Calendarul zilei – 26 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 26 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 26 aprilie 2023, 14:27

S-a întâmplat într-o zi de 26 aprilie

* Acum 231 de ani (1792) Rouget de Lisle lansa, la Strasbourg, cântecul „Chant de guerre de l’armée du Rhin”, cunoscut şi devenit celebru sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când s-a desfăşurat, la Sibiu, conferinţa conducătorilor români din Transilvania, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în esenţă, problema recunoaşterii politice a naţiunii române şi protestul împotriva preconizatei „uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria (26.IV/8.V)

* Acum 103 ani (1920) a luat ființă, la Cluj, primul Institut de Speologie din lume, creat la inițiativa savantului Emil Racoviță (1868-1947), biolog, explorator polar și fondator al Biospeologiei, consfințit printr-o lege promulgată de regele Ferdinand I la data de 26 aprilie 1920 și publicată în M.O. nr. 86 din 20 iulie 1920. Pentru început, institutul a funcționat ca parte componentă a Facultății de Științe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat și sediul Societății Științifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internațional de coordonare a activității tuturor zoologilor interesați de studiul faunei subterane. Alături de Emil Racoviță, în institutul din Cluj și-au desfășurat activitatea doi eminenți biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog și biogeograf de seama și elvețianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană. În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motas (1891-1980), în noua sa structură el având sediul central la București și o secție la Cluj, iar patru ani mai tarziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorului Traian Orghidan și a profesoarei Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviță”

* Cu 86 de ani în urmă (1937) aviaţia germană a bombardat în mod violent şi a distrus, în timpul războiului civil din Spania (1936-1939), oraşul Guernica, eveniment imortalizat în tabloul cu acelaşi nume pictat de Pablo Picasso. Această acţiune era inclusă în planurile lui Hitler de a-l ajuta pe generalul Francisco Franco să continue războiul civil

* Acum 37 de ani (1986) s-a produs catastrofa de la Centrala Nucleară din Cernobîl (Ucraina), aflată la 200 km de Kiev, printr-o explozie a centralei, urmată de o contaminare radioactivă a zonei înconjurătoare. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord, suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia fiind puternic afectate, aproximativ 336.000 de persoane au fost evacuate

* Cu 22 de ani în urmă (2001), în zilele de 26 şi 27 aprilie, s-a desfăşurat la Bucureşti, pentru prima dată într-o ţară est-europeană, cea de-a 20-a reuniune a Asociaţiei Televiziunilor Publice Internaţionale din Europa – Grupul de la Bruges

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis (Cernavodă) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1904: S-a născut geologul Ştefan Ghika-Budeşti; fondatorul şcolii româneşti de geologie inginerescă şi hidrogeologie; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1906: A murit Nicolae Predescu, prozator şi eseist (n. 1834)

– 1922: S-a născut Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002)

– 1930: S-a născut Oliviu Gherman, fizician, politician, profesor universitar și diplomat, fost președinte al partidului FDSN (devenit ulterior PDSR), în perioada 1992-1996, senator în patru legislaturi și fost preşedinte al Senatului (1992 – 1996) (m. 2020)

– 1935: S-a născut compozitorul şi muzicologul George Draga (m. 2008)

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Virgil Andriescu

– 1936: S-a născut Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator și sculptor (m. 2021)

– 1937: S-a născut Ieronim Tătaru, critic, istoric literar şi profesor universitar (m. 2013)

– 1949: A murit botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-12.VIII.1948) (n. 1866)

– 1956: S-a născut actriţa Adriana Trandafir

– 1963: A murit V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1884) – 60 de ani

– 1967: A murit Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1994: A murit actorul George Constantin (n. 1933)

– 2002: A murit Brânduşa Prelipceanu, jurnalistă şi traducătoare (n. 1949)

– 2004: A murit, la Köln, Titus Mocanu, estetician de renume mondial (n. 1923)

– 2007: A murit Florea Dumitrache, poreclit „Mopsul”, fost jucător român de fotbal, maestru emerit al sportului, subinginer (n. 1948)

– 2014: A murit Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (n. 1940)

– 2017: A murit părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor, instrumentist şi profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova (n. 1937, la Chişinău)

– 2020: A murit pictorul și profeorul Eugeniu Barău (n. 1946)

– 2020: A murit jurnalista şi poeta Clara Mărgineanu; redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-2013) (n. 1972)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a unei revizuiri a legislației farmaceutice pentru combaterea penuriei de medicamente

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Haiti

– Delphi, Grecia: Reuniunea anuală a Forumului Economic Delphi (26 – 29 apr.)

– Washington: Președintele american Joe Biden îl primește pe omologul său sud-coreean, Yoon Suk Yeol, pentru o vizită de stat

– Denver: Summit-ul orașelor din America (26 – 28 apr.)

– Ekaterinburg, Rusia: Deschiderea procesului adversarului Evgheni Roizman pentru „discreditarea” armatei

– Stockholm: Anunțul Băncii Suediei cu privire la nivelul ratei sale cheie

– Madrid: Iberdrola – rezultate trimestriale (07:00)

– New York: Boeing – rezultate din primul trimestru

– San Francisco: Meta – rezultate din primul trimestru

– New York: Mattel – rezultate din primul trimestru

– Havana: Negocieri de pace între guvernul columbian și gherilele ELN (26 apr. – 1 mai)

– Madrid: Tenis – Turneul ATP Madrid Masters 1000 (26 apr. – 7 mai)

– Manchester: Fotbal – Premier League: Manchester City – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl”, adoptată prin Rezoluția din 8 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU; la 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, fiind răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare

– „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, marcată din anul 2001, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva; în anul 1970, la această dată, intra în vigoare Convenţia internaţională asupra proprietăţii intelectuale

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948 (- 75 de ani), când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2022 a fost marcată la 5 mai

– Rusia: „Ziua victimelor catastrofelor şi accidentelor nucleare” (decretată de Prezidiul Parlamentului rus la 22.IV.1993); marchează accidentul nuclear, din 26.IV.1986, de la centrala atomică de la Cernobîl (Ucraina de astăzi, atunci în URSS)

– Crearea Republicii Unite Tanzania – 1964. Ziua naţională

– 121: S-a născut Marcus Aurelius (n. Marcus Annius Verus), împărat roman (161-180) (m. 180)

– 1711, 26 IV/7.V: S-a născut David Hume, filosof, istoric şi economist britanic, adept al empirismului şi scepticismului, unul dintre reprezentanţii de seamă ai iluminismului scoţian (m. 1776)

– 1798: S-a născut Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (m. 1863) – 225 de ani

– 1879: S-a născut Sir Owen Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1928 (m. 1959)

– 1889: S-a născut Ludwig Josef Johann Wittgenstein, filosof britanic de origine austriacă; în cursul vieţii a publicat o singură carte – „Tractatus Logico-Philosophicus” (1921) (m. 1951)

– 1898: S-a născut poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1977 (m. 1984) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Charles Richter, fizician şi seismolog american; în 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (m. 1985)

– 1907: A murit Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (n. 1855)

– 1910: S-a născut producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (m. 1997)

– 1910: A murit Björnstjerne Björnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în 1903 (n. 1832)

– 1912: S-a născut scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (m. 2000)

– 1917: S-a născut Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (m. 2019)

– 1925: S-a născut (la Cernăuţi) istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (m. 2013)

– 1925: S-a născut omul de afaceri italian Michele Ferrero, cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, patronul companiei Ferrero, celebră în toată lumea prin produsele: Nutella, ciocolata Kinder, pralinele Ferrero Rocher, ouăle Kinder şi bomboanele Tic Tac (m. 2015)

– 1926: S-a născut Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (m. 2019)

– 1926: A murit Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1854)

– 1931: A murit George Herbert Mead, filozof, sociolog și psiholog american (n. 1863)

– 1932: S-a născut Michael Smith, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1993, împreună cu Kary B. Mullis (m. 2000)

– 1932: S-a născut compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (m. 2018)

– 1933: S-a născut Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond, împreună cu Pyotr Kapitsa şi Robert Woodrow Wilson – 90 de ani

– 1940: A murit Carl Bosch, chimist şi inginer german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931 (n. 1874)

– 1951: A murit fizicianul şi matematicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic al lui Bohr (n. 1868)

– 1955: S-a născut Tadeusz Słobodzianek, dramaturg, regizor, critic teatral și pedagog polonez

– 1967: S-a născut producătorul și DJ-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit Zdar, component al duoului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (m. 2019)

– 1968: A murit John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (n. 1891) – 55 de ani

– 1969: A murit maestrul japonez de arte marţiale Morihei Veshiba, cel care (în anii ’40 ai secolului XX) a pus bazele tehnicii şi filosofiei Aikido, artă marţială în care forţa spirituală este fundamentală (n. 1883)

– 2005: A murit Maria Schell, actriţă austriacă de film (n. 1926)

– 2013: A murit solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (n. 1931) – 10 ani

– 2015: A murit actriţa americană de film, teatru şi televiziune Jayne Meadows Allen; nominalizată de trei ori la premiile Emmy (n. 1919)

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (n. 1944)

– 2020: A murit romancierul francez Georges-Jean Arnaud (a folosit mai multe pseudonime: Saint-Gilles, Gil Darcy, Frederic Mado, Gino Arnoldi, Ugo Solenza), scriitor popular şi prolific (a publicat 416 cărţi), care a abordat aproape toate genurile literare (n. 1928)

– 2020: A murit Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (n. 1936)

– 2021: A murit atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (n. 1937, în Ucraina)

– 2022: A murit muzicianul german Klaus Schulze (a folosit și pseudonimul de Richard Wahnfried), multi-instrumentist, unul dintre cei mai influenți și importanți compozitori de muzică electronică (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 25 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 25 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 25 aprilie 2023, 14:14

S-a întâmplat într-o zi de 25 aprilie

* Acum 304 ani (1719) era publicată cartea „Robinson Crusoe” a lui Daniel Defoe, considerat primul roman scris în limba engleză

* Cu 231 de ani în urmă (1792) Nicolas Jacques Pelletier, un răufăcător francez, devenea prima persoană executată prin ghilotinare. Execuţia a avut loc la Hôtel de Ville, în Place de Grève, la ora locală 15:30

* Acum 164 de ani (1859) începea construcţia Canalului Suez, canal maritim ce uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie, în istmul cu acelaşi nume din Egipt (construit de francezul Ferdinand de Lesseps şi deschis navigaţiei la 17.XI.1869)

* Cu 138 de ani în urmă (1885) Patriarhia Ecumenică de Constantinopol recunoştea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod al BOR, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvintează Biserica Ortodoxă Română, recunoscându-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. După proclamarea autocefaliei BOR de către autorităţie de stat româneşti, la 3 decembrie 1864, a urmat un proces dificil şi îndelungat, la nivelul corespondenţei şi al tratativelor diplomatice politico-bisericeşti, până la recunoaşterea ei canonică din partea Patriarhiei Ecumenice, în 1885

* Acum 129 de ani (1894) începea la Cluj (până la 13/25.V.1894), procesul politic intentat de către guvernul maghiar „memorandiştilor”, proces cu un larg ecou internaţional. 14 membri ai conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania, printre care dr. Ioan Raţiu şi dr. Vasile Lucaciu, au fost condamnaţi la închisoare. În tot spaţiul locuit de români au avut loc puternice manifestaţii de susţinere a luptei pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni (25.IV/7.V)

* În urmă cu 122 de ani (1901) apărea prima plăcuţă de înmatriculare din America, în statul New York, când un act normativ reglementa pe plan local obligaţia tuturor posesorilor de automobile să-şi înregistreze vehiculul şi să afişeze pe caroserie numărul de înmatriculare obţinut. Taxa de înregistrare a maşinii era de 1 dolar. În cursul primului an, au fost emise în statul New York 954 de plăcuţe de înmatriculare

* Cu 108 ani în urmă (1915) a avut loc victoria de la Çanakkale (Dardanele), cunoscută ca fiind una din cele mai mari şi grele războaie din istorie. Bătălia de la Çanakkale ocupă un loc foarte important în istoria Turciei, fiind un război între trupele aduse din coloniile franceze de Anglia şi Franţa în anul 1915 şi naţiunea turcă. Războaiele purtate atât pe uscat, cât şi pe mare au început în data de 18 martie 1915. În data de 25 aprilie 1915 au început luptele de pe uscat, statele Antantei eşuând în traversarea Çanakkale şi întorcându-se aşa cum veniseră, iar în iarna anului 1916 au fost nevoite să se retragă

* Acum 78 de ani (1945) începea Conferinţa de la San Francisco (până la 26.VI.1945) în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU. Conferinţa a adoptat Carta Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la 24.X.1945

* Acum 76 de ani (1947) demersurile de întemeiere a unei instituţii universitare în inima Olteniei au fost încununate prin Legea nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei, promulgată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, la 21 aprilie 1947 şi publicată în Monitorul Oficial al Regatului României la data 25 aprilie 1947

* Cu 54 de ani în urmă (1969) a intrat în vigoare Tratatul de la Tlatelolco (Mexic) privind interzicerea armelor nucleare în America Latină şi Caraibe, semnat la 14.II.1967,prin care națiunile latino-americane și caraibiene care au aderat au declarat zona liberă de arme nucleare

* În urmă cu 41 de ani (1982) se încheia retragerea trupelor israeliene din Peninsula Sinai (realizată în mai multe etape), după 15 ani de ocupaţie. Israelul a preluat controlul asupra peninsulei în luna mai 1967, în urma „Războiului de şase zile”

* Acum 31 de ani (1992), în perioada 25 – 27 aprilie, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, Regele Mihai I efectua prima sa vizită cu caracter privat în România (Suceava, Bucureşti, Curtea de Argeş). Suveranul a fost întâmpinat cu căldură şi entuziasm de români. În Capitală a avut loc o manifestaţie populară la care au participat câteva sute de mii de persoane pe tot traseul de la Piaţa Romană la Piaţa Sf. Gheorghe

* Acum 18 ani (2005) a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor care consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru România şi Bulgaria. Pe Tratatul de aderare a României şi-au pus semnătura, din partea română, preşedintele ţării, primul ministru, ministrul afacerilor externe şi cel al integrării europene. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene (după ce Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE au ratificat cele două tratate semnate la 25.IV.2005). Numărul ţărilor membre ale UE se ridică la 27 (după retragerea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020)

* În urmă cu 8 ani (2015) avea loc cutremurul din Nepal cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter epicentrul fiind localizat în Districtul Lamjung, la aproximativ 77 km nord-vest de capitala Nepalului, Kathmandu. Este cel mai puternic cutremur care a avut loc în regiune, din 1934 încoace, când un cutremur de 8,2 pe Richter a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Potrivit cifrelor oficiale, peste 9.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Nepal şi în ţările învecinate. Districtul Sindhupalchok a fost cel mai grav afectat – 3.360 de morţi (aproape jumătate din numărul oficial al victimelor). Monumente istorice aparţinând Patrimoniului mondial UNESCO, printre care Piaţa Durbar şi Turnul Dharahara – înalt de 62 m, au fost distruse sau au fost grav avariate. Pagubele totale au fost estimate la aproximativ 15-20% din PIB-ul Nepalului, adică 5 miliarde de dolari. Potrivit ONU, opt milioane de oameni (mai mult de o pătrime din populaţia ţării) din 39 de districte au fost afectaţi de cutremur. De asemenea, 1,4 milioane de oameni au avut nevoie de asistenţă umanitară de urgenţă, dintre care 940.000 de copii

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu; Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Marcu, Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Justiţiei Militare” (la 25 aprilie 1919 s-a înfiinţat primul Serviciu Contencios în cadrul Armatei române, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand); se celebrează din 1999, printr-un ordin al ministrului apărării naţionale

– 1687: A murit Ion Căianu (Caioni), călugăr franciscan, primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, organist, constructor şi reparator de orgi, culegător de folclor, compozitor, cronicar, pedagog, gânditor renascentist şi precursor al iluminismului; a avut o contribuţie însemnată la întocmirea codicelui „Codex Caioni” (n. 1629)

– 1841: S-a născut (la Kalipetrova, Bulgaria) Zaharia Petrescu, general, medic; elev şi colaborator al lui Carol Davila; medic-şef al Corpului 1 de Armată în timpul Războiului de independenţă (1878-1879); cercetări de farmacologie şi de terapeutică generală – „Elemente de terapeutică şi materie medicală”, primul tratat de acest fel din România; precursor al chimioterapiei; membru corespondent al Academiei Române din 1885 (m. 1901)

– 1875: S-a născut Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, teolog, ctitor de școală românească și promotor al turismului bihorean; unul dintre cei şapte episcopi-martiri ai Bisericii greco-catolice care au fost beatificaţi la data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, de către Papa Francisc (m. 1952, în lagărul de exterminare din Sighet)

– 1909: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Marin (m. 1944)

– 1920: S-a născut medicul Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei; din 1943 a lucrat în echipa prof. dr. Dumitru Bagdasar, creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie; alături de soţul său, Ionel Ionescu, şi de Constantin Arseni, au format prima echipă neurologică din România, numită mai târziu „echipa de aur”, care a contribuit la dezvoltarea neurochirurgiei din România (m. 2008). NOTĂ: La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc, a fost atestat faptul că Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din lume

– 1920: S-a născut soprana Ioana Nicola Ştirbei (m. 2009)

– 1925: S-a născut actorul de teatru şi film Vasile Niţulescu (m. 1991)

– 1925: A murit compozitorul şi dirijorul George Stephănescu, autorul primei simfonii româneşti (n. 1843)

– 1929: S-a născut Sanda Râpeanu, lingvistă, specialistă în limbi romanice; traducătoare şi autoare a numeroase studii critice, realizate în colaborare cu soţul său, criticul literar Valeriu Râpeanu

– 1932: S-a născut atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedinta Comitetului Olimpic Român (1992-1998); Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (m. 1998)

– 1933: A murit medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (n. 1858) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (m. 2018)

– 1943: S-a născut Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (m. 2003) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Liviu Antonesei, poet, eseist, publicist, cercetător în ştiinţele educaţiei şi profesor – 70 de ani

– 1954: S-a născut Mioara Caragea, traducătoare de limbă portugheză, publicistă şi profesoară (m. 2017)

– 1958: A murit Iosif Iser, pictor şi grafician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1881) – 65 de ani

– 1969: S-a născut flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet avangardist (n. 1912)

– 2020: A murit prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat; autorul unei opere impresionante, acoperind domenii precum heraldica, genealogia, istoria familiilor nobiliare din sud-estul Europei, statutul internaţional al Ţărilor Române, relaţiile româno-ruse, istoria culturii; stabilit la Paris, din 1963; a fost redactor politic la Departamentul român al postului de radio „Europa liberă” din München (1986-1995); strănepotul lui Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei între anii 1834-1849 (n. 1934)

– 2022: A murit istoricul, arheologul şi profesorul universitar Dumitru Protase; în activitatea de cercetare s-a aplecat îndeosebi asupra istoriei Daciei romane şi postromane; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit al UE

– Bogotá: Ministrul Afacerilor Externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, va efectua o

vizită oficială în Columbia (25 – 27 apr.)

-Madrid: Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, vizitează Spania, unde îl întâlnește pe prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez și pe Regele Felipe al VI-lea cu care va discuta despre Ucraina, Uniunea Europeană și Mercosur (25 – 26 apr.)

– Tokyo: Prim-ministrul din Bangladesh, Sheikh Hasina, va fi într-o vizită oficială în Japonia, la invitația premierului japonez Kishida Fumio (25 – 28 apr.)

– New York: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov prezidează o dezbatere deschisă asupra Orientului Mijlociu, ca parte a președinției ruse a Consiliului de Securitate al ONU în această lună

– Zürich: UBS – rezultate din primul trimestru

– Vevey, Elveția: Nestlé – vânzări trimestriale

– Madrid: Banco Santander – rezultate din primul trimestru

– Bogotá: Urmează să aibă loc conferința privind Venezuela, propusă de președintele columbian Gustavo Petro

– Ierusalim: Sărbătorirea a 75 de ani de la crearea Statului Israel (25 – 26 apr.)

– New York: Procesul pentru calomnie împotriva fostului președinte Donald Trump, intentat de jurnalista E. Jean Carroll care îl acuză că a violat-o în anii ’90

– Washington: Lansarea cărții „Scrisori către Trump”, o colecție de scrisori adresate lui Donald Trump de personalități bogate și celebre

– New York: McDonald’s – rezultate din primul trimestru

– New York: Halliburton – rezultate din primul trimestru

– Madrid: Tenis – Turneul WTA 1000 de la Madrid (25 apr. – 6 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Delegaţilor ONU” a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 73/286 din 2 aprilie 2019, pentru recunoaşterea rolului crucial al delegaţilor în îndeplinirea principalelor obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite; a fost sărbătorită prima dată în 2020

– „Ziua Mondială de Combatere a Malariei”, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, pentru a sublinia necesitatea continuării investiţiilor şi angajamentelor în susţinerea prevenirii şi controlului malariei

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– În Portugalia se sărbătoreşte „Ziua libertăţii”; în 1974 a avut loc „Revoluţia garoafelor”, care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio de Oliveira Salazar (în 1933) şi a deschis calea spre restaurarea democraţiei

– 1214: S-a născut regele Ludovic al IX-lea al Franţei, cunoscut ca Sfântul Ludovic; rege al Franţei din 1226 până la moartea sa; este singurul rege al Franţei care a fost canonizat; a fost cel care a înfiinţat Parlamentul de la Paris (m. 1270)

– 1472: A murit Leon Battista Alberti, arhitect, pictor, sculptor şi scriitor renascentist italian; a publicat primul tratat modern de pictură (n. 1404)

– 1595: A murit poetul renascentist italian Torquato Tasso (n. 1544)

– 1599: S-a născut Oliver Cromwell, om politic şi comandant de oşti englez; conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart; a înăbuşit mişcarea de eliberare naţională din Irlanda (1649-1652); în 1653 a instaurat în Anglia un regim dictatorial, devenind lord-protector; a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei (m. 1658)

– 1635: A murit scriitorul italian Alessandro Tassoni, unul dintre întemeietorii criticii literare italiene (n. 1565)

– 1744: A murit Anders Celsius, astronom şi fizician suedez, creatorul termometrului centigrad (n. 1701)

– 1840: A murit Siméon Denis Poisson, matematician şi fizician francez (n. 1781)

– 1849: S-a născut Felix Klein, matematician german; cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în teoria grupurilor, analiza complexă, geometria non-euclidiană şi conexiunile dintre acestea şi geometrie (m. 1925)

– 1874: S-a născut Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901 prima radiocomunicaţie transatlantică; lucrări de pionierat în radiolocaţie şi radionavigaţie; Premiul Nobel pentru fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (m. 1937)

– 1900: S-a născut fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică în 1945 (m. 1958)

– 1917: S-a născut Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Regina muzicii soul”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (m. 1996)

– 1918: S-a născut pictorul italian Remo Brindisi, considerat fondatorul mişcării „Noua Reprezentare” (m. 1996) – 105 ani

– 1921: S-a născut Karel Appel, pictor, sculptor şi poet olandez (m. 2006)

– 1925: S-a născut jurnalista belgiană Janine Lambotte, prezentatoare, din 1953, a canalului de televiziune RTB (de limbă franceză); numele său va rămâne în istoria jurnalismului, deoarece a fost prima femeie din Europa care a prezentat un jurnal televizat, în anul 1961 (m. 2012)

– 1927: S-a născut Corín Tellado (nume real: María del Socorro Tellado López), prolifică scriitoare spaniolă de romane romantice; UNESCO a declarat-o cea mai citită scriitoare spaniolă din lume (după Miguel de Cervantes), iar Cartea Recordurilor a numit-o scriitoarea cu cele mai multe cărți vândute în limba spaniolă din lume; a publicat în jur de 4.000 de titluri și a vândut peste 400 de milioane de exemplare ale romanelor sale (m. 2009)

– 1927: S-a născut Albert Uderzo desenator și scenarist de benzi desenate francez; creator, alături de scenaristul René Goscinny, al aventurilor lui Asterix şi Obelix, între alte reviste de benzi desenate (m. 2020)

– 1928: S-a născut Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (m. 2011) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Paul Mazursky, regizor american de film, scenarist şi actor (m. 2014)

– 1932: S-a născut Alain Besançon, istoric, filolog și profesor francez; unul dintre cei mai proeminenţi specialişti în istoria rusă şi sovietică; specializat în istoria intelectuală

– 1935: S-a născut Phillip James Edwin Peebles, fizician, astronom, cosmolog și profesor american de origine canadiană; considerat cel mai mare specialist în cosmologie teoretică în ultimele decenii, având contribuții majore în domenii precum materie întunecată și microunde cosmice; Premiul Nobel pentru fizică în 2019, împreună cu Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru „contribuţii în înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului Pământului în cosmos”

– 1940: S-a născut Al Pacino (nume complet: Alfredo James Pacino), actor american de film

– 1941: S-a născut Bertrand Tavernier, regizor, scenarist, critic de film, producător și actor francez (m. 2021)

– 1945: S-a născut compozitorul şi cântăreţul suedez Björn Ulvaeus, membru al renumitei formaţii „ABBA”

– 1947: S-a născut fotbalistul şi antrenorul olandez Johan Cruyff; a primit Balonul de Aur de trei ori (m. 2016)

– 1969: S-a născut Renée Zellweger, actriță americană

– 1976: A murit Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă (n. 1896)

– 1976: A murit Sir Carol Reed, regizor britanic de film; unul dintre cele mai sonore nume ale filmului englez al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1906)

– 1995: A murit actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers (n. 1911)

– 2011: A murit poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (n. 1917)

– 2011: A murit cântăreaţa britanică Poly Styrene, considerată o legendă a muzicii punk (n. 1957)

– 2016: A murit scriitorul franco-american Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut mai ales pentru romanul „Au nom de tous les miens” (n. 1922)

– 2018: A murit Michael (Joseph) Anderson, regizor de film, scenarist și producător britanic; cunoscut în primul rând pentru filmul „Around the World in 80 Days” (n. 1920) – 5 ani

– 2020: A murit Per Olov Enquist, unul dintre cei mai celebri scriitori şi dramaturgi suedezi din a doua jumătate a secolului XX (n. 1934)

Calendarul zilei – 24 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 24 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 24 aprilie

* Acum 589 de ani (1434) a avut loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului

* Cu 509 ani în urmă (1514) Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda

* În urmă cu 449 de ani (1574) avea loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci

* Acum 222 de ani (1801) avea loc prima audiţie, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn

* Se împlinesc 125 de ani (1898) de când guvernul spaniol declara război Statelor Unite, declanşând războiul hispano-american, conflict care a pus capăt dominației coloniale a Spaniei în Lumea Nouă. Congresul american dezbătuse deja și aprobase folosirea forțelor armate, astfel că în ziua următoare Statele Unite răspund, la rândul lor, cu o declarație de război. Comandorul George Dewey s-a aflat la comanda escadrei navale care a învins flota spaniolă în Filipine, iar generalul William Shafter a condus trupele de soldaţi şi de voluntari, distrugând flota spaniolă din Caraibe, lângă Santiago de Cuba (17 iulie 1898). Prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), Spania a renunțat la pretențiile asupra Cubei şi a cedat Statelor Unite Guamul, Puerto Rico şi Filipine, iar Cuba era declarată, formal, independentă. Astfel, Statele Unite s-au afirmat ca o nouă putere pe scena mondială

* Se împlinesc 105 ani (1918) de la încheierea Tratatului de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Prin acest tratat, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei. Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii. Tratatul de Pace a fost semnat la 24.IV/7.V 1918 la București. Puterile Centrale impuneau României să retrocedeze Cadrilaterul Bulgariei, precum și să cedeze o parte din Dobrogea de Nord. Cealaltă parte a Dobrogei rămânea sub suveranitatea nominală a României, însă controlul efectiv era exercitat de Germania și Bulgaria. România mai păstra doar portul Constanța, care urma să fie legat de restul Regatului printr-un drum comercial. Austro-Ungaria primea controlul asupra trecătorilor din Carpați. Germania primea șantierele navale românești, precum și controlul asupra industriei petroliere românești. Parlamentul a ratificat pacea încheiată de Guvernul Marghiloman, dar Regele Ferdinand I a refuzat să promulge tratatul de pace, care nu a intrat, astfel, în vigoare, niciodată. Mai mult, Regele s-a mutat la Bicaz, pentru a evita să se întâlnească în Iași cu reprezentanții Puterilor Centrale. În toamna anului 1918, Regele Ferdinand I a decis reintrarea României în război de partea Antantei. Victoria finală a aliaților României și sacrificiile românilor au dus, în cele din urmă, la realizarea Marii Uniri (24.IV/7.V)

* În urmă cu 73 de ani (1950) era creat Regatul Hașemit al Iordaniei. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în engleză West Bank), la Iordania, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” ( „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea „Transiordaniei” în „Regatul Hașemit al Iordaniei”, iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o clauză protectivă care venea să asigure drepturile arabe asupra întregului teritoriu arab (clauza includea și teritoriul Israelului). Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire, iar mai multe state, inclusiv SUA, (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate „atașate Iordaniei” în Ierusalimul de Est, fapt ce poate fi considerat ca un fel de recunoaștere de facto

* Acum 53 de ani (1970) China a lansat cu succes, de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, primul satelit artificial Dongfanghong-1 (Răsăritul roşu). Până la sfârşitul anului 2004, cu rachetele Changzheng au fost lansaţi cu succes peste 60 de sateliţi şi 5 nave spaţiale chinezeşti Shenzhou. În peste 90% din cele 86 de lansări s-au înregistrat succese

* În urmă cu 33 de ani (1990) primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble (denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble), a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m. 1934) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Irineu Mihălcescu (nume la naştere: Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (din 2015) (m. 1948)

– 1886: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958)

– 1888: S-a născut Gheorghe K. Constantinescu, medic veterinar şi zootehnician; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (m. 1950) – 135 de ani

– 1911: S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999)

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964)

– 1925: S-a născut istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (m. 2007, la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954)

– 1926: A murit Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1841/1842, la Ceremuş, azi în Ucraina)

– 1927: S-a născut (la Chișinău, R. Moldova) Vladimir Jurăscu, cel mai longeviv actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate (m. 2020)

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă (m. 1990)

– 1933: S-a născut actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (m. 2019) – 90 de ani

– 1935: S-a născut poeta, traducătoarea şi prozatoarea de origine maghiară Éva Lendvay (pseudonimul lui Szemlér Éva) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (m. 2016)

– 1938: S-a născut medicul neurolog şi profesorul Constantin Popa; a înfiinţat primul Laborator de hemodinamică şi metabolism cerebral din România (1974) și primul Institut de Studiere a Bolilor Cerebrovasculare (Neurovasculare) – IBCV din centrul şi Sud-Estul European (1995), denumit în prezent „Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare”; a introdus pentru prima dată în România examenul Doppler cerebral şi metodologia de explorare prin SPECT; membru titular al Academiei Române din 2003 – 85 de ani

– 1943: S-a născut Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf (m. 2005) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Gheorghe Turcu, sculptor român, stabilit la Melbourne, în Australia, din 1982

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n. 1898) – 70 de ani. NOTĂ: Site-ul http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/personalitati_in_vizor/Gh%20Bratianu.pdf și https://www.memorialsighet.ro/ menţionează ca dată a morţii 27 aprilie 1953

– 1956: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1959: S-a născut Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (m. 2018)

– 1959: S-a născut Garbis Dedeian, saxofonist şi compozitor de muzică de jazz, de teatru şi film (m. 2020)

– 1960: S-a născut Marian Truţă, scriitor de science fiction şi fantasy

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905)

– 1977: A murit Nagy István, scriitor maghiar din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit actriţa Gilda Marinescu (n. 1933)

– 2001: A murit Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (n. 1908)

– 2008: A murit poetul, dramaturgul şi traducătorul Cezar Ivănescu (n. 1941) – 15 ani

– 2018: A murit istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit, criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1936)

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul Mircea Mureşan, unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc; a rămas în memoria cinefililor datorită seralului „Toate pânzele sus” (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

-Luxemburg: Reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Uzbekistan

– Belgia: Prim-ministrul belgian Alexander De Croo i-a invitat pe premierul danez Mette Frederiksen, cancelarul german Olaf Scholz și prim-ministrul olandez Mark Rutte, la care se alătură președintele UE, Ursula von der Leyen,  în orașul de coastă Oostende pentru Summitul 2023 al Mării Nordului în domeniul energiei offshore

– Cape Town: Președintele Finlandei Sauli Väinämö Niinistö va efectua o vizită de stat în

Republica Africa de Sud, la invitația președintelui sud-african Cyril Ramaphosa (24 – 26 apr.)

– Panama: Ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, va efectua o

vizită oficială în Panama (24 – 25 apr.)

– New York: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se va întâlni la New York cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și va prezida două ședințe ale Consiliului de Securitate (24 – 25 apr.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate privind „apărarea Cartei ONU”

– Road Town: Alegeri legislative în Insulele Virgine Britanice

– New York: Coca-Cola – rezultate din primul trimestru

– Lisabona: Cântărețul și scriitorul brazilian Chico Buarque primește Premiul Camoes, cel mai important premiu literar în limba portugheză

Aniversări – Comemorări

– 24 – 30.IV: „Săptămâna Mondială a Imunizării”, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii aprilie şi are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030

– „Ziua Mondială a Multilateralismului și Diplomației pentru Pace”, marcată pentru prima oară în 2019, este o reafirmare a Cartei ONU și a principiilor sale de soluționare a litigiilor între țări prin mijloace pașnice; conservarea valorilor multilateralismului și a cooperării internaționale, care stau la baza Cartei ONU și a Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, este fundamentală pentru promovarea și susținerea celor trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, dezvoltarea și drepturile omului

– „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”; a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei

– Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea primului război mondial; au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia aproape 1 milion au murit. NOTĂ: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenară a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene şi Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare număr de oameni efectuată vreodată, în întreg creștinismul încă de la originile sale. În jur de 30 de ţări, printre care Franţa (2001), Germania (2015) și SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întâmplat atunci

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (Comemorarea eroilor în Israel) (25.IV.)

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo Da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784)

– 1731: A murit scriitorul şi jurnalistul englez Daniel Defoe; considerat, împreună cu Samuel Richardson, fondatorul romanului englez; celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (n. 1660)

– 1743: S-a născut Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (m. 1823) – 280 de ani

– 1824: S-a născut Zsigmond Ács, scriitor şi traducător (m. 1898)

– 1845: S-a născut Carl Spitteler, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1919 (m. 1924)

– 1846: S-a născut Marcus Clarke, romancier şi poet australian de origine britanică (m. 1881)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914) – 170 de ani

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951)

– 1868, 24.IV/6.V: S-a născut matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943) – 155 de ani

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997)

– 1924: S-a născut scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (m. 2018)

– 1928: S-a născut saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant”, care a cântat alături de artişti precum Lionel Hampton, Art Blakey şi Thelonious Monk (m. 2008) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Richard Donner, regizor și producător american de film (m. 2021)

– 1934: S-a născut Shirley MacLaine, actriţă americană de film, teatru și televiziune, cântăreaţă, dansatoare și scriitoare; sora mai mare a actorului Warren Beatty

– 1940: S-a născut Sue Grafton, scriitoare americană de thriller; prolifică autoare a romanelor incluse în „Alphabet Series” (m. 2017)

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010)

– 1942: S-a născut Barbra (Joan) Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA, câştigătoare a Premiului Oscar; a activat şi ca regizor, compozitor şi activist politic; a câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur; cotidianul „The Daily Telegraph” a plasat-o în primele 10 cântăreţe şi compozitoare din istorie

– 1947: S-a născut Roger D. Kornberg, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2006

– 1960: A murit Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (n. 1879)

– 1964: A murit bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină pe 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul, la presiunile guvernului nazist (n. 1895)

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904)

– 1993: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897) – 30 de ani

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924)

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut sub numele de „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam)

– 2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921)

– 2015: A murit compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (n. 1918)

– 2016: A murit cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul francez Jean-Pierre Marielle (n. 1932)

– 2020: A murit Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (n. 1942, în Georgia)

– 2021: A murit mezzosoprana germană Christa Ludwig, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (n. 1928)

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 623 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 136 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 113 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 102 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 61 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă; Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma); Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Municipiului Botoșani” este organizată de municipalitatea botoşăneană în fiecare an, în preajma zilei de Sfântul Muncenic Gheorghe (23 aprilie), patronul spiritual al oraşului

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976) – 120 de ani

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul, pictorul şi scriitorul (Miodrag) Bata Marianov – 80 de ani

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română – 65 de ani

– 1963:  A murit Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (n. 1882, la Paris) – 60 de ani

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 40 de ani

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930) – 15 ani

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Prim-ministrul Rishi Sunak găzduiește un summit de investiții cu 24 de țări africane (23 – 24 apr.)

– Stockholm: Raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri) privind cheltuielile militare globale

– Ghana: UNESCO a desemnat oraşul Accra drept „Capitala Mondială a Cărţii” în 2023. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător deține titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Accra este al 23-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Guadalajara (2022), Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Londra: British Airways și Virgin Atlantic vor reporni serviciile către China continentală după o absență de trei ani, din cauza pandemiei

– Marea Britanie: Atletism – Maratonul de la Londra

– Barcelona: Fotbal – Campionatul Spaniei: FC Barcelona – Atlético Madrid

– Itajai, Brazilia: Urmează să aibă loc startul etapei a 4-a The Ocean Race, cursa în jurul lumii cu echipaj și escale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile

– „Ziua Limbii Spaniole”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care ar fi murit în această zi, în 1616

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564). NOTĂ: Vezi paragraful de mai sus (1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794) – 275 de ani

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914) – 170 de ani

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947) – 165 de ani

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IV.1894

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009) – 105 ani

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014) – 95 de ani

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 25 de ani

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

– 2022: A murit cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 22 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2023, 14:11

 S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie

* Acum 494 de ani (1529) Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație

* Cu 157 de ani în urmă (1866) a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)

* În urmă cu 156 de ani (1867) avea loc promulgarea primei legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)

* Cu 108 ani în urmă (1915) a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997

* Acum 96 de ani (1927) apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele

* Se împlinesc 55 de ani (1968), de când, între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej

* Tot 55 de ani sunt marcați de la semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971

* Acum 46 de ani (1977) avea loc inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp

* Acum 33 de ani (1990), după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-a baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei Libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)

* Tot 30 de ani se împlinesc de la inaugurarea oficială, la Washington, a Muzeului Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an

Aniversări – Comemorări

– Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 22 martie); timp de trei zile, în perioada 22 – 24 aprilie, se sărbătoreşte Ramazan Bayramul. NOTĂ: În America de Nord se sărbătoreşte începând cu o zi mai târziu

– „Ziua Naţională a Transplantului” (ediția a 18-a) este organizată sub auspiciile Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale de Transplant şi Fundaţiei pentru Transplant; în statele membre ale Uniunii Europene Ziua se sărbătoreşte anual din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa profesorului dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei

– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861)

– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste a legat-o până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889)

– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România (m. 1975)

– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965)

– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)

– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855)

– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011)

– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016)

– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008)

– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016)

– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012)

– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016)

– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York)

– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Ion Bruckner, medic internist și cardiolog (competențe în ecocardiografie), profesor; şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă

– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu

– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film

– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist

– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013 – 70 de ani

– 1953: S-a născut Gică Manole, istoric, prozator, eseist și profesor; patriot, luptător pentru triumful adevărului istoric – 70 de ani

– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907)

– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti

– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873)

– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903)

– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903) – 55 de ani

– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB)

– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893) – 45 de ani

– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907)

– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901)

– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940)

– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915)

– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942) – 20 de ani

– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925)

– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003)

– 2021: A murit Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (n. 1978)

– 2022: A murit Mircea Anghelescu, critic și istoric literar, filolog, paleograf și profesor emerit al Facultății de Litere din București; specialist în literatură comparată, preocupat în special de perioada preromantică din literatura română; a fost cercetător ştiinţific principal şi director cu delegaţie al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1971–1994), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române, actualul Institut Cultural Român (1994–2003), director al Editurii Fundației Culturale Române (1995-1997), vicepreședinte al Societății de științe filologice din România (1999-2004), preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată (2009–2011) (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Vizita președintelui brazilian Lula da Silva, pentru un summit bilateral Portugalia – Brazilia (22 – 25 apr.)

– Miyazaki, Japonia: Reuniunea miniștrilor agriculturii G7 (22 – 23 apr.)

– Kurashiki, Japonia: Reuniunea miniștrilor muncii și ai forței de muncă din G7 (22 – 23 apr.)

– Madrid: Decernarea Premiului Platino pentru cinema-ul ibero-american

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte

– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709) – 365 de ani

– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754)

– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804)

– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817)

– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924)

– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945) – 150 de ani

– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)

– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967)

– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012)

– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953)

– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999)

– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019)

– 1917: S-a născut balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (m. 2016)

– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001)

– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011)

– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018)

– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866)

– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto

– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017)

– 1937: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Jack Nicholson

– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001)

– 1939: S-a născut Juan Salvador Guzmán Tapia, politician și avocat chilian născut în Salvador; a fost primul judecător chilian care l-a urmărit penal pe președintele Augusto Pinochet pentru încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale (m. 2021)

– 1943: S-a născut Louise Elisabeth Glück, poetă și eseistă americană; Premiul Nobel pentru Literatură în 2020 – 80 de ani

– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada)

– 1947: S-a născut regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (m. 2020)

– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902)

– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905)

– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913)

– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921)

– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941) – 10 ani

Calendarul zilei – 21 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 21 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 21 aprilie 2023, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 21 aprilie

* Acum 334 de ani (1689) un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul a fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul că, în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689

* Acum 128 de ani (1895) era promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere (21.IV/3.V)

* Cu 63 de ani în urmă (1960) avea loc inaugurarea cu mare fast a oraşului Brasília (construit între anii 1957 şi 1960, după planurile arhitectului Oscar Niemeyer şi ale urbanistului Lucio Costa), capitală federală a Braziliei de la această dată (în locul oraşului Rio de Janeiro). A fost fondat între anii 1956 – 1960, în partea vest-centrală a țării, ca parte a planului național de modernizare al președintelui Juscelino Kubitschek (1902-1976)

* Vostok 1 („Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii. Lansată la 12 aprilie 1961, acum 62 de ani, racheta Vostok 3KA a plasat pe orbită modulul spațial în care se afla cosmonautul sovietic, Iuri Gagarin, prima dată când cineva a părăsit atmosfera terestră și ajuns pe orbită. Gagarin a rămas pe orbită timp de o oră și 48 minute, demonstrând că omul poate supraviețui în spațiu. Încărcătura includea echipament pentru transmisii radio și video și alte dispozitive pentru a transmite informații despre starea pilotului. Gagarin s-a catapultat dupa reintrarea în atmosferă, coborând cu propria parașută, așa cum era plănuit. Vostok a zburat pe orbită în jurul Pământului timp de aproximativ 90 de minute. După 108 minute de la lansare, a aterizat în apropierea orașului Saratov

* În urmă cu 58 de ani (1965) România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), organizaţie interguvernamentală, creată la Chicago, la data de 4.XII.1944. A început să funcţioneze la 14.IV.1947, în prezent sediul aflându-se la Montréal, Canada

* Acum 31 de ani (1992) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului bilateral dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 24 septembrie 1992; în vigoare de la 24 septembrie 1992

* Cu 29 de ani în urmă (1994), între 21 şi 24 aprilie, Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului” Au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale, ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi aproximativ 375 de oameni de afaceri români şi străini. Cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului

* În urmă cu 28 de ani (1995) exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediţii ruse de cercetare

* Acum 14 ani (2009) era anunţată descoperirea planetei extrasolare Gliese 581 e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea se rotește în jurul stelei Gliese 581 din constelația Balanța, fiind a patra planetă din cele șase descoperite în acest sistem. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă. Planeta a fost descoperită la Observatorul din Geneva de o echipă condusă de Michel Mayor cu ajutorul instrumentului HARPS

* Cu 11 ani în urmă (2012) inventatorul român, Corneliu Birtok-Băneasă, a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%. Invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles – EUREKA (15 – 17 nov. 2012). Inginerul Corneliu Birtok Băneasă, doctorand al Universităţii Politehnica din Timişoara în specializarea ingineria materialelor, a obţinut până acum 28 de medalii de aur la diverse saloane internaţionale de inventică din ţară şi din lume. La Salonul internaţional de invenţii de la Geneva din 13-17 aprile 2016, Corneliu Birtok Băneasă a primit medalia de aur pentru dispozitivul „deflector termic”, care se foloseşte la echiparea autovehiculelor pe timp de vară cu scopul de a reduce pierderile de putere ale motorului din cauza temperaturilor ridicate de afară

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Începe (la asfinţitul soarelui) Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 22 martie); timp de trei zile, în perioada 22 – 24 aprilie, se sărbătoreşte Ramazan Bayramul

– „Ziua Națională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri” a fost instituită prin Legea 100 din 8 mai 2019, la propunerea Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Traficul ilicit de mărfuri creează o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe și salarii, și rețelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste 2 miliarde de euro ca efect al contrafacerii și contrabandei

– 1882: A murit filosoful şi scriitorul Vasile Conta; la 20 iulie 1880 devenea ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor; filosof de talie internaţională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iaşi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste (n. 1845)

– 1922: S-a născut pianista de origine română Lorry Wallfish, stabilită în SUA (m. 2011)

– 1932: S-a născut Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (m. 2016)

– 1936: S-a născut prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (m. 2014)

– 1938: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Spătărelu (m. 2005) – 85 de ani

– 1943: S-a născut scenograful Nicolae Edulescu – 80 de ani

– 1944: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Dan Stoian (m. 1992)

– 1956: S-a născut Gheorghe Sarău, lingvist, cercetător al limbii romani şi activist pentru propăşirea etniei rome în România, autor de manuale şi dicţionare în limba romani

– 1956: A murit (la Paris, unde se stabilise încă din tinereţe) compozitorul şi criticul muzical Stan Golestan (n. 1875)

– 1963: S-a născut interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (m. 2009) – 60 de ani

– 1965: A murit Dimitrie Ciotori, jurist, om politic, diplomat; bun cunoscător al limbii engleze, a ajutat la scrierea unor lucrări despre România pentru a face cunoscute peste hotare realităţile româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1971: A murit filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (n. 1896)

– 1973: S-a născut balerinul Alin Gheorghiu, prim solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1993; este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc; de-a lungul carierei a colaborat cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate şi a dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor; a câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de Preşedinţia României în 2004 – 50 de ani

– 1984: A murit Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (n. 1895)

– 2003: A murit dirijorul de cor Vasile Pântea (n. 1921) – 20 de ani

– 2008: A murit sculptorul canadian de origine română Nicăpetre (numele real: Petrică Bălănică); după 1989 a revenit adesea în România (n. 1936) – 15 ani

– 2016: A murit agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

– 2017: A murit sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (n. 1932)

– 2019: A murit fizicianul şi profesorul Aureliu Emil Săndulescu; cercetări în fizica nucleară teoretică, care au dus către o nouă direcţie – teoria microscopică a dezintegrării alfa; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998) (n. 1932)

– 2020: A murit cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Zürich, Elveția: Holcim – actualizare privind activitatea din primul trimestru

– Londra: Extinction Rebellion urmează să organizeze un protest pentru a forța guvernul să facă mai mult pentru criza climatică

-Paris: Marcarea  a 62 de ani de la prima misiune cu echipaj uman în spațiu

– Grecia: S&P Global Ratings își actualizează ratingul pentru această țară

– Italia: S&P Global Ratings își actualizează ratingul pentru această țară

– Regatul Unit: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru aprilie (S&P Global)

– Ouarzazate, Maroc: Atletism – Marathon des Sables, ultramaraton de șase zile și 251 km, care reprezintă aproximativ distanța a șase maratoane obișnuite. Cea mai lungă etapă este de 91 km. Această cursă de mai multe zile are loc în fiecare an în sudul Marocului, în deșertul Sahara (21 apr. – 1 mai)

– Adelaide, Australia: LIV Golf: Turneul de la Adelaide (21 – 23 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Creativității și Inovației”; adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/284, este marcată la şase zile de la data naşterii celui mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), şi cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU doreşte să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obţinut în special printr-o abordare ştiinţifică, economică şi culturală care este în permanenţă creativă şi inovatoare

– 1509: A murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 1457)

– 1671: S-a născut John Law, economist scoțian care a introdus pentru prima oară biletele de bancă în Franța, considerat creatorul noului schimb economic (m. 1729)

– 1672: A murit Antoine Godeau, episcop, poet şi exeget francez (n. 1605)

– 1699: A murit Jean Racine, poet dramatic francez (n. 1639)

– 1729, 21.IV/2.V: S-a născut Ecaterina a II-a (numită şi cea Mare), soţia lui Petru al III-lea, pe care l-a înlăturat în 1762, devenind împărăteasă a Rusiei; a întărit autocraţia şi procesul de aservire a ţărănimii, înăbuşind răscoala lui Pugaciov (1775); a purtat războaie cu Imperiul Otoman şi cu Suedia, anexând teritorii importante (m. 1796)

– 1774: S-a născut Jean-Baptiste Biot, fizician, astronom şi matematician francez; a studiat meteoriţii, polarizarea luminii şi a efectuat primele zboruri cu baloane; după el sunt denumite numărul Biot şi legea Biot-Savart (m. 1862)

– 1816: S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1855)

– 1828: S-a născut Hippolyte Taine, istoric, critic şi istoric literar, critic de artă, filosof şi estetician francez (m. 1893) – 195 de ani

– 1837: S-a născut Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru Pace în 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (m. 1922)

– 1849: S-a născut zoologul german Oskar Hertwig; studii privind transmiterea nucleară a caracterelor ereditare (m. 1922)

– 1864: S-a născut Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919) (m. 1920)

– 1870: S-a născut (în Scoţia) Edwin S. Porter, regizor american de film, operator, scenarist şi producător; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (m. 1941)

– 1882: S-a născut Percy Williams Bridgman, fizician american; laureat, în 1946, al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuţiile sale aduse fizicii presiunilor înalte (m. 1961)

– 1889: S-a născut Paul Karrer, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1937 (m. 1971)

– 1910: A murit scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (n. 1835)

– 1912: S-a născut fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (m. 2012)

– 1915: S-a născut Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană (m. 2001)

– 1920: S-a născut Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (m. 1973)

– 1924: A murit actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (n. 1858)

– 1926: S-a născut regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în a doua sau a treia sâmbătă din luna iunie); Elisabeta a II-a a urcat pe tron la 6.II.1952, iar ceremonia încoronării a avut loc la 2.VI.1953, la catedrala Westminster din Londra; a fost monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria regatului britanic (m. 2022)

– 1930: S-a născut actriţa italiană de film Silvana Mangano (m. 1989)

– 1930: A murit poetul britanic Robert Seymour Bridges (n. 1844)

– 1935: S-a născut actorul american Charles Grodin (m. 2021)

– 1938: S-a născut actorul american Reni Santoni (m. 2020) – 85 de ani

– 1946: A murit economistul englez John Maynard Keynes, fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (n. 1883)

– 1947: S-a născut Iggy Pop (născut James Jewel Osterberg), vocalist, compozitor şi baterist american

– 1951: S-a născut Jean-Pierre Dardenne, regizor, scenarist și producător belgian

– 1965: A murit Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru fizică în 1947 (n. 1892)

– 1971: A murit François Duvalier, supranumit „Papa Doc”, fost președinte al Haiti din 1957 până în 1964, și apoi dictator din 1964 până la moartea sa; regimul său a fost marcat de corupție și de folosirea milițiilor sale private: tontons macoutes (n. 1907)

– 1991: A murit Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (n. 1909)

– 2003: A murit cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (n. 1933) – 20 de ani

– 2010: A murit Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (n. 1920)

– 2012: A murit Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973, unul dintre personajele principale ale scandalului Watergate (n. 1931)

– 2015: A murit Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România (n. 1926)

– 2016: A murit Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi r&b-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (n. 1935)

Calendarul zilei – 20 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 20 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 20 aprilie 2023, 14:39

S-a întâmplat într-o zi de 20 aprilie

* Acum 224 de ani (1799), la Weimar, avea loc premiera poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein”, de Friedrich Schiller

* În urmă cu 182 de ani (1841) primul roman poliţist din lume „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849), a văzut lumina tiparului. Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie)

* Se împlinesc 110 ani (1913) de când Parlamentul României a votat prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare (sancţionată de regele Carol I la 30 aprilie) (20.IV/3.V)

* Se împlinesc 90 de ani (1933) de când la Radiodifuziunea Română, avea loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez

* În urmă cu 64 de ani (1959) a fost adoptată, la Strasbourg, Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (ratificată de România prin Legea 236/1998)

* Acum 32 de ani (1991) Banca Națională a României a lansat prima emisiune post-revoluționară de bancnote. Era vorba de bancnota de 500 de lei, dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi. Ulterior, în acelaşi an, au apărut bancnotele de 1.000 de lei (cu Mihai Eminescu pe ea) şi 5.000 de lei (cu Avram Iancu)

* Cu 31 de ani în urmă (1992) avea loc inaugurarea Expoziţiei Universale „Expo ’92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza „Era descoperirilor”, la care au participat cu pavilioane naţionale peste 100 de state, printre care şi România. Expoziţia s-a încheiat la 12.X.1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb

* În urmă cu 13 ani (2010) avea loc catastrofa petrolieră din Golful Mexic, considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic: pe platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum s-au produs explozii dezastruoase (după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat), ce au dus la distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere, moartea a 11 lucrători, rănirea gravă a altor 17, erupția masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane; „mareea neagră” ce a acoperit Golful și-a extins brațele distrugătoare spre restul apelor lumii, afectând pe termen lung animalele, viața omului, chiar și industria

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Teotim, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1853: S-a născut Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931)  – 170 de ani

– 1892: S-a născut compozitorul Diamandi Gheciu (m. 1982)

– 1893, 20.IV/2.V: A murit George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Societăţii Academice Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (n. 1812) – 130 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii stilul nou – 2 mai 1893

– 1900: S-a născut Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1903: S-a născut traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene, a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (m. 1980) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (m. 1988) – 115 ani

– 1922: S-a născut compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (m. 2014)

– 1927: S-a născut istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2015)

– 1934: A murit Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (n. 1860)

– 1943: S-a născut Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (m. 2008) – 80 de ani

– 1952: A murit filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1874)

– 1968: A murit Adrian Maniu, poet, dramaturg şi publicist; între anii 1930 şi 1933 a fost director de programe la Radio Bucureşti; a fost şi unul dintre primii (şi cei mai activi) conferenţiari ai „Universităţii Radio”, care a debutat în 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1933 (n. 1891) – 55 de ani

– 1970: A murit, la Paris, Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu originar din România; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (n. 1920, la Cernăuți)

– 1989: A murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (n. 1945)

– 1997: A murit folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (n. 1914)

– 2002: A murit solistul de muzică populară Drăgan Muntean (n. 1955)

– 2008: A murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (n. 1923) – 15 ani

– 2017: A murit profesor univ. dr. Mihai Ielenicz, geograf și geomorfolog, creator de Școală geografică la Facultatea de Geografie a Universității din București (n. 1941)

– 2020: A murit muzicologul și criticul muzical Daniela Caraman Fotea; a fost redactor în Radioteleviziunea Română, semnând, între anii 1965 și 1980, peste 3000 de emisiuni despre muzică clasică, dar și despre muzică de operă, operetă, ușoară, pop, folk, rock și jazz; a fost, de asemenea, redactor șef și director artistic al Casei de discuri „Electrecord” și membru fondator al Colegiului Criticilor Muzicali „Mihail Jora” (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Zagreb, Croația: Campionatul Mondial Auto (WRC) – Raliul Croației (20 – 23 apr.)

– Paris: Golf – Circuitul LPGA, Campionatul Chevron (20 – 23 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Presei Libere”; aceasta este marcată începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. NOTĂ: Pe 3 mai este „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Limbii Chineze” se marchează pentru a sublinia contribuţia limbii și literaturii chineze în cultura lumii, pentru promovarea multilingvismului, a diversității culturale şi utilizării egale a celor şase limbi oficiale ale ONU. Celebrarea zilei a fost stabilită de UNESCO în 2011, în perioada Guyu/Guyu („Ploile cerealelor”), a şasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităţilor agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian. Această zi aduce şi un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie (Tsang-chieh), care a inventat caracterele chinezeşti în urmă cu circa 5000 de ani; se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben

– 1808: S-a născut Louis-Napoléon Bonaparte (nepot de frate al împăratului Napoleon I), primul preşedinte al celei de-a 2-a Republici Franceze (1848-1852); în decembrie 1852, în urma unei lovituri de stat, s-a proclamat împărat al Franţei, sub numele Napoleon al III-lea; în prima parte a domniei a promovat o politică autoritară; după 1860 a acordat unele libertăţi democratice; detronat în 1870 (m. 1873, în exil, în Anglia) – 215 ani

– 1809: S-a născut fizicianul scoţian James David Forbes; cercetări în domeniile seismologiei şi glaciologiei (m. 1868)

– 1840: S-a născut Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (m. 1916)

– 1851: S-a născut Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan (m. 1921)

– 1859: A murit geologul elveţian Ignatz Venetz; este primul care a susţinut că gheţarii acoperă suprafeţe importante ale Pământului (n. 1788)

– 1869: A murit compozitorul german Karl Löwe (n. 1796)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1881: S-a născut compozitorul rus Nikolai Miaskovski (m. 1950). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 8 aprilie 1881

– 1889: S-a născut Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1945)

– 1893: S-a născut Harold Lloyd, actor, producător, regizor şi scenarist american; una dintre cele mai populare vedete ale filmului mut, alături de Charles Chaplin şi Buster Keaton (m. 1971) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol (m. 1983) – 130 de ani

– 1908: S-a născut Lionel Hampton, interpret american de jazz, percuţionist, vibrafonist şi compozitor; figură marcantă a epocii big band–urilor de jazz (m. 2002) – 115 ani

– 1919: A murit geologul american George Ferdinand Becker; contribuţii importante la studierea structurii Pământului (n. 1847)

– 1924: S-a născut Leslie Phillips, actor, regizor, producător și autor britanic, cunoscut pentru rolurile interpretate în seria de filme de comedie „Carry On” şi în trei pelicule din franciza „Harry Potter” (m. 2022)

– 1927: S-a născut Karl Alex Müller, fizician elveţian, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1987, împreună cu J. Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice (m. 2023)

– 1928: S-a născut Gerald S. Hawkins, astronom american de origine britanică; contribuţii importante în domeniul arheoastronomiei (m. 2003) – 95 de ani

– 1938: S-a născut atleta australiană Betty Cuthbert; a rămas în istoria Jocurilor Olimpice ca „fata de aur” a Australiei; la Olimpiada de la Melbourne din 1956 a reuşit să câştige trei medalii de aur la probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta de 4 X 100 de metri (m. 2017) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actorul american de film Ryan O’Neal; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din filmul „Love Story”

– 1942: S-a născut Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (m. 2018)

– 1943: S-a născut dirijorul englez Sir John Eliot Gardiner – 80 de ani

– 1949: S-a născut actriţa americană de film Jessica Lange

– 1949: S-a născut (în Anglia) actriţa americană de film Veronica A. Cartwright

– 1951: S-a născut Luther Vandross, cântăreţ, producător şi compozitor american (m. 2005)

– 1960: S-a născut politicianul cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, preşedinte al Cubei (din 2019)

– 1982: A murit Archibald MacLeish, poet şi prozator american (n. 1892)

– 1992: A murit comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (n. 1924)

– 1995: A murit Milovan Djilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-al doilea război mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966); reabilitat în 1989 (n. 1911)

– 1997: A murit Otto Wilhelm Von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (n. 1910)

– 2001: A murit, în timpul unui concert susţinut la Deutsche Oper de Berlin, în urma unui atac de cord, dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (n. 1946)

– 2002: A murit cântăreţul american Alan Dale (n. 1925)

– 2011: A murit Hubert Schlafly Jr., inginer american creditat cu inventarea teleprompterului, echipament de care se folosesc prezentatorii de ştiri, actorii şi chiar politicienii (n. 1919)

– 2012: A murit chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (n. 1920)

– 2016: A murit regizorul britanic Guy Hamilton (n. 1922)

– 2018: A murit Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez; în 2012 Avicii s-a clasat pe locul 3 în topul anual „Top 100 DJs” publicat de revista DJ Magazine, iar în 2013 a repetat performanța (n. 1989) – 5 ani

– 2021: A murit Idriss Déby, ofițer militar, fost președinte al Ciadului din 1990 până la moartea sa, în 2021; a fost ucis la o zi după ce s-a anunțat că a câștigat alegerile prezidențiale pentru al șaselea mandat (n. 1952)

Calendarul zilei – 19 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 19 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:58

S-a întâmplat într-o zi de 19 aprilie

* Acum 174 de ani (1849) a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V)

* Cu 161 de ani în urmă (1862) era creată, la Cernăuţi, din iniţiativa filologului Ioan G. Sbierea, „Reuniunea română de lectură” (preşedinte – Mihai Zotta, vicepreşedinte – Alecu Hurmuzachi), transformată, la 11/23.I.1865, în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, avându-l ca preşedinte pe Gheorghe Hurmuzachi. Societatea şi-a desfăşurat activitatea până în preajma anului 1940

* În urmă cu 114 ani (1909) apărea Legea privind arendarea moşiilor statului către asociaţiile ţărăneşti (19.IV/2.V)

* Acum 104 ani (1919) apărea la Bucureşti (aprilie 1919 – mai 1920; martie 1926 – martie 1927) revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

* Cu 103 ani în urmă, între 19 și 26 aprilie 1920, a avut loc Conferința de la San Remo (Italia), o întrunire internațională convocată după încheierea Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat. La conferință au participat cele mai importante patru state aliate, reprezentate de premierii britanic, David Lloyd George, francez, Alexandre Millerand, italian, Francesco Nitti și japonez, K. Matsui. În timpul negocierilor au fost alocate mandatele de clasă „A” pentru administrarea teritoriilor care ieșiseră de sub controlul Imperiului Otoman în Orientul Mijlociu

* Acum 91 de ani (1932) apărea Legea pentru asanarea datoriilor agricole (Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

* Sunt marcați 80 de ani (1943), de când, între 19 aprilie şi 16 mai, a avut loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). Data de 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah). Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

* Cu 61 de ani urmă (1962) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România. În 1949 se organiza Societatea Științelor Medicale (SSM), în care a funcționat o Secție de Medicină Internă. În 1962, SSM s-a transformat în Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM) și s-a înființat în cadrul ei Societatea de Medicină Internă prezidată de Acad. Prof. Dr. St. Milcu, în perioada 1962 -1973. În perioada 1990 – 2000 s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societății, care s-a finalizat în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)

* Acum 52 de ani (1971) Rusia (URSS la acea dată) a lansat cu racheta Proton K, de pe cosmodromul Baikonur, prima stație spațială din istorie pe orbita joasă a Pământului, Salyut 1 (română: „Salut”). A fost, de asemenea, prima stație spațială orbitală care putea susține un echipaj de 3 membri. Numele programului, care a inclus lansări ale mai multor stații Salyut în perioada 1971 – 1986, a fost ales pentru a onora primul zbor în spațiu al cosmonautului Iuri Gagarin, cu un deceniu mai devreme. Primul echipaj de pe stația spațială Salyut 1, format din cosmonauții Nikolai Rukavishnikov, Vladimir Shatalov și Alexei Yelisyev, a ajuns la destinație la trei zile după ce stația a fost lansată, însă, aceștia nu au putut pătrunde în ea din cauza trapei. Cel de-al doilea echipaj, format din Georgi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsayev, a intrat în stație fără probleme și a petrecut acolo timp de 24 de zile. Aceștia au fost primii oameni care au stat o perioadă mai lungă de timp în spațiu. Însă, pe 30 iunie 1971, echipa de la sol care fusese trimisă să-i întâmpine pe cei trei eroi au deschis trapa și au fost martorii unei scene teribile: cei trei muriseră după ce o valvă se deschisese din greșeală cât timp aceștia se aflau în spațiu și tot aerul ieșise din navă. Fără costume spațiale care să le ofere aer, cosmonauții au murit înainte de a atinge solul. Acum, toți astronauții poartă costume spațiale în timpul lansării și aterizării. Stația spațială Salyut 1 avea o greutate de 18.900 de kg, o lungime de aproximativ 20 m, un diametru de 4,15 m și un volum presurizat de 99 metri cubi. A fost plasată pe o orbită circumterestră cu apogeul de 222 km și perigeul de 200 km, perioada orbitală de 88 minute și 30 secunde, a efectuat 2.929 de rotații în jurul Terrei și a rămas pe orbită 175 de zile. La data de 10 octombrie 1971 stația spațială Salyut 1 a fost deorbitată și coborâtă (prăbușită) controlată în Oceanul Pacific. După 175 de zile pe orbită, prima stație spațială din istoria umanității și-a încheiat misiune

* Acum 28 de ani (1995), în zilele de 19 şi 20 aprilie, a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România

* În urmă cu 21 de ani (2002) era lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice, care difuzează exclusiv emisiuni cu tematică culturală. Canalul a fost închis pe 15 septembrie 2012 și relansat pe 9 februarie 2022

* Cu 19 ani în urmă (2004) pe piaţa audiovizualului din România a fost lansat postul de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat în exclusivitate filmelor

* Acum 16 ani (2007), la iniţiativa Partidului Social Democrat, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La data de 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat din nou în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, care se ridica la 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial

Aniversări – Comemorări

– 1847: S-a născut scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (m. 1917). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 dă naşterea la 19.IV.1848 (- 175 de ani), iar alte surse, la 21.IV.1847

– 1854: S-a născut inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925)

– 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1895: A murit Raicu Ionescu-Rion, critic literar şi publicist (n. 1872)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001) – 115 ani

– 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1999) – 110 ani

– 1921: S-a născut Adrian Rogoz (pseudonimul lui Adrian Sommer), prozator, poet şi traducător; s-a făcut cunoscut mai ales ca autor de science-fiction (m. 1996, la Bad Nauheim/Germania, unde se stabilise din 1989)

– 1929: S-a născut Ileana Vrancea (pseudonimul Hedei Katz), istoric şi critic literar; stabilită în Israel, din 1987

– 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999)

– 1944: S-a născut poetul Ioan Gliga, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1947: S-a născut Nicu Covaci, compozitor, cântăreţ, chitarist, pictor şi grafician; fondator şi lider al formaţiei „Phoenix”

– 1949: S-a născut Maria-Ana Tupan, istoric, critic şi teoretician literar, profesor

– 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (m. 1999)

– 1955: S-a născut Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (m. 2014)

– 1965: S-a născut ÎPS Ciprian (numele de mirean: Cezar Spiridon), Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (din martie 2013); episcop vicar patriarhal cu numele de Câmpineanul între 2002 şi 2013

– 1969: S-a născut Marius Dragomir, compozitor, textier și interpret de muzică uşoară, inițiatorul curentului muzical „Kashay”, stil etno-pop care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transilvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare

– 1980: A murit (la Cluj-Napoca) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (n. 1900, la Grenoble/Franţa)

– 1989: A murit pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (n. 1897)

– 2005: A murit chimista Maria Brezeanu; fondatoare a şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe polinucleare; membru titular al Academiei Române din 1933 (n. 1924)

– 2011: A murit Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (n. 1956)

– 2017: A murit generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1926)

– 2018: A murit cascadorul Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din România (n. 1956) – 5 ani

– 2020, 19/20: A murit jurnalistul radio şi politologul Justin Liuba, cunoscută personalitate a exilului românesc; stabilit la New-York, din 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; a fost director al postului Radio Europa Liberă și preşedinte al Fundaţiei „Iuliu Maniu” din New York (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul militar, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu; principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat în vigoare în România (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Sahara de Vest – Trimisul special Staffan de Mistura își prezintă briefing-ul semestrial Consiliului de Securitate

– Moscova: Opozantul rus Ilia Iașin face apel la pedeapsa sa de închisoare pentru „difuzarea de informații false” despre armata rusă

-Lisabona, Portugalia: Vizita cancelarului german, Olaf Scholz

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din martie în zona euro (a doua estimare)

– Tokyo: Date privind producția industrială din februarie (a doua estimare)

– Varșovia: Sunt marcați 80 de ani de la începutul Revoltei din Ghetoul din Varșovia

– Amsterdam: Airbus – adunarea generală

– Washington: Cartea Bej a Fed – Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii

– Fotbal – Liga Campionilor, returul sferturilor de finală:

• Munchen: Bayern Munchen (Ger) – Manchester City (Ang)
• Milano: Inter Milano (Ita) – Benfica (Por)

Aniversări – Comemorări

– 1588: A murit pictorul italian Paolo Veronese (numele adevărat: Paolo Caliari) (n. 1528) – 435 de ani

– 1768: A murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (n. 1697) – 255 de ani. NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Canaletto menționează ca dată a decesului 20.IV.1768

– 1824: A murit poetul romantic englez George Gordon Byron (n. 1788)

– 1863: S-a născut chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1929) – 160 de ani

– 1882: A murit biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n. 1809)

– 1889: A murit astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (n. 1815)

– 1906: A murit Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerel (n. 1859)

– 1914: A murit Charles Sanders Peirce, filosof şi logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism şi, alături de William James, părintele semioticii moderne (n. 1839)

– 1917: S-a născut scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2012)

–  1926: S-a născut William Klein, fotograf și regizor francez de origine americană, remarcat pentru abordarea sa ironică față de mass-media și pentru utilizarea extensivă a tehnicilor fotografice neobișnuite în contextul fotojurnalismului și al fotografiei de modă (m. 2022)

– 1932: S-a născut Fernando Botero, pictor şi sculptor columbian, reprezentant de seamă al culturii latino-americane moderne

– 1935: S-a născut Dudley Moore, actor de film britanic, compozitor şi cântăreţ (m. 2002)

– 1937: S-a născut Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (m. 2017)

– 1947: S-a născut pianistul și dirijorul american Murray Perahia; stabilit în Marea Britanie

– 1947: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Yan Pascal Tortelier

– 1967: A murit Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1876)

– 1989: A murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier (n. 1907)

– 1998: A murit Octavio Paz, poet, eseist şi diplomat mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1990 (n. 1914) – 25 de ani

– 2002: A murit dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (n. 1920)

– 2004: A murit Norris McWhirter, editor britanic, unul dintre co-fondatorii (alături de fratele său geamăn, Ross, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză, în 1975) celebrei cărţi „Guinness Book of Records”, lansate în 1954 (n. 1925)

– 2009: A murit scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (n. 1930, la Shanghai)

– 2011: A murit actriţa britanică Elisabeth Sladen (n. 1946)

– 2013: A murit actorul american de film Allan Arbus (n. 1918) – 10 ani

– 2013: A murit biologul şi profesorul francez François Jacob; cercetările sale din domeniul geneticii bacteriene şi al circuitelor de regularizare i-au adus numeroase distincţii ştiinţifice, inclusiv Premiul Nobel pentru medicină în 1965, împărţit cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (n. 1920) – 10 ani

– 2013: A murit jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth), fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărute în 1982 (n. 1924) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (n. 1938)

– 2016: A murit Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (n. 1918)

– 2016: A murit Walter Kohn; fizician şi chimist teoretician american, originar din Austria, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1998 (n. 1923)

– 2018: A murit sportivul american de origine italiană Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (n. 1935) – 5 ani

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (n. 1947)

Calendarul zilei – 18 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 18 aprilie 2023, 05:41 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:58

S-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii („Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu) (18/30)

* Acum 119 ani (1904) a apărut primul număr al ziarului „L’Humanité”, organ central al Partidului Comunist Francez

* În urmă cu 114 ani (1909) era înfiinţată „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, a alcătuit raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital. Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (18.IV/1.V)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era deschisă, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, înfiinţată la 9.III.1917. Au fost expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza, sculptorul Oscar Han ş.a.

* Acum 92 de ani (1931), după demisia guvernului naţional-ţărănesc, condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne). Fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului

* În urmă cu 77 de ani (1946) a fost adoptată, în mod oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. Creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 72 de ani (1951), la Paris, șase țări europene – Italia, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au semnat Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de la Paris, cum mai este denumit, a avut o durată limitată la 50 de ani. În consecință, CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitățile și bunurile sale au fost preluate de Comisia Europeană. Tratatul instituia o Înaltă Autoritate, o Adunare, un Consiliu de Miniștri și o Curte de Justiție, CECO având personalitate juridică. Înalta Autoritate, precursoarea actualei Comisii Europene, era organismul executiv colegial independent care avea sarcina de a atinge obiectivele stabilite în tratat și de a acționa în interesul general al CECO. Aceasta cuprindea nouă membri (dintre care cel mult doi puteau fi de aceeași naționalitate), numiți pentru șase ani. A fost un organism supranațional cu putere de decizie. Înalta Autoritate lua decizii, formula recomandări și adresa avize. Aceasta era asistată de Comitetul Consultativ (precursorul actualului Comitet Economic și Social European), compus din reprezentanți ai producătorilor, ai lucrătorilor, ai consumatorilor și ai distribuitorilor. Adunarea, precursoarea Parlamentului European, era compusă din 78 de membri, care reprezentau propriile parlamente naționale. Erau câte 18 membri pentru Germania, Franța și Italia, 10 pentru Belgia și Țările de Jos și patru pentru Luxemburg. Consiliul, precursorul actualului Consiliu al Uniunii Europene, era format din șase reprezentanți ai guvernelor naționale. Președinția Consiliului era deținută prin rotație de către fiecare țară membră a CECO pentru o perioadă de trei luni. Curtea de Justiție, precursoarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, era formată din șapte judecători numiți pentru șase ani printr-un acord comun între guvernele țărilor CECO. Aceasta asigura interpretarea și aplicarea corectă a tratatului

* Acum 68 de ani (1955), între 18 şi 24 aprilie, a avut loc Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere. La conferinţă s-a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat, care să asigure armonizarea intereselor lor

* În urmă cu 32 de ani (1991), în zilele de 18 și 19 aprilie, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand (1916 – 1996), prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989

* Se împlinesc 5 ani de când a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București. Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, în data de 18 aprilie 2018. Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti (ziua a treia) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– A treia zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1806: S-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881)

– 1846: S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880 (m. 1911)

– 1880: A murit Costache Aristia, actor (creator al primei şcoli de artă dramatică – 1833, având printre discipoli pe Costache Caragiali şi Eufrosina Popescu) şi traducător; membru al „Frăţiei” şi participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1800)

– 1882: S-a născut medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (m. 1960)

– 1893: S-a născut compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), violonist, dirijor și compozitor român, de etnie romă, un nume de rezonanță în muzica ușoară și de café-concert, care și-a desfășurat activitatea, în mare parte, peste hotare (m. 1958, în Argentina) – 130 de ani

– 1914: S-a născut inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1924: S-a născut compozitorul Ion Vintilă (m. 1977)

– 1925: S-a născut Emanuel Valeriu, fost redactor şi director general al Televiziunii Române (1990-1992); și-a început cariera de jurnalist în 1940, la ziarul „Universul Sport” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Dumitru Popescu, fost lider comunist (membru al CC al PCR între anii 1965 şi 1989, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă), jurnalist și scriitor; arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; era poreclit „Dumnezeu”; originea poreclei este incertă, dar ea sugera întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice – 95 de ani

– 1929: S-a născut Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (m. 2018)

– 1934: S-a născut regizorul și scenaristul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (m. 2011)

– 1943: S-a născut Florin Codre, sculptor de artă monumentală, cascador şi regizor (autor al primului film românesc de ficţiune de după 1989, a cărui finanţare s-a realizat din iniţiativă privată, „Şobolanii roşii” – 1990) – 80 de ani

– 1944: S-a născut pictorița Doina Herivan Moisescu (m. 2020)

– 1944: S-a născut istoricul literar şi traducătoarea Simona Cioculescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Maya Badian, compozitoare, muzicolog și profesoară canadiană de origine română

– 1945: S-a născut Marius Tupan, prozator, eseist şi dramaturg (m. 2007)

– 1946: S-a născut dirijorul şi pianistul Cristian Mandeal; dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009)

– 1952: S-a născut Eugen Cristea, actor de teatru şi film; în decursul carierei a fost prezentator şi realizator de emisiuni TV, a regizat şi compus ilustraţia muzicală a unor piese de teatru, a publicat un volum personal de proză şi a tradus literatură beletristică

– 1955: S-a născut interpretul de muzică populară Drăgan Muntean (m. 2002)

– 1971: A murit Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (n. 1885)

– 1974: A murit compozitorul și profesorul Nicolae Buicliu (n. 1906)

– 2001: A murit Eugen Crăciun, pictor, grafician şi decorator (n. 1922)

– 2005: A murit Cornelia Pillat, istoric de artă, istoric literar, memorialist şi editor (n. 1921)

– 2010: A murit Emilia Comişel, etnomuzicolog şi profesor (n. 1913)

– 2012: A murit ziaristul Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (1990-1992), membru CNA (2001-2008) (n. 1925)

– 2014: A murit (în Franța) scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (n. 1923)

– 2019: A murit Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (n. 1938)

– 2020: A murit filosoful, profesorul, traducătorul și scriitorul Alexandru Boboc, unul din cei mai importanți specialiști români în filosofia modernă și contemporană; lucrările sale tratează o arie tematică largă: istoria filosofiei universale (în perspectivă comparată), filosofia valorilor şi a culturii, filosofia istoriei, semantica, filosofia limbajului, istoria şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1930)

– 2020: A murit Doru Farcaş, violonist de muzică populară, mare rapsod al plaiurilor botoșănene (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Reuniunea informală a miniștrilor mediului din UE (18 – 19 apr.)

– Oświęcim, Polonia: Președintele israelian, Isaac Herzog participă la Marșul celor Vii din fostul lagăr de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau

– Bourges, Franța: Festivalul de primăvară de la Bourges (18 – 23 apr.)

– Londra: Audiere de procedură în cazul presupusului membru „Beatles” al grupării Statul Islamic, Aine Davis, urmărit penal pentru terorism

– Mumbai, India: Deschiderea primului magazin Apple

-Kuala Lumpur, Malaezia: Actrița  de origine asiatică, premiată cu Oscar, Michelle Yeoh își întâlnește fanii

– Italia: Cea de-a 61-a ediție a Salonului de Mobilă de la Milano (18 – 23 apr.)

– Los Gatos, SUA: Netflix – rezultate din primul trimestru

– Ierusalim: Verdict în cazul jurnalistului palestinian Lama Ghosheh, acuzat de „incitare la violență” pentru postări pe Facebook

– Zurich: Licitația unui schelet de Tyrannosaurus rex (T-Rex) „Trinity”, la Casa Koller

– Fotbal: Liga Campionilor, returul sferturilor de finală

• Londra: Chelsea (Ang) – Real Madrid (Spa)
• Napoli: Napoli (Ita) – AC Milan (Ita)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 (- 40 de ani) de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic) (- 80 de ani); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2022 s-a marcat la 28 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– „Ziua Mondială a Radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925, când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU

– Ziua naţională a Republicii Zimbabwe; aniversarea proclamării independenţei – 1980

– 1605: La această dată a fost botezat Giacomo Carissimi, cântăreţ, organist, pedagog şi compozitor italian, considerat drept iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (m. 1674)

– 1772, 18/19: S-a născut David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (m. 1823)

– 1819: S-a născut Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (m. 1895)

– 1873: A murit Justus von Liebig, chimist german; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (n. 1803) – 145 de ani

– 1882: S-a născut dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (m. 1977)

– 1898: A murit Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (n. 1826) – 125 de ani

– 1907: S-a născut matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (m. 1996)

– 1909: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1816)

– 1918: S-a născut scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (m. 2018) – 105 ani

– 1927: S-a născut politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (m. 2008)

– 1927: S-a născut Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (m. 2013)

– 1930: S-a născut organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (m. 2019)

– 1936: A murit compozitorul italian Ottorino Respighi; este în special cunoscut pentru Trilogia Romană şi cele trei suite de Dansuri Antice (n. 1879)

– 1940: A murit Lajos Ady, scriitor, istoric literar şi pedagog maghiar; fratele mai mic al poetului Endre Ady (n. 1881)

– 1945: A murit Sir John Ambrose Fleming, fizician şi inginer englez, cunoscut pentru inventarea în 1904 a primului tub electronic, dioda, denumită pe atunci kenotron (n. 1849)

– 1948: S-a născut soprana americană Catherine Malfitano – 75 de ani

– 1955: A murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică în 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania)

– 1974: A murit Marcel Pagnol, dramaturg, regizor, scenarist şi producător francez (n. 1895)

– 2002: A murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914)

– 2003: A murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936) – 20 de ani

– 2012: A murit Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (n. 1929)

– 2013: A murit desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (n. 1944) – 10 ani

Calendarul zilei – 17 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 17 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:58

S-a întâmplat într-o zi de 17 aprilie

* Cu 201 ani în urmă (1822) delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) soseau la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a. Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice (17/29)

* Cu 143 de ani în urmă (1880) apărea, în „Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. BNR a început să funcţioneze la 1/13 iulie 1880, primul guvernator fiind Ion I. Câmpineanu. A însemnat actul de naştere al Băncii Naţionale a României (17/29)

* Se împlinesc 135 de ani (1888) de când a fost ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată. Clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei din Bucureşti, care face parte din ansamblul monumentelor de la Centrul Patriarhal, adăposteşte astăzi, alături de alte clopote, şi clopotul mare, care a fost turnat din metalul altor două clopote din secolul al XVII-lea şi din bronzul câtorva tunuri turceşti

* Acum 122 de ani (1901) statul român a cedat Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti (17/30)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino. Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România (17/30)

* Acum 99 de ani (1924) lua fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane. Fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”. Fondatori: Louis B. Mayer, Marcus Loew

* În urmă cu 88 de ani (1935) era înființată Academia de Științe Medicale din România, prin Legea nr. 91/1935, promulgată prin Decretul Regal nr. 1076 din 17 aprilie 1935. Primul președinte al acestui for a fost prof.dr. Constantin I. Angelescu, membru de onoare al Academiei Române

* Cu 76 de ani în urmă se înfiinţa, la Craiova, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia”. La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea nr. 131, prin care a luat ființă Orchestra Filarmonicii Oltenia. În ziua de 18 aprilie, a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a in Mi bemol major, op. 55, Eroica de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la data respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene

* Tot acum 76 de ani (1947), la Timişoara, era înfiinţată Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul”, prin Legea 131. După cel de-Al Doilea Război Mondial, la 17 aprilie 1947, lua ființă Filarmonica de Stat „Banatul” din Timișoara, prin asimilarea orchestrei simfonice a Societății filarmonice „Banatul” (ultima denumire a „Amicilor muzicii”) devenind astfel o instituție de concert profesionistă, care și-a afiliat în anul 1951 și un cor academic (mai întâi sub formă de voluntariat, iar din 1955, salarizat)

* Acum 62 de ani (1961) avea loc Invazia din Golful Porcilor (cunoscută și sub numele La Batalla de Girón sau Playa Girón din Cuba), o tentativă eșuată a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez. Conflictul fusese planificat de președintele american, Dwight Eisenhower și a avut loc în perioada 17 – 19 aprilie 1961 sub mandatul lui John Fitzgerald Kennedy. Invazia a fost inițiată prin operațiunea Puma, o succesiune de raiduri aeriene îndreptate împotriva forțelor lui Fidel Castro, având drept scop asigurarea superiorității aeriane a exilaților cubanezi care desfășurau atacul, în colaborare directă cu membri ai CIA. Lipsa unei implicări substanțiale din partea americanilor a condus la eșecul operațiunii. Conflictul s-a soldat cu un număr mare de victime. Din partea americanilor, patru piloți de aviație și-au pierdut viața. Din rândul exilaților, 68 au fost uciși, dar cel mai mare număr de victime a fost din partea apărătorilor cubanezi

* În urmă cu 59 de ani (1964) Geraldine Mock (1925-2014) a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. Ea a efectuat 29 de zile, 11 ore şi 59 de minute de zbor, aterizând pe Aeroportul Port Columbus din Ohio

* Acum 41 de ani (1982) avea loc ceremonia proclamării suveranităţii constituţionale depline a Canadei. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1926 – 2022) a semnat, în calitate de şef al statului canadian, intrarea în vigoare a noii Constituţii a Canadei, care înlocuia vechea lege supremă a acestei ţări – Actul Americii de Nord Britanice (datând din 1867)

* În urmă cu 33 de ani (1990) începea să emită, în mai multe limbi de circulaţie internaţională, postul de radio Antena Bucureştilor, denumit ulterior Radio Bucureşti şi în prezent Bucureşti FM (98,3 MHz), post al Societăţii Române de Radiodifuziune şi parte a reţelei Radio România Regional, primul şi singurul radio (la acea dată) dedicat vieţii de fiecare zi a Capitalei. Iniţiativa înfiinţării postului a fost a lui Eugen Preda, director general al Radiodifuziunii între anii 1990 – 1994, considerat „părintele radioului modern”, şi a preşedintelui TVR de la acea vreme, Răzvan Theodorescu

* Acum 32 de ani (1991) delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO)

* Cu 27 de ani în urmă (1996) avea loc inaugurarea oficială a Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, și a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control

* Se împlinesc 25 ani (1998) de când începea să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas. Având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are patru studiouri, la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Sibiu. Membrii CNA au aprobat, la 6.II.2014, solicitarea Patriarhiei Române de a acorda o licenţă naţională Radio Trinitas, prin reunirea celor 51 de staţii locale pe care le deţinea

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când începea guvernarea Consiliului de miniştri condus de Radu Vasile (PNŢCD), care a durat până pe 22 decembrie 1999

* Cu 19 ani în urmă (2004), în Parcul Industrial din Ploieşti, era pornită prima centrală eoliană din România

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti (ziua a doua) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 17/18.IV: Noaptea Revelării Coranului sau Noaptea Puterii (Kadir Gecesi); este noaptea de 26/27 din luna Ramazan

– 1735: S-a născut istoricul și poetul sas Johann Seivert, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; preocupări cu rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii (m. 1785)

– 1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1953) – 145 de ani

– 1895, 17/30: S-a născut Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (m. 1964)

– 1896: A murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866)

– 1897: S-a născut juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1902: S-a născut Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (m. 1991)

– 1909: S-a născut actorul George Mărutză (m. 1968)

– 1916: S-a născut poeta prozatoarea şi publicista Magda Isanos (m. 1944)

– 1917: S-a născut actorul Constantin (Pace) Bărbulescu (m. 1998)

– 1920: S-a născut coregraful Stere Popescu; în anii ′40 a fost prim solist al Operei din București; a publicat studii despre teoria dansului (m. 1968, la Londra)

– 1929: S-a născut dirijorul și profesorul israelian de origine română Mendi Rodan (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 aprilie 1929

– 1935: S-a născut George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (m. 2017)

– 1939: S-a născut pictorul Dumitru Icodin

– 1940: S-a născut Ionel Oprișan, folclorist, editor, critic şi istoric literar

– 1940: S-a născut generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (m. 1994)

– 1944: A murit Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (n. 1858)

– 1945: A murit Ion Pillat, poet, eseist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1891)

– 1945: A murit (la Bucureşti) Mircea Streinul, poet, prozator şi traducător; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (n. 1910, la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1953: S-a născut Paul Balahur, poet şi publicist – 70 de ani

– 1955: S-a născut Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (m. 2015)

– 1960: S-a născut actorul Adrian Păduraru

– 1964: A murit actorul George Vraca (n. 1896)

– 1966: A murit istoricul literar Petre V. Haneş (n. 1879)

– 1971: A murit Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (n. 1907)

– 1985, 17/18: A murit D.[umitru] I.[on] Suchianu, sociolog, eseist, traducător, jurist, istoric, critic literar şi de film (n. 1895)

– 1990: A murit inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923)

– 1997: A murit pictorul Ion Musceleanu (n. 1903)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2006: A murit juristul Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti (n. 1956)

– 2007: A murit cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică (n. 1946)

– 2008: A murit Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Köln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumänische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (n. 1926) – 15 ani

– 2013: A murit fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1941) – 10 ani

– 2014: A murit matematicianul Dimitrie D. Stancu, unul dintre pionierii învăţământului informatic clujean; contribuţii de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

– 2022: A murit actorul de teatru și film, regizorul și profesorul Remus Mărgineanu, unul dintre actorii piloni ai cinematografiei românești; societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova; fondatorul învățământului superior de actorie în Craiova (n. 1938) – 1 an

– 2022: A murit pianistul și compozitorul Radu Lupu, muzician de renume mondial, considerat de critica internațională drept continuator al Clarei Haskil și al lui Dinu Lipatti; a cântat alături de cele mai prestigioase orchestre și cei mai mari dirijori ai lumii (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (17 – 20 apr.)

– Beijing: Vizita episcopului de Hong Kong Joseph Li Shan (17 – 21 apr.)

– Paris: Decizie pentru Airbus și Air France judecate pentru „omucideri involuntare” în cazul accidentului Rio-Paris din 2009

– Olkiluoto, Finlanda: Reactorul nuclear Olkiluoto EPR urmează să intre în funcțiune normală

– NewYork: Sesiunea Forumului Permanent al ONU pentru problemele indigene (17 – 28 apr.)

– Israel: Manifestări prilejuite de Ziua Comemorării Holocaustului (17 – 18 apr.)

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Audiere tehnică în procesul de corupție al fostului președinte Jacob Zuma

– Moscova: Se așteaptă verdictul la procesul opozantului rus, Kara-Mourza

– Belfast, Regatul Unit: Conferința Queen’s University of Belfast privind 25 de ani de acord de pace (17 – 19 apr.)

-Berlin: Președintele german, Frank-Walter Steinmeier susține un discurs în timpul ceremoniei de acordare a Ordinului de Merit fostului cancelar Angela Merkel

– New York: Președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy susține un discurs în fața Bursei din New York

– Boston, SUA: Atletism – Maratonul de la Boston

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi

– „Ziua Patrioţilor” (Patriot’s Day), se marchează din 1897 (doar în unele state ale Americii – Maine şi Massachusetts), în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine; au loc, de asemenea, diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. După cum relatează revista L’Express, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal; în ultimii 25 de ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase

– Sărbătoarea naţională a Republicii Arabe Siriene; aniversarea proclamării independenţei – 1946

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day (18.IV.)

– 485: A murit filosoful neoplatonist grec, Proclus, unul dintre ultimii mari gânditori clasici; majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon (n. 412)

– 1774: S-a născut compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (m. 1850)

– 1790: A murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american; inventează paratrăsnetul (1752); înfiinţează prima bibliotecă populară americană; are un rol important în obţinerea independenţei poporului american (1776) (n. 1706)

– 1882: S-a născut pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (m. 1951)

– 1885: S-a născut romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (m. 1962)

– 1891: S-a născut ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (m. 1965)

– 1900: S-a născut compozitorul elveţian Willy Burkhardt (m. 1955)

– 1903: S-a născut violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (m. 1976) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 4 aprilie 1903

– 1911: S-a născut scriitorul francez Hervé Bazin (m. 1996)

– 1914: S-a născut soprana franceză Janine Micheau (m. 1976)

– 1919: S-a născut Chavela Vargas, cântăreaţă mexicană născută în Costa Rica (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (m. 2016)

– 1922: S-a născut Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (m. 2013)

– 1927: S-a născut soprana italiană Grazziella Sciutti (m. 2001)

– 1929: S-a născut James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (m. 2015)

– 1934: S-a născut producătorul muzical american Don Kirshner; supranumit, în 1996, de revista „Time”, „omul cu urechea de aur”, deoarece realizase, până în acel moment, peste 400 de single-uri ajunse în topurile muzicale americane şi internaţionale (m. 2011)

– 1942: A murit fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a.; Premiul Nobel pentru fizică pe 1926; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (n. 1870)

– 1952: S-a născut Joe (Joseph Francis) Alaskey III, actor american de comedie, care a asigurat vocea unor personaje animate legendare, precum Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety şi Sylvester the Cat (m. 2016)

– 1955: S-a născut cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (m. 2018)

– 1956: S-a născut Nils Anders Tegnell, medic suedez, specializat în boli infecțioase; din 2013 până în 2022 a fost epidemiolog de stat al Suediei

– 1975: A murit Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române (1956) (n. 1888)

– 1986: A murit Marcel Dassault, cunoscut constructor francez de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Breguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage III, c, V, F-1 ş.a. (n. 1892)

– 1994: A murit neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru Medicină în 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (n. 1913)

– 1996: A murit François-Regis Bastide, romancier şi biograf literar francez; producător la Radioteleviziunea Franceză (n. 1926)

– 2007: A murit Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (n. 1910)

– 2008: A murit Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (n. 1913, în Martinica) – 15 ani

– 2011: A murit actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (n. 1940)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (n. 1921) – 10 ani

– 2014: A murit (la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (n. 1927)

– 2015: A murit Alfred Taubman, om de afaceri american, inventator al complexului comercial de tip mall în anii 1950, în SUA (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa americană de comedie Doris Roberts (n. 1925)

Calendarul zilei – 16 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 16 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:58

S-a întâmplat într-o zi de 16 aprilie

* Acum 159 de ani (1864), în numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire. În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „patru Curţi de Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani”. Competenţa teritorială a instanţei din Bucureşti cuprindea „judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău” (16/28)

* Cu 154 de ani în urmă (1869) apărea, la București, până la data de 14 februarie 1870, a revistei „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicaţie care continua ideile „Daciei literare”

* Acum 106 ani (1917) avea loc cea de-a doua bătălie de pe Aisne (16 aprilie – mijlocul lunii mai 1917), componenta principală a Ofensivei Nivelle, o încercare franco-britanică de a provoca o înfrângere decisivă a armatelor germane din Franța. Strategia a fost realizarea unor ofensive eșalonate de la nord la sud de către Forța Expediționară Britanică (BEF) și mai multe grupuri de armate franceze. Generalul Robert Nivelle a planificat ofensiva în decembrie 1916, după ce l-a înlocuit pe Joseph Joffre în funcția de comandant-șef al Armatei Franceze. Obiectivul atacului de pe Aisne a fost capturarea coastei est-vest cu o lungime de 80 km a Chemin des Dames, la 110 km nord-est de Paris, și apoi atacul spre nord pentru a captura orașul Laon. Pe 16 aprilie, Groupe d’armées de Reserve (GAR) a atacat Chemin des Dames și a doua zi Armata a IV-a din cadrul Groupe d’armées de Centre (GAC) a început, în apropiere de Reims, Bătălia de pe coline

* În urmă cu 76 de ani (1947) avea loc dezastrul industrial din Texas City, care a constat din două explozii care au avut loc în zilele de 16 și 17 aprilie, în Texas, SUA. Exploziile, separate de aproximativ 11 ore, au avut loc în portul orașului și au fost cauzate de un incendiu care a izbucnit pe două nave încărcate cu azotat de amoniu. Exploziile au atins o intensitate de 3,8 kilotone, amintind de distrugerile provocate de bombele atomice din orașele Hiroshima și Nagasaki, cu doar doi ani mai înainte. Conform estimărilor, la momentul respectiv, explozia a provocat cel puțin 581 de decese, din care nu au fost niciodată identificați 178, și mai mult de 3.000 de răniți

* Acum 51 de ani (1972), de la Cape Canaveral, Florida (SUA), a fost lansată naveta spațială Apollo 16. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una dintre cele mai înalte regiuni ale satelitului natural al Terrei, mai exact pe Terra Descartes. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie

* Cu 16 ani în urmă (2007) a avut loc masacrul de la Virginia Tech (Blackburg, Virginia, SUA) cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Statelor Unite, cu 33 de persoane decedate. Printre victime s-a aflat şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul în clădirea Norris Hall de la Universitatea mai sus menţionată

* În urmă cu 11 ani (2012) specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea au realizat, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiacă

* Tot într-o zi de 16 aprilie, acum 9 ani (2014), a avut loc naufragiul feribotului Sewol, în timp ce efectua o cursă între portul Incheon și insula Jeju, cunoscută atracție turistică, în urma căruia au murit 300 de persoane, 240 dintre acestea fiind elevi ai liceului Danwon din Ansan (lângă Seul), iar 10 profesori care îi însoțeau. În noiembrie 2014, Kim Han-sik, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul Sewol, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului (Sfintele Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Duminica Divinei Îndurări (a doua a Paștelui) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1852: S-a născut pictorul George Demetrescu Mirea (m. 1934)

– 1872: S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m. 1922)

– 1879, 16/29: S-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), romancier, nuvelist, eseist, memorialist, gazetar, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961)

– 1880: A murit Simion Balint, protopop greco-catolic, figură importantă a revoluției române de la 1848 din Transilvania, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810)

– 1887: S-a născut Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (m. 1965)

– 1896: S-a născut Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a.); în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (m. 1963, la Paris)

– 1902: A murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835)

– 1903: S-a născut Filaret Barbu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; s-a remarcat prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film (m. 1984) – 120 de ani

– 1916: A murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 1838)

– 1919: A murit (la Cluj) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (n. 1862, la Kecskemét/Ungaria)

– 1923: A murit Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (n. 1849) – 100 de ani

– 1925: S-a născut regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (m. 2012)

– 1926: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (m. 2010)

– 1927: S-a născut Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (m. 1992)

– 1927: S-a născut scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (m. 2014)

– 1928: S-a născut istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; director-fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993); membru de onoare al Academiei Române din 2019 (m. 2022) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (a popularizat, în Ucraina, literatura română – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza) (m. 1996) – 90 de ani

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş; membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, onorat cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977) și cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (2004) (m. 2023)

– 1935: A murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884)

– 1936: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Gheorghe Grigurcu, poet, critic şi istoric literar, eseist şi jurnalist

– 1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m. 1985) – 85 de ani

– 1942: S-a născut economistul şi publicistul Viorel Sălăgean (m. 2003)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1949: S-a născut pictorul Anghel Neagu

– 1950: A murit Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (n. 1875)

– 1951: S-a născut Ioan Mihai Cochinescu, prozator, scenarist și regizor de film

– 1951: A murit Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (n. 1882)

– 1954, 16/17: A murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900)

– 1961: S-a născut Aurel Tămaș, cântăreț de muzică populară și ușoară

– 1975, 16/17: A murit Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (n. 1929)

– 1978: S-a născut Mihail Neamțu, scriitor, teolog și om politic de dreapta; a fondat Partidul Noua Republică (în 2011) și este actualmente prim-vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară; fost director științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului; a contribuit la înființarea Institutului de Istoria Religiilor de sub egida Academiei Române; coordonator al unor programe educative la Fundaţia Creştin-Democrată – 45 de ani

– 1984: A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (n. 1899)

– 2002: A murit poetul și criticul literar Radu Săplăcan; a colaborat la Radio Cluj din anul 1975 (n. 1954)

– 2007, 16/17: A murit fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1928)

– 2017: A murit George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (n. 1935)

– 2017: A murit poetul Viorel Lică (n. 1952)

– 2017: A murit generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (n. 1965)

– 2018: A murit Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (n. 1947) – 5 ani

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (n. 1951) – 5 ani

– 2019: A murit Gregorian Ioan-Eustaţiu, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (n. 1930)

– 2020: A murit Anton Achiței, interpret și compozitor de muzică populară (n. 1946)

– 2020: A murit interpretul de muzică populară Vasile Iova (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Karuizawa, Japonia:  Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul G7 (16 – 18 apr.)

– Portimão, Portugalia: Auto – Campionatul Mondial de anduranță (WEC), Cele 6 ore de la Portimão

– Austin, SUA: MotoGP – Marele Premiu al Americilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Vocii”, declarată oficial în 2013 (- 10 ani), are ca scop conştientizarea publicului asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de „Ziua naţională a vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea incidenţei cancerului de laringe

– Ziua naţională a Danemarcei – Ziua de naştere a reginei Margrethe a II-a (16.IV.1940)

– 1495: S-a născut umanistul german Petrus Apianus, cunoscut pentru contribuțiile sale în domenii ca matematică, astronomie, cartografie (m. 1557)

– 1755: S-a născut pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun, recunoscută ca una dintre cele mai renumite femei pictor din secolul al XVIII-lea (m. 1842)

– 1786: S-a născut Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (m. 1847, a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest)

– 1788: A murit Georges (Louis Leclerc) De Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (n. 1707) – 235 de ani

– 1813, 16/28: A murit Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (n. 1745) – 210 ani

– 1825: A murit pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (n. 1741)

– 1828: A murit Francisco de Goya (Francisco José de Goya y Lucientes), pictor, desenator şi gravor spaniol (n. 1746) – 195 de ani

– 1830: A murit scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (n. 1791)

– 1844: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume reaal: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru literatură pe 1921 (m. 1924)

– 1846: A murit Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (n. 1763)

– 1850: A murit Marie Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (n. 1761, la Strasbourg/Franţa)

– 1859: A murit Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric şi scriitor francez (n. 1805)

– 1867: S-a născut Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi au efectuat primul lor zbor (1903) cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (m. 1912)

– 1871: S-a născut John Millington Synge, dramaturg irlandez (m. 1909)

– 1885: S-a născut compozitorul maghiar Leó Weiner (m. 1960)

– 1889: S-a născut Charles Chaplin, actor, regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză; creatorul lui Charlot, celebrul personaj al filmului mut (m. 1977, în Elveţia)

– 1918: S-a născut comicul şi scriitorul american Spike Milligan (m. 2002) – 105 ani

– 1919: S-a născut dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (m. 2009)

– 1921: S-a născut Sir Peter Ustinov (născut Peter Alexander Freiherr von Ustinov), actor, regizor şi producător britanic de film (m. 2004)

– 1924: S-a născut compozitorul american Henry Mancini (m. 1994)

– 1926: S-a născut Pierre (Jacques Louis) Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (m. 2013)

– 1926: S-a născut părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (m. 2018)

– 1927: S-a născut (la Marktl am Inn, Germania) cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013), în prezent papă emerit; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013; cardinalul Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005 (Papa Benedict al XVI-lea, al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058) (m. 2022)

– 1939: S-a născut Évelyne Prouvost, una dintre cele mai importante femei din istoria presei franceze, fondatoarea grupului Marie Claire, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (m. 2017)

– 1940: S-a născut Margrethe a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe), regina Danemarcei (din 1972)

– 1942: S-a născut baritonul italian Leo Nucci

– 1947: S-a născut cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (m. 2011)

– 1947: S-a născut muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (m. 2020)

– 1952: S-a născut Michel Blanc, actor, regizor de film și scenarist francez

– 1955: S-a născut Marele Duce Henri de Luxemburg (şef al statului din 7.X.2000)

– 1958: A murit Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (n. 1920) – 65 de ani

– 1972: A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata; Premiul Nobel pentru Literatură în 1968 (n. 1899)

– 1996: A murit Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (n. 1928)

– 2002: A murit actorul american Robert Urich (n. 1946)

– 2008: A murit Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (n. 1917) – 15 ani

– 2013: A murit George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (n. 1909, în Canada) – 10 ani

– 2020: A murit Gene Deitch (nume complet: Eugene Merril Deitch), ilustrator, animator, artist de benzi desenate și regizor american-ceh; creator al celebrei animații „Tom și Jerry” (n. 1924)

– 2020: A murit Luis Sepulveda, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist și om politic chilian (n. 1949)

– 2021: A murit actriţa britanică Helen McCrory (n. 1968)

Calendarul zilei – 15 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 15 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 15 aprilie

* Acum 376 de ani (1647) boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab) termina de tradus din latină în slavonă şi tipărea (la Mănăstirea Dealu din Târgovişte) cartea lui Thomas Kempis „De imitatione Christi” (Imitaţiunea lui Cristos/Urmarea lui Hristos). În predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirma latinitatea limbii române

* Se împlinesc 285 de ani (1738) de când, la King’s Theatre din Londra, avea loc premiera operei în trei acte „Xerxes”, de Georg Friedrich Händel

* În urmă cu 268 de ani (1755) poetul, jurnalistul și lexicograful britanic, Samuel Johnson, a publicat la Londra „Dicționarul limbii engleze”, primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate

* Cu 261 de ani în urmă (1762) prin decretul imperial de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti, semnat de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), luau fiinţă Regimentul I românesc de la Năsăud şi Regimentul II românesc de la Orlat

* Acum 153 de ani (1870) Mihai Eminescu începea colaborarea la revista „Junimii”, „Convorbiri literare”, cu poemul „Venere şi Madonă”

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când, la această dată, devenea muzeu memorial casa din pitorescul cartier ieşean Ţicău în care a locuit, între anii 1872 şi 1889, scriitorul Ion Creangă, numită şi „Bojdeuca lui Creangă” (sau „Bojdeuca din Ţicău”). De menţionat că „Bojdeuca lui Creangă” este prima casă memorială din România

* Cu 74 de ani în urmă (1949), pe scena Teatrului Naţional din Capitală, avea loc premiera dramei „Bălcescu”, de Camil Petrescu

* Tot într-o zi de 15 aprilie, și tot acum 74 de ani, a fost înfiinţată, la Braşov, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima”

* În urmă cu 59 de ani (1964), între 15 şi 22 aprilie, a avut loc plenara lărgită a CC al PCR care a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar şi socialist, în realitate o codificare a intereselor de stat ale URSS. Declaraţia a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului” socialist

* Acum 34 de ani (1989) începeau protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing (peste câteva săptămâni, la 4 iunie, autorităţile chineze aveau să reprime revolta studenţilor)

* Tot acum 34 de ani a avut loc tragedia de pe Stadionul Hillsborough (Sheffield, Anglia), când la un meci din semifinalele FA Cup dintre FC Liverpool şi FC Nottingham Forest, 96 de oameni au fost ucişi şi alte 766 de persoane rănite. Ancheta oficială din 1990 asupra dezastrului, numită Raportul Taylor, concludea că „principalul motiv al producerii tragediei este deficienţa în controlul poliţiei”. Constatările raportului au dus la eliminarea teraselor de stat în picioare pe toate stadioanele majore din Marea Britanie. Incidentul a rămas până astăzi cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial

* În urmă cu 32 de ani (1991) avea loc inaugurarea oficială, la Londra, a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creată în scopul sprijinirii unor proiecte economice şi de democratizare a ţărilor est-europene

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când a început să emită, la Bucureşti, Radio „PRO FM”. Din luna decembrie 2014, PRO FM a trecut în portofoliul media al RCS & RDS, împreună cu InfoPro, Music FM (acum Digi 24 FM) și Dance FM, în urma tranzacției cu grupul CME

* Cu 23 de ani în urmă (2000) echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, prof. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când a avut loc atentatul de la maratonul din Boston, când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului, din statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Cele două explozii s-au produs aproape simultan la o distanţă 15 – 20 metri una de cealaltă, 3 persoane decedând, iar alte 183 fiind rănite. O a treia explozie a avut loc la Biblioteca „J.F. Kennedy” din Boston, după aproximativ două ore

* Acum 4 ani (2019) Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului, simbol cultural, religios și arhitectonic al Franței, a fost cuprinsă de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei. În prezent, catedrala se află în reconstrucție, urmând a fi redeschisă în 2024

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Isus în mormânt) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1812: S-a născut vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (m. 1886)

– 1879, 15/28: S-a născut lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1953)

– 1905: S-a născut Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (m. 1976)

– 1905, 15/28: S-a născut agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 28 aprilie 1905

– 1913: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (m. 1979) – 110 ani

– 1921: A murit Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1833)

– 1924: S-a născut Stephen (Alexander) Fischer-Galați, istoric și profesor american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe (m. 2014)

– 1924: A murit Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (n. 1841)

– 1934: S-a născut Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor; stabilit în Elveția din 1977; după 1989 s-a implicat activ în reformarea sistemului psihiatric din România, revenind frecvent în ţară; fiul criticului literar Tudor Vianu

– 1935: S-a născut Gheorghe Firca, compozitor, muzicolog şi publicist (m. 2016)

– 1936: S-a născut Petre Ivănescu, fost handbalist şi antrenor; a jucat la Dinamo București, echipă cu care a câștigat campionatul național de 13 ori și Liga Campionilor Europeni în 1965; a jucat 205 meciuri pentru echipa națională a României, cu care a câștigat două Campionate mondiale (1961 și 1964); la Campionatele Mondiale din 1961 a fost desemnat golgheter, împreună cu cehoslovacul Zdeněk Rada (24 de goluri) (m. 2022)

– 1939: S-a născut inginerul agronom Nicolae N. Săulescu; contribuţii la fundamentarea teoretică şi la crearea experimentală a unor soiuri de grâu; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1942: S-a născut avocatul și omul politic Lucian Bolcaş; a fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008; în data de 30 septembrie 2010, s-a înscris în PSD (m. 2020)

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (m. 2015)

– 1946: S-a născut pictorul şi profesorul Zamfir Dumitrescu; preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2002-2007), deputat (2004-2008) (m. 2021)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1950: S-a născut Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (m. 1991)

– 1967: S-a născut ÎPS Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (din 2016, Arhiepiscop din 2002)

– 1967: A murit teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1893)

– 1969: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Bogdan Cristinoiu; fiul compozitorului Ion Cristinoiu

– 1978: A murit Sergiu (Serghei) Malagamba, compozitor, dirijor, aranjor muzical şi instrumentist (baterist); se numără printre pionierii jazz-ului românesc (n. 1913, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 45 de ani

– 1988: A murit Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a.) şi critic plastic (n. 1929, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 35 de ani

– 1994: A murit geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat şi la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 2008: A murit inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911) – 15 ani

– 2008: A murit Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor de literatură comparată; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1931) – 15 ani

– 2014: A murit Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (n. 1924)

– 2015: A murit pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2010, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (n. 1923)

– 2016: A murit Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sapporo, Japonia: Reuniunea miniștrilor G7 pe tema climei, energiei și mediului (15 – 16 apr.)

– Belfast/New York: Sunt marcați 111 ani la scufundarea Titanicului. Catastrofa transatlaticului de lux, Titanic, aparținând liniei britanice „White Star”, s-a scufundat în noaptea de 14/15 aprilie, în timpul primei sale călătorii, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artei” este marcată ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua, sărbătorită pentru prima dată în 2012, a fost instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, Mexic; data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor

– „Ziua Mondială a Diagnosticării Diabetului”; prin marcarea acestei zile se atrage atenţia asupra creşterii tot mai accentuate a îmbolnăvirilor de diabet. NOTĂ: La 14 noiembrie se marchează „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”

– „Ziua Mondială a Circului”; marcată din 2010, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, de Federaţia Mondială a Circului, sub Înaltul patronaj al preşedintelui onorific al acesteia, prinţesa Stephanie de Monaco

– RPD Coreeană: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a preşedintelui Kim Il-sung (n.15.IV.1912 – m.8.VII.1994); cunoscută şi ca „Ziua Soarelui”

– 1446: A murit Filippo Brunelleschi, arhitect şi sculptor italian din perioada Renaşterii timpurii (n. 1377)

– 1452: S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (m. 1519)

– 1684: S-a născut Ecaterina I a Rusiei, împărăteasă din 1725 până la moartea sa (m. 1727)

– 1707: S-a născut Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică; creator al calculului variaţiilor (m. 1783)

– 1765: A murit savantul, poetul și filologul rus Mihail Lomonosov, considerat primul mare om de ştiinţă din Rusia (n. 1711)

– 1772: S-a născut Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (m. 1844)

– 1797: S-a născut Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (m. 1877)

– 1809: S-a născut Hermann Günther Grassmann, matematician (a creat algebra spaţiului cu „n” dimensiuni) şi fizician german (contribuţii în acustică, optică şi electromagnetism) (m. 1877)

– 1843: S-a născut Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (m. 1916) – 180 de ani

– 1858: S-a născut sociologul şi filosoful francez Émile Durkheim; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (m. 1917) – 165 de ani

– 1865: A murit (asasinat) Abraham Lincoln, preşedinte al SUA între anii 1861 şi 1865; a fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856) şi un ferm luptător pentru desfiinţarea sclaviei; a fost primul preşedinte american ucis în timpul mandatului; el a fost împuşcat de un sudist fanatic în seara zilei de 14 aprilie, în Vinerea Mare, când se afla în loja teatrului Ford din Washington, DC; a intrat în comă şi a murit nouă ore mai târziu (n. 1809)

– 1874: S-a născut Johannes Stark, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (m. 1957)

– 1878: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Robert Walser; recunoscut post-mortem ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai prozei elveţiene (m. 1956) – 145 de ani

– 1908: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1816) – 115 ani

– 1910: S-a născut, în Polonia, Miguel Najdorf, mare maestru argentinian la șah, faimos pentru a sa variantă „Najdorf” (m. 1997, la Málaga, în Spania)

– 1912: S-a născut Kim Ir Sen (Kim Il Sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al C.C. (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al R.P.D. Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” a socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (m. 1994)

– 1920: S-a născut Richard von Weizsäcker, om politic german afiliat partidului Uniunea Creștin-Democrată, primar al Berlinului  din 1981 până în 1984 şi președinte al RFG în perioada 1984 – 1994; în timpul mandatului său a avut loc căderea Zidului Berlinului (1989) şi reunificarea Germaniei din 1990; la alegerile din mai 1984, el nu a avut un contracandidat, fapt unic in istoria postbelică a Germaniei (m. 2015)

– 1924: S-a născut Sir Neville Marriner, dirijor, violonist și profesor englez; a fondat, în 1959, orchestra de cameră „Academy of St Martin in the Fields”, împreună cu care a realizat peste 500 de înregistrări (m. 2016)

– 1931: S-a născut profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (m. 2002)

– 1931: S-a născut Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 (m. 2015)

– 1936: S-a născut Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (m. 2019)

– 1937: S-a născut actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (m. 2017)

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Sava, mitropolitul Varşoviei şi al întregii Polonii (din 1998) – 85 de ani

– 1938: S-a născut (la Tunis) Claudia Cardinale, actriţă italiană de film – 85 de ani

– 1938: A murit César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (n. 1892) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Liam O’Flynn, muzician irlandez, interpret la „uilleann pipes” (cimpoi irlandez); a reînviat cântecul tradițional irlandez (m. 2018)

– 1955: S-a născut chitaristul american de jazz Jeff Golub (m. 2015)

– 1959: S-a născut Emma Thompson, actriţă britanică de film și scenaristă

– 1960: S-a născut Filip (Duce de Brabant) (Philippe Léopold Louis Marie, Duce de Brabant), rege al Belgiei, membru al Casei de Saxa-Coburg şi Gotha; a urcat pe tron la 21 iulie 2013, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea

– 1961: S-a născut Carol Greider, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Sztostak și Elizabeth Blackburn, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază

– 1962: S-a născut fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen (pe numele său adevărat Ivor Neville Kamen), cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (m. 2021)

– 1966: S-a născut actrița și cântăreaţa britanică Samantha Fox

– 1980: A murit Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Literatură în 1964, pe care a refuzat să-l ridice (n. 1905)

– 1986: A murit Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (n. 1910)

– 1990: A murit Greta Garbo, actriţă suedeză de film, stabilită în SUA (n. 1905)

– 1998: A murit (aparent din cauze naturale) Pol Pot (pe numele adevărat: Saloth Sar), dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste Khmerii roşii; regimul instalat de el prin forţă a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat; în 1979 regimul său de teroare a fost înlăturat de trupele vietnameze (n. 1925) – 25 de ani

– 2000: A murit Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (n. 1925)

– 2012: A murit sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (n. 1939, în Scoţia)

– 2013: A murit actorul american Richard LeParmentier, cunoscut pentru rolul amiralului Motti din „Star Wars: Episode IV: A New Hope” (n. 1946) – 10 ani

– 2014: A murit inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (n. 1919)

– 2018: A murit regizorul italian de film Vittorio Taviani; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (n. 1929) – 5 ani

– 2018: A murit actorul american R. Lee Ermey; a luptat în războiul din Vietnam; a devenit celebru cu rolul sergentului Hartman din filmul „Full Metal Jacket” (1987), regizat de Stanley Kubrick (n. 1944) – 5 ani

– 2020: A murit Rubem Fonseca, scriitor, critic de film şi scenarist brazilian (n. 1925)

– 2020: A murit compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (n. 1927)

– 2020: A murit actorul american Brian Dennehy (n. 1938)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1057 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 818 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 566 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Sunt marcați 195 de ani (1828) de la declanșarea războiului ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* Acum 144 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 113 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Acum 111 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Cu 96 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 92 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* În urmă cu 91 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Se împlinesc 90 de ani (1933) de când apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 88 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 61 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 35 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului); Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta şi Marea Vineri (Patimirea şi moartea Domnului); Orele Împărătești. Prohodul Domnului. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020) – 80 de ani

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– New York: JPMorgan Chase – rezultate financiare din primul trimestru

– Los Angeles: Primul weekend al festivalului Coachella (14 – 16 apr.)

-Los Angeles: Actorul neozeelandez Russell Crowe se luptă cu forţele răului în filmul ‘The Pope’s Exorcist’ (‘Exorcistul papei’), inspirat din viaţa reală a unui preot catolic, care va fi lansat în cinematografele din mai multe ţări miercuri, înaintea premierei sale nord-americane din 14 aprilie. Interpretarea preotului Amorth de către Russell Crowe în filmul horror ‘The Pope’s Exorcist’, produs de studioul Sony, se bazează pe cărţile scrise de acesta, care relatează 36 de ani de exorcizări şi alte acţiuni întreprinse pentru Vatican. Părintele italian Gabriele Amorth a murit în 2016 la vârsta de 91 de ani.

– Austin, SUA: MotoGP – Marele Premiu al Americii (14 – 16 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801) – 180 de ani

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945) – 150 de ani

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844) – 110 ani

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012) – 90 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006 – 85 de ani

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912) – 15 ani

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Se împlinesc 425 de ani (1598) de când regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Acum 281 de ani (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 161 de ani în urmă (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 138 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* În urmă cu 101 ani (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 84 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Se împlinesc 80 de ani (1943) de când germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 78 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 59 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 53 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 48 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de la fondarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Acum 22 de ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta şi Marea Joi (Cina cea de taină și spălarea picioarelor). Cele 12 Evanghelii ale Pătimirilor Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878, 13/25: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844) – 130 de ani

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes) – 125 de ani

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu; personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (m. 2019) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020)

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară – 80 de ani

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1963: S-a născut Ovidiu Verdeș, scriitor, critic, cercetător literar și profesor universitar de teorie literară (m. 2022) – 60 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924) – 30 de ani

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936) – 25 de ani

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928) – 20 de ani

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915) – 10 ani

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Raportul lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Amsterdam: Stellantis – Adunarea generală a acționarilor

– Victoria, Seychelles: Fosta Primă Doamnă Sarah Zarqhani Rene și alte personalități sunt judecate pentru corupție

– Tokyo: Scriitorul janponez Haruki Murakami își publică primul roman după o pauză de șase ani

– Rangoun, Myanmar: Festivalul Apei Thingyan – Festivalul de Anul Nou birmanez (13 – 16 apr.)

– Aintree, Marea Britanie: Grand National Horse Festival (13 – 15 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300)

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889) – 215 ani

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012) – 85 de ani

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în 1995 (m. 2013)

– 1939: S-a născut actorul american Paul Sorvino, devenit celebru datorită rolurilor interpretate în filmul „Goodfellas” şi în serialul TV „Law & Order” (m. 2022)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

Calendarul zilei – 12 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 12 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 12 aprilie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 12 aprilie

* La data de 12 aprilie 1457, acum 566 de ani, avea loc Bătălia de lângă satul Dolhești (n.r. Doljești după Cronica lui Ștefan cel Mare), unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și alungat din scaunul Țării Moldovei pe Petru Aron. După asasinarea lui Bogdan al II-lea din 1451 de către fratele său vitreg Petru Aron, Ștefan cel Mare a luat calea exilului împreună cu mama sa, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească. La început de aprilie în anul 1457, împreună cu aproximativ șase mii de oșteni moldoveni, inclusiv o mie de munteni din Țara Românească oferiți de către Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare intră în Moldova pentru a pretinde tronul țării. La 12 aprilie 1457, Petru Aron, surprins de incursiunea lui Ștefan cel Mare în Moldova, recurge la o acțiune pripită, atacând cu o armată strânsă în mare grabă. Petru Aron este învins și părăsește rușinos câmpul de luptă. Acesta este practic momentul când Moldova a câștigat un domnitor legendar: Ștefan cel Mare

* Cu 162 de ani în urmă (1861) începea războiul de secesiune din Statele Unite ale Americii, încheiat la 9.IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* În urmă cu 146 de ani (1877) Imperiul Rus declara război Porţii Otomane, declanșându-se astfel Războiul Ruso-Turc (până pe 19.II./3.III.1878). În urma acestui război a avut loc reînfiinţarea statului Bulgar, independenţa deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman și anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24)

* Se împlinesc 125 de ani (1898) de când fizicienii Marie Sklodowska-Curie (de origine poloneză) şi soţul ei, Pierre Curie (francez), au descoperit elementele chimice radioactive radiu (Ra) şi poloniu (Po)

* Se împlinesc 80 de ani (1943), de când, în zilele de 12 și 13 aprilie, au avut loc convorbiri Hitler-Antonescu, la castelul Klessheim (Salzburg). Führerul i-a reproşat lui Ion Antonescu sondajele de pace ale diplomaţiei româneşti şi cere înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. După un concediu proforma, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuţiile

* În urmă cu 79 de ani (1944) au fost reluate convorbirile româno-sovietice de la Stockholm, între reprezentanţii oficiali ai celor două ţări. Guvernul sovietic transmite condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo (unde aveau loc convorbiri între emisarul opoziţiei democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu consimţământul mareşalului Ion Antonescu, şi reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich)

* Acum 62 de ani cosmonatul sovietic, Iuri Alexeevici Gagarin, devenea primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului, la bordul navetei spațiale Vostok 1. La 12 aprilie 1961, racheta care transporta naveta lui Gagarin a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur la ora locală 6:07. Vostok 1 a înconjurat Terra la o altitudine de aproximativ 300 de kilometri. A fost ghidată integral de un sistem automat, controlat de la sol, pentru că nu se cunoșteau posibilele efecte pe care ieșirea în spațiu le-ar fi putut avea asupra pilotului. Două zile mai târziu, acesta era primit la Moscova ca un erou. Mii de persoane au ieșit atunci pe străzi cu flori și afișe. După această realizare, satul natal al lui Gagarin a fost redenumit după numele lui. Singurele cuvinte atribuite lui Gagarin, pe parcursul aventurii sale spațiale au fost: „Zborul decurge normal; eu sunt bine”. Iuri Gagarin s-a născut pe 9 martie 1934 în Kluşino şi a murit pe 27 martie 1968, într-un accident aviatic. NOTĂ: Pentru a marca acest eveniment, a fost instituită Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii, sărbătorită în fiecare an la această dată

* Cu 53 de ani în urmă (1970) avea loc deschiderea pentru circulaţie a primelor două benzi ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti

* Acum 42 de ani (1981), între 12 şi 14 aprilie, a avut loc primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauţii John Young şi Robert Crippen. Naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi ştiinţifice, având de fiecare dată la bord între cinci şi şapte astronauţi (ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16.I.2003 şi s-a încheiat tragic, la 1.II.2003, în timp ce revenea pe Pământ. Naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau şapte astronauţi, şase americani şi un israelian)

* Cu 26 de ani în urmă (1997) avea loc parafarea, la București, a Acordului privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Miercuri; Sf. Mucenic Sava de la Buzău (slujba lui se va săvârși luni, a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Sf. Sava Gotul, martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1884, 12/24: S-a născut Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi a condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1955)

– 1890: S-a născut Vintilă Ciocâlteu, medic eminent, cercetător, profesor de biochimie şi poet; co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), care se utilizează pe scară largă şi astăzi, atât la determinarea fenolilor cât şi la titrarea/dozarea proteinelor (m. 1947)

– 1898: S-a născut Iuliu Podlipny, pictor, grafician şi profesor (m. 1991) – 125 de ani

– 1899: S-a născut prozatorul şi publicistul Tudor Teodorescu-Branişte (m. 1969)

– 1900: S-a născut geologul şi paleontologul Neculai Macarovici; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1904: S-a născut Mihail Steriade, scriitor şi traducător, stabilit în Belgia (a fost directorul Centrului Cultural Român din Louvain şi conferenţiar la Universitatea din Liège, unde a predat limba şi literatura română) (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1993

– 1912: S-a născut generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic ,,Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (m. 1997)

– 1913: S-a născut Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (m. 1989) – 110 ani

– 1924: S-a născut Constantin Gruescu, mineralog, membru al Societății Geografice Române; a pus bazele primului muzeu privat de mineralogie estetică din România – Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (m. 2020)

– 1924: S-a născut Sergiu Natra (numele la naștere Sergiu Nadler), compozitor israelian de muzică cultă, originar din România (m. 2021)

– 1929: S-a născut scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Helmut von Arz, pictor, grafician şi ilustrator german din România

– 1939: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul şi ziaristul Alexei Rudeanu (a semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Mircea Martin, critic şi teoretician literar, eseist, editor şi profesor; membru titular al Academiei Române din 2023

– 1944: S-a născut George Anca, scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită și literatura antropologică (m. 2020)

– 1944: A murit arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (n. 1888)

– 1949: S-a născut Florin Zamfirescu, actor, regizor, profesor și eseist

– 1949:  S-a născut profesorul universitar dr. Ion Gh. Roşca, rector al ASE în perioada 2004 – 2012 (m. 2013)

– 1950: S-a născut pictorul George Rădeanu

– 1953: S-a născut Vlad Păunescu, regizor, producător de film, director de imagine, scenograf și actor; în 1992 a pus bazele Casei de producție „Castel Film Studios”, astăzi una dintre cele mai mari din Romania – 70 de ani

– 1955: S-a născut actriţa Maria Teslaru (m. 2019)

– 1961: A murit fizicianul Gheorghe (sau George) Manu, figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după Al Doilea Război Mondial (n. 1903)

– 1962: A murit Constantin I. Gane, publicist, prozator şi şi memorialist, autor al unor istorii romanţate, între care „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, care l-au făcut celebru (n. 1885)

– 1994: A murit compozitorul şi dirijorul Mişu Iancu (n. 1909)

– 2002: A murit Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (n. 1934)

– 2011: A murit inginerul electromecanic Ioan M. Anton; studii şi cercetări în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 2011: A murit PS Ioan Şişeştean, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului (n. 1936)

– 2012: A murit Gabriel Ţepelea, filolog, istoric literar, scriitor şi om politic ţărănist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasburg, Franța: Marea Cameră a CEDO examinează un caz împotriva Elveției privind restricțiile asupra libertăților în timpul pandemiei

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Mali

– Ottawa: Anunțarea ratei cheie a Băncii Canadei

– Milano: Fotbal – Liga Campionilor, prima manșă a sferturilor de finală: AC Milan (Ita) – Napoli (Ita)

– Madrid: Fotbal – Liga Campionilor, prima manșă a sferturilor de finală: Real Madrid (Spa) – Chelsea (Ang)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii” (aniversare stabilită, în 1969, de Federaţia Internaţională de Aeronautică) şi „Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu” (stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011); marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961; cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, în vârstă de 27 de ani, efectua primul zbor orbital în jurul Pământului, la bordul navei „Vostok 1”; în timpul zborului, care a durat 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, Gagarin a efectuat prima transmisiune televizată din spaţiu

– 65 d.Hr.: A murit, la Roma, Lucius Annaeus Seneca (sau Seneca cel Tânăr), filosof istoric roman, om de stat, orator şi autor de tragedii; a ocupat funcţii în administraţia Imperiului Roman (n. 4 î.Hr., la Córdoba, în Spania)

– 1684: A murit Nicola Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (n. 1596)

– 1722: S-a născut Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (m. 1793)

– 1794: S-a născut, la Paris, Germinal Pierre Dandelin, matematician şi profesor belgian (m. 1847)

– 1801: S-a născut compozitorul austriac Joseph Lanner (m. 1843)

– 1839: S-a născut Nikolai Mihailovici Prjevalski, inginer topograf, geograf şi explorator rus de origine poloneză; a contribuit semnificativ la prezentarea Asiei Centrale europenilor şi a descris singura specie de cai sălbatici, care îi şi poartă numele, Calul lui Prjevalski (m. 1888). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi – 31 martie 1839

– 1840: S-a născut compozitorul francez Edmond Audran (m. 1901)

– 1885: S-a născut Robert Delaunay, pictor francez; iniţiator al orfismului, orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detaşare a luminozităţii şi a dinamismului (m. 1941)

– 1888: S-a născut pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (m. 1964) – 135 de ani

– 1898: S-a născut soprana americană de origine franceză Lily Pons (m. 1976) – 125 de ani

– 1903: S-a născut economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (m. 1994) – 120 de ani

– 1923: S-a născut Barbara Jelavich, istoric şi profesor american; contribuţii privind istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1995) – 100 de ani

– 1924: S-a născut doctorul american de origine austriacă Peter Safar; este primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii (respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii”), inspirat din tehnica de resuscitare a nou-născuţilor de către moaşe (m. 2003)

– 1927: S-a născut scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (m. 2019)

– 1928: S-a născut Hardy Krüger, actor, actor de dublaj, regizor și scriitor german; a fost unul dintre cei mai de succes actori germani din anii 1950 – 1960, care a fost de asemenea renumit la nivel mondial prin producțiile de film internaționale în care a jucat (m. 2022) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Gheorghe Dodiţă, filolog şi profesor din R. Moldova (m. 2012)

– 1932: S-a născut actorul francez Jean-Pierre Marielle (m. 2019)

– 1933: S-a născut Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballe i Folch), cântăreaţă de operă (soprană) spaniolă, renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto”; s-a numărat printre cele mai mari nume ale scenei lirice mondiale din ultima jumătate de secol, în muzica de operă, oratorii și lieduri (m. 2018) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul american Charles Napier (m. 2011)

– 1938: A murit bas-baritonul rus Feodor I. Şaliapin, stabilit în Franţa în 1922 (n. 1873) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Alan Ayckbourn, dramaturg şi scenarist britanic

– 1940: S-a născut pianistul şi compozitorul afro-american Herbie Hancock, unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai jazz-ului modern

– 1945: A murit Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882)

– 1947: S-a născut Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar „tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (m. 2013)

– 1956: S-a născut actorul de film, regizorul și compozitorul american, de origine cubaneză, Andy Garcia (nume complet: Andrés Arturo García Menéndez)

– 1971: A murit Igor Evghenievici Tamm, fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu Pavel Cerenkov şi Ilya Frank, pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov (n. 1895)

– 1975: A murit cântăreaţa americană de music-hall Josephine Baker, stabilită în Franţa în anul 1947 (n. 1906)

– 1989: A murit pugilistul american Sugar Ray Robinson, considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (n. 1921)

– 1997: A murit biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (n. 1906)

– 2010, 12/13: A murit Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (n. 1945)

– 2011: A murit Sidney Harman, om de afaceri şi filantrop american de origine canadiană, patron al prestigioasei publicaţii „Newsweek” (n. 1918)

– 2016: A murit regizorul sloven de teatru Tomaž Pandur (n. 1963)

– 2017: A murit Charlie Murphy (Charles Quinton Murphy), actor, comediant și scenarist american; fratele mai mare al lui Eddie Murphy (n. 1959)

– 2020: A murit englezul Stirling Moss, legendă a sportului automobilistic (n. 1929)

– 2020: A murit actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (n. 1932)

– 2022: A murit actorul şi comediantul american Gilbert Gottfried (n. 1955) – 1 an

Calendarul zilei – 11 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 11 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 12 aprilie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 11 aprilie

* Cu 343 de ani în urmă (1680) apărea, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”)

* Acum 189 de ani (1834) avea loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo a interpretat primul rol din cariera sa) (11/23)

* În urmă cu 143 de ani (1880) s-a înfiinţat, prin promulgarea Decretului 1248/1880, Administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituţie care a consacrat iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini. Primul conducător al Direcțiunii Princiare a fost general ing. Ștefan Fălcoianu (1835 – 1905), care a activat în această funcție până la data de 15 aprilie 1883. În 1918 Regatul României s-a unit cu Transilvania, Banat, Basarabia și Bucovina pentru a forma România Mare. Drept urmare, toate căile ferate din aceste regiuni, care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR (11/23)

* Cu 109 ani în urmă (1914) a avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion”, a scriitorului englez George Bernard Shaw

* Acum 104 ani (1919) era creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea Primului Război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919, a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul. Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1969

* În urmă cu 91 de ani (1932) avea loc premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema

* Cu 74 de ani în urmă (1949) avea loc premiera piesei „Haiducii”, de Victor Eftimiu

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când era înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc, precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind „Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”

* Acum 54 de ani (1969) a avut loc premiera, la Teatrul Mic din Bucureşti, a piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban; în rolul titular, George Constantin

* În urmă cu 53 de ani (1970), la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” („Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară

* Acum 33 de ani (1990) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, directorul onorific al publicaţiei fiind Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu. Publicația și-a continuat apariția în mediul online, pe site-ul www.eAzi.ro

* Cu 32 de ani în urmă (1991) România a semnat primul acord stand-by, post revoluţionar, cu FMI (Fondul Monetar Internațional), pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST

* Acum 27 de ani (1996), la Cairo, a fost deschis spre semnare „Tratatul de denuclearizare a Africii”, cunoscut şi ca Tratatul de la Pelindaba (numele principalului centru de cercetare nucleară din Africa de Sud). Documentul a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de 28 de state, pe 15 iulie 2009

* Tot într-o zi de 11 aprilie, cu 13 ani în urmă (2010), Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM)

* Cu 12 ani în urmă (2011) avea loc arestarea fostului președinte din Coasta de Fildeș, Laurent Gbagbo de către susținătorii președintelui ales, Alassane Ouattara, cu ajutorul forțelor franceze, punând astfel capăt crizei ivoriene și războiului civil din 2010-2011

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Marţi; Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (slujba lui se va săvârși anticipat, în Duminica Floriilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: Constantin, cum s-a numit la botez, s-a născut la Bucureşti, la 7.X.1787, a devenit monah în 1808, stareţ al Mănăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850, a murit la 11.IV.1868 ( – 155 de ani); la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în Biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa

– „Ziua Educației Financiare” a fost stabilită prin Legea nr.83/11.IV.2022; potrivit inițiatorilor actului normativ, „incluziunea financiară are un rol foarte important în creșterea calității vieții cetățenilor, iar pentru aceasta este nevoie atât de programe de educație financiară, cât și de programe de facilitare a accesului la produse și servicii financiare”; manifestările dedicate acestei zile se află sub coordonarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. NOTĂ: În perioada 20-26 martie a avut loc „Săptămâna internațională a educației financiare” („Global Money Week”), lansată în 2012, inițiată și coordonată de Child & Youth Finance International (CYFI), organizată în prezent de Rețeaua OCDE Internațională pentru Educație Financiară (OCDE / INFE); tema de anul acesta a fost: „Planifică-ți banii, plantează-ți viitorul”

– 1744 (stilul nou): A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii şi stilul vechi – 31 martie 1744

– 1842: A murit (în satul Csomakőrös / Chiuruş, de lângă oraşul Covasna) lingvistul și exploratorul secui-maghiar Körösi Csoma Sándor (cunoscut în străinătate ca Alexander Csoma de Kőrös); a realizat primul dicţionar englez-tibetan şi prima gramatică a limbii tibetane (1834); a realizat primul dicţionar sanscrit-tibetan; a pus bazele tibetologiei şi ale studiilor budiste; după moartea sa fost primit în panteonul tibetanilor; în anul 2013 UNESCO a declarat opera lui ca fiind parte a culturii universale (n. 1784). NOTĂ: După alte izvoare istorice anul nașterii este 1787 sau 1788

– 1854: S-a născut Ioan Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1896 (m. 1901)

– 1858: S-a născut Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (m. 1918) – 165 de ani

– 1871, 11/23: S-a născut pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1956)

– 1897: S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg, prozator şi traducător (m. 1982) – 125 de ani

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich)

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 1982) – 120 de ani

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1907, 11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1847)

– 1913: S-a născut pictorul Sorin Ionescu (m. 1999) – 110 ani

– 1924: S-a născut prozatorul Ion Grecea (m. 1999)

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003)

– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (m. 2021)

– 1930: A murit prozatorul Aureliu Cornea (n. 1897)

– 1936: A murit Dimitrie Dinicu, violoncelist, dirijor si compozitor (n. 1868)

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (m. 1984)

– 1944: S-a născut jurnalistul Christian Mititelu, membru al CNA (2008-2014); a fost timp de 20 de ani directorul Redacţiei Române a BBC World Service

– 1944: S-a născut pictorul francez de origine română Nicolae Maniu

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (n. 1881)

– 1948: S-a născut sculptorul și profesorul Vlad Ciobanu – 75 de ani

– 1948: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, critic şi filosof; unul dintre primii angliști reputați din epoca interbelică, profesor universitar la Facultatea de Litere și Filosofie din București; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892) – 75 de ani

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier)

– 1957: S-a născut Mirela Ioana Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră, stomatolog; membră a Consiliului de Administraţie al SRR, în mai multe mandate (2002 – 2017)

– 1961: S-a născut artista vizuală Lia Perjovschi, fondatoare şi coordonatoare a Arhivei de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei şi a Muzeului Cunoaşterii

– 1962: S-a născut solista de muzică uşoară şi compozitoarea Claudia Daniela Nacu, fostă membră a grupului muzical Trio Expres (m. 2020)

– 1964: A murit matematicianul şi pedagogul Alexandru Ghica; fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1902)

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1987: A murit medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939) – 35 de ani

– 1991: A murit arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (n. 1902)

– 1997: A murit Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928)

– 2015: A murit inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1921)

– 2018, 11/12: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (n. 1925) – 5 ani

– 2022: A murit actorul de teatru și film Traian Stănescu; soțul actriței Ilinca Tomoroveanu (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Amsterdam/Haga: Vizită de stat în Țările de Jos a președintelui francez Emmanuel Macron, însoțit de Prima Doamnă Brigitte Macron, ocazie cu care se va întâlni cu regele Willem-Alexander (11 – 12 apr.)

– Dublin: Președintele SUA, Joe Biden va vizita Irlanda, Irlanda de Nord (11 – 14 apr.)

– Copenhaga, Danemarca: Începutul procesului de apel a trei separatiști iranieni, condamnați pentru spionaj în Danemarca

-Franta: Cea de-a 12-a aniversare a legii franceze care interzice burqa și niqab.

– Filipine: Exerciții militare comune SUA-Filipine (11 – 28 apr.)

– Istanbul: Partidul pro-kurd HDP își prezintă apărarea în fața Curții Constituționale împotriva interzicerii acestuia

– Berna: Sesiune extraordinară a Parlamentului dedicată preluării Credit Suisse de către UBS (11 – 14 apr.)

– Regatul Unit: Grevă a tinerilor medici pentru a protesta împotriva salariilor și a condițiilor de muncă (11 – 15 apr.)

– Haga: Audiere în procesul pentru crime de război al fostului președinte al Kosovo, Hasim Thaci

– Rio de Janeiro: Târgul LAAD 2023 pentru Apărare și Securitate (11 – 14 apr.)

– Lisabona: Fotbal – Liga Campionilor, prima manșă a sferturilor de finală: Benfica (Por) – Inter Milano (Ita)

– Manchester: Fotbal – Liga Campionilor, prima manșă a sferturilor de finală: Manchester City (Ang) – Bayern Munchen (Ger)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a celor Eliberaţi din Lagărele de concentrare Fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste)

– „Ziua Internaţională a Pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817)

– 1755: S-a născut James Parkinson, chirurg, farmacist, geolog, paleontolog și activist britanic; a scris pentru prima dată despre boala Parkinson în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817) (m. 1824)

– 1819: S-a născut Charles Hallé, pianist şi dirijor britanic de origine germană, fondatorul Orchestrei Hallé în anul 1858 (m. 1895)

– 1825: S-a născut Ferdinand Lassalle, jurist, filosof şi activist politic german; considerat fondatorul mişcării social-democrate din Germania (m. 1864)

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799)

– 1869: S-a născut Gustav Vigeland, sculptor norvegian (m. 1943)

– 1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roșii de pe Jupiter (n. 1789)

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952)

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 23 aprilie 1891

– 1892: S-a născut actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (m. 1985)

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830)

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Attila (m. 1937)

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m. 1973) – 115 ani

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987)

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983)

– 1934: S-a născut (în Canada) poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (m. 2014)

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886)

– 1944: S-a născut John Milius, scenarist, regizor și producător american

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (m. 2011)

– 1953: S-a născut Sir Andrew John Wiles, matematician şi profesor englez; specializat în teoria numerelor; a descoperit demonstraţia Marii teoreme a lui Fermat în 1994 – 70 de ani

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905)

– 1977: A murit poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (n. 1900)

– 1987: A murit prozatorul american Erskine Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (n. 1903)

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor și chimist italian; a fost martor al ororilor naziste și supraviețuitor al Holocaustului (n. 1919)

– 2005: A murit André François (pe numele său adevărat André Farkas), grafician şi ilustrator de cărţi pentru copii francez de origine ungară (n. 1915)

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922)

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (n. 1925) – 10 ani

– 2018: A murit pictoriţa britanică Gillian Ayres; este cunoscută pentru pictura abstractă și imprimarea folosind culori vibrante, ceea ce i-a adus o nominalizare la Premiul Turner (n. 1930) – 5 ani

– 2021: A murit actorul și profesorul american Joseph Siravo (n. 1955)

Calendarul zilei – 10 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 10 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 10 aprilie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 10 aprilie

* Acum 208 ani (1815) a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa

* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea lunar (până în august 1887), la Iaşi, „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România; printre colaboratori: C. Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde (10/22)

* În urmă cu 111 ani (1912) vasul Titanic, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228, într-una dintre cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie

* Acum 101 ani (1922) începea Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene (după prima conflagraţie mondială). La conferinţă (încheiată la 19.V.1922) au participat 29 de state, între care şi România

* Tot cu 101 de ani în urmă medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină

* În urmă cu 96 de ani (1927) avea loc adoptarea unui nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur

* Acum 94 de ani (1929), la microfonul Radiodifuziunii Române, debuta unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Tot cu 94 de ani în urmă era prezentă, la microfonul Radiodifuziunii Române, prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois

* Acum 91 de ani (1932) era constituit Partidul Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului. La 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui Alexandru C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, P.N.A. și-a încheiat existența

* Acum 53 de ani (1970) se destrăma trupa britanică rock The Beatles, formată din John Lennon, Paul McCartney, George Harrison și Ringo Starr, care a activat din august 1962 până în septembrie 1969. Dezbinarea lor a fost un proces cumulativ atribuit mai multor factori, precum fenomenul Beatlemania, moartea managerului Brian Epstein în 1967, rolul dominator al lui McCartney, relația lui Lennon cu Yoko Ono, producția prolifică a cântecelor a lui Harrison, proiectul Get Back (mai târziu Let It Be, 1970), dar și numeroase dispute manageriale. Grupul a început să aibă probleme încă din 1969, când era deja împărțit în două tabere, cu privire la cei care ar trebui să preia frâiele afacerii. Ultima dată în care cei patru membri au înregistrat împreună, a fost pentru piesa „The End”, care încheia cel de-al unsprezecelea album de studio al trupei, „Abbey Road”, pe data de 18 august 1969. La 20 septembrie, Lennon și-a informat în mod privat colegii de trupă că pleacă din Beatles, deși nu era clar pentru ceilalți membri dacă plecarea lui va fi permanentă. La 10 aprilie 1970, Paul McCartney a emis un comunicat de presă în care a declarat că nu mai lucrează cu grupul, ceea ce a stârnit o reacție mediatică și a înrăutățit tensiunile dintre el și colegii de trupă. Disputele legale au continuat mult timp, iar dizolvarea nu a fost oficializată până în 1974. Membrii s-au mai reunit ocazional pentru scurte colaborări, însă niciodată cu toți cei patru membri simultan. După moartea lui John Lennon, în 1980, ceilalți trei s-au regrupat pentru piesa lui Harrison „All These Years Ago”, în 1981 și pentru proiectul „Anthology”, în 1994, acesta din urmă folosind demo-urile lui Lennon neterminate – „Free like a bird” și „Real Love”, ca bază pentru piese noi înregistrate și lansate ca Beatles

* În urmă cu 51 de ani (1972) era deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi intrată în vigoare la 26.III.1975

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când era semnat, la Belfast, un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare” (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord; unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând activităţi teroriste

* Sunt marcați 13 ani, de când la 10 aprilie 2010, o aeronavă de tip Tupolev Tu-154 din cadrul Regimentului 36 al Aviației Speciale poloneze s-a prăbușit în apropierea aeroportului de la Smolensk, Regiunea Smolensk, Rusia, în accident decedând toți cei 88 de pasageri și cei 8 membri ai echipajului. În aeronavă se aflau președintele Poloniei Lech Kaczyński, membri ai Guvernului și ai ramurii legislative, comandanți ai Forțelor Armate, precum și alți demnitari polonezi. Aceștia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyń. Printre pasagerii care și-au pierdut viața în accident se numără: Lech Kaczyński -președintele Poloniei și soția acestuia, Maria Kaczyńska, Ryszard Kaczorowski – în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil, Jerzy Szmajdziński – vicepreședintele Seimului, Camera inferioară a parlamentului polonez, Krzysztof Putra – vicepreședintele Dietei, Krystyna Bochenek – vicepreședintele Senatului, Władysław Stasiak – șeful cancelariei prezidențiale, Aleksander Szczygło – președintele Biroului Național de Securitate, G-ral Franciszek Gągor – șeful Statului Major al armatei poloneze, Andrzej Kremer – ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Stanisław Jerzy Komorowski – ministrul adjunct al Apărării, Tomasz Merta – ministrul-adjunct al Culturii. Președintele interimar al Poloniei, Bronisław Komorowski, a decretat doliu național timp de o săptămână

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Luni (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– „Ziua Sportului Curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr.240 din 06.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial

– 1898: S-a născut Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (m. 1928) – 125 de ani

– 1912: S-a născut părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, mare teolog şi eremit, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici nu numai din România, ci din întreaga lume ortodoxă (m. 1998)

– 1914: S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii (m. 1999)

– 1922: S-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist, dirijor de cor şi orchestră, culegător de folclor muzical românesc şi profesor (m. 1985)

– 1930: S-a născut violonistul şi pedagogul Modest Iftinchi (m. 2003)

– 1935: A murit compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (n. 1860)

– 1936: S-a născut Horia Gane, poet şi prozator (m. 2004)

– 1938: S-a născut Radu Demian, fost mare internaţional de rugby în anii ’60 – ’70 ai secolului trecut și antrenor; supranumit „Gigantul Carpaţilor” (m. 2018) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Doina Levintza, scenograf de teatru şi televiziune, pictor de costume, creator de modă

– 1943: A murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n. 1871) – 80 de ani

– 1944: A murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară; cuplul V. Vasilache – N. Stroe a rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (n. 1907)

– 1947: S-a născut Mirela Roznoveanu (numele la naştere: Roznovschi), critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător în dreptul internaţional, străin şi comparat; din 1991 trăieşte în New York City, SUA

– 1951: S-a născut criticul literar Mircea Scarlat (m. 1987)

– 1959: A murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1970: S-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA); fost preşedinte al Federaţiei Române de Box

– 1982: A murit biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 2002: A murit (s-a sinucis) Cristian Panait, fost procuror în cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, a cărui sinucidere a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus; cazul procurorului Panait a fost transpus într-un film regizat de Tudor Giurgiu, „De ce eu?”, a cărui premieră a avut loc în data de 27 februarie 2015 (n. 1973)

– 2017: A murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942)

– 2020: A murit Olga Bucătaru, actriță de teatru și film, profesoară (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington/ Manila: Secretarul pentru Afaceri Externe al Filipinelor, Enrique Manalo și Carlito – Departamentul Național Apărare OIC, vor fi la Washington D.C. pentru al treilea Dialog ministerial Filipine-Statele Unite 2+2 (10 – 12 apr.)

-Dușanbe: Președintele Turkmenistanului, Serdar Berdimuhamedov, va efectua o vizită oficială în Tadjikistan (10 – 11 apr.)

– Washington: Reuniunile de primăvară ale FMI (10 – 16 apr.)

-Orașul Vatican (Sfântul Scaun): Papa Francisc rostește rugăciunea Regina Coeli

-Tallinn, Estonia: Prima reuniune a parlamentului eston după alegerile legislative din 5 martie

– Smolensk, Rusia/Cracovia, Polonia: Sunt marcați 13 ani de la tragedia de la Smolensk prin manifestări ce vor avea loc în Rusia, precum și în Polonia

– Kuala Lumpur:  Reluarea procesului lui Ahmad Zahid Hamidi, fost viceprim-ministru al Malaysiei, judecat pentru corupție (10 – 13 apr.)

– Belfast, Regatul Unit: Sunt marcați 25 de ani de la acordul de pace dintre protestanți și catolici din Irlanda de Nord

– New York: Proces pentru calomnie împotriva fostului președinte Donald Trump, intentat de jurnalista E. Jean Carroll care îl acuză că a violat-o în anii 90

– Los Angeles: Pronunțarea sentinței pentru rapperul canadian Tory Lanez, judecat pentru că a împușcat-o pe cântăreața Megan Thee Stallion

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2015, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. NOTĂ: Din 2016 ziua este marcată şi în România, la iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping

– 1583: S-a născut Hugo Grotius, jurist, istoric şi diplomat olandez; unul dintre fondatorii teoriei dreptului natural (m. 1645) – 440 de ani

– 1585: A murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502)

– 1640: A murit Agostino Agazzari, compozitor şi muzicolog italian (n. 1578)

– 1755: S-a născut medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (m. 1843, la Paris)

– 1813: A murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor (n. 1736) – 210 ani

– 1847: S-a născut Joseph Pulitzer, jurnalist şi editor american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; a revoluţionat jurnalismul american; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (m. 1911)

– 1863: S-a născut Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (m. 1914) – 160 de ani

– 1864: S-a născut pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (m. 1932)

– 1877: S-a născut graficianul austriac Alfred Kubin (m. 1959)

– 1887: S-a născut fiziologul argentinian Bernardo Alberto Houssay; contribuţii în studiul glandelor endocrine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1947, împreună cu americanii Carl şi Gerty Cori (m. 1971)

– 1892: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Victor de Sabata (m. 1967)

– 1907: S-a născut criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2011). NOTĂ: Alte surse (www.acad.ro/commem) dau naşterea la 12.IV.1907

– 1909: A murit Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (n. 1837)

– 1913: S-a născut scriitorul german Stefan Heym (m. 2001) – 110 ani

– 1915: S-a născut actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (m. 2011)

– 1919: S-a născut inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (m. 2014)

– 1927: S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american; cercetări originale în descifrarea codului genetic; Premiul Nobel pentru medicină pe 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Robert W. Holley (m. 2010)

– 1929: S-a născut actorul suedez de film Max von Sydow (m. 2020)

– 1931: A murit Khalil (sau Kahlil) Gibran, poet, filozof și prozator, poet și eseist libanez, cunoscut mai ales pentru cartea „Profetul” (n. 1883)

– 1932: S-a născut Omar Sharif (nume real: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (m. 2015)

– 1937: S-a născut poeta rusă Bella Ahmadulina (m. 2010)

– 1941: S-a născut Hrisostom al II-lea (nume la naștere: Herodotos Demetriou), Arhiepiscop al Noii Iustiniane și al întregului Cipru și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Ciprului (din 2006)

– 1947: S-a născut cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (m. 2021)

– 1952: S-a născut Steven (Frederic) Seagal, actor, scenarist, producător și muzician american, care deține, de asemenea, cetățenie sârbă și rusă; popular erou al filmelor de acțiune; maestru în artele marțiale japoneze

– 1954: A murit inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (n. 1862)

– 1955: A murit Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (n. 1881)

– 1955: A murit Oskar Lindberg, compozitor şi organist suedez (n. 1887)

– 1958: S-a născut (la Taşkent, Uzbekistan) pianistul israeliano-american Yefim Bronfman – 65 de ani

– 1975: A murit Walker Evans, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi documentarişti din America (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (n. 1897)

– 1979: A murit compozitorul italian Nino Rota; a compus şi muzică de film (n. 1911)

– 1995: A murit pianista maghiară Annie Fischer (n. 1914)

– 1997: A murit compozitorul japonez Toshiro Mayuzumi (n. 1929)

– 2010: A murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către forţele poliţiei secrete sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949)

– 2013: A murit fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (n. 1925) – 10 ani

Calendarul zilei – 9 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 9 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 10 aprilie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 9 aprilie

* Cu 291 de ani în urmă (1732) episcopul Ioan Inocenţiu Micu (Klein) adresa Curţii de la Viena un prim memoriu în care cerea să fie respectate drepturile acordate românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două Diplome Leopoldine (din 1699 şi 1701), fapt ce a declanşat lupta de emancipare naţională a românilor ardeleni

* Cu 173 de ani în urmă (1850), la Teatrul Naţional din Iaşi se juca, în premieră, „Chiriţa în Iaşi” (sau „Două fete ş-o neneacă”) de Vasile Alecsandri; în rolul Chiriţei, actorul Matei Millo

* În urmă cu 158 de ani (1865) se încheia Războiul Civil American (sau Războiul de Secesiune, început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* Acum 109 ani (1914), la Holborn Empire, din Londra, a avut loc premiera primului film artistic color din lume „The World, the Flesh and the Devil”, în regia lui Martin Thornton

* În urmă cu 107 ani (1916) avea loc prima audiţie, la Ateneul Român, a „Suitei a II-a” de George Enescu (dirijor, compozitorul) (9/22)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când apărea Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă) (9/22)

* Acum 83 de ani (1940) Germania a invadat Danemarca şi Norvegia (în cel de-Al Doilea Război Mondial)

* Radio România Cultural aniversează 57 de ani de difuzare a emisiunii „Revista Literară Radio”. Emisiune literară fanion a radioului public, „Revista Literară Radio” a fost iniţiată de scriitorul Vasile Voiculescu, în 1929. Suspendată apoi vreme de peste trei decenii, emisiunea a fost reluată la data de 9 aprilie 1966 şi difuzată săptămânal. „Revista Literară Radio” prezintă, duminică de duminică, cele mai recente apariţii editoriale, dezbateri literare, interviuri şi reportaje, precum şi ediţii speciale de la cele mai interesante festivaluri de literatură din ţară şi târguri internaţionale de carte

* Acum 49 de ani (1974) a fost inaugurat stadionul de fotbal „Steaua” din Bucureşti, cu ocazia meciului amical cu echipa OFK Belgrad (scor 2 – 2). Este stadionul unde au fost obținute cele mai mari performanțe ale fotbalului românesc, fosta câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua București, cât și naționala României disputând aici majoritatea meciurilor. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost pe 23 martie 1977 împotriva Turciei (scor 4-0), în cadrul unui meci contând pentru Cupa Balcanică

* Cu 32 de ani în urmă (1991) Republica Georgia (denumită uneori și Gruzia) îşi proclama independenţa de stat. Georgia şi-a proclamat prima dată independenţa la 26 mai 1918. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind ocupat de Armata Roşie în martie 1921 şi încorporat ca republică unională în URSS un an mai târziu. Georgia şi-a redobândit independenţa la 9 aprilie 1991, în contextul destrămării URSS. Primii ani de independenţă au fost marcaţi de conflictele declanşate în regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, confruntările armate încheindu-se prin armistiţiile din 1992 şi, respectiv, 1994. Acordurile nu au condus însă şi la reglementarea celor două conflicte, ci la „îngheţarea” acestora

* Acum 16 ani (2007) începea să emită Antena 2 (actualmente Antena Stars), al patrulea post de televiziune al grupului Intact Media, având sloganul „Televiziune cu atitudine”. La 18 decembrie 2013 şi-a schimbat denumirea în „Antena Stars” şi sloganul în „Vede tot”

Aniversări – Comemorări

– Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: În această zi se va săvârși anticipat slujba Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (vezi 11 aprilie)

– Duminica Floriilor sau a Intrării Domnului în Ierusalim (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Învierea Domnului (Paştele) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1654: A murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (septembrie 1632-aprilie 1654); a consolidat politic şi economic ţara, a tipărit primele legiuiri, a asigurat o mare înflorire culturală şi artistică; a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români (n. ~1580)

– 1803: A murit Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (n. 1721) – 220 de ani

– 1882: S-a născut basul George Niculescu-Basu (m. 1964)

– 1894: S-a născut Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957)

– 1924: S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (m. 1993)

– 1930: S-a născut mezzosoprana Martha Kessler (m. 2000)

– 1931: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé; după 1990 s-a stabilit în Olanda (m. 1997)

– 1931: A murit prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (n. 1866)

– 1936: S-a născut Dorin Mircea Stelian Poenariu, fizician nuclearist, inginer și profesor; contribuții fundamentale la studiul teoretic al radioactivității prin emisie de particule grele (radioactivitate cluster); membru de onoare al Academiei Române din 2017

– 1939: S-a născut actriţa de teatru şi film Anda Caropol; a avut peste 50 de ani de prezență neîntreruptă pe scena Teatrului Nottara

– 1941: S-a născut Gheorghe Emil Săsărman, dramaturg, nuvelist, romancier, jurnalist şi arhitect; stabilit, din 1983, în Germania

– 1941: S-a născut (la Timişoara) sculptorul şi scriitorul Ingo Glass, stabilit la München, Germania (m. 2022)

– 1947: S-a născut Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidianului „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993); a scris numeroase cărţi despre legendele sportului românesc şi performanţele acestora (m. 2021)

– 1948: S-a născut pictorul şi profesorul Ioan Sbârciu; de numele lui se leagă fenomenul numit „Şcoala de pictură de la Cluj” – 75 de ani

– 1950: S-a născut Cassian Maria Spiridon, poet, eseist, publicist și editor; președinte al Uniunii Scriitorilor din România Iași

– 1951: S-a născut Maria Nichiforov, fostă caiacistă laureată cu bronz la la Jocurile Olimpice de la München 1972; un an mai târziu, în 1973, la Campionatele Mondiale, alături de Viorica Dumitru, Maria Cosma și Maria Ivanov, a cucerit din nou bronzul la K4 – 500 m, printre primele medalii obținute de caiacul feminin românesc; a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului (m. 2022)

– 1961: A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător, cunoscut mai ales pentru piesa scrisă în 1929, „Gaiţele” (n. 1888)

– 1962: S-a născut fostul fotbalist Mircea Rednic, în prezent antrenor

– 1964: A murit Mihu Dragomir (pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (n. 1919)

– 2011: A murit Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (n. 1926)

– 2014: A murit Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (n. 1914)

– 2015: A murit Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (n. 1932)

– 2018: A murit filologul, eseistul, traducătorul și profesorul Horváth Andor; a fost mai mulţi ani de zile colaborator al Redacţiei Minorităţi din cadrul societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944) – 5 ani

– 2021: A murit Ioan Caproşu, istoric emblematic al perioadei medievale și premoderne românești, important editor de documente slave și românești privitoare la istoria Iașilor și a Moldovei și profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru de onoare al Academiei Române (n. 1934)

– 2021: A murit artistul plastic și profesorul Silviu Bârsanu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Monte Carlo, Principatul Monaco: Tenis – turneul ATP Masters 1000 (9 – 16 apr.)

– Franța: Ciclism – cursa Paris – Roubaix

– Liverpool: Fotbal – Premier League: Liverpool – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– 1553: A murit François Rabelais, scriitor renascentist, călugăr şi medic francez; una dintre cele mai reprezentative personalități ale Renașterii (n. ~1494) – 470 de ani

– 1626: A murit Francis Bacon, om politic şi filosof englez (n. 1561)

– 1754: A murit filosoful german Christian von Wolff, reprezentant al idealismului (n. 1679)

– 1757: S-a născut Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (m. 1829)

– 1791: S-a născut George Peacock, matematician englez (m. 1858)

– 1806: S-a născut Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (m. 1859)

– 1821: S-a născut Charles Baudelaire, poet, estetician, critic literar, plastic şi muzical francez (m. 1867)

– 1830: S-a născut fotograful britanic Eadweard Muybridge; este primul fotograf care a studiat mişcarea cu ajutorul fotografiei (s-a realizat animarea galopului unui cal după un set de fotografii făcute de acesta) (m. 1904)

– 1846: S-a născut compozitorul italian Francesco Paolo Tosti (m. 1916)

– 1855: S-a născut Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (m. 1907)

– 1889: A murit chimistul francez Michel-Eugène Chevreul (n. 1786)

– 1898: S-a născut Paul Robeson, cântăreţ (bas) afro-american; actor de teatru şi film (m. 1976) – 125 de ani

– 1905: S-a născut politicianul american William Fullbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (m. 1995)

– 1906: S-a născut Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (m. 1988)

– 1906: S-a născut Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (m. 1997). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1908 (- 115 ani)

– 1912: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Lev Kopelev, scriitor disident rus (m. 1997, la Köln; urna a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997)

– 1919: S-a născut inginerul american John Presper Eckert, inventator (în 1946), împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (m. 1995)

– 1926: S-a născut publicistul american Hugh Marston Hefner, fondatorul revistei „Playboy” (1953) (m. 2017)

– 1932: S-a născut Ágnes Ágai, scriitoare, poetă, traducătoare maghiară

– 1932: S-a născut chitaristul american Carl Perkins; pionier al muzicii rockabilly (un mix de rhythm and blues şi muzică country) (m. 1998)

– 1932: S-a născut dirijorul elveţian Armin Jordan (m. 2006)

– 1933: S-a născut Gian Maria Volontè, actor italian de film (m. 1994) – 90 de ani

– 1933: S-a născut actorul francez de film Jean-Paul Belmondo (m. 2021) – 90 de ani

– 1934: A murit Oskar von Miller, inginer constructor german, pionier al energiei hidroelectrice, care a rămas cunoscut îndeosebi ca fondator al celui mai mare muzeu tehnico-ştiinţific din lume – „Deutsches Museum” (n. 1855)

– 1936: S-a născut Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (m. 2020)

– 1954: S-a născut actorul american de film Dennis Quaid

– 1959: A murit Frank Lloyd Wright, considerat cel mai important arhitect american al secolului al XX-lea; promotor al arhitecturii „organice”; autor de scrieri teoretice şi memorii (n. 1867)

– 1961: S-a născut creatoarea de modă cubanezo-americană Isabel Toledo (m. 2019)

– 1963: S-a născut Marija Pejčinović Burić, politiciană croată, secretar general al Consiliului Europei (din 2019); ministru al afacerilor externe și europene și vicepremier al Croației (2017 – 2019) – 60 de ani

– 1998: A murit Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (n. 1916) – 25 de ani

– 2001: A murit soprana italiană Graziella Sciutti (n. 1927)

– 2011: A murit regizorul de film american Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (n. 1924)

– 2013: A murit Zao Wou-Ki, pictor chinez naturalizat francez, maestru al abstracţiei lirice (n. 1921) – 10 ani

– 2021: A murit Prinţul Philip, Ducele de Edinburgh, soţul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (n. 1921, în insula grecească Corfu)

– 2021: A murit rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX (n. 1970)

– 2022: A murit scriitorul britanic Henry Patterson (pseudonim Jack Higgins), autorul unor romane thriller de mare succes (n. 1929) – 1 an

Calendarul zilei – 8 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 8 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 10 aprilie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 8 aprilie

* Acum 203 ani (1820), în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander …”. Povestea descoperirii sculpturii începe când un ofițer francez pe nume Oliver Voutier şi un fermier local, pe nume Yorgos Kentrotas, au observat pe locul unui vechi teatru de pe insula Milos o bucată de piatră, a cărei frumuseţe i-a atras imediat atenţia lui Voutier. Acesta l-a plătit pe fermier să sape mai adânc pentru a extrage întregul obiect. În anul 1821, sculptura i-a fost prezentată regelui Ludovic al XVIII-lea care s-a oferit să o aşeze la Muzeul Luvru din Paris, unde a rămas până în zilele noastre. Venus din Milo este una dintre cele mai celebre sculpturi ale Greciei antice şi una dintre cele mai cunoscute monumente vechi din întreaga lume

* Acum 194 de ani (1829) apărea la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic în limba română din Ţara Românească, cu o apariţie îndelungată şi constantă; editat de Ion Heliade-Rădulescu, ziarul folosea la început alfabetul chirilic, unele numere fiind tipărite şi în limba franceză; de la 1844 s-a trecut treptat la folosirea alfabetului latin pentru editarea publicaţiei (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a) (8/20)

* În urmă cu 138 de ani (1885), pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare” (8/20)

* Cu 119 ani în urmă (1904) Regatul Unit şi Republica Franceză au semnat Antanta cordială. Dincolo de problemele imediate ridicate de expansiunea colonială tratate de acest acord, semnarea Antantei Cordiale a marcat sfârşitul unui mileniu de conflicte intermitente între cele două ţări şi statele predecesoare ale lor, şi începutul unei coexistenţe paşnice care continuă şi în prezent. Antanta Cordială, împreună cu alianţa anglo-rusă şi cu alianţa ruso-franceză, a alcătuit sistemul de alianţe denumit Tripla Înţelegere între Regatul Unit, Franţa şi Rusia, alianţă ce a constituit tabăra învingătoare în Primul Război Mondial

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de când avea loc primul concert al „Cvartetului Voces Contemporanae”, numit mai târziu „Cvartetul Voces”; printre fondatori: Bujor Prelipcean (vioara I) şi Dan Prelipcean (violoncel), formula ulterioară fiind desăvârşită de Anton Diaconu (vioara II) şi Constantin Stanciu (viola)

* Cu 13 ani în urmă (2010) a fost semnat, la Praga, Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START-2 (Strategic Arms Reduction Treaty/ New Start), de către preşedintele rus de la acea dată, Dmitri Medvedev, şi cel american, Barack Obama, fiind o continuare a unei înţelegeri semnate în anul 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfăşurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% faţă de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002. În ianuarie 2021, Parlamentul bicameral al Rusiei – Duma de Stat (Camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (Camera superioară) – au ratificat, în sesiuni separate, prelungirea tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări, a cărui prelungire a fost convenită în condiţiile propuse de Moscova. Acordul dintre Moscova şi Washington se prelungeşte pe durata maximă posibilă – de cinci ani – până la 5 februarie 2026

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta Sfântă (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Sărbătoarea Etniei Romilor din România”, stabilită ca urmare a unei propuneri a deputatului minorităţii rome Nicolae Păun, concretizată prin Legea nr. 66/2006. NOTĂ: Pe 20 februarie este marcată „Ziua dezrobirii romilor” și pe 16 iunie „Ziua limbii romani”

– 1802: S-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880)

– 1828, 8/20: S-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române din 2003 (m. 1884) – 195 de ani

– 1839, 8/20: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 20.IV.1839

– 1885: A murit Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (n. 1816)

– 1891, 8/20: S-a născut inginerul Aurel Beleş; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976)

– 1898: S-a născut Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet; deţinut politic între anii 1954 şi 1960 (m. 1962) – 125 de ani

– 1904: S-a născut inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1911: S-a născut eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1995)

– 1916: S-a născut Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2010)

– 1917: S-a născut Florentin Delmar (numele real: Florian Milea), compozitor de muzică uşoară, de scenă şi de film (m. 1983)

– 1917: A murit juristul şi profesorul Ioan Tanoviceanu; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării legislaţiei penale şi de procedură penală în România, contribuind la punerea bazelor dreptului penal modern; fondatorul criminologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (n. 1858)

– 1927: S-a născut George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (m. 1999)

– 1929: S-a născut Liviu Leonte, critic şi istoric literar, profesor; și-a consacrat cea mai mare parte a activității de istoric literar studierii și editării operei lui Constantin Negruzzi (m. 2018)

– 1933: S-a născut istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române din 2006 (m. 2012) – 90 de ani

– 1933: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (m. 2017) – 90 de ani

– 1941: S-a născut matematicianul și profesorul Dorin Ieşan; studii în domeniul mecanicii mediilor continue, în mecanica generalizată a solidelor, în mecanica mediilor elastice; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1946: S-a născut Florin Niculai Georgescu, pictor român stabilit la Paris din 1976 (m. 1995)

– 1946: S-a născut artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (m. 2013)

– 1946: A murit Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1861)

– 1954: S-a născut poeta Viorela Codreanu Tiron (m. 2016)

– 1980: A murit medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 1984: A murit criticul literar Monica Lazăr; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (n. 1933)

– 1988: A murit sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (n. 1895) – 35 de ani

– 1994: A murit actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (n. 1901). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1904

– 2002: A murit pictorul Florin Mitroi (n. 1938)

– 2011: A murit artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă (n. 1910)

– 2011: A murit Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (n. 1959)

– 2016: A murit Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (n. 1934)

– 2018: A murit Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit regizorul de film Mircea Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (n. 1936)

– 2021: A murit preacuviosul protosinghel Melchisedec Dobre, fost stareţ al Mănăstirii „Înălţarea Domnului” – Cota 1000 din Com. Moroeni, jud. Dâmboviţa (n. 1968)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington/Moscova: Sunt marcați 13 ani de la semnarea unui tratat bilateral între Rusia și Statele Unite privind reducerea și limitarea armelor strategice ofensive, START-2 (Tratatul de reducere a armelor strategice)

– Mougins, Franța: Sunt comemorați 50 de ani de la moartea pictorului Pablo Picasso

– Zeebruges, Belgia: Relansarea după renovare a Askoy II, fosta barca cu pânze a lui Jacques Brel, în ziua în care cântărețul belgian ar fi împlinit 94 de ani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Romilor”; proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Romilor, care s-a desfăşurat la Varşovia. A fost aleasă această dată în amintirea zilei de 8 aprilie 1971, când a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internaţional a reprezentanţilor etniei rome. În anul 1977, a fost fondată „Uniunea Internaţională a Romilor”, care, începând cu anul 1993, are statut de organizaţie consultativă pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite

– 1492: A murit Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (n. 1449)

– 1692: S-a născut Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (m. 1770)

– 1779: S-a născut Johann (Salamo Cristoph) Schweigger, chimist şi fizician german, inventatorul galvanometrului (1820) (m. 1857)

– 1818: S-a născut August Wilhelm von Hofmann, chimist german, fondatorul Societăţii germane de chimie (m. 1892) – 205 ani

– 1835: A murit Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (n. 1767)

– 1848: A murit compozitorul italian Gaetano Donizetti (n. 1797) – 175 de ani

– 1859: S-a născut filosoful german Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (m. 1938)

– 1861: A murit inventatorul american Elisha Graves Otis, cel care a descoperit frâna pentru ascensor (n. 1811)

– 1866: A murit Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul laringscopului (n. 1794)

– 1869: S-a născut Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (m. 1939)

– 1870: A murit Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (n. 1802)

– 1889: S-a născut Sir Adrian Boult, dirijor englez (m. 1983)

– 1912: S-a născut Sonja Henie, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (m. 1969)

– 1914: S-a născut Maria Félix, actriţă mexicană de film (m. 2002)

– 1921: S-a născut tenorul italian Franco Corelli (m. 2003)

– 1928: S-a născut Eric Porter, actor englez (m. 1995) – 95 de ani

– 1929: S-a născut şansonetistul belgian Jacques Brel (m. 1978)

– 1931: S-a născut John Gavin, actor de film, diplomat și om de afaceri american (m. 2018)

– 1931: A murit Erik Axel Karlfeldt, poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (n. 1864)

– 1932: S-a născut Jean-Paul Rappeneau, regizor şi scenarist francez de film

– 1938: S-a născut Kofi Annan, diplomat ghanez, fost secretar general al ONU între anii 1997 şi 2006 (două mandate de cinci ani); Premiul Nobel pentru Pace în anul 2001, alături de Organizaţia Naţiunilor Unite (m. 2018) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Vivienne Westwood, designer de modă și femeie de afaceri britanică, una dintre principalele creatoare ale modei punk moderne și new wave (m. 2022)

– 1942: S-a născut Douglas Trumbull, creator de efecte speciale pentru unele dintre cele mai îndrăzneţe filme SF ale tuturor timpurilor, din punct de vedere vizual, printre care „2001: A Space Odyssey”, „Close Encounters of the Third Kind” şi „Blade Runner”, fiind nominalizat la Oscar pentru efecte vizuale cu peliculele amintite; el a creat, de asemenea, simulatorul „Back to the Future: The Ride” în cadrul studiourilor Universal şi şi-a adus contribuţia la introducerea Imax pe piaţa de divertisment (m. 2022)

– 1943: S-a născut James Herbert, scriitor britanic de romane horror (m. 2013) – 80 de ani

– 1950: A murit (la Londra) renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (n. 1890, la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori)

– 1951: S-a născut cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (m. 2015)

– 1963: S-a născut cantautorul şi fotograful britanic Julian Lennon, fiul lui John Lennon (membru al celebrei formaţii „The Beatles”) – 60 de ani

– 1968: A murit pictorul german Ernst Wilhelm Nay (n. 1902) – 55 de ani

– 1973: A murit Pablo Picasso, pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (n. 1881) – 50 de ani

– 1984: A murit fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru fizică pe 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (n. 1894)

– 1993: A murit Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (n. 1897) – 30 de ani

– 2002: A murit Maria Félix, actriţă mexicană de film (n. 1914)

– 2013: A murit lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925) – 10 ani

– 2013: A murit Sara Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (n. 1928) – 10 ani

– 2016: A murit Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (n. 1934)

Calendarul zilei – 7 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 7 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 7 aprilie 2023, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 7 aprilie

* Acum 218 ani (1805) avea loc prima audiţie a „Simfoniei a III-a” de Ludwig van Beethoven. Fără nicio îndoială, în istoria simfonismului universal, „Eroica” lui Beethoven ocupă un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 1803, iar audiţia a avut loc la „Theater an der Wien”. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei, aşa cum au apărut la prima editare din octombrie 1806

* Se împlinesc 160 de ani (1863), de când, la Sibiu, a avut loc un Congres naţional al românilor, care a delegat zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor (7/19)

* Cu 134 de ani în urmă (1889) a apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului (7/19)

* Acum 119 ani (1904), între 7/20 – 13/26 aprilie, a avut loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, prin care aceştia revendicau mărirea salariilor până la egalizarea cu celelalte categorii de angajaţi ai statului

* În urmă cu 96 de ani (1927) avea loc efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului pentru comerţ din SUA, la Washington

* Cu 64 de ani în urmă (1959) a fost realizat primul generator atomic de electricitate din lume, în Laboratorul Ştiinţific Los Alamos din New Mexico

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când era creat „Clubul de la Roma”, for internaţional, cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea principalelor probleme cu care se confruntă lumea contemporană

Aniversări – Comemorări

– Vinerea Sfântă – Patima și moartea Domnului (Post şi abstinenţă); Sf. Ioan Baptist de La Salle, preot (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări” a fost instituită începând din anul 2008 ( – 15 ani); la această dată, în 1881, a fost elaborată prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura responsabilă la nivelul MAI pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și integrării străinilor în societatea românească

– „Ziua Sănătăţii”, marcată în România din 1999, în aceeași zi cu „Ziua Mondială a Sănătăţii”

– 1765: S-a născut (la Luckau, Germania) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (m. 1843, Sighişoara)

– 1881: S-a născut Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966)

– 1903: S-a născut Grigore Cugler, scriitor (a publicat sub pseudonimul Apunake), compozitor, violonist, diplomat de carieră între anii 1927 şi 1947 (acreditat la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Oslo); îşi dă demisia, după instalarea comuniştilor la putere, şi se stabileşte la Lima, unde va fi prim-violonist la Filarmonica din capitala peruană (m. 1972) – 120 de ani

– 1931: S-a născut actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (m. 1983)

– 1933: S-a născut Nestor Rateş (numele real: Nathan Stessel), ziarist, eseist şi politolog; în 1973 a emigrat în Israel şi apoi în SUA, unde s-a angajat corespondent al postului de radio „Europa liberă”; ulterior director al Departamentului Român al postului la München şi Praga (1989; 1994-2002) – 90 de ani

– 1938: S-a născut pictorul, profesorul și poetul Gheorghe I. Anghel – 85 de ani

– 1941: A murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862)

– 1943: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Mircea Daneliuc, regizor de film, scenarist, actor, scenograf, dramaturg şi scriitor – 80 de ani

– 1947: S-a născut criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (m. 2013)

– 1952: S-a născut Nichita Danilov, poet, romancier, eseist și publicist

– 1954: S-a născut inginerul informatician Gheorghe Tecuci; între cele mai importante contribuţii ştiinţifice ale sale este dezvoltarea sistemului „Discipol”, unul dintre primele sisteme de învăţare multistrategică (care integrează sinergetic învăţarea bazată pe explicaţii, învăţarea prin analogie, învăţarea empirică inductivă şi învăţarea interactivă); membru titular al Academiei Române din 1993

– 1956: S-a născut soprana Constanţa Adriana Mesteş (m. 2020)

– 1958: S-a născut graficianul Florian Doru Crihană, unul dintre cei mai populari ilustratori satirici europeni – 65 de ani

– 1959: S-a născut pictorul şi graficianul George Ovidiu Marciuc (m. 2017)

– 1966: A murit sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (n. 1904)

– 1973: A murit Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem ai Academiei Române (din 2012) (n. 1890) – 50 de ani

– 1990: S-a născut jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea; în anul 2009, a fost cel mai bine clasată tenismenă română, aflându-se pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles; în august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), ajunge pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual

– 1990: A murit silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1918)

– 1994: A murit Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (n. 1909)

– 2008: A murit pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (n. 1944) – 15 ani

– 2011: A murit deputatul PSD, Victor Surdu (Victor Raul Surdu Soreanu), de profesie inginer; deputat PDAR (Partidul Democrat Agrar din România – partid parlamentar înfiinţat chiar de el) în legislatura 1990-1992 şi din partea PSD în legislatura 2008-2012 ; ministru al Agriculturii între anii 1989-1990 şi profesor univesitar între anii 1992-1996 la Facultatea de Agricultură (n. 1947)

– 2017: A murit Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (n. 1941)

– 2021: A murit istoricul și profesorul universitar Dominuţ Pădurean; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Posibilă grevă a piloților TAP Air Portugal (7 – 10 apr.)

– Paris: Vernisajul expoziției „Ramses, Aurul faraonilor” (7 apr. – 6 sep.)

– Londra: Expoziția „Making Sense” a artistului chinez Ai Weiwei – la Muzeul de Design (7 apr. – 30 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Sănătăţii”, sărbătorită din 1950, marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948 (- 75 de ani), a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii / OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948). Tema din acest an este „Sănătate pentru toți”

– „Ziua Libertăţii” în Republica Moldova este marcată, din 2012, pentru comemorarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 (a doua zi după ce Partidul Comuniştilor obţinuse în mod suspect 49,96% la alegerile parlamentare), când un protest paşnic al tinerilor din Chişinău a fost reprimat brutal de către autorităţi

– „Ziua Internaţională de Reflecţie asupra Genocidului din Rwanda”; stabilită la 23 decembrie 2003 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia (A/RES /58/234), marchează data la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda (3/4 din populaţia tutsi a ţării a fost masacrată de conaţionalii hutu). În fiecare an, în această zi sau în jurul acestei date, ONU organizează evenimente comemorative la sediul său din New York, precum şi la reprezentanţele ONU din întreaga lume

– 1614: A murit El Greco (în limba spaniolă „Grecul”, pe numele adevărat, Domenikos Theotokópulos), pictor spaniol de origine greacă (reprezentant de seamă al manierismului), stabilit în Spania în 1557 (n. 1540/1541, în Creta)

– 1668: A murit William Davenant, poet, dramaturg şi director englez de teatru (n. 1606) – 355 de ani

– 1763: S-a născut Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (m. 1846) – 260 de ani

– 1770: S-a născut poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (m. 1850)

– 1772: S-a născut Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei” al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837)

– 1840: S-a născut Angelo De Gubernatis, filolog şi scriitor italian; specialist de sanscrită, este şi autorul unor lucrări despre cultura şi civilizaţia indiană; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (m. 1913)

– 1858: A murit Anton Diabelli, compozitor austriac (n. 1781) – 165 de ani

– 1859: S-a născut biologul american de origine germană Jacques Loeb; activitate de pionierat în studierea reproducerii fără fertilizare (m. 1924)

– 1883: S-a născut pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (m. 1966) – 140 de ani

– 1889: S-a născut poeta chiliană Gabriela Mistral; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state; Premiul Nobel pentru Literatură în 1945 (m. 1957)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul înconjurător (m. 1998)

– 1899: S-a născut Robert Casadesus, pianist francez şi interpret de muzică de cameră (m. 1972)

– 1915: S-a născut scriitorul american Henry Kuttner (m. 1958)

– 1915: S-a născut cântăreaţa americană de jazz Billie Holiday (numele real: Eleanora Fagan) (m. 1959)

– 1920: S-a născut muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (m. 1998) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul american James Garner (numele la naştere: James Scott Bumgarner) (m. 2014) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Yves Rocher, om de afaceri francez, fondatorul brand-ului de cosmetice care îi poartă numele (m. 2009)

– 1933: S-a născut actorul american Wayne Rogers, cunoscut mai ales pentru rolul din serialul „M.A.S.H.” (m. 2015) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Freddie Hubbard, trompetist, pianist şi compozitor american de jazz (m. 2008) – 85 de ani

– 1938: A murit pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865) – 85 de ani

– 1939: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola

– 1939: S-a născut Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (m. 2013)

– 1941: S-a născut producătorul de film francez Daniel Toscan du Plantier, fost preşedinte al „Unifrance” (organism însărcinat cu promovarea filmului francez în străinătate) (m. 2003)

– 1944: S-a născut Gerhard Schröder, om politic social-democrat și avocat german; cancelar al RFG din 1998 până în 2005

– 1945: S-a născut Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (m. 2010)

– 1945: S-a născut Joël Robuchon, chef-ul francez cu cele mai multe stele Michelin din lume (32), considerat „bucătarul secolului” de ghidul „Gault & Millau”; pionierul „noii bucătării/ nouvelle cuisine” (m. 2018)

– 1947: S-a născut muzicianul german Florian Schneider-Esleben, cofondatorul grupului-pionier al muzicii electronice „Kraftwerk” (m. 2020)

– 1947: A murit industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (n. 1863)

– 1950: A murit actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (n. 1883)

– 1954: S-a născut Jackie Chan, actor american de film de origine chineză, coregraf de lupte, expert al artelor marţiale, cascador, regizor, scenarist, producător

– 1954: S-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România)

– 1964: S-a născut, în Noua Zeelandă, actorul şi producătorul de film australian Russell Crowe

– 1970: S-a născut pianistul și muzicianul norvegian Leif Ove Andsnes

– 2010: A murit actorul britanic Christopher Cazenove (n. 1943)

– 2012: A murit Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (n. 1918)

– 2012: A murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933)

– 2015: A murit actorul american Geoffrey Lewis (n. 1935)

– 2018: A murit fizicianul german Peter Grünberg; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu Albert Fert, pentru descoperirea magnetorezistenței gigantice (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (n. 1946)

Calendarul zilei – 6 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 6 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 6 aprilie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 6 aprilie

* Acum 209 ani (1814) a avut loc prima abdicare a lui Napoleon I, la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba

* Cu 193 de ani în urmă (1830) a fost fondată, de către Joseph Smith (1805-1844), secta creştină a mormonilor. Smith şi adepţii săi propovăduiau (la început în localitatea Fayette, în vestul statului american New York), conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos. Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Iisus Christos a sfinţilor din zilele din urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia

* Acum 152 de ani (1871) era dată în folosință calea ferată Timișoara-Arad, care face parte din magistrala CFR 310 Timișoara – Arad – Oradea, legând cele mai importante municipii din vestul României. Are o lungime totală de 57 km și este o linie simplă, electrificată. Construcția propriu-zisă a început la 3 decembrie 1868, în lungime de 57,2 km, fiind concesionată unei societăți particulare. Lucrările au durat 16 luni și inaugurarea liniei a avut loc la data de 6 aprilie 1871. Primele trenuri pe această secție erau trenuri mixte având în compunere doar câteva vagoane de călători, viteza comercială nedepășind 16-25 km/h. Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite între anii 1869-1870 de fabrica austriacă G. Sigl Lokomotiv & Maschinen Fabrik

* În urmă cu 149 de ani (1874) apărea Decretul privind instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii monumentelor publice, având drept scop identificarea, clasarea şi conservarea monumentelor publice din România (6/18)

* Acum 146 de ani (1877) era publicat decretul de mobilizare generală (încheiată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre (6/18)

* Cu 146 de ani în urmă „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primea oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituia Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica (6/18)

* Acum 127 de ani (1896), între 6 şi 15 aprilie, la Atena, a avut loc prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Acestea au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfășurat de când împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice în 393. Din inițiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca orașul Atena, din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896. Au participat 14 țări și 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deși numărul de participanți a fost mic după standardele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele George I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei

* Acum 114 ani (1909) exploratorul american, Robert Edwin Peary, a fost primul om care a atins Polul Nord. Cu cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook a anunţat că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor

* Se împlinesc 110 ani (1913), de când, prin Legea semnată la această dată de regele Carol I și publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 13 aprilie 1913, s-a înfiinţat, la Bucureşti (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913. Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu

* Cu 103 ani în urmă (1920) era înfiinţată Agenţia de Presă Anatolia din Turcia (Anadolu Agency – AA), cu sediul în Ankara

* Acum 31 de ani (1992) începea „oficial” războiul din Bosnia și Herțegovina, conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război s-au implicat mai multe trupe, conflictul încheindu-se la data de 14 decembrie 1995. Principalii beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale auto-proclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska și Herțeg-Bosnia, care au fost conduse și furnizate de Serbia și, respectiv, de Croația. Războiul a făcut parte din destrămarea Iugoslaviei. Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina multietnică – locuită în special de bosniaci musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%) – a adoptat un referendum pentru independență la 29 februarie 1992. Acest lucru a fost respins de reprezentanții politici ai sârbilor bosniaci, care au boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei și Herțegovinei pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat, apoi războiul curând s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de o „purificare etnică”

* Acum 29 de ani (1994) a început genocidul din Rwanda. Politica etnicistă a unui regim dictatorial (provenit din etnia dominantă, hutu) a generat ultimul genocid al secolului al XX-lea (în dauna etniei minoritare, tutsi). Punctul de pornire al dramei rwandeze l-a reprezentat doborârea avionului prezidenţial, în seara de 6 aprilie 1994. Aparatul, un „Falcon-50″ (oferit şi pilotat de francezi), a fost lovit de două rachete sol-aer şi s-a prăbuşit chiar în parcul reşedinţei şefului statului. În atentat şi-au pierdut viaţa preşedintele Juvenal Habyarimana, generalul Déogratias Nsabimana, şeful Statului Major al Armatei, Cyprien Ntaryamira, instalat de numai trei luni ca preşedinte al Republicii Burundi, precum şi doi miniştri care îl însoţeau. După asasinarea preşedintelui ţării în aprilie 1994, extremiştii aparţinând etniei Hutu au preluat controlul asupra statului demarând o serie de masacre sângeroase împotriva etniei rivale Tutsi. Violenţele au durat timp de 100 de zile, perioadă în care au fost ucişi aproximativ 800.000 de oameni conform ONU şi Uniunii Africane şi 1 milion  de civili conform altor surse

* Cu 19 ani în urmă (2004), între 6 şi 8 aprilie, avea loc inaugurarea Institutului Cultural Român de la Praga. Este cel de-al optulea institut cultural român deschis în străinătate, în reţeaua ICR din întreaga lume. ICR Praga este membru fondator al EUNIC Cluster Praga (European Union National Institutes for Culture), deţinând preşedinţia acestei structuri din 2008 până în 2011

* Acum 14 ani (2009) a avut loc un cutremur devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşul L’Aquila, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 şi al căror epicentru a fost localizat în zona L’Aquila

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mc. Irineu, episcop de Sirmium (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. martir Irineu, episcop de Sirmium (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 6 – 12.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 5 aprilie, după asfinţitul soarelui)

– 1890, 6/18: S-a născut (în Imperiul Otoman) Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1973)

– 1894, 6/18: S-a născut Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (m. 1980)

– 1901: S-a născut compozitorul Paul Jelescu (m. 1989)

– 1907: S-a născut Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (m. 1936). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12.IV.1907

– 1908: S-a născut Emilia Şt. Milicescu, istoric literar; şi-a dedicat activitatea în special studierii operei şi vieţii lui Barbu Delavrancea (m. 1990) – 115 ani

– 1908: S-a născut Gheorghe Vrabie, istoric literar şi folclorist (cercetări metodologice şi studii consacrate unor genuri) (m. 1991) – 115 ani

– 1920: S-a născut Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caragea; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (m. 1997)

– 1927: A murit Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ (bariton) şi pedagog (n. 1860)

– 1928: S-a născut Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (m. 2008) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic şi istoric literar, eseist, prozator şi traducător (m. 2012)

– 1941: S-a născut naistul şi compozitorul Gheorghe Zamfir, supranumit „Regele Naiului”, membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa din anul 1972; este câştigătorul a 120 de discuri de aur şi platină, şi are peste 120 de milioane de albume vândute; este singurul artist european care a câştigat două discuri de aur în SUA şi singurul artist român care a câştigat un disc de aur în Ungaria

– 1945: S-a născut interpretul de muzică uşoară, compozitorul și actorul Cornel Constantiniu

– 1984: A murit poetul Virgil Carianopol (n. 1908)

– 1985: A murit Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (n. 1917)

– 1992: A murit Ion Şerfezi, dirijor, compozitor şi pedagog (n. 1913)

– 1992: A murit juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1926)

– 2000: A murit Sorin Moisescu, fost președinte, între anii 1998-2000, al Curții Supreme de Justiție (actuala Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie) și fost procuror general al României (1997-1998) (n. 1939)

– 2002: A murit scriitorul Petru Dumitriu, stabilit în Germania din anul 1960; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1924)

– 2008: A murit pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (n. 1916) – 15 ani

– 2013: A murit profesorul universitar Ion Gheorghe Roşca, fost rector la ASE (2004-2012); şef al Catedrei de Informatică Economică (1990-1996), director al Departamentului de Cercetări Eonomice al ASE (1996-1999) şi prorector (2000-2004), coordonând domeniile de cercetare ştiinţifică şi informatizare a activităţii din universitate (n. 1949) – 10 ani

– 2016: A murit Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (n. 1923)

– 2018: A murit istoricul și profesorul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România; a realizat unele dintre cele mai importante sinteze de istorie medievală românească; director (1990-2001) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”; membru titular al Academiei Române din 2016 (n. 1928) – 5 ani

– 2022: A murit scrimera Ana Pascu; specialistă a probei de floretă, a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013, fiind apoi președinte de onoare; din 2004 a fost vice-președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și vicepreședinte al Federației Internaționale de Scrimă (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Președintele rus, Vladimir Putin și cel belarus, Aleksander Lukașenko discută despre o uniune între Rusia și Belarus

– Franța: A 11-a zi de mobilizare împotriva reformei pensiilor

– Edinburgh, Regatul Unit: Audierea pentru extrădarea negatorului francez al Holocaustului și susținător al neonazismului Vincent Reynouard, revendicată de instanțele franceze

– Augusta, SUA: Golf – PGA Masters (6 – 9 apr.)

– Londra: Fotbal – „Finalissima” feminin Anglia – Brazilia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace”, a fost oficial proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă

– 885: A murit (în Moravia) Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). NOTĂ: În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai – Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

– 1199: A murit Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (n. 1157)

– 1483: S-a născut Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din Epoca Renaşterii (m. 1520) – 540 de ani

– 1490: A murit Matei Corvin (Hunyadi Mátyás), unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română (n. 1443)

– 1520: A murit Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (n. 1483)

– 1528: A murit pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer; una din personalităţile de seamă ale istoriei universale a artei (n. 1471) – 495 de ani

– 1660: S-a născut Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (m. 1722)

– 1826: S-a născut Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (m. 1898)

– 1829: A murit matematicianul norvegian Neils Henrik Abel, pionier în dezvoltarea unor ramuri ale matematicilor moderne (n. 1802)

– 1906: A murit scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie) (n. 1849)

– 1911: S-a născut Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german; Premiul Nobel pentru Medicină în 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperiri privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (m. 1979)

– 1928: S-a născut James D. Watson, genetician şi biofizician american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962, împreună cu britanicul Francis Crick şi neozeelandezul Maurice Wilkins pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN – 95 de ani

– 1929: S-a născut André Previn, dirijor, compozitor şi pianist american de origine germană (m. 2019)

– 1935: A murit Edwin Arlington Robbinson, unul dintre reprezentanţii poeziei americane moderne (n. 1869)

– 1944: S-a născut mezzosoprana și profesoara britanică Felicity Palmer

– 1949: S-a născut Horst Ludwig Störmer, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracţionară

– 1949: S-a născut cântăreţul francez Patrick Hernandez, care, în anul 1979, a avut un succes răsunător cu hitul „Born to Be Alive”

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (m. 2020)

– 1961: A murit Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog și microbiolog belgian; Premiul Nobel pentru Medicină în 1919, pentru detectarea unor factori în limfă care distrug bacteriile (n. 1870)

– 1971: A murit, la New York, compozitorul rus Igor Stravinski; a avut naționalitate franceză (1934) și americană (1945) (n. 1882)

– 1992: A murit Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă, considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (n. 1920)

– 1997: A murit scriitorul german Stefan Hermlin (numele real Rudolf Leder) (n. 1915)

– 1998: A murit interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country” (n. 1942) – 25 de ani

– 2005: A murit Rainier III, prinţ de Monaco, din dinastia Grimaldi (la 9.V.1949 a preluat conducerea principatului de la bunicul său, Louis al II-lea) (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul american Thomas Kinkade (n. 1958)

– 2013: A murit regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (n. 1946) – 10 ani

– 2014: A murit Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (n. 1920)

– 2015: A murit actorul american James Best (n. 1926)

– 2016: A murit cântăreţul american de country Merle Haggard (n. 1937)

– 2018: A murit autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit David James Thouless, fizician, specializat în studiul materiei condensate, și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică pe 2016, alături de cercetătorii britanici Duncan Haldane și Michael Kosterlitz, pentru studiile privind stările neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori (n. 1934)

– 2021: A murit Boris Bechet actor de teatru și film şi regizor din R. Moldova (n. 1953)

Calendarul zilei – 5 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 5 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 5 aprilie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 5 aprilie

* Se împlinesc 150 de ani (1873) de când Creditul Funciar Rural a fost înfiinţat prin Decretul – Lege nr. 827 din 5/17 aprilie pentru creditul funciar român şi Statutele Societăţii Creditului Funciar Român care autoriza instituirea de societăţi de credit funciar numai de către proprietarii de pământuri. Acest decret enunţa formarea unui Comitet care urma să publice un apel către toţi proprietarii funciari din România care doreau să facă parte din prima societatea de credit funciar cu înscrierea a 60 de proprietari şi cu un capital de cel puţin 3.000.000 lei în proprietăţi. Atribuţiile unei astfel de societăţi erau: acordarea de împrumuturi cu ipotecă cu termene lungi ale căror plăţi urmau a se face prin anuităţi şi împrumuturi cu termene scurte tot pe ipotecă; înfiinţarea, pe baza acestor împrumuturi, de scrisuri funciare a căror valoare nu putea depăşi sumele datorate de împrumutaţi; de negociere şi scontare de scrisuri funciare. În temeiul acestui decret, o asemenea societate a început să funcţioneze sub denumirea de „Prima Societate de Credit Funciar Român”, la data de 1/13 iunie 1873. Sediul societăţii era la Bucureşti cu dreptul de a-şi desfăşura activitatea în toată ţara. Durata de existenţă s-a stabilit iniţial la 60 de ani, însă acest termen a fost prelungit şi a funcţionat fără întrerupere până în anul 1948

* Acum 149 de ani (1874) a avut loc, la „Theater an der Wien” (Viena), premiera operetei în trei acte „Liliacul”, de Johann Strauss-fiul. Libretul este semnat de Karl Haffner şi Richard Genée, după nuvela „Le Reveillon”, de Henri Melhac şi Ludovic Halévy

* În urmă cu 113 ani (1910) a avut loc, la Sibiu, Conferinţa naţională a Partidului Naţional Român, în cadrul căreia a fost analizată situaţia politică, economică şi socială a românilor din Transilvania (5/18)

* Cu 106 ani în urmă (1917) o delegaţie de români transilvăneni (formată din dr. Vasile Lucaciu, preşedintele Ligii Culturale, ofiţerul [r.] Vasile Stoica şi preotul Ion Moţa, directorul ziarului „Libertatea” din Orăştie) a plecat la Washington (unde a ajuns la data de 29 iunie) pentru a face cunoscută opiniei publice şi guvernului american poziţia politică şi militară a României şi, totodată, revendicările sale cu privire la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria. Imediat după sosirea în SUA, Vasile Stoica a adresat secretarului Departamentului de Stat, Robert Lansing, o informare asupra luptei românilor pentru unitate naţională (5/18)

* Cu 94 de ani în urmă (1929) era adoptată Legea asupra contractelor de muncă prin care sunt stabilite principii pe care şi astăzi le avem în vedere, printre care: „încheierea valabilă” a contractului era condiţionată de „respectarea regulamentului de muncă”, dar şi de anumite dispoziţii care restabileau echilibrul, dintre părţi, reducând diferenţa de poziţie pe care se situau părţile

* Acum 91 de ani (1932) era publicată în Monitorul Oficial Legea prin care era recunoscut oficial Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului. Parcul Naţional a fost înfiinţat la 1 iunie 1929, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de când avea loc prima operaţie pe cord deschis realizată la Clinica chirurgicală 2 din Târgu-Mureş, de o echipă de medici condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa

* Acum 44 de ani (1979) era inaugurat complexul World Trade Center – WTC (110 etaje) din New York. La data de 11.IX.2001, în urma unor atentate teroriste, de o amploare fără precedent, au fost distruse cele două turnuri gemene ale complexului WTC. La 12 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, în locul celor două turnuri gemene, a fost înălţat un turn de 298 de metri (World Trade Center 4) care este primul şi cel mai mic dintre cei cinci zgârie-nori care vor înlocui turnurile gemene distruse. Cel mai înalt zgârie-nori din complexul de cinci clădiri, supranumit Turnul Libertăţii, a fost inaugurat în 2014 şi are 541 de metri. Complexul cuprinde un nou centru de transport public, un muzeu şi un memorial ridicat în cinstea celor 2.700 de oameni care au murit în 2001

* În urmă cu 17 ani (2006) a fost decisă înfiinţarea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Cunoscută şi sub numele de Comisia Tismăneanu (după numele preşedintelui ei, politologul Vladimir Tismăneanu), aceasta a redactat un Raport ce a stat la baza condamnării comunismului în mod oficial. La 18.XII.2006 preşedintele Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, Raportul întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Pesah (6-12.IV.)

– „Ziua Automobilistului”; la 5/18.IV.1904 se constituie, la Bucureşti, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, Asociaţia „Automobil Club Român” (ACR). Clubul a pus, imediat după creare, bazele mişcării automobilistice din ţara noastră, România numărându-se printre primele şase ţări din lume care au organizat concursuri de automobile. În aprilie 1967 Clubul se reorganizează sub denumirea actuală, Automobil Clubul Român. ACR se înscrie în analele mondiale printre primele 10 cluburi centenare din Europa şi printre primele 14 cluburi centenare din lume. ACR este membru al Federaţiei Internaţionale a Automobiliştilor (din 1993) şi al Consiliului Mondial de Turism şi Automobilism

– 1851: A murit (în exil, la Istanbul/Turcia) Ion I. Negulici, pictor, traducător şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; autorul unui „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor (1848) (n. 1812)

– 1881: S-a născut psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1958)

– 1884: S-a născut (la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova) Ion C. Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1940)

– 1885: S-a născut Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (m. 1971)

– 1890: S-a născut Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (m. 1981)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 18 aprilie 1894

– 1894: S-a născut naistul Fănică Luca (m. 1968)

– 1904: S-a născut medicul Cornel Cărpinişan; se numără printre creatorii şcolii de chirurgie toracică experimentală şi clinică din România; profesor universitar; autor a numeroase manuale şi lucrări ştiinţifice (m. 1970)

– 1927: S-a născut Georgina Viorica Rogoz (numele la naștere: Huber), prozatoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi şi traducătoare; stabilită din anul 1985 în Germania; soţia scriitorului Adrian Rogoz (1921-1996) (m. 2020)

– 1928: S-a născut regizorul şi scriitorul Mircea Săucan; stabilit din 1987 în Israel (m. 2003) – 95 de ani

– 1928: S-a născut fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru al Academiei Române din 1974 (m. 2007) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2011)

– 1933: S-a născut Romulus Vulpescu, poet, prozator şi traducător (a tradus din Villon, Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş. a.; a tradus în limba franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat „Antologia poeziei latino-americane”(1961) şi „Antologia poeziei chineze” (1963); soţul scriitoarei Ileana Vulpescu (m. 2012) – 90 de ani

– 1934: S-a născut V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (m. 2013)

– 1938: S-a născut Ion „Puiu” Ionescu, fost jucător internaţional de fotbal și avocat; cel mai prolific jucător din istoria echipei Rapid – 85 de ani

– 1942: S-a născut profesoara de limba română Ștefania Popescu, autoarea culegerii „Gramatica practică a limbii române” (1983), tipărită în peste 10 ediții succesive (m. 2021)

– 1942: S-a născut Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2021)

– 1943: S-a născut criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000) (m. 2000) – 80 de ani

– 1943: S-a născut violonistul american de origine română Sergiu Luca, fondatorul mai multor festivaluri de muzică de cameră importante (m. 2010) – 80 de ani

– 1943: A murit actorul Tony Bulandra (n. 1881) – 80 de ani

– 1946: S-a născut George Arion, autor de romane polițiste, poet, eseist, scearist și publicist

– 1946: A murit (s-a sinucis) poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit, în 1933, la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (n. 1903)

– 1950: S-a născut regizorul de teatru Silviu Purcărete; multe dintre spectacolele sale montate la Craiova („Titus Andronicus”, „Ubu Rex”, „A 12-a noapte”) au fost invitate la numeroase festivaluri din întreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokyo, Melbourne, Montreal, Glasgow etc.); director, timp de şapte ani, din 1996, al Centrului Dramatic din Limoges, Franţa; în 2002 a înfiinţat, la Lyon, propria sa companie teatrală; regizează teatru sau operă în diverse ţări din Europa; în 2009 a semnat regia şi scenariul primului său film – „Undeva la Palilula”

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu; a fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2007)

– 1952: S-a născut Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (m. 2014)

– 1964: S-a născut Marius Lăcătuş, fost internaţional de fotbal, antrenor

– 1965: A murit medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1975: S-a născut actorul Alexandru Papadopol

– 1996: A murit episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe, şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1921)

– 2012: A murit artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (n. 1932)

– 2014: A murit actorul Radu Iţcuş (n. 1944)

– 2016: A murit coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variété-ului de televiziune din România (n. 1944)

– 2017: A murit sportivul Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (n. 1942)

– 2019: A murit Ion Horea, poet și traducător (n. 1929)

– 2019: A murit Mihai Stere Derdena, fost deținut politic, scriitor, publicist și profesor (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Vizita de stat a președintelui francez Emmanuel Macron (5 – 8 apr.)

– Santiago de Chile: Vizita președintelui argentinian, Alberto Fernandez

– Geneva: Organizația Mondială a Comerțului își publică prognoza anuală privind comerțul mondial

– Ciudad de Mexico: Întâlnire virtuală a președinților din America Latină pentru a discuta un plan antiinflaționist

– Zürich: UBS – Adunarea generală a acționarilor și intrarea în funcție a lui Sergio Ermotti în calitate de CEO

– New Delhi: Audiere la Curtea Supremă cu privire la înlăturarea lui Rahul Gandhi din Parlament

– Paris: Vernisajul expoziției „Basquiat x Warhol, four hands” (5 apr. – 28 aug.)

– Lansarea mondială a filmului „Super Mario Bros.”

– Lisabona: Fotbal – Comitetul executiv al UEFA

– Lisabona: Fotbal – Congresul UEFA, cu alegerea președintelui forului

– Barcelona: Fotbal – Cupa Regelui, retur semifinală: FC Barcelona – Real Madrid

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Conştiinţei”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 25 iulie 2019, prin Rezoluția 73/329, urmăreşte promovarea unei culturi a păcii prin dragoste şi conştiinţă

– 1588: S-a născut filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (m. 1679) – 435 de ani

– 1732, 5/17: S-a născut Jean-Honoré Fragonard, pictor, desenator şi gravor francez (m. 1806)

– 1794: A murit (ghilotinat de către robespierişti) Georges-Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (n. 1759)

– 1804: S-a născut botanistul german Matthias Jakob Schleiden; în 1838 a formulat teoria conform căreia plantele sunt alcătuite din celule, punând bazele teoriei celulare, împreună cu conaţionalul său Theodor Schwann (m. 1881)

– 1832: S-a născut Jules Ferry, om de stat francez; prim-ministru (1880-1881; 1883-1885); rol important în expansiunea colonială franceză în Africa şi Indochina (m. 1893)

– 1837: S-a născut Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (m. 1909)

– 1869: S-a născut compozitorul francez Albert Roussel (m. 1937)

– 1883: S-a născut actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (m. 1950) – 140 de ani. NOTĂ: Site-ul Enciclopediei britanice, http://www.britannica.com/EBchecked/topic/277615/Walter-Huston, menţionează ca dată a naşterii 6 aprilie 1884

– 1894: S-a născut designerul american de avioane Lawrence Dale Bell, fondator al companiei „Bell Aircraft” (1935) şi proiectantul primului aparat de zbor care a depăşit bariera sunetului, „Bell X 1”, în anul 1947 (m. 1956)

– 1899: S-a născut chirurgul american Alfred Blalock, care, împreună cu Helen B. Taussig, a găsit un tratament chirurgical pentru copiii născuţi cu sindromul „blue baby” (m. 1964)

– 1900: S-a născut actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn a format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (m. 1967)

– 1908: S-a născut actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (numele la naştere: Ruth Elizabeth Davis); în 1999 a fost clasată pe locul 2, după Katherine Hepburn, pe lista celor mai bune actriţe ale tuturor timpurilor, listă realizată de Institutul American de Film (m. 1989) – 115 ani

– 1908: S-a născut dirijorul austriac Herbert von Karajan (m. 1989) – 115 ani

– 1916: S-a născut actorul american de film Gregory Peck (nume la naștere Eldered Gregory) (m. 2003)

– 1920: S-a născut scriitorul de origine britanică Arthur Hailey (m. 2004, la Nassau/Bahamas)

– 1924: A murit zoologul german Victor Hensen; a introdus termenul de „plancton” (totalitatea organismelor marine, care trăiesc plutind în apa mării şi nu se deplasează (sau se deplasează pe distanţe milimetrice) (n. 1835)

– 1929: S-a născut Ivar Giaever, fizician şi biolog american de origine norvegiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973, împreună cu Leo Esaki şi Brian David Josephson

– 1929: S-a născut actorul britanic Sir Nigel Hawthorne (m. 2001)

– 1929: S-a născut Hugo (Maurice Julien) Claus, romancier, poet, dramaturg, regizor de film și pictor belgian (de limbă flamandă) (m. 2008)

– 1934: S-a născut Roman Herzog, jurist şi om politic german; primul preşedinte ales al Germaniei reunificate (1994-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017)

– 1937: S-a născut Colin (Luther) Powell, primul afro-american care a ocupat postul de şef al Statului Major interarme al SUA şi fost secretar de stat al SUA; a fost general cu patru stele și șeful Statului Major în timpul administrației președintelui George H.W. Bush în timpul Războiului din Golf, din 1991 (m. 2021)

– 1940: A murit Matthias Friedwagner, filolog şi folclorist austriac; profesor de filologie romanică la Universitatea din Viena (1898-1900) şi la Universitatea din Cernăuţi, al cărui rector a fost între 1910 şi 1911; ulterior a devenit profesor la Academia de Ştiinţe Sociale şi de Comerţ din Frankfurt pe Main, unde a înfiinţat (în 1911) un lectorat de limbă română; în 1917 i-a apărut, la Halle, „Dicţionarul limbii române”; interesat şi de folclorul românesc, a întreprins în Bucovina o anchetă folclorică amplă şi sistematică (1905-1911), întocmind cea mai mare colecţie de folclor românesc din perioada antebelică; membru corespondent străin al Academiei Române (1911) (n. 1861)

– 1950: S-a născut cântăreaţa suedeză Agnetha Fältskog, membră a renumitei formaţii ABBA

– 1956: S-a născut actorul spaniol de comedie Juan Joya Borja, supranumit „El Risitas”, datorită râsului său strident (m. 2021)

– 1967: A murit biologul american Hermann J. Muller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru Medicină în 1946 (n. 1890)

– 1967: A murit Misha Elman, violonist american de origine rusă (n. 1891)

– 1990: S-a născut actorul și cântărețul japonez Haruma Miura (m. 2020)

– 1994: A murit Kurt Cobain, solistul formaţiei rock „Nirvana”, chitarist şi compozitor american (n. 1967)

– 1997: A murit poetul american Allen Ginsberg, figură proeminentă a „generaţiei Beat” (n. 1926)

– 2005: A murit scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru Literatură în 1976 (n. 1915)

– 2008: A murit Charlton Heston (numele real: John Charles Carter), actor american de film, regizor şi scenarist (n. 1923) – 15 ani. NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1924

– 2011: A murit Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare al Academiei Române din 2009 (n. 1925)

– 2012: A murit omul de afaceri britanic Jim Marshall, creatorul amplificatoarelor cu acelaşi nume, utilizate de unii dintre cei mai mari chitarişti din muzică rock, supranumit „The Father of Loud” (n. 1923)

– 2012: A murit Ferdinand Alexander Porsche, nepotul fondatorului uzinelor germane Porsche şi creatorul celebrului model de automobil sport Porsche 911 (n. 1935)

– 2014: A murit Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (n. 1927)

– 2015: A murit Julie Wilson (Julia Mary Wilson) actriţă americană şi cântăreaţă de cabaret (n. 1924)

– 2018: A murit regizorul de filme de animaţie, producătorul şi scenaristul japonez Isao Takahata; cofondator al studioului de animaţie „Ghibli” (în 1985); cunoscut în special pentru pelicula „The Grave of the Fireflies” (n. 1935) – 5 ani

– 2020: A murit actriţa britanică Honor Blackman (n. 1925)

– 2020: A murit actriţa americană Lee Fierro, care a deţinut un rol memorabil în filmul horror clasic regizat de Steven Spielberg, „Jaws”/„Fălci” (n. 1929)

– 2020: A murit Shirley Douglas, actriţă şi activistă canadiană (n. 1934)

– 2021: A murit cântăreţul și actorul venezuelean Henry Stephen, o legendă a muzicii populare venezuelene (n. 1941)

– 2021: A murit actorul britanic Paul Ritter (n. 1966)

Calendarul zilei – 4 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 4 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 5 aprilie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 4 aprilie

* Acum 564 de ani (1459) era semnat Tratatul de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedeau, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan. La 4 aprilie 1459, prin pacea moldo-polonă, Ştefan cel Mare al Moldovei reîntoarcea oraşul Hotin în componenţa principatului. Tratatul a fost semnat după un asediu moldav de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace domnul Moldovei a izbutit să pună stăpânire pe cetatea propriu-zisă

* Cu 488 de ani în urmă (1535) Petru Rareş, domnitorul Moldovei (1527-1538; 1541-1546), încheia, la Iaşi, un tratat de alianță cu Ferdinand de Habsburg (rege al Ungariei şi al Boemiei din 1526 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1556, la abdicarea fratelui său, împăratul Carol Quintul) în vederea unei acţiuni antiotomane comune

* În urmă cu 173 de ani (1850), printr-o anaforă a Divanului Obştesc din timpul domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a fost emisă legea privind înfiinţarea primului corp de jandarmi. Aceasta constituie cea dintâi legiferare a Ţărilor Române, în care se vorbeşte de jandarmi, deoarece corpul slujitoresc existent la acea dată s-a transformat într-un corp de jandarmi. Acest corp avea „atribuţiuni de poliţie generală a statului și era în legătură cu tribunalele poliţieneşti”. Jandarmii au fost amintiţi, mai apoi, în decretul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza din 6 septembrie 1861, iar în timpul Principatelor Unite, s-a înfiinţat poliţia rurală, prin legea din 25 decembrie 1868

* Acum 146 de ani (1877) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse care reglementa trecerea trupelor ţariste pe teritoriul României spre frontul din Balcani. În acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român (4/16)

* Cu 146 de ani în urmă (1877) era înfiinţată Societatea Ştiinţelor Medicale din Bucureşti, precursoare a Societății Române de Medicină Internă. Primul președinte a fost Dr. Alexandru Marcovici – cu mandate repetate anual între 1877 și 1880 și un mandat în 1882. A fost și presedinte de onoare al congreselor Europene de medicină de la Bruxelles (1875) și Amsterdam (1879) (4/16)

* Acum 103 ani (1920), printr-un Decret-lege, era desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat la 2.XII.1918, după unirea cu România, atribuţiile acestuia fiind preluate de Guvernul central de la Bucureşti

* Tot într-o zi de 4 aprilie şi tot cu 103 ani în urmă, era prezentat, la Cinematograful militar din Bucureşti, primul desen animat românesc – „Păcală în lună”, realizat de Aurel Petrescu. Succesul acestui film l-a determinat pe regizor să continue, realizând noi filme despre Păcală: „Păcală amorezat” şi „Păcală şi Tândală la Bucureşti”

* În urmă cu 87 de ani (1936) era promulgată „Legea pentru organizarea şi funcţionarea Radiodifuziunii”, votată de Corpurile Legiuitoare la 1 aprilie 1936, promulgată și publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80, prin „Decretul regal” 808. Societatea şi-a schimbat numele din Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România în Societatea Română de Radiodifuziune

* Acum 84 de ani (1939) compozitorul şi cântăreţul american Glenn Miller lansa celebra melodie „Moonlight Serenade”, în colaborare cu casa de discuri „Bluebird Records”

* În urmă cu 79 de ani (1944) a avut loc masivul bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştilor (220 de bombardiere B-17 „Fortăreţe zburătoare” şi 93 bombardiere B-24 „Liberator” au aruncat peste 860 tone de bombe), soldat cu mari distrugeri materiale şi cu mii de morţi (2.942) şi de răniţi (2.126). A fost doar prima dintre acţiunile aeriene anglo-americane care s-au desfăşurat până la 23 august 1944 şi care au avut ca obiectiv distrugerea instalaţiilor petroliere şi a căilor ferate. A doua zi, la 5 aprilie, a avut loc un bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor (136 bombardiere B-24 şi 90 bombardiere B-19 au aruncat peste 580 tone de bombe), având ca obiectiv principal triajul, care s-a soldat cu 262 de morţi şi 361 de răniţi

* În urmă cu 76 de ani (1947) avea loc înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Montréal. România este membru al OACI din 24.IV.1965

* Acum 74 de ani (1949) era semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord (baza legală şi contractuală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – NATO). Cunoscut şi sub numele de „Tratatul de la Washington”, acesta a fost semnat de miniştrii de externe din Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia şi SUA. NATO este cea mai puternică şi mai solidă organizaţie politico-militară de apărare colectivă din istorie. Tratatul de la Washington a intrat în vigoare la 24.VIII.1949. În prezent numărul ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice se ridică la 28. România a aderat la Alianţă la 29.III.2004

* Cu 54 de ani în urmă (1969) chirurgul american Denton Clooney a reuşit (la Institutul de Cardiologie Texas din Houston) primul transplant al unei inimi artificiale, care a funcţionat timp de trei zile, până la implantul unei inimi veritabile

* Se împlinesc 40 de ani (1983) de când începea prima misiune a navetei spaţiale americane „Challenger”. La 28.I.1986, la a patra misiune, după 73 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord. Catastrofa navetei a fost considerată, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA

* Acum 26 de ani (1997) era semnată, la Oviedo (Spania), Convenţia europeană asupra bioeticii (o convenţie a Consiliului Europei asupra drepturilor omului şi a biomedicinei, care interzice intervenţiile asupra genomului uman)

* Acum 22 de ani (2001) România câştiga, la Salonul de invenţii de la Geneva, 22 de medalii de aur, 18 de argint şi 22 de bronz, pentru cele 62 de invenţii prezentate, clasându-se pe primul loc, ca număr total de medalii obţinute

* Se împlinesc 20 de ani (2003) de la inaugurarea Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, sediul aflându-se pe Str. Londra nr. 39. Fondatorul instituţiei este fostul premier Adrian Năstase, care a donat în acest scop statului român colecţia sa de hărţi vechi (circa 600 la număr)

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când Palatul Parlamentului din Bucureşti a fost inclus în Cartea Recordurilor, ca cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea Recordurilor Guiness înscrie construcţia pe locul 2 în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, şi pe locul 3 ca volum, cu 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Academiei Române”; la 4.IV.2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.); ziua aminteşte de anul 1866, când a luat fiinţă „Societatea Literară Română”, devenită, din august 1867, „Societatea Academică Română”, iar din 29 martie 1879, „Academia Română”. NOTĂ: Vezi articolul de la 1/13.IV.1866

– 1901: S-a născut Ion Breazu, istoric şi critic literar (m. 1958)

– 1907: S-a născut chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1915: S-a născut Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (m. 1982)

– 1915: S-a născut George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România, este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (m. 1990)

– 1917: S-a născut Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet (m. 1966)

– 1917: S-a născut Gáll Ernö, filosof, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1922: S-a născut Ludovic Paceag, compozitor, dirijor și folclorist (m. 1993)

– 1926: S-a născut Richard Bartzer, compozitor, dirijor, muzicolog, critic muzical, orchestrator de muzică uşoară şi profesor (m. 1998). NOTĂ: Muzicologii care au scris despre Bartzer nu cad de acord în privinţa zilei şi a anului de naştere. Pe lângă mai răspândita dată de 4 aprilie 1926, sunt menţionate variantele 4 septembrie 1926, 1927 (fără zi şi lună) şi 4 aprilie 1927

– 1927: S-a născut Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (m. 2018)

– 1929: S-a născut compozitorul și muzicologul Vasile Donose; în perioada 1964-1978 a fost redactor șef și director în Radiodifuziunea și Televiziunea Română; tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (m. 2017)

– 1930: S-a născut compozitorul Adalbert Winkler (m. 1992)

– 1932: S-a născut Ştefan Zorzor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania

– 1933: S-a născut actorul Ştefan Tapalagă (m. 1994) – 90 de ani

– 1933: A murit istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române din 1915 (n. 1874) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul” din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (m. 2006) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Viorel Savin, poet, dramaturg, publicist, prozator

– 1941: A murit compozitorul Grigore Teodosiu (n. 1871)

– 1942: A murit Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, ţinând de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (n. 1869)

– 1951: S-a născut sculptorul Sava Stoianov (m. 2016)

– 1953: S-a născut Rodion Ladislau Roşca, considerat „părintele muzicii electronice românești” (m. 2021) – 70 de ani

– 1953: A murit (la Lisabona, Portugalia) Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1930-1940); Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia; membru de onoare al Academiei Române (1921); preşedinte de onoare şi protector (1930-1940) al Academiei Române (n. 1893, la Sinaia) – 70 de ani. NOTA 1: Unele surse dau ca dată a morţii 3.IV.1953. NOTA 2: La 13.II.2003, Guvernul României a organizat acţiunea de repatriere a osemintelor regelui Carol al II-lea, iar a doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească)

– 1955: S-a născut actorul Valentin Popescu

– 1956: S-a născut Teodor Dume (Dumov), jurnalist, editor, scriitor şi poet

– 1961: A murit matematicianul Simion Stoilow, unul dintre creatorii, pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor; este considerat întemeietor al şcolii române de matematică modernă; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1887)

– 1968: A murit prozatorul Eugen Bălan (n. 1904) – 55 de ani

– 1972: A murit fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1893)

– 1973: A murit Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (n. 1893) – 50 de ani

– 1979: A murit Richard Waldemar Oschanitzky, compozitor, aranjor, dirijor, orchestrator și pianist; a fost printre primii muzicieni de jazz din România; considerat unul dintre cei mai valoroși compozitori români de muzică de film; fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky, fratele dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky (n. 1939)

– 1985: A murit compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (n. 1918)

– 1992: A murit (la Villalba, Spania) Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (n. 1915)

– 2003: A murit compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (n. 1935) – 20 de ani

– 2014: A murit Miruna Boruzescu, creatoare de costume de teatru şi film; soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu; stabiliţi în Franţa din 1975 (n. 1945)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Ioan Puşcaş, unul dintre marii specialişti români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă descoperirea (în 1973) Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului, dar şi introducerea, în anii 80 ai secolului XX, a videoendoscopiei optice şi electronice în România (n. 1932)

– 2019: A murit părintele Jean Boboc, teolog ortodox, bioetician, medic (specializat în farmacologie și toxicologie), profesor și traducător; în lucrările sale a avut o abordare profundă a problemelor antropologice și bioetice actuale (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl însoțește pe președintele francez Macron într-o vizită în China

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Energetic UE-SUA

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO (4 – 5 apr.)

– Atena: Are loc un eveniment despre economia greacă, la care șeful Eurogrupului al miniștrilor de finanțe din zona euro Paschal Donohoe și prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis vor fi vorbitori principali

– Bulgaria: Alegeri parlamentare

– Belmopan: Președintele Taiwanului Tsai Ing-wen se întâlnește cu prim-ministrul Belizei John Briceno; susține un discurs la Parlamentul din Belize, vizitează un proiect de ajutor și participă la o expoziție despre drepturile femeilor

– Los Angeles: Vizită a președintelui Taiwanului Tsai Ing-wen (4 – 7 apr.)

– Londra: Va fi pus în vânzare primul timbru britanic care poartă efigia Regelui Charles al III-lea

– Zürich, Elveția: Credit Suisse – Adunarea generală anuală

– Lisabona: Fotbal – Reuniune a Comitetului executiv al UEFA, în cadrul căreia organismul ar trebui să acorde premii pentru organizarea Euro-2025 feminin

– Omaha, SUA: Echitație – finala Cupei Mondiale de sărituri și dresaj (4 – 8 apr.)

– Spania: Fotbal – Cupa Regelui, retur semifinală: Athletic Bilbao – Osasuna

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Animalelor fără Stăpân”; în toamna anului 2010, aproximativ o sută de organizaţii olandeze preocupate de situaţia animalelor fără stăpân au organizat prima conferinţă naţională dedicată acestei probleme; cu acea ocazie, participanţii au ales ziua de 4 aprilie pentru a lansa un semnal de alarmă şi, totodată, un apel la compasiune, la nivel mondial, faţă de situaţia deplorabilă în care se află cele peste 600 de milioane de animale ale străzii din întreaga lume. Data a fost aleasă la exact o jumătate de an de la aniversarea Zilei mondiale a animalelor, din 4 octombrie

– „Ziua Internaţională pentru Conştientizarea Pericolului reprezentat de Minele antipersonal şi Asistenţă în lupta împotriva acestora”; declarată de Adunarea Generală ONU la 8 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/97

– Ziua naţională a Republicii Senegal; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1617: A murit matematicianul scoţian John Napier, creatorul logaritmilor neperieni (numiţi şi naturali) şi ai tabelelor de logaritmi neperieni (n. 1550)

– 1752: S-a născut compozitorul italian Niccolò Antonio Zingarelli (m. 1837)

– 1765, 4/15: A murit Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (n. 1711)

– 1774: A murit Oliver Goldsmith, romancier, poet, dramaturg și eseist irlandez (n. 1730). NOTĂ: Unele surse dau nașterea în anul 1728

– 1785: S-a născut Bettina von Arnim, scriitoare germană, una dintre cele mai importante figuri ale Romantismului german (m. 1859)

– 1806: A murit poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (n. 1720)

– 1809: S-a născut Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească (m. 1880)

– 1835: S-a născut John Hughlings Jackson, neurolog englez; cunoscut mai ales pentru descrierea unei forme particulare de desfăşurare a crizelor epileptice („crize jacksoniene”) şi pentru teoria sa asupra regresiunii funcţiilor în cazul unei leziuni în sistemul nervos („teoria disoluţiei”) (m. 1911)

– 1841: A murit William Henry Harrison, ofițer și om politic american, al 9-lea președinte al Statelor Unite (n. 1773)

– 1846: S-a născut (la Montevideo, Uruguay) Isidore Lucien Ducasse (Contele de Lautréamont), poet francez; precursor al poeziei moderne, al cărui stil s-a aflat la confluenţa dintre simbolism şi suprarealism (m. 1870)

– 1858: S-a născut Remy de Gourmont, scriitor, critic literar şi teoretician simbolist francez (m. 1915) – 165 de ani

– 1870: A murit Heinrich Gustav Magnus, chimist și fizician german; cunoscut mai ales pentru descrierea, în anul 1852, a efectului omonim, fenomen din dinamica fluidelor, care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație (n. 1802)

– 1873: S-a născut Élie Faure, istoric de artă şi eseist francez (m. 1937) – 150 de ani

– 1875: S-a născut dirijorul francez Pierre Monteux (m. 1964, în SUA)

– 1876: S-a născut pictorul francez Maurice de Vlaminck (m. 1958)

– 1884: A murit industriaşul american de origine britanică William C. Procter; în 1837 a fondat, împreună cu irlandezul James Gamble (1803-1891), o mică întreprindere în care fabricau lumânări şi săpunuri; în prezent societatea Procter&Gamble este cel ai mare producător din SUA din domeniul detergenţilor (n. 1801)

– 1904: S-a născut dramaturgul rus Aleksandr Afinoghenov (m. 1941). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii stilul vechi – 22 martie 1904

– 1905: S-a născut compozitorul şi violonistul francez Eugène Bozza (m. 1991)

– 1913: S-a născut cântăreţul american de blues Muddy Waters (numele real: McKinley Morganfield) (m. 1983) – 110 ani. NOTĂ: Mai multe surse susţin că anul naşterii cântăreţului ar fi de fapt 1915

– 1914: S-a născut Marguerite Duras, scriitoare şi scenaristă franceză (m. 1996)

– 1915: S-a născut François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2007)

– 1918: A murit Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (n. 1842) – 105 ani

– 1919: A murit Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1832)

– 1923: S-a născut actorul britanic Peter Vaughan (m. 2016) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Maya Angelou (numele real: Marguerite Ann Johnson), poetă americană, prozatoare, autoare de piese, actriţă; o figură de prim rang în lupta pentru dobândirea de drepturi civile ale afro-americanilor şi o prietenă apropiată a activistului Martin Luther King (m. 2014) – 95 de ani

– 1928: S-a născut compozitorul britanic Monty Norman, autorul temei muzicale originale a seriei ”James Bond” (m. 2022) – 95 de ani

– 1929: A murit Carl (Karl) Benz, inginer german şi pionier al automobilismului; în 1885 a construit primul automobil din lume care a fost alimentat de un motor cu ardere internă (n. 1844)

– 1932: S-a născut Andrei Tarkovski, regizor, scenarist, actor şi scriitor rus; considerat unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile; a dat o nouă dimensiune relaţiei dintre artă şi religie (m. 1986, la Paris)

– 1932: S-a născut Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (m. 1992)

– 1932: S-a născut fostul senator republican Richard Lugar, personalitate marcantă a politicii externe americane şi a dezarmării nucleare vreme de 30 de ani (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (m. 2018)

– 1946: S-a născut baritonul rus Sergei Leiferkus, cunoscut pentru tehnica sa dramatică și vocea puternică, în special în repertoriul limbilor rusă și italiană

– 1950: S-a născut Christine Lahti, actriţă americană şi regizor de film de scurt-metraj; în ultima perioadă a acceptat mai puţine roluri în filme, acordând tot mai multă atenţie cauzelor umanitare

– 1952: S-a născut Theophilos al III-Lea (numele laic: Ilias Giannopoulos), Patriarh al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei, Arabiei, dincolo de Fluviul Iordanului, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion (din 22 noiembrie 2005)

– 1952: S-a născut cântăreţul şi chitaristul nord-irlandez Gary Moore (m. 2011)

– 1957: S-a născut Aki Kaurismäki, regizor, producător, scenarist şi actor finlandez

– 1965: S-a născut Robert Downey Jr., actor, producător şi scenarist american

– 1968: A murit (a fost asasinat) Martin Luther King, pastor şi publicist american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1964 (n. 1929) – 55 de ani. NOTĂ: Ziua sa de naştere este marcată în SUA ca sărbătoare naţională în cea de-a treia zi de luni din ianuarie

– 1972: S-a născut Vladimir (Mikhailovich) Jurowski, dirijor rus și britanic, considerat unul dintre cei mai importanţi interpreţi ai operelor lui Igor Stravinski; director artistic al Festivalului Enescu 2017; fiul dirijorului Michail Jurowski și nepotul compozitorului sovietic de muzică de film Vladimir Michailovich Jurowski

– 1979: S-a născut actorul australian de film Heath Ledger, una dintre cele mai mediatizate vedete ale industriei filmului în anul 2008: Premiul Oscar post-mortem pentru cel mai bun actor în rol secundar, în filmul „The Dark Knight” (m. 2008)

– 1984: A murit constructorul rus de avioane Oleg Antonov (n. 1906)

– 1987: A murit Catherine Lucille Moore (C.L. Moore), scriitoare americană de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1911)

– 1991: A murit Max Frisch, dramaturg şi romancier elveţian de limbă germană (n. 1911)

– 1993: A murit arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (n. 1899) – 30 de ani

– 1997: A murit scriitorul rus Vladimir Solouhin (n. 1924)

– 2012: A murit Claude Miller, regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (n. 1942)

– 2013: A murit criticul de film, jurnalistul şi scenaristul american Roger (Joseph) Ebert; primul critic de film care a primit premiul „Pulitzer” (în 1975) şi primul care care a fost recompensat (în 2005) cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame (Bulevardul Hollywood din Los Angeles) (n. 1942) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul danez Klaus Rifbjerg (n. 1931)

– 2021: A murit Robert Alexander Mundell, economist și profesor canadian; considerat părintele monedei euro; Premiul Nobel pentru Economie în 1999 (n. 1932)

– 2021: A murit scriitorul şi scenaristul mexican Francisco Gerardo Haghenbeck (n. 1965)

Calendarul zilei – 3 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 3 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 3 aprilie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 3 aprilie

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când a luat fiinţă, la Iaşi, formaţiunea politică Liga Poporului (transformată în 1920 în Partidul Poporului), constituită în jurul personalităţii generalului Alexandru Averescu, aureolat de succesele repurtate în bătăliile din anul 1917. Formaţiunea politică devine, în 1920, primul partid din România întregită cu reprezentare naţională (3/16)

* La data de 3 aprilie 1933, acum 90 de ani, locotenentul David Mclntyre și Sir Douglas-Hamilton au fost primii oameni care au zburat peste vârful Everestului, într-o expediţie britanică, condusă de marchizul de Clydesdale şi finanţată de Lucy, Lady Houston

* Cu 77 de ani în urmă (1946) avea loc prima convocare a membrilor Curții Internaționale de Justiție. Înființată în anul 1945 de Carta ONU, Curtea și-a început activitatea în 1946 ca succesoare a Curții Permanente Internaționale de Justiție. Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite (art. 7, Carta ONU) și a fost instituită prin Carta Națiunilor Unite. Carta Națiunilor Unite și Statutul Curții Internaționale de Justiție, care face parte integrantă din Cartă, au fost semnate la San Francisco la 26 iunie 1945 și au intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Primii membri ai Curții au fost aleși la 6 februarie 1946 în cadrul primei sesiuni a Adunării Generale, care a avut loc la Londra și au fost convocați pentru prima dată la Palatul Păcii din Haga (Țările de Jos), la data de 3 aprilie 1946. La 6 aprilie 1946, noua Curte și-a ales președintele, vicepreședintele și grefierul, ședința inaugurală având loc la 18 aprilie 1946

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când a început să fie aplicat Planul Marshall, denumire dată propunerii guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală (după terminarea celei de-a doua conflagraţii mondiale), prezentată de secretarul de stat George Marshall la 5 iunie 1947 (în septembrie 1947 a avut loc, la Paris, o conferinţă economică a statelor vest-europene care au acceptat, în esenţă, Planul Marshall, în vigoare până în iunie 1951)

* Acum 57 de ani (1966) staţia automată sovietică „Luna 10” a devenit primul satelit artificial al Lunii. „Luna 10” (din seria E-6S) aparţinând programului Luna, a fost o misiune spaţială robotică, numită de asemenea Lunik 10. Naveta spaţială a fost lansată către Lună de pe o platformă orbitală a Terrei pe 31 martie 1966. Luna 10 a fost şi primul satelit artificial al Lunii. Naveta a intrat pe orbita lunară pe 3 aprilie 1966 şi a completat prima sa orbită lunară 3 ore mai târziu, pe 4 aprilie (timpul Moscovei)

* Cu 56 de ani în urmă  (1967) au fost stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Canada. Relaţiile diplomatice între România şi Canada au fost stabilite la 16 august 1919, prin înfiinţarea Consulatului General al României la Montréal

* Se împlinesc 50 de ani de când Martin Cooper, pe atunci director general al Diviziei de Sisteme de Comunicare din cadrul Motorola, l-a apelat, pe 3 aprilie 1973, de pe o stradă din New York, pe cel mai mare rival al său din sector, Joel Engel de la Bell Labs. ”Punem pariu că nu știi de unde te sun?”, a spus Cooper, care se afla pe Sixth Avenue. Istoria menţionează acest moment ca prima clipă de viaţă a telefonului mobil, dar mai trebuiau să treacă încă 10 ani pentru ca celularul să ajungă pe piaţă. Aparatul folosit de Martin Cooper era un prototip Motorola DynaTAC 8000X care cântărea 794 de grame, avea circa 33 de centimetri înălțime împreună cu antena și 8,9 centimetri grosime, asigura un timp de convorbire de 30 de minute şi costa aproximativ 4.000 de dolari. În România, istoria telefoniei mobile datează de la începuturile anilor ’90. În 1992 apărea primul sistem telefonic mobil, o soluţie analogică ce opera în standard NMT (450 MHz). Anul 1996 a reprezentat momentul de inflexiune pentru piaţa autohtonă de telecomunicaţii, prin acordarea primelor licenţe GSM. Câteva luni mai târziu, în 1997, se lansau pe piaţă primele reţele GSM mobile

* Acum 33 de ani (1990) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Geodinamică al Academiei Române, prin Hotărârea de Guvern 364/3.IV.1990; director – dr. ing. Dorel Zugrăvescu (din 1990 până în  2006). Institutul de Geodinamică continuă tradiția începută în cadrul Centrului de Cercetări Geofizice al Academiei Române, când, cu ocazia eclipsei totale de soare din 15 Februarie 1961, au fost făcute, într-o clădire aparținând complexului mănăstiresc de la Căldărușani, primele măsurători de geodinamică instrumentală în România, de către prof. Dorel Zugrăvescu: înregistrări ale variației câmpului gravitațional, cu ajutorul unui gravimetru tip Askania și al unui sistem de înregistrare de construcție proprie, și înregistrări cu ajutorul unui pendul paraconic, proiectat de Maurice Allais (Premiul Nobel în 1980 pentru Științe economice), și construit de prof Dorel Zugrăvescu

* În urmă cu 7 ani (2016) avea loc publicarea „Panama Papers”, cea mai mare scurgere de informații din istorie. Panama Papers este denumirea consacrată unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, faxuri, certificate de întemeiere de firme, contracte de credit, facturi, extrase de cont, fotografii), în total aproximativ 2,6 TB de date, au fost transmise de către un informator anonim (whistleblower) ziarului german Süddeutsche Zeitung, care le-a pus la dispoziție organizației internaționale de jurnalism de investigație International Consortium of Investigative Journalists – ICIJ (fondat de Center for Public Integrity, CPI), cu sediul la Washington. La data de 3 aprilie 2016, numeroase publicații media (109 ziare, posturi TV și medii online) au difuzat, simultan în 76 de țări, primele lor concluzii (dar nu și documentele), dezvăluind metodele cum unii dintre cei mai bogați oameni de pe planetă își ascund averile în paradisuri fiscale. Potrivit jurnaliștilor de la Center for Public Integrity (CPI), organizație internațională nonprofit de jurnalism investigativ, documentele aparțin firmei de avocați Mossack Fonseca din Panama, care a ajutat diverși clienți în ascunderea averilor, spălarea de bani și evitarea și/sau reducerea impozitelor pe venit. Documentele arată, printre altele, legături către 72 de actuali sau foști șefi de state, inclusiv dictatori acuzați de jafuri în propriile țări, dar și un număr de peste o sută de cetățeni români implicați în scandal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Jandarmeriei Române”, stabilită prin Legea proprie de organizare şi funcţionare 116/1998; la 3.IV.1850 domnitorul moldovean Grigore Al. Ghica a promulgat „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”; la 1.IX.1893 a fost promulgată Legea asupra jandarmeriei rurale, act ce a marcat, după modelul francez al timpului, înfiinţarea jandarmeriei moderne în România

– 1821, 3/15: S-a născut Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (m. 1906)

– 1853: S-a născut chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu inginerul Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1903) – 170 de ani

– 1880: S-a născut principele George Valentin Bibescu, unul dintre cei mai buni piloți români; considerat iniţiatorul turismului automobilistic european şi fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti (care a luat naştere pe fosta moşie a mătuşii sale, Maria Bibescu, contesa de Montesquiou-Fézensac (azi cartierul Băneasa)); din iniţiativa sa a luat naştere, în anul 1920, Aeroclubul Regal al României (m. 1941)

– 1889: S-a născut Grigoraş (Grigore) Dinicu, violonist şi compozitor (m. 1949)

– 1893: S-a născut prozatorul Damian Stănoiu (prenumele la naştere: Dumitru); în scrierile sale predomină prezentarea vieţii monahale, ecleziastice în general (m. 1956) – 130 de ani

– 1905: A murit Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (n. 1853)

– 1914: S-a născut Florin Tornea, poet, traducător (a tradus din Bertolt Brecht şi Peter Weiss), istoric literar şi teatrolog (conferenţiar la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din Bucureşti, cercetător la Institutul de Artă al Academiei Române, redactor-şef adjunct la revista „Teatrul”) (m. 1989)

– 1925: S-a născut pianistul Mîndru Katz; în 1959 a emigrat în Israel (m. 1978)

– 1927: S-a născut interpretul de muzică uşoară Luigi (Ludovic) Ionescu (m. 1989)

– 1928: S-a născut disidentul anticomunist Vasile Paraschiv (m. 2011) – 95 de ani

– 1940: S-a născut Neagu Udroiu, publicist, scriitor și diplomat; director general Rompres (1979-1997); fost ambasador al României în Finlanda şi Estonia (m. 2022)

– 1944: A murit pictorul Octav Băncilă (n. 1872)

– 1945: S-a născut Florentin Popescu, poet, prozator, istoric şi critic literar, ziarist

– 1948: A murit Irineu Mihălcescu (nume la naştere Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1874) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Andrei Cornea, eseist, istoric al artei, clasicist, publicist, filosof și profesor; este cunoscut pentru traducerea integrală în limba română, sub îndrumarea lui Constantin Noica, a dialogului „Politeia” al lui Platon din greaca veche

– 1967: S-a născut regizorul şi scenaristul Cristi Puiu

– 1976: A murit medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca institut modern de patologie; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1976: A murit soprana Ana Tălmăceanu-Dinescu (n. 1913)

– 1985: A murit Eugen Macovschi, biochimist şi biolog; a contribuit la elaborarea unei noi concepţii, originale, privitoare la structura materiei vii (teoria biostructurală); cercetări în diferite domenii ale biologiei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906)

– 1995: A murit inginerul Victor Bunea; a lucrat ca inginer de concepţie şi cercetător în industria maşinilor electrice din România; titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1903)

– 2000: A murit George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (n. 1941)

– 2014: A murit Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov (n. 1965)

– 2015: A murit Petre Anghel, sociolog, teolog, poet, prozator, istoric literar, profesor şi jurnalist; specialist în ştiinţele comunicării (n. 1944)

– 2015: A murit jurnalistul de radio şi prozatorul Paul Grigoriu; realizator şi prezentator a numeroase emisiuni la Radiodifuziunea Română (unde a lucrat din 1969 până în 2008), a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc (n. 1945)

– 2018: A murit Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (n. 1937) – 5 ani

– 2018: A murit Şerban Stati, eseist şi traducător din literatura italiană; membru al corpului diplomatic după 1990: ataşat cultural (1991-1997) şi apoi ambasador (1997-2002) al României la Roma (n. 1938) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Belmopan: Președintele Taiwanului Tsai Ing-wen sosește în Belize, unde se va întâlni cu comunitatea taiwaneză

– Haga: Este prevăzută deschiderea procesului pentru crime de război al fostului președinte kosovar Hashim Thaci (3 – 5 apr.)

– New York: Sunt marcați 50 de ani de la primul apel de pe un dispozitiv mobil realizat de Martin Cooper, inginer la Motorola

– Houston, SUA: Anunțarea de către NASA a celor patru astronauți care sunt membri ai misiunii lunare Artemis 2

– Caracas: Redeschiderea frontierelor Venezuela-Curaçao (maritime și aeriene) și Venezuela-Bonaire (maritime)

– New York: Licitație la Sotheby’s a unei perechi de ghete de baschet purtate de Michael Jordan, al cărei preț este estimat între 2 și 4 milioane de dolari

Aniversări – Comemorări

– 1596: A murit Sinan Pașa (n. Koca Sinan Pașa), comandant de oști și om de stat otoman (n. 1520, în Albania)

– 1639: S-a născut compozitorul italian Alessandro Stradella (m. 1682)

– 1682: A murit pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo (n. 1618)

– 1783: S-a născut Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (m. 1859) – 240 de ani

– 1849: A murit Juliusz Słowacki, poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze (n. 1809)

– 1850: A murit compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (n. 1774)

– 1863: S-a născut Henry Van de Velde, arhitect, designer şi pictor belgian, cunoscut mai ales pentru artefactele, piesele de mobilier şi clădirile sale realizate în stilul Art Nouveau (m. 1957) – 160 de ani

– 1880: S-a născut Otto Weininger, filosof austriac (m. 1903)

– 1894, 3/15: S-a născut Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 5/17.IV.1894, iar altele exclusiv stilul nou, 15.IV.1894

– 1895: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (m. 1968)

– 1897: A murit Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1833)

– 1898: S-a născut Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (m. 1962) – 125 de ani

– 1922: S-a născut Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (m. 2013)

– 1922: S-a născut Doris Day, actriţă americană de film (una dintre cele mai populare vedete de comedie ale anilor ’60 ai secolului XX), cântăreaţă și cunoscută militantă pentru drepturile animalelor (m. 2019)

– 1924: S-a născut Marlon Brando jr., actor şi regizor american de film (m. 2004)

– 1928: S-a născut Don Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor country american, supranumit şi „poetul trist” (m. 2003) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Helmut Kohl (nume complet: Helmut Josef Michael Kohl), politician german; cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane (1990); partizan, fără rezerve, al extinderii Uniunii Europene şi al creării monedei unice europene, euro (m. 2017)

– 1942: S-a născut (în Georgia) cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (m. 2015)

– 1950: A murit Kurt Weil, compozitor german naturalizat american în 1943 (n. 1900)

– 1956: S-a născut Miguel Bosé (nume complet: Luis Miguel González Bosé), actor de film şi cântăreţ spaniol

– 1958: S-a născut Alec Baldwin, actor de film, scriitor, producător şi comediant american – 65 de ani

– 1961: S-a născut Eddie Murphy (numele real: Edward Regan Murphy), comediant, actor, regizor, scenarist, producător şi cântăreţ afro-american

– 1962: A murit Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (n. 1883)

– 1990: A murit Sarah Vaughan, cântăreață americană de jazz (n. 1924)

– 1991: A murit scriitorul englez Graham Greene (n. 1904)

– 1994: A murit geneticianul francez Jérôme Lejeune, pionier într-o serie de direcţii fundamentale în genetică, cum ar fi genetica matematică, influenţa radiaţiei ionizante asupra genelor, îmbătrânirea precoce; la sfârşitul anilor ‘50 ai secolului XX a decoperit că sindromul Down este provocat de o aberaţie cromozomială; a fost unul dintre consilierii Papei Ioan Paul al II-lea pentru probleme de morală (n. 1926)

– 1998: A murit matematiciana britanică Mary Cartwright (n. 1900) – 25 de ani

– 2006: A murit Harry McGilberry, cântăreț american de muzică R&B și soul; membru al trupei The Temptations între 1995 și 2003 (n. 1950)

– 2013: A murit scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala, singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Întoarcerea la Howards End”/1992 şi „Camera cu privelişte”/1986), cât şi cu premiul „Booker” (pentru romnul „Heat and Dust”/1975); ea s-a născut în Germania, într-o familie de evrei polonezi, stabilită în 1939 în Marea Britanie; în 1951 s-a stabilit în India (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1927) – 10 ani

– 2016: A murit Cesare Maldini, fotbalist şi antrenor italian (n. 1932)

Calendarul zilei – 2 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 2 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 3 aprilie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 2 aprilie

* Acum 312 ani (1711) era încheiat, la Luțk, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (2/13)

* Cu 231 de ani în urmă (1792) era adoptată de Congres prima lege monetară din SUA (The Coinage Act sau The Mint Act), când s-a stabilit ca monedă unică dolarul

* În urmă cu 223 de ani (1800), la Burgtheater din Viena, a avut loc premiera Simfoniei Nr. 1 în Do major a lui Ludwig van Beethoven. Lucrarea, op. 21, a fost dedicată Baronului Gottfried van Swieten, un protector al compozitorului şi publicată la Leipzig în 1801. Nu se ştie cu exactitate când a finalizat Beethoven această simfonie, dar schiţele ultimei părţi datează din 1795

* Se împlinesc 220 ani (1803), de când, la Teatrul Naţional din Weimar, a avut loc premiera piesei de teatru, tragedia „Die natürliche Tochter” („Fiica naturală”) scrisă între anii 1801 – 1803, de Johann Wolfgang von Goethe

* Acum 184 de ani (1839) apărea, la Iaşi, până la 24.VI/6.VII.1851, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul „Foaia sătească a Prinţipatului Moldovii”, cu suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului (2/14)

* Acum 159 de ani (1864) era adoptată Legea privind înfiinţarea consiliilor judeţene, prima care organiza sistematic şi metodic administraţia judeţelor ţării noastre. În fiecare judeţ se alegea un consiliu care se întrunea periodic şi reprezenta interesele locale colective şi economice ale judeţului (2/14)

* În urmă cu 157 de ani (1866), în perioada 2/14 – 8/20 aprilie, s-a desfăşurat plebiscitul prin care populaţia României a fost consultată asupra aducerii ca domn al ţării a unui prinţ străin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după declararea Independenţei, în 1877, la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României). Alegerea unui prinţ străin pe tronul ţării îşi găseşte explicaţia în dorinţa românilor de a se pune capăt disensiunilor şi luptelor politice interne, pe de o parte, iar pe de alta, de creare, pe plan extern, a condiţiilor pentru un sprijin diplomatic eficient în vederea obţinerii independenţei

* Poetul naţional Mihai Eminescu publica, în urmă cu 156 de ani (1867), în revista „Familia”, poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” (2/14)

* Acum 139 de ani (1884) Academia Română l-a însărcinat pe Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) cu realizarea vastului dicţionar al limbii române „Etymologicum Magnum Romaniae”. Elaborat până la cuvântul „bărbat”, acest dicţionar era conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare

* În urmă cu 79 de ani (1944) Guvernul sovietic, prin vocea ministrului de externe, Viaceslav Molotov, declara că „intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României este dictată exclusiv de necesităţi de război”, „fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială din România”. Declaraţia era o manevră tactică, menită să satisfacă guvernele de la Londra şi Washington şi cercurile politice din România. În realitate, imediat după 23 august 1944 autorităţile militare sovietice au sprijinit activ şi continuu Partidul Comunist din România pentru preluarea puterii şi efectuarea tranziţiei spre regimul comunist

* Acum 74 de ani (1949), prin Decretul nr. 134, au fost naţionalizate farmaciile urbane, depozitele de medicamente, laboratoarele chimico-farmaceutice şi de analiză medicală precum şi depozitele de medicamente. Unităţile sanitare naţionalizate au trecut în proprietatea Statului ca bunuri comune ale întregului popor, libere de orice sarcini, fiind administrate de Ministerul Sănătăţii

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de la constituirea Asociaţiei Cineaştilor din Republica Populară Română, preşedinte fiind regizorul Victor Iliu (în prezent, UCIN – Uniunea Cineaștilor din România). La sfârşitul lunii ianuarie 1964 are loc „prima adunare generală de lucru” în care „Consiliul provizoriu de conducere a Asociaţiei, format din Victor Iliu, preşedinte, Ion Popescu Gopo şi Liviu Ciulei, vicepreşedinţi, Mircea Drăgan, prim-secretar, Virgil Calotescu şi Gheorghe Vitanidis, secretari, şi un număr de 15 membri, a prezentat darea de seamă privind activitatea Asociaţiei de la înfiinţarea ei. Planul de măsuri adoptat şi proiectele expuse de artistul emerit Liviu Ciulei prevedeau înfiinţarea, în cadrul Asociaţiei, a 8 secţii: regie, dramaturgie, imagine, critică, scenografie, film de animaţie, tehnică şi economie” (citat din revista „Cinema”)

* Acum 58 de ani (1965) România stabilea relaţii diplomatice la rang de ambasadă cu Regatul Haşemit al Iordaniei. Începând din anul 1974, în capitalele celor două ţări funcţionează misiuni diplomatice, la nivel de ambasadă, cu ambasadori rezidenţi

* Acum 48 de ani (1975), prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la această dată, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28 iulie 1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) a ratificat Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26 februarie 1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La 3 noiembrie 1993 preşedintele SUA, Bill Clinton, semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Permanentizarea clauzei a fost decisă pe data de 17.VII.1996

* Cu 44 de ani în urmă (1979) au fost retrase ultimele trupe marine britanice din Malta, punându-se, astfel, capăt unei prezenţe militare străine în insulă de 164 de ani (în urma Congresului de la Viena din 1814-1815, Malta a devenit colonie engleză, proclamându-și independenţa la 21.IX.1964)

* Trupele argentiniene debarcau acum 41 de ani (1982) în Insulele Falkland (Malvine), declanşând „Războiul Malvinelor”, ceea ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre Marea Britanie şi Argentina. La 21.V.1982 a fost lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie (războiul s-a încheiat la 15.VI.1982 cu victoria Marii Britanii)

* Acum 19 ani (2004) a avut loc (în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu şi a premierului Adrian Năstase) ceremonia solemnă a arborării drapelului naţional şi a drapelului NATO în faţa sediului Palatului Parlamentului din Bucureşti, ceremonie ce s-a desfăşurat simultan cu înălţarea drapelului României la sediul NATO de la Bruxelles (ora 10:45, ora locală – ora 9:45, la Bruxelles). La 29.III.2004 România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Astfel, numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridica la 26. În prezent, numărul ţărilor membre ale Alianţei se ridică la 30 de state, după aderarea Macedoniei de Nord, în anul 2020. NOTĂ: „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie

* Se împlinesc 15 ani (2008), de când, în perioada 2 – 4 aprilie, a avut loc, la București, Summit-ul NATO, reprezentând cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La eveniment au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia), s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, fiind marcată totodată şi revenirea Maltei în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Un alt summit important al Alianței care a avut la București, s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie 2022, fiind primul eveniment major al NATO dintr-un stat de pe flancul estic, după invazia Rusiei din Ucraina (24 feb. 2022)

Aniversări – Comemorări

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie, pe baza unei legi adoptate în Parlamentul de la Bucureşti; la alegerea datei s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004); „Ziua NATO” este o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic

– „Ziua Instituţiei Prefectului” este marcată din 2019; oficial, funcţia de „prefect” a fost instituită prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, din 2 aprilie 1864, care prevedea că „prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean”

– 1877: S-a născut Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1968)

– 1903: S-a născut istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (m. 1954) – 120 de ani

– 1909: A murit Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”), şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (n. 1825)

– 1912: S-a născut medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1980)

– 1915: S-a născut cântăreţul şi compozitorul Gică Petrescu, unul dintre cei mai mari artişti ai muzicii uşoare şi de petrecere pe care i-a avut România (m. 2006)

– 1922: S-a născut (în Basarabia) arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (m. 2015)

– 1923: S-a născut cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită în SUA din 1969 (m. 1992) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Lucian Dumitrescu, poet şi prozator (m. 1992) – 100 de ani

– 1925: A murit Petru Poni, chimist, fizician şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (n. 1841)

– 1929: S-a născut Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2017)

– 1931: S-a născut Alexandru T. Balaban, inginer chimist, profesor; cercetări în domeniul chimiei organice şi radiochimiei; contribuţii deosebite privind grafurile chimice şi marcarea izotopică; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1995-1998); începând cu anul 2000 a predat la diverse universităţi din Statele Unite şi din alte ţări

– 1934: S-a născut baritonul Vasile Martinoiu

– 1937: S-a născut graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (m. 2001)

– 1939: S-a născut Adrian Dohotaru, poet, dramaturg şi ziarist; fost secretar de stat în MAE (m. 1995, la München)

– 1942: S-a născut Gabriela Adameşteanu, scriitoare, jurnalistă şi traducătoare; fost redactor-şef al revistei „22” şi al suplimentului „Bucureştiul cultural”

– 1954: S-a născut Radu Săplăcan, critic, eseist, filosof şi poet; a lucrat la Radio Cluj din anul 1975 (m. 2002)

– 1954: A murit poetul şi gazetarul Ioan-Alexandru Bran-Lemeny (n. 1886)

– 1954: A murit istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (n. 1903)

– 1957: A murit Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1903)

– 1968: S-a născut actriţa Manuela Hărăbor – 55 de ani

– 1969: S-a născut sculptorul Răzvan-Caius Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Sculptură București (m. 2021)

– 1969: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée, fiul sopranei Hariclea Darclée (n. 1886, la Paris)

– 1973: S-a născut atleta Monica Iagăr, campioană europeană și mondială la săritura în înălțime – 50 de ani

– 1973: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (n. 1910) – 50 de ani

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 40 de ani

– 1989: A murit Tudor Vornicu, cunoscut ziarist şi om de televiziune (n. 1926)

– 2001: A murit compozitorul de muzică uşoară, pianistul şi dirijorul Aurel Giroveanu (n. 1916)

– 2009: A murit matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1930)

– 2012: A murit Sziklavári Szilárd, solist al Operei Maghiare din Cluj (n. 1980)

– 2015: A murit dirijorul şi profesorul George Vintilă (n. 1924)

– 2021: A murit profesorul universitar doctor Alexandru Popescu – Mihăeşti, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist; unul dintre corifeii culturii vâlcene; autorul unor cărţi de referinţă în domeniile lingvisticii şi pedagogiei, formatorul multor generații de tineri pedagogi și cercetători în domeniul științelor educației (n. 1933)

– 2021: A murit Gabi Luncă (Elena-Gabriela), cântăreaţă de muzică lăutărească, populară și religioasă (n. 1938)

– 2021: A murit Nelu Ploieşteanu (nume adevărat: Ion Dumitrache), unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică lăutărească (n. 1950)

– 2022: A murit Grigore Brâncuș, lingvist și profesor universitar; contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române; a scris lucrări de referinţă în diverse domenii: istoria limbii, gramatică, dialectologie, lexicologie, filologie, toponimie, antroponimie, stilistică; director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române; membru al Academiei Române (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Muntenegru: Alegeri prezidențiale

– Bulgaria: Alegeri legislative

– Finlada: Alegerea Parlamentului finlandez

– Andorra: Alegeri legislative

– Cracovia, Polonia: Marș în apărarea memoriei regretatului Papă Ioan Paul al II-lea, împotriva acuzațiilor că ar fi ascuns cazuri de pedofilie

– Paris: Votul cetățenilor pentru scuterele electrice cu autoservire

– Spania: Sărbători de Săptămâna Mare (2 – 8 apr.)

– Rio Hondo Thermes: Cursele Moto2, Moto3 și MotoGP din cadrul Marelui Premiu al Argentinei la Formula 1

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Sensibilizare faţă de Autism” (World Autism Awareness Day – WAAD); propusă de reprezentanţii statului Qatar şi declarată din data de 18 decembrie 2007 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 62/139, care încurajează toate statele membre ale Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru creşterea conştientizării autismului în rândul societăţii şi pentru diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni, în scopul intervenţiei terapeutice timpurii

– „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”; este aniversată, din 1967, pentru a marca ziua de naştere a lui Hans Christian Andersen (1805 -1875), scriitor danez celebru pentru basmele sale dedicate copiilor

– 742: S-a născut Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); în timpul domniei sale a reformat administraţia, justiţia, armata, a sprijinit cultura şi biserica; la 25.XII.800 a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (m. 814)

– 1565: S-a născut Cornelis de Houtman, explorator olandez (m. 1599)

– 1618: S-a născut Francesco Maria Grimaldi, matematician, fizician şi astronom italian (m. 1663) – 405 ani

– 1647: S-a născut Maria Sibylla Merian, naturalist, entomolog şi ilustrator ştiintific german, care a intrat în istorie pentru desenele sale foarte detalitate despre plante şi insecte (m. 1717)

– 1725: S-a născut Giovanni Giacomo Casanova, aventurier italian, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile intitulate „Povestea vieţii mele” (m. 1798)

– 1742: A murit James Douglas, medic şi anatomist scoţian (n. 1675)

– 1747: A murit Johann Jacob Dillenius, botanist german (n. 1684)

– 1754: A murit istoricul englez Thomas Carte (n. 1686)

– 1791: A murit Honoré Gabriel de Riquetti, conte de mirabeau, publicist şi politician francez; orator de mare talent; participant la Revoluţia franceză (1789-1794) (n. 1749)

– 1805: S-a născut scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (m. 1875)

– 1840: S-a născut romancierul francez Émile Zola; teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european (m. 1902)

– 1872: A murit pictorul şi inventatorul american Samuel Morse; a realizat un aparat electromagnetic pentru telegrafie (brevetat în 1840) şi alfabetul ce-i poartă numele, folosit şi în prezent (n. 1791)

– 1875: S-a născut industriaşul american Walter Chrysler; în 1925 a fondat compania de automobile care-i poartă numele (m. 1940)

– 1891: S-a născut Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (m. 1976)

– 1891: A murit pictorița germană Adelheid Dietrich (n. 1827)

– 1905: S-a născut Kurt Herbert Adler, dirijor american de origine austriacă (m. 1988)

– 1914: S-a născut Sir Alec Guinness, actor britanic de film; unul dintre cei mai mari artişti ai secolului al XX-lea (m. 2000)

– 1914: A murit scriitorul german Paul Heyse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 (n. 1830)

– 1926: S-a născut Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2018)

– 1927: S-a născut fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (m. 2006)

– 1928: S-a născut Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor de film francez (m. 1991) – 95 de ani

– 1928: A murit chimistul american Theodore William Richards; lucrări în domeniul metodelor de determinare precisă a greutăţii atomice a elementelor chimice; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1914 (n. 1868) – 95 de ani

– 1931: S-a născut istoricul şi profesorul american Keith Hitchins; specialist în istoria modernă a României şi a Europei de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020)

– 1933: S-a născut Konstanin Pavlov, poet şi dramaturg bulgar, nume important al literaturii bulgare a secolului XX (m. 2008) – 90 de ani

– 1934: S-a născut inginerul de sunet american Richard Portman, care a obţinut 11 nominalizări la Premiile Oscar şi a câştigat o statuetă pentru sunetul peliculei „The Deer Hunter”, regizată de Michael Cimino; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars”, a lui George Lucas (m. 2017)

– 1934: S-a născut Shirley Douglas, actriţă şi activistă canadiană (m. 2020)

– 1937: S-a născut dirijorul și compozitorul spaniol Antoni Ros-Marbà

– 1939: S-a născut Marvin Gaye (Marvin Pentz Gay, Jr.), interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (m. 1984)

– 1942: S-a născut Roshan Seth, actor, scriitor, regizor și jurnalist indo-britanic; a lucrat în Regatul Unit, Statele Unite și India

– 1942: S-a născut muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (m. 2016)

– 1943: S-a născut chitaristul american Larry Coryell, care a cântat alături de artişti legendari precum Miles Davis şi Chet Baker; reprezentant de seamă al jazz-rock-ului (m. 2017) – 80 de ani

– 1945: S-a născut actriţa americană de film şi teatru Linda Hunt (pe numele său real Lydia Susanna Hunter), prima actriţă căreia i s-a acordat un Oscar la categoria „Cea mai bună actriţă”, pentru interpretarea unui rol de sex opus, Billy Kwan, în filmul „The Year of Living Dangerously” (1983)

– 1947: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea americană de muzică country Emmylou Harris; a câștigat 14 premii Grammy

– 1953: A murit Jean Epstein, regizor francez de film (reprezentant principal al avangardei franceze a anilor ’20 ai secolului XX), eseist şi filosof (n. 1897, la Varşovia/Polonia) – 70 de ani

– 1973: A murit Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (n. 1898) – 50 de ani

– 1974: A murit Georges Pompidou, om politic francez gaullist; prim-ministru în perioada 1962-1968 şi preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (n. 1911)

– 1995: A murit fizicianul suedez Hannes Alfvén (numele său complet Hannes Olof Gösta Alfvén); a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (n. 1908)

– 1997: A murit producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (n. 1910)

– 2003: A murit cântăreţul american de muzică soul Edwin Starr, autor al hit-ului anilor ’70 „War” (Război) (n. 1942) – 20 de ani

– 2004: A murit inginerul german de origine greacă John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1916, în insula Volos/Grecia). NOTĂ: Alte surse menționează ca an al naşterii 1913

– 2005: A murit Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011(când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (n. 1920)

– 2013: A murit Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, scenarist, producător, director de imagine şi actor (n. 1908)

– 2016: A murit saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (n. 1932)

– 2020: A murit cercetătorul britanic William Frankland, pionier în alergologie şi imunologie (supranumit „bunicul alergologiei”); printre realizările sale se află cercetările din domeniul desensibilizării la alergeni şi veninuri prin administrări repetate ale unor doze mici de alergeni (n. 1912)

– 2020, 2/3: A murit designerul italian Sergio Rossi, creator al mărcii de încălţăminte de lux care îi poartă numele (n. 1935)

Calendarul zilei – 1 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 1 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 3 aprilie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Cu 239 de ani în urmă (1784) a avut loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* Cu 223 de ani în urmă (1800) avea loc prima audiţie a „Simfoniei în Do major” de Ludwig van Beethoven

* Acum 188 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Acum 164 de ani (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Cu 159 de ani în urmă (1864) era adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* În urmă cu 157 de ani (1866), la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582 al Locotenenţei domneşti, se înfiinţa Societatea Literară Română, cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, format din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii, desfăşurată la Bucureşti, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cişmigiu, din 1/13.VIII.1867, a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 29.III.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13). NOTĂ: „Ziua Academiei Române” se sărbătorește de obicei la 4 aprilie (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.)

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când Ion Creangă publica, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie

* Acum 119 ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Se împlinesc 115 ani (1908) de la înfiinţarea Observatorului Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* Acum 113 ani (1910) era înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* Cu 111 ani în urmă (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* Se împlinesc 110 ani (1913) de când Parlamentul vota „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* Cu 104 ani în urmă (1919) a avut loc trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Acum 102 ani (1921) avea loc înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei „Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* În urmă cu 102 ani era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”) (1/14)

* Acum 101 ani (1922) erau desfiinţate, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* În urmă cu 83 de ani (1940), prin Înaltul Decret Regal nr. 635, pentru apărarea litoralului, pe lângă Regimentul de Geniu Marină şi Divizionul de Artilerie de Coastă, s-a constituit Batalionul de Infanterie Marină – prima unitate de acest fel din Armata Română, ce avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la litoral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă – debarcarea sau apărarea porturilor, prin companiile de debarcare. În prezent, Regimentul 307 Infanterie Marină face parte din organigrama Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Navale, fiind unica forţă specializată din Armata României care este dotată şi instruită pentru asigurarea securităţii raioanelor de coastă (litoral), a zonelor lagunare şi a Deltei Dunării, precum şi pentru neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile ale inamicului

* Cu 78 de ani în urmă (1945), între 1 aprilie și 21 iunie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* Acum 63 de ani (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum 44 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăsea Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

* Acum 33 de ani (1990) era înființat Teatrul Excelsior, ca teatru pentru copii şi tineret. Actorul, regizorul şi dramaturgul Ion Lucian (1924 – 2012) a fost fondatorul şi animatorul acestei instituţii, căruia i s-au alăturat atunci: Daniela Anencov, Genoveva Preda, Paula Sorescu, Victor Radovici şi Vasile Menzel. Împreună au realizat primul spectacol al teatrului, „Nu treziţi un copil care visează”, de Eugen Ionesco, care a fost prezentat atât în ţară, cât şi în importante turnee în străinătate (Franţa, Canada, SUA, Belgia, Elveţia)

* În anul 2001, acum 22 de ani, avea loc arestarea fostului președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Milošević (n. 1941 – m. 2006). El a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crimele din războaiele din Bosnia-Herțegovina, Croația și provincia Kosovo, în anii ’90, printre care și masacrarea a peste 8.000 de bosniaci în orașul Srebrenica, în 1995. Milosevic a fost arestat la 1 aprilie 2001, la șase luni după ce regimul sau fusese înlăturat de la putere, în octombrie 2000. A fost predat Tribunalului pentru crime de război al ONU în iunie 2001. Slobodan Milošević a fost găsit mort în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la Haga, la data de 11 martie 2006

* În urmă cu 21 de ani (2002), în Țările de Jos, intra în vigoare legea care „scotea din clandestinitate eutanasia”, Olanda devenind astfel prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată

* Cu 14 ani în urmă (2009) Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de Represiune organizate de Regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor – 1 aprilie 1941, trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti [deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)

– „Ziua Păcălelilor” este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care puteți face glume şi vă puteți păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din din 1886 (m. 1894)

– 1876: S-a născut (în satul Răzeni, jud. Lăpușna, RSS Moldovenească) Ioan GH. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (m. 1954, în închisoarea Sighet)

– 1881 (stil nou): S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938)

– 1882: S-a născut Romulus Cioflec, prozator şi publicist (m. 1955)

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960) – 135 de ani

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 1982) – 125 de ani

– 1899: S-a născut istoricul literar și publicistul Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, editor şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ioan Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională (m. 1972)

– 1900: S-a născut Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983) – 120 de ani

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871)

– 1913: S-a născut mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2012) – 110 ani

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997)

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2021. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 19.XI.1932

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016)

– 1939: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 80 de ani (m. 2013)

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)

– 1944: S-a născut coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (m. 2016)

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894)

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam; fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”

– 1962: S-a născut Anca Damian, operator de imagine, regizor și producător de film

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910) – 50 de ani

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910) – 35 de ani

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935)

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904) – 25 de ani

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924) – 20 de ani

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932) – 15 ani

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936)

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930)

– 2015: A murit Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933)

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947)

– 2019: A murit violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (n. 1928, la Odessa, azi în Ucraina)

– 2022: A murit Petre Ivănescu, handbalist și antrenor german originar din România; a fost unul dintre liderii primei mari generații de handbal în 7; dublu campion mondial cu naționala României (1961 și 1964); a câștigat cu Dinamo Cupa Campionilor Europeni în 1965, precum și 13 titluri naționale; de peste 40 de ani era stabilit în Germania, unde a făcut carieră ca antrenor (n. 1936) – 1 an

– 2022: A murit filosoful, jurnalistul și profesorul Tudor Cătineanu; președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 27 sep. 1995 – 15 nov. 1999; a contribuit la modernizarea Radioului Public și așezarea sa pe coordonatele europene ale serviciilor publice de radio; una dintre cele mai importante realizări de care și-a legat numele este înființarea, în 1997, a postului Radio România Muzical (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Tokyo: Koji Sato preia funcția de CEO al Toyota

– Chíos, Grecia: Urmează să fie deschis un prim centru de primire pentru migranți pe insula Chios

– Lorient, Franța: Plecarea goeletei Tara pentru noua sa expediție științifică TREC (TRversing European Costlines)

– Geneva: Începutul marșului climatic spre Berna

– Kourou, Franța: Urmează să aibă loc lansarea misiunii spațiale Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE)

– Cape Canaveral, SUA: Urmează să aibă loc decolarea primului zbor cu echipaj al capsulei spațiale Boeing, Starliner, către ISS (Stația Spațială Internațional)

– Regatul Unit: Fotbal – Premier League: Manchester City – Liverpool

– Londra: Meciul de box la categoria grea dintre Anthony Joshua și Jermaine Franklin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române

– „Ziua Internaţională a Bătăii cu Perne”; iniţiată de Urban Playground Movement, ziua are drept scop recuperarea spaţiului public, eliberarea de stres şi presiune şi găsirea unor noi tipuri de divertisment. Prima ediţie a avut loc în 2008 iar de atunci a cuprins peste 150 de oraşe din întreaga lume, fiind sărbătorită în prima sâmbătă din aprilie

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657) – 445 de ani

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763)

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821) – 270 de ani

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924)

– 1868: S-a născut dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (m. 1918) – 155 de ani

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943) – 150 de ani

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)

– 1908: S-a născut Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american (m. 1970) – 115 ani

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)

– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

– 1920: S-a născut actorul japonez de film Toshirō Mifune (m. 1997)

– 1929: S-a născut romancierul şi eseistul ceh Milan Kundera, stabilit (din 1975) în Franţa

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016)

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor  – 90 de ani

– 1935: S-a născut Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (m. 2018)

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012)

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, producător de film şi actor turc (m. 1984)

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi”; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011)

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012)

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)

– 1959: A murit scriitorul eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

– 1968: A murit Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid” (n. 1908) – 55 de ani

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891)

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907) – 30 de ani

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (n. 1912)

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (n. 1918)

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918) – 10 ani

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)

– 2018: A murit tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (n. 1927)

– 2020: A murit chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli (n. 1926)

– 2020: A murit pianistul de jazz, compozitorul și profesorul american Ellis (Louis) Marsalis Jr. (n. 1934)

– 2020: A murit Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (n. 1967)

– 2021: A murit fizicianul și profesorul japonez Isamu Akasaki; Premiul Nobel pentru fizică pe 2014, alături de Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura, pentru inventarea diodelor emițătoare de lumină albastră eficiente, care au permis surse de lumină albă luminoase și economisitoare de energie (LED) (n. 1929)

– 2021: A murit cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „„Ou sont les femmes?” (n. 1950)

Calendarul zilei – 31 martie

Publicat de Codrin RAITA, 31 martie 2023, 05:00 / actualizat: 3 aprilie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 31 martie

* În urmă cu 169 de ani (1854) a avut loc semnarea Tratatului de la Kanagawa între SUA şi Japonia, numit și Convenția Perry, primul tratat al Japoniei cu o națiune occidentală, care a semnificat sfârşitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul secolului al XVII-lea

* Acum 146 de ani (1877) guvernul României hotăra decretarea mobilizării generale, ca urmare a agravării la maximum a crizei politico-militare din Balcani, unde Muntenegrul continua războiul chiar după semnarea Tratatului de pace turco-sârb de la Istanbul (8/20.II.1877), iar Poarta Otomană respingea Protocolul de la Londra (8/20.II.1877), prin care Puterile garante (semnatare ale Tratatului de pace de la Paris din 1856) recomandau Guvernului otoman să ia măsuri de îmbunătăţire a situaţiei popoarelor din Balcani. Refuzul acestuia a deschis calea războiului (31.III/12.IV)

* În urmă cu 134 de ani (1889) era inaugurat oficial Turnul Eiffel, construit cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, din 1889, devenit un adevărat simbol al capitalei franceze. Turnul, a cărui construcţie a durat doi ani, poartă numele inginerului care l-a proiectat, Gustave Eiffel (1832 – 1923)

* Se împlinesc 130 de ani (1893) de când a avut loc Congresul de constituire a PSDMR (Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România). Din conducerea partidului făceau parte: Ioan Nădejde, Vasile G. Morţun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea şi de programul de la Erfurt al social-democraţilor germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. În 1899 partidul s-a destrămat. La 31 ianuarie 1910 a fost înfiinţat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu şi Constantin Vasilescu (31.III/12.IV-3/15.IV)

* Se împlinesc 85 de ani (1938), de când, prin decret regal, s-au desfiinţat toate partidele politice şi s-a instituit Consiliul de Coroană, ca organ de stat consultativ, cu caracter permanent, alcătuit din „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat

* Tot într-o zi de 31 martie, acum 28 de ani (1995), a avut loc catastrofa aeriană de la Baloteşti (lângă Bucureşti), în cursul căreia un avion Airbus A-310 al Companiei TAROM, pe ruta Bucureşti-Bruxelles, cu 61 de persoane la bord, s-a prăbuşit, la puţin timp după decolare. Nu au existat supravieţuitori

* În urmă cu doar 3 ani (2020), Prinţul Harry al Marii Britanii şi soţia sa, Meghan, s-au retras oficial din rândul membrilor cu rol activ ai Case Regale. La data de 30 martie, Prinţul Harry şi soţia lui, Meghan, au publicat ultimul lor mesaj online în calitate de membri activi ai Casei regale britanice, cuplul anunțându-și intenţia de a face un pas înapoi de la îndatoririle lor ca membri ai Casei regale încă din luna ianuarie. De la această dată, ducii de Sussex nu mai dispun de un birou la Palatul Buckingham şi sunt reprezentaţi de o echipă a fundaţiei lor. Ultimul angajament oficial al prinţului a fost participarea la un serviciu religios prilejuit de ziua Commonwealth of Nations în 9 martie, la Westminster Abbey din Londra. Ducele îşi menţine rangurile militare de maior, locotenent-comandat şi şef de escadrilă

Aniversări – Comemorări

– 1744, 31.III./11.IV: A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; considerat şi primul poet rus în adevăratul înţeles al cuvântului, iniţiator al direcţiei criticiste (dintre cele mai importante s-au dovedit peste timp cele nouă satire scrise de el între anii 1729 şi 1739, publicate postum); ambasador al Rusiei la Londra şi Paris (n. 1709). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează decesul la 11.IV.1744, iar surse din R. Moldova (cantemir.asm.md) dau ca an al naşterii 1708

– 1841: S-a născut publicistul şi scriitorul ardelean Iosif Vulcan; în revista sa „Familia”, fondată în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (m. 1907)

– 1863: A murit medicul Iuliu Barasch, unul dintre organizatorii medicinei româneşti, alături de Carol Davila; întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti; unul din cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România; rol important în modernizarea vieţii comunitare evreieşti în Bucureşti, modernizarea ritului şi sinagogilor cu orientare spre iudaismul occidental (n. 1815, la Brody/Polonia) – 160 de ani

– 1886: S-a născut criticul literar Dumitru Tomescu; redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); activitate didactică şi publicistică (m. 1945)

– 1891: S-a născut Ion Pillat, editor, eseist, poet tradiţionalist, publicist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945)

– 1896: S-a născut Marietta Rareş, actriţă de teatru şi film (m. 1993)

– 1905: S-a născut Anton Dumitriu, filosof şi logician (m. 1992)

– 1915: S-a născut Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (m. 2008)

– 1920: S-a născut Toni Buiacici, cântăreţ, actor şi regizor de operetă (m. 1994)

– 1927: S-a născut organistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul Helmut Plattner; a înfiinţat, în 1954, clasa de orgă a Conservatorului din Bucureşti pe care a condus-o 20 ani; stabilit în Germania din 1974 (m. 2012)

– 1929: S-a născut Arnold Hauser, scriitor şi publicist german din România (m. 1988)

– 1933: S-a născut poetul şi eseistul Nichita Stănescu (născut Nichita Hristea Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1990; laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincţia fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis (m. 1983) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Gheorghe Mocanu, pictor şi profesor; iniţiatorul şi mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Oneşti (m. 1993) – 85 de ani

– 1939: S-a născut tenorul Eugen Fânăţeanu (m. 1988)

– 1939: A murit pictorul Ion Theodorescu-Sion (n. 1882)

– 1940: S-a născut actorul George Paul Avram, cunoscut mai ales pentru rolul lui Haralamb din serialul „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, în regia lui Mircea Mureşan (m. 2020)

– 1948: S-a născut Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (m. 2016) – 75 de ani

– 1949: S-a născut actriţa Tamara Creţulescu

– 1952: S-a născut Nelly Miricioiu, soprană de operă; stabilită în Marea Britanie din 1981

– 1954: S-a născut Aurel Vlad, sculptor, desenator, gravor şi profesor

– 1961: S-a născut interpretul Adrian Pleşca (Artanu), membru fondator al trupei „Timpuri Noi”; din 1990 activează și în Corul Radiodifuziunii Române; între februarie 2001 și 2006 a cântat alături de trupa Partizan (înființată tot de el)

– 1965: A murit Ticu Archip (prenumele la naştere: Sevastia), prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1891)

– 1965: A murit scriitorul, traducătorul şi publicistul Alexandru Şahighian (n. 1901)

– 1969: A murit chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1970: S-a născut instrumentistul Damian Drăghici; interpretează (la nai, ţambal, contrabas, tobe, pian) muzică lăutărească veche, transpusă pe ritmuri moderne, cu influenţe de jazz, pop, rock; a fondat formaţia „Damian and Brothers”; singurul muzician român care a câştigat un premiu Grammy, în anul 2006; senator în legislatura 2012-2016, din partea UNPR

– 1971: A murit pictorul Marius Bunescu (n. 1881)

– 1978: A murit compozitorul şi muzicologul Liviu Glodeanu (n. 1938) – 45 de ani

– 1979: S-a născut regizorul de film Cristian Nemescu (m. 2006, într-un accident de maşină)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936)

– 1983: A murit Florentin Delmar (numele la naştere: Florian Milea), compozitor de muzică uşoară, de scenă şi de film (n. 1917) – 40 de ani

– 1993: A murit soprana Margareta Fânăţeanu-Dragea (n. 1937) – 30 de ani

– 1998: A murit Mihai Gramatopol, eseist şi traducător (lui i se datorează versiunea românească a „Memoriilor lui Hadrian” de Marguerite Yourcenar); este unul dintre autorii „Enciclopediei civilizaţiei romane” (1982) (n. 1937) – 25 de ani

– 2000: A murit pictorul Alexandru Cumpăta (n. 1922)

– 2003: A murit poeta Mariana Marin (n. 1956) – 20 de ani

– 2009: A murit actriţa Marga Barbu (n. 1929)

– 2012: A murit Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (n. 1924)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu, un nume de referinţă în istoria culturii tradiţionale românești; a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea mai multor secţii de muzică vocală tradiţională românească la mai multe licee de muzică din ţară și a sprijinit crearea clasei de nai la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (n. 1942)

– 2022: A murit Niculae Spiroiu, inginer, cercetător științific și general de armată, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării naționale în guvernele conduse de Petre Roman, Teodor Stolojan și Nicolae Văcăroiu (1991-1994), calitate în care a inițiat apropierea României de NATO; a fost ministru consilier – consilier militar la Misiunea Permanentă a României la ONU (1994-2000), înalt comisar în cadrul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (2002-2004) și, din 2005, director executiv la Consiliul Euro-Atlantic România, Casa NATO; autor a numeroase articole, referate și comunicări științifice din domeniul dezvoltării tehnicii militare, teoriei militare, reformei sistemelor militare, protecției mediului, drepturilor personalului militar și civil din armată (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bali, Indonezia: Reuniunea miniștrilor de finanțe din ASEAN și a guvernatorilor băncilor centrale

– Moscova: Banca Centrală a Rusiei a extins restricţiile privind transferurile de bani în străinătate până la 31 martie 2023

– Luxemburg: Eurostat prezintă șomajul în februarie în zona euro și inflația din martie, prima estimare, în zona euro

– Seul, Coreea de Sud: Agenția K-pop SM Entertainment va avea o adunare a acționarilor

– Turcia: Începutul oficial al campaniei electorale

– Turcia: S&P Global Ratings își actualizează ratingul privind această țară

– Londra: Condamnarea lui Jaswant Singh Chail, care a recunoscut că a încercat să o rănească pe fosta regină Elisabeta a II-a cu o arbaletă, în Windsor, în 2021

– Northampton, Marea Britanie: Condamnarea a șase activiști de mediu condamnați pentru o acțiune la Marele Premiu al Marii Britanii F1 din 2022

– Pretoria, Africa de Sud: Audiere de eliberare condiționată pentru paralimpicul Oscar Pistorius

– Lusaka, Zambia: Vizita vicepreședintelui SUA, Kamala Harris (31 mar. – 1 apr.)

– Melbourne: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Australiei (31 mar. – 2 apr.)

– Rio Hondo Spa, Argentina: MotoGP – Marele Premiu al Argentinei (31 mar. – 2 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Vizibilității Persoanelor Transgender (TDOV)”, marcată anual pe 31 martie, este dedicată sărbătoririi persoanelor transgender, creșterii gradului de conștientizare a discriminării cu care se confruntă acestea, dar și celebrarea reușitelor și contribuțiilor acestora în societate. Ziua a fost fondată de activista transgender din SUA, Rachel Crandall, din Michigan, în 2009 și este diferită ca scop de Ziua internațională de comemorare a persoanelor trans. Transgender este termenul care include acele persoane care au o identitate de gen diferită de sexul atribuit la naștere, dar și pe cele care își prezintă identitatea de gen diferit față de genul atribuit la naștere. Tranziția se referă la eforturile pe care persoanele transgender le fac pentru a trăi conform identității lor de gen. Uneori este aleasă tranziția juridică (modificarea actelor de stare civilă și recunoașterea juridică deplină a identității de gen) și tranziția medicală (proceduri medicale de afirmare a genului)

– 1596: S-a născut René Descartes, filosof și matematician francez; considerat întemeietorul filosofiei moderne; inițiatorul școlii de gândire numită raționalism, care a afirmat că există cunoștințe importante care ar putea fi obținute fără simțuri, ci numai prin intermediul rațiunii; a avut contribuții semnificative în matematică și fizică (m. 1650)

– 1621: S-a născut Andrew Marvell, om politic și poet englez (m. 1678)

– 1732: S-a născut compozitorul austriac Franz Joseph Haydn; supranumit „părintele simfoniei” (m. 1809)

– 1837: A murit pictorul englez John Constable (n. 1776)

– 1855: A murit scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (n. 1816)

– 1872: S-a născut Serghei Diaghilev, coregraf, regizor şi impresar rus (m. 1929)

– 1880: A murit compozitorul şi violonistul polonez Henryk Wieniawski (n. 1835)

– 1885: A murit Franz Abt, compozitor şi dirijor german (n. 1819)

– 1890: S-a născut Sir William Lawrence Bragg, fizician, matematician și profesor australian-britanic; Premiul Nobel pentru Fizică în 1915, împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg, pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; a pus bazele Uniunii Internaționale de Cristalografie (m. 1971)

– 1893: S-a născut dirijorul austriac Clemens Krauss (m. 1954) – 130 de ani

– 1906: S-a născut fizicianul japonez Sin-Itiro Tomonaga; a avut a importantă influenţă în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câştigat, în 1965, Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Richard Feynman şi Julian Schwinger (m. 1979)

– 1914: S-a născut Octavio Paz, poet şi eseist mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în 1990 (m. 1998)

– 1914: A murit Christian Morgenstern, scriitor şi traducător german (n. 1871)

– 1917: A murit Emil von Behring, medic şi bacteriolog german; unul dintre creatorii seroterapiei; Premiul Nobel pentru medicină în 1901 (n. 1854)

– 1926: S-a născut romancierul şi eseistul englez John Fowles (m. 2005)

– 1932: S-a născut regizorul, scenaristul şi actorul japonez Nagisa Oshima, considerat unul din maeştrii cinematografului japonez, din noul val din anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1934: S-a născut (George) Richard Chamberlain, actor şi cântăreţ american

– 1934: S-a născut fizicianul italian Carlo Rubbia; iniţiatorul realizării marelui inel de coliziune de la Méyrin; director, între anii 1989 şi 1993, al CERN (Consiliul European pentru Cercetări Nucleare); Premiul Nobel pentru Fizică în 1984, împreună cu olandezul Simon Van der Meer

– 1935: S-a născut Gábor Adriányi, istoric, scriitor și profesor maghiar

– 1939: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul german Volker Schlöndorff

– 1939: S-a născut Israel Horovitz, dramaturg, scenarist, regizor și actor american, co-fondator al Gloucester Stage Company în 1979 (m. 2020)

– 1943: S-a născut Christopher Walken, actor, scenarist şi regizor american – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul de film italian Nini (Antonio) Grassia (m. 2010)

– 1947: S-a născut violonista franceză Claire Bernard

– 1948: S-a născut politicianul şi omul de afaceri american Al Gore, care, alături de Comisia interguvernamentală a ONU pentru schimbări climatice, a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în anul 2007 pentru campania intensă privind combaterea încălzirii globale dusă în ultimii ani; al 45-lea vicepreşedintele ale Statelor Unite ale Americii între anii 1993 şi 2001 – 75 de ani

– 1948: A murit Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (n. 1885) – 75 de ani

– 1949: A murit chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); Premiul Nobel pentru Chimie în 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (n. 1884)

– 1959: S-a născut Valeriu Matei, poet, istoric, scriitor şi om politic din Republica Moldova; membru de onoare al Academiei Române din 2011

– 1982: S-a născut Chloe Zhao, regizoare, producătoare de film și scenaristă chineză, cunoscută pentru realizarea de filme americane

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907) – 30 de ani

– 1993: A murit Brandon Lee, actor american, fiul lui Bruce Lee (n. 1965) – 30 de ani

– 1997: A murit astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (n. 1914)

– 2001: A murit Clifford Glenwood Shull, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Bertram Brockhouse, pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor (n. 1915)

– 2008: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (n. 1911) – 15 ani

– 2016: A murit Hans-Dietrich Genscher, politician liberal, avocat şi profesor german; a fost ministru de interne al RFG (1969-1974), ministru de externe (1974-1992) şi vicecancelar federal (1974-1992); este considerat, alături de fostul cancelar Helmuth Kohl, artizanul reunificării Germaniei (n. 1927)

– 2016: A murit romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Imre Kertész; Premiul Nobel pentru Literatură în 2002 (n. 1929)

– 2016: A murit arhitecta britanică de origine irakiană Zaha Hadid; prima femeie care a primit în 2004 premiul Pritzker (considerat drept Nobel-ul pentru arhitectură) şi prima femeie care a câştigat prestigioasa medalie de aur regală pentru arhitectură în 2015; a fost supranumită „regina curbei” întrucât prefera utilizarea contururilor sinuoase în multe dintre clădirile sale (n. 1950)

– 2020: A murit dramaturgul și poetul rus Leonid (Genrikhovich) Zorin (n. 1924, la Baku, în Azerbaidjan)

– 2020: A murit actorul britanic Andrew Jack, cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (n. 1944)

– 2020: A murit Gita Ramjee, cercetătoare sud-africană în domeniul prevenirii HIV (n. 1956, în Uganda)

– 2020: A murit trompetistul american de jazz Wallace Roney (n. 1960)