nobel pentru literatură în 1968 (m. 1972; s-a sinucis)

– 1910: S-a născut oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (m. 1997)

– 1922: S-a născut regizorul grec de film Michael Cacoyannis; a devenit cunoscut pe plan internaţional cu filmul „Zorba Grecul” (m. 2011)

– 1925: S-a născut Jean-Pierre Chabrol, scriitor şi actor francez (m. 2001)

– 1925: S-a născut scriitorul american William Styron, autorul romanului „Alegerea Sofiei” (m. 2006)

– 1933: S-a născut actorul, scenaristul şi scriitorul american Gene Wilder (numele real: Jerome Silberman); interpretul personajului „Willy Wonka” şi figură centrală a mai multor comedii realizate de Mel Brooks (m. 2016) – 90 de ani

– 1935: A murit Endre Aczél (numele la naştere Ármin Adler) scriitor, jurnalist și redactor maghiar (n. 1865)

– 1937: S-a născut John Robin Warren, patolog și cercetător australian; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în anul 2005, acordat în comun lui Barry J. Marshall, pentru descoperirea bacteriei Helicobacter pylori și rolul acesteia în producerea gastritei și a ulcerului peptic

– 1939: S-a născut Sir Jackie (John Young) Stewart, fost pilot de Formula 1 scoţian; triplu campion mondial (1969, 1971, 1973) şi vicecampion mondial (1968, 1972); de-a lungul carierei a câştigat 27 de Mari Premii; antreprenor

– 1945: S-a născut inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (m. 2012)

– 1947: S-a născut chitaristul britanic Richard (Jeffrey Charles) Palmer – James

– 1955: S-a născut Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (m. 2018)

– 1959: S-a născut Hugh Laurie, actor de film, scriitor şi cântăreţ britanic

– 1974: A murit Julius Evola, publicist şi filosof italian; autor pe cât de prolific pe atât de controversat (n. 1898)

– 1979: A murit actorul american de film John Wayne (pe numele său adevărat Marion Robert Morrison) (n. 1907)

– 1998: A murit poetul şi ziaristul angolez David Mestre (n. 1948) – 25 de ani

– 2005: A murit Juan José Saer, unul dintre cei mai importanţi scriitori argentinieni ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (n. 1937)

– 2005: A murit soprana bulgară Ghena Dimitrova (n. 1941)

– 2012: A murit actriţa americano-canadiană de film şi televiziune Ann Rutherford, cunoscută pentru rolul personajului Carreen O’Hara (sora eroinei principale, Scarlet O’Hara) din filmul „Pe aripile vântului” (1939) (n. 1917)

– 2012: A murit sportivul cubanez Teofilo Stevenson, triplu campion mondial şi olimpic la box (n. 1952)

– 2013: A murit economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel; laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (n. 1926) – 10 ani

– 2014: A murit Ruby Dee (nume la naştere: Ruby Ann Wallace), actriţă americană de teatru şi film, poetă, scenaristă şi jurnalistă; luptătoare pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare în perioada de segregare rasială (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1924

– 2014: A murit dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (n. 1933)

– 2015: A murit actorul britanic Ron Moody (n. 1924)

– 2015: A murit saxofonistul şi compozitorul american Ornette Coleman; precursorul stilului free-jazz (n. 1930)

– 2018: A murit celebra interpretă la acordeon, pianistă și compozitoare franceză Yvette Horner, supranumită „regina balurilor populare” (n. 1922) – 5 ani

Calendarul zilei – 10 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 12 iunie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 10 iunie

* Acum 608 ani (1415) apărea prima menţiune documentară a funcţiei de „spătar” în Ţara Românească. Atribuţiile acestuia erau comanda armatei şi prezentarea însemnelor autorităţii domneşti la ceremonii. În documentele latine apare cu numele spatharius, supremus ensifer sau armiger

* În urmă cu 158 de ani (1865) avea loc premiera, la München, a operei „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner; dirijor, Hans von Büllow

* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea Legea privind crearea Domeniilor Coroanei, prin care 12 moşii aparţinând statului erau date în folosinţa Casei Regale Române. Cele 12 moşii însumau aproape 130.000 de hectare, cele mai mari fiind în judeţele Suceava (Mălini 27.405 ha), Borca (17.871 ha); Dolj: Sadova (19.353 ha), Segarcea (11.800). În judeţul Neamţ, domeniul Bicaz avea 13.224 hectare, şi era aproape exclusiv silvic: pădurea ocupa 11.000 de hectare din totalul de 13.000 cât măsura suprafaţa totală a domeniului. Domeniile Coroanei nu plăteau impozite statului, ci numai comunelor şi judeţelor. Domeniile Coroanei au luat naștere la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884-1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu. În 1918, la solicitarea Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României, Parlamentul a legiferat trecerea unei părți din terenul aparținând Domeniilor Coroanei în exploatarea – și, mai târziu, în proprietatea – țăranilor români (v. Reforma agrară din 1921). În anul 1948, Domeniile Coroanei au fost naționalizate de comuniști (10/22)

* Acum 111 ani (1912), între 10/23 şi 17/30 iunie, a avut loc, la Aspern (Austria), un concurs aviatic internaţional, la care românul Aurel Vlaicu, zburând cu un aparat proiectat şi construit de el, „Vlaicu-2”, a obţinut un mare succes, numărându-se printre câştigători

* Acum 103 ani (1920) avea loc înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, prin transformarea Școlii Naționale de Poduri și Șosele. Școala avea patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială. Prin Decretul nr. 2521 din 10 iunie 1920 s-a aprobat înfiinţarea şi organizarea şcolilor politehnice din România, concepute ca instituţii de învăţământ superior asemănate ca grad de cultură universităţilor, având ca scop formarea inginerilor şi depinzând de Ministerul Lucrărilor Publice. La articolul 2 se prevede că prima şcoală politehnică se înfiinţează prin transformarea actualei Şcoli Naţionale de Poduri şi Şosele care va deveni „Şcoala Politehnică din Bucureşti”. La 3 august 1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române emite Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului. Printr-o serie de acte normative (decrete, decizii ministeriale) au fost luate măsuri privind organizarea învăţământului de toate gradele. Politehnica din Bucureşti s-a transformat în Institutul Politehnic din Bucuresti cu următoarele facultăţi: Chimie Industrială, Electrotehnică, Mecanică, Facultatea de textile. Facultăţile de construcţii, silvicultură, agronomie, arhitectură, secţia de mine a Facultăţii de mine şi metalurgie, secţia de petrol a facultăţii de chimie industrială existente înainte de 1948 în componenţa Politehnicii din Bucureşti. În noiembrie 1992, în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea Politehnica din Bucureşti. Astăzi, Universitatea Politehnica din Bucureşti are 15 facultăţi şi peste 30.000 de studenţi. NOTĂ: „Ziua Politehnicii” este aniversată anual în sâmbăta din săptămâna care include data de 10 iunie

* Cu 84 de ani în urmă (1939) era inaugurat Muzeul Ceferiştilor, în cadrul serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată Bucureşti Filaret-Giurgiu. Locaţia iniţială a fost în parcul şi arenele Stadionului Giuleşti. În primăvara anului 1953 a fost amenajat – în actuala clădire din Calea Griviţei nr. 193 B – Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, a cărui deschidere a avut loc cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei Bucureşti Filaret–Giurgiu, în anul 1969

* În urmă cu 81 de ani (1942) satul Lidice din Cehoslovacia a fost complet distrus, iar locuitorii săi exterminaţi ca represalii pentru atentatul împotriva lui Reinhard Heydrich, „protectorul” hitlerist al Cehiei şi Moraviei (astăzi, la Lidice există un Muzeu memorial)

* Acum 79 de ani (1944) mica localitate franceză Oradour-sur-Glane a fost distrusă de trupele naziste, iar populaţia (642 de locuitori), masacrată în totalitate, ca represalii la acţiunile grupurilor franceze de rezistenţă. Ruinele sale stau şi astăzi mărturie a acelui episod sângeros şi pentru a cinsti, totodată, memoria celor care au murit

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu statul Kuweit, primul ambasador român rezident fiind acreditat în septembrie 1974. La 16 mai 2006 a fost deschisă Ambasada Statului Kuweit la Bucureşti

* Într-o zi de 10 iunie, acum 24 ani (1999), a avut loc suspendarea bombardamentelor NATO declanşate, la 24 martie 1999, împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată”, a început după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo. Cu o zi în urmă, la 9 iunie, a fost semnat, de către reprezentanţii Iugoslaviei şi cei ai NATO, un acord militar referitor la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo, care echivala cu încetarea ostilităţilor, punându-se astfel capăt războiului

* Cu 11 ani în urmă (2012) aveau loc alegerile locale, în urma cărora USL (alianţă politică parlamentară şi preelectorală, constituită la 5 februarie 2011, între Alianţa de Centru Dreapta – compusă din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator – şi Partidul Social Democrat) şi-a adjudecat marea majoritate a funcţiilor de primar şi de preşedinţi de consilii judeţene. În ceea ce priveşte prezenţa la vot, peste 60,72% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cea mai strânsă luptă s-a dat la Cluj, între Emil Boc şi Marius Nicoară, terminându-se cu câştigarea unui nou mandat de primar de către primul dintre candidaţi

* Se împlinesc 5 ani (2018) de la resfințirea bisericii Mănăstirii Dealu, cea mai importantă necropolă voievodală munteană, după 517 ani de la construirea și sfințirea ei (la 4 decembrie 1501). Mănăstirea Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare (1495-1508), construită pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân, a fost numită de PF Patriarh Daniel, cel care a săvârșit resfințirea, „reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”, „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”. Tot aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Paraşutiştilor Militari”; la 10.VI.1941, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, pe aerodromul Popeşti-Leordeni, a luat fiinţă prima companie de paraşutişti, al cărei comandant era lt. Ştefan Soverth

– „Ziua Politehnicii”; marchează înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, la 10.VI.1920; aniversată în luna iunie, în sâmbăta din săptămâna care include data de 10

– „Ziua Silvicultorului”; instituită în 1991, prin Statutul personalului silvic, ca zi aniversară a întregului corp silvic din România; sărbătorită, în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă a lunii iunie

– 1853: S-a născut Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (m. 1905) – 170 de ani

– 1860: S-a născut soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „privighetoarea Carpaţilor” (m. 1939)

– 1869, 10 sau 12: S-a născut Constantin I. Angelescu, medic şi om politic; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1874: S-a născut medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1970)

– 1905: S-a născut inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908, 10/23: A murit Tudor Flondor, compozitor, dirijor, violonist, politician, jurist şi economist; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai operetei româneşti de la sfârşitul secolului XX (n. 1862, la Storojineţ, azi în R. Moldova) – 115 ani

– 1919: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) mezzosoprana Zenaida Pally (m. 1997, în Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Herman (m. 2010)

– 1929: S-a născut creatoarea populară Adela Petre, mesageră a artei populare româneşti, lucrările sale din păr de capră fiind prezente în muzee şi colecţii particulare din toată lumea; declarată „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO, în 2015 (m. 2019)

– 1931: S-a născut compozitorul Dan Constantinescu (m. 1993)

– 1933: S-a născut Iordan Datcu, folclorist, istoric literar, etnolog, lexicograf, editor și publicist; a realizat „Dicţionarul folcloriştilor români” (în colaborare cu Sabina C. Stroescu) și „Dicționarul etnologilor români” – 90 de ani

– 1935: S-a născut Constantin Niţescu, pictor şi grafician

– 1935: S-a născut Octavian Simu, autor de dicţionare, eseist, poet şi prozator (de profesie medic); un recunoscut specialist în cultura şi civilizaţia Extremului Orient

– 1951: S-a născut Tudor Sajin, fizician, inginer mecanic, inventator și profesor; specializare în termofizică, termotehnică şi fizică moleculară

– 1952: S-a născut actorul de teatru și film Șerban Celea (m. 2020)

– 1952: S-a născut Onisim Colta, pictor, scenograf şi conferențiar universitar (m. 2022)

– 1960: S-a născut Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (m. 2015)

– 1966: A murit Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1970: S-a născut Loredana Groza, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, actriţă și prezentatoare TV

– 1976: S-a născut Martin Gheorghe Tudor, fost portar al echipei de fotbal FCSB; a adunat 184 de meciuri în prima ligă și două titluri de campion, ambele cucerite cu Steaua București în 2001 și 2005 (m. 2020)

– 1979: A murit Vasile Băncilă, filosof şi eseist (n. 1897)

– 1979: A murit Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (n. 1913)

– 1982: A murit actorul Geo Barton (n. 1912)

– 2008: A murit Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (n. 1921) – 15 ani

– 2016: A murit Nicolae Păsărică, jucător de oină şi antrenor; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Istanbul: F inala Ligii Campionilor la fotbal dintre echipele Manchester City şi Inter Milano – pe Stadionul Olimpic Ataturk

– Le Mans, Franța: Auto – Campionatul Mondial de anduranță (WEC), Cele 24 de ore de la Le Mans (10 – 11 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Art Nouveau”, stabilită în anul 2013 (- 10 ani), la iniţiativa Ungariei, în amintirea arhitectului maghiar Lechner Ödön (m.10.VI.1914) şi arhitectului catalan Antoni Gaudi (m.10.VI.1926), reprezentativi pentru curentul Art Nouveau

– „Ziua Portugaliei”. Sărbătoare naţională (data morţii poetului naţional Luiz Vaz de Camöes – 1580)

– 323 î.Hr, 10/11: A murit Alexandru Cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.Hr. – 323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie; în timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; de asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (n. 356 î.Hr.). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 13.VI.323 î.Hr.

– 1580: A murit poetul naţional portughez Luiz Vaz de Camöes, cel care a avut un impact permanent nu doar asupra literaturii portugheze, ci şi asupra celei braziliene (n. 1524 sau 1525)

– 1819: S-a născut Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (m. 1877)

– 1836: A murit André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii întemeietori ai ştiinţei electromagnetismului (n. 1775)

– 1844: S-a născut Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (m. 1913)

– 1858: A murit Robert Brown, botanist scoţian; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (n. 1773) – 165 de ani

– 1880: S-a născut André Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904- 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (m. 1954)

– 1899: A murit compozitorul francez Ernest Chausson (n. 1855)

– 1901: S-a născut Frederick Loewe, compozitor american de origine austriacă; autor de musicaluri celebre, precum „My Fair Lady” (m. 1988)

– 1911: S-a născut clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (m. 1984)

– 1914: S-a născut Rosita Serrano, cântăreaţă chiliană, una dintre stelele spectacolelor de varietăţi şi a filmelor muzicale din Germania anilor ’30 ai secolului XX (m. 1997)

– 1915: S-a născut, într-o familie originară din România, psihanalistul francez Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (m. 2000)

– 1915: S-a născut scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru literatură în 1976 (m. 2005)

– 1918: S-a născut cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (m. 2015) – 105 ani

– 1918: A murit Arrigo Boito, compozitor şi poet italian (n. 1842) – 105 ani

– 1921: S-a născut (în insula grecească Corfu) Prinţul Philip, Duce de Edinburgh, căsătorit, din 1947, cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 2021)

– 1922: S-a născut actriţa americană de film şi cântăreaţa Judy Garland (m. 1969)

– 1923: S-a născut (în Cehia) britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (m. 1991) – 100 de ani

– 1923: S-a născut actriţa franceză Madeleine Lebeau (m. 2016) – 100 de ani

– 1923: A murit scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (n. 1850) – 100 de ani

– 1926: A murit Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona (n. 1852)

– 1929: S-a născut naturalistul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, Wilson este considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării (m. 2021)

– 1931: S-a născut João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (m. 2019)

– 1932: S-a născut producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (m. 2019)

– 1934: A murit Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (n. 1862)

– 1949: A murit scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru literatură în 1928 (n. 1882)

– 1965: S-a născut Elizabeth Hurley, actriţă, fotomodel şi producătoare britanică de film

– 1967: A murit actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (n. 1900)

– 1982: A murit Rainer Werner Fassbinder, regizor, scenarist şi actor german de film (n. 1945). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1946

– 2004: A murit Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (n. 1930)

– 2008: A murit scriitorul kârgâz Cinghiz Aitmatov (n. 1928) – 15 ani

– 2010: A murit harpista şi profesoara italiană Liana Pasquali (n. 1915)

– 2010: A murit Sigmar Polke, pictor şi fotograf german, unul dintre fondatorii curentului „realism capitalist” (n. 1941)

– 2012: A murit pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (n. 1921)

– 2020: A murit actrița de film și cântăreața cubaneză Rosita Fornes (Rosalia Lourdes Elisa Palet Bonavia); „diva cubaneză” care a jucat în epoca de aur a cinematografiei în numeroase filme şi musicaluri (n. 1923)

Calendarul zilei – 9 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iunie 2023, 05:19 / actualizat: 9 iunie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 9 iunie

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când a avut loc Adunarea populară de la Islaz (astăzi, comună în judeţul Teleorman), ocazie cu care s-a citit „Proclamaţia de la Islaz” (programul Revoluţiei din Ţara Românească) şi s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu). Câteva zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, s-a declanşat Revoluţia paşoptistă la Bucureşti. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format (9/21)

* Cu 167 de ani în urmă (1856) scriitorul Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”. Realizată prin refacerea şi lărgirea valorii simbolice a vechii „Hore a Ardealului” (1848), poezia, pusă pe o melodie de circulaţie în epocă, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti

* Acum 119 ani (1904) avea loc concertul inaugural al Orchestrei Simfonice din Londra, prima formaţie britanică de gen independentă, înfiinţată în acelaşi an. Primul dirijor principal al ansamblului a fost Hans Richter. A fost prima orchestră din Regatul Unit care avea să cânte în străinătate, la Paris în 1906 și prima care a cântat în Statele Unite, în 1912

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919

* Cu 89 de ani în urmă (1934) erau reluate relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului al URSS, Maxim Litvinov, la Geneva (relaţiile diplomatice fuseseră întrerupte unilateral de către Rusia la 31.XII.1917/13.I.1918). Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost din nou întrerupte la 22 iunie 1941 (și reluate la 6 august 1945). Începutul secolului XXI a fost marcat de intensificarea dialogului politic dintre cele două ţări. La 4 iulie 2003 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi Preşedintele României, Ion Iliescu, au semnat un tratat de prietenie şi cooperare. Acest document a constituit baza pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moderne ruso-române

* Într-o zi de 9 iunie, acum 89 de ani (1934), a avut loc „debutul” personajului de desene animate Donald Duck (Răţoiul Donald), în filmul „The Wise Little Hen” („Găinuşa înţeleaptă”)

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când apărea Decretul nr. 76 privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, din 1965 – Academia Republicii Socialiste România, iar din 1990 – Academia Română). Academia reorganizată a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). De asemenea, Academia a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Cu 74 de ani în urmă (1949) era constituită Societatea de Ştiinţe Istorice din România, reunind istorici și filologi sub titulatura „Societatea de Științe Istorice și Filologice”, care a funcționat astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități în cei peste 60 de ani de existență au fost și sunt reuniunile științifice, cursurile de vară (reformate în 1968) și publicarea revistei Studii și articole de istorie, cu apariție neîntreruptă din 1956. De-a lungul timpului SSIR a fost condusă de personalități ale științei istorice: academicienii Petru Constantinescu-Iași (1949-1977) și Ștefan Pascu (1977-1991) și profesorii universitari Nichita Adăniloaie (1991-1999), Ioan Scurtu (1999-2011) și Bogdan Murgescu (în prezent președinte de onoare). În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). Consiliul Național a fost convocat de Biroul Național Executiv al SȘIR, reunit în ședința din data de 4 iulie 2020. Conform art. 14 din Statutul SȘIR, din Consiliul Național fac parte membrii Biroului Național Executiv, membrii Comisiei de Cenzori, reprezentanți ai filialelor conform normelor de reprezentare stabilitate la Conferința Națională din 2019, membrii Secretariatului SȘIR. În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate cu următoarele rezultate: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), și în fine, în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Cu 64 de ani în urmă (1959), la Groton (Massachusetts, comitatul Middlesex), a fost lansat primul submarin cu rachete balistice, cu motor nuclear, USS George Washington (SSBN 598). „George Washington” a fost inițial programat să devină USS Scorpion, dar în timpul construcției a fost „prelungit” prin introducerea unei secțiuni de rachete de 40 m și a devenit un submarin cu rachete balistice. „George Washington” a fost pus în funcțiune în decembrie 1959, însă la începutul anilor ’80, submarinului i-a fost îndepărtată secțiunea de rachete și a fost reclasificat ca o navă de atac, înainte de a fi dezafectat câțiva ani mai târziu

* Cu 33 de ani în urmă (1990) Senatul şi Adunarea Deputaţilor s-au întrunit în primele şedinţe de lucru, în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990, primele alegeri libere şi democratice în România de după Al Doilea Război Mondial, în vederea constituirii comisiilor de validare a mandatelor obţinute. A fost reluată, astfel, după 42 de ani, activitatea legislativă democratică, bazată pe rezultatul unor alegeri libere. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării, prin vot direct, şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, prin vot proporţional

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de la inaugurarea, la Bucureşti, a „Monumentului Km 0″, reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”. Monumentul Kilometrul 0 a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Transportului Public Urban” (se marchează, începând cu anul 1996, în fiecare a doua vineri a lunii iunie)

– 1909: S-a născut Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (m. 2008)

– 1912: A murit (la Berlin, unde se stabilise) Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic și ziarist; considerat de istoricul literar George Călinescu cel mai mare dramaturg român; întemeietorul teatrului comic din România și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1852)

– 1918: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorschi (m. 1997) – 105 ani

– 1923: A murit prozatorul, traducătorul, autorul dramatic şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (n. 1881) – 100 de ani

– 1934: S-a născut istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (m. 2020)

– 1938: A murit Ovid Aron Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1873) – 85 de ani

– 1939: S-a născut soprana şi profesoara Ileana Cotrubaş, stabilită în Franţa; s-a remarcat deopotrivă prin vocea deosebită și talentul actoricesc, ca și prin excepționala capacitate de însușire rapidă a textelor operelor în diversele limbi în care erau scrise

– 1939: S-a născut compozitorul Sorin Vulcu (m. 1995)

– 1939: S-a născut poeta, prozatoarea și publicista Mariana Filimon (oficial, Nicolescu Maria), membră a Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021)

– 1944: A murit Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (n. 1867)

– 1948: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Mircea Pospai; a fost angajat redactor la Radio Oltenia – Craiova (1972-1985), şef secţie la ziarul craiovean „Înainte” (1985-1989), redactor şef al ziarului „Cuvântul libertăţii” din Craiova (decembrie 1989 – iunie 1990); din vara anului 1990 s-a reîntors la Radio Oltenia – Craiova și a lucrat ca redactor (1990-1994), şef de secţie (1994-1998) şi director (1998-2013) – 75 de ani

– 1958: A murit Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (n. 1884) – 65 de ani

– 1972: A murit medicul Grigore Benetato; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1905, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1978: A murit (la Lausanne, Elveţia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1903, la Sinaia) – 45 de ani

– 1982: S-a născut cântărețul și actorul Connect-R (pe numele său real Ștefan Relu Mihalache)

– 1996: A murit publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea”/1963 (n. 1941)

– 1997: A murit George Manoliu, violonist şi pedagog (n. 1911)

– 2013: A murit actriţa Violeta Popescu; din anul absolvirii, 1964, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (n. 1941) – 10 ani

– 2015: A murit Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv; a înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii Române (n. 1932)

– 2020: A murit Gigi (Georgeta) Marga, legendă a muzicii românești din anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut; stabilită în America din 1986 (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vineri, 9 iunie și sâmbătă, 10 iunie, Evenimentul tineretului european 2023 (EYE 2023) va cuprinde peste 300 de activități în persoană și hibride – dezbateri, discuții, oportunități de relaționare, spectacole artistice, activități sportive și ateliere interactive. Acestea au fost create în comun cu instituțiile UE, organizațiile internaționale, societatea civilă, organizațiile de tineret și participanți. Evenimentul este găzduit de Parlamentul European la Strasbourg, o parte din program având loc în aer liber în satul EYE. De asemenea, va fi posibil să participați la eveniment online. Din program:

• Președintele PE, Roberta Metsola, va deschide evenimentul vineri, la ora locală 10:30 (11:30, ora României), în hemiciclul Parlamentului. Activitățile ulterioare din incinta PE și din satul EYE vor permite participanților să discute ideile lor cu factorii de decizie, experți și activiști
• Vineri, 9 iunie, ora locală 15:00 (16:00, ora României), purtătorul de cuvânt al Parlamentului și directorul general pentru comunicare, Jaume Duch, și directorul pentru campanii și șeful Unității de monitorizare a opiniei publice, Philipp Schulmeister, vor organiza un briefing de presă în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia de la Strasbourg. Aceștia vor oferi informații cu privire la strategia Parlamentului pentru anul următor până la alegerile europene din iunie 2024, precum și explicații detaliate ale rezultatelor sondajului Eurobarometru recent publicat

– Italia: Reprezentații mass-media sunt invitați să se alăture Conferinței ESA Space2Connect de la Matera în perioada 7-9 iunie. Organizat împreună cu ASI (Agenția Spațială Italiană), acest eveniment oferă ocazia de a afla cele mai recente descoperiri științifice despre telecomunicații, conectivitate și modul în care tehnologiile emergente vor revoluționa sectorul spațial – toate acestea fiind benefice pentru societate și economie în general. Sesiunile plenare vor fi transmise și prin intermediul esawebtv.esa.int. Din program:

• Ziua 3 – Vineri 9 iunie – Inovația Satcom – Deoarece este, de asemenea, important să se abordeze nevoile emergente de conectivitate determinate de noile obiceiuri ale utilizatorilor finali, cum ar fi jocurile, metaversul, cultura digitală, arta, turismul, a treia zi va fi dedicată prezentării și inspirației NewSpace cu noi aplicații și noi modele de afaceri

– Paris: Procesul în apel al lui Alexandre Benalla pentru violențele din 1 mai 2018, de la Paris, când a molestat un tânăr protestatar (9 – 16 iun.)

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizia privind ratele

– New York: Festivalul de muzică Governors Ball (9 – 11 iun.)

– Shanghai: Festivalul Internațional de Film de la Shanghai 2023 (9 – 18 iun.)

– Paris: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Paris

– Scarperia e San Piero, Italia: MotoGP – Marele Premiu al Italiei (9 – 11 iun.)

– Londra: Săptămâna modei (9 – 12 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Acreditării”; lumea de astăzi este guvernată de standardele internaţionale ISO 9001 si ISO 14001, dar verificarea şi certificarea conformităţii cu aceste standarde trebuie realizată de o terţă parte, independentă. În fiecare ţară există organisme de acreditare, acestea au însă nevoie de o colaborare şi o recunoaştere internaţională. Pentru aceasta au luat fiinţă două organisme internaţionale care asigură colaborarea şi recunoaşterea reciprocă dintre diferitele organisme de acreditare şi a acreditărilor realizate de acestea, precum şi a activităţilor de evaluare a conformităţii realizate sub acreditare. Aceste două organisme sunt International Accreditation Forum (IAF) şi International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC) care asigură funcţionarea unui sistem de recunoaştere reciprocă denumit generic MLA. Adunarea generală comună a celor două organizaţii a hotărât, la 30 octombrie 2007, ca în data de 9 iunie a fiecărui an sa fie sărbătorită această zi

– „Ziua Internaţională a Arhivelor”, marchează constituirea, în 1948 (- 75 de ani), a Consiliului Internaţional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestei organizaţii cu prilejul congresului de la Florenţa din 1956. Această zi oferă posibilitatea de a reaminti publicului larg faptul că arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând, alături de muzee şi biblioteci, la conservarea memoriei colective. NOTĂ: În România „Ziua Arhivelor Naţionale” este sărbătorită la 31 octombrie; Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice

– Iordania: „Ziua Tronului” (marchează urcarea oficială pe tron a regelui Abdullah al II-lea, la 9.VI.1999)

– 68 d.H.: A murit (s-a sinucis) împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (n. 37 d.H.) – 1955 de ani

– 1361: A murit compozitorul şi poetul francez Philippe de Vitry (n. 1291)

– 1781: S-a născut inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (m. 1848)

– 1810: S-a născut compozitorul german Otto Nicolai (m. 1849)

– 1843: S-a născut scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu și a doua femeie din istorie care a primit un Premiu Nobel (prima fiind Marie Curie, care în 1903 a primit prestigioasa distincție pentru activitatea sa din domeniul fizicii) (m. 1914) – 180 de ani

– 1865: S-a născut Carl Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez (m. 1931)

– 1870: A murit scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (n. 1812)

– 1877: S-a născut baritonul italian Titta Ruffo (m. 1953)

– 1891: S-a născut compozitorul american Cole Porter (m. 1964)

– 1891: A murit Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (n. 1829)

– 1904: A murit paleontologul britanic William J. Arkell, specialist în studiul fosilelor de dinozaur (n. 1858)

– 1915: S-a născut chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (m. 2009)

– 1917: S-a născut istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (m. 2012)

– 1921: S-a născut ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1922: S-a născut Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (m. 1988)

– 1922: S-a născut George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (m. 2003)

– 1938: S-a născut Charles Wuorinen, compozitorul a peste 270 producţii muzicale; în 1970 a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Pulitzer cu „Time’s Encomium”, prima compoziţie electronică distinsă cu acest premiu (m. 2020) – 85 de ani

– 1939: S-a născut scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (m. 2020)

– 1941: S-a născut Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (m. 2012)

– 1943: S-a născut Violette Rey, considerată unul dintre cei mai de seamă geografi ai Franţei de azi; a acordat o atenţie deosebită României, studiile sale privitoare la ţara noastră începând încă de la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 – 80 de ani

– 1949: A murit (la Viena) soprana Maria Cebotari din R. Moldova; considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre cele mai mari soprane din toate timpurile (n. 1910)

– 1950: S-a născut Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (m. 2013)

– 1952: A murit Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (n. 1891)

– 1959: A murit chimistul german Adolf Windaus; a descoperit şi a preparat sintetic vitamina D2; Premiul Nobel pentru Chimie în 1928 (n. 1876)

– 1963: S-a născut Johnny Depp, actor, scenarist, regizor, producător şi muzician american – 60 de ani

– 1963: A murit Jacques Villon (pseudonimul lui Gaston Duchamp), pictor cubist şi gravor francez; fratele pictorului Marcel Duchamp (n. 1875) – 60 de ani

– 1974: A murit Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; Premiul Nobel pentru literatură în 1967; al doilea scriitor latino-american (după chiliana Gabriela Mistral) căruia i-a fost decernat acest premiu (n. 1899)

– 1981: S-a născut Natalie Portman (nume la naștere: Natalie Hershlag), actriţă, regizoare și scenaristă americană de origine israeliană; în 2011, a câştigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal („Black Swan”)

– 1987: A murit pianista franceză Monique Haas (n. 1909)

– 1991: A murit pianistul chilian Claudio Arrau (n. 1903)

– 1994: A murit economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (n. 1903)

– 1998: A murit Lois Mailou Jones, pictoriţă şi profesoară americană, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (n. 1905) – 25 de ani

– 2000: A murit Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (n. 1919)

– 2007: A murit Ousmane Sembène, actor, regizor de film și scriitor senegalez (n. 1923)

– 2013: A murit Walter Jens, scriitor german, filolog, critic şi istoric literar, profesor; militant activ împotriva militarismului (n. 1923) – 10 ani

– 2013: A murit scriitorul scoţian de science-fiction Iain (Menzies) Banks (n. 1954) – 10 ani

– 2015: A murit James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (n. 1929)

– 2017: A murit actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman” în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (n. 1928)

– 2018: A murit Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (n. 1939) – 5 ani

Calendarul zilei – 8 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 8 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 9 iunie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 8 iunie

* Se împlinesc 355 de ani (1668), de când, la puţin timp după înscăunarea noului mitropolit Teodosie al Ungrovlahiei, în timpul domnitorului Radu Leon (1664 – 1669), s-a hotărât oficial ca biserica din Dealul Viilor din Bucureşti să devină Catedrală mitropolitană. Această calitate şi-a păstrat-o până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrală patriarhală. Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654-1658), construcţia, începută în anul 1656, a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău

* Se împlinesc 185 de ani (1838) de la inaugurarea oficială, la Colegiul „Sf. Sava”, din Bucureşti, a primei biblioteci publice naţionale. Fondul de carte, care includea aproximativ 8.000 de volume, provenea din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucureşti. Organizarea şi catalogarea publicaţiilor erau făcute pe grupe lingvistice, iar în cadrul fiecăreia, pe domenii. Primul catalog al bibliotecii a fost tipărit, în două volume, în anii 1846 şi 1847, prin îngrijirea profesorului bibliotecar Iosif Genilie. În data de 11 iunie 1848, odată cu izbucnirea revoluţiei în Bucureşti, activitatea bibliotecii a fost întreruptă până în 1849. În 1864, Regulamentul pentru bibliotecile publice stipula ca bibliotecile centrale să primească depozitele de cărţi, ziare, datorate de autori şi editori după Legea presei. Câteva luni mai târziu a fost promovată prima lege românească specifică pentru biblioteci, Regulamentul bibliotecilor publice, în 1850 fiind promulgată Legea pentru bibliotecile publice, prin care se asigura gratuitatea serviciului de lectură publică. În 1935, Primăria Municipiului Bucureşti a reînfiinţat Biblioteca Municipiului Bucureşti, instituţie care funcţionează şi în prezent. Între anii 1949-1957, Biblioteca Centrală Bucureşti şi, ulterior, între 1957 – 1968, Biblioteca Orăşenească Mihail Sadoveanu, a jucat rolul de coordonator metodologic pentru bibliotecile raionale din municipiul Bucureşti. În 1969, Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu, după reorganizarea administrativă a Bucureştilor, a centralizat principalele servicii, iar bibliotecile raionale au devenit filiale ale Bibliotecii Municipale. În 2002, potrivit Legii bibliotecilor, a fost înființată Biblioteca Metropolitană București, succesoare a Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu

* Acum 126 de ani (1897) cinematograful „Lumière” prezenta primele trei subiecte de actualităţi româneşti, filmate de operatorul Paul Menu, la data de 10 mai 1897, din iniţiativa ziarului „L’Indépendance Roumaine”, fixând astfel data de naştere a cinematografiei româneşti (8/20)

* Cu 101 ani în urmă (1922) avea loc primul meci internaţional al reprezentativei de fotbal a României (Iugoslavia-România: 2-1). Joi, 8 iunie 1922, la ora 17:00, s-a auzit primul fluier al arbitrului austriac Heinrich Retschury, pe arena SK Jugoslavia din Belgrad. După o jumătate de oră de echilibru între cele două reprezentative, gazdele deschid scorul, în minutul 35, dintr-o lovitură de pedeapsă transformată de Jaroslav Sifer. Tricolorii au reușit să restabilească egalitatea cu patru minute înaintea pauzei, tot dintr-o lovitură de pedeapsă, transformată de Francisc Ronay. În repriza a doua, echipa României a dominat partida și a reușit să marcheze golul victoriei, în minutul 61, prin Aurel Guga, clujeanul care avea să rămână în istorie și prin faptul că a fost primul căpitan al reprezentativei tricolore

* Cu 93 de ani în urmă (1930) Parlamentul îl proclama pe prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen rege al României, sub numele de Carol al II-lea (1930-1940). Tânărul rege Mihai I redevine prinţ moştenitor, primind titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Cu o zi înainte, la 7 iunie, Regenţa instituită la moartea regelui Ferdinand I (1927), pentru perioada minoratului lui Mihai I, şi-a dat demisia. S-a format un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu George G. Mironescu, având misiunea limitată de a îndeplini procedura constituţională legată de proclamarea prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege (Carol s-a reîntors în ţară în noaptea de 6/7 iunie, după îndepărtarea sa de la succesiunea tronului în 1926). La 4 septembrie 1940 a avut loc demisia guvernului prezidat de Ion Gigurtu, generalul Ion Antonescu fiind numit preşedinte al Consiliului de Miniştri, iar a doua zi, la 5 septembrie, regele Carol al II-lea a cedat generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. La 6 septembrie 1940, izolat politic şi compromis în ochii opiniei publice din cauza cedărilor teritoriale, Carol al II-lea a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai

* În urmă cu 33 de ani (1990) apărea primul număr al revistei „România Mare”, sub conducerea scriitorului Eugen Barbu (1924-1993) şi a poetului şi omului politic Corneliu Vadim Tudor (1949-2015)

* Acum 19 ani (2004), pentru prima dată după 1882, s-a produs un fenomen astronomic deosebit: planeta Venus a trecut prin faţa Soarelui, fenomen observat de peste trei sferturi din populaţia Terrei. Următorul fenomen similar va avea loc pe 11 decembrie 2117

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când Înaltpreasfinţitul Teofan Savu (pe numele de mirean Dumitru Savu – n. 1959), mitropolit al Olteniei, a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al BOR la 5.III.2008). Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a rămas vacant după ce, în 12 septembrie 2007, ÎPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Nicandru şi Marcian (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Trupul și Sângele Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1839: S-a născut generalul Mihail Christodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al „Junimii” din Iaşi (m. 1885)

– 1862, 8/20: A fost asasinat Barbu Catargiu, om politic conservator; şeful primului guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie – iunie 1862); primul lider al Partidului Conservator (n. 1807)

– 1898: A murit Constantin Esarcu, naturalist, medic şi om politic (ministru de externe în perioada februarie-noiembrie 1891); s-a dedicat operelor culturale de interes naţional (a iniţiat subscripţia publică pentru construirea Ateneului român/1865 şi a fondat Societatea Filarmonică/1868); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (n. 1836) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Gabriel Drăgan, prozator şi poet (m. 1981)

– 1919: S-a născut compozitorul, profesorul şi pianistul Florin Eftimescu (m. 1974)

– 1921: A murit prozatorul Nicolae D.[imitrie] Popescu (n. 1843)

– 1924: S-a născut, la Soroca (Basarabia), poetul Alexandru (Şura) Bogdanovici (m. 1950)

– 1924: S-a născut Anda Boldur (numele la naştere: Esmeralda Boldur-Lăţescu), traducătoare şi scenaristă (m. 1996)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul şi profesorul Anatol Vieru (m. 1998)

– 1930: S-a născut Maria Octavia Ţarălungă, artistă plastică și ilustratoare

– 1933: S-a născut Cristina Tacoi, actriţă şi scriitoare (m. 2010) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Ion Petrică, comparatist, traducător, istoric literar şi profesor; unul dintre cei mai importanţi slavişti români, renumit polonist (m. 2012)

– 1935: S-a născut Victor Frunză, prozator, eseist, editor; redactor la Radioteleviziunea Română între anii 1958 şi 1971; în urma unei scrisori deschise difuzate de agenţia Reuters (1978), în care critica politica PCR, suferă persecuţii şi este silit să se expatrieze, stabilindu-se, în 1980, în Danemarca; aici va publica, în 1984, prima ediţie a unei istorii a comunismului românesc (m. 2007)

– 1937: S-a născut Gelu Ionescu (prenumele la naştere, Gheorghe), critic şi istoric literar, eseist, jurnalist; în 1982 cere azil politic în Franţa; din 1983 se stabileşte la München (Germania), unde va lucra la Secţia română a postului de radio Europa Liberă (până în 1995)

– 1939: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur (m. 2011)

– 1946: S-a născut Dumitru Orăşeanu, medic pediatru (competenţe în pneumologie, ecografie generală, toxicologie clinică) și profesor; șeful Secției Pediatrie III la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” (1995-2014); membru fondator al Societății Române de Cardiologie Pediatrică; membru fondator și președinte (2010-2014) al Societății Române de Pneumologie Pediatrică (m. 2017)

– 1959: S-a născut actriţa de teatru și film Marina Procopie (m. 2018)

– 1965: A murit compozitorul şi profesorul Mihail Andreescu-Skeletty (n. 1882)

– 1967: A murit Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poetă, prozatoare, publicistă şi traducătoare; cunoscută autoare de versuri pentru copii (n. 1894)

– 1971: S-a născut regizorul şi scenaristul Radu Muntean

– 1972: S-a născut Adrian Igrișan, solistul trupei Cargo

– 1974: S-a născut soprana Ana Camelia Ştefănescu

– 1976: A murit Octavian Fodor, medic şi profesor universitar; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1996: A murit inginerul chimist Vasile Cocheci; cercetări privind protecţia calităţii apelor; din 1971, prin grija sa, a funcţionat pentru prima dată în România, la Facultatea de Chimie Industrială de la Timişoara, o grupă specializată în domeniul protecţiei calităţii apelor şi epurării celor reziduale; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1922)

– 2007: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Adrian Pintea (n. 1954)

– 2016: A murit H.[enri] Zalis, istoric şi critic literar, prozator, memorialist şi traducător (n. 1932)

– 2018: A murit pictorul bisericesc, restauratorul și profesorul Tudor Emanuel Popescu (n. 1951) – 5 ani

– 2020: A murit actorul de teatru, film și televiziune și cântărețul Costin Mărculescu (n. 1969)

– 2021: A murit schimonahia Siluana Vlad, considerată o adevărată „punte filosofală” între biserica ortodoxă şi tineri; a lăsat o moștenire impresionantă prin numeroasele conferințe și prelegeri susținute; cordonatoarea Centrului de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul” din Iași (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului UE Justiție și Afaceri Interne (8 – 9 iun.)

– Roma: Cancelarul german Olaf Scholz va vizita Italia

– Banjul, Gambia: Președintele Adama Barrow susține discursul său despre starea națiunii

– Nairobi: Ministrul de Finanțe din Kenya, Njuguna Ndung’u, prezintă bugetul 2023/24 în fața Parlamentului

– Edinburgh, Regatul Unit: Audierea pentru extrădarea lui Vincent Reynouard, negator francez al Holocaustului și un susținător al neonazismului, revendicată de instanțele franceze

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din primul trimestru în Zona euro (a treia estimare)

– Seul: Ministrul de Finanțe din Coreea de Sud, Choo Kyung-ho, va participa la o sesiune de discuții unde va vorbi despre o serie de probleme economice

– Italia: Reprezentații mass-media sunt invitați să se alăture Conferinței ESA Space2Connect de la Matera în perioada 7-9 iunie. Organizat împreună cu ASI (Agenția Spațială Italiană), acest eveniment oferă ocazia de a afla cele mai recente descoperiri științifice despre telecomunicații, conectivitate și modul în care tehnologiile emergente vor revoluționa sectorul spațial – toate acestea fiind benefice pentru societate și economie în general. Sesiunile plenare vor fi transmise și prin intermediul esawebtv.esa.int. Din program:

• Ziua 2 – Joi, 8 iunie – Factorii și valorile Satcom – În a doua zi a conferinței, vom explora factorii cheie care sunt necesari pentru a ne asigura că noile soluții spațiale sunt puse la dispoziție societății în timp util. Aceasta va include discuții despre sistemele emergente de comunicații prin satelit, rolul Satcom în transformarea digitală și importanța inovației tehnologice

– Tel Aviv: Marșul comunității LGBTQ – Pride Parade

– New York: Un diamant roz rar va fi scos la vânzare de Casa Sotheby’s

– Aarhus, Danemarca: Navigație – startul celei de-a șasea etape a The Ocean Race, o cursă în jurul lumii cu echipaj și escale

– Miami, SUA: Baschet – Campionatul NBA, Meciul final 3: Miami – Denver

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Oceanelor”; iniţiată la Summitul Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, la 8 iunie 1992, ziua a fost recunoscută oficial de ONU în 2008 (- 15 ani)

– 632: A murit profetul Mahomed (în arabă Mohammed, „Cel lăudat”), reformator religios arab; fondatorul islamismului (mahomedanismului); a predicat, din anul 610, la Mecca; strămutarea sa (Hegir) la Medina, în anul 622, marchează începutul erei musulmane (n. ~570, la Mecca)

– 1612: A murit compozitorul şi organistul german Hans Leo Hassler (n. 1564)

– 1671, 8/14: S-a născut compozitorul italian Tomaso Albinoni (m. 1751). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou 14.VI.1671

– 1768: A murit Johann Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german; contribuţie esenţială la formarea esteticii neoclasice, propunând drept criteriu absolut al frumosului arta greacă; unul dintre întemeietorii istoriografiei de artă; colecţionar de artă (n. 1717) – 255 de ani

– 1809: A murit Thomas Paine, publicist iluminist şi om politic american de origine engleză; quaker emigrat în America de Nord, a participat la Războiului de independenţă a coloniilor engleze (1775-1783), devenind una dintre figurile centrale din timpul războiului (n. 1737)

– 1810: S-a născut Robert Schumann, compozitor, pianist şi critic muzical german (m. 1856)

– 1851: S-a născut Jacques-Arsène d’Arsonval, medic, fizician și inventator francez, cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic şi a primului model de telefon agreat de serviciul public francez de telecomunicații (m. 1940)

– 1867: S-a născut Frank Lloyd Wright, considerat cel mai important arhitect american al secolului al XX-lea; promotor al arhitecturii „organice”; autor de scrieri teoretice şi memorii (m. 1959)

– 1876: A murit scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (n. 1804)

– 1903: S-a născut Vladimir Losski, teolog rus; exilat din Rusia în 1922, s-a stabilit la Paris doi ani mai târziu; a fost primul decan al Institutul teologic Sf. Dionisie din Paris, unde a predat teologie dogmatică; cunoscut mai ales pentru lucrarea „Teologia mistică a Bisericii de Răsărit”, prima sinteză patristică de teologie a dogmei (m. 1958) – 120 de ani

– 1903: S-a născut (în Belgia) Margueritte Yourcenar (nume la naştere: Marguerite Antoinette Jeanne Marie Ghislaine Cleenewerck de Crayencour), scriitoare, eseistă şi traducătoare franceză; prima femeie aleasă, în 1980, membru al Academiei Franceze (m. 1987) – 120 de ani

– 1910, 8/21: A murit istoricul austriac Julius Jung; în 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei; un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian; membru corespondent străin al Societăţii Academice Române (1877) (n. 1851)

– 1916: S-a născut biofizicianul și neurofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină în 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (m. 2004)

– 1921: S-a născut fostul lider militar şi politic, al doilea preşedinte al Indoneziei, Suharto, care s-a aflat la conducerea ţării timp de 32 de ani (m. 2008)

– 1925: S-a născut matematicianul ucrainean Gurii Marciuk; cercetări asupra analizei numerice şi modelării matematice; de numele său se leagă punerea bazelor teoriei modelării matematice a problemelor legate de optimizarea în protecţia mediului înconjurător; membru de onoare străin al Academiei Române (1991) (m. 2013)

– 1927: S-a născut actorul și comedianul american Jerry Stiller (m. 2020)

– 1928: S-a născut Kate Wilhelm (nume la naștere: Katie Gertrude Meredith), scriitoare americană de science fiction, fantasy și cărți polițiste (m. 2018) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (m. 2020)

– 1933: S-a născut Joan Rivers (numele real: Joan Alexandra Rosenberg), actriţă, scenaristă, scriitoare, artistă de stand up comedy, producătoare şi gazdă a unor emisiuni TV de succes (m. 2014) – 90 de ani

– 1936: S-a născut fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare (m. 2013)

– 1937: S-a născut astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat, purtând un jet pack (1984); a fost implicat în dezvoltarea jet pack-urilor (m. 2017)

– 1943: A murit matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1868) – 80 de ani

– 1951: S-a născut cântăreața şi compozitoarea britanică de origine galeză Bonnie Tyler (numele real Gaynor Hopkins Sullivan)

– 1955: S-a născut Sir Timothy John (Tim) Berners-Lee, programator englez, inventator al World Wide Web-ului (în 1989) și director-fondator al World Wide Web Consortium (W3C), organizaţia ce tutelează standardele Web-ului

– 1969: A murit Robert Taylor, actor american (n. 1911)

– 1970: A murit Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american; cunoscut mai ales pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane (n. 1908)

– 1992: A murit Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic și istoric de cinema maghiar (n. 1929)

– 2007: A murit Richard Rorty, filosof şi profesor american (n. 1931)

– 2013: A murit Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit scriitorul, traducătorul şi scenaristul francez Maurice Ponce (n. 1927)

– 2017: A murit Ernesto „Tito” Puentes, muzician cubanez, şef de orchestră şi trompetist virtuoz (n. 1928)

– 2020: A murit cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au format grupul de pop şi rhythm and blues „The Pointer Sisters” (n. 1950)

– 2020: A murit Pierre Nkurunziza, preşedinte al Republicii Burundi pentru aproape 15 ani, din august 2005 până la moartea sa, devenind astfel cel mai „longeviv” conducător al acestui stat (n. 1964)

Calendarul zilei – 7 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 7 iunie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 7 iunie

* Acum 529 de ani (1494) Spania și Portugalia au semnat „Tratatul de la Tordesillas”, prin care se stabileau zonele de influență colonială ale celor două puteri maritime ale vremii. Tratatul se baza pe o hotărâre a Papei Alexandru VI din anul 1493, mai exact prin bula numită „Inter caetera”, care stabilea o frontieră maritimă de 480 de kilometri V de Insulele Capului Verde, atribuind teritoriile de la vestul Castiliei. Astfel, noile teritorii descoperite erau împărţite de-a lungul meridianului de 46 grade vest. Teritoriile de la vest de acest meridian urmau să aparţină Spaniei, iar teritoriile de la est Portugaliei. Tratatul a fost ratificat de Spania (care era formată din regatele Castilia şi Aragon) la data de 2 iulie 1494, iar de Portugalia la data de 5 septembrie 1494

* Cu 421 de ani în urmă (1602), între 7 iunie şi 5 octombrie, a fost construită Mănăstirea Secu (Neamţ) – ctitor, vornicul Nestor Ureche. Poartă hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (sărbătorit la 29 august)

* În urmă cu 102 ani (1921) avea loc semnarea, la Belgrad, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-iugoslavă, care forma, împreună cu Convenţiile similare româno-cehoslovacă (23.IV.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională defensivă – alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe – având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Mica Înţelegere, cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, şi-a încetat activitatea în 1938

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când era adoptată Legea privind înfiinţarea Facultăţii de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti (inaugurată oficial la 15.X.1923); primul decan: Ştefan Minovici. La data de 15 octombrie 1923 a fost inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti

* În urmă cu 94 de ani (1929) erau ratificate documentele fondării statului Cetății Vaticanului. Statul Cetății Vaticanului a fost fondat în urma Acordurilor de la Palatul Lateran stipulate între Sfântul Scaun și Italia la 11 februarie 1929. Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun, statul Vatican este recunoscut ca teritoriu național sub legea internațională, chiar dacă Sfântul Scaun este organismul legal care conduce relațiile internaționale, negociază înțelegerile internaționale, respectiv trimite și primește reprezentanții diplomatici. Suveranul Pontif este atât suveran al Statului Cetății Vaticanului, cât și conducător al Sfântului Scaun

* Cu 76 de ani în urmă (1947) reforma agrară din 23.III.1945 a fost declarată prin lege „act de guvernământ”, punându-se astfel capăt numeroaselor acţiuni judecătoreşti intentate de foştii proprietari expropriaţi unor ţărani împroprietăriţi

* Acum 76 de ani avea loc constituirea Asociaţiei Sportive „Armata” (ASA) Bucureşti. Din 1948 s-a numit Clubul Sportiv Central al Armatei, din 1950 – Casa Centrală a Armatei (CCA), iar din 1961 – Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când erau stabilite, la nivel de ambasadă nerezidentă, relaţiile diplomatice între România şi Malta

* În urmă cu 33 de ani (1990) apărea Anunțul Telefonic, primul ziar cu anunțuri preluate la telefon și unul dintre primele ziare democratice care au apărut neîntrerupt în acești 31 de ani. A fost primul ziar exclusiv de mică publicitate din România și una dintre primele investiții românești care a reușit să rămână activă, sub același patronaj, timp de mai multe deceni

* Cu 33 de ani în urmă (1990) avea loc semnarea Convenţiei de constituire a Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA” (CNS „Cartel ALFA”), reunind, la acea dată, șapte federaţii şi circa 1,3 milioane de membri. Obţinând personalitate juridică la 26 noiembrie 1990, CNS Cartel ALFA a contribuit la transformarea mişcării sindicale româneşti, luptând pentru formarea de militanţi sindicali experimentaţi care au putut să îşi exprime liber opiniile şi să reprezinte cu adevărat interesele lucrătorilor. Pe plan internaţional, CNS Cartel ALFA este afiliată la Confederaţia Sindicală Internaţională şi la Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Confederaţia reuneşte peste 600.000 de lucrători în cele 41 de organizaţii membre, federaţii profesionale sau sindicate naţionale. De asemenea, CNS Cartel ALFA coordonează activitatea a 42 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesionale. O dată la patru ani, organizaţiile membre se întâlnesc în cadrul Congresului. Congresul este forul care decide obiectivele confederaţiei pe termen lung, temele majore de interes şi modalităţile de acţiune. De asemenea, Congresul alege membrii Biroului executiv, pentru un mandat de patru ani

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Jurnalul Naţional”

Aniversări – Comemorări

– 1883: S-a născut George Ciprian, dramaturg, prozator şi actor, considerat un precursor al teatrului absurdului (m. 1968) – 140 de ani

– 1886: S-a născut inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (m. 1972)

– 1927: S-a născut sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad (m. 2015)

– 1937: S-a născut Paul Staïcu, compozitor, aranjor, pianist, interpret la corn, profesor și comedian; stabilit în Franţa din 1989

– 1938: S-a născut artistul plastic Horea Nicolae Cucerzan, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București (m. 2021) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ion Murgeanu, poet, prozator şi jurnalist (m. 2016)

– 1948: S-a născut meșterul popular Ion Albu (poreclit și „Mască”) din Neamț, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2021; de mai bine de patruzeci de ani, realizează măşti populare necesare cetelor de mascaţi care colindă; membru fondator al Ansamblului de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina la noi” şi membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România – 75 de ani

– 1957: A murit Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (n. 1890)

– 1961: S-a născut muzicologul Ruxandra Arzoiu, realizatoare de emisiuni la Radio România Muzical; a absolvit secția de Muzicologie din cadrul Universității Naționale de Muzică din București în 1984, sub îndrumarea profesorului Viorel Cosma, iar din 1990 a devenit membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România; personalitate cu o activitate marcantă în domeniul radiofonic și al muzicologiei, a fost unul dintre realizatorii importanți ai postului Radio România Muzical și o fină cercetătoare a muzicii românești contemporane (m. 2021)

– 1967: S-a născut marea maestră internaţională de şah Cristina Adela Foişor (m. 2017)

– 1976: A murit istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (n. 1904)

– 1992: A murit George Drumur (pseudonimul literar al lui George Pavelescu), poet, publicist, muzicolog şi traducător (a tradus din literatura rusă, din lirica germană, cehă şi slovacă) (n. 1911, la Mănăstirea Horecii/Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2000: A murit Radu Selejan, poet şi prozator; reporter (din 1978 a fost redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu) (n. 1935)

– 2011: A murit Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (n. 1943)

– 2012: A murit saxofonistul Dan Nedelcu (Dax) (n. 1979)

– 2013: A murit actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani (n. 1929) – 10 ani

– 2018: A murit părintele arhimandrit Mina Dobzeu; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, când a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt (n. 1921) – 5 ani

– 2021: A murit artistul plastic Constantin Plăviţu (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Discurs al vicepreședintelui Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, la o conferință a Comisiei Europene și a BCE privind integrarea financiară

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă o propunere pentru un organism independent de etică pentru instituțiile UE

– Washington DC: Vizita premierului Marii Britanii, Rishi Sunak, în cadrul căreia se va întâlni cu preşedintele Joe Biden

– Bogotá, Columbia: Vizita ministrului german de externe Annalena Baerbock (7 – 8 iun.)

– Oslo: Conferința Nor-Shipping pe sectorul maritim, în prezența trimisului special american pentru climă, John Kerry

– Italia: Reprezentanții mass-media sunt invitați să se alăture Conferinței ESA Space2Connect de la Matera în perioada 7-9 iunie. Organizat împreună cu ASI (Agenția Spațială Italiană), acest eveniment oferă ocazia de a afla cele mai recente descoperiri științifice despre telecomunicații, conectivitate și modul în care tehnologiile emergente vor revoluționa sectorul spațial – toate acestea fiind benefice pentru societate și economie în general. Sesiunile plenare vor fi transmise și prin intermediul esawebtv.esa.int. Din program:

• Ziua 1 – Miercuri, 7 iunie – Ambiția Satcom – Prima zi a conferinței se va concentra pe utilizarea spațiului în beneficiul cetățenilor, explorând modul în care Satcom poate ajuta instituțiile și sectorul comercial în furnizarea de servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și educația în zonele rurale

– Ottawa: Anunțul ratei cheie a Băncii Canadei

– Santiago de Chile: Consiliul Constituțional, ales pe 7 mai, este instalat, urmând să înceapă lucrările la elaborarea unei noi Magna Carta pentru Chile

– Maroc: Lansarea filmului „Le Bleu du Caftan” de Maryam Touzani

– Sydney: Festivalul de Film de la Sydney 2023 (7 – 18 iun.)

– Praga: Fotbal – Finala Europe Conference League: Fiorentina (Ita) – West Ham (Ang)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Siguranţei Alimentare”, marcată pentru prima oară în 2019, a fost desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius

– 1845: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul maghiar Leopold (von) Auer (m. 1930)

– 1848: S-a născut pictorul francez Paul Gauguin (m. 1903) – 175 de ani

– 1859: A murit pictorul englez David Cox (n. 1793)

– 1862: S-a născut Philipp Lenard, fizician german; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru fizică în 1905 (m. 1947)

– 1877: S-a născut fizicianul și profesorul britanic Charles Glover Barkla; Premiul Nobel pentru fizică pe 1917 (m. 1944)

– 1879: S-a născut Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (m. 1933)

– 1882: S-a născut (în Basarabia) Gheorghe Botezatu (cunoscut și sub numele de Georges de Bothezat), inginer mecanic, matematician și om de afaceri american; contribuții de pionierat în domeniul elicopterelor; a făcut primul calcul al traiectoriei pământ-lună (m. 1940)

– 1897: S-a născut dirijorul şi compozitorul american de origine maghiară George Szell (György Széll) (m. 1970)

– 1917: S-a născut Dean Martin (născut: Dino Paul Crocetti), cântăreţ şi actor american de origine italiană (m. 1995)

– 1920: S-a născut Georges Marchais, om politic comunist francez, secretar general al Partidului Comunist Francez între anii 1972 şi 1994 (m. 1997)

– 1928: S-a născut regizorul de film, producătorul și scenaristul american James (Francis) Ivory – 95 de ani

– 1934: S-a născut Philippe Entremont, dirijor şi pianist francez

– 1935: A murit Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (n. 1855)

– 1937: A murit actriţa americană de film Jean Harlow, una dintre supervedetele anilor ’30 ai secolului XX (n. 1911)

– 1940: S-a născut Sir Tom Jones (numele real: Thomas Jones Woodward), cântăreţ britanic de muzică uşoară. NOTĂ: Într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Buckingham, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a recunoscut meritele făcute Commonwealth-ului şi Regatului Unit şi în ziua de 29 martie 2006 l-a numit prin ceremonial Sir Tom Jones, acordându-i totodată titlul de cavaler

– 1940: S-a născut Ronald Pickup, unul dintre cei mai importanți actori britanici de teatru, film și televiziune (m. 2021)

– 1942: S-a născut Muammar Abu Minyar Al-Gaddafi (cunoscut şi sub numele de Colonelul Gaddafi), conducătorul de facto al Libiei între 1969 şi 2011 (m. 2011)

– 1952: S-a născut actorul nord-irlandez Liam Neeson

– 1952: S-a născut scriitorul turc Orhan Pamuk; Premiul Nobel pentru literatură în 2006

– 1954: S-a născut pictorul şi poetul belgian Jan Theuninck

– 1954: A murit Alan M. Turing, matematician şi logician britanic; cercetări fundamentale în logica matematică; a elaborat, între anii 1936 şi 1938, conceptul teoretic al maşinii de calcul „universale” (maşina lui T), fiind considerat precursorul calculatorului electronic (n. 1912)

– 1956: S-a născut Sen Soshitsu al XVI-lea, marele maestru (iemoto) al școlii Urasenke de ceremonia ceaiului

– 1956: A murit Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar francez (n. 1867)

– 1958: S-a născut Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi r&b-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (m. 2016) – 65 de ani

– 1962: S-a născut actorul și muzicianul american Lance Solomon Reddick (m. 2023)

– 1963: S-a născut tenorul francez de origine italiană Roberto Alagna – 60 de ani

– 1966: A murit (în Elveţia) Hans Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (n. 1887)

– 1980: A murit scriitorul american Henry Miller (n. 1891)

– 2008: A murit Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake din 1992 protagonist a fost actorul american Al Pacino (n. 1916) – 15 ani

– 2011: A murit Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (n. 1923)

– 2012: A murit Bob Welch, chitarist şi cântăreţ în trupa americană de muzică rock Fleetwood Mac (n. 1956)

– 2015: A murit Christopher Lee, actor, regizor, muzician şi cântăreţ britanic de muzică heavy metal; a interpretat mai ales roluri de antagonişti şi personaje din filme de groază; deţine recordul Guinness pentru cele mai multe roluri jucate în cinematografie (a jucat în 275 de filme începând din anul 1946) (n. 1922)

– 2018: A murit fotojurnalistul american David Douglas Duncan; faimos pentru fotografiile sale din războiul din Coreea şi pentru portretele realizate lui Pablo Picasso (n. 1916) – 5 ani

– 2020: A murit Manuel Felguerez, pictor abstract şi sculptor mexican (n. 1928)

Calendarul zilei – 6 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 6 iunie 2023, 05:11 / actualizat: 6 iunie 2023, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 6 iunie

* Acum 179 de ani (1844) lua fiinţă, la Londra, din iniţiativa unui grup de tineri condus de George Williams, Young Men’s Christian Association – YMCA, ca răspuns la condițiile sociale nesănătoase apărute în marile orașe la sfârșitul Revoluției Industriale (aproximativ 1750-1850). Asociaţia Tinerilor Creştini – YMCA România a fost înfiinţată în 1919, la Bucureşti, la iniţiativa reginei Maria. Desfiinţată de autorităţile comuniste în 1948, a fost reînfiinţată în 1991

* Cu 117 ani în urmă (1906) avea loc deschiderea (până la 23 noiembrie), în parcul din Dealul Filaret (actualul parc „Carol I”), a „Expoziţiei generale române”, cu scopul de a prezenta realizările economice, sociale, politice şi culturale ale României în cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I (6/19)

* Acum 98 de ani (1925) inginerul american, Walter Chrysler (1875 – 1940) fonda marca Chrysler, care ulterior a devenit grupul american ce reuneşte mai multe mărci de tradiţie americane. Compania Chrysler Corporation a fost fondată prin restructurarea fostei Maxwell Motor Company, fondată în 1904. Chrysler a fost cumpărat de Daimler-Benz în anul 1998, formând grupul DaimlerChrysler AG. În 2009, FIAT S.p.A. a anunţat alianţa globală cu Chrysler LLC. Ulterior Chrysler a trecut prin procesul de faliment, fiind restructurat sub forma Chrysler Group LLC, o nouă entitate. În prezent, grupul reuneşte mărcile Chrysler, Dodge, Ram (fosta divizie utilitară a lui Dodge), Jeep şi Global Electric Motorcars

* Acum 79 de ani (1944) era declanşată operaţiunea „Overlord”, debarcarea forţelor aliate în Normandia, pe ţărmul atlantic al Franţei, cea mai mare operaţiune militară din toate timpurile, care avea să schimbe cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. A rămas cunoscută în istorie ca „D Day” – „Ziua Z” sau „Ziua cea mai lungă” (6 iun. – 30 aug.)

* În urmă cu 69 de ani (1954) debutau programele emise de Studioul Teritorial Craiova al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989, Radio Craiova şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara)

* Cu 62 de ani în urmă (1961) luptătorul român Valeriu Bularca (1931 – 2017) cucerea primul titlu de campion mondial de lupte greco-romane la Campionatul mondial de la Yokohama (Japonia). Pe lângă medalia de aur cucerită la Campionatul Mondial, Valeriu Bularca a câştigat, în 1964, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, şi medalia de argint, la categoria 70 de kilograme

* Acum 52 de ani (1971) avea loc lansarea navei sovietice „Soiuz-11″, prima navă cosmică de transport. A fost utilizată numai pentru echipa de lucru destinată să ia în primire staţia „Saliut”, echipă care a desfăşurat activităţi ştiinţifice şi utilitare la bordul staţiei. Soiuz 11 a fost singura misiune cu echipaj la bordul primei stații spațiale din lume, Saliut 1 (Soiuz 10 a avut o andocare ușoară dar nu a reușit să intre din cauza unor probleme de blocare). Echipajul, format din Gheorghi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsaiev, a sosit la stația spațială la 7 iunie 1971 și a plecat la data de 29 iunie. Misiunea s-a încheiat cu un dezastru, atunci când în capsula echipajului a scăzut presiunea în timpul pregătirilor pentru reintrarea în atmosferă, ucigând echipajul de trei persoane. Cei trei membri ai echipajului Soiuz 11 sunt singurii oameni despre care se știe că au murit în spațiu (până în 2019)

* Cu 41 de ani în urmă era declanșat Războiul din Liban din anul 1982, denumit oficial de către Israel „Operațiunea Pace pentru Galileea” și început la 6 iunie 1982, când armata israeliană a invadat Libanul de Sud. Guvernul Israelului a lansat operațiunea militară în urma tentativei de asasinat comisă de Organizația Abu Nidal împotriva ambasadorului Israelului în Regatul Unit, Shlomo Argov. După ce a atacat OEP, precum și forțele siriene, de stânga și musulmane libaneze, Israelul a ocupat sudul Libanului și a încercuit OEP și elemente din armata siriană. Înconjurate în vestul Beirutului și supuse bombardamentelor grele, forțele OEP și aliații lor au negociat retragerea din Liban cu ajutorul trimisului special Philip Habib și sub protecția forțelor internaționale de menținere a păcii (iun. – sep.)

* Acum 36 de ani (1987) era dat în folosinţă pasajul rutier subteran „Unirea” din Bucureşti, în lungime de 900 de metri, din care 600 acoperiţi

* În urmă cu 12 ani (2011), la Anvers, în Belgia, a fost inaugurat primul tunel de cale ferată din Europa alimentat cu energie solară. Tunelul are o lungime de 3,3 kilometri şi face parte din traseul feroviar de mare viteză care va lega Parisul de Amsterdam

* Cu 11 ani în urmă (2012) șefii de stat din patru state latino-americane – Chile, Columbia, Mexic şi Peru – au semnat acordul-cadru al „Alianţei Pacificului”, care vizează integrarea economică a acestor state riverane Oceanului Pacific. Obiectivul principal al acordului este constituirea în timp a unei zone de liberă circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor

Aniversări – Comemorări

– 1716, 6/7: A murit (ucis de turci) Constantin Cantacuzino, stolnic, diplomat, istoric şi geograf; reprezentant de seamă al umanismului în Ţările Române; adept al unei politici antiotomane; a întocmit o hartă a Ţării Româneşti (prima lucrare cartografică românească, tipărită în greceşte la Padova, în anul 1700); autor al unei „Istorii a Ţării Româneşti” (neterminată), în care susţine, cu o argumentaţie solidă, originea romanică, unitatea şi continuitatea poporului român pe teritoriul Daciei (n. ~1650)

– 1835, 6/18: S-a născut Ştefan Fălcoianu, general (şef al Statului Major în Războiul de independenţă/1877-1878), matematician şi istoric; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române în mai multe rânduri între anii 1886 şi 1899 (m. 1905)

– 1883 (stil nou): A murit compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (n. 1853) – 140 de ani. NOTA 1: Mai multe surse menționează decesul la 25.V/6VI.1883 (după calendarul neîndreptat). NOTA 2: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moartea lui

– 1893: A murit, la Buenos Aires, inginerul şi exploratorul Iuliu (Julius) Popper; considerat drept cel mai mare explorator român al Americii de Sud; între anii 1886 şi 1893 a explorat Patagonia şi Ţara de Foc; zona cercetată era necartografiată, aşa că a dat nume româneşti unor locuri descoperite de el (râuri, munţi şi capuri) (n. 1857) – 130 de ani

– 1894, 6/18: S-a născut Sabin Drăgoi, compozitor, folclorist, muzicolog, dirijor și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1968)

– 1899: S-a născut scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (m. 1989)

– 1906: S-a născut chimistul Petru George Spacu; lucrări în domeniul chimiei anorganice, al combinaţiilor complexe şi al chimiei analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1995)

– 1917: S-a născut Ion Raţiu, scriitor, gazetar, avocat, om politic ţărănist (membru marcant al PNŢCD, vicepreşedinte al partidului); a locuit la Londra din 1940; s-a repatriat în ianuarie 1990; candidat la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României în anul 1990 (m. 2000)

– 1931: A murit folcloristul, muzicologul, compozitorul şi dirijorul Alexandru Voevidca (n. 1862)

– 1937: S-a născut chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice Hofigal; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (m. 2018)

– 1939: S-a născut istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (m. 2013)

– 1940: S-a născut artistul plastic Şerban Gabrea; a realizat lucrări de pictură, grafică, gravură, sculptură şi tapiserie; coautor, împreună cu Florin Ciubotaru, al marii tapiserii “Teatrul lumii” de la Teatrul Naţional din Bucureşti; frate cu regizorul de film Radu Gabrea (m. 2023)

– 1941: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Ilie Pârvu; contribuţii în filosofia ştiinţei şi în metafizică; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1943: S-a născut Nicolae Bica, dirijor de cor și profesor – 80 de ani

– 1944: S-a născut ÎPS Calinic Argatu (prenumele la naştere: Constantin), arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului (din noiembrie 1990)

– 1944: S-a născut Mariana Vartic, critic și istoric literar, prozator, dramaturg şi traducător

– 1946: S-a născut jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (m. 2007)

– 1946: A murit Mircea Dem. Rădulescu, poet, traducător și dramaturg (n. 1889)

– 1957: S-a născut actriţa Victoria Cociaş

– 1963: S-a născut actorul şi profesorul Adrian Titieni – 60 de ani

– 1991: A murit Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (n. 1940)

– 2006: A murit poetul român de naţionalitate sârbă Vlada Barzin (n. 1940)

– 2008: A murit muzicologul Jean (Ion) Barnea; a fost regizor muzical la Radiodifuziunea Română (n. 1924) – 15 ani

– 2013: A murit poetul, prozatorul şi eseistul Nicolae Motoc (n. 1935) – 10 ani

– 2016: A murit Mihai Dragolea, prozator, eseist şi critic literar (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Comitetului politic şi de securitate al UE

– Bratislava: Summitul preşedinţilor a nouă ţări ai flancului de est al NATO

– Strasbourg: CEDO se pronunță asupra unei cereri din partea adversarului Aleksei Navalnîy, după otrăvirea acestuia Rusia refuzând să deschidă o anchetă

– Haga: Curtea Internaţională de Justiţie audiază pledoariile în cazul Ucraina-Rusia (6 – 14 iun.)

– New York: Alegerea de noi membri nepermanenți în cadrul Consiliului de Securitate al ONU

– Kuweit: Alegeri legislative (6 – 7 iun.)

– Hsinchu, Taiwan: Adunarea anuală a acționarilor Taiwan Semiconductor Manufacturing (TSMC)

– Tanger, Maroc: Noua audiere în dosarul Bouthier în fața Camerei Penale de Primă Instanță de la Curtea de Apel din Tanger

– Santiago de Chile: Comitetul de experți, organism responsabil cu prezentarea unui proiect de constituție pentru Chile, își publică lucrările

– Caracas, Venezuela: Dezbatere publică între candidații opoziției înaintea alegerilor primare

– Tokyo: Fotbal – meci amical între Vissel Kobe (Japonia) și FC Barcelona (Spania)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Ruse”; este marcată la recomandarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, limba rusă fiind una din cele şase limbi oficiale ale ONU (alături de engleză, arabă, spaniolă, chineză şi franceză); a fost aleasă ziua de naştere a poetului Aleksandr Sergheevici Puşkin (1799-1837), considerat întemeietorul literaturii ruse moderne. Scopul zilelor lingvistice ale ONU este atât de a sărbători multilingvismul şi diversitatea culturală, cât şi de a aminti publicului istoria şi cultura ataşate fiecărei limbi din cele şase amintite

– Ziua naţională a Suediei; la 6.VI.1523 Gustav Vasa a fost ales rege al Suediei, eveniment care a pus bazele statului naţional suedez ( – 500 de ani); la 6.VI.1809 a fost adoptată prima Constituţie a ţării; din 6.VI.1916 este sărbătorită şi „Ziua drapelului” suedez

– 1519: S-a născut Andrea Cesalpino, botanist, medic şi filosof renascentist italian; unul dintre primii fiziologi care au studiat circulaţia sângelui; a propus prima clasificare a plantelor după structura seminţelor şi a fructelor (m. 1603)

– 1599: La această dată a fost botezat pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Velázquez, unul din cei mai cunoscuţi pictori spanioli din secolul al XVII-lea. Reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei. În acelaşi timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii. Acest lucru a determinat ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniştilor să valorifice în pictura lor moştenirea lui Velázquez (m. 1660)

– 1606: S-a născut Pierre Corneille, unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine; supranumit „fondatorul tragediei fanceze” (m. 1684)

– 1812, 6/18: S-a născut scriitorul rus Ivan Goncearov (m. 1891)

– 1832: A murit Jeremy Bentham, jurist, filosof și reformator social englez; contribuții importante în dezvoltarea inițială a utilitarismului (n. 1748)

– 1843: A murit poetul german Friedrich Hölderlin, unul din principalii reprezentanți ai romantismului în literatura europeană (n. 1770) – 180 de ani

– 1850: S-a născut Karl Ferdinand Braun, fizician și inventator german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Guglielmo Marconi, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir (m. 1918, la New York)

– 1868: S-a născut Robert Falcon Scott, explorator polar britanic; a condus o primă expediţie în Antarctica între anii 1901 şi 1904 (când a descoperit „Ţara Regelui Eduard al VII-lea”); în 1910 a pornit într-o a doua expediţie spre Polul Sud, pe care-l atinge la 18.I.1912, fiind însă precedat de norvegianul Roald Amundsen (ajuns aici la 14.XII.1911); Scott şi cei patru însoţitori ai săi au murit pe drumul de întoarcere (la 29.III.1912) – 155 de ani

– 1875: S-a născut scriitorul german Thomas Mann; Premiul Nobel pentru literatură în 1929 pentru romanul „Casa Buddenbrook” (m. 1955)

– 1881: A murit Henri Vieuxtemps, violonist şi compozitor belgian (n. 1820)

– 1903: S-a născut, la Tbilisi (Georgia), Aram (Ilici) Haciaturian, compozitor şi dirijor armean (m. 1978, la Moscova) – 120 de ani

– 1918: S-a născut biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 (m. 2009) – 105 ani

– 1919: S-a născut Lordul Peter (Alexander Rupert) Carrington, om politic conservator britanic (fost ministru al apărării, de externe ş.a); secretar general al NATO între anii 1984 şi 1988 (m. 2018)

– 1934: S-a născut Albert al II-lea (nume complet Albert Félix Humbert Théodore Christian Eugène Marie), fostul rege al Belgiei (din august 1993); a abdicat în iulie 2013, în favoarea fiului său mai mare, Philippe. Regele Albert al II-lea a semnat actul de abdicare în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune, în Palatul Regal din Bruxelles, în prezenţa Guvernului şi a Corpurilor constituite

– 1936: S-a născut Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (m. 2008)

– 1943: S-a născut Richard Smalley, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1996, împreună cu Robert F. Curl Jr., Sir Harold Kroto (m. 2005) – 80 de ani

– 1943: S-a născut cineastul canadian Jean-Claude Lord, regizor și scenarist a numeroase filme şi seriale de televiziune care au marcat istoria celei de-a şaptea arte din Quebec (m. 2022) – 80 de ani

– 1944: S-a născut geneticianul american Phillip A. Sharp; Premiul Nobel pentru Medicină în 1993 pentru descoperirea genelor cu structură discontinuă

– 1944: S-a născut Edgar Wilmar Froese, artist german, pionier al muzicii electronice, cunoscut ca membru fondator al trupei de muzică electronică „Tangerine Dream” (m. 2015)

– 1946: A murit Gerhart Hauptmann, dramaturg şi romancier german; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1912 (n. 1862)

– 1948: A murit Louis Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (n. 1864) – 75 de ani

– 1950: S-a născut cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (m. 2015)

– 1956: S-a născut Björn Borg, jucător suedez de tenis de câmp; câştigător a numeroase mari turnee internaţionale (Roland Garros – 1974, 1975, 1978-1981; Wimbledon – cinci titluri consecutive, între anii 1976 şi 1980; Turneul Campionilor – 1979 şi 1980; Cupa Davis, cu echipa Suediei, în 1975); s-a retras din viaţa sportivă în 1983; a fost căsătorit cu jucătoarea română de tenis de câmp Mariana Simionescu

– 1960: S-a născut Steve Vai (numele real: Steven Siro Vai), interpret de muzică rock, chitarist, compozitor, producător şi actor american

– 1961: A murit Carl Gustav Jung, medic, psiholog şi psihiatru elveţian; întemeietorul psihologiei analitice (n. 1875)

– 1962: A murit Yves Klein, pictor francez, considerat părintele picturii monocrome (n. 1928)

– 1996: A murit geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi francezul Jean Dausset (n. 1903)

– 2006: A murit fotograful american Arnold Newman (n. 1918)

– 2009: A murit, în Spania, Jean Dausset, imunolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1980, alături de Baruj Benacerraf, Jean Dausset (n. 1916)

– 2012: A murit Pavel Proca, dramaturg, publicist şi critic de teatru din Republica Moldova (n. 1947)

– 2013: A murit Jerome Karle, chimist şi fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1985, împreună cu matematicianul american H.A. Hauptman; a studiat şi dezvoltat metodele de determinare prin difracţie a structurii cristaline (n. 1918) – 10 ani

– 2013: A murit Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (n. 1921) – 10 ani

– 2013: A murit scriitorul britanic Tom Sharpe, unul dintre autorii satirici cei mai apreciaţi din Marea Britanie (n. 1928) – 10 ani

– 2014: A murit Lorna Gladys Wing, medic psihiatru britanic; pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilariei, cercetările sale contribuind la înțelegerea autismului (n. 1928)

– 2015: A murit scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (n. 1926)

– 2015: A murit actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson, membru fondator al celebrei Royal Shakespeare Company (n. 1927)

– 2015: A murit Pierre Brice, unul dintre cei mai populari actori francezi în Germania, graţie personajului Winnetou, pe care l-a interpretat într-o serie de filme western de mare succes, lansate în anii ’60 (n. 1929)

– 2016: A murit dramaturgul britanic Peter Shaffer (n. 1926)

– 2018: A murit regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (n. 1934) – 5 ani

– 2021: A murit chimistul și profesorul japonez Ei-Ichi Negishi; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, alături de compatriotul său Akira Suzuki şi de americanul Richard Heck, pentru cercetările lor privind tehnica ce folosește paladiul drept catalizator în sinteza organică, deschizând cale unor tratamente împotriva cancerului şi unor produse electronice şi plastice revoluţionare (n. 1935)

– 2021: A murit scriitorul, profesorul și traducătorul francez Michel Host (nume la naștere Yves Chavatte); specialist în literatura „Secolului de Aur” (secolele al XVI-lea şi al XVII-lea); laureat al Premiului Goncourt (n. 1942, în Belgia)

Calendarul zilei – 5 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iunie 2023, 05:09 / actualizat: 6 iunie 2023, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 5 iunie

* Acum 567 de ani (1456) a avut loc „Închinarea de la Vaslui”. Marea Adunare a Moldovei, cu participarea domnului Petru Aron, a mitropolitului Teoctist şi a boierimii, decidea (din cauza lipsei totale a unui ajutor extern) plata unui tribut anual către Poartă. Este considerat primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă

* În urmă cu 158 de ani (1865) apărea, la Budapesta, revista „Familia” (din 27.IV.1880, până în 1906, la Oradea), fondată şi condusă de Iosif Vulcan. În această revistă a debutat Mihai Eminescu, la 25.II.1866, cu poezia „De-aş avea…” (5/17)

* Cu 158 de ani în urmă, România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (din 17.V.1865) împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului). Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane (5/17)

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când sosit la Iaşi pentru a participa la dezvelirea statuii lui Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu a citit, la „Junimea”, poemul „Doina”

* Cu 139 de ani în urmă (1884) Facultatea de Medicină din Paris acorda titlul de doctor în medicină Mariei Cuţarida-Crătunescu (1857 – 1919), prima femeie medic din România

* Acum 86 de ani (1937) avea loc inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Academiei Române, proiectul fiind întocmit de arhitectul Duiliu Marcu și aprobat de Academie în 1931. Construcția noului local, încredințată antreprizei Inginer A. Ioanovici, a început în anul 1935 și a fost finalizată în 1937. În ziua de 5 iunie 1937 Biblioteca Academiei a fost inaugurată în prezența Regelui Carol I, după ce acesta a participat, în Aulă, la primirea în Academia Română a lui Lucian Blaga. Lucian Blaga a rostit discursul de recepție la Academia Română intitulat „Elogiul Satului Românesc”

* Cu 81 de ani în urmă (1942) Statele Unite ale Americii declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Pe 2 iunie 1942 președintele Franklin D. Roosevelt înainta Congresului declarația de război a SUA contra României. Pe 3 iunie ea a fost adoptată de Camera Reprezentanților cu un scor de 361 la zero, iar pe 4 iunie Senatul aproba și el documentul cu un scor de 73 la zero. Pe 5 iunie 1942 Roosevelt semna documentul final iar starea de război între România și SUA a intrat în vigoare

* În urmă cu 76 de ani (1947), într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, a fost făcută publică propunerea guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală, prezentată de George Marshall, secretar de stat. Propunerea, cunoscută sub denumirea de „Planul Marshall”, a fost acceptată de statele vest-europene la Conferinţa economică de la Paris din septembrie 1947. La data de 3.IV.1948 începea aplicarea „Planului Marshall”, în vigoare până în iulie 1951

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când România şi Republica Islamică Afganistan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 28 ianuarie 1969, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă nerezidentă. Începând cu 1 august 2011, România a deschis o misiune diplomatică în Afganistan. În iunie 2012 Ministerul Aafacerilor Externe a înfiinţat poziţia de reprezentant special pentru Afganistan, care are drept mandat coordonarea instituţiilor din România care desfăşoară activităţi legate de Afganistan. În prezent, din cauza situației de securitate de pe plan local, activitatea misiunii a fost suspendată. Reprezentarea diplomatică a R. I. Afganistan la Bucureşti este realizată prin Ambasada de la Varşovia (Polonia)

* Cu 56 de ani în urmă (1967), între 5 şi 10 iunie, a avut loc al treilea conflict armat israeliano-arab, cunoscut sub numele de „Războiul de şase zile”. Forţele aeriene israeliene au lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei. Israelul a ocupat malul vestic al Iordanului (Cisiordania), Fâşia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan şi Ierusalimul de Est

* Acum 53 de ani (1970) avea loc prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. Retrospectiva prezenta aproximativ 50 de opere ale sculptorului, atât din patrimoniul românesc, cât și împrumutate de la muzee din Statele Unite ale Americii și Franța, prezente anterior în cadrul unor expoziții mai ample la Muzeul Guggenheim New York, în 1969, la Philadelphia Museum of Art, în 1969, sau la Art Institute of Chicago, în 1970

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de când Ilie Năstase câştiga turneul internaţional de tenis de la Roland Garros (Franţa), la întrecerea de simplu neratând niciun set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal. În ultimul act, Năstase l-a zdrobit practic pe Nikola Pilici, câştigând disputa cu scorul de 6-3, 6-3, 6-0. De asemenea, tenismenul român a jucat şi finala de la dublu a întrecerii franceze, el şi Jimmy Connors fiind însă învinşi în 5 seturi de cuplul John Newcombe – Tom Okker

* Acum 48 de ani (1975), după închiderea sa în anul 1967, Canalul Suez (construit între anii 1859 şi 1869) se redeschidea traficului internaţional, iar Egiptul prelua controlul asupra celor două maluri

* În urmă cu 42 de ani (1981), la această dată, o boală epidemică, numită ulterior SIDA („sindromul imunodeficienţei umane dobândite”), a fost descrisă pentru prima oară de medicul Michael Gottlieb de la UCLA Medical Center (SUA), specializat în imunologie. Doctorul american a descris în „Morbidity and Mortality Weekly Report”, jurnalul săptămânal al CDC („Centers for Disease Control and Prevention”), o înmulţire de cazuri rare de pneumonie produsă de ciuperca Pneumocystis carinii. Această infecţie micotică a fost depistată anterior exclusiv la pacienţii cu sistem imun alterat din motive diferite, însă Gottlieb le-a depistat la cinci bărbaţi homosexuali anterior sănătoşi. Acest raport medical este considerat începutul raportărilor SIDA. SIDA a fost declarată ca boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. La 20 mai 1983, dr. Luc Montagnier de la Institutul Pasteur din Franţa a raportat izolarea unui virus care determină SIDA. Denumirea propusă de acesta a fost LAV („Lymphadenopathy-Associated Virus”). Această descoperire nu a fost luată foarte mult în seamă de către publicul larg sau specialişti, la acea vreme. Între anii 1986 şi 1990 este stabilită denumirea virusului: HIV („Human Immunodeficiency Virus”). În 1987 intră în uz AZT-ul (primul medicament pentru HIV). În 1988 se stabileşte Ziua Mondială de Luptă anti SIDA, la 1 Decembrie, iar în iulie 1989 „Centers for Disease Control” din SUA face public un raport în care se sugerează posibilitatea ca HIV să se transmită şi prin proceduri stomatologice. Sub egida ONU, în 1996 se înfiinţează o nouă organizaţie UNAIDS, având ca scop coordonarea în plan internaţional a luptei împotriva SIDA

* Se împlinesc 40 de ani (1983) de când atleta Anişoara Cuşmir realiza un nou record mondial la săritura în lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”

* În urmă cu 21 de ani (2002), la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, s-a realizat primul autotransplant cardiac. Procedeul consta în explantarea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa

* Acum 17 ani (2006) Serbia şi-a declarat independenţa de Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru, luând fiinţă actualul stat, denumit Republica Serbia

* Cu 12 ani în urmă (2011) Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Pop (n. 2.VII.1953) a fost întronizat ca Arhiepiscop de Alba Iulia. Ca urmare a vacantării scaunului chiriarhal de la Alba Iulia, membrii Sfântului Sinod, în ședința de lucru din 19 mai 2011, l-au ales pe Preasfințitul Părinte Irineu Bistrițeanul în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei. Astfel, în Duminica a VII-a după Paști (5 iunie 2011), un sobor de ierarhi, condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii, după care a urmat ceremonia de întronizare a noului Chiriarh al Eparhiei Alba Iuliei

* Sunt marcați 10 ani (2013) de la dezvăluirile lui Edward Snowden despre existența programelor americane de supraveghere a comunicațiilor (NSA) publicate în cotidianul britanic The Guardian. Dezvăluirile lui Edward Snowden, avertizor de integritate american, reprezintă niște documente clasificate pe care acesta le-a sustras de la NSA (Agenția Națională americană pentru Securitate), în perioada în care a fost angajat ca tehnician al instituției, documente pe care le-a publicat în unele din cele mai titrate ziare din lume. La data de 5 iunie 2013, în primul reportaj bazat pe documentele sustrase, The Guardian a dezvăluit o hotărâre judecătorească clasificată (de categorie „top secret”) care demonstra cum NSA a stocat înregistrări de convorbiri telefonice de la 120 milioane de abonați Verizon. La 21 iunie 2013, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a deschis acuzațiile împotriva lui Snowden, de încălcare a Legii privind spionajul din 1917 și furtul proprietății guvernamentale, în urma cărora Departamentul de Stat i-a revocat pașaportul. Ulterior, Snowden s-a refugiat la Moscova, unde autoritățile ruse i-au acordat dreptul de azil cu o viză inițială de ședere pentru un an, care a fost prelungită în mod repetat. În octombrie 2020, i s-a acordat rezidența permanentă în Rusia, iar în septembrie 2022, Snowden a primit cetățenia rusă

* Acum 7 ani (2016) aveau loc alegerile locale, în urma cărora Partidul Social Democrat a ieşit câştigător la nivel naţional. În favoarea PSD au votat 34,83% din alegătorii care s-au prezentat la vot. Următorul partid clasat, Partidul Naţional Liberal a obţinut 31,49%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Surpriza acestor rezultate o reprezintă procentul înregistrat de candidații independenți la nivel național, aceștia reușind să treacă pe cel de-al patrulea loc, deasupra UDMR

* Cu 6 ani în urmă (2017) Muntenegru a devenit oficial cel de-al 29-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice (NATO). În prezent, NATO numără 31 de membri după ce, la data de 4 aprilie 2023, Finlanda a aderat la Alianță

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Treime (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Preasfânta Treime (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Bonifaciu, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Învăţătorului”; sărbătorită la această dată din anul 2008 (- 15 ani), în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din România, pe baza Legii nr. 289/2007; a fost aleasă această dată pentru că este ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823); ziua era marcată anterior la 30 iunie. NOTĂ: La 5 octombrie este marcată și „Ziua mondială a profesorilor” sau „Ziua mondială a educaţiei”, proclamată de UNESCO în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”; în România se marchează din 1996

– „Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România”, instituită prin Legea 497 din 28.XII.2006

– „Ziua Limbii Turce”; stabilită prin Legea nr. 223/17.XI.2016, la iniţiativa deputatului minorităţilor naţionale Ibram Iusein; în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii turce se vor organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători

– „Ziua Geografiei în România”

– 1779: S-a născut cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (m. 1823)

– 1859: S-a născut Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic româneasc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa; una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara (m. 1935)

– 1871, 5/17: S-a născut Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (m. 1940, asasinat de legionari, la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 17.I.1871; Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată de naştere 17.VI.1871; alte surse dau 6/18.VI.1871 ca zi a naşterii (biblio1.central.ucv.ro). În copia după certificatul de naştere, document deţinut de Arhivele Statului din Botoşani, se menţionează că primul copil al soţilor Nicu şi Zulnia Iorga din Botoşani a venit pe lume în noaptea de 5 spre 6 iunie 1871, la ora 24:00

– 1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (m. 1926, la Paris)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor, din 1929, de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma)

– 1903: S-a născut Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (m. 1974) – 120 de ani

– 1912: S-a născut cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 2002)

– 1927: S-a născut Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist; în 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; în anul 1977 a emigrat în Israel (m. 2010)

– 1928: S-a născut inginerul chimist Radu Tudose; cercetări privind intensificarea procedurii de absorbţie şi performanţele unor tipuri de utilaje chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2008) – 95 de ani

– 1933: S-a născut umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu; realizator de emisiuni de divertisment, a lucrat aproape 30 de ani în Televiziunea Română (m. 2013) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Olimpia Berca, critic istoric, critic literar și statistician (m. 2014) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977); a adus însemnate contribuţii în imunologie, în abordările şi soluţionările la nivel celular şi molecular, soldate cu descoperiri valoroase: vaccinurile sintetice, răspunsul imun, complexele mecanisme imunochimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1935: A murit Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (n. 1888)

– 1938: S-a născut artistul Albin Stănescu, pictor și grafician, cu o activitate de peste șase decenii (1960-2023) (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut jurnalista arădeancă Balázs Katalin (m. 2015)

– 1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (n. 1873)

– 1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu; redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); activitate didactică şi publicistică (n. 1886)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică ușoară Luminița Dobrescu (n. Luminița Hortenzia Dobrescu); prima câștigătoare română a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, în 1969

– 1948: S-a născut Aureliu Goci, profesor, editor, eseist, critic şi istoric literar – 75 de ani

– 1953: S-a născut Gheorghe Mocuţa, poet, critic literar, traducător, redactor la revista de cultură ARCA și profesor (m. 2017) – 70 de ani

– 1963: S-a născut jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”, realizator la Radio Guerrilla – 60 de ani

– 1971: A murit (la Lisabona, unde se stabilise) Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (n. 1911)

– 1975: S-a născut scriitorul, regizorul și actorul Jean-Lorin Sterian

– 2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date); considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti; a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob (n. 1982)

– 2013: A murit medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1912) – 10 ani

– 2017: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (n. 1958)

– 2020: A murit Viorel Comănici, actor al Teatrului Nottara (din 1974) (n. 1941)

– 2020: A murit Marieta Pamfil, artist plastic şi bijutier; colaborator al Muzeului Național al Banatului și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Timișoara (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Audierea președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în fața Parlamentului European

– Washington: Preşedintele SUA, Joe Biden, se va întâlni luni, 5 iunie, cu premierul danez Mette Frederiksen. Cei doi lideri vor discuta despre cooperarea bilaterală ‘pentru a consolida securitatea transatlantică şi prosperitatea economică’, întrevederea concentrându-se, pe ‘sprijinul lor neclintit’ acordat Ucrainei

– Cape Town: Vizita preşedintelui portughez Marcelo Rebelo de Sousa (5 – 8 iun.)

– Brasilia: Vizita ministrului german de externe Annalena Baerbock (5 – 6 iun.)

– Luxemburg: Curtea de Justiție a UE se pronunță cu privire la o reformă judiciară poloneză acuzată de Bruxelles că subminează independența judecătorilor

– Lisabona: Vizita Primei Doamne a SUA, Jill Biden

– Oslo: Conferința internațională privind protecția copiilor în conflictele armate (5 – 6 iun.)

– Geneva: A 111-a sesiune a Conferinţei internaţionale a muncii (5 – 16 iun.)

– Nairobi: Adunarea Naţiunilor Unite pentru Habitat (5 – 9 iun.)

– Cupertino, SUA: Conferința dezvoltatorilor Apple

– New York: Începutul unui proces colectiv împotriva băncii Goldman Sachs, acuzată de peste 1.400 de angajați și foști angajați de discriminare și hărțuire de gen

– Makassar, Indonezia: Forțe navale din zeci de țări participă la exercițiile militare Komodo (5 – 10 iun.)

– Londra: Sunt marcați 10 ani de la dezvăluirile lui Edward Snowden despre existența programelor americane de supraveghere a comunicațiilor (NSA) publicate în cotidianul britanic The Guardian

– Rabat: A 22-a ediţie a Trofeului Hassan II de Tbourida al campionatului tradiţional al artelor ecvestre (5 – 11 iun.)

– Denver, SUA: Baschet – Campionatul NBA, Meciul final 2: Denver – Miami

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”; instituită printr-o Rezoluţie a Adunării Generale a ONU din 15.XII.1972, pentru a spori gradul de conştientizare a nevoii de păstrare şi ameliorare a mediului; marchează aniversarea zilei de deschidere a Conferinţei ONU pentru mediul înconjurător de la Stockholm (în 1972), care a condus la înfiinţarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE/UNEP)

– „Ziua Internațională pentru Lupta împotriva Pescuitului Ilegal, nedeclarat și nereglementat”, marcată, din 2018 (- 5 ani), la data la care a intrat oficial în vigoare, în anul 2016, ca tratat internaţional, Acordul privind măsurile de competenţa statului portului pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, adoptat în 2009 de Conferinţa FAO; acest acord este primul instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic consacrat în mod special luptei împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat. Ziua a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2017, în rezoluţia sa anuală privind pescuitul durabil; în aceeaşi rezoluţie, ONU a mai declarat anul 2022 ca fiind Anul internaţional al pescuitului artizanal şi al acvaculturii, ceea ce a determinat îndreptarea atenţiei asupra pescuitului la scară mică (în care este cuprinsă 90% din forţa de muncă în domeniul pescuitului din întreaga lume)

– „Ziua Constituţiei” în Danemarca (adoptată în 1849). Sărbătoare naţională

– 1625: A murit compozitorul și organistul englez Orlando Gibbons (n. 1583)

– 1722: A murit Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (n. 1660)

– 1816: A murit compozitorul italian Giovanni Paisiello (n. 1740)

– 1819: S-a născut John Conch Adams, matematician şi astronom englez; a descoperit, prin calcul, independent de francezul Le Verrier, planeta Neptun (1845) (m. 1892)

– 1826: A murit compozitorul german Carl Maria von Weber (n. 1786)

– 1883: S-a născut economistul britanic John Maynard Keynes; adept al rolului statului în asigurarea folosirii depline a forţei de muncă; fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (m. 1946) – 140 de ani

– 1898: S-a născut Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol; omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă (m. 1936) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (m. 1960) – 125 de ani

– 1900: S-a născut fizicianul britanic de origine maghiară Dennis Gabor (în maghiară Gábor Dénes); a inventat, în 1947, holografia (fotografia tridimensională); Premiul Nobel pentru fizică în 1971 (m. 1979)

– 1900: A murit Stephen Crane, prozator, poet şi ziarist american (n. 1871)

– 1920: S-a născut (la Dublin, Irlanda) Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a.) (m. 1974)

– 1921: A murit dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (n. 1862)

– 1923: S-a născut (la Budapesta) arhitectul, urbanistul, teoreticianul, scriitorul și artistul francez Yona Friedman; una dintre personalitățile cu o contribuție esențială la istoria arhitecturii contemporane; a inventat concepte precum „arhitectura mobilă”, „orașele spațiale” sau „orașele continent”, „utopiile fezabile” și „auto-planificarea” (m. 2020) – 100 de ani

– 1928: S-a născut actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (m. 1994) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Jacques Demy, regizor şi scenarist francez; reprezentant al „Noului val francez” de la începutul anilor ’60 ai secolului XX (m. 1990)

– 1935: S-a născut actorul georgian Kakhi Kavsadze (m. 2021)

– 1941: S-a născut pianista argentiniană Martha Argerich

– 1944: A murit Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (n. 1883)

– 1946: S-a născut actriţa italiană de film Stefania Sandrelli

– 1949: S-a născut Jerry Gonzalez, trompetist și percuționist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (m. 2018)

– 1956: S-a născut saxofonistul şi compozitorul american Kenneth Bruce Gorelick, mai cunoscut sub numele de scenă Kenny G

– 1969: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Brian McKnight

– 1979: S-a născut cântăreţul argentinian David Bisbal

– 2004: A murit Ronald Reagan, om politic american republican, al 40-lea preşedinte al SUA (1981-1989); în tinereţe a fost actor de film (1937-1964); ca preşedinte, a propus, în anul 1983, un program de apărare strategică, însoţit de o politică tenace faţă de ţările Tratatului de la Varşovia, determinând, în final, destrămarea URSS şi prăbuşirea comunismului în Europa (n. 1911)

– 2008: A murit Eugenio Montejo, unul dintre cei mai semnificativi poeți venezueleni (n. 1938)

– 2012: A murit Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (n. 1920)

Calendarul zilei – 4 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 15:24

 S-a întâmplat într-o zi de 4 iunie

* Se împlinesc 240 de ani (1783) de când francezii Joseph şi Étienne Montgolfier au lansat în public primul balon cu aer cald; cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri

* Cu 147 de ani în urmă (1876) s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Societatea naţională de Cruce Roşie a României”, cu scopul de a contribui la apărarea sănătăţii şi a vieţii oamenilor şi la aplicarea principiilor rezultate din convenţiile internaţionale ale Crucii Roşii (4/16)

* Acum 101 ani (1922), între 4 şi 7 iunie, a avut loc, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România, la care s-a realizat unificarea şi centralizarea mişcării sindicale, s-a ales Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti, şi s-a adoptat statutul sindicatelor

* În urmă cu 81 de ani (1942) a avut loc bătălia de la Midway, cel mai important conflict naval din timpul războiului din Pacific, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Între 4 și 7 iunie 1942, la aproximativ o lună după bătălia din Marea Coralilor și la șase luni după atacul de la Pearl Harbour, Marina Statelor Unite a învins în mod decisiv Marina Imperială Japoneză, care atacase Atolul Midway, și a provocat pierderi ireparabile flotei japoneze. Istoricul militar John Keegan (1934 – 2012) a caracterizat bătălia ca fiind „cea mai amețitoare și mai precisă lovitură din istoria războaielor navale”. Operațiunea japoneză, ca și atacul anterior de la Pearl Harbor, urmărea să elimine poziția strategică a Statelor Unite din Pacific, dând astfel Japoniei mână liberă în stabilirea sferei sale de influență în Marea zonă de prosperitate a Asiei Orientale. Japonezii sperau și că o altă înfrângere demoralizatoare va determina Statele Unite să capituleze în războiul din Pacific

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când, la sediul ONU din New York, a avut loc ceremonia de transmitere a tapiseriei „Cântare omului” (operă a artistului plastic Ion Nicodim, realizată în 1963), oferită de Guvernul României ONU. Tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU. Sub tapiserie este fixată o placă conţinând traducerea în limba engleză a unui fragment din poezia „Cântare omului” de Tudor Arghezi

* Acum 34 de ani (1989) aveau loc tragicele evenimente din Piaţa Tiananmen. Armata a invadat piaţa şi a reprimat sângeros mişcarea de la Beijing. Tinerii adunaţi în Piaţă („Poarta Păcii Cereşti”) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice şi pentru iniţierea unui dialog cu guvernul comunist

* Cu 12 ani în urmă (2011) vulcanul chilian Puyehue a intrat în erupţie, pentru prima dată în ultima jumătate de secol, fenomen care a cauzat perturbări ale traficului aerian în America de Sud, Noua Zeelandă şi Australia, precum şi o explozie în urma căreia gazele au ajuns la o înălţime de 10 metri, mai multe cutremure fiind resimţite în zonă

Aniversări – Comemorări

– Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Duminica coborârii Sfântului Spirit (Rusaliile) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Preasfânta Treime (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Duminica Părinților și Copiilor” este serbată anual în Biserica Ortodoxă Română în prima duminică de după Ziua Copilului (1 iunie); a fost instituită prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009 a Sfântului Sinod al BOR, cu scopul de a promova importanța familiei în creșterea, formarea și bunăstarea copiilor (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– „Ziua Tratatului de la Trianon”, stabilită în 2020, marchează o dată istorică esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan. Prin Tratatul de pace semnat, la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, au fost recunoscute internaţional actul de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România și frontierele dintre Ungaria şi România (Tratatul a intrat în vigoare la 26.VII.1921, ora 00:00)

– „Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer” este marcată, din 2022 (- 1 an), în prima duminică a lunii iunie, prin manifestări ştiinţifice, educative şi cultural-artistice consacrate conştientizării şi informării cetăţenilor despre provocările şi soluţiile privind îmbunătăţirea calităţii şi creşterea duratei de viaţă a supravieţuitorilor de cancer; inițiativa marcării la nivel național a acestei zile aparține senatoarei Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare a acestei boli. NOTĂ: Din 2001, în luna decembrie erau manifestări sub deviza „Ziua supravieţuitorului de cancer”, la iniţiativa Ligii Române de Cancer și în organizarea Federației Asociaților Bolnavilor de Cancer

– „Ziua Părinților de Îngeri” (ZPI), celebrată în prima duminică din luna iunie, începând din 2008 (- 15 ani), în amintirea copiilor care au părăsit această lume și au intrat în viața veșnică și a părinților îndurerați; inițiatoare și organizatoare principală este Asoiația EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare), care sprijină familiile care trec prin drama pierderii unui copil. Bianca Brad, actriţă și cântăreaţă, este fondatoarea EMMA

– 1890, 4/16: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 16.VI.1890

– 1893: S-a născut Armand Călinescu, om politic ţărănist, ministru de mai multe ori şi prim-ministru (martie-septembrie 1939); atitudinea sa net antinazistă l-a făcut indezirabil mişcării legionare (m. 1939, asasinat de către un comando legionar) – 130 de ani

– 1904, 4/17: S-a născut Ioan Massoff, teatrolog şi prozator (m. 1985)

– 1914: S-a născut Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (m. 1987)

– 1918, 4/17: A murit actriţa şi profesoara Aristizza Romanescu; a reuşit, în 30 de ani de carieră, să interpreteze peste 400 de roluri din toate genurile dramatice (n. 1854) – 105 ani

– 1924: S-a născut bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (m. 1997)

– 1925: A murit Gheorghe Dima, compozitor, dirijor și pedagog; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1847)

– 1928: S-a născut Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (m. 1995) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Vasile Donose, muzicolog, compozitor şi jurnalist; redactor-şef adjunct (1966-1969) la Radiodifuziunea Română, redactor-şef al emisiunilor muzicale la Televiziunea Română (1969-1972), redactor-şef şi director al emisiunilor şi formaţiilor muzicale la Radioteleviziunea Română (1972-1978) (m. 2017)

– 1936: S-a născut ÎPS Timotei Seviciu (prenumele la naştere: Traian), arhiepiscopul Aradului (din 2.XII.1984)

– 1939: S-a născut actorul Alexandru Arşinel; director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (1998-2018) (m. 2022)

– 1941: S-a născut poetul Vasile Vlad

– 1941: S-a născut actorul de teatru și film Valentin Uritescu (m. 2022)

– 1947: S-a născut actriţa Rodica Mureşan

– 1953: S-a născut actorul George Ţoropoc (m. 2016) – 70 de ani

– 1961: A murit Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (n. 1885)

– 1967: A murit agronomul Gheorghe Ionescu-Șișeşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1977: A murit medicul Tiberiu Spârchez; cercetări în domeniile gastroenterologiei şi al bolilor hepatobiliare; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1899)

– 2002, 4/5: A murit actriţa Ninetta Gusti (n. 1913)

– 2003: S-a născut alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (m. 2017) – 20 de ani

– 2007: A murit inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1925)

– 2021: A murit fizicianul Eugeniu Ivanov, cercetător științific în Fizica Nucleară, domeniu în care a început să lucreze încă de la înființarea Institutului de Fizică Atomică din București-Măgurele; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; s-a implicat în studii și cercetări aplicative cu acceleratorul ciclotron în domeniul fizicii suprafeței și a interfeței (în premieră în țara noastră) – bazate pe spectrometria de electroni Auger, pulverizare ionică, retro-împrăștierea particulelor alfa; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Viena: Întâlnirea miniștrilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și ai aliaților săi (OPEC+)

– Istanbul: Adunarea Generală a IATA – International Air Transport Association (4 – 6 iun.)

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (4 – 9 iun.)

– Casablanca, Maroc: Marșul național al Confederației Democrate a Muncii (CDT) împotriva agravării crizei sociale

– Guinea-Bissau: Alegeri legislative

– Beijing: Sunt marcați 34 de ani de la represiunea împotriva protestelor din Piața Tiananmen

– Montmeló, Spania: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Spaniei – finala

– Napoli: Fotbal – Campionatul Italiei: Napoli – Sampdoria Genova

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copiilor Victime ale Agresiunii”; se marchează din 1983 (- 40 de ani), ca urmare a unei hotărâri a sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU în problema Palestinei, din 19.VIII.1982, în memoria copiilor omorâţi în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982

– „Ziua Coeziunii Naţionale” în Ungaria, stabilită de Parlamentul ungar în 2010, în amintirea semnării Tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920, care consacră încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar, consfinţind noile frontiere ale statului ungar în urma Primului Război Mondial

– Ziua naţională a Regatului Tonga; aniversarea proclamării independenţei – 1970

– 1798: A murit Giovanni Giacomo Casanova, aventurier italian, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile intitulate „Povestea vieţii mele” (n. 1725) – 225 de ani

– 1872: A murit compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (n. 1819)

– 1903: S-a născut dirijorul rus Evgheni Mravinski (m. 1988) – 120 de ani

– 1910: S-a născut tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (m. 1989)

– 1910: S-a născut Sir Christopher Cockerell, inginer britanic, inventatorul navei pe pernă cu aer (hovercraft, în 1952) (m. 1999)

– 1912: S-a născut sculptorul și pictorul danez Robert Jacobsen (m. 1993)

– 1923: S-a născut scriitoarea australiană Elizabeth Jolley (m. 2007) – 100 de ani

– 1941: A murit Wilhelm al II-lea, ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei (1888-1918); considerat unul dintre principalii responsabili pentru izbucnirea Primului Război Mondial (n. 1859)

– 1948: S-a născut Înaltpreasfințitul părinte Leon Makkonen, Arhiepiscop de Helsinki și a toată Finlanda (conducătorul Bisericii Ortodoxe Finlandeze din 2001) – 75 de ani

– 1951: A murit Serge Koussevitzky, contrabasist şi dirijor american de origine rusă (n. 1874)

– 1958: A murit Gavriil Kazarov (Catzarow), istoric şi arheolog bulgar; considerat cel mai bun cunoscător al vieţii tracilor; membru corespondent străin al Academiei Române (1936) (n. 1874) – 65 de ani

– 1966: S-a născut mezzosoprana italiană Cecilia Bartoli

– 1971: A murit Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof marxist, estetician, scriitor şi critic literar ungar (n. 1885)

– 1975: S-a născut actriţa americană de film Angelina Jolie, fiica actorului Jon Voight

– 1976: S-a născut Aleksei Navalnîi, jurist, activist și politician rus; din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin; a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-i” pe Putin și aliații săi; arestat în ianuarie 2021 la revenirea sa la Moscova din Germania, unde timp de cinci luni a primit îngrijiri medicale, după ce fusese otrăvit cu un agent neurotoxic Noviciok, pentru care el acuză Kremlinul, Navalnîi este vizat de mai multe proceduri judiciare pe care le consideră ca având caracter politic

– 2004: A murit actorul de film italian Nino Manfredi (n. 1921)

– 2011: A murit Lawrence Sidney Eagleburger, diplomat şi om de stat american; subsecretar şi secretar de stat (pentru o perioadă scurtă de timp – 42 de zile) al Departamentului de Stat al SUA sub preşedintele George H.W. Bush, pe finalul mandatului acestuia şi ambasador al SUA în Iugoslavia (1977 – 1980) (n. 1930)

– 2012: A murit baritonul rus Eduard Khil (n. 1934)

– 2012: A murit Ljubiša Rajić, filolog, scriitor și traducător sârb (n. 1947)

– 2017: A murit (la Marrakech, Maroc) Juan Goytisolo, jurnalist și scriitor spaniol (n. 1931)

– 2021: A murit Friederike Mayröcker, poetă, dramaturgă și romancieră austriacă (n. 1924)

– 2021: A murit chimistul și profesorul elveţian Richard Ernst, considerat inventatorul imagisticii prin rezonanţă magnetică nucleară (IRM); Premiul Nobel pentru chimie în 1991, „pentru contribuțiile sale la dezvoltarea spectroscopiei cu rezonanță magnetică nucleară de înaltă rezoluție” (n. 1933)

– 2022: A murit scriitorul ungar György Moldova (sau Moldova György), unul dintre cei mai citiți scriitori maghiari contemporani; a scris în special satire și reportaje (n. 1934) – 1 an

Calendarul zilei – 3 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 3 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 3 iunie

* Cu 756 de ani în urmă (1267) apărea prima menţiune documentară a Mediaşului, sub denumirea de Medies. Conform tradiţiei, Mediaşul a fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, dar alte surse contrazic această ipoteză şi dau naşterea oraşului mai târziu. Prima menţiune documentară sigură datează din 1267, deşi este foarte probabil ca Mediaşul să fii existat deja de mai multă vreme. De asemenea, tradiţia spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori

* Acum 101 ani (1922) apărea la Bucureşti, până în ianuarie 1932, săptămânal şi apoi lunar, revista avangardistă „Contimporanul”, editată de Ion Vinea

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când apărea, în Monitorul Oficial, Decretul privind trecerea în proprietatea statului român a bunurilor fostei Case Regale

* Acum 57 de ani (1966) era dată publicităţii Hotărârea Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR privind transformarea Şcolii Superioare de Partid în Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR. Instituţia, care pregătea cadrele birocraţiei de partid, a fost desfiinţată în 1990. De-a lungul timpului a acordat zeci de doctorate cu aceeaşi valoare ca doctoratele universităţilor şi ale institutelor de cercetare, dar fără acoperirea ştiinţifică corespunzătoare; ultimul rector, Dumitru Popescu

* Cu 53 de ani în urmă (1970) o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Wisconsin din SUA, sub conducerea biochimistului american de origine indiană, Gobind Khorana (1922 – 2011, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1968), a reuşit să producă în laborator prima genă artificială

* Acum 31 de ani (1992), între 3 şi 14 iunie, a avut loc Conferinţa Naţiunilor Unite la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – „Rio ’92”, în cadrul căreia au fost adoptate cinci documente de bază privind protecţia mediului: „Declaraţia de la Rio”, „Agenda 21″, „Convenţia asupra schimbărilor climatice”, „Convenţia asupra diversităţii biologice” şi „Documentul de principiu asupra protecţiei pădurilor”

* Cu 21 de ani în urmă (2002), între 3 şi 9 iunie, a avut loc, la Cluj-Napoca, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), destinat în exclusivitate filmelor de lungmetraj

* Acum 17 ani (2006) Parlamentul Muntenegrului declara independenţa ţării, în urma Referendumului din 21 mai 2006, în cadrul căruia o majoritate de 55,5% dintre cetăţenii acestui teritoriu s-au exprimat în favoarea separării de Serbia

* În urmă cu 16 ani (2007) avea loc inaugurarea Fântânii Muzicale din centrul municipiului Craiova, prima de acest fel din România

* Acum 6 ani (2017) avea loc atentatul de pe London Bridge, în urma căruia opt persoane și-au pierdut viața și alte aproximativ 50 au fost rănite. Eroul acestui atac terorist a fost românul Florin Morariu, care a ajutat oamenii să se ascundă în brutăria sa, apoi i-a confruntat pe cei trei atacatori. În seara zilei de 3 iunie 2017, Khuram Butt (27 de ani), Rachid Redouane (30 de ani) şi Youssef Zaghba (22 de ani) au intrat cu camioneta în mulţimea de pietoni de pe London Bridge, în plin centrul capitalei britanice, atacându-i ulterior cu cuţitele pe trecători în cartierul Borough Market. Ei au fost în cele din urmă împuşcaţi de poliţie

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moşii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sfinţii Carol Lwanga şi însoţitorii, martiri; Întâlnirea Diecezană a Copiilor (a XX-a, în decanate) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Națională a Bicicletei” este marcată din 2021 și în România, pentru o mai bună conștientizare a beneficiilor oferite de mersul pe bicicletă. NOTĂ: „Ziua mondială a bicicletei”, stabilită, din 2018 prin rezoluția ONU, ca o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă

– 1904: S-a născut Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (m. 1972)

– 1906: S-a născut germanistul Jean Livescu; lucrări de istorie literară, didactice şi lexicografice; membru corespondent al Academiei Române din 1956 (m. 1996)

– 1916: S-a născut inginerul agronom Mircea D. Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2006)

– 1916: A murit Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (n. 1846)

– 1922: S-a născut Edmond Nicolau, inginer specialist în radiocomunicații, cibernetician, profesor universitar, istoric al științei și tehnicii, eseist; simbol al interdisciplinarităţii în România; unul dintre promotorii ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetică; a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistica și modelarea matematică; unul din creatorii Facultăţii de Electronică a IPB și ai Facultăţii de Cibernetică Economică la ASE (m. 1996)

– 1922: A murit scriitorul Duiliu Zamfirescu; membru titular al Academiei Române din 1908 (n. 1858)

– 1934: S-a născut Andi Andrieș, dramaturg, editor și publicist (m. 2010)

– 1935: S-a născut Erwin Acél, dirijor de origine română stabilit în Germania (m. 2006)

– 1937: S-a născut compozitorul, cercetătorul şi profesorul Lucian Meţianu; s-a remarcat prin preocupările din domeniul muzicii electronice; stabilit în Elveţia, din 1984, a înfiinţat un laborator de acustică şi muzică electronică în cadrul Conservatorului, unde a predat între anii 1990 şi 1998

– 1950: S-a născut artistul plastic Dan Constantinescu

– 1952: S-a născut Ioan Buduca, critic literar, eseist şi publicist

– 1954: S-a născut Alice Georgescu, critic de teatru

– 1958: A murit (la Buenos Aires, Argentina) compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), legenda cabareturilor berlineze; considerat unul dintre părinţii muzicii de café-concert; a fost unul dintre cei care au pus bazele muzicii de „café-concert-chantant” peste hotare (n. 1893, la Tulcea) – 65 de ani

– 1968: S-a născut producătoarea de film Ada Solomon, unul dintre cei mai activi cineaști din Noul Cinema Românesc, atât ca producător, cât și ca distribuitor de film și manager de cinema; a înfiinţat Asociaţia NexT şi a iniţiat Festivalul Internaţional de Film NexT – 55 de ani

– 1972: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Temişan

– 1977: A murit medicul Theodor Burghele, şef de şcoală chirurgicală; a înfiinţat Spitalul de urologie Panduri din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (1976-1977) (n. 1905)

– 1987: A murit lingvistul şi profesorul Gheorghe Ivănescu; specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul Marcel Angelescu (n. 1928)

– 2018: A murit Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier şi actor (n. 1934) – 5 ani

– 2021: A murit graficianul Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naționale a României între anii 1997-2002 şi 2005-2006 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Eindhoven: Fotbal – Finala Women’s Champions League

– Londra: Fotbal –  Finala Cupei Angliei (FA Cup): Manchester City – Manchester United

– Berlin: Fotbal – Finala Cupei Germaniei: RB Leipzig – Eintracht Frankfurt

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bicicletei”, marcată din 2018 (- 5 ani), ca o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă; rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind stabilirea acestei zile a fost adoptată la 12 aprilie 2018, la inițiativa Alianţei Mondiale a Ciclismului şi Federaţiei Europene a Cicliştilor

– 1657: A murit medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (n. 1578)

– 1726, 3/14: S-a născut James Hutton, geolog, chimist şi naturalist scoţian; considerat „părintele” geologiei moderne (m. 1797)

– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743)

– 1832: S-a născut compozitorul francez Charles Lecocq (m. 1918)

– 1875: A murit compozitorul francez Georges Bizet (n. 1838)

– 1877: S-a născut pictorul francez Raoul Dufy (m. 1953)

– 1877: A murit Ludwig Ritter von Köchel, muzicolog, scriitor, compozitor, botanist şi editor austriac (n. 1800)

– 1879: S-a născut zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (m. 1940)

– 1899: A murit compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (n. 1825)

– 1904: S-a născut medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (m. 1950)

– 1906: S-a născut Josephine Baker, cântăreaţă de music-hall şi dansatoare americană, stabilită în Franţa din 1947 (m. 1975)

– 1907: S-a născut Paul Rotha, regizor, scenarist şi producător englez de film documentar (m. 1984)

– 1910: S-a născut actriţa americană de film Paulette Goddard (născută Pauline Marion Goddard Levy); parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (m. 1990)

– 1922: S-a născut cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (m. 2014)

– 1924: S-a născut biologul suedez Torsten N. Wiesel; Premiul Nobel pentru Medicină în 1981, împreună cu americanii Hunter Hubel şi Roger Sperry, pentru cercetarea funcţiilor creierului

– 1924: A murit scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka; devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă a romanelor „Procesul” și „Castelul” (n. 1883)

– 1925: S-a născut Tony Curtis, actor american de film (m. 2010)

– 1925: A murit astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (n. 1842)

– 1926: S-a născut poetul american Allen Ginsberg, figură proeminentă a generaţiei „Beat” (m. 1997)

– 1929: S-a născut microbiologul şi geneticianul elveţian Werner Arber; studii în domeniile biofizicii şi biologiei moleculare; Premiul Nobel pentru medicină în 1978, împreună cu americanii Hamilton Smith şi Daniel Nathans, pentru contribuţii în domeniul geneticii moleculare

– 1930: S-a născut cineastul ceh Vaclav Vorlicek; a realizat numeroase comedii şi filme pentru copii, remarcându-se ca regizor al serialelor de televiziune pentru copii „Arabela” (1979-1981) şi „Arabela se întoarce” (1990) (m. 2019)

– 1931: S-a născut Raúl Castro Ruz, politician cubanez, președinte al Cubei (2008 – 2018) și fratele revoluționarului cubanez Fidel Castro

– 1950: S-a născut actriţa, cântăreaţa şi compozitoarea americană Suzi Quatro (Susan Kay)

– 1953: S-a născut Patrick Blanc, botanist şi arhitect peisagist francez; creatorul „grădinii verticale” (mur végétal) – o minunată formă de „artă vie” care a ajuns, în peste 30 de ani de muncă pasionată, să dea viaţă şi culoare betoanelor, muzeelor, hotelurilor şi clădirilor comerciale din diferite oraşe ale lumii – 70 de ani

– 1953: S-a născut Loalwa Braz (Vieira), cântăreaţă şi textieră braziliană (m. 2017) – 70 de ani

– 1963: A murit Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (n. 1881) – 60 de ani

– 1964: S-a născut interpreta rock germană Doro (Dorothee) Pesch

– 1964: A murit Frans Eemil Sillanpää, scriitor finlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1939, „pentru înțelegerea profundă a țărănimii din patria sa și pentru arta desăvârșită cu care i-a descris modul de viață și relația cu natura” (n. 1888)

– 1966: S-a născut Camille Pascal, istoric, consilier de stat și scriitor francez; câștigătorul Grand Prix du roman de l’Académie française 2018

– 1967: A murit dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (n. 1905)

– 1977: A murit Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1977: A murit regizorul italian de film Roberto Rossellini (n. 1906)

– 1980: S-a născut Șeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, Emirul Qatarului (din 2013)

– 1986: S-a născut jucătorul spaniol de tenis Rafael („Rafa”) Nadal Parera; considerat unul dintre cei mai mari tenismeni din istorie și cel mai mare jucător de tenis pe zgură din toate timpurile

– 1989: A murit ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul religios şiit şi om politic iranian; după 15 ani de exil la Paris s-a întors în Iran, la 1.II.1979 (după plecarea din ţară a şahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, la 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii); puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeini, care, la 1 aprilie 1979, va proclama Iranul republică islamică (n. 1902)

– 1992: A murit actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (n. 1908)

– 1995: A murit George R. „Bob” Caron, membru al echipajului de pe „Enola Gay” (avionul american care a lansat, la 6.VIII.1945, prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); Caron a fost cel care a fotografiat explozia atomică de la Hiroshima (n. 1919). NOTĂ: În fiecare an, la 6 august, se marchează „Ziua Hiroshima” – Ziua Mondială a Luptei pentru Interzicerea Armelor Nucleare; este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945)

– 1995: A murit inginerul american John Presper Eckert, inventator (în 1946), împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (n. 1919)

– 2001: A murit Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană (n. 1915)

– 2002: A murit scriitoarea americancă Caroline Knapp (n. 1959)

– 2009: A murit actorul de film american David Carradine (n. 1936)

– 2010: A murit actriţa americană de film Eddi Rue McClanahan (una dintre vedetele serialului TV „The Golden Girls”) (n. 1934)

– 2010: A murit matematicianul rus Vladimir Arnold, considerat unul dintre cei mai mari savanţi ai secolului al XX-lea; este unul dintre autorii teoremei de mecanică clasică KAM, pusă la punct în anii 1950, denumită astfel după iniţialele celor trei matematicieni care au enunţat-o: Kolmogorov, Arnold şi Moser (n. 1937)

– 2016: A murit boxerul american şi filantropul Muhammad Ali (numele adevărat: Cassius Marcellus Clay jr.), unul din cei mai populari sportivi al tuturor timpurilor; campion olimpic la categoria semigrea (Roma, 1960); campion mondial la categoria grea-profesionism (1964-1967, 1974-1978, 1978-1979) (n. 1942)

– 2019: A murit romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (n. 1922)

– 2020: A murit Valentina Tăzlăuanu, scriitoare, eseistă, jurnalistă și critic de teatru și cinema din Republica Moldova; fondatoare și redactor șef al revistei „Sud-Est Cultural” (n. 1950)

Calendarul zilei – 2 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 2 iunie

* Acum 776 de ani (1247), prin „Diploma Ioaniţilor”, regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270) îi acorda lui Remabaldus, marele preceptor al Ordinului Cavalerilor Ioan de Ierusalim (Ioaniţi), Banatul de Severin. Cu acest prilej, documentul semnala, între Dunăre şi Carpaţi, existenţa unor formaţiuni politice româneşti conduse de voievozii Litovoi şi Seneslau şi de cnejii Ioan şi Farcaş

* Cu 141 de ani în urmă (1882) avea loc înfiinţarea Biroului Geologic al României, cu scopul întocmirii unei hărţi geologice a României (realizată în 1898, la scara 1:200.000), sub direcţia lui Gregoriu Ştefănescu. A funcţionat până în anul 1889, fiind urmat apoi de Serviciul de Mine şi Geologie, în perioada 1896 – 1906, iar din 1906, de Institutul Geologic al României. Institutul Geologic al României (IGR) a fost fondat prin Decretul semnat la 19 iunie de Regele Carol I al României, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național. De la înființare, din 1906, și până în 1928, directorul institutului a fost Ludovic Mrazek. Instituția continuă în mod firesc activitatea desfășurată de Biroul Geologic, prima instituție din România care a asigurat cercetarea geologică și care a funcționat între anii 1882 și 1889, având în plus o secție de agrogeologie pentru cercetarea solurilor țării (2/14)

* Acum 127 de ani (1896) inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi a obţinut Patentul britanic nr. 12039, pentru primul sistem de telegrafie din lume bazat pe unde hertziene

* În urmă cu 71 de ani (1952) consiliul de miniştri condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej a început să guverneze România, până la data de 3 octombrie 1955

* Se împlinesc 70 de ani (1953) de când, la catedrala Westminster din Londra (unde au loc toate evenimentele oficiale ale familiei regale britanice), s-a desfăşurat ceremonia de încoronare a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (urcată pe tron la 6.II.1952). Ziua încoronării a fost marcată nu numai în Marea Britanie, ci în mai multe ţări ale lumii. Renumitul safari din Kenya a fost organizat pentru prima oară în acel an, pentru a sărbători încoronarea reginei Elisabeta a II-a. Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-a născut la 21 aprilie 1926 și a decedat la data de 8 septembrie 2022

* În urmă cu 59 de ani (1964) era fondată Organizația pentru Eliberarea Palestinei, organizație-cadru politică și paramilitară a arabilor palestinieni, formată din mișcarea Fatah (cea mai influentă), Frontul Popular de Eliberare a Palestinei, Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei și alte facțiuni palestiniene. Întemeiată la Ierusalim, în partea de est a orașului, pe atunci parte a Regatului Iordaniei, ea și-a fixat drept obiective, la vremea respectivă, reprezentarea politică a arabilor palestinieni și lupta armată împotriva Israelului până la lichidarea acestuia

* Acum 44 de ani (1979), între 2 şi 10 iunie, a avut loc prima vizită a unui Papă într-o țară sub conducere comunistă, vizita Papei Ioan Paul al II-lea (ridicat în rândul sfinţilor la data de 27 aprilie 2014) în Polonia, țara sa natală. Pelerinajul Papei s-a transformat într-un eveniment religios, social, moral şi politic – un adevărat eveniment istoric. În timpul Sfintei Liturghii, celebrate în Piaţa Victoriei din Varşovia, Papa a rostit cuvintele de neuitat: „Fie ca Spiritul Tău să coboare şi să reînnoiască faţa Pământului, a acestui Pământ”

* În urmă cu 26 de ani (1997) avea loc semnarea, la Neptun (jud. Constanța), a Tratatului privind relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina (de către preşedinţii Emil Constantinescu şi Leonid Kucima)

* Tot acum 26 de ani la Institutul de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, a fost implementat primul defibrilator cardiac din ţara noastră

* Cu 11 ani în urmă (2012) fostul preşedinte al Egiptului, Hosni Mubarak, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru acţiunile împotriva protestatarilor, în timpul violenţelor din anul 2011. Mubarak, care a condus ţara timp de 30 de ani, a fost găsit vinovat pentru moartea a aproximativ 850 de civili în timpul celor 18 zile de proteste, în urma cărora a fost înlăturat de la putere. Mubarak este singurul lider judecat pentru violenţele din timpul Primăverii Arabe, iar acest verdict a venit după şase luni de proces. Curtea egipteană de Casaţie a dispus, în martie 2017, achitarea fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak acuzat de uciderea a sute de protestatari în timpul revoltei din 2011. Prin decizia Instanţei Supreme, Hosni Mubarak a fost pus în libertate, însă la 25 februarie 2020 a încetat din viață

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Fericiții Episcopi martiri greco-catolici români (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023). NOTĂ: Papa Francisc a oficiat pe Câmpia Libertății din Blaj, la 2.VI.2019, slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici şi martiri ai Bisericii din România: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, „păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi păcii”, care, în anii comunismului, „au ales să moară, decât să se lepede de credinţa lor catolică”

– „Ziua Naţională pentru Adopţie”; stabilită de Parlamentul României prin Legea 21/2014, la iniţiativa Asociaţiei ADOR Copiii – Comunitatea familiilor adoptive în parteneriat cu Oficiul Român pentru Adopţii şi Primăria Sectorului 3 prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. NOTĂ: Manifestările prilejuite de această zi vor fi coorodnate de Oficiul Român pentru Adopţii

– 1816: S-a născut Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; a participat la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (m. 1885)

– 1821: S-a născut omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (m. 1891)

– 1869, 2/15: S-a născut Constantin I. Angelescu, medic şi om politic; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1877: A murit Ion C. Massimu, lingvist, reprezentant al curentului latinist, membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (n. 1825)

– 1882: S-a născut mareşalul Ion Antonescu, prim-ministru şi conducător al României între anii 1940 şi 1944; a impus regelui Carol al II-lea să abdice (6.IX.1940), tronul revenind lui Mihai I; a condus ţara prin decrete-legi; în iunie 1941 Antonescu a decis intrarea României în al doilea război mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui Hitler că teritoriile româneşti pierdute în 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena şi a Pactului Ribbentrop-Molotov, vor fi retrocedate României; demis de la conducerea statului de regele Mihai I prin actul de la 23.VIII.1944 (condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din Bucutreşti şi executat, prin împuşcare, la 1.VI.1946, în închisoarea Jilava)

– 1882, 2/14: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist) şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 8 mai – 5 decembrie 1941, membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941) (m. 1972)

– 1904: S-a născut Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (m. 1984)

– 1909: S-a născut poetul Grigore Bugarin (m. 1960)

– 1910: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) Dan Petraşincu (pseudonimul lui Angelo Morretta), prozator şi eseist; stabilit din 1951 la Roma (m. 1997)

– 1930: S-a născut Dan Iordăchescu, bariton – cântăreţ şi actor de operă, profesor (m. 2015)

– 1934: S-a născut soprana şi regizoarea Constanţa Câmpeanu

– 1937: S-a născut Dan Munteanu, biolog, specializat în ornitologie; fondatorul Societăţii Ornitologice Române; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1939: S-a născut Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (m. 1983)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică populară Sava Negrean-Brudaşcu

– 1949: A murit Radu R. Rosetti, general şi istoric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români; membru titular al Academiei Române din 1942 (n. 1877)

– 1952: S-a născut Pușa Roth, filologă, jurnalistă, prozatoare, traducătoare și dramaturg, cu un repertoriu bogat în scenarii realizate după clasici, dar și autoare de piese originale, difuzate în programele de teatru radiofonic, iar unele regizate pentru scenă; o voce inconfundabilă ce a răsunat ani de zile în cadrul „Matinalului” de la Radio România Actualități; realizatoare a emisiunilor radio: „Pulsul zilei”, „Cum vă place”, „Semnături celebre”, „Interferenţe culturale”, „În puterea nopţii”, „Ora românilor de pretutindeni”, „Noaptea românilor din lume”, „Dialoguri europene”, „Românii în lume”, „Clasicii dramaturgiei universale” etc; senior editor la publicația „Occidentul Românesc” (Spania) și la revista culturală „Leviathan” (online)

– 1964: A murit Dumitru Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist; iniţiator al cercetărilor morfologico-geografice în domeniul creaţiei folclorice şi anticipator al metodei structuraliste în studiile literare; membru titular al Academiei Române din 1938; arestat în 1950 şi deţinut în închisoarea de la Sighet până în 1955, fără a fi judecat (n. 1879)

– 1968: S-a născut regizorul de teatru Radu Afrim – 55 de ani

– 1975: A murit Scarlat Callimachi, publicist, poet şi dramaturg (n. 1896)

– 1989: A murit interpretul de muzică populară dobrogeană Grigore Kiazim; consacrat ca interpret la mandolină şi banjo (n. 1913)

– 1998: A murit medicul Mihai Ion Botez, specialist în neurologie şi neuropsihologie; considerat fondator al neuromuzicologiei; stabilit din 1971 în Canada; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1927) – 25 de ani

– 2017: A murit preotul şi profesorul de teologie Adrian Gabor (n. 1960)

– 2020: A murit Alexandru Virgil Avram, istoric de artă, muzeograf, cercetător ştiinţific și profesor universitar (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Prim-ministrul australian Anthony Albanese urmează să susțină discursul principal la deschiderea summitului de securitate Shangri-La Dialogue Asia privind apărarea și securitatea în Asia-Pacific (2 – 4 iun.)

– Cape Town, Africa de Sud: Miniștrii de externe BRICS, inclusiv ministrul rus Serghei Lavrov, se întâlnesc înaintea summitului din august (2 – 3 iun.)

– Franța: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Paris: Festivalul We Love Green (2 – 4 iun.)

– Roma: Atletism – Diamond League, reuniunea de la Roma

– Montmeló, Spania: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Spaniei (2 – 4 iun.)

– Belgia:Urmează o hotărâre într-un caz de aranjare a meciurilor de tenis care a izbucnit în Belgia în 2018

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Italiei; aniversarea datei referendumului prin care s-a proclamat, în 1946, republica

– 1740: S-a născut scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade (m. 1814)

– 1787: S-a născut chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic „Vanadium” (m. 1845)

– 1835, 2/14: S-a născut Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor rus de origine evreiască (m. 1881)

– 1840: S-a născut scriitorul şi poetul britanic Thomas Hardy; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (m. 1928)

– 1850: A murit compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (n. 1774)

– 1854: S-a născut fiziologul german Max Rubner; studii privind necesarul energetic al organismului în concordanţă cu suprafaţa corpului uman, precum şi necesarul energetic la copii; a inventat calorimetrul pentru controlul respiraţiei (1889) (m. 1932)

– 1857: S-a născut scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup; Premiul Nobel pentru pentru literatură în 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (m. 1919)

– 1857: S-a născut Sir Edward Elgar, compozitor şi dirijor englez (m. 1934)

– 1863: S-a născut Felix Weingartner, dirijor, compozitor şi pianist austriac (m. 1942) – 160 de ani

– 1882, 2/14: A murit Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian; unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (n. 1807)

– 1886, 2/14: A murit dramaturgul rus Aleksandr N. Ostrovski, unul dintre fondatorii dramaturgiei ruse moderne (n. 1823)

– 1907: S-a născut scriitoarea americană Dorothy West, ultima personalitate a mişcării artistice de culoare a anilor ’20 ai secolului XX (aşa-numita „Renaştere a Harlemului”) (m. 1998)

– 1920: S-a născut (într-o familie de evrei, în Polonia) Marcel Reich-Ranicki, unul dintre cei mai cunoscuţi critici literari din Germania după cel de-al Doilea Război Mondial; supravieţuitor al deportărilor naziste şi al ghetoului din Varşovia (m. 2013)

– 1922: S-a născut geochimistul american Clair Cameron Patterson; a aflat vârsta Pământului (4,55 miliarde de ani), inventând o nouă metodă de măsurare cu ajutorul unui izotop de plumb; datorită eforturilor lui Patterson de a demonstra nocivitatea plumbului asupra organismului uman, a fost introdusă, în Statele Unite, Legea aerului curat (1970) şi, începând cu 1986, au fost excluse de la vânzare toate derivatele petroliere cu plumb (m. 1995)

– 1922: S-a născut Juan Antonio Bardem, regizor de film şi scenarist spaniol (m. 2002)

– 1923: S-a născut matematicianul, economistul şi profesorul american Lloyd Shapley; laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2012 (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (m. 2013)

– 1926: A murit microbiologul britanic Sir William Boog Leishman; a descoperit, împreună cu patologul britanic Sir Almorth Edward Wright, vaccinul contra febrei tifoide (n. 1865)

– 1930: S-a născut muzicianul american Vic Firth (Everett Joseph Firth), care a revoluţionat beţele de percuţie (m. 2015)

– 1932: S-a născut Michel Soutter, regizor elveţian de film; împreună cu Claude Goretta şi Alain Tanner impune, la începutul anilor ’70 ai secolului XX, cinematograful elveţian în circuitul internaţional (m. 1991)

– 1937: S-a născut actriţa americană Sally Kellerman, nominalizată la Premiile Oscar pentru rolul secundar în serialul MASH, pentru rolul lui Margaret „Hot Lips” Houlihan (m. 2022)

– 1941: S-a născut actorul egiptean Mahmoud Yassine; unul dintre ultimii monștri sacri din epoca de aur a cinematografiei egiptene (m. 2020)

– 1941: S-a născut Charlie Watts, baterist al formaţiei rock britanice The Rolling Stones (m. 2021)

– 1944: S-a născut Marvin Frederick Hamlisch, compozitor şi dirijor american (m. 2012)

– 1951: A murit John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (n. 1879)

– 1978: S-a născut scriitorul francez Nicolas Mathieu – 45 de ani

– 1987: A murit chitaristul spaniol Andres Segovia (n. 1893)

– 1988: A murit actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (n. 1924) – 35 de ani

– 1990: A murit actorul de film britanic Rex Harrison (n. 1908)

– 1996: A murit soprana spaniolă Pilar Lorengar (n. 1928)

– 2004: A murit basul bulgar Nikolai Ghiaurov (n. 1929)

– 2008: A murit chitaristul american Bo Diddley, figură reprezentativă a muzicii americane a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1928) – 15 ani

– 2010: A murit baritonul italian Giuseppe Taddei (n. 1916)

– 2012: A murit actriţa americană de televiziune Kathryn Joosten (n. 1939)

– 2013: A murit Ronald Herberman, biolog şi medic american; a descoperit celulele NK (celulele natural ucigaşe), care asigură apărarea imună a organismelor împotriva bolii neoplazice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1940) – 10 ani

– 2015: A murit biochimistul american Irwin Rose; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2004, pentru studiile sale legate de dezvoltarea unor tratamente împotriva cancerului cervical şi al fibrozei chistice (n. 1926)

– 2016: A murit Sir Thomas Walter Bannerman Kibble, fizician teoretician şi profesor britanic; a adus o contribuţie crucială la predicţia teoretică a bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu”) şi a proprietăţilor acestuia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015 (n. 1932, în India)

– 2017: A murit omul de afaceri american Jack (Jonathan) O’Neill, inventatorul costumelor impermeabile (de neopren); în prezent „O’Neill” face parte din mărcile de top în surfing şi snowboarding din lume (n. 1923)

– 2018: A murit Paul Delos Boyer, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1997 (n. 1918) – 5 ani

– 2018: A murit Emil Wolf, fizician american de origine cehă, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010 (n. 1922) – 5 ani

Calendarul zilei – 1 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iunie 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 1 iunie

* Acum 548 de ani (1475) apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Basarab Laiotă cel Bătrân şi în care se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr. – 102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele VII şi VIII, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite

* Se împlinesc 235 de ani (1788) de când a avut loc inaugurarea Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, ca teatru în limba germană, cu prologul festiv „Thaliens Opferweihe”, susținut de directorul de teatru Christof L. Seipp, și cu piesa „Familia comică”, de Johann Karl Wetzel. La Sibiu a fost construită prima clădire cu destinația de teatru de pe actualul teritoriu al României; prima reprezentație de teatru în limba română a avut loc aici în anul 1868

* Cu 194 de ani în urmă (1829) a apărut la Iaşi, bisăptămânal, până la 24.XI/6.XII.1858, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova; director – Gheorghe Asachi (1/13)

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când începea Congresul internaţional de la Berlin (până la 1/13.VII.1878), o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus. Congresul de la Berlin, din 1878, a fost organizat la inițiativa lui Bismarck, cancelarul noului imperiu german, întrucât puterile occidentale erau nemulțumite că prin prevederile tratatului de la San Stefano, Rusia căpătase o influență prea mare în Europa de Est. Prin tratatul ruso-turc se prevedea crearea unei Bulgarii autonome, ce era, de fapt, un avanpost al intereselor rusești în zona Strâmtorilor, precum și dreptul rușilor de a interveni în toate treburile creștinilor din Imperiul Otoman. În ceea ce privește România, au fost păstrate prevederile tratatului de la San Stefano: recunoașterea independenței României, retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) – și retrocedarea Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor pentru România (1/13)

* Cu 141 de ani în urmă (1882) era inaugurat tunelul de cale ferată Saint-Gothard, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii

* Acum 122 de ani (1901) era înfiinţată, la Bucureşti, de către D. G. Kiriac, Societatea corală „Carmen” (pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor). Concertul inaugural a avut loc la 18/31.XII.1901 (1/14)

* Acum 117 ani (1906), la Constanţa, apărea, bilunar şi şapirografiată, prima publicaţie în limba armeană, „Maro”, editată de Murat Kevorkian Vanigoglu, fondatorul bisericii şi şcolii armeneşti din oraş. Pe frontispiciul publicaţiei se menţiona: „Primul ziar din România în limba armeană, etnografic şi istoric. Fondat la 1 iunie 1906, apare la fiecare 1 şi 16 ale lunii” (1/14)

* Se împlinesc 115 ani (1908) de când era înfiinţată Societatea anonimă pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia” (cu participarea societăţilor „Steaua Română”, „Aurora”, „Româno-Americană”, „Columbia” etc.). Societatea avea monopolul desfacerii în ţară a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului (1/14)

* Cu 103 ani în urmă (1920) România şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie. La această dată a luat fiinţă Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Penescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Primele tratative purtate de Statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început în anul 1920, la solicitarea Vaticanului. La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu îşi prezintă scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun. La 22 decembrie 1938, Legaţia României a fost ridicată la rangul de ambasadă, revenindu-se, în 1940, la statutul de Legaţie. După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun se deteriorează treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice se întrerup. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost recunoscută oficial. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Acum 94 de ani (1929) era înfiinţat primul muzeu în aer liber din România – Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Parcul a fost recunoscut oficial prin Legea privitoare la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Parcului Naţional din Cluj, publicată în Monitorul Oficial din 5 aprilie 1932. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale. Suprafața inițială a parcului era de 75 de hectare

* În urmă cu 81 de ani (1942) a început deportarea în Transnistria a unei părți a romilor din România (nomazi, romi cu antecedente penale, romi fără ocupație precisă din care să poată trăi, împreună cu familiile lor – circa 25.000), la ordinul mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de atunci al României. La 22 mai 1942 Preşedinţia Consiliului de Miniştri a transmis Ministerului Afacerilor Interne dispoziţiile mareşalului Antonescu referitoare la deportarea unor categorii de romi. La 25 mai a fost efectuat de Jandarmerie şi Poliţie, în întrega ţară, un recensământ prin care s-a urmărit stabilirea persoanelor care intrau în categoria romilor „problemă”

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când apărea Decretul privind ratificarea de către Guvernul român a actelor constitutive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, cu sediul la Geneva, semnate în 1946 (din 1948 OMS devine organizaţie specializată a ONU)

* În urmă cu 74 de ani (1949) era inaugurat Teatrul de Vest Reşiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius. Teatrul de Stat din Reșița a apărut prin migrația unei trupe de actori de la Teatrul Național din București. La 20 aprilie 1949, este prima repetiție cu piesa „Confruntarea”, de frații Tur și L. Seinin (sub îndrumarea regizorală a lui Oni G. și Nicolae Dinescu). În paralel, se pregătește premiera spectacolului „Cumpăna”, de Lucia Demetrius (regia Sică Alexandrescu). Concomitent, se repetă și spectacolul cu „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale. Repetițiile cu aceste piese vor continua la Reșița, unde la 15 mai 1949, sosesc cu trenul personalul artistic, tehnicienii și materialele de scenografie. Astfel că, în seara zilei de 1 iunie 1949, ora 20:00, bate primul gong, prezentându-se cea dintâi premiera cu piesa „Cumpăna” de Lucia Demetrius. Momentul inaugural este consemnat de presa timpului, cu atmosfera și emoțiile firești unui important eveniment festiv. Inaugurarea s-a făcut la Casa Muncitorească

* Cu 73 de ani în urmă (1950) era inaugurat oficial Palatul Pionierilor, în incinta Palatului Cotroceni. Palatul Pionierilor a fost mutat, la 25 octombrie 1975, într-o clădire din Str. Sfinţii Apostoli, iar la 1 iunie 1986 s-a inaugurat oficial actualul Palat Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului

* Acum 66 de ani (1957) avea loc inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Bucureşti (MNLR), înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video. Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti. Din luna martie 2017, Muzeul Literaturii Române a primit un nou sediu, în zona centrală, în spatele Bisericii Albe, într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat, pe Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

* Tot cu 66 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română (inaugurată la 31.XII.1956) transmitea prima emisiune pentru copii de la „Teatrul Ţăndărică”

* Acum 59 de ani (1964) reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokyo şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959

* Acum 52 de ani (1971) avea loc vizita de stat de 9 zile a lui Nicolae Ceaușescu în China, unde a purtat discuții cu președintele Mao Zedong, cu premierul Ciu En Lai și cu Hua Guofeng, al 2-lea președinte al Partidului Comunist Chinez (1 – 9 iun.)

* În urmă cu 51 de ani (1972) se deschidea, la Constanţa, primul delfinariu public, constituind o formă muzeistică în premieră pentru ţara noastră, dar şi pentru sud-estul Europei (la acea dată)

* Acum 43 de ani (1980) avea loc prima transmisiune, din Atlanta/Georgia, a postului de televiziune CNN (Cable News Network), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume (care emite 24 de ore din 24)

* Se împlinesc 35 de ani (1988) de când intra în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune – INF (încheiat la Washington, la 8.XII.1987, şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov)

* Acum 31 de ani (1992) Agenţia Naţională de Privatizare începea acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi cetăţenii români (conform Hotărârii de Guvern 154/1992)

* În urmă cu 27 de ani (1996), la Conferinţa de la Viena, România devenea membră a Iniţiativei Central Europene/ICE. Iniţiativa Central Europeană – formă flexibilă de cooperare regională – reuneşte 18 state membre: 10 state membre UE – Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 8 state ne-membre UE –  Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, R. Serbia, Ucraina. România a aderat la ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ICE. La 9 decembrie 2011, Iniţiativei i-a fost acordat statutul de observator la ONU, prin Rezoluţia 66/111. În 2009, România a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE (PiE), pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei. Mandatul României a coincis cu aniversarea a 20 ani de la înfiinţarea ICE. Președinția ICE se rotește anual la începutul anului calendaristic și se bazează pe ordinea alfabetică a numelor în limba engleză ale statelor membre, cu excepția cazului în care se decide altfel. Poate convoca ședințele șefilor de guvern, ale miniștrilor afacerilor externe, ale directorilor politici, CNC și alte ședințe de interes pentru organizație

* Acum 26 de ani (1997), la ora 6:50, din Gara de Nord, a plecat primul tren InterCity Express „Marea Neagră”, care asigura, pe perioada sezonului estival, de trei ori pe zi, legătura între București și Constanța. Odată cu introducerea acestui tren în circulație s-au realizat și două premiere românești: apariția primului tren privat și depășirea plafonului de 100 km/h pentru o viteză comercială. La exploatarea acestui tren, SNCFR participă cu 15% din acțiuni, Astra Vagoane Arad cu 10%, restul procentelor fiind asigurate de alte firme private

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când era înfiinţată, la Frankfurt (Germania), Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a Uniunii Europene, cu funcţia de administrare a politicii monetare în ţările care folosesc euro ca monedă. La data de 1 iunie 1998, BCE a înlocuit Institutul Monetar European (IME), al cărui președinte, Willem Frederik Duisenberg, a devenit primul președinte al BCE, acest eveniment fiind considerat drept un indiciu al continuității. BCE a moștenit atât un corpus vast de preparative, cât și întreaga infrastructură a IME, inclusiv membri ai personalului pregătiți să își preia atribuțiile la BCE. Cu toate acestea, structura organizatorică a BCE a diferit de cea a IME în multe privințe și a trecut de atunci prin schimbări. Preparativele IME au contribuit la înființarea BCE, printre momentele de referință numărându-se introducerea euro ca monedă scripturală la 1 ianuarie 1999 și trecerea la numerarul în euro la 1 ianuarie 2002

* Cu 12 ani în urmă (2001) avea loc masacrul familiei regale din Nepal, în timpul căruia Birendra Bir Bikram Shah Dev (n. 28 decembrie 1945 – m. 1 iunie 2001), rege al Nepalului din 1972 până în 2001, alături de întreaga sa familie, au fost împușcați de propriul fiu, Dipendra, la o cină regală. Aproape toți membrii familiei regale au fost uciși în masacru, cu excepția lui Gyanendra Shah, fratele mai mic al lui Birendra. Dipendra a fost proclamat rege, dar a murit câteva zile mai târziu, din cauza rănilor auto-provocate prin împușcare suferite în masacru. În consecință, Gyanendra a fost numit rege

* Acum 7 ani (2016) avea loc inaugurarea „Gotthard Base Tunnel” (GBT), cel mai lung tunel de cale ferată din lume (57 km pe sub Alpi), care leagă Elveţia de Italia. Construirea lui a durat 17 ani şi a costat circa 11 miliarde de euro. Tunelul a fost deschis traficului la 11.XII.2016

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iustin Martirul şi Filosoful şi cei împreună cu el (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Iustin, filosof martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia)

– 1838: S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909) – 185 de ani

– 1865: S-a născut (la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin G. Stere (sau Constantin Sterea), jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1936)

– 1873: S-a născut Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (m. 1955) – 150 de ani

– 1875: S-a născut Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1950)

– 1893: S-a născut Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (m. 1973) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 9.VI.1893

– 1900: S-a născut inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1919: A murit Ioan Bogdan, istoric şi filolog; unul dintre fondatorii slavisticii în România; editor de cronici şi documente; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (n. 1864)

– 1928: S-a născut muzicologul, profesorul şi compozitorul Petre Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (m. 1995) – 95 de ani

– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Vasile Tomescu (m. 2021)

– 1930: S-a născut Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (m. 1998)

– 1931: S-a născut matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; autor de lucrări didactice și monografii; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Lulescu (m. 2022)

– 1938: A murit Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1869) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Bogdan Muşatescu, actor al Teatrului Naţional Bucureşti, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (m. 2016)

– 1946: Mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român în perioada 1940-1944, a fost executat (alături de colaboratorii săi apropiaţi Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), în închisoarea Jilava, ca urmare a sentinţei de condamnare la moarte (din 17.V.1946); procesul s-a desfăşurat, la Bucureşti, între 6 şi 17 mai (n. 1882)

– 1948: S-a născut violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (m. 2013) – 75 de ani

– 1950: S-a născut chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară etc.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2009)

– 1952: A murit Gavril Rotică (pseudonimul lui Gavril Rotariu), poet (considerat un fel de Octavian Goga al Bucovinei) şi gazetar de marcă (cunoscut, în special, datorită campaniilor sale pentru reîntregirea ţării); a făcut parte din delegaţia la Congresul Naţional al Bucovinei (întrunit la 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală de la Cernăuţi), la care s-a hotărât unirea Bucovinei cu Ţara (n. 1881)

– 1956: S-a născut scriitorul, criticul literar, publicistul şi profesorul Mircea Cărtărescu; în aprilie 2015 i-a fost acordată una dintre cele mai prestigioase distincţii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (Österreichischer Staatspreis für Europäische Literatur) pentru întreaga operă literară; după Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este primul autor român distins cu acest premiu literar de mare tradiţie, decernat din 1965

– 1959: S-a născut Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (m. 1995)

– 1971: S-a născut Monica Anghel, cântăreaţă de muzică uşoară, prezentatoare de radio și actriță

– 1975: A murit Eugen Filotti, publicist, traducător și diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor Unite între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (n. 1896)

– 1977: A murit chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1982: A murit actorul Constantin Neamţu-Ottonel (n. 1885)

– 2004: A murit George Muntean, istoric şi critic literar, jurnalist, om politic; fost membru al Lojei masonice Bucovina; în anul 1996 a candidat la preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor (n. 1932)

– 2006: A murit Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1932)

– 2018: A murit solista și textiera Roxana Popescu (n. 1957) – 5 ani

– 2019: A murit pictorul și profesorul Vasile Celmare (n. 1931)

– 2020: A murit pictorul, desenatorul, iconarul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei românești și europene contemporane (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor europeni ai transporturilor

– Chișinău: Are loc a doua întâlnire a Comunităţii Politice Europene (EPC), care reunește lideri din 47 de țări europene, inclusiv membri UE, precum și Marea Britanie, Ucraina și țări din Balcani și Caucaz, pentru a discuta problemele cu care se confruntă continentul, inclusiv securitatea și energia

– New York: Alegerea noului președinte al Adunării Generale a ONU

– Geneva: Alegerea noului secretar general al Organizației Meteorologice Mondiale

– Cape Town: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov va vizita Africa de Sud (1 – 2 iunie)

-Wismar, Germania: Ministrul german de externe Annalena Baerbock găzduiește Reuniunea miniștrilor de externe ai Consiliului Statelor Mării Baltice (1 – 2 iunie)

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la șomajul în aprilie în Zona euro și prima estimare a inflației din mai

– Roma: Audiere în procesul scriitorului italian Roberto Saviano pentru presupusa defăimare a vicepremierului italian Matteo Salvini

– Bellinzone, Elveția: Verdictul procesului de apel al fostului rebel liberian Alieu Kosiah, condamnat de Elveția la 20 de ani de închisoare pentru crime de război

– Jakarta: Indonezia interzice, începând cu această dată, exporturile de bauxită

– Colombo, Sri Lanka: Interzicerea materialelor plastice de unică folosință intră în vigoare

– Mytilene, Grecia: Urmează să aibă loc deschiderea unei noi tabere pentru migranți pe insula Lesbos

– Amman, Iordania: Nunta prințului moștenitor Hussein cu Rajwa al-Saif

– Rabat, Maroc: Târgul internațional al cărții și editurilor (1 – 11 iun.)

– Olbia, Italia: Campionatul Mondial de raliuri (WRC) – Raliul Sardiniei (1 – 4 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”. NOTĂ 1: Pentru prima dată Ziua Copilului a fost menţionată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie (www.culturalazi.ro). NOTĂ 2: Ziua este sărbătorită, în prezent, în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la 1 iunie, în Taiwan – la 4 aprilie, în Turcia – la 23 aprilie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 sepembrie, în Singapore – la 1 octombrie, în India – la 14 noiembrie etc.

– „Ziua Mondială a Părinţilor”, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, prin Rezoluţia 66/292, pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Există şi anumite state care aniversează această sărbătoare la alte date calendaristice: SUA (în cea de-a patra duminică a lunii iulie), Republica Coreea (8 mai), Filipine (prima zi de luni din decembrie). NOTA 1: Există şi „Ziua europeană a părinţilor şi a şcolilor”, marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi. NOTA 2: În România „Duminica părinților și copiilor” este serbată anual în Biserica Ortodoxă Română în prima duminică de după Ziua Copilului (1 iunie); a fost instituită prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009 a Sfântului Sinod al BOR, cu scopul de a promova importanța familiei în creșterea, formarea și bunăstarea copiilor

– „Ziua Mondială a Laptelui” este sărbătorită la nivel mondial, din 2001, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO)

– Samoa de Vest: Ziua naţională; independenţa ţării a fost proclamată la 1 ianuarie 1962; din cauza condiţiilor climaterice, se sărbătoreşte la 1 iunie

– 1796: S-a născut fizicianul şi inginerul francez Nicolas (Léonard Sadi) Carnot, unul dintre fondatorii termodinamicii moderne (m. 1832)

– 1804: S-a născut compozitorul rus Mihail Glinka (m. 1857)

– 1841: A murit francezul Nicolas Appert, cel care a inventat metoda de păstrare a alimentelor în vid (n. 1749)

– 1866: S-a născut zoologul american Charles Benedict Davenport, pionier al folosirii tehnicilor statisticii în cercetarea biologică (m. 1944)

– 1878: S-a născut poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (m. 1967) – 145 de ani

– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743)

– 1907: S-a născut Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (m. 1996)

– 1908: S-a născut (la Iglo, Ungaria) editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (m. 1997) – 115 ani

– 1919: S-a născut chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23.XII.1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (m. 2012)

– 1926: S-a născut Marilyn Monroe (nume real: Norma Jeane Mortensen), actriţă, model, cântăreaţă şi divă pop americană; considerată sex-simbolul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1962)

– 1926: S-a născut Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (m. 2012)

– 1927: A murit istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1861)

– 1934: S-a născut Pat (Charles Eugene) Boone, interpret pop american (de succes în anii ’50-’60 ai secolului XX), actor şi scriitor

– 1937: S-a născut actorul american Morgan Freeman

– 1937: S-a născut actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (m. 2011)

– 1937: S-a născut scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a succesului editorial „Pasărea spin”; scrisă în 1977, cartea s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume și a fost transpusă în serialul de televiziune cu același nume care i-a avut ca protagonişti pe Richard Chamberlain și Rachel Ward (m. 2015)

– 1941: A murit Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (n. 1873)

– 1941: A murit Sir Hugh Walpole, scriitor englez (n. 1884)

– 1944: S-a născut matematicianul francez Haim Brézis; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1944: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Robert Powell; cunoscut pentru rolul său din „Iisus din Nazareth”, dramă regizată de Franco Zeffirelli (1977)

– 1945: S-a născut mezzosoprana americană Frederica Von Stade

– 1946: A murit tenorul austriac Leo Slezak (n. 1873)

– 1953: S-a născut compozitorul, chitaristul şi cântăreţul american Ronnie Dunn; împreună cu Kix Brooks a format unul dintre cele mai renumite duete din istoria muzicii country – 70 de ani

– 1954: A murit scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (n. 1869)

– 1959: A murit scriitorul britanic Sax Rohmer (pseudonimul lui Arthur Ward), prolificul autor al seriei „Dr. Fu Manchu” (n. 1883)

– 1968: S-a născut Jason Donovan, cântăreţ şi actor australian – 55 de ani

– 1968: A murit Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (n. 1880) – 55 de ani

– 1974: S-a născut Alanis (Nadine) Morissette, cantautoare, producătoare de înregistrări și actriţă canadiană

– 1983: A murit scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (n. 1900) – 40 de ani

– 2008: A murit Yves Saint Laurent (nume complet: Yves Henri Donat Dave Mathieu-Saint-Laurent), cunoscut creator de modă francez, considerat unul dintre cei mai mari designeri ai secolului XX cunoscut creator de modă francez (n. 1936, la Oran/Algeria) – 15 ani

– 2010: A murit Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (n. 1933)

– 2017: A murit jucătorul de golf Roberto de Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (n. 1923)

– 2019: A murit Michel Serres, filosof, istoric al științelor și profesor francez (n. 1930)

Calendarul zilei – 31 mai

Publicat de Codrin RAITA, 31 mai 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 31 mai

* Acum 164 de ani (1859) a bătut pentru prima oară faimosul ceas „Big Ben” din Turnul Sf. Ştefan, situat în partea cea mai de sus a Camerei Parlamentului din Westminster, Londra. Imensul ceas este găzduit de un turn de 97 de metri înălțime, construit în stil gotic după planurile arhitectului Augustus Pugin, a cărui ridicare a durat 13 ani. Din cauza modificărilor survenite la nivelul solului de-a lungul timpului, turnul este astăzi înclinat cu 22 cm spre nord-vest. Numele de „Big Ben” – „Marele Ben” – nu se referă la turnul ceasului propriu-zis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului, numit astfel în onoarea primului comisionar ce a lucrat la construcție – Benjamin Hall. Orologiul a fost ridicat ca parte din noul complex al Parlamentului, după incendiul care a distrus vechea clădire în 1834. Mecanismul care stă la baza funcționării ceasului a fost pus la punct în 1854, dar construcția turnului a fost terminată patru ani mai târziu

* În urmă cu 121 de ani (1902) era semnat Tratatul de Pace de la Vereeniging, care a pus capăt celui de-al Doilea Război al Burilor dintre Republica Africa de Sud şi Republica Orange (sau Statul Liber Orange, în prezent provincia Free State din Africa de Sud), pe de-o parte, şi Imperiul Britanic, pe de altă parte

* Se împlinesc 110 ani (1913) de când marea Moschee din Constanţa, cunoscută şi ca Moscheea Carol I, a fost inaugurată în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Moschea, proiectată de arhitectul Victor Ştefănescu, ajutat la construcţia cupolei şi a minaretului de inginerul şi inventatorul Gogu Constantinescu, a fost prima construcţie din beton armat din România; îmbinarea stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti a făcut din acest edificiu un unicat arhitectonic

* Acum 107 ani (1916) avea loc Bătălia Iutlandei, luptă navală purtată de Marea Flotă a Marinei Regale Britanice (care includea de asemenea nave şi personal de la Marina Regală Australiană şi Marina Regală Canadiană) împotriva Marinei Imperiale Germane, în Primul Război Mondial. Bătălia s-a purtat în perioada 31 mai – 1 iunie 1916, în Marea Nordului, în largul coastei peninsulei Iutlanda, Danemarca. Această bătălie a fost cea mai mare bătălie navală şi singura ciocnire pe scară largă dintre cuirasate în război. A fost a patra bătălie navală (în ordine cronologică) între nave de luptă de oţel, după Bătălia de la Port Arthur, Bătălia din Marea Galbenă (1904) şi Bătălia din Strâmtoarea Tsushima (1905), din timpul Războiului Ruso-Japonez

* Cu 104 ani în urmă (1919) au fost stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Polonia. Relaţiile diplomatice au fost stabilite la nivel de reprezentanţă provizorie, la 9 februarie 1919. La 31 mai 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, iar la 28 octombrie 1940, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945

* În urmă cu 62 de ani (1961) Uniunea Africii de Sud a devenit Republica Africa de Sud. Existenţa Uniunii Africii de Sud a început pe 31 mai 1910, după ce coloniile separate din regiune (Colonia Capului, Colonia Natal, Transvaal) şi Republica Orange au devenit colonii ale noului stat. La început statul a fost fondat ca un dominion, a fost apoi transformat în regat al Commonwealth-ului, iar pe 31 mai 1961 a fost transformat în republică, cunoscută de atunci până în prezent ca Republica Africa de Sud

* Acum 53 de ani (1970) a avut loc una dintre cele mai mari catastrofe din istoria Peru, când, la Lima, un seism cu magnitudinea de 7.9 grade a făcut aproape 70.000 de victime. Din cauza unor alunecări de teren și a desprinderii unor cantități enorme de zăpadă și gheață, fenomenul a fost catalogat ca cea mai mortală avalanșă din lume

* Cu 4 ani în urmă (2019) a avut loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România, la invitaţia autorităţilor statului român şi a Bisericii Catolice din România, fiind desfăşurată, în perioada 31 mai – 2 iunie, sub genericul „Să mergem împreună!” și la 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea la București. Sanctitatea Sa a vizitat Bucureştiul, Iaşiul, Blajul şi sanctuarul marian de la Şumuleu-Ciuc. Papa Francisc a oficiat pe Câmpia Libertății din Blaj, la 2 iunie, slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici şi martiri ai Bisericii Române Unite (care au acceptat să fie supuși la o dură detenţie și la tot felul de cruzimi din partea regimului comunist decât să îşi renege apartenența la biserica lor cea iubită): Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, care sunt numiţi Fericiţi, fiind sărbătoriți la 2 iunie în fiecare an

Aniversări – Comemorări

– Vizita Sf. Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Geniştilor”; la 31.V.1859 lua fiinţă, în Moldova, primul batalion de geniu; un an mai târziu, în Ţara Românească se constituia cel de-al doilea batalion, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc

– „Ziua Rezervistului Militar” a fost instituită prin HG nr. 467 din 12.V.2010; prin această hotărâre instituţiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot sprijini, în condiţiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment

– 1883: S-a născut Onisifor Ghibu, pedagog (considerat unul dintre fondatorii pedagogiei româneşti), memorialist, publicist şi om politic transilvănean (intensă activitate pentru înfăptuirea statului unitar român; a înfiinţat „România nouă”, primul ziar de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1972) – 140 de ani

– 1913: S-a născut Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist (m. 1969, la Londra) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 18/31.V.1913

– 1915: S-a născut medicul Voinea Marinescu; contribuţii în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de ţesuturi şi organe, în chirurgia cardio-vasculară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

– 1922: S-a născut sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (m. 2011)

– 1929: S-a născut compozitorul, criticul muzical, editorul, pedagogul şi folcloristul Aladár Zoltán (m. 1978)

– 1931: S-a născut (la Braşov) Kaspar Teutsch, pictor, gravor, designer de tapiţerie şi textile, ilustrator de carte; trăieşte la München, Germania

– 1933: S-a născut Eugen Todoran, actor, regizor de teatru și televiziune, scriitor și om de cultură (m. 2021) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Adriana Iliescu, profesor universitar, istoric şi critic literar, prozatoare şi poetă – 85 de ani. NOTĂ: A fost, până la 29.XII.2006, cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naştere unui copil (o fetiţă) la vârsta de 66 de ani şi 320 zile

– 1938: A murit prozatorul şi poetul M.[ax] Blecher (n. 1909) – 85 de ani

– 1941: S-a născut chimista și profesoara Mihaela Maria Hillebrand; membru corespondent al Academiei Române (2014)

– 1943: S-a născut Ioana Vlasiu, critic şi istoric de artă; fiica sculptorului Ion Vlasiu – 80 de ani

– 1946: S-a născut prozatoarea şi publicista Adriana Bittel

– 1949: S-a născut (la Conakry, Guineea) Keita Ibrahima, pictor, grafician, gravor, desenator, teoretician şi muzeograf expert, doctor în muzeologie (m. 2021)

– 1954: S-a născut Nicu Alifantis, cantautor şi poet

– 1954: A murit fizicianul Dragomir Hurmuzescu; fondator al învăţământului electrotehnic din România (a pus bazele primului laborator de electricitate din ţară, transformat apoi în Şcoala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iaşi – prima şcoală de fizică experimentală); ctitor al radiofoniei româneşti; în 1922, sub conducerea sa, a început să funcţioneze „Societatea Română de Radiodifuziune” („Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România”), care la 1.XI.1928 difuza în eter prima emisiune cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”, urmat de discursul preşedintelui Societăţii, Dragomir Hurmuzescu; este momentul ce inaugura, practic, postul naţional de radio din România; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1865)

– 1962: S-a născut Răsvan Popescu, prozator, jurnalist şi scenarist; fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2007-2012)

– 1969: A murit geologul Gheorghe Macovei; a elaborat studii fundamentale privitoare la formarea zăcămintelor de petrol din România; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1880)

– 1984: A murit Filaret Barbu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; s-a remarcat prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film (n. 1903)

– 1990: A murit Vasile Nicolescu, poet, eseist şi traducător (n. 1929)

– 2017: A murit graficianul Nicolae Săftoiu; în perioada 1991-2000 a realizat grafica bancnotelor puse în circulaţie de Banca Naţională a României (n. 1935)

– 2019: A murit pictorul şi profesorul Nicolae Ungar (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (31 mai – 1 iun.)

– Oslo: Norvegia va găzdui întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO (31 mai – 1 iun.)

• Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține un discurs și apoi o conferință de presă comună cu ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt

– Riga, Letonia: Parlamentul leton alege noul președinte al țării

– Bratislava, Slovacia: Președintele francez Emmanuel Macron susține un discurs despre viitorul Uniunii Europene, în ajunul celui de-al 2-lea summit al Comunității Politice Europene

– New York: Încheierea embargoului ONU asupra armelor împotriva Sudanului de Sud

– Rostov-pe-Don, Rusia: Cinci străini judecați în lipsă pentru că au luptat pentru Kiev

– Haga: Doi foști șefi ai spionajului sârb sunt judecați în apel în fața tribunalului Națiunilor Unite

– New Delhi: Date despre PIB-ul din primul trimestru

– Paris: Date privind PIB-ul din primul trimestru (rezultate detaliate) – Insee

– Milano, Italia: Date privind PIB-ul din primul trimestru (a doua estimare)

– Ottawa, Canada: Date privind PIB-ul din primul trimestru

– Marrakech, Maroc: Prima ediție a GITEX Africa Morocco (31 mai – 2 iun.)

– Budapesta: Fotbal: Finala Europa League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Provocării” („World Challenge Day” – pentru manifestări sportive și culturale) este marcată în mai multe orașe din lume simultan, în ultima zi de miercuri a lunii mai. Ideea unei Zile a provocării s-a născut în anul 1983, în oraşul Saskatoon din Canada, şi s-a răspândit cu succes în întreaga lume, dobândind recunoaştere internaţională şi devenind un important eveniment anual mondial în domeniul „sportului pentru toţi”. Localităţile angrenate în această competiţie trebuie să mobilizeze cât mai mulţi oameni să facă sport. România a participat pentru prima dată la acest eveniment în anul 1993, când Bucureştiul a concurat cu Budapesta iar Sibiul cu oraşul Puket din Thailanda

– „Ziua Mondială fără Tutun”; este marcată, din anul 1988 (- 35 de ani), la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). NOTĂ: O zi internaţională fără fumat se mai marchează în a treia zi de joi a lunii noiembrie

– 1535: S-a născut Alessandro Allori, pictor italian (m. 1607)

– 1594: A murit Tintoretto (Jacopo Robusti, zis ~), pictor italian, reprezentant de seamă al şcolii veneţiene (n. ~1518)

– 1656: S-a născut Marin Marais, violost şi compozitor francez (m. 1728)

– 1773: S-a născut scriitorul german Ludwig Tieck (m. 1853) – 250 de ani

– 1809: A murit compozitorul austriac Franz Joseph Haydn; supranumit „părintele simfoniei” (n. 1732)

– 1819: S-a născut Walt Whitman, poet, eseist, jurnalist şi umanist american (m. 1892)

– 1832: A murit (în urma unui duel) Évariste Galois, matematician francez; a pus bazele algebrei (n. 1811)

– 1841: A murit George Green, matematician și fizician englez; cunoscut pentru contribuțiile pe care le-a adus în domeniul teoriei electromagnetismului (n. 1793)

– 1887: S-a născut Saint-John Perse, poet, eseist şi diplomat francez; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1960 (m. 1975)

– 1910: A murit Elizabeth Blakwell, prima femeie medic din Statele Unite; activistă pentru drepturile femeii; susţinătoare a mişcării aboliţioniste (n. 1821, în Anglia)

– 1912: S-a născut contratenorul englez Alfred Deller (m. 1979)

– 1916: S-a născut istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (m. 2018)

– 1917: S-a născut Jean Rouch, cineast și antropolog francez; creatorul etnoficțiunii și unul dintre teoreticienii și fondatorii antropologiei vizuale; considerat unul dintre fondatorii cinema vérité din Franța; cunoscut în special pentru practica cinematografiei directe și pentru filmele sale etnografice despre popoarele africane, cum ar fi dogonii și obiceiurile lor (m. 2004)

– 1921: S-a născut actriţa italiană de film Alida Valli (m. 2006)

– 1923: S-a născut Rainier III, prinţ de Monaco, din dinastia Grimaldi (la 9.V.1949 a preluat conducerea principatului de la bunicul său, Louis al II-lea) (m. 2005) – 100 de ani

– 1923: S-a născut sculptorul şi pictorul american Ellsworth Kelly (m. 2015) – 100 de ani

– 1925: S-a născut arhitectul german Frei Otto, cunoscut publicului larg pentru acoperişurile sale fascinante care dau senzaţia de „plutire”; câştigător al Premiului Pritzker pe 2015, cea mai prestigioasă distincţie din domeniul arhitecturii (m. 2015)

– 1930: S-a născut Clint Eastwood, actor, regizor, scenarist şi producător de film, muzician și politician american

– 1930: S-a născut actriţa americană Elaine Stewart (m. 2011)

– 1931: S-a născut John Robert Schrieffer, fizician și profesor american; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1972, împreună cu John Bardeen și Leon Neil Cooper, pentru dezvoltarea teoriei BCS, prima teorie microscopică de succes a superconductivității (m. 2019)

– 1931: S-a născut dansatorul şi coregraful argentinian Juan Carlos Copes, legendă a tangoului (m. 2021)

– 1941: S-a născut economistul american William (Dawbney) Nordhaus; Premiul Nobel pentru științe economice în 2018, împreună cu economistul american Paul Romer, „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung”

– 1943: S-a născut Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor şi producător american, cântăreţ de muzică country (m. 2015) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Rainer Werner Fassbinder, regizor, scenarist şi actor de film german (m. 1982). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1946

– 1948: S-a născut scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2015„pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”; a fost numită „păstrătoare a memoriei“, ea reprezentând, prin tot ce a scris și spus apăsat prin multitudinea vocilor care străbat cărțile sale, o întreagă istorie și destinul unui întreg popor – 75 de ani

– 1949: S-a născut actorul american Tom Berenger

– 1953: A murit Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (n. 1885) – 70 de ani

– 1957: A murit Leopold Staff, poet şi traducător polonez de origine ucraineană (n. 1878)

– 1961: S-a născut Lea Thompson (pe numele real Lea Kathleen Thompson), actriță, regizoare și producătoare de televiziune americană

– 1962: S-a născut Børge Ousland, explorator polar, fotograf şi scriitor norvegian; la 18.I.1997 ajunge la baza neo-zeelandeză Scott, reuşind să traverseze pe jos, de unul singur, fără nici un ajutor, continentul antarctic (a plecat în expediţie la 14.XI.1996, din insula Berkner, şi a parcurs 2829 km, în două luni şi patru zile)

– 1962, 31V./1VI: A murit, prin spânzurare, într-o închisoare din Israel, Otto Adolf Eichmann, nazist care a organizat și condus Soluția finală – exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945; în procesele de la Nürnberg a fost condamnat la moarte în contumacie ca mare criminal de război (n. 1906)

– 1965: S-a născut actriţa de film americană Brooke Shields

– 1976: S-a născut actorul irlandez Colin Farrell

– 1976: A murit biochimistul francez Jacques Monod; studiile sale au contribuit substanţial la apariţia şi dezvoltarea biologiei celulare; în 1954 a înfiinţat, în cadrul Institutului Pasteur din Paris, Departamentul de Biologie Celulară; Premiul Nobel pentru medicină în 1965 (n. 1910)

– 1986: A murit fizicianul american James Rainwater; contribuţii în spectroscopia nucleară şi la teoria nucleului atomic; Premiul Nobel pentru fizică în 1975, împreună cu fizicienii danezi Benjamin Mottelson şi Aage Bohr pentru rolul său în determinarea formelor asimetrice ale unor nuclei atomici (n. 1917)

– 2006: A murit Raymond Davis Jr., fizician american; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002 (n. 1914)

– 2009: A murit britanica Millvina Dean (Elizabeth Gladys Dean), ultima supravieţuitoare a naufragiului transatlanticului „Titanic” (scufundat pe 15.IV.1912); pe atunci în vârstă de doar nouă săptămâni, a fost salvată într-o barcă pneumatică împreună cu mama şi fratele său (n. 1912)

– 2010: A murit sculptoriţa americană de origine franceză Louise Bourgeois (n. 1911)

– 2019: A murit muzicianul și compozitorul american Roger Kynard „Roky” Erickson, solistul trupei „13th Floor Elevators”; unul dintre pionierii rockului psihedelic (n. 1947)

Calendarul zilei – 30 mai

Publicat de Codrin RAITA, 30 mai 2023, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 30 mai

* Se împlinesc 425 de ani (1598), de când, prin semnarea Tratatului dintre împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman şi Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu, domnitorul român recunoştea suzeranitatea împăratului, iar acesta se obliga să-i asigure subsidii pentru întreţinerea armatei și recunoaștea caracterul ereditar al domniei sale (30.V/9.VI)

* Cu 209 ani în urmă (1814) era semnat primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. În aceeași zi, Napoleon I al Franței a fost exilat pe insula Elba. Tratatul de la Paris a pus capăt războiului dintre Franţa şi coaliţia formată din Marea Britanie, Rusia, Austria, Suedia şi Prusia. De asemenea, tratatul l-a silit pe Napoleon I să abdice. Graniţele Franţei au fost readuse la forma pe care o aveau în 1792, însă nu s-au luat prea multe măsuri punitive împotriva Franţei, cu excepţia faptului că Insulele Seychelles au trebuit să fie cedate Marii Britanii

* Acum 196 de ani (1827) iluministul român, Petrache Poenaru, obţinea în Franţa brevetul de invenţie (nr. 3208) pentru „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”, primul toc rezervor din lume, precursorul stiloului de astăzi. Această invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit și în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de la premiera dramei lirice „Năpasta” de Sabin Drăgoi, la „Opera Română” din Bucureşti. Libretul, după drama cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, este semnat tot de compozitor

* În urmă cu 48 de ani (1975) era fondată Agenția Spațială Europeană (ESA), considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentală din Europa cu caracter ştiinţific şi tehnologic, cu un deosebit rol în domeniul securităţii (funcționează de facto din 31 mai 1975). În prezent numără 22 de state membre, după ce în anul 2015, Estonia şi Ungaria s-au alăturat organizaţiei. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, ratificat prin Legea nr. 40/1993, urmat de un alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Conform deciziei Consiliului ESA din 16 decembrie 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca al 19-lea membru cu drepturi depline. Ceremonia semnării Acordului dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a avut loc în data de 20 ianuarie 2011, la Ministerul Afacerilor Externe. Acordul a fost semnat de Jean-Jaques Dordain, Director General ESA şi Marius-Ioan Piso, Director General al Agenţiei Spaţiale Române, în prezenţa lui Teodor Baconschi, ministru de externe al României la acea vreme, a cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi a mai multor personalităţi

* Cu 7 ani în urmă (2016) avea loc inaugurarea Monumentului „Aripi” din Piaţa Presei Libere, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţă anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute. Din el se înalţă spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătuşate ale foştilor deţinuţi politici, deportaţi, azvârliţi în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Inţiativa construirii monumentului a aparţinut Asociaţiei Foştilor Deţinuţi, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Aniversară a Direcţiei Generale Anticorupţie” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este sărbătorită din 2011; DGA a fost înfiinţată prin Legea nr. 161 din 30 mai 2005, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul MAI

– „Ziua Gardianului Public” în România (se sărbătoreşte, anual, pe baza Hotărârii de Guvern 518/27.IX.1993)

– „Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş”, instituită în 2017, la iniţiativa reprezentantului minorităţii ebraice în Parlament, deputatul Silviu Vexler; marcarea acesteia va contribui la „păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională”

– 1840: S-a născut căpitanul (Nicolae) Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877, la Griviţa)

– 1854: S-a născut Constantin Gogu, matematician şi astronom; lucrări privind mişcarea Lunii; studii asupra variaţiei gravitaţiei cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Române de Ştiinţe, al cărei prim preşedinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1897)

– 1901: S-a născut Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1919: A murit Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) (n. 1887)

– 1923: S-a născut generalul Marin Dragnea, veteran de război; a luptat sub drapelul României din prima şi până în ultima zi ale celui de-Al Doilea Război Mondial şi a slujit Armata României timmp de aproape 50 de ani (m. 2020) – 100 de ani

– 1929: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (m. 2018)

– 1943: A murit Juarez Movilă, compozitor şi critic muzical (n. 1870) – 80 de ani

– 1949: A murit Marcu Beza, istoric literar, prozator şi diplomat de origine aromână; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1882, la Vlahoclisura, Macedonia)

– 1964: A murit matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1882)

– 1966: A murit Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (n. 1897)

– 1968: A murit Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1900) – 55 de ani

– 1980: A murit Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1908)

– 1995: A murit Ştefana Velisar Teodoreanu, prozatoare, poetă şi traducătoare; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (n. 1897, la Saint-Moritz, Franţa)

– 1997: A murit Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (n. 1925)

– 2005: A murit Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României în SUA între anii 1992 şi 1994 (n. 1942, în comuna Buda, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit Radu Paladi, compozitor, dirijor, pianist şi profesor (n. 1927, Storojineţ, astăzi în Ucraina) – 10 ani

– 2017: A murit Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (n. 1944)

– 2020: A murit istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor agriculturii din cadrul UE

– Bruxelles: Începutul rechizitoriului Parchetului federal în procesul atacurilor jihadiste din 2016 de la Bruxelles (programat pentru cinci zile de audiere)

– Strasbourg: CEDO se pronunță într-un caz privind fostul președinte al Croației, Stjepan Mesić

– Luleå, Suedia: Consiliul comercial UE-SUA (30 – 31 mai)

– Atena: Greva mecanicilor de tren

– Frankfurt: BCE publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– New York: Votul Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea misiunii ONU în Irak

– New York: Votul Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Sudanului de Sud

– Billy-Berclau, Franța: ACC (Stellantis) inaugurează fabrica de baterii Douvrin

– Miami, Florida: Săptămâna internațională a modei de la Miami Beach (30 mai – 4 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple”; în fiecare an, pe 30 mai, se celebrează în întreaga lume Ziua Mondială a Sclerozei Multiple. Acest demers a fost instituit în anul 2009 de Federaţia Internaţională a Sclerozei Multiple (MSIF), formată din 47 de organizaţii din întreaga lume şi desfăşurând relaţii de colaborare cu numeroase alte structuri similare. Federaţia, cu sediul în capitala Marii Britanii, desfăşoară programe şi activităţi menite să sprijine prin schimbări pozitive viaţa celor peste 2,8 milioane de persoane la nivel mondial care se confruntă cu acest tip de afecţiune. Oferă, de asemenea, numeroase resurse gratuite pentru a-i ajuta pe toţi cei care au de înfruntat zi de zi provocările generate de această afecţiune

– Ziua naţională a Republicii Croaţia (Ziua statalităţii); data întrunirii primului Parlament democratic – 1990

– 1431: A fost arsă pe rug Ioana d’Arc (supranumită „fecioara din Orleans”), eroină a poporului francez; în timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), purtat de Franţa împotriva Angliei; aflată în fruntea unei armate, Ioana d’Arc (fiica unui ţăran) a despresurat oraşul Orleans, asediat de englezi, şi l-a însoţit pe regele Carol al VII-lea la încoronarea sa la Reims; trădată şi vândută englezilor, va fi judecată (la Rouen/Franţa) de un tribunal ecleziastic, va fi declarată eretică şi condamnată la moarte; canonizată în 1920 (n. 1412)

– 1593: A murit scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (n. 1564) – 430 de ani

– 1640: A murit pictorul flamand Pieter Paul Rubens (n. 1577)

– 1672, 30.V/9.VI: S-a născut Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, a armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (m. 1725)

– 1744: A murit Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (n. 1688)

– 1770: A murit pictorul şi desenatorul francez François Boucher (n. 1703)

– 1778: A murit Voltaire (François Marie Arouet), filosof şi scriitor iluminist francez, creator al aşa numitului „voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat „noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (n. 1694) – 245 de ani

– 1811, 30.V./11.VI: S-a născut Vissarion G. Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (m. 1848)

– 1814: S-a născut Eugène Charles Catalan, matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor (m. 1894)

– 1875: S-a născut Giovanni Gentile, filosof şi pedagog italian (m. 1944)

– 1883: S-a născut Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (m. 1944) – 140 de ani

– 1896: S-a născut Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1977)

– 1908: S-a născut actorul american Mel Blanc (pe numele său adevărat Melvin Jerome Blank), vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (iepurele Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, răţoiul Daffy Duck, porcuşorul Porky Pig ş. a.), poreclit şi „omul cu 1000 de voci” (m. 1989) – 115 ani

– 1908: S-a născut fizicianul suedez Hannes Olof Gösta Alfvén, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1970, împreună cu Louis Néel, pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (m. 1995) – 115 ani

– 1909: S-a născut Benny (Benjamin David) Goodman, clarinetist, dirijor şi compozitor de jazz american (m. 1986)

– 1912: S-a născut Julius Axelrod, farmacolog, biochimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1970, împreună cu Sir Bernard Katz, Ulf von Euler; împreună cu farmacologul Bernard Brodie a descoperit rolul analgetic și a contribuit la producerea pe cale industrială a paracetamolului (m. 2004)

– 1912: A murit Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său, Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi Wright au efectuat primul lor zbor în anul 1903, cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (n. 1867)

– 1928: S-a născut Gustav Leonhardt, clavecinist, organist şi dirijor olandez (m. 2012) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Agnès Varda, regizoare belgiană de film; cunoscută ca „Bunica noului val francez” și una dintre pionierele cinematografiei feministe (m. 2019) – 95 de ani

– 1938: S-a născut Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (m. 2014) – 85 de ani

– 1952: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul ungar Kocsis Zoltán (m. 2016)

– 1956: S-a născut David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; preşedinte al Parlamentului European (2019-2022) (m. 2022)

– 1958: S-a născut cântăreaţa de muzică pop şi pianista suedeză Marie Fredriksson (împreună cu Per Gessle a format duetul „Roxette”) (m. 2019) – 65 de ani

– 1960: A murit Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; capodopera sa, „Doctor Jivago” (1957), nu a fost admisă spre publicare în URSS decât după moartea sa; publicarea romanului „Doctor Jivago” în străinătate în 1957 şi decernarea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1958 a generat ascuţite critici în presa sovietică, „soldate” cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor şi constrângerea de a renunţa de „bună voie” la Premiul Nobel (n. 1890)

– 1971: A murit Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (n. 1886)

– 2006: A murit Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (n. 1926)

– 2009: A murit chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1916, la Kiev/Ucraina)

– 2012: A murit Andrew Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, împreună cu Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (n. 1917)

– 2018: A murit actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (n. 1921) – 5 ani

– 2019: A murit cantautorul, chitaristul și actorul american Leon Redbone; cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949, în Cipru)

– 2020: A murit soprana franceză de coloratură Mady Mesplé (n. 1931)

– 2022: A murit (la vârsta de 108 ani) scriitorul italian de origine slovenă Boris Pahor, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste pe care le-a descris în cărţile sale; a fost un luptător pentru drepturile naționale ale slovenilor care trăiesc în străinătate și un susținător al importanței unei națiuni; a impresionat lumea literară cu romanul său autobiografic „Necropolis”, una dintre capodoperele secolului al XX-lea, în care a relatat ororile războiului şi ale lagărelor de concentare (n. 1913) – 1 an

Calendarul zilei – 29 mai

Publicat de Codrin RAITA, 29 mai 2023, 05:00 / actualizat: 29 mai 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 29 mai

* Acum 694 de ani (1329) apărea prima menţiune documentară a localităţii Baia Mare (într-un document aflat în cancelaria regelui Carol Robert). Memoria comunitară consemnează ca primă „carte de identitate” a orașului, documentul din 29 mai 1329, prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479. Prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342-1382), la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu. Prin acest nou privilegiu s-au stabilit hotarele orașului și s-au acordat locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”

* Se împlinesc 570 de ani (1453) de când a fost cucerit de turcii otomani, sub comanda sultanului Mohamed al II-lea Fatih (cunoscut şi ca Mahomed al II lea Cuceritorul), Constantinopolul (oraş fondat de Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, devenit, în anul 395 d. H., capitala Imperiului Roman de Răsărit). Acest eveniment (cunoscut în istorie şi sub numele de „Căderea Constantinopolului”) a însemnat nu numai sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit şi moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea, dar şi o victorie strategică de o importanţă capitală pentru cucerirea estului mediteranean şi a Balcanilor de către otomani

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când Dieta de la Cluj, în care se aflau, din 300 reprezentanţi, numai 3 români și 24 de saşi, a votat fără a ține cont de cererea Adunării de la Blaj (15 mai 1848) a reprezentanţilor românimii ardelene, pentru anexarea Principatului Transilvania la Ungaria, ignorând realitatea etnică existentă şi faptul că românii reprezentau 2/3 din populaţie, act politic pe care împăratul austriac Ferdinand l-a sancționat la 10 iunie 1848. În următoarea perioadă, conducătorii maghiarimii au declanşat în Transilvania teroarea împotriva intelectualilor români şi a ţăranilor care se opuseseră anexării Transilvaniei la Ungaria, iar în a doua jumătate a lunii septembrie 1848 s-a întrunit la Blaj ce-a de-a treia Adunare Naţională la care au participat peste 60.000 de români. Deschiderea lucrărilor Dietei de la Cluj a avut loc la data de 29 mai, iar proclamarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 30 mai

* Cu 134 de ani în urmă (1889) era adoptată Legea privind introducerea sistemului monometalist/etalon de aur, intrată în vigoare la 17/29.III.1890 (29.V./10.VI)

* Se împlinesc 130 de ani (1893) de când apărea Legea clerului mirean, care prevedea salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică (29.V/10.VI)

* Acum 111 ani (1912) Congresul de la Alba Iulia al reprezentanţilor populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie, prezidat de Gh. Pop de Băseşti, a adoptat o rezoluţie de protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog, care ar fi făcut din biserică un instrument de deznaţionalizare. Congresul a hotărât, totodată, crearea unei comisii care să ia toate măsurile necesare şi legale pentru apărarea drepturilor autonome ale Bisericii Greco-Catolice Române (29.V/11.VI)

* Cu 109 ani în urmă (1914) nava de linie RMS Empress of Ireland, apaţinând companiei canadiene Pacific Steamship, s-a scufundat după ce s-a ciocnit de vasul norvegian SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu, coliziune în urma căreia 1.012 de oameni din 1.477 şi-au pierdut viaţa (840 de pasageri şi 172 de membri ai echipajului). Având în vedere numărul victimelor, acesta este considerat unul dintre cele mai mari accidente maritime canadiene

* Acum 99 de ani (1924) era inaugurat, la Bucureşti, Institutul Francez de Înalte Studii, cu scopul de a face cunoscută cultura franceză în România. A funcţionat până în 1948, fiind închis între anii 1948 şi 1970 şi reluându-şi activitatea, sub diverse denumiri. Înființarea unui centrul cultural francez la București a avut loc la inițiativa de Henry Focillon, critic de artă și teoretician francez, care a manifestat un interes special pentru România; interesul a fost dezvoltat de prietenia lui cu profesorul român George Oprescu. Ceremonia de inaugurare a Institutului francez de înalte studii (Institut français des hautes études) a avut loc în 29 mai 1924, în prezența regelui Carol al II-lea. Institutul a fost instalat într-un imobil (proprietate a Uniunii Franceze) din piața Lahovary. Institutul de atunci era fondat pe același model ca și școlile franceze de la Atena și de la Roma. Începând din 1934 institutul a funcționat într-o clădire de pe Bulevardul Dacia nr. 77, construită în perioada 1909-1910 de arhitectul român de origine germană Oscar Maugsch și cumpărată de statul francez de la familia Olănescu. La data de 1 ianuarie 2012, rețeaua culturală franceză din România s-a unificat în mod oficial sub numele de Institutul Francez

* Se împlinesc 70 de ani (1953) de când Sir Edmund Hilary (1919-2008), diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez, însoţit de şerpaşul nepalez Tenzing Norgay (1914-1986), a ajuns pe vârful Everest (8.848 m.) din lanţul muntos Himalaya, supranumit şi azi „Acoperişul lumii”. Au fost primii oameni din lume care au reuşit această performanţă (ştirea a devenit publică pe 2.VI.1953, ziua încoronării, la Londra, a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

* Acum 54 de ani (1969), prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1127, lua ființă, la Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, unitate reprezentativă de cultură în cadrul Forțelor Navale Române, unic în țară, și deschis oficial la 3 august 1969. Hotărârea a fost publicată în Buletinul Oficial al R.S.R., Anul V, nr. 63, p. I, din 2 iunie 1969

* Acum 38 de ani (1985) a avut loc tragedia de pe Stadionul Heysel din Bruxelles, Belgia, la meciul din finala Cupei Campionilor Europeni dintre echipa italiană Juventus și cea engleză, Liverpool, când un perete al stadionului s-a prăbuşit peste fani. Cu o oră înainte de începutul meciului, un grup de suporteri ai lui Liverpool au sărit gardul de protecție ce-i despărțea de fanii lui Juventus. Drept urmare fanii lui Juventus panicați au început să fugă de pe terasa stadionului, provocând astfel prăbușirea peretelui susținător, fapt care a dus la moartea a 39 de persoane, alte câteva sute fiind rănite. În pofida incidentului, meciul nu a fost anulat, ci s-a jucat până la capăt, pentru a se evita altercații în continuare. Ca rezultat al tragediei cluburile engleze de fotbal au primit de la UEFA interdicție nelimitată în competițiile europene (ridicată în 1990–1991), Liverpool fiind exclusă pentru un an suplimentar, iar 14 suporteri ai FC Liverpool au fost găsiți vinovați în omucidere involuntară, fiecare din ei fiind condamnat la trei ani de închisoare. Dezastrul a fost descris ca „cea mai neagră oră din istoria competițiilor UEFA”

* Cu 33 de ani în urmă (1990) era constituită Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), organizație internațională, care activează în baza Acordului de constituire întocmit la 29 mai 1990 la Paris, intrat în vigoare la 28 martie 1991. Obiectivul BERD este de a susține dezvoltarea economică a țărilor din centrul și estul Europei, sudul și estul Mării Mediterane și Asia Centrală, precum și extinderea principiilor economiei de piață, promovarea inițiativei private și antreprenoriale și aplicarea principiilor democrației pluraliste. România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii Naţionale a României este guvernator supleant. Începând din anul 2011, România face parte din constituenţa condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan, Republica Kârgâză și, din data de 15 iunie 2018, Republica Moldova. Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată în 23 aprilie 2020 şi propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2020-2025: promovarea investițiilor în infrastructura durabilă și dezvoltarea regională; sprijinirea productivității prin expansiunea sectorului corporativ și perfecționarea competențelor și extinderea intermedierii financiare și dezvoltarea piețelor de capital. Până la 31 ianuarie 2021, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă cumulată de aproximativ 8,87 miliarde euro, în cadrul a 462 proiecte, din care 65% s-au îndreptat către sectorul privat

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când era adoptată, la Haga, „Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale”. Parlamentul României a ratificat Convenția prin Legea 84/1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 21 octombrie 1994

Aniversări – Comemorări

– Sf. Fecioară Maria, Maica Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1895: S-a născut medicul Maximilian Popper; a participat la organizarea luptei anti-tuberculoză din România şi la pregătirea cadrelor de specialitate din reţeaua de ftiziologie (m. 1960)

– 1899: S-a născut prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (m. 1984)

– 1901: S-a născut Ionel Fernic, compozitor, textier (a compus melodii de succes, reprezentative pentru începuturile muzicii uşoare româneşti, şi romanţe), pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români (m. 1938, într-un accident aviatic)

– 1910: S-a născut chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; cercetări privind chimismul celular, îndeosebi celulele maligne; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989)

– 1925: S-a născut, la Cluj, Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română; activitatea sa de cercetare s-a concentrat îndeosebi asupra metodelor de măsură în tehnica nucleară, precum şi a radiaţiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (m. 2004)

– 1929: S-a născut istoricul Şerban Rădulescu-Zoner; deţinut politic între anii 1959 şi 1962; deputat în două legislaturi (1992-2000); fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006) (m. 2012)

– 1933: S-a născut Stan Velea, specialist în limba polonă şi comparatist, s-a dedicat, aproape în exclusivitate, studiului literaturii polone, pe care a promovat-o în România prin studii şi traduceri (m. 2007) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Alexandru Nichici, inginer, profesor universitar, rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1992–1996 (m. 2020)

– 1944: A murit juristul Constantin C. Stoicescu; specialist în drept roman, a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; ministru al justiţiei (1941, 1942); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1881)

– 1945: A murit (într-un accident rutier) Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosef M. Hechter), dramaturg, prozator, eseist, critic literar și publicist (n. 1907)

– 1955: A murit entomologul Aristide Caradja; s-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici (colecţia sa, foarte valoroasă, se află la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti); membru titular onorific al Academiei Române din 1930 (n. 1861)

– 1962: A murit actorul Benedict Dabija (n. 1926)

– 1980: S-a născut actriţa Irina Cojar

– 1989: A murit regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (n. 1933)

– 1991: A murit pictorul Brăduţ Covaliu (n. 1924)

– 1992: A murit regizorul de film documentar Ion Bostan (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1995: A murit dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (n. 1921)

– 2017: A murit Dinu Gheorghe Florian, artist al imaginii fotografice de artă şi de film, regizor şi profesor (n. 1957)

– 2022: A murit Virgil Dridea (cunoscut și sub numele de Dridea II sau Puiu Dridea), fost fotbalist, antrenor și manager de fotbal; legendă a fotbalului prahovean (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Barcelona: Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell va vorbi la deschiderea celei de-a 38-a reuniuni a Cercle d’Economia 2023

-Ottawa: Mary Simon, guvernatorul general al Canadei, îi primește pe Guðni Th. Jóhannesson, președintele Islandei, și soția sa Eliza Reid, care vor efectua o vizită de stat în Canada (29 mai -1 iun.)

– Hong Kong: Începutul procesului în cazul asaltului asupra Consiliului Legislativ (LegCo) din Hong Kong în 2019

-Tokyo, Japonia: Vizita noului director al Human Rights Watch, Tirana Hassan

– Paris: ONU – A doua sesiune de negocieri pentru adoptarea unui tratat internațional împotriva poluării cu plastic (29 mai – 2 iun.)

– Stockholm: Raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri) privind operațiunile de menținere a păcii din întreaga lume

– Ørland, Norvegia: Organizarea celui mai mare exercițiu aerian al NATO din acest an, Arctic Challenge Exercise, cu peste 150 de avioane (29 mai – 9 iun.)

– Conakry, Guineea: Proces împotriva fostului ministru al Apărării Mohamed Diané pentru delapidare de fonduri publice, îmbogățire ilicită și spălare de bani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Sănătăţii Digestive” (WDHD) organizată pentru prima dată în 2005, de Organizaţia Mondială de Gastroenterologie (WGO); în această zi, în 1958 (- 65 de ani), în cadrul primului Congres Mondial de Gastroenterologie, a fost adoptată constituţia WGO

– „Ziua Internaţională a Trupelor ONU de Menţinere a Păcii” (cunoscută şi sub denumirea de Ziua internaţională a „Căştilor Albastre”); marcată, anual, la iniţiativa Adunării Generale a ONU (prin Rezoluţia 57/129 din 11.XII.2002), ca un omagiu adus celor care au activat sau activează în cadrul acestor trupe; la această dată, în 1948, prima misiune ONU de menţinere a păcii numită „United Nations Truce Supervision Organization (UNTSO)” şi-a început activitatea în Palestina

– „Ziua Comemorării” (Memorial Day) în SUA; se sărbătoreşte în fiecare an în ultima zi de luni din mai, în amintirea militarilor morţi în războaiele purtate de SUA

– 1500: A murit (pe mare, lângă Capul Bunei Speranţe) Bartolomeu Diaz, navigator şi explorator portughez; în căutarea drumului maritim spre India (1487-1488), a înconjurat Africa pe la sud şi a descoperit Capul Bunei Speranţe (1487) (n. ~1450)

– 1829: A murit Sir Humphrey Davy, chimist britanic, unul dintre fondatorii electrochimiei (n. 1778)

– 1860: S-a născut Isaac Albéniz, compozitor şi pianist spaniol (m. 1909)

– 1880: S-a născut filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (m. 1936)

– 1894: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Josef von Sternberg; este cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (m. 1969)

– 1897: S-a născut, în Cehia, Erich Wolfgang Korngold, compozitor austriac de muzică clasică și de film (m. 1957)

– 1903: S-a născut Bob Hope, actor american de origine britanică; a format, împreună cu Bing Crosby şi Dorothy Lamour, un trio celebru al anilor ’40-’50 ai secolului XX (m. 2003) – 120 de ani

– 1910: A murit Mili Balakirev, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1837)

– 1915: S-a născut dirijorul german Karl Münchinger (m. 1990)

– 1917: S-a născut John Fitzgerald Kennedy, om politic democrat american; al 35-lea preşedinte al SUA (1961-1963) (m. 1963, asasinat la Dallas)

– 1920: S-a născut, la Budapesta, economistul american John Charles Harsanyi, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1994, împreună cu John F. Nash Jr. şi Reinhard Selten (m. 2000)

– 1922: S-a născut (la Brăila) Iannis Xenakis, compozitor, matematician şi arhitect de origine greacă, stabilit în Franţa (m. 2001)

– 1935: A murit compozitorul și violonistul ceh Josef Suk (n. 1874)

– 1941: S-a născut jurnalistul american Bob Simon, un cunoscut corespondent de război al postului CBS, recompensat cu 27 de premii Emmy (m. 2015)

– 1942: A murit actorul american de film John Barrymore (n. 1882)

– 1944: S-a născut actorul austriac de film Helmut Berger (m. 2023)

– 1956: A murit scriitorul danez Johannes Jens Jorgensen (n. 1866)

– 1957: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Jean-Christophe Yoccoz, specializat în teoria sistemelor dinamice (m. 2016)

– 1958: A murit poetul şi eseistul spaniol Juan Ramón Jiménez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1956 (n. 1881) – 65 de ani

– 1979: A murit actriţa americană de origine canadiană Mary Pickford, co-fondatoare a United Artists (n. 1892)

– 1982: A murit actriţa franco-germană de film Romy Schneider (nume la naştere: Rosemarie Magdalena Albach) (n. 1938, la Viena)

– 2006: A murit renumitul fotograf american Slim (George Allen) Aarons; pentru mai bine de cinci decenii, el a fotografiat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii (n. 1916)

– 2010: A murit Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (n. 1936)

– 2011: A murit Mádl Ferenc, fost preşedinte al Ungariei în perioada 4 august 2000 – 5 august 2005; jurist de profesie, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din 1987 (n. 1931)

– 2012: A murit chitaristul, compozitorul şi interpretul Arthel Lane, supranumit „Doc” Watson, o legendă a muzicii folk americane, recompensat cu opt premii Grammy (n. 1923)

– 2021: A murit cântăreţul american B. J. Thomas; a câştigat cinci premii Grammy (n. 1942)

– 2021: A murit Joe Lara, actor, artist marțial și muzician american; cunoscut mai ales pentru interpretarea personajului lui Tarzan în filmul de televiziune CBS „Tarzan in Manhattan” din 1989 şi a serialului „Tarzan: The Epic Adventures”, 1996 -1997 (n. 1962)

Calendarul zilei – 28 mai

Publicat de Codrin RAITA, 28 mai 2023, 05:00 / actualizat: 29 mai 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 28 mai

* Se împlinesc 125 de ani (1898) de când apărea Legea pentru organizarea Marinei Militare, modificată în anul 1906 cu amendamentele cerute de evoluția de pe scena politică și militară a Europei. Noua Lege înlocuia denumirea de Flotilă de război, dată până atunci acestei arme, cu Marina Militară, mai aproape de misiunea și menirea ei. În această nouă organizare intrau cele două Mari Unități: Divizia de Mare cu reședința la Constanța și Divizia de Dunăre cu baza la Galați, ambele puse sub comanda unui contraamiral cu funcția de comandant al Marinei Militare, având în primă fază reședința la București, iar din 1901 la Galați. Divizia de Mare avea în componență Depozitul echipajelor Marinei cu Școala de cadre și submecanici, Școala de aplicație a sublocotenenților, Școala de torpile (apărarea mobilă), Apărarea porturilor maritime, împreună cu trupele de apărare, precum și toate navele care erau dislocate pentru misiuni specifice pe mare. Divizia de Dunăre cuprindea în organigramă Arsenalul Marinei, Depozitul de muniții și torpile de la Țiglina, Depozitul Marinei, Apărarea porturilor fluviale, Școala de torpile (apărarea fixă) cu trupele de apărare din porturile dunărene, precum și toate navele de Dunăre. În anul 1899 Marile Unități subordonate Comandamentului Marinei Militare s-au reorganizat în Comandamentul Diviziei de Mare cu sediul la Constanța și Comandamentul Diviziei de Dunăre cu sediul la Galați, cu toate structurile subordonate în conformitate cu organizarea stabilită prin Legea din 1898

* Acum 94 de ani (1929) avea loc lansarea, în SUA, la New York, a filmului muzical „On with the Show” (regia: Alan Crosland), prima peliculă color sonorizată

* Se împlinesc 75 de ani (1948), de când, prin Decizia Consiliului de Miniştri, a fost retrasă cetăţenia română fostului suveran, regele Mihai I, şi a membrilor familiei regale. La 21.II.1997, regelui Mihai I i s-a redat cetăţenia română. Pe data de 22 mai 1948, în ședința Consiliului de Miniștri, s-a decis retragerea naționalității române Regelui Mihai și Reginei Elena. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122 (partea 1 B), din 28 mai 1948 (facsimil). În anul 1997, premierul de atunci al României, Victor Ciorbea, a abrogat această decizie printr-o Hotărâre de Guvern (29/1997)

* În urmă cu 62 de ani (1961) a luat fiinţă organizaţia „Amnesty International”, preocupările acesteia fiind axate strict pe problemele persoanelor deţinute în penitenciare. La 28.V.1961, pe o pagină întreagă din ziarul britanic „The Observer”, avocatul Peter Benenson lansa o campanie, de un an, intitulată „Apel pentru Amnistie 1961″, către oamenii din întreaga lume, pentru a începe lupta vizând eliberarea prizonierilor de conştiinţă. Organizaţia acţionează (independent de orice guvern, grupare politică, ideologie, interese economice sau credinţe religioase) pe baza Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a altor documente internaţionale de profil

* Acum 52 de ani (1971) avea loc lansarea staţiei interplanetare sovietice „Marte-3”. A devenit satelit artificial al acestei planete la 2.XII.1971 şi a depus pe suprafaţa ei primul agregat automat care a comunicat date ştiinţifice din mediul marţian

* În urmă cu 48 de ani (1975) a fost creată, odată cu semnarea Tratatului de la Lagos, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) formată din Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Coasta de Fildeş, Republica Gambia, Ghana, Guineea, Guineea – Bissau, Liberia, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone şi Togo

* Cu 46 de ani în urmă (1977) erau inaugurate Muzeul „Tropaeum Traiani” şi replica Monumentului triumfal ridicat de împăratul Traian la Adamclisi (restaurat de un grup de specialişti români). Monumentul Triumfal, înalt de 42 m, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obținute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos, conform volumului „Istoria României în date”

* Acum 33 de ani (1990) primea personalitate juridică Federaţia Etnică a Romilor (FER), constituită la 5 mai 1990 și condusă, la acea vreme, de un secretariat colectiv format din: Nicolae Gheorghe, Gheorghe Ivan, Vasile Ionescu, Vasile Burtea. Sediul provizoriu al FER era în București, Str. Stanislav Cihovschi nr. 10. La Confederație aderă Societatea Romilor din Bucureşti, Uniunea Democrată a Romilor din Iași și Alba Iulia, Uniunea Romilor din Bistrița, Uniunea Liberă Democratică a Romilor din Satu Mare, Partidul Romilor, Lăutarilor şi Rudarilor din zonele Constanța şi Olt, Uniunea Creştină a Romilor Liberi din Baia Mare, Uniunea Sindicatelor Libere ale Romilor din Sf. Gheorghe, Sindicatul particularilor romi din București și Asociația social-culturală a romilor din Timișoara. În 24 mai 1990 membrii fondatori ai FER vor cere recunoașterea FER ca persoană juridică (obținută în 28 mai), dar, în 4 iunie, a fost atacată prin recurs. În 8 august 1990, recursul este respins, FER fiind reconfirmată ca persoană juridică. La începutul anilor 90, FER joaca un rol important în organizarea romilor, fiind cea mai eficientă organizație – umbrelă romă. De asemenea, FER a derulat mai multe programe în comunitățile de romi (dezvoltare locală, sănătate, activități aducătoare de venituri etc), inițial în localitățile unde fuseseră înregistrate conflicte interetnice (Mihail Kogălniceanu – Constanța, Vălenii Lăpușului – Baia Mare, Hădăreni, jud. Mureș). În 1992 a primit premiul Comisiei pentru drepturile omului a Guvernului Franței, înmânat de premierul Franței, Édith Cresson, lui Nicolae Gheorghe

* În urmă cu 31 de ani (1992) România şi Republica Paraguay au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă

* Cu 24 de ani în urmă (1999), la Milano (Italia), după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de Taină” a fost expusă din nou publicului. Vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și pot sta doar pentru 15 minute. Se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. Artistul a realizat pictura pentru patronul său, ducele Ludovico Sforza din Milano. Opera, realizată în tempera şi ulei, reflectă reacţiile diferite ale apostolilor lui Iisus, la auzul cuvintelor „Unul dintre voi mă va trăda!”

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sf. Părinţi de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, anul 325 d.H.) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Coborârea Sfântului Duh (Rusaliile) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Românilor de Pretutindeni”, este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015, ca o formă de recunoaştere a importanţei pe care statul român o acordă comunităţilor de români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Până în anul 2014, ziua a fost celebrată la 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, conform Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august (anul acesta 20 august)

– „Ziua Întreprinzătorilor din România” (se organizează în ultima duminică a lunii mai)

– 1830: S-a născut Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului XIX; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (m. 1845)

– 1864: A murit Simion Bărnuțiu, om politic, istoric, filosof și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania (n. 1808)

– 1896: A murit George Baronzi, poet, prozator şi dramaturg (n. 1828)

– 1912: S-a născut prozatoarea, poeta şi jurnalista Anişoara Odeanu (pe numele său adevărat Doinei Stella Graţiana Peteanu) (m. 1972)

– 1913: S-a născut George Macovescu, scriitor, ziarist şi diplomat; ministru al afacerilor externe (1972-1978) (m. 2002) – 110 ani

– 1921: S-a născut ÎPS Iustinian Chira (prenumele la naştere: Ioan), arhiepiscop onorific al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului (din 2009); 17 ani a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, apoi 20 ani ca episcop al Maramureşului şi Sătmarului (până în 2009); timp de aproape 30 de ani a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Ana – Rohia (m. 2016)

– 1942: S-a născut Păun Ion Otiman, inginer agronom, economist doctor în economie agrară, profesor universitar, om politic; membru al Academiei Române, secretar general al Academiei (2006-2014)

– 1946: S-a născut artista vizuală Wanda Mihuleac; stabilită, din 1989, la Paris

– 1952: S-a născut dirijorul Radu Ciorei

– 1956: S-a născut George Volceanov, anglist şi traducător

– 1963: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Scriitorilor Români (1908); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1882) – 60 de ani

– 1968: S-a născut atletul Gheorghe Guşet, multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii (m. 2017) – 55 de ani

– 1970: A murit episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cardinal in pectore, doctor în filosofie şi în teologie; a făcut parte din delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 de unire a Transilvaniei cu România; a desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român; membru de onoare al Academiei Române din 1945; la 28.X.1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele; transferat apoi la Căldăruşani, iar în 1950 la penitenciarul din Sighetu Marmaţiei; în 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii (n. 1885). NOTĂ: A fost beatificat de către Papa Francisc la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj, împreună cu alți șase episcopi greco-catolici martiri, ziua de pomenire ca „Fericiți” a tuturor fiind 2 iunie

– 1970: A murit compozitorul Ion Borgovan (n. 1889)

– 1974: S-a născut Tudor Chirilă, actor, cântăreţ, compozitor și producător; fondator şi solist al trupei Vama Veche, fondând ulterior formația Vama; ca actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lung-metraj și a interpretat roluri de referință în spectacolele de teatru ale unora dintre cei mai importanți regizori români; în 2012, a publicat prima sa carte, “Exerciții de echilibru”, care a reunit o selecție a celor mai bune texte de pe blogul personal

– 1974: A murit geologul Alexandru Codarcea; lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1985: A murit fizicianul Şerban Florentin Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, şi-a axat cercetările îndeosebi asupra termodinamicii, mecanicii cuantice, fizicii atomice şi particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (iunie 1975 – martie 1976) al acestui for; fiul matematicianului Şerban Ţiţeica (n. 1908)

– 1988: A murit medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1900) – 35 de ani

– 2000: A murit ingierul electroenergetician Vlad Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”-1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1938)

– 2004: A murit Ion Bănulescu, pictor şi gravor (n. 1935)

– 2010: A murit Mihai Drăgănescu, inginer electronist, creatorul şcolii româneşti de informatică; membru titular al Academiei Române din  1990, preşedinte al acestui for (1990-1994) (n. 1929)

– 2011: A murit poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu (n. 1948)

– 2017: A murit Val (Valerian) Gheorghiu, pictor, critic de artă, prozator şi publicist (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Peshawar, Pakistan: Alegeri în provincia Khyber Pakhtunkhwa

– Spania: Alegeri regionale și municipale

– Paris: Tenis – turneul de Grand Slam de la Roland-Garros (28 mai – 11 iun.)

– Monte Carlo: Campionatul Mondial de Formula 1 – Monaco Grand Prix

– Rabat: Atletism – Liga de Diamant, întâlnirea de la Rabat

– Londra: Rugby Union – meci Barbarians – World XV – stadionul Twickenham

– Torino: Fotbal – Campionatul Italiei: Juventus Torino – AC Milan

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerelor de Sânge”, marcată în fiecare an la această dată, simbolul ei fiind semnul „&” colorat în roșu, care arată solidaritatea cu persoanele afectate de cancere de sânge. În 2014 la inițiativa organizației DKMS, s-a stabilit la data de 28 mai celebrarea la nivel internațional a acestei zile. Ziua este dedicată atât pacienților, cât și prietenilor și familiilor acestora, dar în primul rând tuturor persoanelor care pot salava viața unui pacient cu cancer de sânge prin înscrierea ca potențial donator de celule stem hematopoietice

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Sănătatea Femeilor”; decizia de a lansa o campanie pe acest subiect, cu accent pe tema mortalităţii materne, a fost luată la 28 mai 1987, în cadrul celei de-a V-a Reuniuni internaţionale pentru sănătatea femeilor, desfăşurată în Costa Rica; de atunci, organizaţiile de femei din întreaga lume desfăşoară, în fiecare an, în ziua de 28 mai, diverse activităţi pentru a scoate în evidenţă probleme majore legate de acest subiect

– Republica Armenia: aniversarea proclamării independenţei/1918 – 105 ani. Sărbătoare naţională

– Sărbătoarea naţională a Republicii Azerbaidjan; aniversarea proclamării republicii/1918 – 105 ani

– Ziua naţională a Republicii Federale Democratice a Etiopiei; aniversarea victoriei asupra dictaturii (înfrângerea lui Hailé Mariam Mengistu) – 1991

– Ziua Republicii Federale Democratice Nepal; comemorează data la care a avut loc prima reuniune a Adunării Constituante a Nepalului, la 28 mai 2008 (- 15 ani), care a pus capăt domniei de 240 de ani a regilor Shah și a declarat Nepalul republică

– 1779: S-a născut Thomas Moore, scriitor, compozitor şi om politic irlandez; a scris biografia poetului englez George Byron (cu care era prieten apropiat) şi i-a editat opera (m. 1852)

– 1787: A murit (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1719)

– 1805: A murit Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor italian (n. 1743)

– 1836: A murit compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (n. 1770)

– 1843: A murit lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (n. 1758) – 180 de ani

– 1849: A murit romanciera engleză Anne Brontë (n. 1820)

– 1853: S-a născut pictorul suedez Carl Larsson (m. 1919) – 170 de ani

– 1883: S-a născut Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (m. 1944) – 140 de ani

– 1886: A murit John Russell Bartlett, istoric, lingvist și bibliograf american, care și-a adus cea mai mare contribuție la lingvistică cu lucrarea sa de pionierat „Dicționarul americanismelor: un glosar al cuvintelor și frazelor” (n. 1805)

– 1908: S-a născut scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret 007, James Bond; primul film din seria inspirată de celebrul personaj („Dr. No”), cu Sean Connery în rolul principal, a fost lansat în 1963 (m. 1964) – 115 ani

– 1910: A murit scriitorul, publicistul şi editorul ungar Mikszáth Kálmán (n. 1847)

– 1912: S-a născut (la Londra) scriitorul australian Patrick White; Premiul Nobel pentru literatură în 1973 (m. 1990)

– 1912: A murit chimistul francez Paul Emile Lecoq de Boisbaudran, cunoscut mai ales pentru descoperirile sale importante în domeniul de elemente chimice, cum ar fi galiul, samariul și disprosiul (n. 1838)

– 1915: S-a născut violonistul austriac Wolfgang Schneiderhan (m. 2002)

– 1916: A murit muzicologul francez Albert Lavignac (n. 1846)

– 1916: A murit Ivan Franko, poet scriitor, publicist și om politic ucrainean, considerat a fi, alături de Taras Şevcenko, cel mai important clasic al literaturii ucrainene (n. 1856, Regatul Galiţiei şi Lodomeriei, divizat astăzi între Polonia şi Ucraina)

– 1923: S-a născut (la Târnăveni, România) compozitorul ungar-austriac György Ligeti, câştigătorul Premiului Polar Music în 2004 (echivalentul muzical al Premiului Nobel); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2006) – 100 de ani

– 1925: S-a născut bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (m. 2012)

– 1929: S-a născut cercetătorul şi ginecologul australian Carl (Edwin Carlyle) Wood, „părintele” primei sarcini realizate prin fecundare in vitro, în 1973, şi al primului bebeluş creat în eprubetă dintr-un embrion congelat, în 1983 (m. 2011)

– 1933: S-a născut actriţa americană de film Zelda Rubinstein (m. 2010) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, interpret şi compozitor argentinian (m. 2012) – 85 de ani

– 1940: S-a născut scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (m. 2012)

– 1944: S-a născut cantautoarea (muzică R&B/soul) afro-americană Gladys Knight; s-a implicat activ în diverse proiecte umanitare (lupta împotriva unor maladii precum cancerul sau SIDA, programe de ajutorare a femeilor şi copiilor abuzaţi în familie sau a persoanelor fără adăpost)

– 1945: S-a născut John Fogerty, compozitor-cântăreț american, chitarist și producător; cunoscut pentru activitatea sa alături de trupa Creedence Clearwater Revival

– 1959: S-a născut Steve Strange, solist galez al trupei pop „Visage” şi interpret al cunoscutei piese „Fade To Grey”, considerat unul dintre pionierii curentului „new wave” (m. 2015)

– 1968: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa australiană Kylie Minogue – 55 de ani

– 1971: A murit Jean Vilar, actor şi regizor de teatru francez, organizatorul Festivalului de teatru de la Avignon, începând cu 1947 (n. 1912)

– 2003: A murit Ilya Prigogine, chimist, fizician şi filosof belgian de origine rusă; s-a dedicat îndeosebi studierii termodinamicii proceselor de neechilibru; în ultimii 25 de ani ai vieţii s-a consacrat editării unor lucrări cu conţinut situat la limita dintre ştiinţele matematice şi cele filosofice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1977 (primul belgian distins cu acest premiu); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1917, la Moscova) – 20 de ani

– 2011: A murit pictorul şi sculptorul israelian Uri Lifshitz, considerat unul dintre artiştii cei mai importanţi ai şcolii abstracţilor lirici „Orizonturi noi”, alături de Ygal Tumarkin şi Rafie Lavie (n. 1936)

– 2014: A murit Maya Angelou (numele real: Marguerite Ann Johnson), poetă americană, prozatoare, autoare de piese, actriţă; o figură de prim rang în lupta pentru dobândirea de drepturi civile ale afro-americanilor şi o prietenă apropiată a activistului Martin Luther King (n. 1928)

– 2017: A murit actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault; a format, împreună cu Roger Pierre, unul din cele mai populare cupluri comice ale teatrului francez (n. 1923)

– 2017: A murit Eric Broadley, antreprenor și inginer britanic, unul dintre cei mai mari designeri și producători de mașini de curse din lume; fondatorul companiei „Lola Cars International” (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul danez Jens Christian Skou; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1997, împreună cu Paul D. Boyer şi John E. Walker (n. 1918) – 5 ani

Calendarul zilei – 27 mai

Publicat de Codrin RAITA, 27 mai 2023, 05:00 / actualizat: 29 mai 2023, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 27 mai

* Acum 423 de ani (1600), în hrisovul emis la Iaşi, Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”, atestând astfel prima unire politică a celor trei ţări române. La 21.X/1.XI.1599 Mihai îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. La 6/16.V.1600 Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă şi ocupă Moldova. NOTĂ: Unirea a durat doar câteva luni, până la 18/28.IX.1600, când Mihai Viteazul a fost învins în Bătălia de la Mirăslău, de trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania)

* Cu 156 de ani în urmă (1867) împăratul Austriei (1848-1916), Franz Joseph I, care se încoronase şi rege al Ungariei (1867-1916), a abrogat Legea despre egala îndreptăţire a naţiunii române cu celelalte naţionalităţi şi religii, precum şi Legea despre caracterul oficial al limbii române în Transilvania şi aproa Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria (27.V/8.VI)

* Acum 127 de ani (1896), la sediul ziarului „L’Indépendance Roumaine” din Bucureşti, a avut loc prima „reprezentaţie high-life”, cum o numea presa, a cinematografului Lumière în România, la cinci luni după reprezentaţia pariziană. Clădirea se afla pe Str. Clemenţei nr. 1 (azi C. A. Rosetti), cf. Anuarului Bucurescilor 1883, 1885

* În urmă cu 86 de ani (1937) a fost finalizat și inaugurat Podul Golden Gate din San Francisco, California, fiind la acea vreme cel mai lung și cel mai înalt pod suspendat din lume (record deținut până în 1964). Lungimea totală a podului era de 2.737 de metri, partea suspendată măsurând 2332 m, înălțimea turnurilor atingând aproape 250 m. Podul Golden Gate, realizat de inginerul șef Joseph Baermann Strauss, este un adevărat simbol al orașului, dar și al întregii țări. În 1994, The Golden Gate Bridge a fost numit una dintre minunile ingineriei civile din SUA de către Societatea americană a Inginerilor Civili, alături de Barajul Hoover, Sistemul de autostrăzi Interstate, Centrul Spațial Kennedy, Canalul Panama și Conducta Trans-Alaska

* Cu 84 de ani în urmă (1939) a fost adoptată o nouă Lege pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal în România, care avea printre obiectivele principale creșterea adaptabilității la condițiile locale a activităților didactice desfășurate în cadrul claselor supraprimare

* Acum 83 de ani (1940), sub presiunea evenimentelor militare din Vest, era semnat Acordul economic româno-german (numit „Petrol în schimbul armelor”), care adâncea dependenţa economiei României față de Germania hitleristă. Pactul conţinea obligaţia ca ţara noastră să livreze petrol şi produse petroliere la preţul din 1938 şi să achiziţioneze armament la preţul zilei. În condiţiile existente, România nu avea alternativă

* Acum 29 de ani (1994) revenea în Uniunea Sovietică, după un exil de 20 de ani, scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn (n. 1918 – m. 2008; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1970), simbol al disidenţei faţă de regimul totalitar sovietic (la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat)

* Acum 26 de ani (1997) era încheiat la Paris „Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, care a oferit o nouă bază politică pentru dezvoltarea relațiilor NATO-Rusia. Relația NATO-Rusia a început formal în 1991, odată cu sesiunea inaugurală a Consiliului Cooperării Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic). Actul Fondator prevede respectarea de către NATO și Rusia a unui set de principii fundamentale ale dreptului internațional, precum respectarea suveranității și integrității teritoriale ale tuturor statelor, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, rezolvarea tuturor diferendelor prin mijloace pașnice

* Cu 16 ani în urmă (2007) filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, al regizorului Cristian Mungiu, a câştigat, în premieră pentru cinematografia românească, Premiul „Palme d’Or”, cea mai importantă distincţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Iuliu Veteranul; Sf. Mărturisitor Ioan Rusul (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Prin Legea 138/21.VII.2020, Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”. Ceremoniile anuale vor avea loc la această dată şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific

– 1821, 27.V/7.VI: Prin trădarea căpitanilor săi, aflaţi în slujba eteriştilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul şi conducătorul Revoluţiei de la 1821 din Muntenia, este ucis lângă Târgovişte, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; înfruntările armate dintre pandurii lui Tudor şi otomani vor înceta spre sfârşitul lunii iulie (n. ~1780)

– 1854: S-a născut Constantin Meissner, pedagog şi om politic; importante contribuţii la dezvoltarea şcolii şi pedagogiei româneşti, prin elaborarea de legi, regulamente, planuri de învăţământ, programe, studii în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1942)

– 1862: S-a născut folcloristul, muzicologul, compozitorul şi dirijorul Alexandru Voevidca (m. 1931)

– 1903: S-a născut inginerul Victor Bunea; a lucrat ca inginer de concepţie şi cercetător în industria maşinilor electrice din România; titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1995) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Ioan I. Ciorănescu, poet şi traducător (frate cu Alexandru şi George Ciorănescu); a lăsat o operă relativ bogată în ciuda morţii sale timpurii (m. 1926)

– 1905: S-a născut juristul Eugen A. Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1908: S-a născut pictorul şi graficianul Eugen Gâscă (m. 1989) – 115 ani

– 1928: S-a născut Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (m. 2008) – 95 de ani

– 1928: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (m. 2008) – 95 de ani

– 1929: S-a născut pictorul Petre Achiţenie (m. 2006)

– 1932: S-a născut Constantin Ionescu-Vovu, pianist, profesor şi editor

– 1941: S-a născut jurnalista Felicia Meleşcanu, cunoscut om de televiziune (m. 2004)

– 1943: S-a născut scriitoarea Viorica S. Constantinescu, comparatist, teoretician literar, eseist, traducător și profesor universitar doctor (m. 2021) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Liana Alexandra, compozitoare, pianistă, doctor în muzicologie şi profesoară (m. 2011)

– 1956: S-a născut Şerban Marinescu, regizor de film şi scenarist

– 1958: A murit matematicianul Anton Davidoglu; contribuţii la studiul analizei matematice şi al ecuaţiilor diferenţiale; a fost primul rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, înfiinţate în 1913 (în prezent, Academia de Studii Economice) (n. 1876) – 65 de ani

– 1972: A murit istoricul, filologul şi profesorul Vasile Grecu; s-a preocupat, îndeosebi, de istoria şi literatura Bizanţului, a influenţei exercitate de cultura bizantină asupra celei române; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1973: A murit istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj), a desfăşurat o vastă activitate de teren, conducând şantierele arheologice de la Sarmizegetusa, Veţel (Micia), Miograd (Porolissum) şi la cetăţile din Munţii Orăştiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1898) – 50 de ani

– 1974: S-a născut actriţa Medeea Marinescu

– 1978: A murit geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1890) – 45 de ani

– 1981: S-a născut Alina Cojocaru, una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii; din 2013 este dansatoare principală la English National Ballet

– 2001: A murit Corneliu Buzinschi, prozator, editor şi gazetar (n. 1937)

– 2012: A murit Ion Petrică, comparatist, traducător, istoric literar şi profesor; unul dintre cei mai importanţi slavişti români, renumit polonist (n. 1934)

– 2012: A murit Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (n. 1943)

– 2015: A murit prozatorul, dramaturgul şi ziaristul Mircea Cavadia (n. 1950)

– 2019: A murit părintele Nicolae Achimescu, prestigios profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor (n. 1955)

– 2020: A murit Mihai Vintilă, important pictor naiv al Banatului, publicist; a fondat Fundaţia Artiştilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, o adevărată pepinieră de pictură naivă a Banatului montan (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Oslo: Verdict împotriva unui presupus dezertor din grupul Wagner

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Medicinei de Urgență”, lansată de Societatea Europeană de Medicină de Urgență (EUSEM) în 2018, este marcată cu scopul de a trage un semnal de alarmă și de a conștientiza importanța existenței unor sisteme medicale de urgență bine dezvoltate; EUSEM a fost lansată la 27 mai 1994, la Londra

– 1525: A murit (executat) reformatorul protestant Thomas Müntzer, conducătorul războiului ţărănesc german din 1524-1525 (n. ~1490)

– 1564: A murit Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (n. 1509)

– 1730: A murit compozitorul italian Leonardo Vinci (n. 1690)

– 1766 (stil nou): A murit Ivan Polzunov, inginer şi inventator rus; a realizat primul motor cu aburi din Rusia și primul motor cu doi cilindri din lume (n. 1728). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii și stilul vechi – 16 mai 1766

– 1797: A fost executat François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (n. 1760)

– 1799: S-a născut Jacques Halévy, compozitor şi pedagog francez (m. 1862)

– 1840: A murit Nicolò Paganini, compozitor şi violonist italian, inovator al tehnicii violonistice (n. 1782)

– 1867: S-a născut scriitorul englez Arnold Bennett (m. 1931)

– 1871: S-a născut Georges Rouault, pictor şi gravor francez; considerat un contemporan al cubismului, expresionismului şi fovismului, dar care nu şi-a revendicat însă niciodată apartenenţa la aceste mişcări (m. 1958)

– 1884: S-a născut Max Brod, scriitor, compozitor, traducător şi jurnalist ceh de limbă germană (m. 1968, la Tel Aviv)

– 1888: S-a născut compozitorul francez Louis Durey (m. 1979) – 135 de ani

– 1894: S-a născut Louis-Ferdinand Céline, scriitor francez (m. 1961)

– 1894: S-a născut scriitorul american Dashiell Hammett, renumit autor de cărţi poliţiste (multe dintre ele ecranizate) (m. 1961)

– 1897: S-a născut Sir John Douglas Cockcroft, fizician englez; a realizat în laborator prima reacţie nucleară cu particule accelerate (1932) şi a construit primul accelerator de particule (acceleratorul Cockcroft-Walton); Premiul Nobel pentru fizică pe 1951, împreună cu irlandezul Ernest T.S. Walton (m. 1967)

– 1910: A murit bacteriologul german Robert Koch; se numără printre întemeietorii bacteriologiei moderne; una dintre cele mai importante descoperiri a fost bacilul tuberculozei, care-i poartă numele (1882); studii asupra unor boli tropicale, precum boala somnului; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1905 (n. 1843)

– 1911: S-a născut chimistul american Joseph O. Hirschfelder, figură reprezentativă a chimiei teoretice mondiale; unul dintre „părinţii” bombei atomice (m. 1990)

– 1913: S-a născut pictorul spaniol José Vela Zanetti, creatorul uneia dintre picturile murale închinate drepturilor omului expuse la sediul Naţiunilor Unite din New York (1953); autoexilat, în 1939, în Republica Dominicană, la sfârşitul războiului civil din Spania (m. 1999) – 110 ani

– 1915: S-a născut scriitorul american Herman Wouk, câştigător al Premiului Pulitzer (m. 2019)

– 1918: S-a născut Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (m. 2019) – 105 ani

– 1922: S-a născut Christopher Lee, actor, regizor, muzician şi cântăreţ britanic de muzică heavy metal; a interpretat mai ales roluri de antagonişti şi personaje din filme de groază; deţine recordul Guinness pentru cele mai multe roluri jucate în cinematografie (a jucat în 275 de filme începând din anul 1946) (m. 2015)

– 1923: S-a născut (în Germania) Henry Kissinger, diplomat şi om politic american; în calitate de consilier pe probleme de securitate naţională şi secretar de stat al SUA (1973-1977), a avut o influenţă majoră în politica externă americană între anii 1969 şi 1977, sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford (a reprezentat SUA la tratativele de rezolvare pe cale politică a conflictelor militare din Vietnam şi Orientul Apropiat; rol important în stabilirea relaţiilor diplomatice ale SUA cu China); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1973 – 100 de ani

– 1923: S-a născut renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath; a obţinut recunoaşterea internaţională ca pionieră a fotografiei de presă; a fost soţia dramaturgului american Arthur Miller (m. 2002) – 100 de ani

– 1931: S-a născut actorul francez Bernard Fresson (m. 2002)

– 1931: S-a născut actriţa egipteană Faten Hamama, un simbol al cinematografiei arabe; fosta soţie a celebrului actor egiptean Omar Sharif (m. 2015)

– 1934: S-a născut scriitorul american Harlan Ellison (m. 2018)

– 1939: S-a născut Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (m. 2017)

– 1943: S-a născut Cilla Black, cântăreaţă britanică şi prezentatoare TV (m. 2015) – 80 de ani

– 1958: S-a născut Manfred Spitzer, psihiatru, profesor și scriitor, unul dintre cei mai faimoși specialiști în neuroștiințe din Germania; director al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm, profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce, din 1997, Clinica psihiatrică universitară și, din 2004, Centrul pentru neuroștiințe și învățare; este gazda emisiunii TV săptămânale „Minte și creier”; a publicat numeroase cărți, dintre care „Învățarea”, „Atenție, ecran!” și „Demența digitală” au devenit bestselleruri – 65 de ani

– 1959: S-a născut Donna Strickland, fiziciană și profesoară canadiană; pionieră în domeniul fizicii laserilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi francezul Gérard Mourou, fiind cea de-a treia femeie din istorie laureată cu acest premiu, după Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer

– 1964: A murit Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (n. 1889)

– 1965: A murit Evgheni Pavlovski, savant rus (n. 1884)

– 1987: A murit John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (n. 1891)

– 1988: A murit Ernst (August Friedrich) Ruska, inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, alături de Gerd Binnig şi Heinrich Rohrer, pentru lucrările lor fundamentale în optica electronică şi pentru construirea primului microscop electronic (n. 1906) – 35 de ani

– 2003: A murit compozitorul italian Luciano Berio (n. 1925) – 20 de ani

– 2006: A murit (la München) Dieter Acker, compozitor şi profesor german originar din România (n. 1940, la Sibiu)

– 2007: A murit jurnalistul și scriitorul englez Edward Behr (n. 1926, în Franța)

– 2011: A murit poetul şi muzicianul american Gil Scott-Heron, considerat drept un precursor al dezvoltării curentului rap (n. 1949)

– 2011: A murit actorul american Jeff Conaway, cunoscut pentru rolurile sale din producţiile „Taxi” şi „Grease” (n. 1950)

– 2017: A murit Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (n. 1947)

– 2019: A murit Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (n. 1923)

– 2021: A murit actorul american Robert Hogan, cunoscut din peste 150 de producţii de film, teatru şi mai ales de televiziune, unde a jucat timp de şase decenii în seriale precum „M*A*S*H” şi „The Wire” (n. 1933)

– 2021: A murit Carla Fracci, cea mai cunoscută balerină din Italia și una dintre cele mai faimoase din lume; prim-balerină la Scala din Milano din 1958, desemnată de New York Times, în 1981, „prim-balerină absolută”; a condus companiile de balet ale Teatrului San Carlo din Napoli, Arena di Verona şi Teatrului de Operă din Roma (n. 1936)

– 2022: A murit cardinalul italian Angelo Sodano, numărul doi la Vatican în timpul pontificatelor Papei Ioan Paul al II-lea şi al Papei Benedict al XVI-lea (n. 1927) – 1 an

Calendarul zilei – 26 mai

Publicat de Codrin RAITA, 26 mai 2023, 05:00 / actualizat: 26 mai 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 26 mai

* Se împlinesc 535 de ani (1488) de când începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei crize într-un război cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie

* Acum 344 de ani (1679) a început construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni (Bucureşti), ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe deteriorări de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009

* În urmă cu 218 ani (1805) Napoleon I Bonaparte al Franţei a fost încoronat Rege al Italiei în Catedrala din Milano, cu Coroana de Fier a Lombardiei. Regatul Italiei a fost înfiinţat pe 17 martie 1805, atunci când Republica Italiană, al cărei preşedinte era Napoleon, a devenit Regatul Italiei, cu Napoleon ca rege al Italiei şi Eugène de Beauharnais vicerege

* Cu 158 de ani în urmă (1865) în America de Nord a luat sfârşit Războiul Civil, odată cu capitularea ultimei armate a Confederaţiei

* Acum 146 de ani (1877) apărea, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – editat de „Cercul socialist” şi creat de Nicolae Codreanu -, prima gazetă socialistă din România. După apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în „Cuvântul”, suprimat, de asemenea, după scurt timp, de guvern

* Acum 127 de ani (1896) apărea pentru prima oară la bursă indicele Dow Jones, cel mai vechi indice al activităţii bursiere din SUA şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York (creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones)

* Acum 103 ani (1920) Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, alături de André Gide, Paul Valéry, Fernand Léger şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”

* Cu 102 ani în urmă era publicată în Monitorul Oficial Nr. 41 din 26 mai 1921 Legea sindicatelor profesionale. S-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când avea loc prima ediție a 24 Heures du Mans – Cele 24 de ore de la Le Mans, ce s-a desfășurat pe 26 și 27 mai. În acea zi, pe circuitul Sarthe, compus din drumuri publice și secțiuni dedicate curselor de mașini, 18 companii mari au intrat într-o competiție care avea să devină legendară. Pe ploaie, 33 de echipaje cu mașini ale epocii au pornit într-o cursă în condiții descurajatoare: 24 de ore pe drumuri înguste, noroioase și alunecoase. Ideea a fost a unui jurnalist, Charles Ernest Faroux, iar Automobile Club de l’Ouest a pus-o în practică. La final, cuplul de piloți André Lagache – René Léonard, cu un model Chenard & Walcker, a câștigat competiția. În 1923, pentru prima ediție, organizatorii au ales un circuit care lega suburbiile din estul Le Mans de Pontlieue, cu o lungime totală de 17,3 kilometri. De-a lungul anilor, au fost făcute multe modificări. Una dintre cele mai notabile este includerea unei părți din circuitul Bugatti, în 1966. Acest circuit permanent este utilizat în timpul competiției pentru boxele sale. Alte modificări au avut loc în 1972 și 1990, din motive de siguranță. În 2007, organizatorii inaugurau al 14-lea circuit de la crearea competiției. Pentru pasionaţii de automobilism, oraşul francez Le Mans este echivalent cu cea mai cunoscută cursă de anduranţă din lume, 24 Heures du Mans. Evenimentul a fost înființat în 1923 și are loc în mod tradițional în luna iunie. Principiul cursei este acela că mașinile trebuie să ruleze 24 de ore continuu, fără avarii mecanice. Piloții trebuie să gestioneze piesele, accesoriile și consumabilele autoturismelor, în principal combustibilul, anvelopele și materialele de frânare. În prezent, regula este ca trei șoferi să împartă o mașină, fiecare dintre ei conducând timp de două ore, înainte de a se opri în boxe special amenajate pentru a face schimbul. La sfârșitul celor 24 de ore, mașina care a parcurs cele mai multe ture ale pistei câștigă cursa. 24 Heures du Mans nu este numai un eveniment sportiv de înalt nivel: în fiecare an, toți marii constructori de automobile sunt acolo. Bentley, Excelsior, Alfa Romeo, Bugatti, Ferrari, Porsche concurează unul cu celălalt. Cursa este un adevărat laborator pentru inginerii constructori de mașini. Încă de la începuturi, echipele concurente au inovat, iar mai multe tehnici au fost testate la Le Mans: sistemul de frânare cu disc, janta, optimizarea aerodinamică, pneul cu carcasă radială etc. De asemenea, au fost folosite diferite tipuri de motoare, pentru a eficientiza viteza și consumul. În septembrie 2012, s-a născut proiectul Mission H24, care are ca obiectiv includerea în cursă, până în 2024, a unei mașini care funcționează pe bază de hidrogen

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când a fost dezvelită Marea Frescă a Ateneului Român, un proiect al artistului Constantin Petrescu, ce are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri, ilustrând 25 de episoade importante din istoria românilor; a fost începută la 11 septembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie 1937

* În urmă cu 83 de ani (1940), între 26 mai şi 4 iunie, s-a desfăşurat „Bătălia de la Dunkerque”, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest important port francez la Marea Nordului a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, dar au reuşit evacuarea a 340 mii de oameni în Marea Britanie

* Acum 71 de ani (1952), între 26 şi 27 mai, adepţii liniei comunist-naţionale din PMR, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, reuşesc să înlăture (în cadrul unei plenare a CC al PMR) gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de PCUS şi URSS

* În urmă cu 57 de ani avea loc proclamarea independenţei Republicii Cooperatiste Guyana. Devenită teritoriu britanic în 1815, Guyana şi-a dobândit independenţa la 26 mai 1966, iar la 23 februarie 1970 s-a proclamat Republică Cooperatistă. În 1992 au avut loc primele alegeri (considerate libere şi democratice) de după câştigarea independenţei

* Acum 51 de ani (1972) era semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT I – Strategic Arms Limitation Talks), cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în Uniunea Sovietică

* Acum 39 de ani (1984) avea loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice. La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). Are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud. Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km

* În urmă cu 37 de ani (1986) drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, a devenit oficial drapelul Comunităţii Europene. Pe 29 mai, drapelul european adoptat de instituţiile comunitare a fost arborat pentru prima dată în faţa clădirii Berlaymont, în acordurile muzicale ale imnului european. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Steagul a fost adoptat inițial de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955, proiectul câștigător aparținându-i lui Arsène Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizații regionale care doreau integrarea europeană. Comunitatea Europeană l-a adoptat la 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a înlocui Comunitatea Europeană și a-i prelua atribuțiile, a adoptat de asemenea acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât și al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12), şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri, aşa că s-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru, însă numărul avea să rămână, din acel moment acelaşi, indiferent de numărul de ţări care ar fi intrat ulterior în UE

* Acum 23 ani (2000) s-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM

* În urmă cu 4 ani (2019) au avut loc alegerile europarlamentare, când au fost aleși viitorii reprezentanți din partea României în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD – 9, Alianţa 2020 USR-PLUS – 8, PRO România, PMP şi UDMR – câte 2 europarlamentari. Aceasta este a patra oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009 și mai 2014). Odată cu alegerile europarlamentare, a avut loc şi referendumul naţional consultativ pe justiție, convocat de preşedintele Klaus Iohannis: din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile

Aniversări – Comemorări

– Sf. Filip Neri, preot (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Şavuot (Shavuot), sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente, 25 mai, după asfinţitul soarelui) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai)

– 1875, 26.V./7.VI: S-a născut Stan Golestan, compozitor şi critic muzical român, stabilit, încă din tinereţe, la Paris (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul Aurel Băeșu (m. 1928)

– 1911: S-a născut istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (m. 1967)

– 1916: S-a născut Vintilă Corbul (numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea (m. 2008)

– 1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (m. 1981)

– 1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München (m. 2011)

– 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1928: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (m. 2019) – 95 de ani

– 1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V.[asile] Florian (m. 2002)

– 1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2020) – 90 de ani

– 1941: S-a născut regizorul de film, scenaristul, operatorul şi profesorul Iosif Demian; din 1985 lucrează în Australia

– 1941: S-a născut Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (m. 2019)

– 1943: S-a născut Liviu Grăsoiu, critic şi istoric literar, jurnalist; autor de scenarii radiofonice şi de film; între anii 1968 şi 1985 a fost redactor de actualităţi tv. şi realizator de emisiuni culturale la Televiziunea Română, iar din 1985, realizator de emisiuni literare la Radiodifuziune („Scriitori la microfon”, „Revista literară radio”); după 1990 a fost redactor-şef şi redactor-şef adjunct al Redacţiei Emisiunilor Culturale a SRR (m. 2020) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (m. 2015)

– 1971: S-a născut violonista Irina Mureşan

– 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (n. 1899)

– 1994: A murit poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (n. 1930)

– 1995: A murit actorul și cântărețul Ştefan Bănică (senior) (n. 1933)

– 1996: A murit Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, eseist şi folclorist (n. 1909)

– 1997: A murit poetul Cezar Baltag (n. 1939)

– 2002: A murit (s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş) balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (n. 1928)

– 2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca (n. 1935)

– 2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), basist şi compozitor de muzică rock, cunoscut ca membru al formaţiei „Roşu şi Negru” (n. 1947)

– 2010: A murit actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 2018: A murit filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (n. 1933) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: TotalEnergies – Adunarea Generală

– Anvers, Belgia: Hotărâre judecătorească privind 18 studenți judecați pentru că nu l-ar fi salvat pe unul dintre ei, un tânăr de 20 de ani, un bărbat de rasă mixtă, care a murit în urma unei vătămări

– Los Angeles: Lansarea filmului „Mica sirenă” de Walt Disney

– Le Mans, Franța: Manifestări de marcare a 100 de ani de la prima cursă a celor 24 de ore de la Le Mans

– Monte Carlo: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Monaco (26 – 28 mai)

– Washington: LIV Golf – Turneul de la Washington (26 – 28 mai)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Georgia (Gruzia); aniversarea proclamării independenţei/1918 – 105 ani

– „Ziua Europeană a Vecinilor”; sărbătorită în ultima zi de vineri a lunii mai, ziua se doreşte a fi un moment de manifestare a solidarităţii, înţelegerii şi întrajutorării. Iniţiativa aparţine unui emigrant român, Atanase Perifan, stabilit în Franţa, care, obişnuit cu atmosfera satului românesc unde se aplica proverbialul slogan „vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”, a strâns laolaltă mai mulţi refugiaţi, dar şi francezi animaţi de dorinţe sociabile, creând astfel, în 1990, asociaţia „Parisul prietenilor” cu care şi-a propus să deschidă inima cetăţenilor către aproapele lor şi să creeze posibilitatea întăririi legăturilor sociale între locuitorii aceluiaşi cartier sau aceluiaşi imobil. Nouă ani mai târziu, activitatea asociaţiei avea să fie cunoscută la nivel înalt în Franţa, iar în 2003 (- 20 de ani) mişcarea a depăşit graniţele Franţei, fiind adoptată şi de alte ţări europene

– 1535: A murit poetul şi traducătorul italian Francesco Berni (n. 1497 sau 1498). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1536

– 1602: S-a născut Philippe de Champaigne, pictor francez (m. 1674)

– 1623: S-a născut Sir William Petty, economist şi statistician englez; întemeietor al economiei politice clasice burgheze, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (m. 1687) – 400 de ani

– 1667: S-a născut Abraham de Moivre, matematician francez, cunoscut pentru formula lui Moivre, care stabilește o legătură între numerele complexe și trigonometrie, pentru studiile sale privind distribuția normală și în domeniul teoriei probabilităţilor (m. 1754)

– 1762: A murit filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (n. 1714)

– 1799, 26.V/6.VI: S-a născut poetul rus Aleksandr Puşkin (m. 1837, ucis într-un duel). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 6 iunie 1799

– 1822: S-a născut scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 1896)

– 1848, 26.V/7.VI: A murit Vissarion Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (n. 1811) – 175 de ani

– 1877: S-a născut Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (m. 1927)

– 1883: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (m. 1946) – 140 de ani

– 1885: S-a născut regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (m. 1952)

– 1886: S-a născut compozitorul şi actorul american Al Jolson (m. 1950)

– 1893: S-a născut Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (m. 1962) – 130 de ani

– 1900: S-a născut poetul ceh Vitězslav Nezval (m. 1958)

– 1904: S-a născut pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (m. 2002)

– 1907: S-a născut actorul american de film John Wayne (născut Marion Morrison) (m. 1979)

– 1908: S-a născut actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (m. 1992) – 115 ani

– 1909: S-a născut fotbalistul şi antrenorul scoţian de fotbal Matt Busby (m. 1994)

– 1915: A murit poetul englez Julian Grenfell (n. 1888)

– 1920: S-a născut Peggy Lee, pe numele real Norma Egstrom, cântăreaţă americană (m. 2002)

– 1923: S-a născut actorul britanic Roy Dotrice (m. 2017) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (m. 1991)

– 1938: S-a născut soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas – 85 de ani

– 1951: S-a născut astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (m. 2012)

– 1958: S-a născut actriţa americană Margaret Colin – 65 de ani

– 1962: S-a născut regizorul polonez Krzysztof Warlikowski; considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic Black (pe numele său adevărat Colin Vearncombe) (m. 2016)

– 1963: S-a născut Simon Armitage, al 21-lea Poet Laureat al Marii Britanii, profesor de poezie la Universitatea din Leeds – 60 de ani. NOTĂ: Primul titlu oficial de Poet Laureat al Marii Britanii i-a fost acordat lui John Dryden de către Regele Charles al II-lea al Angliei, în 1668

– 1964: S-a născut Lenny (Leonard Albert) Kravitz, interpret de rock, compozitor şi producător american

– 1968: S-a născut Frederik (Frederik André Henrik Christian af Glücksborg), prinţul moştenitor al coroanei daneze – 55 de ani

– 1975: S-a născut Lauryn Hill, interpretă de muzică R&B (considerată un „Bob Marley feminin”), actriță și producătoare americană

– 1976: A murit Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (n. 1889)

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909)

– 1995: A murit Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (n. 1905). NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906

– 1999: A murit dirijorul elveţian Paul Sacher (n. 1906)

– 2006: A murit, în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin (n. 1963)

– 2008: A murit compozitorul american Earle Harry Hagen (n. 1919) – 15 ani

– 2008: A murit Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film, câștigător al premiului Oscar în anul 1985 cu filmul „Departe de Africa” (n. 1934) – 15 ani

– 2013: A murit Jack Vance (nume real: John Holbrook Vance), scriitor american de literatură fantastică şi ştiinţifico-fantastică (n. 1916) – 10 ani

– 2013: A murit pictorul austriac Otto Muehl (n. 1925) – 10 ani

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Angela Paton (n. 1930)

– 2016: A murit Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (n. 1931)

– 2017: A murit politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (n. 1928)

– 2017: A murit creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (n. 1943)

– 2018: A murit Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (n. 1929) – 5 ani

– 2020: A murit actorul american Richard Thomas Herd Jr. (n. 1932)

– 2022: A murit bateristul englez Alan White, cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv „Yes” (n. 1949) – 1 an

– 2022: A murit actorul american de teatru, film şi televiziune Raymond Allen „Ray” Liotta (n. 1954) – 1 an

– 2022: A murit Andrew John Leonard Fletcher, cunoscut ca „Fletch”, muzician britanic, co-fondator și keyboard-ist al trupei de synthpop „Depeche Mode” (n. 1961) – 1 an

Calendarul zilei – 25 mai

Publicat de Codrin RAITA, 25 mai 2023, 08:00 / actualizat: 26 mai 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 25 mai

* Acum 502 ani (1521), prin Edictul Dietei imperiale de la Worms (promulgat de împăratul Carol al V-lea), învăţătura reformatorului religios Martin Luther, protestantismul german, era condamnată ca eretică. La data de 31.X.1517 Martin Luther (1483-1546) a bătut pe uşile Domului din Wittenberg documentul cu cele 95 de teze împotriva catolicismului, moment ce a marcat începutul Reformei promovate de teologul german. Dieta de la Worms, desfășurată între 28 ianuarie și 25 mai 1521, la Grădina Heylshof, sub conducerea împăratului Carol al V-lea, a fost o dietă a Sfântului Imperiu Roman, ce a avut loc în orașul Worms din Germania de astăzi, rămasă în istorie pentru Edictul de la Worms, referitor la Martin Luther și la efectele Reformei Protestante. Martin Luther a fost convocat la dietă pentru a renunța sau reafirma opiniile sale ca răspuns la o bulă papală a Papei Leon X. Ca răspuns la întrebări, el a apărat aceste puncte de vedere și a refuzat să le retragă. La sfârșitul dietei, împăratul a emis Edictul viermilor (Wormser Edikt), un decret care îl condamna pe Luther ca „un eretic notoriu” și interzicea cetățenilor Imperiului să-și propage ideile

* Cu 167 de ani în urmă (1856) a luat fiinţă la Socola, lângă Iaşi, societatea „Unirea”, care avea ca scop organizarea luptei pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească (25.V/6.VI)

* În urmă cu 161 de ani (1862) Mihail Kogălniceanu a ţinut celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţa pentru împroprietărire şi abolirea clăcii (25.V/12.VI)

* Cu 154 de ani în urmă (1869) avea loc inaugurarea Operei de Stat din Viena (Wiener Staatsoper, unul dintre cele mai însemnate teatre lirice din lume). Amplasată în centrul capitalei austriece, Opera de Stat din Viena are o istorie de peste 150 ani, având o reputaţie deosebită în domeniul muzical mondial. Deşi mare parte din clădire a fost distrusă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, în bombardamentul din martie 1945, anumite segmente au supravieţuit, în special secţiunea frontală (foaierul, frescele semnate de Moritz von Schwind şi scările principale)

* Acum 104 ani (1919) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a Simfoniei a III-a de George Enescu, sub bagheta compozitorului

* Acum 103 ani (1920), la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, avea loc spectacolul inaugural cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei – Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului „Radames”

* Cu 46 de ani în urmă (1977) avea loc premiera filmului american „Războiul Stelelor”, în regia lui George Lucas, prima parte a unei epopei cinematografice care a marcat istoria celei de-a 7-a arte. A avut unul dintre cele mai răsunătoare succese financiare din istoria cinematografiei universale

* În urmă cu 36 de ani (1987), între 25 şi 27 mai, a avut loc vizita oficială în România a lui Mihail Gorbaciov, secretar general al CC al PCUS. Autorităţile comuniste au luat măsuri speciale ca în presa română să nu apară niciun fel de informaţii privind politica de „glasnost” şi „perestroika” iniţiată de noua conducere din URSS. Nicolae Ceauşescu a afirmat că în România reforme asemănătoare fuseseră făcute încă de la sfârşitul anilor ’60

* Acum 31 de ani (1992) era publicat în Monitorul Oficial nr. 104/25 mai 1992 textul Legii audiovizualului nr. 48 din 21 mai 1992, prin care era înfiinţat Consiliul Naţional al Audiovizualului, organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului

* Cu 11 ani în urmă (2012) a avut loc Masacrul de la Hula, un atac în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 108 persoane au fost ucise, din care 34 femei şi 49 copii. Guvernul Siriei a afirmat ulterior că grupurile teroriste Al-Qaeda au fost responsabile pentru asasinate, în timp ce rezidenții Hula şi grupurile de opoziţie, au susţinut că Armata Siriană şi miliţiile militare siriene angajate de guvern, cunoscute sub numele de Shabiha, au fost autorii

* Acum 9 ani (2014), între 25 şi 26 mai, a avut loc vizita Papei Francisc la Bethleem şi Ierusalim, o nouă etapă pe drumul unităţii creştine. Cu prilejul acestei vizite, considerate istorice, Papa Francisc şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului au semnat o declaraţie comună la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras. La 4-6 ianuarie 1964 a avut loc întrevederea dintre Patriarhul Athenagoras I (1886-1972) şi Papa Paul al VI-lea (1897-1978), care a deschis calea unei colaborări pe linia refacerii unităţii creştine. În acest sens, la 7 decembrie 1965, prin declaraţii citite în Catedrala „Sfântul Petru“ din Roma şi Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar (Istanbul) s-au ridicat anatemele din 16 şi 24 iulie 1054 (când s-a produs Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit, de la Constantinopol, şi Biserica de Apus, de la Roma)

* În urmă cu 6 ani (2017) avea loc inaugurarea noului sediu al NATO de la Bruxelles. Construcţia, începută în 2010, are o suprafaţă de 254.000 de mp, valoarea totală a costurilor fiind 1,12 miliarde de dolari

* Se împlinesc 5 ani (2018), de când, au început să fie aplicabile în mod direct, în toate statele Uniunii Europene, prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, adoptat de Parlamentul European şi Consiliu în data de 27 aprilie 2016. Efectul punerii în aplicare a Regulamentului constă în uniformizarea principiilor de protecție a datelor personale în toate statele membre ale Uniunii Europene și înlocuirea regimului juridic național existent, emis în temeiul Directivei 95/46/CE. Scopul principal al Regulamentului este acela de a adapta şi actualiza principiile și regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal, în acord cu evoluţiile tehnologice contemporane

* Acum 3 ani (2020), în Minneapolis, Minnesota (SUA), a avut loc moartea violentă a lui George Perry Floyd Jr., un bărbat afro-american, ucis de Derek Chauvin, un ofițer de poliție alb din Minneapolis, care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de 8 minute și 46 de secunde, din care 2 minute și 53 de secunde au fost după ce Floyd a devenit inconștient, conform plângerii penale depuse împotriva lui Chauvin. Floyd a fost încătușat și culcat pe asfalt în tot acest timp. Incidentul a avut loc în timpul arestării lui Floyd în Powderhorn, un cartier de la sud de centrul orașului Minneapolis, și a fost înregistrat pe telefoanele mobile ale celor care au participat. Arestarea a fost făcută după ce Floyd ar fi încercat să folosească o bancnotă de 20 de dolari într-un magazin, pe care un angajat a identificat-o ca fiind falsificată. Poliția a declarat că Floyd „a opus rezistență” după ce i-a fost ordonat să părăsească vehiculul său. Camerele de supraveghere de la un restaurant din apropiere au părut să contrazică afirmațiile poliției, Floyd căzând de două ori în timp ce a fost escortat de ofițeri. Înregistrarea video a unui martor, în care se vede că Floyd repeta „Vă rog”, „Nu pot respira” și „Nu mă omorâți”, a fost larg difuzată pe platformele de socializare și difuzată de mass-media. Toți cei patru ofițeri au fost concediați a doua zi. Pe 29 mai, Chauvin a fost arestat și acuzat de omor de gradul al treilea și omor de gradul doi pentru moartea lui Floyd. După moartea lui Floyd, au început manifestațiile și protestele din zona Minneapolis – Saint Paul, desfășurate sub sloganul „Black Lives Matter” („Viețile Negrilor Contează”). Inițial pașnice, pe 26 mai, acestea au devenit violente, odată cu distrugerea unei secții de poliție, incendierea a două magazine și jefuirea și avarierea altora, iar poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea furioasă. Manifestații asemănătoare au avut loc în întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: În memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos şi să fie sărbătoare naţională a poporului român, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 şi prin Broşura Ministerului de Război din 11.V.1923 intitulată „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”. Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului până la Revoluţia din decembrie 1989, când s-a revenit la marcarea ei de ziua Înălţării Domnului

– Înălţarea la cer a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. (Ispasul). Pomenirea Eroilor Neamului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai) (25-26.V.)

– „Ziua Limbii Slovace”; propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, Merka Adrian Miroslav

– 1883, 25.V/6.VI: A murit compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (n. 1853) – 140 de ani. NOTĂ: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moarte

– 1893: S-a născut Ludovic Feldman, violonist şi compozitor (m. 1987) – 130 de ani

– 1898: S-a născut filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957) – 125 de ani

– 1899: S-a născut fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1908: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) biologul Ludovic Rudescu; studii asupra Deltei Dunării; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1992) – 115 ani

– 1908: S-a născut economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002) – 115 ani

– 1909: S-a născut Dorina Rădulescu (numele la naştere: Dorina Rudich), prozatoare, poetă şi jurnalistă (m. 1982)

– 1917: A murit compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (n. 1857)

– 1927: A murit Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1856)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Radu Penciulescu; considerat unul dintre creatorii de școală în regia de teatru românească; fondator al Teatrului Mic (1964); stabilit în Suedia din anii ’70 (m. 2019)

– 1930: A murit Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (n. 1870)

– 1933: S-a născut Eugen Simion, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; fondator (1983) şi director al revistei „Caiete critice”; ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”, editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecţia „Opere fundamentale”, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1998-2006) (m. 2022) – 90 de ani

– 1935: A murit episcopul de Arad, Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe); apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1889)

– 1938: S-a născut soprana şi profesoara Maria Slătinaru-Nistor – 85 de ani

– 1941: S-a născut pictoriţa Irina Lișca (m. 2020)

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (m. 2017)

– 1958: S-a născut violonista Lenuţa Ciulei-Atanasiu, stabilită în SUA – 65 de ani

– 1959: S-a născut prozatorul și publicistul Tudor Vlad

– 1963: S-a născut Ludovic Orban, om politic și inginer; al 68-lea prim-ministru al României (nov. 2019 – dec 2020); președinte al Camerei Deputaților (dec. 2020 – oct. 2021); vicepreședinte al Camerei Deputaților (2009-2011; 2015-2016); ministru al transporturilor în Guvernul Tăriceanu (2007-2008); președinte al partidului Forța Dreptei (din dec. 2021); președinte al Partidului Național Liberal (2017-2021) – 60 de ani

– 1984, 25/26: A murit prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (n. 1900, la St. Avald/Franţa)

– 1993: A murit (în Germania) politicianul Horia Sima, unul dintre liderii Mişcării Legionare din România (n. 1906) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitorul Ştefan Bănulescu (n. 1926) – 25 de ani

– 2002: A murit Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1922)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (pseudonim al lui Laurenţiu Bobleanţă) (n. 1931) – 15 ani

– 2011: A murit pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1929)

– 2020: A murit artista plastică Monica Flămând (sau Flămându), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Întâlnirea miniștrilor comerțului din UE

– Detroit, Statele Unite: Reuniunea miniștrilor responsabili pentru comerț din cadrul APEC (25 – 26 mai)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind pacea și securitatea în Africa

-Berlin: Cancelarul german Olaf Scholz îl primește pe președintele cipriot Nikos Christodoulides

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– Osaka, Japonia: Verdict al procesului în apel privind limitele de vârstă pentru candidații la alegeri

– Paris: Decizie în apel pentru fostul deținut de la Guantanamo Saber Lahmar, condamnat la 10 ani de închisoare în primă instanță pentru propagandă jihadistă în Franța

– Minneapolis, Statele Unite: Sunt marcați 3 ani de la moartea lui George Floyd, un american de culoare ucis de un polițist alb

– Montréal: Royal Bank (RBC) – rezultate din al doilea trimestru

– Addis Abeba, Etiopia: Sunt marcați 60 de ani de la crearea Organizației Unității Africane, strămoșul Uniunii Africane (AU)

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a băncii centrale

– Bled, Slovenia: Campionatele Europene de Canotaj (25 – 28 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi”; la 25 mai 1979, Etan Patz, în vârstă de şase ani, a dispărut de la domiciliul său din New York şi nu a mai fost găsit; începând din următorul an, cunoscuţii lui Etan au organizat în acea zi diverse manifestări; din 1983 (- 40 de ani), la 25 mai, a început să fie marcată în SUA „Ziua naţională a copiilor dispăruţi”; din 1986, la iniţiativa Crucii Roşii Internaţionale, a început să fie marcată o astfel de zi la nivel internaţional, pe fondul înmulţirii alarmante a cazurilor de dispariţii în rândul copiilor

– „Ziua Mondială a Tiroidei” marcată cu scopul conştientizării problemelor cauzate de bolile glandei tiroide; ziua a fost stabilită în 2008, în timpul congresului Asociaţiei Europene a Tiroidei (ETA – fondată la Roma, la 25 mai 1965)

– 25 – 31.V: „Săptămâna Solidarităţii cu Popoarele aflate sub Administrare străină”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia 54/91 din 6.XII.1999

– „Ziua Eliberării Africii”; la 25.V.1963 (- 60 de ani) a fost creată Organizaţia Unităţii Africane (OUA), când a fost adoptată „Carta Africii”, în cadrul Consiliului şefilor de stat şi de guvern desfăşurat la Addis Abeba (Etiopia); OUA a fost creată cu scopul de a impulsiona lupta pentru totala eliberare a continentului de sistemul colonial şi pentru dezvoltarea statelor africane. Aceasta a intrat în vigoare în octombrie 1986, iar la 2 ani după aceasta a fost adoptat și Protocolul drepturilor omului și ale popoarelor pentru crearea unei Curți Africane a Drepturilor Omului și ale Popoarelor în Burkina Faso. Organizația pentru Unitate Africană (OUA), a fost schimbată în iulie 2000 cu Uniunea Africana (UA), în cadrul summit-ului OUA organizat în Togo. Statutul, Uniunii Africane a intrat în vigoare în 2001 după ce statele membre OUA l-au semnat și consacrat

– Ziua naţională a Republicii Argentina; aniversarea începutului revoluţiei pentru independenţa naţională din 1810, care a culminat, la 9 iulie 1816, cu proclamarea independenţei „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” care, prin Constituţia din 1826, au primit denumirea de Republica Federativă Argentina

– Ziua naţională a Regatului Haşemit al Iordaniei; aniversarea proclamării independenţei – 1946

– 1681: A murit dramaturgul spaniol Pedro Calderón de la Barca (n. 1600)

– 1693: A murit scriitoarea franceză Marie-Madeleine Pioche de La Vergne, contesă de La Fayette (Madame de La Fayette), cunoscută în special pentru „La Princesse de Clèves”, primul roman istoric din această ţară şi unul dintre primele romane din literatura universală (n. 1634) – 330 de ani

– 1789: A murit botanistul suedez Anders Dahl; după el este denumită floarea de dalie (n. 1751)

– 1801: S-a născut Robert Cock, unul dintre primii exploratori europeni ai regiunii Adelaide din Australia de Sud, după instituirea unei colonii noi în decembrie 1836 (m. 1871)

– 1803: S-a născut Ralph Waldo Emerson, eseist, poet şi publicist american; cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (curent filosofic iniţiat de acesta în anul 1836, caracterizat prin religiozitate panteistă şi spirit umanitar) (m. 1882) – 220 de ani

– 1805: A murit filosoful englez William Paley (n. 1743)

– 1818: S-a născut Jacob Christoph Burckhardt, scriitor şi istoric elveţian, unul dintre cei mai importanţi istorici elveţieni ai culturii, specializat în istoria culturii europene (m. 1897) – 205 ani

– 1841: S-a născut Eugène Samuel Grasset, artist plastic elveţian; a trăit majoritatea vieţii sale artistice la Paris, creația sa fiind ancorată temporal în perioada cunoscută ca Belle Epoque (m. 1917). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca an al naşterii 1845

– 1848: S-a născut filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un seminar pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună cu Andrei Bârseanu a editat, în 1885, colecţia de „Doine şi strigături din Ardeal”, la care a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin din 1879 şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1923) – 175 de ani

– 1860: S-a născut psihologul american James McKeen Cattell, primul profesor de psihologie din America; importantă activitate în studierea comportamentului uman (m. 1944)

– 1865: S-a născut fizicianul olandez Pieter Zeeman; studii privind efectul câmpurilor magnetice într-o sursă de lumină (cunoscut ca „efectul Zeeman”); Premiul Nobel pentru fizică în 1902 (m. 1943)

– 1865: S-a născut John (Raleigh) Mott, evanghelic american, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1946 pentru activitatea sa de înfiinţare şi de consolidare a organizaţiilor internaţionale creştine-protestante studenţeşti care au activat pentru promovarea păcii (m. 1955)

– 1884: S-a născut Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (m. 1947)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1921: S-a născut Hal David (numele la naştere: Harold Lane David), compozitor şi textier american (m. 2012)

– 1921: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016)

– 1921: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (m. 2020)

– 1922: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016)

– 1925: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (m. 2012)

– 1927: S-a născut scriitorul american Robert Ludlum (m. 2001)

– 1929: S-a născut soprana americană de origine română Beverly Sills (m. 2007)

– 1932: S-a născut K. C. Jones, jucător și antrenor american de baschet, legenda echipei Boston Celtics (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa britanică Sarah Marshall (m. 2014) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul englez David Burke

– 1934: A murit compozitorul englez Gustav Holst (n. 1874)

– 1937: S-a născut tenorul italian Franco Bonisolli (m. 2003)

– 1938: S-a născut Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (m. 2016) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul englez Sir Ian McKellen Murray

– 1939: S-a născut actriţa americană Dixie Carter, nominalizată la Premiile Emmy, în 2007, pentru rolul din serialul TV „Neveste disperate” (m. 2010)

– 1939: A murit Sir Frank Watson Dyson, astronom englez (n. 1868)

– 1942: S-a născut actorul și regizorul rus Aleksandr Kalyagin

– 1947: S-a născut Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (m. 2020)

– 1948: S-a născut interpretul german Klaus Meine (membru al formaţiei „Scorpions”) – 75 de ani

– 1949: S-a născut PF Gheorghe al III-lea, Arhiepiscop de Noua Justiniana și al Întregului Cipru (întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului din 8.I.2023), Mitropolit de Paphos (din 2006)

– 1959: S-a născut romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (m. 2017)

– 1960: S-a născut trompetistul american de jazz Wallace Roney (m. 2020)

– 1970: A murit Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n. 1919)

– 2005: A murit Ruth Laredo, pianist american (n. 1937)

– 2014: A murit generalul Wojciech Jaruzelski, ultimul lider comunist al Poloniei; a condus ţara în perioada 1981-1989 (n. 1923)

– 2015: A murit fotografa americană Mary Ellen Mark, cunoscută pentru fotojurnalism, portrete, fotografie documentară şi de publicitate (n. 1940)

Calendarul zilei – 24 mai

Publicat de Codrin RAITA, 24 mai 2023, 05:00 / actualizat: 24 mai 2023, 14:25

S-a întâmplat într-o zi de 24 mai

* Cu 686 de ani în urmă (1337) începea „Războiul de 100 de ani” (încheiat în anul 1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra. În prima parte, Anglia a obţinut importante victorii (Crécy/1346, Poitiers/1356). Spre sfârşit, însă, războiul a căpătat un caracter popular, prin intrarea în acţiune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc. Anglia a început să piardă treptat posesiunile de pe teritoriul Franţei, cu excepţia portului Calais (pe care l-a stăpânit până în 1558)

* Acum 179 de ani (1844) inventatorul american, Samuel Morse, a transmis prima telegramă în codul Morse de la Washington DC, către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, Maryland pentru a inaugura prima linie telegrafică. Conținutul mesajului a fost: „Ce a făcut Dumnezeu?” (un citat biblic, numerele 23:23)

* În urmă cu 148 de ani (1875) a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, prin unirea diverselor grupări liberale existente. Fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864 (după instaurarea dictaturii comuniste şi proclamarea Republicii, la 30.XII.1947, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o, însă, în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi. Prin Decizia civilă nr. 4/15.I.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti se consfinţea reluarea activităţii oficiale a Partidului Naţional Liberal, hotărâtă, în decembrie 1989, de un Comitet de iniţiativă compus din vechi membri ai partidului

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când era inaugurat „Brooklyn Bridge”, celebrul pod suspendat peste East River, care face legătura între insula Manhattan (New York City) şi Brooklyn. Lucrările de construcţie (conduse, iniţial, de John A. Roebling şi, apoi, de fiul acestuia, Washington A. Roebling) au durat 14 ani. Podul era numit, în epocă, „a opta minune a lumii”, fapt datorat atât lungimii sale record, cât şi procedurii de construcţie, novatoare în acea vreme

* Se împlinesc 120 de ani (1903) de când era inaugurat Castelul Pelişor, reşedinţă princiară şi regală. A fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman. În actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: “Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă, primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”

* În urmă cu 117 ani (1906) apărea (până la 18.II/3.III.1907), la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, „Basarabia”, sub direcţia avocatului Emanoil N. Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice şi introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând, în acelaşi timp, o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr a publicat poezia „Deşteaptă-te Române!”. Printre colaboratori s-au numărat: Pan(telimon) Halippa, Ion Inculeţ, Alexei Mateevici ş.a. (24.V/6.VI)

* Se împlinesc 115 ani (1908) de la inaugurarea noului sediu al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti (ale cărui origini merg spre anul 1864), în prezenţa Regelui Carol I însoţit de Regina Maria şi a unor importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. La 3 noiembrie 1834 a fost fondat „Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi” din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

* În urmă cu 94 de ani (1929) aveau loc primele cursuri de limbă germană la Radiodifuziunea Română, ţinute de Gh. Maurer, membru al orchestrei. Predate prin sistemul linguaphon, lecţiile au fost ulterior tipărite în broşuri

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când Justinian Marina (1901-1977), mitropolitul Moldovei şi Sucevei, era ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 6 iunie acelaşi an, păstorind până la moartea sa, în martie 1977). Noul patriarh a condus Biserica în cea mai agresivă perioadă a ateismului comunist

* Cu 67 de ani în urmă (1956) a avut loc prima ediție a concursului muzical Eurovision, la Lugano, Elveția, la Teatro Kursaal, unde au participat reprezentanți din Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Câștigătoarea primei competiții a fost cântăreața elvețiană Lys Assia. În 1955, la inițiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elvețiene, Uniunea Europeană de Difuziune (EBU) a avut ideea unui concurs internațional unde țările, reprezentate de televiziunile publice, să participe în cadrul unui spectacol televizat care să fie transmis simultan în toate țările participante. Transmiterea concursului în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, i-a conferit acestuia statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume

* Cu 33 de ani în urmă (1990) s-a înfiinţat primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală „Masca”, singurul cu acest profil din România. Teatrul „Masca” reprezintă o experienţă unică în peisajul teatral românesc: a fost cel care a iniţiat primele spectacole de stradă din ţară şi a oferit spectacole de teatru în spitale şi în case de copii

* Acum 29 de ani (1994), între 24 şi 27 mai, s-a desfăşurat, la Sinaia, conferinţa internaţională „România şi românii în ştiinţa mondială”, la care au participat circa 600 de personalităţi din 26 de ţări. Preşedinte al Comitetului de organizare a fost George Emil Palade (1912-2008), medic şi biolog american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1974

* Cu 19 ani în urmă (2004), la ora 5:50, în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău, pe drumul european E85, a avut loc un grav accident rutier în urma căruia un camion, care transporta 20 de tone de azotat de amoniu, s-a răsturnat, provocând o explozie în care şi-au pierdut viaţa 18 persoane (dintre care şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti ai postului TV Antena 1)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Fecioară Maria, Ajutorul Creştinilor (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Limbii Bulgare”, aleasă pentru faptul că în această zi sunt sărbătoriţi la bulgari Sfinţii Chiril şi Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Niculae Mircovici, din partea grupului minorităţilor naţionale — Uniunea Bulgară din Banat. NOTĂ: În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Ierarh Metodie şi Sfântul Cuvios Chiril sunt prăznuiţi la 11 mai, fiind numiţi „Apostolii slavilor”, pentru că au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă

– 1895: S-a născut Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (m. 1984)

– 1908: S-a născut actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (m. 1983) – 115 ani

– 1913: S-a născut Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2008) – 110 ani

– 1914: S-a născut Jules Perahim, pictor şi grafician; stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (m. 2008)

– 1914: A murit Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (n. 1869)

– 1915: S-a născut tenorul Garbis Zobian (m. 2002, în SUA, unde se stabilise)

– 1920: S-a născut sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1992, la Paris)

– 1923: S-a născut Ion Caraion (numele real: Stelian Diaconescu), poet, eseist şi traducător (din poezia franceză, canadiană, americană) (m. 1986, la Lausanne/Elveţia, unde se stabilise din 1981) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (m. 1993) – 100 de ani

– 1923: S-a născut inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (m. 2010) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (m. 2015)

– 1928: A murit Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (n. 1856) – 95 de ani

– 1929: S-a născut istoricul, editorul și profesorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografie istorică, istoria instituţiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Ţării Româneşti, istoria relaţiilor internaţionale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2018)

– 1930: S-a născut (la Beirut, Liban) Dirayr Mardichian, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (m. 2010)

– 1932: S-a născut Vasile Cândea, medic chirurg și cardiolog, profesor universitar și general de armată; fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înfiinţat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; a implantat, în 2001, primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; este autorul unor brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase) (m. 2020)

– 1937: S-a născut interpretul de muzică populară Benone Sinulescu (m. 2021)

– 1939: S-a născut Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (m. 2010)

– 1940: S-a născut Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (m. 2014)

– 1942: S-a născut Monica Săvulescu Voudouri, sociolog şi scriitor; trăieşte, din 1985, în Olanda, stabilindu-se în ultimii ani la Atena

– 1942: S-a născut sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul Dumitru Rădulescu (m. 2018)

– 1943: S-a născut dirijorul Voicu Enăchescu, unul dintre reperele mişcării corale din România; fondatorul (1972) şi dirijorul Corului de Cameră „Preludiu” al Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”; preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România (din 1998) (m. 2022) – 80 de ani. NOTĂ: Din 26 februarie 2023 ansamblul coral și-a schimbat denumirea în Corul de Cameră „Preludiu-Voicu Enăchescu”

– 1944: A murit Nicolae Petraşcu, critic literar, prozator şi publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (n. 1859)

– 1947: S-a născut Adrian Popescu, poet, prozator şi eseist

– 1953: S-a născut Andrei Grigor (pseudonim al lui Nicolae Ioana), critic literar şi prozator (m. 2014) – 70 de ani

– 1954: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Florin Iaru (pseudonimul lui Florin Râpă)

– 1962: S-a născut scriitorul Dan-Bogdan Hanu

– 1964: S-a născut (în Siria) Raed Arafat, medic de origine palestiniană, specializat în anestezie-terapie intensivă, instructor în probleme de medicină de urgenţă; în septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu-Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă; secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne

– 1966: A murit prozatorul, ziaristul şi editorul Alexandru Cazaban (n. 1872)

– 1967: S-a născut actorul de teatru și film Ovidiu Cuncea

– 1969: S-a născut pianista Nicoleta Luca-Meiţoiu

– 1985: A murit părintele Mihail Bulacu, unul dintre cei mai de seamă cateheţi şi pedagogi din România; din anul 1929 a fost preot la Biserica „Sfântul Elefterie” din Bucureşti, ridicată cu osteneala sa, unde a slujit ca paroh din anul 1952 până la moartea sa (n. 1898)

– 1987: A murit (la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial) Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (n. 1895, la Iași)

– 2011: A murit Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (n. 1932)

– 2016: A murit dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (n. 1929)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (n. 1929) – 5 ani

– 2018: A murit Ion Cucu, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești (n. 1937) – 5 ani

– 2018: A murit omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (n. 1947) – 5 ani

– 2021: A murit Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sydney: Președintele SUA Joe Biden va vizita Sydney pentru prima întâlnire a liderilor QUAD pe teritoriul australian. Biden se va alătura premierului australian Anthony Albanese, prim-ministrului Indiei Narendra Modi și prim-ministrului japonez Fumio Kishida pentru o întâlnire a liderilor țărilor Alianței QUAD (Quadrilateral Security Dialogue): Australia, India, Japonia, Statele Unite

– Geneva: Conferință de presă susținută de Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk

– Stockholm: Sfârșitul procesului chirurgului italian Paolo Macchiarini

– Washington: Întâlnire a laureaților Nobel și a experților împotriva dezinformării și pentru încrederea în știință (24 – 26 mai)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Orientul Mijlociu

– Brest, Franța: Zilele Maritime Europene (24 – 25 mai)

– Asmara, Eritreea: Manifestări de marcare a 30 de ani de la independența Eritreei

– Roma: Fotbal – Cupa Italiei, Finala: Inter Milano – Fiorentina

Aniversări – Comemorări

– 24 – 25.V: „Zilele Maritime Europene”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008 ( – 15 ani), la o dată variabilă în luna mai, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării; anul acesta vor avea loc o serie de evenimente în Brest, Franța

– „Ziua Europeană a Parcurilor naţionale”, prin care se doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale; ziua a fost stabilită în 1998 ( – 25 de ani), prin decizia Adunării Generale a Federaţiei Parcurilor Naturale şi Naţionale din Europa (Europarc), şi marchează apariţia primelor parcuri naţionale din Europa la 24.V.1909, prin decizia autorităţilor din Suedia de a transforma nouă parcuri în parcuri naţionale. NOTĂ: România este membru al Europarc prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii Europarc sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat

– Bulgaria: „Ziua scrierii slavone, a învăţământului şi culturii bulgare”. Sărbătoare naţională

– Ziua Independenţei Statului Eritreea/1993 – 30 de ani

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1543: A murit Nicolaus Copernic (numele latinizat al lui Mikolaj Kopernik), astronom polonez; a elaborat şi a fundamentat ştiinţific concepţia heliocentrică, care o infirma pe cea geocentrică a lui Ptolemeu; adoptată unanim abia în secolul al XVII-lea (n. 1473) – 480 de ani

– 1686: S-a născut Daniel Gabriel Fahrenheit, fizician olandez de origine poloneză; unul din fondatorii termometriei; a introdus scara termometrică cunoscută sub numele „scara Fahrenheit“; a fost primul care a utilizat mercurul ca lichid termometric și a fabricat primele termometre de dimensiuni reduse care puteau măsura temperatura umană și temperatura atmosferică până la 96 de grade; a inventat o formă îmbunătățită de hidrometru (m. 1736)

– 1743: S-a născut Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (m. 1793, asasinat) – 280 de ani

– 1794: S-a născut William Whewell, istoric şi filosof englez (m. 1866)

– 1819: S-a născut regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”; îi succede Eduard al VII-lea (m. 1901)

– 1835: S-a născut filologul elveţian Adolf Tobler; specialist în lingvistică romanică; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (m. 1910)

– 1886: S-a născut muzicologul francez Henry Prunières (m. 1942)

– 1899: S-a născut Henri Michaux, poet francez de origine belgiană (m. 1984)

– 1900: S-a născut Eduardo De Filippo, actor, scriitor, scenarist şi regizor de film italian (m. 1984)

– 1914: S-a născut actriţa germană de film Lilli Palmer (m. 1986)

– 1919: A murit Amado Nervo, poet, jurnalist și pedagog mexican, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari poeţi mexicani ai secolului al XIX-lea. (n. 1870)

– 1928: S-a născut William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (m. 2016) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actorul francez de film și TV (de origine britanică) Michael Lonsdale; a obţinut în 2011 premiul César pentru Cel mai bun actor într-un rol secundar pentru interpretarea Fratelui Luc, un călugăr liber asasinat la Tibhirine (Algeria), în „Des hommes et des dieux”, de Xavier Beauvois (Marele Premiu la Cannes în 2010) (m. 2020)

– 1932: S-a născut dramaturgul britanic Arnold Wesker (m. 2016)

– 1932: S-a născut compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov; s-a dedicat în special artei slavone populare a cântecului (m. 2020)

– 1940: S-a născut Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură în 1987 (m. 1996)

– 1941: S-a născut cântăreţul, compozitorul, poetul şi artistul plastic american Bob Dylan (născut Robert Allen Zimmerman); unul dintre cei mai influenți compozitori americani din secolul al XX-lea; Premiul Nobel pentru literatură în 2016, „pentru crearea de noi forme de exprimare poetică în marea tradiție a muzicii americane”; primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel

– 1943, 24/25: A murit medicul francez Émile Sergent; fiziolog şi clinician de renume, este considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator; membru de onoare străin al Academiei Române din 1930 (n. 1867) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Priscilla Presley, actriţă americană

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (m. 2012)

– 1946: S-a născut (în Rusia) Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (m. 2018)

– 1951: S-a născut (în Algeria) actorul şi scenaristul francez Jean-Pierre Bacri (m. 2021)

– 1959: A murit John Foster Dulles, om politic şi diplomat american; imediat după al doilea război mondial a fost principala autoritate în materie de politică externă a Partidului Republican (adversar consecvent al expansiunii comuniste; a iniţiat sistemul de alianţe americane în Asia – Tratatul Asiei de Sud-Est, 1954) (n. 1888)

– 1960: S-a născut actriţa britanică Kristin Scott Thomas

– 1972: S-a născut Maia Sandu, economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, președintă a Republicii Moldova (din dec. 2020); fost prim-ministru al R. Moldova (iun. – nov. 2019)

– 1974: A murit Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (n. 1899)

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909)

– 1992: A murit Jean Roche, medic şi biochimist francez; cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 2012: A murit producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune „Sybil” (1976) (n. 1918)

– 2013: A murit Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (n. 1925) – 10 ani

– 2017: A murit actorul american Jared Martin (n. 1941)

– 2019: A murit Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (n. 1929)

– 2020: A murit legendarul baterist american de jazz Jimmy Cobb (nume complet: Wilbur James Cobb), care a cântat alături de celebrul jazzman Miles Davis, precum și de alte nume mari din jazz (n. 1929)

– 2020: A murit Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier francez (n. 1938)

Calendarul zilei – 23 mai

Publicat de Codrin RAITA, 23 mai 2023, 05:00 / actualizat: 23 mai 2023, 14:05

S-a întâmplat într-o zi de 23 mai

* Acum 252 de ani (1771) avea loc a doua Bătălie de la Lanckorona, una dintre cele mai mari ciocniri ale forțelor poloneze și rusești din timpul Confederației Baroului. A avut loc pe 23 mai 1771 în apropiere de Lanckorona, când formația poloneză de 1.300 de oameni cu 18 tunuri, comandată de trimisul francez locotenent-colonel Charles François Dumouriez a fost brusc atacată de 4.000 de ruși comandați de generalul Alexander Suvorov. Forțele poloneze au fost complet distruse și forțate să se retragă

* Acum 159 de ani (1864), la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, românii s-au pronunţat, printr-un plebiscit, asupra unui document cu valoare constituţională – „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un „corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului) (23-26.V./4-7.VI). NOTĂ: La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au funcţionat şi ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituţie. După elaborarea şi adoptarea ei de către Adunarea Constituantă, noua Constituţie a fost aprobată, la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu imperativele procesului de integrare europeană

* Cu 102 ani în urmă (1921), în zilele de 23 și 24 mai, au avut loc primele concerte ale lui George Enescu la Timișoara. Concertele lui George Enescu susținute în localități bănățene au o semnificație deosebită în cronologia concertistică a marelui violonist. Primele concerte le-a dat aici încă din timpul când această regiune aparținea Austro-Ungariei. Fără nicio excepție, ziarele germane și maghiare au scris numai la superlativ despre acest „mare violonist român”. Pentru populația română din Banat, aceste concerte însemnau foarte mult, mai ales cele susținute în anii 1912 și 1914 la Lugoj

* Acum 94 de ani (1929) s-a lansat prima animaţie Mickey Mouse cu sunet – „Copilul carnavalului”. Este cea de-a noua producție din seria Mickey Mouse şi prima în care şoricelul vorbeşte. Mickey Mouse este un personaj creat de către regizorul și desenatorul american Walt Disney. Debutând în anul 1928 cu filmul de animație Plane Crazy, acest șoricel îmbrăcat în pantaloni roșii a devenit unul dintre simbolurile cinematografiei și culturii americane. Este, de asemenea, protagonistul primului desen animat cu sunet sincronizat cu animația „Steamboat Willie”, care a avut premiera pe 18 noiembrie 1928

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când, în virtutea Protocolului sovieto-român încheiat la Moscova, la 4 februarie 1998, s-a semnat, pe Insula Şerpilor, un Proces-verbal de către Nikolai P. Şutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din Bucureşti, şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar al R. P. Române, prin care insula (în suprafaţă de 17 ha), situată în Marea Neagră, a fost cedată Uniunii Sovietice. Procesul-verbal nu a fost ratificat însă niciodată de parlamentele României şi URSS. După destrămarea URSS, Insula Şerpilor a trecut în stăpânirea Republicii Ucraina

* Cu 54 de ani în urmă (1969), filmul documentar „Cântecele Renaşterii” (regizor: Mirel Ilieşiu – n.1923 – m.1985), realizat cu concursul corului „Madrigal”, obţinea Marele Premiu pentru scurt metraj, „Palme d’Or”, la Festivalul de la Cannes

* În urmă cu 18 ani (2005) cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak la 28 martie 2005 reveneau în ţară, după 55 de zile de captivitate. Marie-Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci de la Prima TV şi Eduard Ovidiu Ohanesian, de la „România liberă”, au sosit la bordul unei aeronave militare Hercules C-130, la ora 14:45, la baza militară aeriană 90 Otopeni, eveniment la care au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, familiile celor trei şi 100 de ziarişti

Aniversări – Comemorări

– 1871: S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1936)

– 1883: S-a născut inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (m. 1965) – 140 de ani

– 1891, 23.V/5.VI: S-a născut economistul, omul politic şi profesorul Victor Slăvescu; lucrări în domeniul economiei politice, a istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă din secolul al XIX-lea; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1977)

– 1897: S-a născut inginerul şi inventatorul Mihail (sau Mihai) Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii (în 1934 a realizat prima experienţă de teleghidaj din România, la patru ani de la oficializarea pe plan mondial a automaticii şi telemecanicii ca domenii ale ştiinţei şi tehnicii; autor al lucrării „Telemecanica” – 1937, una dintre primele în domeniu); a publicat în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei; una dintre acestea, „Radiofonia”, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925  îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D. Hurmuzescu; experienţa acumulată a fost prezentată în două cărţi: „Actualităţi radiofonice”, publicată la Bucureşti în 1931 şi „Radio pentru toţi” (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 şi premiată de Academia Română; alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenţii din domeniul radioului şi al automobilului; a mai scris încă două cărţi „Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea”, publicată în  1938 şi „Radioelectricitatea”, publicată în 1944, care cuprinde informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician, unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio, dar cuprinde şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW, Băneasa-Otopeni, 1929; Radio România de 150 kW, Bod-Braşov, 1935; Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941; Radio Moldova de 5kW pe 259 m, Iaşi, 1941 (m. 1947)

– 1902: S-a născut Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător; a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski; a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1970)

– 1916: A fost înregistrată nașterea părintelui protosinghel Petroniu Tănase, unul din marii duhovnici români, stareţ al Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos (m. 2011)

– 1931: S-a născut întâistătătorul Bisericii Române Greco-Catolice, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş; la 18.II.2012 a fost numit cardinal în Colegiul cardinalilor de Papa Benedict al XVI-lea, fiind cel de al treilea cardinal român din istorie; membru de onoare al Academiei Române (2012)

– 1933: S-a născut chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2013) – 90 de ani

– 1937: S-a născut compozitoarea şi profesoara Irina Odăgescu-Ţuţuianu

– 1941: S-a născut sculptorul şi profesorul Horia Flămând (sau Flămându)

– 1942: S-a născut Gabriel Liiceanu, filosof, eseist, memorialist, editor, traducător şi profesor; preşedinte al Editurii „Humanitas” (din 1990)

– 1946: S-a născut pictorul, desenatorul și profesorul Sorin Ilfoveanu

– 1951: S-a născut Vintilă Mihăilescu, antropolog, autobiograf, psihosociolog, profesor universitar, publicist și scriitor de non-ficțiune; în 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România, al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, domeniile sale de specializare fiind: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor; a fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010 (m. 2020)

– 1953: S-a născut mezzosoprana Gabriela Drăguşin (m. 2015) – 70 de ani

– 2003: A murit Ion Drăgănoiu, poet şi jurnalist (n. 1943) – 20 de ani

– 2006: A murit Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (n. 1924)

– 2017: A murit Viorel Morariu, rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

– Moscova: Președintele Republicii Srpska Milorad Dodik va vizita Moscova

– Geneva: Elveția va găzdui o dezbatere ministerială asupra temelor pe care le va ridica în calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU

-Sydney, Australia: Vizita prim-ministrului indian Narendra Modi

– Bordeaux, Franța: Conferința europeană privind tranziția energetică (23 – 25 mai)

– Berlin: Congresul Confederației Europene a Sindicatelor (CES) (23 – 26 mai)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind protecția civililor în conflict

– Londra: Anunțarea câștigătorului Premiului International Booker 2023

– Londra: Shell – Adunarea Generală

– Paris: Curtea de Casație pronunță decizia privind anularea procedurii judiciare din Franța împotriva oponentului kazah Moukhtar Abliazov

– Oslo: Ceremonia de ceremonie a Premiului Abel pentru matematică

– Paris: Société Générale – Adunarea generală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM (pe 10/23.V.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios). NOTĂ: La 10 mai este sărbătorită și „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită în România, prin Legea 156/ 7.VI.2021, pentru a aduce în centrul atenției publice necesitatea de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice

– „Ziua Mondială a Broaştelor ţestoase”, iniţiată în anul 2000 de American Tortoise Rescue

– 1627: A murit Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând „Secolului de aur” al literaturii spaniole, cel mai de seamă reprezentant al curentului literar cunoscut sub denumirea de „culteranism” (sau chiar „gongorism”, după numele poetului) (n. 1561)

– 1691: A murit Adrien Auzout, astronom francez; a descoperit unele proprietăţi ale cicloidei şi a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (n. 1622)

– 1707: S-a născut Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (m. 1778)

– 1734: S-a născut medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (m. 1815)

– 1741: S-a născut compozitorul italian Andrea Luchesi (m. 1801)

– 1795: S-a născut Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (m. 1860)

– 1810: S-a născut Margaret Fuller, scriitoare şi jurnalistă americană; cunoscută militantă pentru drepturile femeilor („Woman in the Nineteenth Century” – 1845) (m. 1850)

– 1834: S-a născut pictorul danez Carl Heinrich Bloch (m. 1890)

– 1848: S-a născut Otto Lilienthal, pionier german al aeronauticii moderne (m. 1896) – 175 de ani

– 1855: A murit Charles Robert Malden, explorator britanic, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (n. 1797)

– 1891: S-a născut Pär Fabian Lagerkvist, scriitor suedez; Premiul Nobel pentru literatură în 1951 (m. 1974)

– 1895: A murit Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (n. 1798)

– 1906: A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen; unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Alexander Lange Kielland, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie); considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială (n. 1828)

– 1908: S-a născut fizicianul american John Bardeen; contribuţii în fizica solidului şi a temperaturilor joase; a obţinut de două ori Premiul Nobel pentru fizică: în 1956, împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi Walter Brattain, pentru cercetări asupra conductorilor şi inventarea (în 1946) a tranzistorului, şi în 1972, împreună cu conaţionalii săi Leon Cooper şi Robert Schrieffer, pentru elaborarea teoriei cuantice a superconductibilităţii (m. 1991) – 115 ani

– 1908: A murit François (Edouard Joachim) Coppée, poet, prozator şi dramaturg francez (n. 1842) – 115 ani

– 1910: S-a născut Artie Shaw, clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american (m. 2004)

– 1912: S-a născut compozitorul, pianistul şi orchestratorul francez Jean (René Désiré) Françaix (m. 1997)

– 1917: S-a născut Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (m. 2008)

– 1923: S-a născut pianista spaniolă Alicia de Larrocha (m. 2009) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Rosemary Clooney, cântăreaţă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2002) – 95 de ani

– 1930: S-a născut scriitorul francez Michel Deguy (m. 2022)

– 1933: S-a născut actriţa de film şi scriitoarea britanică Joan Collins – 90 de ani

– 1934: Au murit, împuşcaţi de poliţişti, în apropiere de Bienville Parish (Louisiana), gangsterii americani, Bonnie (Elizabeth) Parker (n. 1910) şi Clyde (Chestnut) Barrow (n. 1909); faimosul cuplu de proscrişi era renumit pentru jefuirea de bănci; au fost consideraţi inamici publici între anii 1931 şi 1934, în timpul Marii crize economice

– 1937: A murit John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (n. 1839)

– 1942: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Zalman King (m. 2012)

– 1951: S-a născut Anatoli Karpov, mare maestru internațional rus de șah și fost campion mondial, politician, jurnalist și scriitor rus

– 1991: A murit Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (n. 1895)

– 2002: A murit Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (n. 1926)

– 2013: A murit Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (n. 1934, la Alexandria, Egipt) – 10 ani

– 2015: A murit matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru economie în 1994 (n. 1928)

– 2017: A murit actorul britanic Sir Roger Moore (n. 1927)

– 2021: A murit Eric Carle, autor, designer și ilustrator american de cărți pentru copii; autorul bestseller-ului internaţional pentru copii „Omida mâncăcioasă” (n. 1929)

Calendarul zilei – 22 mai

Publicat de Codrin RAITA, 22 mai 2023, 05:00 / actualizat: 22 mai 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 22 mai

* Cu 167 de ani în urmă (1856) era fondată, de către renumitul colecţionar de artă rus, Pavel Tretiakov (1832-1898), Galeria de artă din Moscova care-i poartă numele

* Acum 144 de ani (1879) Parlamentul maghiar a votat o lege şcolară (numită „Legea Trefort”, după numele iniţiatorului ei) care prevedea obligativitatea predării în limba maghiară în toate şcolile elementare din teritoriile anexate Ungariei, inclusiv în şcolile confesionale române

* În urmă cu 91 de ani (1932) în România a fost introdusă pentru prima dată ora de vară (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

* În urmă cu 63 de ani (1960) avea loc cutremurul din Valdivia sau Marele cutremur chilean, cel mai puternic seism înregistrat vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la ora locală 15:11, având o durată de aproximativ 10 minute. Epicentrul seismului a fost lângă Lumaco, la aproximativ 570 de kilometri de capitala chileană. Tsunamiul generat a afectat regiuni precum Chile, Hawaii, Japonia, Filipine, Noua Zeelandă, Australia și Insulele Aleutine. Bilanţul exact al victimelor este necunoscut, însă estimările sunt cuprinse între 3.000 şi 6.000 de morţi. De asemenea, pagubele materiale s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de dolari (6,3 miliarde de dolari, ajustat la valoarea actuală a dolarului şi la inflaţie)

* Acum 58 de ani (1965) a „debutat”, la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România. Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbăta după-amiază. Sunt prezentate documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă. Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

* În urmă cu 51 de ani (1972) în Ceylon, era adoptată o nouă Constituţie şi era proclamată republica, sub noua denumire de Sri Lanka

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când Lisabona a găzduit, între 22.V şi 30.IX, ultima expoziţie mondială a secolului al XX-lea – EXPO ’98, cu tema „Oceanele: o moştenire pentru viitor”, ales parțial pentru a comemora 500 de ani a descoperirilor portugheze. Tema pavilionului României a reprezentat-o un colţ din Delta Dunării

* Acum 11 ani (2012) a fost deschis pentru public Tokyo Skytree, cel mai înalt turn din lume (634 m) şi a doua cea mai înaltă structură din lume, după Burj Khalifa (829,8 m)

* Cu 11 ani în urmă (2012) capsula fără echipaj uman Dragon a atins orbita terestră la zece minute după lansarea sa, în Florida, de către o rachetă Falcon 9, pentru primul zbor privat spre Stația Spațială Internațională (ISS). La zece minute de la decolare, Dragon s-a separat, așa cum era prevăzut, de al doilea etaj al Falcon 9 pentru a atinge orbita terestră, declanșând apauze la centrul de control al SpaceX din Centrul Spațial Kennedy. Elon Musk, 40 de ani, fondatorul și patronul miliardar al SpaceX, a scris pe Twitter: „Falcon a zburat perfect, Dragon este pe orbită și antenele solare funcționeza perfect, simt o enormă ușurare”. Este prima capsulă a unei societăți private care ajunge pe ISS, în condițiile în care, până în prezent, doar patru națiuni sau grupuri de națiuni au realizat acest lucru (Statele Unite, Rusia, Japonia și Europa)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Rita din Cascia, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1809: S-a născut Constantin A. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu); preşedinte al Comitetului Central al Unirii (1857); prim-ministru al Ţării Româneşti (martie-septembrie 1859); ministru în mai multe rânduri; a sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost din 1871 (m. 1884)

– 1841, 22.V/3.VI: S-a născut Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (m. 1924)

– 1865: S-a născut Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (m. 1899)

– 1896: S-a născut medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca un institut modern de patologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1976)

– 1908: S-a născut I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist; studii de slavistică şi de literatură română veche (m. 1996) – 115 ani

– 1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2004) – 110 ani

– 1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (m. 1976)

– 1924: S-a născut părintele Nicolae Bordaşiu, paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti între anii 2003 şi 2010; fost deţinut politic (1955-1964); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (m. 2018)

– 1927: S-a născut Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (m. 2013)

– 1933: S-a născut economistul Emilian Dobrescu; lucrări consacrate problemelor dezvoltării economice: doctrine, metode de analiză şi predicţie; membru titular al Academiei Române din 1990 – 90 de ani

– 1933: S-a născut Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (m. 1987) – 90 de ani

– 1933: A murit Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (n. 1886) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul Constantin Rauţchi (m. 1984)

– 1935: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Nicolae Corjos, regizor de film şi scenarist; autorul celebrelor filme „Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste” (m. 2022)

– 1939: S-a născut Răzvan Theodorescu, istoric al culturii, critic şi istoric de artă; preşedinte al Radioteleviziunii Române (februarie 1990 – iulie 1992); ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004); senator social-democrat în mai multe legislaturi; membru titular al Academiei Române din 2000, vicepreședinte al acestui for din apr. 2018 (m. 2023)

– 1942: S-a născut Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (m. 2016)

– 1944, 22 (sau 24): A murit Nicolae Petraşcu, critic literar, prozator şi publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (n. 1859)

– 1946: S-a născut Andrei Marga, filosof, politolog, om politic, profesor; ministru al educaţiei (1997-2000), ministru de externe (mai-august 2012), rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1993-2004; 2008-2012)

– 1956: A murit Ion Călugăru, prozator, dramaturg şi gazetar (n. 1902)

– 1957: A murit poetul George Bacovia (pseudonimul lui Gheorghe Vasiliu); considerat cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai poeziei române moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1881)

– 1964: S-a născut Marius Oprea, istoric, poet și eseist

– 1978: A murit Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897) – 45 de ani

– 1985: A murit Ion Lotreanu, poet, prozator şi eseist (n. 1940)

– 2001: A murit graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (n. 1937)

– 2002: A murit cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1912)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2007, 22/23: A murit ziaristul Ralu Filip, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în perioada decembrie 2002 – mai 2007 (n. 1959)

– 2008: A murit Gavril Matei (cunoscut sub pseudonimul de Gavril Matei Albastru), poet, prozator, traducător, editor, romancier şi jurist (n. 1943) – 15 ani

– 2018: A murit prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniștrilor de externe ai UE

– Bruxelles: Decizia UE privind fuziunea Microsoft Activision Blizzard

– Bruxelles: O nouă demonstrație a sindicatelor belgiene de retail, pe fond de conflict în supermarketurile Delhaize

– Seoul: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizitează Coreea de Sud pentru a organiza un summit cu președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol

– Port Moresby: Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu 18 lideri ai ţărilor din zona Pacificului de Sud în timpul vizitei pe care o va efectua pe 22 mai în Papua Noua Guinee. Biden va avea întrevederi cu liderii Forumului Insulelor Pacificului, un bloc regional constituit din statele insulare din zona Oceanului Pacific. Premierii din Australia şi Noua Zeelandă vor fi de asemenea prezenţi

• Președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden și prim-ministrul indian Narendra Modi vor participa la Forumul de cooperare India-Insulele Pacificului din Port Moresby

– Berlin: Cancelarul Olaf Scholz îl primește pe prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate privind Sudanul

– Salé, Maroc: Reluarea procesului jurnalistului Hanane Bakour

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Biodiversităţii”; marcată iniţial la 29 decembrie (pe baza unei hotărâri a Adunării Generale a ONU din 1994), reprezenta ziua intrării în vigoare (29 decembrie 1993) a Convenţiei internaţionale a biodiversităţii, semnată la reuniunea la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – Rio ’92; tot Adunarea Generală a ONU a decis, în decembrie 2000, ca ziua să fie marcată la data la care a fost adoptată Convenţia: 22 mai 1992. NOTĂ: România a semnat Convenţia privind diversitatea biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994

– Ziua naţională a Republicii Yemen; aniversarea unirii celor două state yemenite – 1990

– 337: A murit Constantin Cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (n. 272). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1808: S-a născut poetul francez Gérard de Nerval (pe numele său adevărat Gérard Labrunie) (m. 1855) – 215 ani

– 1813: S-a născut Richard Wagner, compozitor, teoretician al artei, poet şi dramaturg german; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (m. 1883) – 210 ani

– 1844: S-a născut pictoriţa americană Mary Cassatt, influenţată de pictura impresionistă (m. 1926)

– 1859: S-a născut Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (m. 1930)

– 1868: A murit Julius Plücker, matematician şi fizician german, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în domeniul geometriei analitice; a fost unul din pionierii cercetării în domeniul radiaţiei catodice (care ulterior a condus la descoperirea electronului) (n. 1801) – 155 de ani

– 1873: A murit poetul şi nuvelistul italian Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 1785) – 150 de ani

– 1885: A murit poetul, dramaturgul și romancierul francez Victor Hugo, unul dintre cei mai importanţi scriitori francezi romantici (n. 1802)

– 1891: S-a născut Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (m. 1958)

– 1907: S-a născut Sir Laurence Olivier, actor englez de teatru şi film, regizor şi producător; reprezentant de seamă al şcolii britanice de teatru, în primul rând al celei shakespeariene (m. 1989)

– 1910: A murit Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (n. 1864)

– 1912: S-a născut Herbert C. Brown, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Georg Wittig (m. 2004)

– 1924: S-a născut Charles Aznavour (nume real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreţ, compozitor, actor și diplomat francez de origine armeană; numit „zeul muzicii pop franceze” de criticul muzical Stephen Holden (m. 2018)

– 1925: A murit Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1871) (n. 1834)

– 1927: S-a născut Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (m. 2014)

– 1927: S-a născut chimistul american de origine maghiară George Andrew Olah (numele la naștere György Oláh), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1994 (m. 2017)

– 1927: S-a născut actorul american Michael Constantine (m. 2021)

– 1930: S-a născut britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (m. 2013)

– 1937: S-a născut cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (m. 2011)

– 1937: S-a născut fotbalistul sovietic Viktor Vladimirovici Ponedelnik, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (m. 2020)

– 1940: S-a născut actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (m. 2011)

– 1943: S-a născut activista nord-irlandeză Betty Williams (nume complet: Elizabeth Williams); Premiul Nobel pentru pace în anul 1976 (împreună cu Mairead Corrigan), pentru munca sa de cofondator al Comunității Oamenilor Păcii, o organizație dedicată promovării unei rezolvări pașnice a problemelor din Irlanda de Nord (m. 2020) – 80 de ani

– 1948: A murit scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (n. 1889) – 75 de ani

– 1970: S-a născut manechinul britanic (de origine jamaicană) Naomi Campbell, numită şi „Perla neagră” a podiumurilor de modă

– 1987: S-a născut tenismenul sârb Novak Đjoković; a fost numărul 1 mondial pentru un record de 361 de săptămâni în total, a terminat anul ATP ca numărul 1 de șapte ori; a câștigat 20 de titluri de Grand Slam la simplu masculin

– 2010: A murit Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (n. 1914)

– 2013: A murit compozitorul francez Henri Dutilleux (n. 1916) – 10 ani

– 2018: A murit scriitorul american Philip Roth; laureat al Premiului Pulitzer (1997) și câștigător a numeroase premii literare (n. 1933) – 5 ani

– 2019: A murit scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (n. 1923 , în Germania)

– 2020: A murit Mory Kanté, cântăreţ din Guineea, care a ajutat la popularizarea muzicii africane; cunoscut ca interpret de kora (harpă vest-africană) (n. 1950)

Calendarul zilei – 21 mai

Publicat de Codrin RAITA, 21 mai 2023, 05:00 / actualizat: 22 mai 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 21 mai

* Se împlinesc 665 de ani (1358), de când, în Franţa a început marea răscoală ţărănească antifeudală, cunoscută sub numele de „La Jacquerie”, care a durat până pe 10 iunie, același an. Răscoala (condusă de Guillaume Charles şi care s-a desfăşurat în nordul şi nord-vestul ţării) a fost înfrântă de armata regelui Carol al II-lea de Navarra şi a fost urmată de o represiune sângeroasă

* Se împlinesc 170 de ani (1853) de la inaugurarea primului acvariu public din lume, în incinta Regent’s Park din Londra. A fost deschis la grădina zoologică din Londra şi era denumit „Fish House” („Casa Peştilor”). Prima utilizare a cuvântului acvariu aparţine lui Philip Henry Gosse care a optat pentru acest termen în schimbul lui „vivarium acvatic”. În 1858, Edward Edwards a patentat acvariul cu toate laturile din sticlă şi cu un rezervor dedesubtul acestuia pentru crearea unui curent uşor de circulare a apei în bazin

* Acum 131 de ani (1892), la „Teatro dal Verme” din Milano, a avut loc premiera operei în 2 acte „Paiaţe”, de Ruggiero Leoncavallo, titlul original „Pagliacci”; autorul libretului este chiar compozitorul

* Cu 119 ani în urmă (1904) era fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie – FIFA (peste două zile, la 23 mai, a fost ales primul preşedinte al FIFA, în persoana francezului Robert Guérin). Actualul preşedinte este elveţianul de origine italiană, Gianni Infantino, ales la 26 februarie 2016, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Congresului FIFA, care i-a urmat în funcţie lui Joseph Blatter, acesta prezentându-şi demisia pe 2 iunie 2015, în urma unui scandal de corupţie

* În urmă cu 113 ani (1910) a luat fiinţă „Muzeul Simu”, care conţinea opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini adunate de colecţionarul de artă Anastase Simu (1854-1935). În 1927 acesta a dăruit casa şi întreaga colecţie statului. Odată cu demolarea clădirii în 1960, colecţia de artă a fost dispersată în mai multe muzee (21.V/3.VI)

* Cu 69 de ani în urmă (1954) apărea Decretul nr. 183 privind ratificarea de către România a Convenţiilor internaţionale pentru protecţia victimelor de război (încheiate la Geneva la 12.VIII.1949). Textul, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 21 mai 1954, a intrat în vigoare în aceeași zi

* Acum 62 de ani (1961) avea loc premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru dezvoltarea teatrului românesc

* În urmă cu 41 de ani (1982) Guvernul Constantin Dăscălescu (1) a fost consiliul de miniştri care a guvernat România începând cu această dată până pe 28 martie 1985

* Acum 41 de ani (1982) trupele britanice au atacat Insulele Malvine (Falkland), fiind lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie. Pe 21 mai a avut loc o debarcare amfibie a trupelor britanice în Port San Carlos, pe insula principală a arhipelagului. La 2 aprilie trupele argentiniene debarcaseră în Insule, declanşând „Războiul Malvinelor”, fapt ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Războiul s-a încheiat la 15 iunie, acelaşi an, cu victoria Marii Britanii

* Cu 31 de ani în urmă (1992) Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului nr. 48/1992, publicată în 25 mai, în Monitorul Oficial nr. 104. Legea a suferit mai multe completări şi modificări ulterioare. Legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie 1992 și de Camera Deputaților în ședința din 19 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României

* Acum 19 ani (2004) a avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Federația Rusă și reprezentanții celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, la acea vreme. A fost semnat un protocol prin care se afirma susţinerea Rusiei de către UE pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului

* Într-o zi de 21 mai, acum 18 ani (2005), melodia „Let me try”, interpretată de Luminiţa Anghel şi trupa „Sistem”, a câştigat locul al treilea la Concursul Eurovision de la Kiev (Ucraina), după Grecia şi Malta, melodie românească cel mai bine plasată, până în acel moment, în clasamentul concursului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1826: S-a născut (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi , Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (m. 1887)

– 1836: A murit poetul Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794)

– 1855: S-a născut (în Ucraina) Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1920)

– 1880: S-a născut Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1967)

– 1881: S-a născut pictorul şi graficianul Iosif Iser; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1958)

– 1886: S-a născut Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (m. 1954)

– 1887: S-a născut Florica Musicescu, pianistă şi profesoară; considerată una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti (m. 1969)

– 1887: S-a născut naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1971)

– 1892: A murit Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti cu subiect din geologia României, „Calcarul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (n. 1831)

– 1897: S-a născut Smaranda Brăescu, pilot şi paraşutist; pionieră a aviaţiei sportive româneşti; prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Clevlend, SUA, 1933); campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932) (m. 1948)

– 1897: A murit Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1819

– 1899: S-a născut Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (m. 1992)

– 1906: S-a născut scriitoarea Profira Sadoveanu (m. 2003)

– 1914: S-a născut Dumitru Florea-Rarişte poet, publicist şi traducător (m. 1989)

– 1915: S-a născut Mircea Petrescu-Dîmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1923: S-a născut Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (m. 2009) – 100 de ani

– 1925: S-a născut istoricul Lucia Dalia Aramă (m. 2003)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul şi folcloristul Constantin Arvinte (m. 2021)

– 1927: S-a născut dirijorul Constantin Petrovici (m. 2007)

– 1927: S-a născut medicul Iulian Mincu, profesor doctor, om politic, fost ministru al sănătăţii între anii 1992 şi 1996; a fondat, în 1993, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. C. Paulescu” (m. 2015)

– 1932: S-a născut H.[enri] Zalis, istoric şi critic literar, prozator şi traducător (m. 2016)

– 1932: S-a născut Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (m. 2021)

– 1933: S-a născut poetul şi filologul Horia Zilieru (pseudonimul lui Gheorghe Iancu) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Constantin „Titi” Udrea, jucător de rugby şi arbitru internaţional (m. 2021) – 90 de ani

– 1937: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Constantin Eretescu, prozator, eseist, semiotician, etnograf, etnolog, antropolog, jurnalist şi profesor; stabilit, din 1980, în SUA, este una dintre marile personalităţi ale exilului românesc din America

– 1947: S-a născut omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (m. 2018)

– 1949: S-a născut artistul plastic Constantin Plăviţu (m. 2021)

– 1953: S-a născut poetul, eseistul, publicistul şi editorul Călin Vlasie – 70 de ani

– 1964: A murit Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1897/1898)

– 1973: A murit (la Ottawa, Canada) matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906) – 50 de ani. NOTĂ: Din anul 2022, cu ocazia ziua nașterii matematicianului, pe 10 ianuarie, este marcată „Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii”

– 1981: A murit Ioan Cuşa, poet şi editor stabilit în Franţa (n. 1925)

– 1991: A murit (împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia/Italia, unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (n. 1950)

– 1994: A murit actorul Ştefan Tapalagă (n. 1933)

– 1995: A murit general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 1997: A murit bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (n. 1924)

– 2012, 21/22: A murit Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (n. 1929)

– 2014: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul constructor Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor; de numele său se leagă câteva construcţii importante din Capitală: Casa Scânteii (Casa Presei Libere de astăzi), Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, hotelul Athenee Palace etc.; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1915)

– 2017: A murit sculptorul Petre Grăjdeanu (n. 1937)

– 2018: A murit Mircea Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1927) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: OMS organizează a 76-a sesiune a Adunării Mondiale a Sănătății (21 – 30 mai)

– Grecia: Alegeri legislative

– Timorul de Est: Alegeri legislative

– Chișinău: Manifestație pro-europeană la apelul președintelui Maia Sandu

– Stockholm: Raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri) privind operațiunile de menținere a păcii din întreaga lume

– Dakar, Senegal: Misiunea economică belgiană în Senegal condusă de prințesa Astrid (sora regelui) și șeful diplomației Hadja Lahbib (21 – 25 mai)

– Imola, Italia: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu Emilia-Romagna, cursa finală

– Newport, SUA: Navigație – Urmează să aibă loc startul celei de-a 5-a etape a The Ocean Race, cursă în jurul lumii cu echipaj cu escale

– Manchester: Fotbal – Premier League: Manchester City – Chelsea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale” (a 57-a), având ca temă în acest an „A vorbi cu inima, în adevăr și caritate (Ef 4,15)”, se marchează anual, din 1967, în duminica anterioară Rusaliilor, la iniţiativa Conciliului Vaticanului; prin această zi se încurajează utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru sublinierea cât mai eficientă a mesajului Evangheliei

– „Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, pentru Dialog şi Dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), marchează nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea şi pacea globală şi recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii

– „Ziua Internaţională a Lumânărilor Aprinse” este un program lansat, în 1983 ( – 40 de ani), de Consiliul Mondial al Sănătăţii din Washington pentru a comemora victimele SIDA; în a treia duminică a lunii mai a fiecărui an, mii de comunităţi din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânări în memoria celor care au murit de SIDA

– „Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor”; marcată din 2014, la iniţiativa World Fish Migration Foundation, ziua urmăreşte promovarea, la nivel global, a unei mai mari conştientizări a importanţei peştilor migratori de apă dulce şi din râurile cu curgere liberă

– „Ziua Internațională a Ceaiului” a fost stabilită la această dată prin Rezoluția 74/241 a Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 21 decembrie 2019, cu scopul de a informa publicul cu privire la importanţa ceaiului pentru dezvoltarea rurală şi a mijloacelor de viaţă durabile, în ţările cultivatoare. Anterior aceasta a fost sărbătorită pe 15 decembrie, din 2005, în țări producătoare de ceai precum India, Sri Lanka, Nepal, Vietnam, Indonezia, Bangladesh, Kenya, Malawi, Malaezia, Uganda și Tanzania

– 1265, 21.V (sau ~ până la 20.VI): S-a născut poetul italian Dante Alighieri (m. 1321). NOTĂ: Site-ul http://answers.encyclopedia.com/question/dante-alighieri-born-162810.html dă ca dată a naşterii 27 mai 1265, http://reformationanglicanism.ro/2014/05/15-may-1265-ad-dante-alighieri-born.html menţionează 15 mai 1265, iar http://www.divinecomedy.org/notes/chronology.htm şi http://www.lifeinitaly.com/heroes-villains/dante-alighieri.asp data de 29 mai 1265

– 1471: S-a născut Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (m. 1528)

– 1639: A murit Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (n. 1568)

– 1688: S-a născut Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (m. 1744) – 335 de ani

– 1792: S-a născut Gaspard-Gustave Coriolis (Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit „efectul Coriolis”; de numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic (m. 1843)

– 1844: S-a născut pictorul post-impresionist francez Henri Rousseau (m. 1910)

– 1849: S-a născut Édouard-Henri Avril, cunoscut şi ca Paul Avril, artist comercial, desenator, ilustrator şi pictor francez (m. 1928)

– 1855: S-a născut poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (m. 1916)

– 1858: A murit Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris,1835), prima agenţie de presă din lume (n. 1783) – 165 de ani

– 1860: S-a născut medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; contribuţii în domeniul electrofiziologiei; promotor al electrocardiografiei (1906); Premiul Nobel pentru Medicină în 1924 (m. 1927)

– 1873: S-a născut Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (m. 1941) – 150 de ani

– 1878: S-a născut Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (m. 1930) – 145 de ani

– 1894: A murit fizicianul german August Kundt (n. 1839)

– 1895: A murit Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (n. 1819)

– 1902: S-a născut (în Ungaria) Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (m. 1981)

– 1904: S-a născut Robert Montgomery, actor de film, regizor şi producător american (m. 1981)

– 1911: S-a născut editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (m. 2013)

– 1916: S-a născut scriitorul american Harold Robbins (m. 1997)

– 1921: S-a născut fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace în 1975 (m. 1989)

– 1923: S-a născut Dorothy Hewett, romancieră, poetă, libretistă, dramaturg şi feministă de origine australiană (m. 2002) – 100 de ani

– 1928: A murit Hideyo Noguchi, cunoscut şi sub numele de Seisaku Noguchi, medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911 (n. 1876) – 95 de ani

– 1929: A murit arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (n. 1847)

– 1933: S-a născut trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (m. 2012) – 90 de ani

– 1940: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (numele la naştere: Anthony Esmond Sheridan McGinnity), cunoscut pentru colaborarea lui cu trupa „The Beatles”, în anii de început ai acesteia (m. 2013)

– 1943: S-a născut Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice The Animals; a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994 și în Hollywood’s Walk of Fame în 2001, împreună cu ceilalți membri ai grupului (m. 2021) – 80 de ani

– 1945: S-a născut actorul american Richard Hatch (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ilber Ortayli, istoric și profesor turc; recunoscut pentru numeroasele studii și volume publicate despre istoria Imperiului Otoman; fost director al Muzeului Topkapi din Istanbul

– 1948: S-a născut interpretul şi compozitorul britanic de rock şi pop Leo Sayer (numele real: Gerard Sayer) – 75 de ani

– 1949: A murit Klaus Mann, scriitor american de origine germană, fiul scriitorului Thomas Mann (n. 1906)

– 1964: A murit James Franck, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron şi un atom (n. 1882)

– 1991: A murit (asasinat) Rajiv Gandhi, om politic indian, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (n. 1944)

– 2000: A murit scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” ca scriitoarea cea mai prolifică din lume (n. 1901)

– 2000: A murit Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (n. 1904)

– 2002: A murit Niki de Saint Phalle, pictoriţă şi sculptoriţă franceză (n. 1930)

– 2013: A murit Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (n. 1950) – 10 ani

– 2020: A murit Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1930)

Calendarul zilei – 20 mai

Publicat de Codrin RAITA, 20 mai 2023, 05:00 / actualizat: 22 mai 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 20 mai

* Acum 1698 de ani (325) s-a deschis oficial, la Niceea, Sinodul I Ecumenic, care a durat până la data de 25 august a aceluiaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul Constantin, lucrările ţinându-se în sala de recepţie a palatului imperial din Niceea, sub conducerea episcopilor Eustaţiu al Antiohiei (324-330) şi Alexandru al Alexandriei (313-328). Acest prim Sinod prezintă o deosebită importanţă, deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică (318 Părinţi, conform Tradiţiei), în cadrul căreia s-au dezbătut probleme doctrinare fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea bisericii (a fost respinsă şi condamnată învăţătura lui Arie, s-a stabilit o primă formă a „Crezului” şi o primă regulă pentru calcularea datei Paştilor, s-a instituit şi o regulă pentru toate Sinoadele Ecumenice ce urmau a fi organizate ulterior)

* Se împlinesc 635 de ani (1388) de când orașul Râmnicu Vâlcea, aflat la poalele Dealului Capela, a fost atestat documentar prin hrisovul domnitorului Mircea cel Bătrân, care confirma Mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Budu, cu voia lui Radu I. În preajma acestei date Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea organizează „Zilele Municipiului Râmnicu Vâlcea”

* Se împlinesc 525 de ani (1498) de când expediţia lui Vasco da Gama, navigator şi explorator portughez, a atins ţărmul Indiei. La 8.VII.1497 Vasco da Gama a început prima călătorie pe mare din Europa, de la Belem/Lisabona, până în India, înconjurând Africa, şi deschizând, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia

* În urmă cu 158 de ani (1865) era inaugurată, la Bucureşti, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian. În acelaşi an a fost organizată la Iaşi o expoziţie similară (20.V/1.VI)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când apărea, la Bucureşti, până la 2.VI.1929, „revista teatrală, plastică, muzicală şi literară” „Clipa”, sub conducerea regizorului și scenaristului Horia Igiroşanu (n. 1896 – m. 1960)

* Cu 96 de ani în urmă (1927), între 20 şi 21 mai, a avut loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic (New York-Paris), realizată de pilotul american Charles A. Lindbergh (1902-1974), la bordul monoplanului său „The Spirit of Saint Louis”. În dimineața zilei de vineri, 20 mai 1927, Charles Lindbergh a decolat de pe aerodromul Roosevelt din Mineola, New York, într-o încercare reușită de a zbura fără escală de la New York pe continentul european. În următoarele 33 de ore și 30 de minute, Lindbergh și aeronava Spirit of St. Louis au întâmpinat multe provocări înainte de aterizarea pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, Franța, la ora 22:22 sâmbăta, 21 mai 1927, completând prima traversare a Atlanticului

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când căpitanul Gheorghe Bănciulescu (1898-1935), primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun/Cehoslovacia, în septembrie 1926, şi amputate ulterior), obţinea locul I la concursul internaţional de la Băneasa

* În urmă cu 91 de ani (1932), în zilele de 20 – 21 mai, Amelia Earhart (n. 1897) devenea prima femeie care traversa în zbor, fără escală, oceanul Atlantic. În aceeași zi ca și Lindberg, pe 20 mai, pilotul american pleca din Newfoundland, Canada. 15 ore mai târziu, ateriza în Londonberry, Irlanda de Nord. Pe 2 iulie 1937, ea și avionul ei dispăreau în oceanul Pacific

* Cu 74 de ani în urmă (1949) apărea Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară Română. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune. La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă prima staţie de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti

* Acum 74 de ani (1949) Marea Adunare Națională emitea Decretul nr. 218 privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT) de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949. Sub această denumire au funcţionat, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (nimic nu putea fi imprimat fără viză, pe fiecare pagină, din partea DGPT)

* Tot cu 74 de ani în urmă, prin Decretul nr. 217 (publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949), se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921); primul director al „Agerpres” – Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. La 15/27.III.1889 a fost înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial. La 16.VI.1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor. Prin Legea din 24.III.1926 devenea „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”

* Se împlinesc 65 de ani (1958), de când, la Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre Tratatului de la Varşovia, desfășurată între 20 şi 24 mai, s-a aprobat (în ultima zi a consfătuirii) hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nicio ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO. Trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an

* Acum 33 de ani (1990) au avut loc primele alegeri libere şi democratice în România de după Al II-lea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional). Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693, alegerile fiind câștigate de Ion Iliescu și FSN

* În urmă cu 21 de ani (2002) Secretarul General al ONU, Kofi Annan (1938 – 2018), a declarat oficial Republica Democratică a Timorului de Est ca stat independent, iar Xanana Gusmão a exercitat funcția de președinte al acesteia până în mai 2007. În februarie 2015, și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, dorind să lase locul generației de lideri mai tineri, și a ocupat funcția de ministru al planificării și investițiilor strategice. În 2018, Gusmão a finalizat negocierile cu Australia privind delimitarea frontierelor maritime, în calitate de reprezentant al Timorului de Est. Coaliția de partide politice pe care a condus-o a câștigat alegerile din mai 2018. După alegeri, a devenit consilier al noului prim-ministru

* Într-o zi de 20 mai, acum 18 ani (2005), regizorul Cristi Puiu a obţinut Marele premiu al Festivalului de film de la Cannes la secţiunea „Un certain regard”, consacrată tinerilor regizori, pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”

* Cu 11 ani în urmă (2012) regiunea italiană Emilia Romagna a fost lovită de un cutremur de 5,9 grade pe scara Richter, care a provocat pagube materiale în valoare de milioane de euro, zeci de victime şi în urma căruia peste 15.000 de persoane şi-au pierdut locuinţele. Un al doilea seism, o replică, cu magnitudinea de 2,3 grade pe scara Richter, a fost înregistrat cu câteva minute mai târziu, la ora locală 16:57, cu epicentrul în Valea del Taro, lângă Parma. Cutremurul a fost simţit şi la Roma, Bologna, Genova şi Milano

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Financiarului Militar”, marcată din anul 2006. Înaltul Decret Regal nr.6625/20.05.1891 a consfinţit înfiinţarea în cadrul Ministerului de Război a Direcţiei a-7-a a contabilităţii controlului şi pensiilor. Acest act constituie momentul de referinţă în istoria oştirii române, în dezvoltarea şi afirmarea structurii financiar-contabile

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V-20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1899: S-a născut matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (m. 1962)

– 1907: S-a născut actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (m. 1967)

– 1913, 20.V/2.VI: S-a născut Ion Dumitrescu, compozitor de muzică cultă şi profesor (m. 1996) – 110 ani

– 1914: S-a născut Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (m. 1995)

– 1918: S-a născut (la Chişinău) George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător (m. 1987) – 105 ani

– 1929: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut Geo Şerban, istoric şi critic literar, editor

– 1938: S-a născut Dan Mănucă, critic şi istoric literar, traducător şi profesor (m. 2017) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii”

– 1946: S-a născut George Lusztig, unul dintre cei mai importanţi matematicieni ai secolului XX, profesor american, originar din România

– 1960: S-a născut Valeriu V. Cotea, horticultor, oenolog și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2019

– 1961: S-a născut Viorel Gavrilă, compozitor şi dirijor

– 1961: S-a născut soprana Bianca Ionescu

– 1969: A murit Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică (a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele) (n. 1892)

– 1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (n. 1895)

– 1974: A murit silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1978: S-a născut Dan Sociu, poet, prozator şi jurnalist – 45 de ani

– 1982: S-a născut Andrei Muraru, istoric, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii; fost consilier prezidențial și fost președinte executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

– 1988: A murit medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, pe care a aplicat-o curent, sub numele de „Gerovital”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897) – 35 de ani

– 2013: A murit istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (n. 1939) – 10 ani

– 2016: A murit teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (n. 1951)

– 2017: A murit Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (n. 1944)

– 2020: A murit ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (n. 1929)

– 2020: A murit Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (n. 1931)

– 2021: A murit Ion Dichiseanu, actor de film, teatru, radio, televiziune, voce și scriitor (n. 1933)

– 2021: A murit Constantin Popa, actor-societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, poet, dramaturg și profesor doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (n. 1936)

– 2022: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Aurel Romilă, considerat un „adevărat patriarh” al psihiatriei româneşti; prin modul său original de abordare a revoluţionat psihopatologia şi psihopatia din România; a inițiat și a clădit, în 1994, Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004; a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004) şi conducător de Doctorat; autor a peste 200 de lucrări științifice, cunoscut mai ales pentru tratatele: „Psihiatria” (2004) (considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”), „Psihopatologie și psihologie clinică” (2018) și „Expresia psihopatologică în pictură” (2019); președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (din 1990) (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Veneția, Italia: Cea de-a 18-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția va avea loc în perioada 20 mai – 26 noiembrie, în mai multe spații din orașul italian

– Argentina: Fotbal – Cupa Mondială U-20 (20 mai – 11 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Albinelor” se sărbătoreşte în scopul evidenţierii importanţei albinelor și a altor polenizatoare pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, a rolului crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei precum şi a necesității conservării albinelor în contextul schimbărilor climatice; data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia

– „Ziua Internaţională a Metrologiei”; la 20.V.1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22.III.1883). NOTĂ: În România „Ziua metrologiei” este marcată în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001

– „Ziua Europeană împotriva Obezității” (ZEIO) este o platformă de campanie a Asociației Europene pentru Studiul Obezității, cea mai importantă organizație europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezității. Cu ocazia ZEIO, comunitățile din sănătate, cele ale pacienților și cele politice își adună forțele pentru a crește gradul de informare și conștientizare în ceea ce privește obezitatea și multe aIte afecțiuni asupra cărora aceasta are impact. ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfășoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. NOTĂ: La 4 martie este marcată și „Ziua mondială a obezității”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2020 (anterior fiind pe 11 octombrie)

– Ziua naţională a Republicii Camerun; aniversarea adoptării Constituţiei – 1972

– 1506: A murit navigatorul genovez Cristofor Columb; din 1492 în serviciul Spaniei, a întreprins (până în 1504) patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud; ziua de 12.X.1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă) (n. ~1451). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.V.1506

– 1759: S-a născut arhitectul american de origine britanică William Thornton; printre realizările sale se numără proiectul Capitoliului din Washington D. C., sediul Congresului federal, unul dintre simbolurile SUA (m. 1828)

– 1799: S-a născut Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist şi jurnalist francez; considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic (m. 1850)

– 1806: S-a născut John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician, publicist şi economist englez; unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului (m. 1873)

– 1822: S-a născut Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru Pace în 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (m. 1912)

– 1830: S-a născut Hector Malot, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi; a scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul „Singur pe lume” (m. 1907)

– 1834: A murit marchizul de La Fayette (Marie Joseph Motier), general şi om politic francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (1775-1783); în timpul Revoluţiei franceze a organizat şi a condus Garda Naţională (iulie 1789); autor al unor „Memorii” (n. 1757)

– 1841: A murit José María Blanco White, cunoscut și ca José María Blanco y Crespo, scriitor și gânditor spaniol; considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți autori ai timpului său (n. 1775)

– 1851: S-a născut Emile Berliner, inginer şi inventator american de origine germană, inventatorul gramofonului (m. 1929)

– 1860: S-a născut chimistul german Eduard Büchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (m. 1917, la Focşani, în timpul Primului Război Mondial)

– 1864: A murit poetul romantic englez John Clare (n. 1793)

– 1876, 20.V/1.VI: A murit Hristo Botev, poet şi patriot bulgar (n. 1847/1848)

– 1882: S-a născut scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru Literatură în 1928 (m. 1949)

– 1896: A murit Clara Schumann, pianistă şi compozitoare germană (n. 1819)

– 1908: S-a născut actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului în anii ’30-’40 ai secolului XX (m. 1997) – 115 ani

– 1913: S-a născut inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (m. 2001) – 110 ani

– 1918: S-a născut Edward B. Lewis, genetician american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1995, alături de Christiane Nüsslein-Volhard, Eric F. Wieschaus (m. 2004) – 105 ani

– 1920: S-a născut pianista americană Hephzibach Menuhin (m. 1981)

– 1920: A murit Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar, fiul compozitorului Kornél Ábrányi (n. 1850)

– 1921: S-a născut scriitorul german Wolfgang Borchert (m. 1947)

– 1925: S-a născut inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (m. 2001)

– 1935: S-a născut Jacques Salomé, psihosociolog, formator, profesor, scriitor şi poet francez; a creat metoda ESPERE (Energie Specială Pentru o Ecologie Relaţională Esenţială), care oferă oamenilor un mod de a relaţiona viabil, facil şi eficient

– 1940: A murit Verner Von Heidenstam, poet şi prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1916 (n. 1859)

– 1943: S-a născut cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (numele real: Albano Carrisi) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (m. 2014)

– 1946: S-a născut Cher (Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață, actriță, compozitoare, producătoare de filme, designer de modă și autoare americană de origine armeană; supranumită „Zeița muzicii pop”

– 1946: A murit Jacob Christian Hansen Ellehammer, ceasornicar și inventator danez (n. 1871)

– 1947: A murit fizicianul german Philipp Lenard; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru fizică în 1905 (n. 1862)

– 1955: S-a născut compozitorul polonez Zbigniew Preisner, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori de muzică de film

– 1957: A murit Gilbert Murray, filolog şi umanist englez de origine australiană (n. 1866)

– 1989: A murit John Hicks, economist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, alături de Kenneth J. Arrow (n. 1904)

– 2000: A murit flautistul francez Jean-Pierre Rampal (n. 1922)

– 2002, 20/21: A murit Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist, istoric al ştiinţei şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (n. 1941)

– 2005: A murit filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul francez Pierre Gamarra (n. 1919)

– 2009: A murit Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (n. 1944)

– 2011: A murit jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (n. 1941)

– 2012: A murit inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (n. 1915)

– 2012: A murit Robin Gibb, solist vocal, compozitor şi instrumentist britanic; unul din cei trei fraţi care au fondat formaţia „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit Ray (Raymond Daniel) Manzarek, muzician american, membru fondator, alături de Jim Morrison, al trupei „The Doors” (n. 1939) – 10 ani

– 2016: A murit Kang Sok Ju, diplomat şi politician nord coreean, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (n. 1939)

– 2019: A murit Niki Lauda (nume complet: Andreas Nikolaus Lauda), pilot de Formula 1 (triplu campion mondial) și om de afaceri austriac; a fondat compania aeriană „Lauda Air” (n. 1949)

Calendarul zilei – 19 mai

Publicat de Codrin RAITA, 19 mai 2023, 05:00 / actualizat: 22 mai 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 19 mai

* Cu 286 de ani în urmă (1737) episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu (1692-1768), cel care a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică, şi-a stabilit reşedinţa („a descălecat”) la Blaj, unde a ridicat clădiri şcolare, o mănăstire şi o catedrală

* Acum 221 de ani (1802) „Legiunea de onoare” (Légion d’Honneur) a fost fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți, cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză. Romană prin nume (inspirată de „Legio honoratorum conscripta” din Antichitate), prin simbolismul ei (drapelul) și prin organizare (16 cohorte pentru Franța), „Legiunea de Onoare” se detașează de tradiția ordinelor Regimului vechi, fiind deschisă tuturor, nu numai nobililor, funcționarilor, bogaților și celor cu influență. În data de 14 iulie 1804, a avut loc la Capela Invalizilor prima atribuire a „Legiunii de Onoare”, de către Napoleon Bonaparte, ofițerilor merituoși, în cursul unei ceremonii oficiale fastuoase

* În urmă cu 44 de ani (1979) era publicat în B.Of. nr. 49/19 mai 1979 Decretul nr. 190/18 mai privind stabilirea (reintroducerea) orei oficiale de vară pe teritoriul României, decalată cu o oră în avans față de ora Europei răsăritene. În anul 1979, ora oficială de vară s-a aplicat de la 27 mai, ora 00:00, care devenea ora 01:00, până la 30 septembrie ora 01:00, care redevenea ora 00:00. În prezent, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară este stabilit de la ora 03:00 a ultimei zile de duminică din luna martie, care devine ora 04:00, până la ora 04:00, care devine ora 03:00, din ultima duminică din octombrie

* Acum 26 de ani (1997) Curtea Supremă de Justiţie a reabilitat 21 de intelectuali, printre care Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu, acuzaţi pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnaţi (în perioada 24.II-1.III.1960) la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare corecţională şi 25 de ani de muncă silnică, cu confiscarea totală a averii. „Inculpaţii” erau acuzaţi că au citit şi au discutat cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo” sau pentru relaţiile unora dintre ei cu Ambasadele americană, britanică, franceză ş.a.

* Acum 18 ani (2005) Partidul Social Democrat (PSD) devenea membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), după ce în ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni. PSD face parte din Internaţionala Socialistă (din 28 octombrie 2003) – organizaţie mondială a partidelor social-democrate şi laburiste, reunind 161 de partide şi organizaţii politice de pe toate continentele -, din Partidul Socialist European (de la data de 19 mai 2005) – care reuneşte partidele socialiste, social-democrate şi laburiste din Uniunea Europeană -, dar şi din Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D). Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR, acesta din urmă fiind la rândul său urmaşul FDSN

* Cu 16 ani în urmă (2007) a avut loc primul referendum naţional privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. 78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru. La 19.IV.2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru demitere şi 108 voturi împotrivă), aceasta fiind o premieră pe scena politică românească. În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară. El a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52% au votat pentru demitere şi 11,15% au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când actrița americană Meghan Markle s-a căsătorit cu Prințul Harry, Duce de Sussex – fiul cel mic al Regelui Charles al III-lea și al Dianei, Prințesă de Wales, nepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii și al cincilea în linia de succesiune la tronul britanic. Ceremonia a avut loc în Capela St. George din Windsor. În 2020, cuplul și-a anunțat intenția de a se retrage din rolurile superioare din familia Regală, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar și de a-și împărți timpul între Regatul Unit și America de Nord

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pictorilor”, marcată în ziua naşterii pictorului Ion Ţuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ pentru spiritul românesc. NOTĂ: La 18 octombrie este marcată Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România, cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1841: S-a născut mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (m. 1918)

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947)

– 1887: S-a născut sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1893: S-a născut H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator (m. 1950) – 130 de ani

– 1893: S-a născut George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (m. 1976) – 130 de ani

– 1901: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Popa (m. 1962)

– 1910: S-a născut pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (m. 1962)

– 1914: S-a născut Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (m. 1993)

– 1919: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (m. 1994)

– 1927: S-a născut Patriciu (Patrick) Mateescu, sculptor şi ceramist; stabilit în SUA din 1979

– 1930: S-a născut actorul Cornel Vulpe (m. 2002)

– 1938: S-a născut artistul decorator Dionisie Popa (m. 2000) – 85 de ani

– 1939: A murit poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzetti, Radu Stanca ş.a; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (n. 1917)

– 1940: A murit prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost şi redactor la Agenţia de ştiri RADOR (n. 1907)

– 1941: S-a născut Alexandru Bogdan, medic veterinar, inginer zootehnist şi economist; cercetări în domeniul biologiei animale şi al tehnologiei şi patologiei reproducţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2021)

– 1943: S-a născut Ion Condiescu, sculptor francez de origine română – 80 de ani

– 1962: S-a născut Florin Busuioc, actor și prezentator al rubricii „Vremea” din cadrul Știrilor Pro TV

– 1975, 19/20: A murit prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (n. 1894)

– 1995: A murit Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (n. 1931)

– 2006: A murit inginerul geofizician Marius Petre Visarion; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929)

– 2022: A murit mezzo-soprana și profesoara Mariana Cioromilă; stabilită în Brazilia din 2000 (n. 1952) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hiroshima, Japonia: Summit-ul șefilor de stat și de guvern din cadrul G7 (19 – 21 mai)

– Riad, Arabia Saudită: Summit-ul anual al Ligii Arabe

– Rennes, Franța: Pronunțarea deciziei în cazul Navalnîi/Yves Rocher

– Windsor, Regatul Unit: Sunt aniversați 5 ani de la căsătoria prințului Harry cu fosta actriță americană Meghan Markle

– Dakar, Senegal: Procesul în apel al persoanelor condamnate în iunie 2022 pentru masacrul a 14 persoane în Casamance

– Imola, Italia: Auto – Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu Emilia-Romagna (19 – 21 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”; stabilită în 2010 de organismul profesional internaţional al medicilor de familie – WONCA (The World Organization of Naţional Colleges, Academies and Academic Associations of General Practitioners/Family Physicians), cu ocazia Conferinţei internaţionale de la Cancun. În România ziua a fost marcată pentru prima oară în 2013

– „Food Revolution Day” (Ziua Revoluţiei Mâncării); sărbătorită la nivel internaţional, în a treia vineri din luna mai, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)

– Iom Ieruşalaim (Ziua Ierusalimului); reprezintă data (28 Iyar) la care oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 (dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania)

– 1593: S-a născut pictorul flamand Jacob Jordaens (m. 1678) – 430 de ani

– 1762: S-a născut filosoful german Johann Gottlieb Fichte; rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane (m. 1814)

– 1858: S-a născut Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1924) – 165 de ani

– 1861: S-a născut Nellie Melba, soprană australiană de origine scoţiană (m. 1931)

– 1881: S-a născut Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern (m. 1938)

– 1890: S-a născut Ho Şi Min (Hồ Chí Minh), om politic vietnamez; preşedinte al R. D. Vietnam (1945-1969); fondator al Partidului Comunist din Indochina (1930) (m. 1969)

– 1892, 19/31: S-a născut scriitorul rus Konstantin Paustovski (m. 1968)

– 1895: A murit José Marti (nume complet: José Julián Martí Pérez), scriitor şi om politic cubanez; fondator al Partidului Revoluţionar Cubanez (1892); unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei anti-spaniole (n. 1853)

– 1897: S-a născut Enrico Mainardi, violoncelist, dirijor şi compozitor italian (m. 1976)

– 1898: S-a născut Julius Evola, publicist și filosof politic italian, autor pe cât de prolific și strălucit pe atât de controversat (m. 1974) – 125 de ani

– 1899, 19/31: S-a născut scriitorul rus Leonid Leonov (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 31 mai 1899

– 1912: A murit scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (n. 1847)

– 1914: S-a născut Max Perutz, biolog austriaco-englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1962, împreună cu John C. Kendrew (m. 2002)

– 1918: A murit pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (n. 1853) – 105 ani

– 1932: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara mexicană Elena Poniatowska; a scris şi relatat, în cei 60 de ani de jurnalism, despre clasele sociale marginalizate, despre săraci şi discriminarea femeilor, despre revendicările sociale din Mexic şi America Latină; Premiul Cervantes în 2013

– 1938: S-a născut Herbie Flowers (Brian Keith Flowers), muzician britanic specializat în chitară bas, contrabas şi tubă devenit cunoscut pentru activitatea cu David Bowie şi Elton John iar mai târziu cu Lou Reed – 85 de ani

– 1941: S-a născut scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (m. 2012)

– 1944: S-a născut actorul Peter Mayhew, care a jucat rolul războinicului gigant Wookiee Chewbacca în seria de filme „Star Wars”, din 1977 până în 2015 (m. 2019)

– 1945: S-a născut Pete Townshend, chitarist, multi-instrumentist şi compozitor britanic; membru fondator al formaţiei rock „The Who”

– 1946: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Michele Placido

– 1949: S-a născut Joseph Michael „Dusty” Hill, fost basist al formației americane de muzică rock, ZZ Top, cu care a cântat timp de peste 50 de ani (m. 2021)

– 1954: A murit compozitorul american Charles Ives (n. 1874)

– 1955: S-a născut James Arthur Gosling, specialist canadian în calculatoare, programator; cunoscut ca părintele limbajului de programare Java

– 1958: A murit Ronald Charles Colman, unul dintre cei mai apreciaţi şi populari actori de la Hollywood în perioada 1930 – 1940 (n. 1891, în Anglia) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Gitanas Nausėda, economist, bancher și politician lituanian; președinte al Lituaniei (din 2019)

– 1977: S-a născut Natalia Oreiro, actriţă de film şi cântăreaţă uruguayană

– 1994: A murit Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american; soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (n. 1929)

– 2011: A murit fostul premier irlandez Garret FitzGerald, care a condus două guverne în perioada 1981-1987, marcată de o severă criză economică; a jucat un rol important în instaurarea păcii în Irlanda de Nord, iar în 1985 a negociat un tratat cu Marea Britanie care oferea Irlandei, în premieră, un rol în afacerile de pe teritoriul britanic (n. 1926)

– 2017: A murit fotojurnalistul american Stanley Greene; unul dintre cei mai respectaţi fotografi de război din lume, care a acoperit din punct de vedere mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda; de cinci ori laureat al World Press Photo (n. 1949)

– 2018: A murit istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (n. 1916) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa și profesoara americană Romy Walthall (n. 1963)