Calendarul zilei – 17 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 septembrie 2023, 14:04

 S-a întâmplat într-o zi de 17 septembrie

* Cu 236 de ani în urmă (1787) a fost adoptată Constituţia SUA, de către Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii, desfăşurată la Philadelphia (Pennsylvania), care proclama noul teritoriu republică federală şi introducea sistemul prezidenţial de guvernământ. Intrată în vigoare la 4.III.1789, Constituţia SUA este valabilă, cu unele amendamente (27 la număr), şi astăzi, fiind cea mai veche constituţie de tip federal din lume

* Acum 152 de ani (1871) era inaugurat tunelul Fréjus, tunel feroviar cu o lungime de 13,7 km în Alpii europeni, care transportă calea ferată Torino-Modane prin Mont Cenis până la o conexiune finală cu calea ferată Culoz-Modane. Tunelul feroviar Fréjus (numit uneori și Tunelul feroviar Mont-Cenis) leagă localitatea Modane (Franța) de Bardoneche (Italia). La 31 august 1857, regele Victor – Emmanuel al II-lea de Savoia, ordona începerea lucrărilor pentru săparea unui tunel feroviar, al cărui studiu preliminar a fost realizat de Henri Maus. Lucrările au fost conduse de inginerul Germain Sommeiller. Tunelul Fréjus și-a păstrat titlul de cel mai lung tunel feroviar din lume până la 1 iunie 1882, odată cu deschiderea tunelului feroviar Gotthard lung de 15 km, construit în Elveția (a nu se confunda cu Tunelul de bază Gotthard (GBT), tunel de cale ferată prin masivul elvețian Gotthard, construit între 1999 și 2016, dat în folosință la jumătatea lui 2016)

* Cu 104 ani în urmă (1919) era înfiinţat, la Cluj, Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, purtând numele primului director – compozitorul şi dirijorul Gheorghe Dima)

* În urmă cu 88 de ani (1935) România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional

* Acum 84 de ani (1939), între 17 şi 18 septembrie, în urma ocupării Poloniei de către nazişti (la 1 septembrie), membrii Guvernului acestei ţări s-au refugiat în România

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când avea loc premiera filmului „Codin”, ecranizare după nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în regia francezului Henri Colpi, prima coproducţie cinematografică româno-franceză, filmul a obţinut Premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes. Scenariul era semnat de Dumitru Carabăţ şi Henri Colpi, iar din distribuţie făceau parte Mihai Fotino, Virgil Platon şi Françoise Brion

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de la inaugurarea Muzeului Naţional al Pompierilor, în interiorul Foişorului de Foc, amenajat, la inițiativa colonelului Nicolae Ioanovici, ca secţie a Muzeului de Istorie a Oraşului Bucureşti. Clădirea în care se află acum Muzeul Național al Pompierilor a fost construită în anii 1891-1892, fiind post de observație și anunțare a posturilor de pompieri, prin mijloace specifice epocii, despre apariția unor incendii. Pe lângă turnul de observare și anunțare, construcția dispunea de rezervor de apă, spații de cazare pentru pompieri, resurse și dotări necesare pentru intervenția la incendii. După 42 de ani, odată cu modernizarea posibilităților de anunțare a incendiilor, Foișorul de Foc a fost transformat în depozit. În 1960 colonelul Nicolae Ioanovici a propus transformarea clădirii în muzeu, inaugurarea având loc în data de 17 septembrie 1963. Muzeul Naţional al Pompierilor ”Foişorul de Foc” a fost restaurat şi modernizat din fonduri europene, în cadrul unui proiect de 4,5 milioane de euro, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI)

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de când se înfiinţa Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu (1943 – 2010). Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori. Între anii 1979 – 1985, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România

* Sunt marcați 45 de ani (1978) de la semnarea Acordului de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. Acordul a fost semnat de preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat, şi de premierul Israelului, Menahem Begin, în prezenţa preşedintelui SUA, Jimmy Carter

* Cu 21 de ani în urmă (2002), pentru prima dată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, între Tokyo şi Phenian, au avut loc discuţii diplomatice în cadrul unui summit istoric la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi şi liderul Coreei de Nord, Kim Djong II. În urma discuţiilor, Japonia a prezentat, oficial, scuze Coreei de Nord pentru neajunsurile din perioada ocupaţiei coloniale nipone (1910-1945), iar partea nord-coreeană a anunţat suspendarea pe termen nedefinit a lansării de rachete cu rază lungă de acţiune

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dionisie, episcopul Cetății Albe – Ismail (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: Dionisie Erhan (nume la naștere: Dimitrie, n.2.XI.1868 – m.17.IX.1943), ieromonah, duhovnic, stareţ al Mănăstirii Suruceni, a lucrat cu osârdie la realizarea idealului de unitate al românilor, în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după acesta; a fost arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului (1918-1934), episcop al Cetății Albe – Ismail (1934-1940); sfintele sale moaşte au fost descoperite neputrezite în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la hirotonirea sa în arhiereu; Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 25 octombrie 2018, l-a înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox

– 1823: A murit cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (n. 1779) – 200 de ani. NOTĂ: În ziua de naştere (5 iunie) a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc, este sărbătorită anual, din 2008, „Ziua Învăţătorului”

– 1844: S-a născut Constantin I. Brătianu, general, geodez şi cartograf; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864); membru corespondent al Academiei Române din 1899 (m. 1910)

– 1856: S-a născut Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu); după 1885 s-a stabilit în Anglia; Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie; militant pentru drepturile evreilor, sionist; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1939)

– 1875: S-a născut Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: ”În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (m. 1918)

– 1876: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexis Catargi (m. 1923)

– 1877: S-a născut Iosif Paschill, compozitor, pianist, organist, dirijor de cor şi pedagog român de naţionalitate germană, unul din fondatorii muzicii de orgă în România (m. 1966)

– 1884: S-a născut basul George Folescu (m. 1939)

– 1888, 17/29: A murit Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză; fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; a publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (n. 1869) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 23 septembrie 1888

– 1901: S-a născut Alexandru L. Cosmovici, compozitor şi muzicolog (m. 1995)

– 1902: S-a născut Aurel Bordenache, pictor, sculptor și grafician (m. 1987)

– 1922: S-a născut violoncelistul şi profesorul Radu Aldulescu, stabilit din 1971 în Italia, Elveţia şi Spania (m. 2006)

– 1925: S-a născut jurnalista și prozatoarea pentru copii Gica Iuteş (pseudonimul Elenei-Georgeta Drăgoi) (m. 2018)

– 1937: S-a născut Ilarion Ionescu-Galaţi, violonist, dirijor și profesor; din 1970 a activat ca prim dirijor al orchestrei Filarmonicii din Braşov, fiind numit şi director artistic (între 1973 și 1997); fondatorul (1970) și directorul de onoare (din 2003) al Festivalului Internaţional al Muzicii de Cameră de la Braşov

– 1939: S-a născut Nicolae Ioana, poet şi prozator (m. 2000)

– 1940: S-a născut Radu Rey, medic veterinar și unul din cei mai buni specialiști români în domeniul montanologiei; de numele lui se leagă multe inițiative pentru promovarea muntelui, este autorul principal al „Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane” și al primei „Legi a muntelui” din România; membru de onoare al Academiei Române din 2019

– 1946: A murit Ion Ionescu (Bizeţ), inginer constructor şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din ţara noastră; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1870)

– 1949: S-a născut omul politic Dan Matei-Agathon, deputat în legislatura 1992-1996, ales în județul Bacău pe listele partidului PDSR, ministru al Turismului de două ori, în perioada 1992 – 1996 și 2000- 2003; secretar general și purtător de cuvânt al Confederației Patronale din Industria României (CONPIROM) (m. 2023)

– 1953: S-a născut actorul Valentin Teodosiu – 70 de ani

– 1959: S-a născut Florentin Crihălmeanu, fost Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (m. 2021)

– 1989: A murit Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (n. 1919)

– 1996: A murit artista plastică Ileana Balotă (n. 1929)

– 1997: A murit Arșavir Acterian, avocat, jurnalist, scriitor și memorialist de origine armeană; a scris multă literatură memorialistică, fiind poreclit de prietenii săi „martorul secolului”; jurnalele sale acoperă peste 60 de ani de evocări, cu întreruperi cauzate de anii petrecuți în temnițele comuniste (n. 1907)

– 2000: A murit Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (n. 1931)

– 2006: A murit Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul” din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (n. 1938)

– 2015: A murit tenorul Cornel Stavru (n. 1929)

– 2017: A murit Lascăr Pană, fost handbalist şi antrenor al echipei Minaur Baia Mare, dar şi al echipei naţionale masculine; a înființat primul club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare (n. 1934)

– 2022: A murit părintele Gheorghe Colțea, protoiereul Protopopiatului Bran-Zărneşti, Arhiepiscopia Sibiului (din 2006); fost paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos timp de 31 de ani; s-a remarcat printr-o bogată activitate misionară şi administrativă, susţinând numeroase proiecte duhovniceşti, culturale şi social-educative ale Arhiepiscopiei Sibiului, numeroase conferinţe, emisiuni radio şi televizate, promovând valorile creştinismului ortodox şi ale neamului românesc (n. 1963) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Washington D.C.: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan va vizita Statele Unite pentru a participa la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite (17 –  21 sep.)

– Singapore: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu din Singapore

– Guadalajara, Mexic: Tenis – Turneul WTA de la Guadalajara (17 – 23 sep.)

– Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa 1

• Saint-Étienne: Grupa C Australia – Fiji
• Nisa: Grupa D Anglia – Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Siguranței Pacientului”, stabilită, din 2019, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale, a fost creată pentru a facilita dezvoltarea politicilor și practicilor privind siguranța pacienților în toate statele membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră la îmbunătățirea siguranței acestora. Ziua are ca temă anul acesta „Implicarea pacienților pentru siguranța lor”

– „Ziua oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– 1762: A murit Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (n. 1687)

– 1795: A fost botezat compozitorul italian Saverio Mercadante (m. 1870)

– 1820: S-a născut Émile Augier, poet şi dramaturg francez (m. 1889)

– 1854: S-a născut David Buick, inventator american de origine scoţiană, unul dintre pionierii industriei automobilistice americane (în 1902 a fondat „Buick Motor Car Company”) (m. 1929)

– 1863: A murit Alfred de Vigny, poet şi dramaturg francez, unul dintre promotorii principali ai romantismului (n. 1797) – 160 de ani

– 1869: S-a născut Christian Lange, istoric, profesor, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace în 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (m. 1938)

– 1879: A murit Eugène Emmanuel Viollet-Le-Duc, arhitect, restaurator și teoretician francez; unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne; renumit mai ales pentru restaurarea edificiilor medievale (n. 1814)

– 1904: S-a născut (în Ecuador) Sir Frederick Ashton, renumit coregraf britanic (m. 1988)

– 1917, 17/30: S-a născut Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (m. 2014)

– 1928: S-a născut Roddy McDowall (nume complet: Roderick Andrew Anthony Jude McDowall), actor, regizor de film și fotograf englez-american (m. 1998) – 95 de ani

– 1930: S-a născut actorul american David Huddleston (m. 2016)

– 1931: S-a născut scriitorul, regizorul, scenaristul, dramaturgul, textierul și actorul francez Jean-Claude Carriere (m. 2021)

– 1935: S-a născut scriitorul Ken Kesey, autor al romanului „Zbor deasupra unui cuib de cuci”; regizorul Milos Forman a ecranizat romanul, în 1975, câştigând cinci premii Oscar (m. 2001)

– 1939: S-a născut regizorul și actorul rus Vladimir Menshov, laureat al Premiilor Oscar (m. 2021)

– 1942: S-a născut Lupe (Guadelupe) Ontiveros, actriţă americană (de origine mexicană) de film şi televiziune (m. 2012)

– 1965: A murit Alejandro Rodríguez Álvarez, cunoscut sub pseudonimul Alejandro Casona, dramaturg şi poet spaniol; caracteristica principală a operei sale o constituie transfigurararea lirică, amestecul de real şi fantastic, de umor şi poezie (n. 1903)

– 1966: A murit tenorul german Fritz Wunderlich (n. 1930)

– 1978: S-a născut actorul canadian Nick Cordero, cunoscut mai ales pentru rolurile sale de pe Broadway (m. 2020) – 45 de ani

– 1991: A murit violonistul francez Zino Francescatti (nume real: René-Charles Francescatti) (n. 1902)

– 1994: A murit Sir Karl Popper, filosof britanic de origine austriacă, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul XX (n. 1902)

– 1997: A murit editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (n. 1908, la Iglo, în Ungaria)

– 2011: A murit dirijorul german Kurt Sanderling (n. 1912)

– 2011: A murit cântăreaţa franceză Cora Vaucaire, mare interpretă a poeţilor Jacques Prévert sau Louis Aragon, supranumită „Doamna Albă din Saint-Germain-des-Prés” (n. 1918)

– 2012: A murit antreprenorul francez Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (n. 1926)

– 2013: A murit industriașul japonez Eiji Toyoda; a adus compania Toyota Motor Corporation la profitabilitate maximă și recunoaștere mondială (n. 1913) – 10 ani

– 2016: A murit preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (n. 1925)

– 2020: A murit romancierul american Winston Groom, autorul romanului „Forrest Gump” (n. 1943)

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 septembrie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 586 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* În urmă cu 188 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când, la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 107 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 53 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 47 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Acum 41 de ani (1982) avea loc masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 27 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 16 – 17.IX: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5784); a început la asfinţitul soarelui vineri 15 septembrie, şi se încheie duminică 17 septembrie, la căderea nopţii

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția XXX. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: ”Europa, un patrimoniu comun”. În anul 2023, Consiliul Europei a ales tema „Living heritage”, adică „Patrimoniul viu”. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor. În ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej, tema de anul acesta fiind „Patrimoniul cultural și comunitatea locală”

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908) – 40 de ani

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor, în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917) – 40 de ani

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933) – 30 de ani

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925) – 15 ani

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943) – 15 ani

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington D.C./Beijing: Prim-ministrul Nepalului Pushpa Kamal Dahal va pleca într-o vizită oficială de zece zile în SUA și China (16 – 25 sep.)

– München: A 188-a ediție a Festivalului Oktoberfest (16 sep. – 3 oct.)

– Paris: Manifestări de marcare a Zilelor Europene ale Patrimoniului (16 – 17 sep.)

– Eugene, SUA: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Eugene (16 – 17 sep.)

– Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa 1

• Bordeaux: Grupa D Samoa – Chile
• Nisa: Grupa C Țara Galilor – Portugalia
• Nantes: Grupa B Irlanda – Tonga

Aniversări – Comemorări

– 16 – 22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Salvați energie”. Bazându-se pe succesul „Zilei internaţionale fără maşini”, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, „Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice

– 16 – 22.IX: „Zilele de Siguranță ROADPOL” (ROADPOL Safety Days, anterior cunoscute ca Project EDWARD – „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”), inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere – ROADPOL (TISPOL până în 2020) și sprijinită de Comisia Europeană. Acestea au loc întotdeauna în același timp cu „Săptămâna europeană a mobilității” a Comisiei Europene, între 16 și 22 septembrie, cu scopul de a atrage atenția asupra siguranței rutiere în Europa și nu numai și de a reduce numărul de decese din trafic. În fiecare an, ROADPOL încearcă să implice comunitățile de pe tot continentul pentru a dovedi că, dacă printr-un comportament responsabil rutier, decesele ar putea fi reduse la zero chiar și pentru o singură zi, nu există niciun obstacol în a realiza aceasta în fiecare zi. Anul acesta această zi, „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”, a fost stabilită pentru 20 septembrie

– „Ziua Internațională a Cardiologiei Intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 septembrie 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german. Cardiologia intervențională permite diagnosticul și tratamentul minim invaziv al mai multor afecțiuni ale inimii și vaselor mari de sânge. Aflată la granița dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară, această specializare permite efectuarea unor intervenții foarte complexe și delicate, fără incizii de mari dimensiuni, doar prin abord endovascular percutanat, asigurând astfel o recuperare mai rapidă a pacientului și scăderea riscului de complicații sau sângerare. NOTĂ: La 29 septembrie se marchează „Ziua mondială a inimii”, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Federation, prin care se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 ( – 30 de ani) de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, are loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie; acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere. Acțiunile sunt organizate și de „Let’s Do It World” (LDIW)

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015, în a treia sâmbătă a lunii septembrie

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927) – 170 de ani

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964) – 135 de ani

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel în 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (m. 1986) – 130 de ani

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american – 60 de ani

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021) – 60 de ani

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Calendarul zilei – 15 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 15 septembrie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 15 septembrie

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când trupele ruse (conduse de generalul Aleksandr Lüders) au trecut Milcovul în Ţara Românească. Printr-o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei (din 19/31.VII.1848) erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie)

* Acum 163 de ani (1860) apărea (până în decembrie 1861), la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară „Ateneul român”. În perioada iunie 1866-iunie 1867 revista va apărea la Bucureşti, lunar, ca revistă culturală şi literară

* Acum 159 de ani (1864) era promulgată Legea pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare la 1/13.I.1866. România a fost a 16-a ţară din lume care a adoptat Sistemul Metric de unităţi de măsură creat în Franţa, în anul 1799 (15/27)

* În urmă cu 128 de ani (1895) apărea lunar, la Bucureşti, a „Gazetei matematice”, prima revistă de specialitate în limba română (seria I, între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii), din iniţiativa unui Comitet de ingineri ai Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu (15/27)

* Acum 107 ani (1916) avea loc prima participare în luptă a unui tanc, în timpul Bătăliei de pe Somme (Franţa), una dintre cele mai mari bătălii din timpul Primului Război Mondial, desfăşurate între 1 iulie şi 18 noiembrie 1916. Căpitanul Mortimore de la Royal Navy a condus o maşină de luptă Mark I. Ulterior, şi francezii au dezvoltat un tanc numit Schneider CA1 pe care l-au folosit pentru prima dată pe 16 aprilie 1917. Prima bătălie în care s-au folosit mai multe tancuri a fost cea de la Cambrai din 20 noiembrie 1917

* Acum 99 de ani (1924), între 15 – 18 septembrie, a avut loc Răscoala de la Tatarbunar, revoltă țărănească armată care s-a desfăşurat în împrejurimile localității Tatarbunar (uneori scris și Tatar-Bunar) din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România. Răscoala a fost condusă de un comitet revoluționar pro-sovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”. La data de 19 septembrie, după trei zile de lupte în care au murit sute de rebeli şi au fost arestaţi 489 (287 dintre aceştia fiind judecaţi) liderii rebelilor au fost ucişi în timpul luptelor cu trupele româneşti, iar revolta a fost înăbuşită. După alte patru zile, au fost stinse şi celelalte „focare” ale răscoalei

* Cu 94 de ani în urmă (1929) era inaugurat, la Sala Comedia, care îl găzduia, Teatrul „Maria Ventura”, cu piesa „Lupii de aramă” de Adrian Maniu – în distribuţie: Maria Ventura, Jules Cazaban şi George Vraca; regia: Victor Ion Popa; teatrul a fost desfiinţat în anul 1934. Astăzi, în edificiul Sălii Comedia îşi are sediul Teatrul Odeon

* „Radio Londra” a transmis, acum 84 de ani (1939), prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română (anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău). Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1.VIII.2008 (decizia s-a luat în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei)

* Cu 79 de ani în urmă (1944), între 15 septembrie şi 27 noiembrie, s-a desfăşurat Bătălia de la Peleliu, între Statele Unite ale Americii și Japonia pe teatrul Pacific al celui de-Al Doilea Război Mondial, terminată la sfârșitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini”

* Cu 77 de ani în urmă (1946) avea loc abolirea monarhiei în Bulgaria şi proclamarea republicii

* În urmă cu 74 de ani (1949) era ales primul cancelar al Republicii Federale Germania, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). La 7 septembrie a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză, iar la 12 septembrie Adunarea Federală l-a ales pe primul preşedinte federal, Theodor Heuss, liderul Partidului Liber Democrat. La 7 octombrie 1949 va fi proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 64 de ani (1959), la Brașov (pe atunci „Orașul Stalin”), se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, au fost condamnați pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile

* În urmă cu 52 de ani (1971) avea loc înființarea Greenpeace, organizație de mediu non-guvernamentală, cu sediul la Amsterdam, Olanda. În 1971, o mică echipă de activiști canadieni a urcat la bordul ambarcațiunii Phyllis Cormack (cunoscut și ca „Greenpeace”) și a navigat din Vancouver spre insula Amchitka pentru a bloca un test nuclear. Irving Stowe, co-fondator Greenpeace, descria planul aproape utopic ca pe „o călătorie pentru viață — și pentru pace”. Echipa, interceptată de Paza de Coastă a Statelor Unite, nu a ajuns niciodată pe insulă, însă curajul acestui început și susținerea de care a avut parte au creat o presiune atât de mare asupra guvernului american, încât testele nucleare au fost anulate. Insula Amchitka continuă să fie și azi o rezervație naturală protejată. Greenpeace a continuat să se dezvolte și a devenit, în timp, o organizație susținută de milioane de oameni, activă în numeroase campanii de mediu în peste 50 de țări din întreaga lume

* Acum 47 de ani (1976) intra în vigoare „Convenţia internaţională privind înregistrarea obiectelor lansate în spaţiul cosmic”, document adoptat de Adunarea Generală a ONU la 12 noiembrie 1974

* Pe 15 septembrie 1997, acum 26 de ani, era înregistrat oficial domeniul Google.com. Deşi înregistrarea avea loc în 1997, site-ul în sine s-a activat în 1998, pe 4 septembrie. Google Search a evoluat enorm în primii ani de existenţă şi mai ales odată cu schimbarea mileniului. Totuşi la bază, funcția sa a rămas neschimbată, aceea de căutare şi indexare a tuturor site-urilor de pe glob, cu afişaj de rezultate

* Sunt marcați 15 ani de când, în ziua de 15 septembrie 2008, corporația Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH) a înaintat documentația de protejare în caz de faliment conform Capitolului  11 al Codului SUA, listând datorii de circa 613 miliarde dolari. Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH), fondată în 1850 de frații Lehman, originari din Rimpar (Bavaria), a fost o corporație de servicii financiare globale. Lehman Brothers a fost activă în domeniile investițiilor bancare, capitalizării de piață, al vânzărilor de certificate de valoare fixă, studiul piețelor financiare și tranzacțiilor, managementului investițiilor, respectiv în domeniile de private equity și private banking. Lehman Brothers a fost un dealer primar pe piața bonurilor de trezorerie. Subsidiariile sale includ Lehman Brothers Inc., Neuberger Berman Inc., Aurora Loan Services, Inc., SIB Mortgage Corporation, Lehman Brothers Bank, FSB și Crossroads Group. Sediul mondial al companiei se afla în New York City, având sedii regionale în Londra și Tokyo, respectiv oficii plasate peste tot în lume. Falimentul Lehman Brothers a reprezentat cea mai importantă victimă a crizei financiare induse de ipotecile subprime din SUA. Prăbușirea acesteia a intensificat considerabil criza din 2008, contribuind la erodarea cu aproape zece miliarde de dolari a capitalizării piețelor globale de acțiuni, în luna octombrie 2008, cel mai mare declin lunar înregistrat, până atunci

* Acum 4 ani (2019) România a început să exercite Președinția Comunității Democrațiilor, structură interguvernamentală, de anvergură globală, înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Declarația de la Varșovia este documentul fondator al Comunității Democrațiilor. Decizia extinderii cu încă un an a mandatului Președinției române a Comunității Democrațiilor a fost luată în mod unanim de către statele membre ale Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor (CoD) la 17 mai 2021. Astfel, extinderea mandatului Președinției române a organizației, exercitat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, se va face până în luna septembrie 2022. Prelungirea mandatului României survine în condiții excepționale și are loc în contextul necesității asigurării continuității și gestionării eficiente a activității CoD, inclusiv ca urmare a faptului că pandemia de COVID-19 a afectat calendarul și formatul unora dintre activitățile organizației

* Cu 3 ani în urmă (2020) Israel, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Bahrain au semnat o serie de acorduri de normalizare a relaţiilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe peluza Casei Albe, în prezenţa preşedintelui american de la acea vreme, Donald Trump. Premierul israelian a semnat la Casa Albă acorduri bilaterale cu ministrul de Externe al EAU, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan, şi cel al Bahrain, Abdel Latif al-Zayani. Cei trei responsabili şi preşedintele american Donald Trump au semnat, de asemenea, o declaraţie comună

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului; Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Ier. Visarion, arhiepiscopul Larisei (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta Fecioară Maria Îndurerată (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5784); se încheie marți 17 septembrie, la căderea nopţii

– 1521: A murit Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521); însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii; autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517) (n. ~1481/1482)

– 1875: S-a născut H.[enric] Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog (m. 1951)

– 1892: S-a născut medicul Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România; fondator şi director al Centrului de asistenţă a cardiacilor (ASCAR) din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1978)

– 1897, 15/27: A murit Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1826)

– 1901: S-a născut (la Veira/Grecia) inginerul Elie Carafoli, fondator al şcolii aerodinamice româneşti; a realizat, printre altele, în 1928, profilele aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli”; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1908: S-a născut Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980) – 115 ani

– 1911: S-a născut Emil Botta, actor şi poet (m. 1977)

– 1915: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (m. 2012)

– 1916: S-a născut Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (m. 1992)

– 1920: S-a născut Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2007)

– 1921: S-a născut Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2009)

– 1922: A murit Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog; organizator al reţelei meteorologice din România (în 1878 a înfiinţat, la Brăila, prima staţie de profil din ţară); membru titular al Academiei Române din 1902, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1919-1921) (n. 1851)

– 1931: S-a născut Sever Frenţiu, pictor, gravor, decorator, scenograf; fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române a Masoneriei (din 1996) (m. 1997)

– 1940: S-a născut Vasile Gheţău, sociolog, profesor, reprezentant de seamă al școlii demografice românești

– 1941: S-a născut taragotistul Luca Novac, unul dintre cei mai mari instrumentiști de muzică populară din Banat (m. 2021)

– 1942: S-a născut omul de televiziune Anca Fusariu, unul dintre profesioniştii valoroşi ai postului public de televiziune (m. 2013)

– 1947: S-a născut Adrian Ivaniţchi, solist vocal rock şi folk, instrumentist (chitarist) şi compozitor; a fost membru al mai multor formații rock românești celebre din anii ’60, precum Sideral și Sfinx

– 1948: S-a născut prozatorul, publicistul şi eseisul Ioan Lăcustă (m. 2008) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator și profesor

– 1961: S-a născut Carmen Bunaciu, multiplă campioană la înot, posesoare a primei medalii importante obţinută de înotul românesc, bronz la Campionatul Mondial din Guayaquil (Ecuador, 1982 – proba de 200 m spate)

– 1967: S-a născut Lucian Mândruţă, jurnalist, prezentator de televiziune şi de radio

– 1976: S-a născut violonistul Alexandru Tomescu

– 1983: A murit sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (n. 1903) – 40 de ani

– 1987: A murit Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (n. 1910)

– 1990: A murit inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a.) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1898)

– 1997: A murit Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (n. 1924)

– 1999: A murit istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie – iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924)

– 2009: A murit Nicu Constantin, unul dintre apreciaţii actori români de comedie (n. 1938)

– 2011: A murit pictorul şi plasticianul Petru Petrescu (n. 1929)

– 2012: A murit (la Bucureşti) patriotul basarabean Valeriu Graur, fost disident, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat, în anii ’60-70 ai secolului trecut, în URSS (n. 1940, la Reni, în Basarabia de Sud)

– 2015: A murit Dan Nasta (Dan Constantin Nasta-Popescu), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (n. 1919)

– 2017: A murit Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist; preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (feb. – nov. 2000); ministru al justiţiei (1991-1992); preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; fost deţinut politic (în anii 1948 şi 1952-1954); veteran de război (înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere) (n. 1917, la Herson în Ucarina, unde familia sa era refugiată)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană a prelungit restricţiile pentru importurile de cereale din Ucraina până pe 15 septembrie

– Santiago de Compostela, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor UE pentru afaceri economice și financiare (15 – 16 sep.)

– Havana: Șefii de stat și de guvern ai grupului G77+China se reunesc la Havana în cadrul unui summit (15 – 16 sep.)

• Secretarul general al ONU, António Guterres, participă la Summitul G77 și China pentru Dezvoltare

– Guatemala/ El Salvador/ Costa Rica/ Honduras/ Nicaragua: Manifestări de marcare a 202 de ani de la Independență

-Uman, Ucraina: Pelerinaj evreiesc în Ucraina pentru Rosh Hashanah (15 – 17 sep.)

– Stockholm: Sunt marcați 50 de ani de la moartea lui Gustaf al VI-lea, regele Suediei

-Paris: Preaviz de grevă naţională a sindicatului SNCTA al controlorilor de trafic aerian

– Spania: S&P își actualizează ratingul

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizia privind ratele

– São Paulo, Brazilia: Cannabis Expo Brasil 2023 (15 – 17 sep.)

– New York: Sunt marcați 15 ani de la falimentul băncii Lehman Brothers

– Anul Nou evreiesc, Rosh Hashanah (15 – 17 sep.)

– Londra: Săptămâna modei (15 – 19 sep.)

– Singapore: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu din Singapore (15 – 17 sep.)

– Toulouse, Franța: Rugby – Cupa Mondială, prima etapă: Grupa A Noua Zeelandă – Namibia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Democraţiei”, marcată anual, din 2008 (- 15 ani), la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite; această zi are dubla menire – de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale; alegerea acestei date corespunde cu ziua de 15 septembrie 1997, când Uniunea Interparlamentară a adoptat Declaraţia Universală privind Democraţia, document care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Limfomului” are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom

– „Ziua Europeană a Afecţiunilor Prostatei”, declarată de Asociaţia Europeană de Urologie; marcată din 2005 pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu frecvenţa bolilor urologice

– Ziua naţională a Republicii Costa Rica; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Ziua naţională a Republicii El-Salvador; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Guatemala; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Honduras; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Nicaragua; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– 1254, 15 sau 16: S-a născut Marco Polo, călător şi scriitor veneţian; şi-a petrecut 24 de ani călătorind prin Asia, ajungând dincolo de Mongolia, până în China, însemnările sale despre Orientul Îndepărtat inspirând şi deschizând drumul marilor expediţii de descoperiri; Cunoscută sub mai multe titluri – „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul” – lucrarea venețianului este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă și fabuloasă a Chinei și a Asiei (m. 1324)

– 1613: S-a născut François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (m. 1680) – 410 ani

– 1700: A murit arhitectul francez André Le Nôtre; creatorul stilului francez în peisagistică; a realizat planurile pentru parcurile de la Versailles, Tuileries şi Saint-Cloud (n. 1613)

– 1789: S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (m. 1851)

– 1834: S-a născut Heinrich von Treitschke, istoric, publicist politic și deputat german (m. 1896)

– 1858: S-a născut Charles de Foucauld, ofițer al cavaleriei armatei franceze, explorator și geograf, călugăr catolic, preot, eremit și lingvist francez; a fost beatificat, la 13 noiembrie 2005, de papa Benedict al XVI-lea, apoi canonizat de papa Francisc, la 15 mai 2022, fiind comemorat la 1 decembrie, în fiecare an (m. 1916, Algeria) – 165 de ani

– 1859: A murit Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (n. 1806)

– 1864: A murit exploratorul britanic John Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (n. 1827)

– 1876: S-a născut dirijorul german Bruno Walter (m. 1962)

– 1889: S-a născut scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (m. 1948)

– 1890: S-a născut compozitorul elveţian Frank Martin (m. 1974)

– 1890: S-a născut scriitoarea britanică Agatha Christie, renumită autoare de romane poliţiste (m. 1976)

– 1891, 15/27: A murit scriitorul rus Ivan Goncearov (n. 1812)

– 1894: S-a născut regizorul francez de film Jean Renoir; fiul pictorului impresionist Pierre-Auguste Renoir (m. 1979)

– 1904: S-a născut regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (m. 1985)

– 1914: S-a născut Adolfo Bioy Casares, prozator, traducător, editor şi jurnalist argentinian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori latino-americani (m. 1999)

– 1922: S-a născut Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (m. 2012)

– 1925: S-a născut omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (m. 2012)

– 1926: S-a născut Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (m. 2006)

– 1926: A murit Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (n. 1846)

– 1929: S-a născut Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (m. 2019)

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009)

– 1933: S-a născut dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (m. 2014) – 90 de ani

– 1938: A murit Thomas (Clayton) Wolfe, prozator şi dramaturg american (n. 1900) – 85 de ani

– 1945: S-a născut soprana americană Jessye Norman, un star al operei internaționale; recompensată cu cinci premii Grammy (m. 2019)

– 1945: A murit Anton von Webern, compozitor şi dirijor austriac (n. 1883)

– 1946: S-a născut Tommy Lee Jones, actor, regizor de film și scenarist american

– 1946: S-a născut regizorul american de film Oliver Stone

– 1953: A murit arhitectul german Erich Mendelsohn; stabilit la Londra (1933), apoi în SUA (1941); a lucrat mult la Ierusalim; promotor al arhitecturii moderne de orientare expresionistă, apoi organică (Casa Columbus din Berlin, Universitatea ebraică şi Centrul medical „Hadassah” din Ierusalim) (n. 1887) – 70 de ani

– 1973: A murit Gustaf al VI-lea Adolf (Oskar Fredrik Vilhelm Olaf Gustaf Adolf), rege al Suediei din 1950 până la moartea sa; la 29 octombrie 1950 i-a succedat tatălui său la tron, deviza sa fiind „Plikten framför allt” – „Datoria înainte de orice” (n. 1882) – 50 de ani

– 1978: A murit William (Willy) Messerschmitt, constructor de avioane şi industriaş german; în 1923 a deschis o uzină în care a creat avionul de transport Me-18 (1926), Me-109 de luptă (1935), perfecţionat ca Me-262 (1944) şi Me-163 Komet (1938); aparatele sale au adus superioritate aeriană Germaniei în prima fază a celui de-Al Doilea Război Mondial; după 1956 a realizat modele noi de avioane de instrucţie, de luptă şi cu decolare verticală (n. 1898) – 45 de ani

– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)

– 2004: A murit Paul Melchior, geodez, geofizician şi astronom belgian; activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat în două domenii principale: perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1925)

– 2004: A murit chitaristul american Johnny Ramone, nume de referinţă al muzicii punk (n. 1948)

– 2006: A murit Oriana Fallaci, ziaristă şi scriitoare italiană; renumită pentru corespondenţele sale de război (din Vietnam, Orientul Mijlociu sau America de Sud), ca şi pentru interviurile realizate cu o serie de personalităţi ale secolului al XX-lea (n. 1929)

– 2008: A murit pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1943) – 15 ani

– 2011: A murit actriţa americană de origine canadiană Frances Bay (n. 1919)

– 2012: A murit actorul şi regizorul de teatru şi film francez Pierre Mondy, cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (n. 1925)

– 2015: A murit actorul din Republica Moldova Mihai Volontir; în anul 2000 a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească (n. 1934, în Regatul României)

– 2016: A murit actorul brazilian de televiziune Domingos Montagner (n. 1962)

– 2017: A murit actorul și cântărețul american Harry Dean Stanton (n. 1926)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul și producătorul muzical american Ric Ocasek (nume complet: Richard Theodore Otcasek); solistul „The Cars”, trupă pionieră a mişcării new wave (n. 1944)

Calendarul zilei – 14 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 14 septembrie 2023, 14:14

S-a întâmplat într-o zi de 14 septembrie

* În urmă cu 128 de ani (1895) avea loc inaugurarea oficială a Podului Carol I, prima legătură feroviară directă peste Dunăre, între Dobrogea şi Regatul României, la vremea respectivă fiind declarat cel mai lung pod din Europa deasupra unei ape curgătoare şi al treilea ca lungime din întreaga lume (4087,95 metri). Inginerul Anghel Saligny a fost numit de Guvernul Regatului României, pe 18 noiembrie 1887 şeful proiectului pentru construirea căii ferate între localităţile Feteşti şi Cernavodă. Lucrările au început oficial în 9 octombrie 1890, atunci când piatra de temelie a fost pusă în prezenţa regelui Carol I. La construcţia podului Saligny au fost utilizate, în premieră mondială, grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere. Cel mai important moment al zilei de inaugurare a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele, inginerul Saligny îmbarcându-se împreună cu alţi muncitori într-o şalupă, pe care a ancorat-o chiar sub pod, prin gestul său garantând cu propria viaţă calitatea lucrărilor (14/26)

* Acum 117 ani (1906) se înfiinţa „Federaţia Societăţilor de Gimnastică din România” (F.S.G.R.), în urma Congresului Societăţilor de Gimnastică care a avut loc la Bucureşti, între 11-12 septembrie 1906, considerată data de naştere a „Federaţiei Române de Gimnastică”. De fapt, Federația fusese constituită, în mod provizoriu, încă din 8 noiembrie 1905, la 14 septembrie 1906, cu prilejul Congresului, venind și oficializarea. La înfiinţare, F.S.G.R. reunea 18 societăţi de gimnastică, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele. Iniţiatorul şi animatorul Federaţiei a fost profesorul D. Ionescu, care a reuşit să atragă în Comitetul de conducere o serie de personalităţi ale vremii, dintre care: generalul Petre Năsturel (preşedinte), ministrul învăţământului Spiru C. Haret (vice-preşedinte) şi lt. col. Th. Petrescu (vice-preşedinte)

* Cu 117 ani în urmă (1906) a fost înfiinţată Loteria Română, actul de naştere fiind Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor, care a fost promulgată în 29 mai 1906 de regele Carol I. Această lege a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Loteriei de Stat pe clase. În anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile în colaborare cu instituţiile culturale. În 1950 au fost lansate emisiunile „Lozuri în plic”. Iniţial, jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câştigător, ci erau donaţi oamenilor în nevoie

* Cu 103 ani în urmă (1920) România a ratificat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale: 28.VII.1914-11.XI.1918. Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919

* Acum 99 de ani (1924) a apărut primul număr al „Gazetei Sporturilor”. La momentul apariţiei, era prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (Italia) şi „Nemzeti Sport” (Ungaria)

* În urmă cu 97 de ani (1926), la Reşiţa, se producea locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand”, prima de acest fel construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. Între anii 1926-1960 în România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. În anul 1960 producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998 locomotivele cu abur au fost casate în proporţie de 98%

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când era inaugurată şi sfinţită Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman, monument istoric, construit între anii 1926-1928, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. Monumentul este unul din simbolurile unității naționale, al sacrificiului pentru înfăptuirea acestuia, fiind construit prin grija şi cu sprijinul Reginei Maria şi Regelui Ferdinand I al României. Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecţii George Cristinel şi Constantin Procopiu. La 14 august 2013, crucea a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan; având o înălţime totală de cca 39,3 m, din care 8,35 m reprezintă soclul, şi o deschidere a braţului orizontal de cca 15 m, crucea propriu-zisă este executată din profile de oţel

* Printr-un decret regal, emis acum 83 de ani (1940), România era proclamată „stat naţional-legionar”. Generalul Ion Antonescu a devenit „conducător al statului”, iar Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. A fost interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării legionare şi a grupului etnic german. La 14 februarie 1941 „statul naţional-legionar” a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu

* Acum 63 de ani (1960) era constituită, la Bagdad (Irak), Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Organizaţia a fost creată în cadrul Conferinţei de la Bagdad, desfăşurată în perioada 10-14 septembrie, având cinci state membre fondatoare: Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudită şi Venezuela. Celor cinci state fondatoare li s-au adăugat ulterior şi alte ţări: Qatar (1961; a părăsit OPEC în ian. 2019); Indonezia (1962; şi-a suspendat apartenenţa în 2019, a revenit în 2016 şi a suspendat-o din nou în 2019); Libia (1962); Emiratele Arabe Unite (1967); Algeria (1969); Nigeria (1971); Ecuador (1973; a părăsit definitiv OPEC la 1 ian. 2020); Angola (2007); Gabon (1975; s-a retras în 1995 şi a revenit în 2016); Guineea Ecuatorială (2017); Congo (2018). În primii ani de existenţă, OPEC a avut sediul la Geneva, iar în 1965 Organizaţia s-a mutat la Viena (Austria)

* În urmă cu 31 de ani (1992) Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat din 1925, fiind sancţionată prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925. Preasfinţitul Petru Păduraru, episcop de Bălţi, a fost ales locţiitor de mitropolit al Mitropoliei Autonome a Basarabiei de stil vechi. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi printr-un Act Patriarhal şi Sinodal a recunoscut această Mitropolie ca autonomă şi de stil vechi, făcând parte integrantă din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi având reşedinţa în Chişinău

* Cu 29 de ani în urmă (1994) ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat, au semnat „Declarația de la Oslo”, document care prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Sfintei Cruci (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023; Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Națională a Constructorului”, marcată din 2019; această zi a fost aleasă ca fiind data la care a fost inaugurat, în 1895, cel mai mare pod din Europa continentală și al treilea ca lungime din lume (4087,95 m) la acea vreme, Podul Fetești – Cernavodă, cunoscut sub numele de Podul Anghel Saligny sau Podul Carol I

– „Ziua Inginerului Român”, instituită în anul 2000 prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR. La 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul „Regele Carol I”- redenumit ulterior „Podul Anghel Saligny”- proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny. NOTĂ: La 4 martie este marcată, din 2020, „Ziua mondială a ingineriei pentru dezvoltare durabilă”, declarată de către UNESCO, în noiembrie 2019

– „Ziua Muntelui”; marcată, anual, din 2002, la data tradiţională a încheierii păşunatului în Carpaţii României

– 1778: S-a născut Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii române (m. 1849) – 245 de ani

– 1853: S-a născut Radu Rosetti, istoric, genealog, scriitor şi om politic (prefect al mai multor judeţe – Roman, Bacău, Brăila, deputat, director al departamentului „Lucrări speciale şi cercetări istorice”, în Ministerul de Externe) (m. 1926) – 170 de ani

– 1856: S-a născut Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (m. 1946)

– 1876: S-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)

– 1876: S-a născut Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar; rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc; ministru de finanţe (1926-1927); guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945); membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1951, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)

– 1882, 14/25: S-a născut Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după primul război mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (m. 1963, la Paris)

– 1887: S-a născut George Breazul, muzicolog, pedagog şi folclorist (m. 1961)

– 1887: A murit compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (n. 1836)

– 1900, 14/27: S-a născut medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1906: S-a născut poetul Emil Vora (m. 1979)

– 1924: S-a născut dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (m. 2006)

– 1924: S-a născut pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; stabilit în capitala Belgiei din 1978 (m. 2019)

– 1928: S-a născut Puiu Manu (nume real: Vasile Baciu), grafician, unul dintre cei mai prolifici autori de benzi desenate din Europa – 95 de ani

– 1930: S-a născut Mihai Mihăiţă, inginer transporturi căi ferate și profesor; președintele Academiei de Științe Tehnice din România și președintele Asociației Generale a Inginerilor din România; membru în Comitetul executiv al Federației Mondiale a Organizațiilor Inginerești

– 1930: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (m. 2014)

– 1931: S-a născut criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil; a fondat (în 1962) primul cinematograf de arhivă din Bucureşti, „Seara prietenilor filmului”, pe baza căruia a fost creată, doi ani mai tîrziu, Cinemateca Română; realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile; tatăl regizorului de film și scenaristului Nae Caranfil (m. 2019)

– 1934: S-a născut Lascăr Pană, fost handbalist şi antrenor al echipei Minaur Baia Mare, dar şi al echipei naţionale masculine; a înființat primul club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare (m. 2017)

– 1935: S-a născut basul și profesorul Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (m. 2016)

– 1936: S-a născut actriţa Ileana Stana Ionescu; cu o carieră ce se întinde pe parcursul a peste 60 de ani, actriţa a interpretat sute de roluri în teatru, film sau scenete de televiziune

– 1938: S-a născut artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000) (m. 2000) – 85 de ani

– 1940: S-a născut ierarhul Damaschin Coravul (prenumele la botez: Dimitrie), episcop al Sloboziei şi Călăraşilor între anii 2000 şi 2009; autor a numeroase cărţi şi studii pe teme teologice; profesor de teologie – decan al Facultăţii de Teologie din Craiova în perioada 1992-2000 (m. 2009)

– 1945: S-a născut dirijorul și compozitorul Marian Didu (m. 2004)

– 1945: A murit Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (n. 1875)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dida Drăgan

– 1948: A murit Constantin I. Angelescu, medic şi om politic liberal; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1869) – 75 de ani

– 1951: S-a născut compozitoarea şi profesoara Doina Rotaru

– 1975: S-a născut Corneliu Porumboiu, regizor de film, scenarist și producător

– 1993: A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist; considerat părinte al reportajului românesc modern, a creat o formulă unică de reportaj, reportajul poematic; membru titular al Academiei Române din 1955; frate cu scriitorul Radu Tudoran (n. 1908) – 30 de ani

– 2002: A murit arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950); cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme; deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (n. 1912, Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova)

– 2006: A murit politologul Silviu Brucan (nume real: Saul Bruckner) (n. 1916)

– 2008: A murit Ştefan Iordache, unul dintre cei mai apreciaţi actori de teatru, film şi televiziune (n. 1941) – 15 ani

– 2011: A murit Teodor Moraru, pictor şi profesor (n. 1938)

– 2012: A murit pictorul şi graficianul George Pătru (n. 1946)

– 2013: A murit jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele „Viaţa medicală” şi „Revista Radio”; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române; co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio; a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU (n. 1936) – 10 ani

– 2015: A murit Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014) (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Inaugurarea de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primului tanc Maersk care funcționează cu biometanol

-Taipei, Taiwan: Expoziție bienală de tehnologie aerospațială și de apărare (14 – 16 sep.)

-Colombo, Sri Lanka: Vizită a misiunii FMI pentru prima revizuire a planului de salvare acordat în martie 2023 (14 – 27 sep.)

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

-Bremen, Germania: Cancelarul german Olaf Scholz și ministrul Economiei Robert Habeck participă la cea de-a 13-a Conferință Națională Maritimă

– Tokyo: Sunt prezentate date privind producția industrială din iulie (a doua estimare)

-Berlin: Inaugurarea Fotografiska, muzeul contemporan de fotografie, artă și cultură (14 – 15 sep.)

– Londra: Seară de gală în sprijinul industriei de divertisment organizată de Vogue pentru a lansa Săptămâna modei

– Wentworth, Regatul Unit: Golf – Turneu european, Campionatul BMW PGA (14 – 17 sep.)

– Villeneuve-d’Ascq, Franța: Rugby – Cupa Mondială, prima etapă: Grupa A Franța – Uruguay

Aniversări – Comemorări

– 1321: A murit poetul, filosoful şi omul politic italian Dante Alighieri; considerat părintele limbii italiene; autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale (n. 1265)

– 1737: S-a născut compozitorul austriac Michael Haydn, fratele mai mic al lui Joseph Haydn (m. 1806)

– 1760: S-a născut Luigi Cherubini, compozitor francez de origine italiană (m. 1842)

– 1769: S-a născut Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (m. 1859)

– 1817: S-a născut scriitorul german Theodor Storm (m. 1888)

– 1849, 14/26: S-a născut fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 (m. 1936)

– 1851: A murit scriitorul american James Fenimore Cooper (n. 1789)

– 1862: S-a născut (la Cernăuţi) Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (m. 1922)

– 1864: S-a născut Robert Cecil (Edgar Algernon Robert Cecil), avocat om politic și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1937 (m. 1958)

– 1891: A murit Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (n. 1817)

– 1910: S-a născut actorul britanic de film Jack Hawkins (m. 1973)

– 1910: S-a născut compozitorul elveţian Rolf Liebermann (m. 1999)

– 1916: A murit José Echegaray, dramaturg, om politic, matematician şi economist spaniol; fondator al Băncii Spaniei; Premiul Nobel pentru literatură în 1904, împreună cu francezul Frédéric Mistral; primul scriitor spaniol laureat al acestui premiu (n. 1832)

– 1920: S-a născut Mario Benedetti, eseist, jurnalist, nuvelist, romancier și poet uruguayan (m. 2009)

– 1920: S-a născut economistul american Lawrence R. Klein; cercetări şi lucrări în domeniul modelării economice (dezvoltarea macro-economică a modelelor regionale, naţionale, internaţionale); Premiul Nobel pentru economie pe 1980; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1999) (m. 2013)

– 1926: S-a născut scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „noului roman” (m. 2016)

– 1927: S-a născut scriitorul, traducătorul şi scenaristul francez Maurice Ponce (m. 2016)

– 1927: A murit Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (n. 1877)

– 1929: S-a născut actorul german Hans Clarin (m. 2005)

– 1934: S-a născut Kate Millett (nume complet: Katherine Murray Millett), scriitoare, sculptoriță şi militantă feministă americană; autoare a celebrului volum „Sexual Politics” (m. 2017)

– 1937: A murit Tomáš G. Masaryk, filosof, sociolog şi om politic ceh (lider al Partidului Popular Ceh); primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935); membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n. 1850)

– 1938: S-a născut Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (m. 2004) – 85 de ani

– 1947: S-a născut preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (m. 1984, răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie

– 1949: S-a născut chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (m. 2018)

– 1951: S-a născut Duncan Haldane, fizician și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, împreună cu cercetătorii britanici David Thouless și Michael Kosterlitz, pentru studierea stărilor neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductor

– 1960: S-a născut actorul american Anthony Addabbo (m. 2016)

– 1966: A murit actorul rus de film Nikolai Cerkasov (n. 1903)

– 1970: A murit Rudolf Carnap, filosof şi logician american de origine austriacă (n. 1891)

– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)

– 1982: A murit violonistul francez Christian Ferras (n. 1933)

– 1982: A murit Bachir Pierre Gemayel, comandant al miliției libaneze care a condus Forțele Libaneze, ripa militară a partidului Kataeb în timpul Războiului civil libanez și a fost ales președinte al Libanului în 1982; a fondat și mai târziu a devenit comandantul suprem al Forțelor Libaneze, unind marile miliții creștine prin forță; a fost ales președinte la 23 august 1982, dar a fost asasinat înainte de a-și prelua funcția, pe 14 septembrie, printr-o explozie cu bombă, de către Habib Shartouni, membru al Partidului Social Naționalist Sirian; Gemayel este descris ca fiind cea mai controversată figură din istoria Libanului, rămâmând popular printre creștinii maroniți, unde este văzut ca un „martir”; în schimb, el a fost criticat pentru comiterea presupuselor crime de război și acuzat de trădare pentru relațiile sale cu Israelul (n. 1947)

– 1983: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (m. 2011) – 40 de ani

– 2009: A murit actorul de film și dansatorul american Patrick Swayze (n. 1952)

– 2012: A murit Louis Simpson, poet, editor, traducător şi critic literar american de origine jamaicană (n. 1923)

– 2020: A murit compozitorul american Al Kasha (n. 1937)

– 2022: A murit actriţa şi cântăreaţa Irene Papas (nume real Eirini Lelekou), considerată un simbol al frumuseţii greceşti; a cunoscut celebritatea datorită rolului din Zorba Grecul; în cei 50 de ani de carieră a filmat pentru 70 de filme și a întruchipat cele mai celebre personaje ale tragediilor grecești (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 13 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 septembrie 2023, 14:05

 S-a întâmplat într-o zi de 13 septembrie

* Acum 439 de ani (1584) în Spania erau finalizate lucrările mănăstirii El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale. A fost realizată din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul-șef Juan Bautista de Toledo şi de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în bătălia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563. În interior cuprinde Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica

* Cu 299 de ani în urmă (1724) avea loc sfinţirea Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, important ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Mănăstirea a fost demolată în decembrie 1986, în timpul regimului comunist (13/24)

* În urmă cu 113 ani (1910), fruntaşii politici români din Transilvania adresau guvernului ungar un Memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române (13/26)

* Acum 107 ani (1916), între 13/26 şi 15/28 septembrie, în timpul Primului Război Mondial, a avut loc Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras. La data de 4/17 august 1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919)

* Cu 101 ani în urmă (1922) avea loc marele incendiu din Smirna, cunoscut și cu numele Catastrofa din Smirna, incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incendiul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie 1922. Incendiul a izbucnit la patru zile după ce forțele turce au recucerit controlul asupra orașului (9 septembrie), eveniment care a pus capăt războiului greco-turc. Orașul Smirna fusese ocupat de greci cu trei ani mai devreme, la 15 mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de vieți omenești din rândurile populației de etnie elenă și armeană variază între 10.000 și 100.000. Între 50.000 și 400.000 de greci și armeni au reușit să se refugieze în zona litorală a orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul navelor turcești care au intrat în port sub protecția distrugătoarelor aliaților. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean ale orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpat practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat casele și întreprinderile creștinilor greci și armeni

* Acum 98 de ani (1925) a apărut prima revistă românească de radioamatorism, „Radio Român”, avându-i ca redactori pe Ion Dragu şi Aurel Clococeanu. Sediul era situat în Str. Sarindar nr. 4. Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925) redactor al acestei publicaţii a fost numit ing. Nicolae Lupaş. Revista apărea „pentru a oferi tuturor pe care îi interesează îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea utilă şi plăcută a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribună liberă destinată dezbaterii şi clarificării cu obiectivitate şi cu cumpănire a chestiunilor pe care le ridică zilnic acţiunea de continuă perfecţionare şi răspândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai lămurit şi mai sigur asupra tot ce se leagă de T.F.F. (telegrafie fără fir) …”. În cele 47 de numere apărute (până în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice şi de propagandă pentru sprijinirea amatorilor de emisie

* Cu 94 de ani în urmă (1929) la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu

* În urmă cu 83 de ani (1940) trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni) (13/14)

* Acum 64 de ani (1959) sonda sovietică Luna 2 ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Lansarea a avut loc în data de 12 septembrie 1959, iar coliziunea a avut loc în ziua următoare. Luna 2 a fost cea de-a doua sondă spaţială din programul sovietic Luna, trimisă către satelitul natural al Terrei. Ca şi design, aceasta avea o formă sferică şi era dotată cu câteva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger şi detectoare de micrometeoriţi. Luna 2 a transportat câteva fanioane pe care scria „URSS septembrie 1959”

* Cu 32 de ani în urmă (1991) România stabilea relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania:

• Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Estonia au fost stabilite în anul 1924 prin acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Varşovia şi la Tallinn şi întrerupte în 1940. Au fost restabilite la 13 septembrie 1991, când România a recunoscut noul stat suveran
• La 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa. Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929. La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări
• La 21 august 1924, a fost înfiinţată Legaţia Lituaniei în România, al cărei sediu era stabilit la Praga. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenţei de stat a Republicii Lituania, iar la 13 septembrie 1991, au fost reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Lituania

* La Washington, era semnat acum 30 de ani (1993), Acordul asupra autonomiei zonei Gaza şi Ierihon. Acordul, intitulat „Declaraţie de principiu cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”, a fost semnat de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat; garanţi ai Acordului: SUA şi Rusia

* În urmă cu 12 ani (2011), tot la Washington, a fost semnat Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (la Deveselu, jud. Olt), de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington, şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011. Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. La 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. În 12 mai 2016, la Deveselu, judeţul Olt, a avut loc ceremonia oficială dedicată operaţionalizării (punerii în funcţiune) a scutului american antirachetă, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg şi adjunctului secretarului american al apărării, Robert Work, premierului Dacian Cioloş și comandantului forţelor navale americane în Europa, Amiral Mark Ferguson

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuvios Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953 ( – 70 de ani), în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848 ( – 175 de ani), unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor; atunci, pompierii de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară („baia de sânge” de la Bucureşti); a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa. NOTĂ 1: Sfântul Iosif cel nou de la Partoş, mitropolit al Banatului (prăznuit pe 15 septembrie), care a salvat prin rugăciunile sale Timişoara de la incendiu, în 1652, a fost ales, de către Corpul Pompierilor Militari, să fie ocrotitorul spiritual al pompierilor din România. NOTĂ 2: „Ziua internațională a pompierilor” este marcată, din 1999, la 4 mai, când este celebrat în Biserica romano-catolică Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor

– 1860: S-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (m. 1926)

– 1874: S-a născut Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (m. 1956)

– 1881: S-a născut Matila Ghyka (Costiescu), ofiţer de marină, poet, romancier, matematician, istoric şi diplomat (m. 1965, la Londra)

– 1901: S-a născut medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1969)

– 1904: S-a născut Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (m. 1987)

– 1908, 13/26: S-a născut Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1993) – 115 ani

– 1913 (stil nou): A murit Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948; Aurel Vlaicu a murit în timp ce încerca să traverseze Munţii Carpaţi cu un avion monoplan, „Vlaicu II“, proiectat şi construit chiar de el, la Băneşti, lângă oraşul Câmpina, motivele prăbușirii rămânând până astăzi neelucidate (n. 1882) – 110 ani

– 1916: S-a născut Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (m. 1968)

– 1922: S-a născut Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar și editor (m. 1997) – 100 de ani

– 1933: S-a născut Eginald (Norbert) Schlattner, pastor luteran şi scriitor de naţionalitate germană din România; închis în timpul regimului comunist; a început să scrie abia în anul 1990; debutul său editorial (în 1998) l-a constituit „Cocoşul decapitat”, roman ecranizat de regizorul Radu Gabrea şi Marjan Vajda – 90 de ani

– 1934: S-a născut pictorul Spiru Vergulescu (supranumit „pictorul Bucureştilor”) (m. 2007)

– 1943: S-a născut Mircea Ciumara, fost ministru al finanţelor, industriei şi comerţului în guvernarea Convenţiei Democrate Române (CDR); a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000; a fost, de asemenea, între decembrie 1999 şi decembrie 2000, ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară şi ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (m. 2012) – 80 de ani

– 1948: S-a născut pictorul Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (m. 2020) – 75 de ani

– 1949: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (m. 2014)

– 1952: S-a născut Andrei Zanca (numele real: Andrei Carol Sofalvi), poet şi traducător; stabilit la Heilbronn, Germania (unde semnează cu pseudonimul Carl Landau)

– 1953: S-a născut Copel Moscu, regizor de film documentar, profesor universitar – 70 de ani

– 1970: A murit Sanda Movilă (pseudonim al Mariei Ionescu), poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (n. 1900)

– 1976: A murit George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei lui Dante Alighieri în limba română (n. 1903)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1985: A murit Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (n. 1915)

– 2010: A murit compozitorul de muzică uşoară Anton Şuteu (n. 1947)

– 2016: A murit actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV, iar timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

-Elveția: ONG-ul Renovate Switzerland organizează o lună de marșuri lente în toată Elveția înaintea alegerilor parlamentare (13 sep. – 12 oct.)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Londra: Audiere de sentință împotriva unui bărbat care a vrut să o omoare pe regina Elisabeta a II-a cu o arbaletă (13 – 14 sep.)

– Washington DC: Sunt marcați 30 de ani de la strângerea de mână istorică dintre Yitzhak Rabin și Yasser Arafat în timpul semnării unui acord israeliano-palestinian

– Long Beach, SUA: Greenpeace prezintă raportul asupra oceanelor

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Târgul Internațional de Agricultură Verticală (13 – 14 sep.)

– Humlebæk, Danemarca: Deschiderea primei expoziții Pussy Riot într-un muzeu

Aniversări – Comemorări

– 1583: Conform unor surse, la această dată s-a născut Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643) – 440 de ani

– 1592: A murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (n. 1533)

– 1813: S-a născut József Eötvös, scriitor şi om politic ungar (m. 1871) – 210 ani

– 1819: S-a născut pianista și compozitoarea germană Clara Schumann (m. 1896)

– 1830: S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (m. 1916)

– 1838: S-a născut arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani” (m. 1907) – 185 de ani

– 1844: S-a născut lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866 şi 1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al României, a popularizat peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1918)

– 1872: A murit filosoful german Ludwig Feuerbach (n. 1804)

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Arnold Schönberg, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (m. 1951)

– 1876: S-a născut scriitorul american Sherwood Anderson (m. 1941)

– 1886: S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1975)

– 1887: S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1939 (m. 1976)

– 1894: S-a născut J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (m. 1984)

– 1894: A murit Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (n. 1841)

– 1900: S-a născut poetul bulgar Asen Kaloianov (m. 1974)

– 1903: S-a născut Claudette Colbert, actriţă americană de film, de origine franceză (m. 1996) – 120 de ani

– 1912: A murit scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (n. 1843)

– 1921: S-a născut (în Estonia, într-o familie de emigranți ruși) preotul Alexander Schmemann, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din Occident; profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi profesor și decan (din 1962) la Seminarul „Sfântul Vladimir” din New York; a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America (m. 1983)

– 1924: S-a născut Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (m. 2009)

– 1929: S-a născut basul bulgar Nikolai Ghiaurov (m. 2004)

– 1932: S-a născut actorul american Eugene (sau Gene) Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (m. 2017) – 85 de ani

– 1944: S-a născut actriţa britanică de film Jacqueline Bisset

– 1949: A murit August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru Medicină în 1920 (n. 1874)

– 1960: A murit compozitorul ungar Leó Weiner (n. 1885)

– 1971: S-a născut Goran Ivanišević, fost jucător croat de tenis, câştigător a numeroase turnee de tenis din circuitul ATP şi de Mare Şlem, între care şi Wimbledon-ul în anul 2001

– 1971: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (m. 2020)

– 1977: A murit dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (n. 1882)

– 1996: A murit Tupac Shakur, interpret american de muzică rapp; este cunoscut în Guinness Book of World Records ca fiind rapper-ul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 75 de milioane, 50 de milioane doar în America; mulţi îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor (n. 1971)

– 2011: A murit artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (n. 1922)

– 2015: A murit politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (n. 1928)

– 2017: A murit actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (n. 1937)

– 2017: A murit Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (n. 1961)

– 2022: A murit Jean-Luc Godard, regizor de film, scenarist, producător, critic de film și actor franco-elveţian; a fost o figură majoră a Noului Val, mişcarea care a revoluţionat cinematografia la sfârşitul anilor 1950 şi 1960; cineastul, care a regizat filme timp de 66 de ani, este cunoscut pentru stilul său de filmare iconoclast, aparent improvizat, precum şi pentru radicalismul neîntrerupt; adept al noilor tehnologii (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 12 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 12 septembrie 2023, 13:59

S-a întâmplat într-o zi de 12 septembrie

* Cu 126 de ani în urmă (1897) a apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român şi organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară, cu apariţie lunară. În prezent se numeşte „Revista de Medicină Militară”

* Acum 107 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. La 4/17.VIII.1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). În data de 14/27.VIII.1916 România declara război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (12/25)

* Cu 104 ani în urmă (1919), la Cluj-Napoca, a fost înființată Universitatea Regele Ferdinand I. Vasile Pârvan, membru al Academiei Române din 1913, a inaugurat, în data 3 noiembrie 1919, cursurile universității, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand al României a proclamat în mod solemn crearea acestei universități. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. Prin Decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919 Universitatea Franz Joseph din Cluj a fost transformată, cu începere din ziua de 1 octombrie 1919, în universitate românească, cu patru facultăți: Drept, Medicină, Litere și Filozofie, Științe. Profesorii și studenții maghiari s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, apoi la Szeged. În 1927, după moartea regelui Ferdinand, Universitatea din Cluj adoptă oficial numele regelui, și devine Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj. Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj a fost o universitate de stat, care a funcționat în perioada 1919–1948. Din 1948 a funcționat sub numele de Universitatea Victor Babeș până la unificarea cu Universitatea Bolyai din Cluj în 1959, care a condus la formarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj

* Acum 104 ani (1919) apăreau decretele date de Consiliul Dirigent privind reforma agrară în Transilvania şi introducerea votului universal

* Tot cu 104 ani în urmă era înfiinţată Banca Agrară pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş

* Acum 79 de ani (1944) era semnată, la Moscova, Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României. Armata română urma să participe cu 12 divizii, alături de cea sovietică, la eliberarea Transilvaniei. În cursul războiului din Est, armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi)

* Acum 74 de ani (1949) Adunarea Federală a ales primul preşedinte al Republicii Federale Germania, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). Cu câteva zile mai devreme, la 7 septembrie, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 15 septembrie 1949 a fost ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer. La data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RFG şi RDG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 53 de ani în urmă (1970) avea loc lansarea sondei sovietice „Luna 16”, prima navă spațială fără pilot care a transportat probele lunare de sol înapoi pe Pământ și primul laborator selenar complet automatizat. Proba de sol obținut a fost compus din 101 grame de minerale lunare care au fost plasate mecanic într-un container (o sferă de culoare închisă plasată în partea de sus a sondei), pentru a fi introdus într-o capsulă etanșă, unde va găsi protecție pentru întreaga durată a călătoriei de întoarcere

* Acum 33 de ani (1990) era semnat, la Moscova, Tratatul pentru reglementarea definitivă privind Germania (în cadrul Conferinţei „2+4”: RFG şi RDG + SUA, Franţa, Marea Britanie şi URSS), tratat ce cuprindea aspectele privind reunificarea celor două Germanii. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La data de 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică, iar la 3.X.1990 cele două state germane s-au reunificat, Berlinul redevenind capitala R. F. Germania. Procesul de reunificare a început la 9 noiembrie 1989, odată cu căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane

* În urmă cu 16 ani (2007) Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Î.P.S. Daniel Ciobotea (n. 1951), mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 30.IX.2007, este al şaselea patriarh al BOR)

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când specialiştii NASA au anunțat că sonda americană Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar, deschizând astfel o nouă eră de explorare, fiind pentru prima dată când omenirea iese din Sistemul Solar propriu pentru a explora restul galaxiei. Potrivit astrofizicienilor americani sonda ar fi intrat în zona rece şi întunecată a spaţiului interstelar, în jurul datei de 25 august 2012. Voyager 1 şi Voyager 2 – care va părăsi şi ea Sistemul Solar în următorii ani – vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste aproximativ 40.000 de ani

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1933)

– 1869: S-a născut chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1939)

– 1869: A murit Constantin (Costache) Stamati, poet şi traducător (a tradus mai ales din romantici: Lamartine, Hugo, Vigny, Jukovski, Puşkin), colaborator la „Albina Românească” şi „Dacia Literară”; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1786)

– 1882: S-a născut scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963)

– 1883: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, alături de dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (m. 1962) – 140 de ani

– 1887: S-a născut dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1895: S-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (m. 1986)

– 1910: S-a născut (la Bacău) Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2006)

– 1922: S-a născut pictorul Ion Murariu (m. 2012)

– 1926: S-a născut Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (m. 1998)

– 1927: S-a născut agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (m. 2017)

– 1937: S-a născut graficianul şi profesorul Ioachim Nica (m. 2019)

– 1943: S-a născut filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (m. 2008) – 80 de ani

– 1956: S-a născut graficianul și profesorul Dragoş Pătraşcu

– 1960: S-a născut Cristian Moraru, eseist, critic şi teoretician literar, profesor universitar de literatură americană și teorie critică în SUA, unde este stabilit din 1992

– 1961: S-a născut compozitoarea, pianista, dirijoarea și muzicologa Ana-Maria Avram; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hiperspectral în muzica actuală; împreună au iniţiat şi realizat importante festivaluri internaţionale dedicate muzicii electronice şi muzicii spectrale, în România şi în Europa (m. 2017)

– 1977: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Ovidiu Cotruş (n. 1926)

– 2002: A murit poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (n. 1957)

– 2017: A murit scrimerul și antrenorul emerit de floretă Tudor Andrei Petruș; a fost numit maestru al sportului în anul 1976; a participat la ambele probe de floretă la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montréal, clasându-se pe locul 45 la proba individual și pe locul 9 cu echipa; la Olimpiada din 1980 de la Moscova s-a clasat pe locul 35 la individual și pe locul 5 pe echipe; după ce s-a retras din activitatea sportivă de performanță, a devenit antrenor de scrimă la CSA Steaua, apoi la lotul olimpic de floretă feminină, inițial ca secund lui Ștefan Haukler în perioada 1986-1990, apoi ca antrenor principal; sub conducerea sa, echipa României a fost dublă campioană mondială, în 1994 și în 1995, iar Laura Badea a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta (n. 1949)

– 2022: A murit istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963, mărturisitor al ortodoxiei în temniţele comuniste; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; în 1990 a fost unul dintre fondatorii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România; fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993), pe care l-a condus timp de aproape 30 de ani; membru de onoare al Academiei Române din 2019 (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Vladivostok, Rusia: Sesiune plenară a Forumului Economic de Est cu participarea președintelui rus Vladimir Putin

– Dublin: Summitul de investiții din Irlanda de Nord – Northern Ireland Investment Summit (12 – 13 sep.)

– Rennes, Franța: Space 2023 – eveniment internațional major pentru profesioniștii din toate sectoarele agricole – la Parc-Expo (12 – 14 sep.)

-Manila: Managerii economici din Filipine, inclusiv adjunctul guvernatorului băncii centrale și miniștrii finanțelor, bugetului și planificării economice, susțin Philippine Economic Briefing în Dubai

-Veneția: Ședința consiliului orășenesc privind un sistem fiscal pentru turiștii de zi

– Madrid: Târgul de mobilitate „Global mobility call” (12 – 14 sep.)

– Londra: CMA (Competition and Markets Authority) emite decizia finală privind fuziunea Broadcom-VMware

– Washington DC: Începutul procesului SUA vs Google – Statele Unite acuză motorul de căutare de abuz de poziție dominantă

– Lansarea la nivel mondial a biografiei lui Elon Musk de Walter Isaacson, cel mai bine vândut biograf al lui Steve Jobs

– Paris: Raportul lunar al OPEC

-Cannes, Franța: Ediția 2023 a Festivalului de Yachting de la Cannes (12 – 17 sep.)

– Glasgow, Regatul Unit: Fotbal – meci amical internațional: Scoția – Anglia

– Dortmund, Germania: Fotbal – meci amical internațional: Germania – Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ONU pentru Cooperarea Sud-Sud”, sărbătoreşte evoluţiile economice, sociale şi politice în multe ţări în curs de dezvoltare; Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 58/220, din 23 decembrie 2003, a proclamat data de 19 decembrie ca Ziua Naţiunilor Unite pentru Cooperarea Sud-Sud, pentru prima dată marcându-se în 2004. În decembrie 2011, Adunarea Generală a decis schimbarea datei pentru marcarea acestei zile de pe 19 decembrie pe 12 septembrie pentru a celebra şi adoptarea, în 1978, a Planului de acţiune pentru promovarea cooperării tehnice între ţările în curs de dezvoltare, adoptat la Buenos Aires, Argentina (prin Rezoluţia 33/134)

– 1764: A murit Jean-Philippe Rameau, compozitor şi teoretician francez (n. 1683)

– 1789: A murit Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (n. 1709)

– 1829: S-a născut pictorul german Anselm Feuerbach (m. 1880)

– 1888: S-a născut şansonetistul francez Maurice Chevalier (m. 1972) – 135 de ani

– 1889: A murit istoricul francez Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 1830)

– 1891: S-a născut Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia „Times” între anii 1935 şi 1968 (m. 1968)

– 1897: S-a născut fiziciana şi chimista franceză Irène Joliot-Curie; studii şi cercetări în domeniul fizicii nucleare şi radiochimiei; Premiul Nobel pentru chimie în 1935 (împreună cu soţul său, fizicianul Frédéric Joliot-Curie); membru de onoare străin al Academiei Române (1948) (m. 1956)

– 1910: S-a născut medicul brazilian Carlos Chagas; de numele său se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii ce-i poartă numele („boala Chagas”), gravă afecţiune viscero-sangvină; în 1945 a înfiinţat Institutul de Biofizică din Rio de Janeiro, pe care l-a condus, cu unele întreruperi, până în 1973; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 2000)

– 1919: A murit Leonid Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus; unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (n. 1871)

– 1921: S-a născut scriitorul polonez Stanisław Lem, cunoscut autor de literatură science-fiction (m. 2006)

– 1929: A murit poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (n. 1865)

– 1930: S-a născut Akira Suzuki, chimist japonez; laureat, alături de chimistul japonez Negishi Ei-ichi și de cel american Richard F. Heck, al premiului Nobel pentru chimie în 2010, pentru munca sa în utilizarea paladiului ca și catalizator în producerea de molecule organice

– 1931: S-a născut Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (m. 2009)

– 1931: S-a născut solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (m. 2013)

– 1931: S-a născut actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (m. 2020)

– 1938: S-a născut mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (m. 1993) – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa americană Linda Gray, cunoscută mai ales pentru rolul Sue Ellen Ewing din filmul serial „Dallas”

– 1944: S-a născut violonistul și dirijorul rus Vladimir Spivakov; fondatorul (1979) și dirijorul orchestrei de cameră „Virtuozii Moscovei”

– 1944: S-a născut cântăreţul afro-american Barry White, legendă a muzicii soul (m. 2003)

– 1948: S-a născut tenorul argentinian Luis Lima – 75 de ani

– 1952: S-a născut muzicianul canadian Neil Peart, baterist și textier al celebrei trupe de rock progresiv „Rush” (m. 2020)

– 1957: S-a născut Hans Florian Zimmer, compozitor german de muzică de film și producător de coloane sonore; considerat părintele integrării muzicii realizate digital în aranjamentele orchestrale tradiționale; unul dintre cei mai solicitați compozitori din lume

– 1973: S-a născut Paul Walker, actor american (m. 2013) – 50 de ani

– 1977: A murit poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; Premiul Pulitzer în 1974 (n. 1917)

– 1981: A murit Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1975 (n. 1896)

– 1992: A murit Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1932)

– 1995: A murit actorul englez Jeremy Brett (născut Peter Jeremy William Huggins), devenit celebru pentru interpretarea personajului Sherlock Holmes în patru seriale produse de postul britanic Granada TV (n. 1933)

– 2003: A murit Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock, compozitor şi chitarist (n. 1932) – 20 de ani

– 2009: A murit Norman Ernest Borlaug, agronom american, specializat în patologie vegetală şi genetică; părintele „Revoluţiei Verzi” (un ansamblu de practici agricole moderne care a dus la o sporire spectaculoasă a producţiilor); Premiul Nobel pentru pace pe 1970, pentru efortul său de a rezolva problema foamei în lume. A fost criticat de unii pentru a fi promovat agricultura intensivă, cu cortegiul ei de efecte nocive, de asemenea, pentru faptul că utiliza încrucişările genetice și soiurile de plante modificate genetic; membru de onoare al Academiei Române din 2009 (n. 1914)

– 2010: A murit Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez, alături de Jean-Luc Godard şi François Truffaut; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (n. 1930)

– 2013: A murit inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit actorul şi regizorul german Otto Sander (n. 1941) – 10 ani

– 2018: A murit cântăreţul francez de origine algeriană Rachid Taha; figură emblematică a rockului francez în anii 80 ai secolului XX (n. 1958) – 5 ani

– 2020: A murit Barbara Jefford, una dintre cele mai cunoscute actriţe britanice de teatru şi film; în cariera de 70 de ani a jucat pentru Royal Shakespeare Company, National Theatre şi The Old Vic (n. 1930)

Calendarul zilei – 11 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2023, 14:41

S-a întâmplat într-o zi de 11 septembrie

* Cu 172 de ani în urmă (1851) emigraţia română adera la „Comitetul central democratic european” de la Londra, fiind reprezentată, în acest organism, de Dumitru C. Brătianu, care a semnat şi actul de adeziune. După 1852, odată cu refluxul mişcărilor revoluţionare europene, prin numeroase memorii adresate Parisului şi Londrei, ca şi prin articolele publicate în presa franceză, engleză şi italiană, emigraţia reuşeşte să creeze un puternic curent de simpatie şi susţinere pentru cauza românilor

* Acum 156 de ani (1867), într-o zi de 11/23 septembrie, „Societatea Academică” adopta, după îndelungi dezbateri, proiectul de ortografie susţinut de Timotei Cipariu, „bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic şi caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele şi consoanele ce reprezintă sunetele modificate, după necesităţi fonetice, faţă de cele de origine”

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când Agenţia diplomatică română de la Viena era ridicată la rangul de legaţie, devenind prima legaţie a României în străinătate, iar Ion Bălăceanu (n. 1828 – m. 1914) devine, astfel, primul ambasador român în străinătate (11/23)

* Cu 78 de ani în urmă (1945), între 11 septembrie și 2 octombrie, au avut loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, care au decis reorganizarea guvernului român condus de dr. Petru Groza, prin includerea câte unui reprezentant al Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, după care „noul” cabinet urma să organizeze alegeri libere

* Sunt marcați 50 de ani (1973) de când a avut loc, în Chile, lovitura de stat organizată de armata fascistă condusă de generalul Augusto Pinochet, cu concursul C.I.A., împotriva regimului democratic popular al lui Salvador Allende. Orchestrată de generalul Augusto Pinochet, lovitura de stat nu avea doar să înlăture conducerea socialistă a lui Allende care nu fusese ferită de scandaluri democratice și constituționale, ci a și instalat o dictatură militară care avea să dureze 20 de ani. Sub regimul Pinochet aproximativ 40.000 de oameni au fost torturați, dispăruți sau uciși și peste 200.000 au fost exilați

* În urmă cu 34 de ani (1989), Ungaria îşi deschidea oficial graniţa de vest, cu Austria, permiţând zecilor de mii de refugiaţi est-germani să părăsească ţara cu destinaţia Germania Occidentală. Această decizie istorică a Ungariei a dat semnalul căderii Cortinei de Fier şi al reunificării Germaniei. În primele trei zile de la acest anunţ, peste 12.000 de refugiaţi est-germani au trecut frontiera ungară

* Acum 22 de ani (2001) aveau loc atentatele teroriste din New York şi Washington D.C., de o amploare fără precedent. Au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York şi o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăposteşte Departamentul Apărării şi Statul Major General al Forţelor Armate ale SUA). Atentatele s-au soldat cu moartea a circa 3000 de oameni şi rănirea gravă a altor 6000. Pentru a menţine viu spiritul compasiunii şi al ajutorului care a unit America imediat după atacurile teroriste, 11 septembrie este recunoscută acum la nivel federal drept „Ziua Naţională a Ajutorării şi Omagierii”, stabilind o tradiţie a angajamentului naţional pentru acte caritabile

* Sunt marcați 11 ani (2012) de la atacul împotriva Consulatului SUA din Benghazi (Libia) soldat cu moartea ambasadorului american în Libia, Christopher Stevens, și a altor 3 americani. Atacul a fost coordonat împotriva a două sedii oficiale ale Statelor Unite din Benghazi, de către membrii grupului militant islamic Ansar al-Sharia (11 – 12 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 1858: S-a născut Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (m. 1917, la Tokyo) – 165 de ani

– 1877: Maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878, a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa (n. 1851)

– 1914: A murit Mircea Demetriade, poet şi dramaturg; a tradus din lirica franceză; fiul actorului Costache Demetriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu (n. 1861)

– 1915: S-a născut scriitorul Silviu Georgescu; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil; autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice (m. 1996)

– 1924: S-a născut Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (m. 2006)

– 1938: S-a născut Ilie Dan, filolog, editor, istoric literar, poet și profesor (m. 2014) – 85 de ani

– 1943: A murit (la Mihailovski Stari, URSS) Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (n. 1912) – 80 de ani

– 1947: S-a născut regizorul, scenaristul și profesorul universitar doctor Alexa Visarion, personalitate marcantă a teatrului și filmului românesc

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870)

– 1954: S-a născut poeta și jurnalista Vasilica Ghiță Ene, realizatoare de emisiuni la Radio România Antena Satelor

– 1956: A murit Ilie (Elie) Dăianu, scriitor, critic literar, traducător, publicist, om politic şi protopop greco-catolic al Clujului (1902-1940); figură reprezentativă a Clujului cultural şi literar (n. 1886)

– 1960: A murit botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1887, la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina)

– 1969: S-a născut Dana Bunescu, monteur de film și designer de sunet pentru cea mai mare parte din filmele românești de cinema, după anul 2000

– 1971: A murit istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (n. 1878)

– 1981: A murit compozitorul Mihai Moldovan (n. 1937)

– 1985: A murit Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (n. 1918)

– 1987: A murit Ludovic Feldman, compozitor şi violonist (n. 1893)

– 1995: A murit graficianul Tiberiu Nicorescu (n. 1927)

– 1997: A murit generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic „Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (n. 1912)

– 2001: A murit textierul Angel Grigoriu (n. 1925)

– 2007: A murit sociologul şi profesorul Ioan Mihăilescu; domenii de interes ştiinţific: studiul colectivităţilor rurale, paradigme ale analizelor transculturale, analiza violenţei structurale, politici sociale, management educaţional; fost rector al Universităţii din Bucureşti (1996-2005) şi preşedinte al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (n. 1949)

– 2011: A murit George Marinescu, fost prezentator al Telejurnalului TVR în perioada 1969 – 1990 (n. 1940)

– 2015: A murit actrița de teatru și film Oana Ioachim (n. 1967)

– 2017: A murit Dan Pătrașcu, ziarist sportiv (n. 1937)

– 2019: A murit Nicolae Tertulian (numele la naştere: Nathan Veinsrein), estetician, eseist şi critic literar; stabilit la Paris din anii ‘80 ai secolului XX (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (11 – 14 sep.)

– Zar, Armenia: Exerciţii militare comune Armenia – SUA (11-20 sep.)

-Bruxelles: Președintele german Frank Walter Steinmeier și soția sa Elke Buedenbender se întâlnesc cu regele Filip și regina Mathilde ai Belgiei în marja celui de-al 19-lea summit al șefilor de stat ai țărilor vorbitoare de germană de la Bruxelles

-Dhaka: Președintele francez Emmanuel Macron se va afla în Bangladesh, după ce a participat la summitul G20 de la New Delhi.

-Roethenbach, Germania: Miniștrii apărării din Germania, Estonia și Letonia vizitează producătorul german de arme Diehl în orașul bavarez Roethenbach.

-Barcelona: Manifestație de independență cu ocazia Zilei Cataloniei, „Diada”

-Paris: Conferința spațială World Satellite Business Week organizată de Euroconsult (11- 15 sep.)

– SUA: Manifestări de marcare a 22 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, la World Trade Center și Pentagon

– Manila, Filipine: Leila de Lima, adversarul încarcerat al fostului președinte filipinez Duterte, se prezintă în instanță

– Stockholm: Sunt comemorați 20 de ani de la moartea lui Anna Lindh, ministrul suedez al afacerilor externe, după un atac prin înjunghiere

• Opozanta belarusă în exil, Svetlana Tikhanovskaya, primește Premiul Anna Lindh pentru Drepturile Omului 2023

– Paris: A V-a ediție a evenimentului Sustainable Leather Forum

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (11 – 15 sep.)

– Geneva: A 54-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (11 sep. – 13 oct.)

– Tanger: Forum comercial și de afaceri Maroc-Libia (11 – 14 sep.)

– Chile: Sunt marcați 50 de ani de la lovitura lui Augusto Pinochet

– Villars-Les-Dombes, Franța: Concert Woody Allen cu New Orleans Jazz Band

– Lisabona: Football Leaks – hotărârea în procesul denunțătorului Rui Pinto

Aniversări – Comemorări

– 1733: A murit François Couperin (Le Grand), compozitor francez (n. 1668) – 290 de ani

– 1786: S-a născut compozitorul german Rudolph Kuhlau (Friedrich Daniel Rudolph Kuhlau) (m. 1832)

– 1798: S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (m. 1895) – 225 de ani

– 1798: A murit scriitorul elveţian Ulrich Bräker (n. 1735) – 225 de ani

– 1816: S-a născut opticianul german Carl Zeiss; a întemeiat, în 1846, firma de instrumente optice din Jena, care-i poartă numele (m. 1888)

– 1823: A murit David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (n. 1772) – 200 de ani

– 1865: S-a născut poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (m. 1929)

– 1870: A murit pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (n. 1817)

– 1885: S-a născut David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (m. 1930)

– 1888: A murit Domingo Faustino Sarmiento, scriitor şi om politic argentinian (preşedinte al Argentinei între anii 1868 şi 1874) (n. 1811) – 135 de ani

– 1903: S-a născut Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (m. 1969) – 120 de ani

– 1907: S-a născut pianistul rus Lev Oborin (m. 1974)

– 1917: S-a născut Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (m. 2015) – 95 de ani

– 1934: S-a născut teologul ortodox britanic Kallistos Ware (cunoscut şi sub numele de Timothy Ware), mitropolit de Diokleia, episcop al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol în Marea Britanie, profesor de teologie Ortodoxă la Universitatea din Oxford (1966-2001) (m. 2022)

– 1934: S-a născut actorul britanic Ian Abercrombie (m. 2012)

– 1936: S-a născut Eugenia Todorașcu, actriţă şi profesoară din Republica Moldova (m. 2010)

– 1943: S-a născut chitaristul şi solistul american Jack Ely, interpretul celebrei melodii „Louie, Louie” (m. 2015) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Franz Beckenbauer, fost fotbalist german, antrenor şi manager; considerat unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti ai timpurilor moderne

– 1945: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Gianluigi Gelmetti (m. 2021)

– 1958: A murit Hans Grundig, pictor şi grafician german; militant antifascist (n. 1901) – 65 de ani

– 1960: S-a născut Hiroshi Amano, fizician japonez; Premiul Nobel pentru fizică în 2014, împreună cu Isamu Akasaki şi Shuji Nakamura, „pentru inventarea de LED-uri albastre eficiente, care au permis surse de lumină albă intense şi economice”

– 1965: S-a născut Moby (numele de scenă al lui Richard Melville Hall), compozitor și interpret de muzică electronică, DJ, producător și fotograf american; a primit porecla de „Moby” încă din copilărie, deoarece autorul romanului „Moby Dick”, Herman Melville, este unchiul muzicianului

– 1971: A murit Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (n. 1894)

– 1973: A murit Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat (după alte variante se sinucide) în cursul unui puci militar (n. 1908) – 50 de ani

– 1997: A murit Fernando Ayala, regizor, scenarist şi producător argentinian de film (n. 1920)

– 2003: A murit actorul american John Ritter (n. 1948) – 20 de ani

– 2003: A murit Ylva Anna Maria Lindh, om politic și avocat social-democrat suedez, care a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe din 1998 până la moartea ei, și ministru al Mediului din 1994 până în 1998; a fost, de asemenea, membru al Riksdag (membru al parlamentului) pentru Södermanland până la asasinarea ei; la data de 10 septembrie 2003, cu patru zile înainte de un referendum privind înlocuirea coroanei suedeze cu euro ca monedă, Lindh a fost înjunghiat de Mijailo Mijailović la magazinul universal NK din centrul Stockholmului, murind a doua zi dimineață la Spitalul Universitar Karolinska (n. 1957) – 20 de ani

– 2009: A murit Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian (care a trăit mai mult la Los Angeles); iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (n. 1923)

– 2009: A murit Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (n. 1949)

– 2010: A murit actorul american de film Kevin McCarthy (n. 1914)

– 2011: A murit actorul australian Andy Whitfield (n. 1972, în Ţara Galilor)

– 2014: A murit Antoine Duhamel, compozitor, dirijor şi profesor francez; cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme celebre din Noul Val al cinematografiei franceze (n. 1925)

– 2017: A murit Sir Peter Hall, regizor britanic de teatru și operă, impresar de teatru; fondatorul Royal Shakespeare Company și fost director al National Theatre din Marea Britanie (n. 1930)

– 2018: A murit sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit cântărețul jamaican Toots Hibbert, unul dintre artiştii influenţi care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae; solist al trupei „Toots and the Maytals” (n. 1942)

– 2022: A murit romancierul, editorialistul și traducătorul Javier Marías Franco, unul dintre cei mai importanţi scriitori spanioli contemporani; fiul filosofului Julián Marías Aguilera (n. 1951) – 1 an

Calendarul zilei – 10 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2023, 14:39

S-a întâmplat într-o zi de 10 septembrie

* Într-o zi de 10 septembrie, acum exact 155 de ani (1868), pe un loc ales de domnitorul Carol I, a fost pusă prima piatră de temelie a Gării de Nord din București, cea mai mare stație feroviară din România. Aceasta a fost inaugurată pe 13 septembrie 1878, după 4 ani de construcție. Inițial stația a fost numită Gara Târgoviștei (pentru că strada numită astăzi Calea Griviței se numea pe acea vreme Calea Târgoviștei), iar oamenii puteau beneficia de circulație feroviară doar pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Abia în anul 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, a fost numită „Gara de Nord”. În anii 1930-1932 Gara de Nord a fost modernizată, făcându-se mai multe lucrări. Una dintre cele mai importante a fost legarea celor nouă peroane printr-un peron transversal. Însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul bombardamentelor, clădirea, deși a rămas în picioare, a suferit importante distrugeri. Clădirea Gării de Nord a fost inclusă în lista Monumentelor Istorice din România. În momentul de față reprezintă cel mai important nod feroviar din România, în fiecare zi, din cele 8 peroane, plecând și sosind aproximativ 200 de trenuri. În aproprierea Gării de Nord există și un Muzeu al Căilor Ferate Române, unde se pot descoperi machete, vagoane, fotografii și acte vechi, costume de ceferiști, dar și obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) sau Elie Radu (1853-1931), care au avut realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când apărea bilunar (până în septembrie 1885; ianuarie 1894 – iunie 1896), la Iaşi, revista de muzică „Astra”. A publicat articole şi studii de orientare, cronici, între care cele mai importante au fost semnate de Gavriil Musicescu (10/23)

* Cu 113 ani în urmă (1910), Yvonne Blondel-Cămărăşescu (n. 1884 – m. 1971) parcurgea cu un biplan distanţa Ploieşti-Chitila, la o înălţime de 600 de metri, doborând recordul mondial feminin la 30 km, care aparţinea unei franţuzoaice

* Puterile Aliate au semnat acum 104 ani (1919), la Saint-Germain-en-Laye (Franţa), Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoştea, pe plan internaţional, unirea Bucovinei cu România

* În urmă cu 93 de ani (1930) diplomatul Nicolae Titulescu (1882-1941), delegat permanent al României la Liga (Societatea) Naţiunilor în perioada 1920-1936, era ales preşedintele Adunării Ligii (ca şi în anul următor, 1931), fiind cel mai înalt post în ierarhia organismelor diplomatice internaţionale pe care îl ocupase până la acea dată o personalitate politică din România

* Acum 63 de ani (1960), la Jocurile Olimpice de la Roma (25 aug.- 11 sep.), Iolanda Balaş câştiga medalia de aur cu o diferenţă de 14 centimetri faţă de atleta clasată pe cea de-a doua poziţie, în urma unei sărituri de 1,85 metri. După performanţa obţinută a primit „Ordinul Muncii”, doi ani mai târziu fiind distinsă cu „Ordinul Steaua României”, iar în 1964 cu „Ordinul Meritul Sportiv”. În toată cariera sa sportivă a depăşit de 14 ori recordul mondial, a câştigat 142 de competiţii şi a fost de 19 ori campioană naţională

* Într-o zi de 10 septembrie, în urmă cu 59 de ani (1964), a avut loc prima audiţie din România a poemului simfonic „Vox Maris”, de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta

* Acum 49 de ani (1974) Republica Guineea-Bissau își declara independența față de Portugalia

* Acum 34 de ani (1989), în urma coliziunii cu un convoi bulgăresc, format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul „Petar Karamincev”, nava de pasageri „Mogoșoaia” (construită în anul 1975) s-a scufundat, la mila 180, în dreptul localităţii Grindu (judeţul Tulcea). Coliziunea dintre pasagerul românesc şi convoiul bulgăresc de barje s-a produs la ora 8:20, în urma tragediei pierzându-şi viaţa 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 pasageri, inclusiv 9 membri ai echipajului

* Cu 27 de ani în urmă (1996) Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU şi deschis pentru semnare (la 24 septembrie 2006). Aceasta cuprinde 44 de state, printre care şi România. Până în acest moment, Tratatul (care are 185 de state semnatare) a fost ratificat de 170 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2 (printre care şi România). CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalaţii nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Tratatul nu este încă în vigoare deoarece o serie de state aflate pe Anexa 2 fie nu au semnat documentul, fie nu l-au ratificat. La 19 noiembrie 1996, printr-o decizie a statelor semnatare a fost constituită o Comisie Pregătitoare (PrepCom) a CTBTO. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 şi l-a ratificat la 4 octombrie 1999 şi deţine pe teritoriul său o staţie secundară de monitorizare (staţia de monitorizare seismică Cheia – Muntele Roşu), inclusă în Sistemul Internaţional de Monitorizare

* Acum 24 de ani (1999) era inaugurat, la Bucureşti, primul mare centru comercial de tip mall (în cartierul Vitan), București Mall, de către grupul turc Bayindir Fiba, care reuneşte zeci de magazine, un complex de cinematografe, restaurante şi locuri de joacă pentru copii

* Cu 21 de ani în urmă (2002) Elveţia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizaţiei ca membru cu drepturi depline (Elveţia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948)

* Tot în Elveţia, acum 15 ani (2008), era pus în funcţiune cel mai mare şi cel mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), cu sediul la Geneva

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Metrologiei”, stabilită în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001. NOTĂ: „Ziua internaţională a metrologiei” este marcată la 20 mai; la această dată, în 1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură

– 1635: A murit Georgius (George) Buitul, primul iezuit român sfințit preot în Roma, unde a studiat între 1619 și 1623, ca rezident al seminarului colegiului german, fiind şi primul român trimis la Roma pentru studiile superioare ecleziastice; este considerat autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine – o traducere a catehismului lui Petrus Canisius (n. 1591)

– 1709, 10/21: S-a născut Antioh (Dimitrievici) Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul cel mic al al domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir; unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; considerat şi primul poet modern rus, iniţiator al direcţiei criticiste (dintre cele mai importante s-au dovedit peste timp cele nouă satire scrise de el între anii 1729 şi 1739, publicate postum); ambasador al Rusiei la Londra şi Paris (m. 1744). NOTĂ: Surse din R. Moldova (cantemir.asm.md) dau ca an al naşterii 1708 (- 315 ani)

– 1872: A murit Avram Iancu, conducător al Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; în fruntea cetelor de moţi (pe care le-a organizat într-o adevărată armată populară şi care l-au numit „Crăişorul munţilor”), a apărat regiunea Apusenilor („Ţara moţilor”) împotriva atacurilor armatelor nemeşeşti maghiare, pe care le-a înfrânt în câteva bătălii (n. 1824)

– 1912: S-a născut (în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina) Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (m. 1972)

– 1930: S-a născut Liviu Călin, poet, critic şi istoric literar, editor (m. 1994)

– 1932: A murit Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1890)

– 1935: S-a născut matematicianul și profesorul Ion D. Ion; cercetări în domeniile: algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor (m. 2018)

– 1944: S-a născut Eugen Evu, poet, publicist și prozator (m. 2017)

– 1951: S-a născut compozitorul și profesorul Adrian Pop

– 1955: S-a născut compozitorul, interpretul de muzică uşoară și producătorul Mihai Pocorschi; fondator al trupelor „Holograf”, „Formula 5” și „VH2”

– 1959: S-a născut violonista și profesoara Mihaela Martin; stabilită în Germania din 1986

– 1964: S-a născut cantautorul Cristian Paţurcă (m. 2011)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător, eseist şi profesor; renumit orientalist şi elenist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1898)

– 1975: A murit Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (n. 1935, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1979: A murit Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (n. 1883)

– 2022: A murit publicistul, reporterul şi diplomatul Neagu Udroiu; în 1966 a început să lucreze în presa scrisă, apoi în radio-televiziune, a fost director al Rompres, şef departament în cadrul Editurii Niculescu, director de programe culturale în cadrul televiziunii România de Mâine, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Finlanda şi Estonia; a scris cărți de reportaje, studii de teoria și tehnica presei, o monumentală istorie a presei românești (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Santiago: Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador va vizita Chile, unde se va întâlni cu președintele Gabriel Boric (10 – 11 sep.)

– Hanoi: Președintele SUA Joe Biden se află la Hanoi pentru o vizită de 2 zile pentru a transforma legăturile cu Vietnamul la un parteneriat strategic sau mai mare. (10 – 11 sep.)

– Moscova: Rusia organizează al VIII-lea Forum Economic de Est

– Atena: Alegerea unui nou președinte al partidului de stânga Syriza, după demisia lui Alexis Tsipras

– Rusia: Alegeri regionale

• Aceste alegeri vor avea loc, de asemenea, în cele patru regiuni ucrainene ocupate, care au fost anexate ilegal la 30 septembrie 2022, pe fondul invaziei militare a țării

– Fuji, Japonia: Auto – Campionatul Mondial de anduranță (WEC), Cele 6 Ore de la Fuji

– Misano Adriatico, Italia: MotoGP – Marele Premiu de la San Marino, cursa finală

– Malmö, Suedia: Tenis de masă – Campionatele europene pe echipe (10 – 17 sep.)

– Franța: Meciuri în cadrul Cupei Mondiale de Rugby (8 sep. – 28 oct.)

• Toulouse: Grupa D Japonia – Chile
• Marsilia: Grupa B Africa de Sud – Scoția
• Bordeaux: Grupa C Țara Galilor – Fiji

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului”, iniţiată în 2003 (- 20 de ani) de Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Sinuciderii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu scopul de a informa şi de a conştientiza populaţia cu privire la posibilitatea de a preveni actul suicidal

– 1524, 10/11: S-a născut poetul francez Pierre de Ronsard (m. 1585)

– 1624: S-a născut medicul englez Thomas Sydenham, supranumit „Hippocrate al englezilor” (m. 1689)

– 1749: A murit Émilie de Breteuil (Gabrielle Émilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiză du Châtelet), matematiciană și fiziciană franceză (n. 1706)

– 1806: A murit filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob (Mithridates sau lingvistică generală) (n. 1732)

– 1839: S-a născut Charles Sanders Peirce, filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne (m. 1914)

– 1883: A murit scriitorul belgian Hendrik Conscience, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (n. 1812) – 140 de ani

– 1890: S-a născut (la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar) Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (m. 1945)

– 1890: S-a născut designerul francez de origine italiană, Elsa Schiaparelli, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din anii ’20-’30 ai secolului XX, după Coco Chanel (m. 1973)

– 1892: S-a născut fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică în 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (m. 1962)

– 1923: S-a născut (în Germania) Uri Avneri (nume real: Helmut Ostermann), ziarist, scriitor, om politic și militant pacifist israelian; în 1950 a fondat săptămânalul „Haolam Haze” („Această Lume”), pe care îl va conduce timp de 40 de ani, militând pentru coexistenţa cu populaţia arabă şi în favoarea creării unui stat palestinian (m. 2018) – 100 de ani

– 1933: S-a născut Karl Otto Lagerfeld, designer vestimentar, creator de modă, costumier, fotograf, caricaturist, editor și colecționar german; unul dintre cele mai excentrice și controversate personaje din lumea modei, supranumit „Kaiser” al modei; director creativ al cunoscutei casei de modă franceze „Chanel”, poziție pe care a deținut-o din 1983; a fost de asemenea, între 1965 și 2019, directorul creativ al casei de modă „Fendi”, specializată în blănuri și haine de piele, precum și al întregului brand omonim (m. 2019) – 90 de ani

– 1935: S-a născut poeta americană Mary Oliver (m. 2019)

– 1941: S-a născut Stephen Jay Gould, paleontolog şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (m. 2002)

– 1945: S-a născut José Feliciano, cântăreţ, chitarist şi compozitor portorican

– 1960: S-a născut actorul britanic de film Colin Firth

– 1975: A murit Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1937 (n. 1892)

– 1975: A murit dirijorul austriac Hans Swarowsky (n. 1899)

– 1982: S-a născut Misty Danielle Copeland; pe 30 iunie 2015, a devenit prima femeie afro-americană care a fost promovată ca dansatoare principală în istoria de 75 de ani a ABT – American Ballet Theatre

– 1991: A murit Michel Soutter, regizor elveţian de film; împreună cu Claude Goretta şi Alain Tanner impune, la începutul anilor ’70 ai secolului XX, cinematograful elveţian în circuitul internaţional (n. 1932)

– 1999: A murit tenorul spaniol Alfredo Kraus (n. 1927)

– 2011: A murit actorul american de film şi televiziune Cliff Robertson (n. 1923)

– 2015: A murit actorul italian de film Franco Interlenghi (n. 1931)

– 2017: A murit Len Wein, scriitor şi editor american de benzi desenate (n. 1948)

– 2020: A murit actriţa britanică de teatru și film Diana Rigg (n. 1938)

– 2022: A murit William Klein, fotograf, artist vizual, regizor de filme documentare, de publicitate și de ficțiune, pictor și grafician francez de origine americană; unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului al XX-lea, s-a impus în fotografia de modă şi fotografia urbană; stabilit în Franța din 1946 (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 9 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2023, 14:39

S-a întâmplat într-o zi de 9 septembrie

* Cu 219 ani în urmă (1804) un incendiu violent a pustiit Bucureştiul. Focul a creat pagube mari, distrugând hanurile Sf. Gheorghe și Șerban Vodă și o parte din centrul orașului, precum și Curtea Domnească

* Acum 137 de ani (1886) era adoptată, la Berna, prima Convenţie pentru protecţia operelor literare şi artistice (în România a intrat în vigoare la 5/17.XII.1887) (9/21)

* Cu 112 ani în urmă (1911) era efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa între Windsor şi Hendon. Cu toate că a durat mai puţin de o lună, acesta a fost primul serviciu poştal programat în mod regulat, stabilit ca parte a ceremoniilor de încoronare a Regelui George V. Totuşi, nu acesta a fost primul transport aerian de corespondenţă din lume, întrucât la începutul anului 1870, în războiul franco-prusac, era folosit în acest scop balonul cu aer

* Acum 111 ani (1912) a fost dezvelit bustul generalului Carol Davila, fondatorul şcolii de medicină din România (n. 1828, la Parma, în Italia – m. 1884, la Bucureşti), realizat de Constantin Brâncuşi (n. 1876 – m. 1957), singurul monument de for public al sculptorului amplasat în Bucureşti şi prima lucrare executată la comandă de marele sculptor

* Cu 83 de ani în urmă (1940), trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Treznea, din judeţul Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni). Seria atrocităţilor a continuat şi în noaptea de 13/14 septembrie în comuna Ip, tot din Sălaj, unde au fost ucişi 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). La data de 30 august 1940 se semnaseră, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Între 9 septembrie și 17 noiembrie 1989, acum 34 de ani, s-a desfășurat primul și cel mai rapid înconjur al lumii cu automobilul. A fost efectuat de Mohammed Salahuddin Choudhury și de soția sa Neena, din India, în 69 de zile, 19 ore și 15 minute, având ca punct de plecare și sosire orașul Delhi, India

* Cu 19 ani în urmă (2004) avea loc lansarea primei rachete ecologice, un vehicul construit de 12 specialişti români, pentru competiţia internaţională lansată de Fundaţia Americană „X-Prize” din St. Louis. Denumită „Demonstrator 2B”, racheta folosea drept combustibil apă şi oxigen, fiind considerată ecologică în proporţie de 100%. Acest prim zbor a durat 42 de secunde

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău; Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Drepții Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1857: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1861

– 1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (m. 1938, la Cluj)

– 1885, 9/21: S-a născut matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1970)

– 1895: S-a născut compozitorul Ion Ghiga (m. 1974)

– 1896: A murit Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (n. 1814)

– 1899: S-a născut (la Braşov) George Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász), cunoscut fotograf, sculptor şi cineast francez de origine maghiară din România (m. 1984, la Nisa/Franţa)

– 1912: S-a născut Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 s-a stabilit în Spania, apoi s-a întors la Freiburg, unde a și murit (m. 1989)

– 1921: S-a născut Mircea Deac (Mircea Deacă), critic de artă, expert în arta românească şi europeană, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1942: A murit Constantin Meissner, pedagog şi om politic; importante contribuţii la dezvoltarea şcolii şi pedagogiei româneşti, prin elaborarea de regulamente, planuri de învăţământ, programe şi studii privind îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1854)

– 1943: S-a născut Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (m. 1987) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Anton Petru Moisin, istoric, preot, profesor și pedagog, membru al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2022)

– 1945: S-a născut Lucia Negoiţă, poetă și realizatoare de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (între anii 1967 şi 1981), apoi la Televiziunea Română

– 1946: S-a născut Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit la Paris (m. 2009)

– 1951: S-a născut poetul, eseistul, editorul şi publicistul Gabriel Stănescu (m. 2010)

– 1951: A murit (în închisoarea Văcărești) Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române (2017) (n. 1909)

– 1956: S-a născut Silviu Lung, maestru emerit al sportului, fost portar al echipei naţionale de fotbal a României

– 1960: A murit poetul Grigore Bugarin (n. 1909)

– 1966: A murit matematicianul şi profesorul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1970: S-a născut PS Lucian Mic, actualul Episcop de Caransebeș, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

– 1977: S-a născut fosta gimnastă Gina Gogean, multiplă campioană europeană şi mondială, antrenoare şi profesoară

– 1991: A murit Henri H. Stahl, sociolog, antropolog cultural, etnograf, memorialist şi jurist; începând cu anul 1925 s-a implicat activ în acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1901)

– 1991: A murit medicul veterinar și profesorul Octavian Vlăduţiu (n. 1903)

– 1992: A murit Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (n. 1897)

– 1997: A murit Alecu Popovici, dramaturg şi critic dramatic (n. 1927)

– 2017: A murit Dumitru Orăşeanu, medic pediatru (competenţe în pneumologie, ecografie generală, toxicologie clinică) și profesor; șeful Secției Pediatrie III la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (1995-2014); membru fondator al Societății Române de Cardiologie Pediatrică; membru fondator și președinte (2010-2014) al Societății Române de Pneumologie Pediatrică (n. 1946)

– 2020: A murit academicianul Constantin I. Toma, biolog, specialist în morfologie și anatomie vegetală, membru al Secției de științe biologice și secretar științific al Academiei Române – Filiala Iași și membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– New Delhi: Summitul șefilor de stat din cadrul G20 (9 – 10 sep.)

– Malé: Alegeri prezidenţiale în Maldive

– Düsseldorf, Germania: Jocurile Invictus 2023 (9 – 16 sep.)

– Franța: Meciuri în cadrul Cupei Mondiale de Rugby (8 sep. – 28 oct.)

• Saint-Étienne: Grupa A Italia – Namibia
• Bordeaux: Grupa B Irlanda – România
• Saint-Denis: Grupa C Australia – Georgia
• Marsilia: Grupa D Anglia – Argentina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Primului ajutor”; se marchează, anual, din 2000, în a doua sâmbătă din luna septembrie, la iniţiativa forurilor coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a atrage atenţia asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie

– „Ziua Internaţională pentru Protejarea Educaţiei împotriva Atacurilor”, stabilită în 2020 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, este marcată pentru a conştientiza situaţia dificilă a milioane de copii care trăiesc în ţările afectate de conflicte armate și a reafirma dreptul la învăţământ pentru toţi şi importanţa asigurării unui mediu sigur pentru educaţie. Rezoluţia de proclamare a acestei zile fost prezentată de statul Qatar şi susţinută de alte 62 de ţări

– „Ziua Mondială a Frumuseţii”; se marchează din 1995, la iniţiativa Comitetului Internaţional pentru Estetică şi Cosmetică (SIDESKO)

– Proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene/1948. Ziua naţională – 75 de ani

– Ziua naţională a Republicii Tadjikistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– 1569: A murit Pieter Bruegel cel Bătrân, cel mai de seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea (n. 1525)

– 1585: S-a născut cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plesis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de fapt al Franţei (m. 1642)

– 1737: S-a născut Luigi Galvani, fizician şi medic italian; unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (m. 1798)

– 1815: A murit pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (n. 1738)

– 1828 (stil nou): S-a născut scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolstoi, important romancier al literaturii universale (m. 1910) – 195 de ani

– 1843: S-a născut arheologul suedez Oscar Montelius; fondatorul metodei tipologice în cercetarea arheologică (m. 1921) – 180 de ani

– 1873: S-a născut regizorul german de teatru Max Reinhardt; animator şi conducător al mai multor teatre din Berlin şi Viena; unul dintre fondatorii Festivalului de la Salzburg (m. 1943, la New York) – 150 de ani

– 1890: S-a născut antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (m. 1980)

– 1898: A murit Stéphane Mallarmé (numele real Étienne Mallarmé), poet şi critic francez (n. 1842) – 125 de ani

– 1901: A murit Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (n. 1864)

– 1908: S-a născut Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (m. 1950) – 115 ani

– 1922: S-a născut Hans Georg Dehmelt, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1989, împreună cu Wolfgang Paul, pentru descoperirea metodei capcanei de ioni (m. 2017)

– 1923: S-a născut Daniel Carleton Gajdusek, virusolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1976 (m. 2008) – 100 de ani

– 1923: S-a născut actorul american de film şi televiziune Cliff Robertson (m. 2011) – 100 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1925

– 1939: S-a născut Reuven Rivlin, avocat, politician israelian din partidul conservator Likud, fost preşedinte al Israelului în perioada 2014 – 2021; a îndeplinit funcţia de preşedinte al Knessetului, parlamentul israelian, între anii 2003-2006 şi 2009-2013; a fost succedat în funcția de șef al statului de Itzhak Herzog

– 1941: S-a născut Dennis Macalistair Ritchie, om de știință american, unul dintre pionierii tehnologiei informației; a creat limbajul de programare C; a dezvoltat, împreună cu Ken Thompson și alți programatori, prima versiune a sistemului de operare UNIX la AT&T Bell Labs și a scris primul Manual al programatorului de Unix (m. 2011)

– 1941: A murit biologul german Hans Spemann; studii originale asupra embrionului şi evoluţiei ulterioare a acestuia; Premiul Nobel pentru medicină pe 1935 (n. 1869)

– 1960: S-a născut actorul şi producătorul britanic de film Hugh Grant

– 1960: A murit Charles Upson Clark, istoric şi filosof american; după Primul Război Mondial a vizitat în mai multe rânduri România, despre care a lăsat câteva scrieri; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1875)

– 1960: A murit tenorul suedez Jussi Björling (n. 1911)

– 1976: A murit Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (n. 1893)

– 1984: A murit Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (n. 1937)

– 1985: A murit chimistul american Paul J. Flory, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1974 (n. 1910)

– 2003: A murit fizicianul american de origine ungară Edward Teller; lucrări de fizică nucleară, fizică moleculară şi mecanică cuantică; a participat la realizarea primei reacţii nucleare (1941) şi a condus lucrările pentru realizarea primei bombe cu hidrogen (n. 1908) – 20 de ani

– 2013: A murit Saul Landau, cineast şi jurnalist american; specializat în filme documentare, cunoscut pentru peliculele sale despre Cuba şi despre testele cu bombe atomice (n. 1936) – 10 ani

– 2019: A murit fotograful american de origine elvețiană Robert Frank; a devenit cunoscut datorită albumului său „Les Américains” („The Americans”), lansat în Franţa în 1958 şi în Statele Unite în 1959, o culegere de clişee alb-negru realizate în călătoriile sale prin Statele Unite, un adevărat manifest împotriva tradiţiei, care a influenţat profund generaţiile ulterioare (n. 1924)

– 2020: A murit Ronald (Nathan) Bell (cunoscut şi după numele său musulman Khalis Bayyan), compozitor, cântăreț, producător și saxofonist american; membru cofondator al trupei de jazz-funk şi de funk „Kool and the Gang” (n. 1951)

Calendarul zilei – 8 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 8 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 8 septembrie

* Acum 423 ani (1600) a avut loc Bătălia de la Mirăslău, în timpul căreia Mihai Viteazul a fost înfrânt de trupele imperiale conduse de generalul austriac George Basta (8/18)

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când apărea Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale reprezentanţilor români în străinătate (8/20)

* Cu 143 de ani în urmă (1880) a fost fondată Marea Lojă Națională Română, de către căpitanul Constantin Moroiu (8/20)

* În urmă cu 117 ani (1906), între 8/21 şi 12/25 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, primul congres internaţional organizat şi găzduit de România – Congresul internaţional pentru protecţia proprietăţii literare şi artistice

* În urmă cu 79 de ani (1944) Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de armata română de sub ocupaţia fascisto-hortystă (începută în septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena)

* Cu 64 de ani în urmă (1959) România a fost inclusă în componența Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franța, URSS). Comitetul, format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România și Cehoslovacia, şi-a început lucrările la Geneva, în martie 1960

* Acum 29 de ani (1994) s-a desfăşurat, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 31.VIII.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Naşterea Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Gazistului” în România; marcată, din 1990, în cea de-a doua vineri din luna septembrie, de către cei ce lucrează în industria gazelor naturale

– „Ziua Petrolistului”; sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente „Petrom”; se desfăşoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor

– 1825: S-a născut lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1887, la Mainz/Germania)

– 1856: S-a născut Ioan Bianu, filolog, bibliograf şi editor de texte româneşti vechi; creator al şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie; membru titulat al Academiei Române din 1902, preşedinte (1929-1932) şi vicepreşedinte (1932-1935) al acestui for (m. 1935). NOTĂ: În bibliografia de specialitate se avansează două date: 8 septembrie (Gabriel Ştrempel, „Ioan Bianu – un om al ordinei”, în Magazin istoric, serie noua, XXVIII, 1994, nr. 1 (322), p. 21. Data este dată de autor după o afirmaţie care i-ar aparţine chiar lui Bianu) şi 1 octombrie 1856 (conform site-ului http://stiri.rol.ro/stiri/2005/02/175261.htm, dedicat Expoziţiei omagiale Ioan Bianu de la Biblioteca Academiei Române, din 15 februarie 2005). Dacă data exactă variază – în rarele situaţii când este menţionată – de la un autor la altul, în general fiind acceptat anul 1856. Este, însă, posibil ca Bianu să se fi născut în anul 1857, ipoteză formulată pe baza cercetării documentelor aflate la Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale

– 1884: S-a născut George Ulieru, medic chirurg, prozator, publicist şi traducător (m. 1943)

– 1889: S-a născut compozitorul şi criticul muzical Ion Borgovan (m. 1970)

– 1898: S-a născut soprana Mimi Nestoreasa (m. 1971) – 125 de ani

– 1905: S-a născut actriţa Victoria Mierlescu (m. 1992). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 1907: A murit Iosif Vulcan, poet, prozator, publicist şi animator cultural ardelean; în revista „Familia” (fondată de el în 1865), şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (n. 1841)

– 1909: S-a născut prozatorul şi poetul M.[ax] Blecher; descris, de multe ori, drept „un Kafka român” (m. 1938)

– 1924: S-a născut compozitorul și profesorul Gheorghe Carp (m. 1988)

– 1925: S-a născut sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură de la Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (m. 2005)

– 1926: S-a născut prozatorul Ştefan Bănulescu (m. 1998)

– 1926: S-a născut Gabriel Ştrempel, istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (din 1975) şi apoi ca director general (1993-2006) al Bibliotecii Academiei Române a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2020)

– 1927: S-a născut medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1989)

– 1930: S-a născut fizicianul Arteni Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992)

– 1930: S-a născut Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (m. 1999)

– 1930: S-a născut Ion Arieşanu, scriitor, jurnalist, editor și critic de artă (m. 2019)

– 1932: S-a născut Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2018)

– 1935: S-a născut Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, profesor, redactor și editor (m. 2017)

– 1937: S-a născut filosoful şi profesorul Gheorghe Vlăduţescu; a publicat peste 20 de volume pe teme de filosofie antică (ontologie, metafizică, etică), filosofia culturii, istoria ideilor filosofice, precum şi filosofie românească; secretar de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1990-1995); membru al titular Academiei Române din 1999, vicepreşedinte al acestui for (2002-2006)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Udubaşa; contribuţii la descifrarea relaţiilor structurale în zăcămintele de minereuri cu geneză complexă şi la clasificarea unui număr mare de minerale; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2019) – 85 de ani

– 1946: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Şorobetea; traducător din poezia contemporană maghiară (Balla Zsofia, Kenez Ferenc)

– 1949: S-a născut Sorin Roşca Stănescu, publicist şi analist politic; fondator al cotidianului „Ziua” (în 1994)

– 1951: S-a născut Markó Béla, politician român de naţionalitate maghiară, fost preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România/UDMR în perioada ianuarie 1993 – februarie 2011; viceprim-ministru în Cabinetul Boc (dec. 2009); fost ministru de stat în Cabinetul Tăriceanu pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene (decembrie 2004 – iulie 2007); scriitor şi traducător

– 1955: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1899)

– 1956: S-a născut Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (m. 2018). NOTĂ: În unele surse apare data la care a fost declarată nașterea, 13.IX.1956

– 1969: S-a născut dansatorul, coregraful și profesorul Mihai Mihalcea; a înfiinţat, în 1992, „Marginalii”, primul grup independent de dans contemporan din România postdecembristă; director al Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti (2005-2013)

– 1972: A murit Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (n. 1901)

– 1982: S-a născut handbalistul Marian Cozma (m. 2009, ucis într-un club la Veszprém, în Ungaria)

– 1997: A murit părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ortodocşi al zilelor noastre; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (n. 1924)

– 2004: A murit solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (n. 1939)

– 2009: A murit Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (n. 1941)

– 2016: A murit pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (n. 1956)

– 2020: A murit Constantin I. Toma, biolog, specialist în morfologie și anatomie vegetală, profesor universitar; fondatorul Școlii de Morfologie și Anatomie Vegetală a Facultății de Biologie din Iași; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bogota: Președintele mexican Lopez Obrador va vizita Columbia, unde se va întâlni cu președintele Gustavo Petro (8 – 9 sep.)

– Londra: Manifestări de comemorare a unui an de la moartea reginei Elisabetei a II-a

– Ucraina: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Publicarea la nivel mondial a unui număr special și unic al revistei Tintin, după o pauză de 35 de ani

– Bruxelles: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Bruxelles

– Misano Adriatico, Italia: MotoGP – Marele Premiu de la San Marino (8 – 10 sep.)

– Franța: Cupa Mondială la Rugby (8 sep. – 28 oct.)

• Saint-Denis: Grupa A Franța – Noua Zeelandă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Alfabetizare” aduce în centrul atenţiei, pe de o parte, progresul obţinut în rata de alfabetizare la nivel mondial, şi, pe de altă parte, provocările cu care se confruntă încă acest sector; ziua a fost propusă la iniţiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului, desfăşurat la Teheran, în perioada 8-19 sept. 1965, și proclamată la 26 oct. 1966, în cadrul celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinţei Generale UNESCO

– „Ziua Mondială a Kinetoterapiei/Fizioterapiei” (World Physical Therapy Day); Organizaţia Mondială a Kinetoterapiei (WCPT) a stabilit această dată în anul 1951, anul în care a fost formată organizaţia

– Ziua naţională a Principatului Andorra; din 8.IX.1278 (- 745 de ani) principatul a fost pus sub dubla suzeranitate a episcopilor spanioli de Urgel şi a conţilor francezi de Foix, înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei

– Ziua independenţei în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM); marchează declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în 1991. NOTĂ: Ziua de 2 august este recunoscută ca sărbătoare oficială – Ziua Republicii: ziua când a fost înființată Republica în 1944 și totodată marchează aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903

– 1157: S-a născut Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (m. 1199)

– 1474: S-a născut poetul italian Ludovico Ariosto (m. 1533)

– 1613: A murit compozitorul italian Carlo Gesualdo da Venosa (n. ~1561) – 410 ani

– 1645: A murit Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas, scriitor renascentist spaniol (n. 1580)

– 1783: S-a născut Nikolai Frederik Severin Grundtvig, personalitate marcantă a culturii şi politicii daneze, poet, istoric, pedagog şi pastor; episcop de onoare al Bisericii luterane din Danemarca; a avut o influență centrală în dezvoltarea educației non-formale pentru adulți (m. 1872) – 240 de ani

– 1830: S-a născut Frédéric Mistral, poet, romancier, dramaturg şi memorialist francez; şef al mişcării „Le Felibrige” (1854) de restaurare a limbii şi tradiţiilor provensale; Premiul Nobel pentru literatură pe 1904, împreună cu spaniolul José Echegaray (m. 1914)

– 1831: S-a născut scriitorul german Wilhelm Raabe (m. 1910)

– 1841: S-a născut compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (m. 1904)

– 1848: S-a născut chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (m. 1897) – 175 de ani

– 1873: S-a născut Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (m. 1907) – 150 de ani

– 1894: A murit Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog german; a formulat matematic principiul transformării şi conservării energiei (1847); contribuţii în hidrodinamică, acustică, teoria muzicii, electricitate şi în studiul fiziologiei auzului şi văzului (n. 1821)

– 1910: S-a născut Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (m. 1994)

– 1916: S-a născut Fritz Habeck, prozator şi dramaturg austriac (m. 1997)

– 1918: S-a născut Sir Derek H. R. Barton, chimist britanic; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, „analiza conformaţională”; Premiul Nobel pentru chimie în 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (m. 1998) – 105 ani

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Peter Sellers (m. 1980)

– 1927: S-a născut compozitorul american de muzică country Harlan Howard (m. 2002). NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 1929: S-a născut dirijorul german Christoph von Dohnányi

– 1935: S-a născut creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (m. 2018)

– 1946: S-a născut Aziz Sancar, genetician american de origine turcă; Premiul Nobel pentru chimie în 2015, „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1949: A murit Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (n. 1864)

– 1954: A murit André Louis Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 – 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (n. 1880)

– 1965: A murit Hermann Staudinger, chimist german, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1953; a descoperit și a explicat fenomenul polimerizării (n. 1881)

– 1970: A murit americanul Percy Spencer, inventatorul cuptorului cu microunde (1947) (n. 1894)

– 1978: A murit Pancio Vladigherov, pianist, compozitor şi pedagog bulgar (n. 1899) – 45 de ani

– 1979: S-a născut cântăreața americană Pink (pe numele adevărat Alecia Beth Moore), câștigătoare a două premii Grammy

– 1980: A murit chimistul american Willard Frank Libby, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960 (n. 1908)

– 1981: A murit fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1949 (n. 1907)

– 1985: A murit John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru medicină în 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (n. 1897)

– 1989: S-a născut Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez (m. 2018)

– 2003: A murit Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (n. 1902) – 20 de ani

– 2008: A murit Hector Zazou (pseudonimul lui Pierre Job), compozitor şi producător francez de origine algeriană; adept al metisajului muzical, a prelucrat piese din muzica lumii, făcând mixajul cu muzica electronică (n. 1948, în Algeria) – 15 ani

– 2009: A murit fizicianul danez Aage Niels Bohr, câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 (n. 1922)

– 2012: A murit Bill Moggridge, designer britanic, autor și educator, cofondator companie de design IDEO și directorul Cooper-Hewitt, National Design Museum din New York; este realizatorul primului laptop din lume, Grid Compass (n. 1943)

– 2014: A murit soprana italiană Magda Olivero (n. 1910)

– 2016: A murit tenorul sud-african Johan Botha (n. 1965)

– 2017: A murit Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (n. 1939)

– 2019: A murit cântăreţul, compozitorul și producătorul de muzică spaniol Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (n. 1946)

– 2020: A murit Sir Ronald Harwood, unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici; cunoscut ca scenarist al producției de Oscar „Pianistul”, regizat de Roman Polanski (n. 1934, în Africa de Sud)

– 2022: A murit Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor), monarhul cu cea mai îndelungată domnie din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1953-2022); a fost primul monarh care a sărbătorit Jubileul de Platină; a fost şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei; a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social; a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale, unitatea, continuitatea şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Fiul ei cel mare a devenit, la această dată, rege sub numele de Charles al III-lea (încoronat la 6 mai 2023) (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 211 ani în urmă (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Acum 166 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Se împlinesc 135 de ani (1888) de când americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator. Un medic pe nume Martin Coney a inventat incubatorul și, în cele din urmă, l-a adus în Statele Unite pentru a trata bebelușii din New York, unde s-a născut și Edith

* Cu 128 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* În urmă cu 92 de ani (1931) avea loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 83 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 73 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Acum 79 de ani (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Cu 74 de ani în urmă (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 64 de ani (1959) era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 59 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 46 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017)

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904) – 50 de ani

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924) – 30 de ani

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1921, la Mihăileni, azi în R.Moldova)

– 2003: A murit arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (n. 1931) – 20 de ani

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu, figură reprezentativă a cinematografiei româneşti (n. 1931) – 15 ani

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 15 ani

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947) – 10 ani

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Conferință de presă comună susținută de șeful NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Kosovo, Vjosa Osmani

– New Delhi, India: Reuniune a miniştrilor de finanţe şi cei ai energiei din G20 (7 – 8 sep.)

– Jakarta: Summitul Asiei de Est

• Președintele indonezian Joko Widodo susține o conferință de presă de încheiere în ultima zi a celui de-al 43-lea Summit ASEAN și a summiturilor aferente

-Berlin: Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, vorbeşte la Asociaţia jurnaliştilor internaţionali

-India: Președintele SUA Joe Biden va călători în India într-o vizită de patru zile pentru a participa la Summitul liderilor G20 de la New Delhi. (7 – 10 sep.)

– Onslow, Australia: Lucrătorii intră în grevă la fabricile de gaze Chevron Gorgon și Wheatstone

– Luxemburg: Eurostat prezintă date despre PIB-ul din al doilea trimestru în zona euro (a treia estimare)

– Tokyo: Date privind PIB-ul din al doilea trimestru (a doua estimare)

– New York: Începe turneul de adio al trupei Eagles, care se va încheia pe 18 noiembrie și va cuprinde mai multe orașe din SUA

– Toronto, Canada: Festivalul Internațional de Film de la Toronto 2023 (7 – 17 sep.)

– Lamia, Grecia: Campionatul Mondial (WRC) – Raliul Acropolei (7 – 10 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 7 – 14.IX: „Săptămâna Globală de Acțiune în domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018 (- 5 ani), își propune anul acesta să transmită un mesaj guvernelor, donatorilor, agențiilor internaționale și sectorului privat: „Momentul îngrijirii este acum”

– „Ziua Internaţională a Aerului curat pentru un Cer albastru”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 74/212 din 19 decembrie 2019, pentru a fi acordată o atenţie specială calității aerului (ce poate atenua schimbările climatice) şi gestionării deşeurilor

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014, pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603) – 490 de ani

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) De Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008) – 115 ani

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1943: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer) – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 1949

– 1948: S-a născut fostul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa Bin Zayed Al-Nahyan; a deținut și titlurile de Comandant Suprem al Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem al Petrolului (m. 2022) – 75 de ani

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1955: S-a născut actriţa și cântăreața croată Mira Furlan (m. 2021)

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928) – 15 ani

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947)

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir, între ianuarie 1994 şi martie 1995, ceea ce reprezintă un record absolut pentru durata unei singure misiuni în spaţiu (n. 1942) – 1 an

Calendarul zilei – 6 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 7 septembrie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 6 septembrie

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când a avut loc o mare demonstraţie populară la Bucureşti. Mulţimea a ars, pe Dealul Mitropoliei, Regulamentul Organic (impus din 1831 Ţărilor Române de ocupanţii ruşi) şi Arhondologia (Condica rangurilor boiereşti), demonstrându-şi ataşamentul faţă de ideile Revoluţiei (6/18)

* În urmă cu 108 ani (1915) armata britanică a testat cu succes primul prototip de tanc (poreclit „Micul Willie”). Cântărea 14 tone, avea o lungime de 3,6 metri şi admitea trei membri în echipaj. Avea o viteză de înaintare de 5 km/h pe teren neted şi de 3 km/h pe teren accidentat. Iniţial, tancul nu putea traversa tranşeele, dar această problemă a fost remediată mai târziu

* Cu 84 de ani în urmă (1939) România s-a declarat neutră în urma declanşării, la 1.IX.1939, a celei de-a doua conflagraţii mondiale şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei

* Acum 83 de ani (1940), sub presiunea generalului Ion Antonescu, a Mişcării legionare, a Germaniei şi a conducătorilor PNŢ şi PNL, regele Carol al II-lea transmitea prerogativele regale fiului său, Mihai. Începea astfel, cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947). Fostul suveran a omis deliberat termenul de abdicare, în speranţa unei reveniri la tron, dacă împrejurările aveau să o permită

* În urmă cu 73 de ani (1950) Marea Adunare Naţională adopta Legea noii împărţiri administrativ-economice a României în regiuni şi raioane, precum şi Legea privind înfiinţarea sfaturilor populare ca organe locale ale puterii de stat. Legea copia modelul sovietic, având drept scop depersonalizarea vechilor centre vitale administrative din teritoriu

* Acum 26 de ani (1997) avea loc ceremonia de deschidere şi sfinţire a „Memorialului Gherla”, în penitenciarul cu acelaşi nume. Închisoarea din acest oraş a fost una dintre cele mai dure din timpul regimului comunist

* Cu 12 ani în urmă (2011) avea loc inaugurarea celui mai mare şi mai modern stadion din ţară, Arena Națională din Bucureşti, cu ocazia partidei dintre echipa naţională a României cu reprezentativa Franţei, din preliminariile Campionatului European de Fotbal 2012. Este primul stadion de elită UEFA din România. Aici s-a desfăşurat, în mai 2012, Finala UEFA Europa League, aceasta fiind prima finală europeană găzduită de România

Aniversări – Comemorări

– 1817, 6/18: S-a născut Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor, publicist, traducător, editor, profesor, avocat; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române din 1868, preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (m. 1891, la Paris)

– 1819: S-a născut scriitorul Nicolae Filimon, unul dintre fondatorii romanului românesc, primul critic muzical român; s-a manifestat și ca jurnalist, memorialist, folclorist, cronicar teatral, nuvelist, psalt și instrumentist (m. 1865)

– 1906: S-a născut compozitorul şi profesorul Nicolae Buicliu (m. 1974)

– 1910: S-a născut Dumitru Corbea (nume real: Dumitru Cobzaru), poet, prozator şi traducător (m. 2002)

– 1923: S-a născut scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (m. 2014, în Franța) – 100 de ani

– 1926: A murit Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (n. 1881)

– 1928: S-a născut arhitectul britanic de origine română Șerban Cantacuzino; fondator și președinte al Fundaţiei „Pro Patrimonio”, dedicată salvării, conservării și restaurării moștenirii arhitecturale și culturale; fiul arhitectului George Matei Cantacuzino (m. 2018) – 95 de ani

– 1932: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (m. 2004)

– 1934: S-a născut actriţa Georgeta Luchian Tudor (m. 2021)

– 1937: A murit poetul şi jurnalistul Alexandru Călinescu (n. 1907)

– 1944: S-a născut Cornel Popescu, actor al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş (m. 2011)

– 1948: S-a născut Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie; pionier al terapiei laser în patologia oculară, al tehnicilor de investigaţie oftalmologică (angiofluorografie, electrofiziologie, ecografie oculară, tomografie în coerenţă optică) şi al chirurgiei vitreo-retiniene (m. 2011) – 75 de ani

– 1948: S-a născut artistul plastic Marian Nacu, membru, din 1989, al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Artă Decorativă București (m. 2020) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Eugen Sârbu, violonist şi dirijor român, stabilit la Londra

– 1954: S-a născut Valentin Tănase, pictor, sculptor, autor de benzi desenate, ilustrator; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 1981

– 1956: A murit (la Tel Aviv) A.[braham] L.[eib] Zissu, prozator şi eseist; în timpul regimului legionar şi antonescian (1937-1944) este interzis ca publicist şi scriitor şi este închis, o vreme, la Târgu Jiu, de unde va fi eliberat în 1944; reînfiinţează Partidul Evreiesc, al cărui preşedinte de onoare fusese înainte de război; reactivează secţia din România a Congresului Mondial Evreiesc şi conduce Executiva Sionistă din ţară; în 1950, pentru activitatea sionistă, este condamnat la închisoare pe viaţă şi eliberat după şase ani, beneficiind de graţierile ce au avut loc după moartea lui Stalin; emigrează, în 1956, în Israel, unde a murit câteva luni mai târziu (n. 1888)

– 1957: A murit medicul neurolog Ion T. Niculescu; cercetări în domeniul histologiei sistemului nervos; contribuţii la studiul substratului anatomic al bolii Parkinson; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1958: S-a născut directorul de scenă şi profesorul Victor Ioan Frunză; a montat şi spectacole de operă şi de televiziune, atât în ţară, cât şi în străinătate – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1957 sau 1959

– 1959: S-a născut actorul Marius Bodochi

– 1966: S-a născut Emil Boc, jurist, om politic; prim-ministru al României (22 dec. 2008 – 6 feb. 2012); preşedinte al Partidului Democrat, respectiv al Partidului Democrat Liberal (2005-2012); la alegerile locale din anul 2020 a obținut un nou mandat de primar al Clujului, după cele obținute în 2004, 2008, 2012, respectiv 2016; deputat PD (2000-2004)

– 1971: S-a născut violonistul şi profesorul Remus Azoiţei, singurul român angajat vreodată de Academia Regală de Muzică din Londra; a înfiinţat la Londra, în 2007, Societatea Enescu

– 1972: A murit George Baiculescu, bibliograf şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (n. 1900)

– 1984: A murit inginerul agronom Vasile Velican; intensă activitate didactică la Cluj; cercetarea ştiinţifică s-a îndreptat spre optimizarea metodelor de cultivare a unor plante şi de creare de noi soiuri (porumb, grâu şi orz de toamnă, cartofi); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1996: A murit Ion Dumitrescu, compozitor şi pedagog (n. 1913)

– 1996: A murit Gavril Scridon, critic şi istoric literar; autor al unei „Istorii a literaturii maghiare din România (1918-1989)”; profesor în învăţământul superior clujean (n. 1922)

– 2006: A murit istoricul Paul Cernovodeanu; cercetări privind relaţiile Ţărilor Române cu Anglia şi SUA în secolele XVI-XIX; editor de izvoare externe (colecţia „Călători străini despre Ţările Române”); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

– 2017: A murit fotbalistul și antrenorul Nicolae Lupescu, legenda Rapidului; tatăl fotbalistului Ionuț Lupescu (n. 1940)

– 2022: A murit Valeria Seciu, actriță de teatru, film, radio, voce și televiziune; soția actorului Octavian Cotescu (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Jakarta: Liderii ASEAN se întâlnesc cu vicepreședintele SUA, Kamala Harris, la cel de-al 26-lea summit ASEAN-SUA de la Jakarta

-Bruxelles: Conferința anuală a grupului de gândire Bruegel. (6 – 7 sep.)

– Mexico City, Mexic: Partidul de guvernământ Morena își alege candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2024 după o serie de sondaje de opinie

-India/Bangladesh: Este marcată a 12-a aniversare a unui pact de încheiere a unei dispute de 40 de ani privind demarcarea frontierei dintre India și Bangladesh

– New Delhi: Sunt marcați 5 ani de la dezincriminarea homosexualității de către Curtea Supremă din India

-Atlanta, SUA: Fostul președinte Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru că a căutat, împreună cu 18 coinculpați, să răstoarne rezultatele alegerilor din statul Georgia

– Londra: Licitație la Sotheby’s a obiectelor private ale lui Freddie Mercury, inclusiv un manuscris al piesei Bohemian Rhapsody

– Washington: Publicarea Fed Beige Book

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Regatului Swaziland; aniversarea proclamării independenţei/1968 – 55 de ani

– 1683: A murit Jean-Baptiste Colbert, economist şi om politic francez; organizatorul statului de drept francez în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea (a reorganizat finanţele, justiţia şi marina); protector al artelor şi ştiinţelor (n. 1619) – 340 de ani

– 1757: S-a născut marchizul de La Fayette (Marie Joseph Paul Yves Roch Gilbert Motier), om politic şi militar de carieră francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (m. 1834)

– 1776: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul vederii de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844)

– 1781: S-a născut Anton Diabelli, compozitor austriac de origine italiană (m. 1858)

– 1828: S-a născut chimistul rus Alexandr M. Butlerov; fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne; fondatorul şcolii ruseşti de chimie (m. 1886) – 195 de ani

– 1837: S-a născut fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; de numele său se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului („boala lui Bouchard”); în 1870 a elaborat o nouă metodă de dozare a globulelor în sânge, iar în 1884 a introdus tratamentul antiseptic al maladiilor infecţioase; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1915)

– 1857: A murit Johann (Salomo Christoph) Schweigger, chimist şi fizician german, inventatorul galvanometrului (1820) (n. 1779)

– 1892: S-a născut Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru fizică în 1947 (m. 1965)

– 1900: S-a născut (la Paris) Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană non-franceză membru al Academiei Franceze (m. 1998)

– 1906: S-a născut (la Paris, din părinţi argentinieni) biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (m. 1987)

– 1921: S-a născut scriitoarea spaniolă Carmen Laforet (m. 2004)

– 1921: S-a născut inginerul american Norman Joseph Woodland, care a inventat (la 7.X.1952, împreună cu Bernard Silver) codul de bare care a revoluţionat distribuţia bunurilor de larg consum (m. 2012)

– 1925: S-a născut Andrea (Calogero) Camilleri, prozator, poet, dramaturg, regizor teatral, scenarist, producător de radio și televiziune și profesor italian; cunoscut pentru seria de romane polițiste care îl are drept protagonist pe comisarul Salvo Montalbano (m. 2019)

– 1928: S-a născut dirijorul rus Evgheni Svetlanov (m. 2002) – 95 de ani

– 1932: S-a născut dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (m. 2006)

– 1943: S-a născut biochimistul și biologul britanic Richard J. Roberts; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1993, împreună cu americanul Philip A. Sharp, pentru descoperirea „genelor cu structură discontinuă” – 80 de ani

– 1962: A murit compozitorul german Hanns Eisler; muzică de avangardă, muzică de film; colaborator al scriitorului Bertolt Brecht (n. 1898)

– 1971: S-a născut cântăreața și compozitoarea irlandeză Dolores (Mary Eileen) O’Riordan, solista trupei „The Cranberries” (m. 2018)

– 1977: S-a născut Katalin Éva Novák, politiciană, avocată și economistă maghiară, care, pe 10 martie 2022, a devenit prima femeie în funcția de președinte al Republicii Ungare

– 1978: A murit (în Italia) Papa Paul al VI-lea (nume la naștere: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la 19 oct. 2014, la Roma, și sanctificat la 14 oct. 2018, cu zi de pomenire pe 29 mai (n. 1897) – 45 de ani

– 1998: A murit Akira Kurosawa, regizor, producător și scenarist japonez, considerat unul dintre cei mai de valoare artiști din țara sa, și printre numele mari ale cinematografiei universale (n. 1910) – 25 de ani

– 2007: A murit Eva Crane, cercetătoare britanică şi autoare de cărți despre albine și creșterea acestora (n. 1912)

– 2007: A murit tenorul italian Luciano Pavarotti, legendă a muzicii de operă (n. 1935)

– 2010: A murit regizorul britanic Clive (Stanley) Donner (n. 1926)

– 2015: A murit actorul american Martin Milner (n. 1931)

– 2017: A murit Kate Millett (nume complet: Katherine Murray Millett), scriitoare, sculptoriță şi militantă feministă americană; autoare a celebrului volum „Sexual Politics” (n. 1934)

– 2018: A murit Burt (Burton Leon) Reynolds, actor, regizor şi producător american (n. 1936) – 5 ani

– 2020: A murit soprana Christiane Eda-Pierre, prima cântăreaţă franceză de culoare care a făcut o carieră internaţională de anvergură şi care a susţinut reprezentarea artiştilor de culoare în toate formele de artă (n. 1932, în Martinica)

– 2020: A murit actorul american Kevin Dobson (n. 1943)

– 2021: A murit legendarul actor, cascador și producător francez Jean-Paul Belmondo; reprezentant al „Noului val” dar și al filmelor zise „populare”, poreclit „Magnificul” sau „Asul așilor” după numele filmelor care i-au adus faima (n. 1933)

– 2021: A murit actorul american Michael Kenneth Williams (n. 1966)

Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 5 septembrie 2023, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* Acum 118 ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Cu 103 ani în urmă (1920) era publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* În urmă cu 83 de ani (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Tot acum 83 de ani guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Într-o zi de 5 septembrie, cu 83 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* Acum 79 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Sunt marcați 75 de ani (1948) de la înfiinţarea echipei de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Acum 51 de ani (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 43 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: Maica Tereza (n.26.VIII.1910, în Albania – m.5.IX.1997), canonizată la 4.IX.2016, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat „Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919) – 165 de ani

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005)

– 1926: S-a născut compozitoarea şi profesoara Carmen Petra-Basacopol

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor de teatru, film şi teatru radiofonic, regizor, scenograf, profesor şi scriitor (m. 2022)

– 1938: A murit Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (n. 1866) – 85 de ani

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016) – 80 de ani

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Ungar (m. 2019) – 70 de ani

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; în 1913, a reuşit să cultive, pentru prima oară în lume, virusul poliomelitic pe alte celule decât cele nervoase, realizare ce a deschis drumul preparării vaccinului antipoliomelitic; de asemenea, a întreprins studii complexe asupra virusului encefalite; a adus o contribuţie originală la stabilirea de legături între virusuri şi cancer; în 1921 a descoperit şi a utilizat, în premieră, compuşii cu bismut în terapia sifilisului; a făcut cercetări privitoare la sulfamide şi antibiotice; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874) – 70 de ani

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902) – 50 de ani

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924)

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (n. 1939)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

– 2021: A murit actorul, regizorul, politicianul și profesorul de origine aromână Ion Caramitru (nume complet Ion Horia Leonida Caramitru); director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti (din 2005); ministru al Culturii (1996-2000); preşedinte al Uniunii Teatrale din România (din 1990) (n. 1942)

– 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kaula Lumpur: Ministrul de stat al Regatului Unit pentru Indo-Pacific Anne-Marie Trevelyan va vizita Malaezia. (5 – 8 sep.)

– Ankara: Ministrul grec de externe Giorgos Gerapetritis se întâlnește cu omologul turc Hakan Fidan în Turcia.

– Orașul Taipei: Vizita președintele Taiwanului Tsai Ing-wen (5 – 8 sep.)

– Rangoun, Birmania: Junta prezintă partidele politice înregistrate și urna care va fi folosită la următoarele alegeri

– New York: A 78-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite (5 – 30 sep.)

– Ciudad de Mexico: Partidul de guvernământ Morena își alege candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2024 după o serie de sondaje de opinie (5 – 6 sep.)

– München: Marcarea a 51 de ani de la atacul asupra echipei olimpice israeliene de către oameni înarmați palestinieni, ucigând 11 israelieni

– München: Târgul de mobilitate IAA (5 – 10 sep.)

– Lyon, Franța: Forum media la Interpol

– Viena: Apariția în fața justiției a actorului Florian Teichtmeister pentru deținere de pornografie infantilă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 ( – 10 ani) şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639) – 455 de ani

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715) – 385 de ani

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813) – 290 de ani

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1766, 5/6: S-a născut John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (m. 1844)

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973) – 115 ani

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996) – 115 ani

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1928: S-a născut muzicianul şi compozitorul argentinian Jorge Milchberg, devenit celebru după ce a adaptat şi a înregistrat în anii 1960 „El Condor Pasa”, probabil cea mai cunoscută melodie andină din lume (m. 2022) – 95 de ani

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1987

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch (m. 2023)

– 1942: S-a născut Werner Herzog, regizor, producător și editor de film, scenarist, actor și scriitor german; considerat „unul dintre cei mai importanți cineaști și autori de cinema” și „una dintre cele mai semnificative personalități din Noua Cinematografie germană”

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991)

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958)

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2017: A murit fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938)

Calendarul zilei – 4 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 4 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 4 septembrie

* Acum 104 ani (1919) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea „Opera, artiştii asociaţi”. La 22 septembrie acelaşi an a luat numele de Societatea lirică română „Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu – decembrie 1921); primul director: Scarlat Cocărăscu. Debutul a avut loc la 17.III.1920, în localul Teatrului Naţional, cu spectacolul „Aida” de Verdi

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când România a aderat la Pactul Briand-Kellogg (semnat la 27.VIII.1928, la Paris), tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state

* În urmă cu 83 de ani (1940) avea loc demisia guvernului condus de Ion Gigurtu. În timpul guvernării sale, în perioada iulie-septembrie 1940, România a fost constrânsă să accepte Dictatul de la Viena (30 august 1940). Carol al II-lea i-a încredinţat generalului Ion Antonescu (1882-1946) mandatul de a forma un nou guvern. Acesta a acceptat, cerându-i regelui să-i acorde puteri depline

* Acum 72 de ani (1951), cu ocazia Congresului Internaţional de Astronautică, care a avut loc la Londra, a fost semnată Constituţia Federaţiei Internaţionale de Astronautică (International Astronautical Federation – IAF), organizaţie internaţională nonguvernamentală şi non-profit, care sprijină cooperarea internaţională în toate activităţile legate de spaţiu. România este reprezentată în IAF din 1961, de Comisia de astronautică a Academiei Române, la conducerea căreia s-a aflat marele savant Elie Carafoli (1901-1983). Elie Carafoli a fost vicepreședinte (1965-1967), precum și președinte în exercițiu (1968-1970) al Federației Internaționale de Astronautică. În perioada 12-16 octombrie 2015, a avut loc, la Ierusalim, în Israel, cel de-al 66-lea Congres Internațional de Astronautică, organizat de Federația Internațională de Astronautică, alături de gazda locală, Agenția Spațială din Israel, la care Agenția Spațială Română (ROSA) a fost reprezentată de o delegație compusă din dr. Marius-Ioan Piso, președinte și director executiv al ROSA, Dumitru Dorin Prunariu, președintele de onoare ROSA, și cercetători. Federația Internațională de Astronautică este principalul organism mondial de susținere a spațiului, cu 407 de membri în 71 de țări, incluzând toate agențiile spațiale, companii, instituții de cercetare, universități, societăți, asociații, institute și muzee din întreaga lume

* Cu 68 de ani în urmă (1955) a avut loc primul meci în Cupa Campionilor Europeni (în prezent Liga Campionilor), între Sporting CP Lisabona (Portugalia) și JDS Partizan Belgrad (Iugoslavia), pe Estádio Nacional din Lisabona, în prezența a 30.000 de spectatori (scor 3 – 3). Finala Cupei Campionilor Europeni (13 iunie 1956) a fost primul meci din istoria competițiilor paneuropene de fotbal. S-a jucat între Real Madrid din Spania și Stade de Reims-Champagne din Franța. Meciul a fost disputat pe Parc des Princes în Paris în fața a 38.000 de oameni, și a fost câștigat de echipa spaniolă

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când, între 4 şi 22 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a Concursului şi Festivalului Internaţional de Muzică „George Enescu”, la trei ani de la moartea lui George Enescu ca semn al recunoaşterii geniului marelui compozitor. Au participat concurenţi la secţiunile de vioară, pian şi canto şi au susţinut recitaluri reputaţi solişti din ţară şi din străinătate

* Sunt marcați 55 de ani (1968) de când apărea Decretul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea gărzilor patriotice (detaşamente înarmate constituite din muncitori, ţărani şi intelectuali), menite să contribuie, în colaborare cu Armata, la apărarea ţării în cazul unei intervenţii străine (de genul celei din Cehoslovacia, din august 1968)

* Într-o zi de 4 septembrie, acum 49 de ani (1974), între 4 şi 10 septembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al III-lea Congres Internaţional de Studii Sud-Est Europene

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când a fost înființată compania Google, fondată de Larry Page și Sergej Brin, doctoranzi de la Universitatea Stanford. Domeniul de activitate fusese deja înregistrat cu aproximativ un an mai devreme, pe 15 septembrie 1997. Dintre pionierii erei internetului, Google a devenit rapid cel mai faimos și mai folosit motor de căutare din lume, un punct de referință al „vieții digitale” a miliarde de oameni, în special în lumea occidentală. De-a lungul anilor, gama sa de activități a depășit catalogarea și indexarea resurselor World Wide Web: până acum compania se ocupă și de fotografii, știri, hărți (Google Maps), Google Earth, cu imagini din satelit ale Pământului (înregistrate, nu live), Google Ngram Viewer, motor de căutare care afișează grafic frecvența de folosire a unui cuvânt în cărți tipărite în intervalul 1500 – 2008, e-mail (Gmail), Google Talk, de mesagerie instantanee, traduceri, videoclipuri (a devenit proprietara YouTube), recenzii și diverse programe. Potrivit versiunii oficiale, cei doi fondatori au căutat un nume care să reprezinte capacitatea de a organiza imensa cantitate de informații disponibile pe Web; de aceea aveau nevoie de o hiperbolă. Deci au folosit un nume deja existent: Google, termen inventat de nepotul matematicianului american Edward Kasner în 1938, pentru a se referi la numărul reprezentat de 1 urmat de 100 de zerouri. Fondatorilor li s-a părut perfectă ca o metaforă a vastității rețelei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Tipogafilor Militari”; la 4 septembrie 1920 a fost emisă Decizia Ministerială nr. 506 prin care se înființa Tipografia Ministerului de Răsboiu (în prezent Centrul Tehnic Editorial al Armatei)

– 1860: S-a născut (la Eperjes, Ungaria) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (m. 1938, la Cluj)

– 1881, 4/17: S-a născut poetul George Bacovia (pe numele său real George Vasiliu), membru post-mortem al Academiei Române din 2015; format la școala simbolismului literar francez, este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă (m. 1957)

– 1886: S-a născut Tit Simedrea (din botez Teodor), cleric ortodox, istoric, mitropolit al Bucovinei (1941-1945) (m. 1971)

– 1896, 4/17: S-a născut Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul graphic” (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (m. 1992)

– 1904: S-a născut Radu Codreanu, biolog şi citolog; lucrări de zoologie a nevertebratelor, parazitologie comparată, patologia insectelor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1911: S-a născut Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor; lui Gabriel Georgescu i-au apărut doar două volume din creaţia sa originală, „Poemul fără flăcări”, în două ediţii (una din 1934 apărută la Bucureşti şi alta la Editura pentru literatură, în 1969) şi „Versuri” (Ed. ”Decalog”, Satu Mare, 1996), care reia poemele din primul volum (m. 1973)

– 1912: S-a născut Raoul Şorban, pictor, critic şi istoric de artă, profesor, scriitor, eseist şi memorialist (m. 2006)

– 1927: S-a născut artista decoratoare Mimi (Maria) Podeanu (m. 1975)

– 1930: S-a născut graficiana Xenia Eraclide-Vreme (m. 2007)

– 1940: S-a născut ceramista şi graficiana Lucia Maftei Teodorescu

– 1942: S-a născut Gheorghe Mincă, profesor, poet, ziarist, traducător, eseist, epigramist (m. 2012)

– 1942: S-a născut Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (m. 2016)

– 1948: S-a născut ÎPS Serafim Joantă (născut Romul Joantă), mitropolitul ortodox al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, arhiepiscop ortodox al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului (din 1994) – 75 de ani

– 1954: S-a născut poeta și jurnalista Cornelia Maria Savu (m. 2014)

– 1959: A murit medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1963: S-a născut artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (m. 2013) – 60 de ani

– 1968: A murit (la Roma), regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (n. 1912) – 55 de ani

– 1978: A murit medicul, filosoful şi scriitorul Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii; în 1938 a publicat lucrarea „Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener „Cibernetica”; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1902) – 45 de ani

– 1989: A murit Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (n. 1922)

– 1992: A murit poetul Dan Deşliu; adept fervent al comunismului în deceniile cinci şi şase ale secolului XX, a început, de la sfârşitul anilor ’70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia (n. 1927)

– 1996: A murit Anda Boldur, traducătoare şi scenaristă (n. 1924)

– 2002: A murit actorul Cornel Vulpe (n. 1930)

– 2003: A murit Lola Bobescu (Lola Violeta Ana-Maria Bobesco), violonistă şi profesoară originară din România şi stabilită în Belgia (n. 1920) – 20 de ani

– 2008: A murit Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (n. 1909) – 15 ani

– 2008: A murit Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (n. 1910) – 15 ani

– 2020: A murit artistul ceramist Eugen Petru Cioancă, unul dintre fondatorii Filialei Alba a UAPR și președinte al ei în perioada 1979-1990 (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cádiz, Spania: Reuniunea informală a miniştrilor dezvoltării din UE (4 – 5 sep.)

– Jakarta: Summitul șefilor de stat și de guvern din ASEAN (4 – 7 sep.)

• Prim-ministrul britanic Rishi Sunak, prim-ministrul japonez Fumio Kishida, președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr., premierul vietnamez Pham Minh Chinh rostesc declarații speciale de deschidere la Summitul ASEAN pentru afaceri și investiții

-Moscova:Președintele turc Recep Tayyip Erdogan va vizita Rusia

– Scy-Chazelles, Franța: Sunt marcați 60 de ani de la moartea lui Robert Schuman, unul dintre „părinții” Europei

– Chamonix, Franța: Închiderea totală a tunelului Mont-Blanc pentru lucrări ample de renovare (4 sep. – 18 dec.)

– Bruxelles: Atentatele din 2016 de la Bruxelles: reluarea procesului cu rechiziții apoi pledoarii privind sentințele pentru opt inculpați declarați vinovați

– Berna: Date privind PIB-ul pe al doilea trimestru (estimare) – Seco

– Paris: Conferință de presă a Agenției Spațiale Europene privind programul și testele Ariane 6

– Menlo Park, SUA: Manifestări de marcare a 25 de ani de la înființarea companiei Google

– Nairobi, Kenya: Summitul African Climate Action (4 – 6 sep.)

– Paris: Conferință de presă cu ocazia deschiderii Cupei Mondiale de Rugby

Aniversări – Comemorări

– În Statele Unite ale Americii se sărbătoreşte „Ziua Muncii”, la propunerea sindicatelor (Central Labour Union); se marchează în prima zi de luni din septembrie, începând din 1882

– 1768: S-a născut scriitorul francez François René de Chateaubriand (m. 1848) – 255 de ani

– 1824: S-a născut Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (m. 1896)

– 1851: S-a născut istoricul austriac Julius Jung; în 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei; un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian; membru corespondent străin al Societăţii Academice Române (1877) (m. 1910)

– 1892: S-a născut Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (m. 1974)

– 1907: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul norvegian Edvard Grieg (n. 1843)

– 1908: S-a născut Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (m. 1960) – 115 ani

– 1908: S-a născut Edward Dmytryk, regizor şi producător american de film (m. 1999) – 115 ani

– 1913: S-a născut biochimistul american Stanford Moore; cercetări în domeniul enzimologiei; a studiat, cu ajutorul cromatografiei cu schimb de ioni, structura moleculară a proteinelor; Premiul Nobel pentru chimie în 1972, împreună cu conaţionalii săi Christian B. Anfinsen şi William H. Stein (m. 1982) – 110 ani

– 1930: S-a născut compozitorul american Jerry (Jordan) Ragovoy; a compus, printre altele, hituri pentru Janis Joplin şi Rolling Stones (m. 2011)

– 1934: S-a născut baritonul rus Eduard Khil, supranumit „Mr. Trololo” (m. 2012)

– 1952: S-a născut Rishi Kapoor, unul dintre cei mai populari actori indieni, producător și regizor; fiul lui Raj Kapoor (m. 2020)

– 1962: S-a născut Shinya Yamanaka, medic şi cercetător japonez; Premiul Nobel pentru medicină în 2012, împreună cu John B. Gurdon, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”

– 1963: A murit Robert Schuman, om politic francez; prim-ministru (1947-1948) şi ministru în mai multe rânduri; declaraţia sa de la 9 mai 1950 (când era ministru de externe), privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, a constituit punctul de plecare în construcţia europeană; considerat unul dintre „părinţii Europei unite”; primul preşedinte (1958-1960) al Adunării Parlamentare Europene (Parlamentul European de astăzi) (n. 1886) – 60 de ani. NOTĂ: Din 1985 ţările Comunităţii Economice Europene (azi, Uniunea Europeană) au instituit „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman” (marcată, anual, la 9 mai)

– 1965: A murit Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace pe 1952 (n. 1875)

– 1977: A murit Jean Rostand, biolog și filosof francez (n. 1894)

– 1980: S-a născut violonistul german David Garrett (nume la naștere: David Christian Bongartz); este înregistrat în Guinness-book ca unul dintre cei mai rapizi violoniști din lume

– 1981: S-a născut cântăreața R&B și actrița americană Beyoncé (nume complet Beyoncé Giselle Knowles-Carter)

– 1989: A murit Georges Simenon, scriitor belgian de limbă franceză, autor de romane poliţiste („părintele” celebrului comisar Maigret) (n. 1903)

– 2003: A murit violonistul ungar Tibor Varga (n. 1921) – 90 de ani

– 2006: A murit (în urma unui accident subacvatic) Steve Irwin (supranumit şi „The Crocodile Hunter” – Vânătorul de crocodili), cunoscut naturalist şi realizator australian de documentare de televiziune, difuzate în special de canalul „Discovery” (n. 1962)

– 2014: A murit Joan Rivers (numele real: Joan Alexandra Rosenberg), actriţă, scenaristă, scriitoare, artistă de stand up comedy, producătoare şi gazdă a unor emisiuni TV de succes (n. 1933)

– 2017: A murit psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1925)

– 2020: A murit cântăreaţa şi actriţa belgiană Leonie Cooreman (Annie Cordy) (n. 1928)

Calendarul zilei – 3 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 4 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 3 septembrie

* Acum 554 de ani (1469) a avut loc sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504); la 10 iulie 1466 a fost pusă piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii

* Se împlinesc 240 de ani (1783) de când Marea Britanie, Franţa, Spania şi SUA au semnat Tratatul de la Versailles, prin care Anglia a recunoscut oficial independenţa Statelor Unite ale Americii şi a cedat Franţei Tobago şi Senegalul

* Sunt marcaţi 175 de ani (1848) de când, între 3/15 şi 13/25 septembrie, a avut loc a treia Adunare naţională de la Blaj. Cei aproximativ 60.000 de participanţi nu au recunoscut „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria, astfel începând formarea unei oşti populare române sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever şi Iovian Brad

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de la inaugurarea, la Bucureşti, a stadionului „Republica” (prin reamenajarea stadionului ANEF), cel mai mare şi modern din ţară la acea vreme (40.000 de locuri). Dezafectat odată cu începerea lucrărilor la „Casa Poporului”, stadionul a fost inaugurat la 9 mai 1926, cu ocazia meciului de rugby dintre echipa României şi cea a armatei franceze, încheiat cu victoria oaspeţilor cu scorul de 35-3. Stadionul ONEF (Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, mai târziu ANEF – Academia Naţională de Educaţie Fizică) a fost proiectat de Horia Creangă şi Marcel Iancu, doi dintre cei mai vestiţi arhitecţi ai vremii, şi a fost considerat primul stadion modern din România, fiind primul dotat cu un gazon prevăzut cu sistem de drenaj. În timpul războiului, stadionul a fost mistuit de flăcările unui incendiu, însă ulterior a fost reconstruit şi redat în folosinţă, sub numele „Stadionul Republicii”, la 3 septembrie 1948, cu ocazia primei ediţii a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale Republicii Populare Române. Stadionul Republicii a fost al doilea stadion din România care era dotat cu o instalaţie de nocturnă, după Stadionul Romcomit din Bucureşti

* Se împlinesc 70 de ani (1953) de când intra în vigoare Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, semnată, la Roma, la 4.XI.1950. Convenţia a fost semnată sau ratificată de peste 30 de state. La data de 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale

* În urmă cu 44 de ani (1979) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară; director-fondator, prof. dr. Nicolae Simionescu (în prezent Institutul poartă numele fondatorului). În 1990, IBPC a fost afiliat la Academia Română și a devenit instituție membră a rețelei mondiale UNESCO pentru biologie moleculară și celulară (UNESCO-MCBN)

* Acum 31 de ani (1992) era adoptată Convenţia privind interzicerea armelor chimice, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, intrată în vigoare la 29.IV.1997. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* Cu 11 ani în urmă (2012), între 3 și 5 septembrie, la Chișinău a avut loc primul Congres Mondial al Eminescologilor, organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe, Academia Română, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu”, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Primăria municipiului Chişinău și Primăria Municipiului Iaşi, în onoarea acad. Mihai Cimpoi, reputat critic, eminescolog, istoric literar, eseist și redactor literar, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 ani

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Neofit şi Meletie de la Mănăstirea Stânişoara (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Grigore cel Mare, papă învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1546: A murit Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546); fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare; autoritar faţă de marea boierime, Petru Rareş a încurajat comerţul, a dezvoltat organizarea ţării şi a mărit puterea militară a acesteia (n. 1483)

– 1872: A murit monahul Procopie (Picu) Pătruţ (nume la naștere – Oprea), poet, miniaturist, imnograf, imnolog, caligraf și copist bisericesc (n. 1818)

– 1876, 3/16: S-a născut Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră); autor de manuale şi publicist (m. 1965)

– 1887: A murit Timotei Cipariu, preot greco-catolic, cărturar umanist de talie europeană şi filolog; considerat unul dintre întemeietorii filologiei româneşti; a jucat un rol de prim-plan în Revoluţia de la 1848 din Transilvania; membru fondator al ASTREI (1861); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), vicepreşedinte al acestui for (1867-1872) (n. 1805)

– 1901: S-a născut Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (m. 1973)

– 1907: S-a născut scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (m. 1937)

– 1912: S-a născut Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (m. 1999)

– 1919: S-a născut Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei“, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (m. 2015)

– 1928: S-a născut antrenorul de handbal Constantin „Pilică” Popescu; în 1956 a adus, cu sportivele antrenate de el, prima medalie de campion mondial din istoria handbalului românesc în 11; a mai câștigat titlul mondial în 1960 și în 1962; a fost primul şi cel mai tânăr tehnician (32 de ani) căruia i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit (1960); în 2007 a fost declarat „antrenor internaţional de excelenţă” (m. 2018) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (m. 1993)

– 1936: S-a născut (în Rusia) cântăreaţa de muzică uşoară Marina Voica

– 1937: S-a născut cântăreţa de muzică populară Maria Ciobanu (nume la naștere: Maria Diaconu); supranumită „ciocârlia cântecului popular românesc“

– 1938: S-a născut jurnalistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (m. 2012) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Teodora Stendl, artist plastic și profesor universitar, una dintre „doamnele artei contemporane românești” (m. 2022) – 85 de ani

– 1943: S-a născut (în Kazahstan, la Karaganda) poetul, criticul de artă, eseistul, publicistul și artistul vizual Valeriu Oişteanu; între anii 1967 şi 1972 a fost redactor la Radiodifuziunea Română; în 1973 s-a stabilit în SUA; frate cu eseistul Andrei Oişteanu – 80 de ani

– 1950: A murit Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă franceză, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1872)

– 1971: A murit naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1887)

– 1991: A murit actriţa Elvira Godeanu (n. 1904)

– 1998: A murit actorul Dinu Manolache (n. 1955) – 25 de ani

– 2005: A murit matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (n. 1933)

– 2009: A murit compozitorul, profesorul şi violonistul Grigore Nica (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa Alice Caracostea (n. 1967)

– 2020: A murit medicul și profesorul universitar Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a neurologiei, la nivel internațional; director medical al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (1993-2002) și şeful Secţiei Neurologie II; în cadrul Facultăţii de Medicină – UMF „Carol Davila” Bucureşti a fost prodecan (2000-2004), şeful Catedrei de Neurologie M028 (2008-2011), director al Departamentului 6 – Neuroştiinţe Clinice (2011-2020), preşedinte al Comisiei Senatului Universitar pentru învăţământul doctoral (2012-2016); preşedinte (2001-2013) şi preşedinte de onoare ad vitam (din 2013) al Societăţii de Neurologie din România; coordonator al programelor naţionale de sănătate ale CNAS şi Ministerului Sănătăţii (2000-2007 şi 2009-2014); membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1957)

EVENIMENTE EXTERNE

– Córdoba, Spania: Reuniunea informală a miniştrilor agriculturii din UE (3 – 5 sep.)

– New Delhi: Reuniune a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20 (3 – 6 sep.)

– Siracuza, Italia: Sunt marcați 80 de ani de la semnarea de către Italia a unui armistițiu cu Aliații, care a fost dezvăluit pe 8 septembrie

– Monza: Auto – Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Italiei, cursa finală

– Montmeló, Spania: MotoGP – Marele Premiu al Cataloniei, cursa finală

– Belgrad: Campionatele Mondiale de Canotaj (3 – 10 sep.)

– Londra: Fotbal – Campionatul Angliei: Arsenal – Manchester United

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Culturii Iudaice”, organizată pentru prima oară în 2001, este celebrată pe tot continentul, în prima duminică a lunii septembrie, sub egida Asociaţiei Europene pentru Păstrarea şi Promovarea Culturii şi Patrimoniului Evreiesc

– Sărbătoarea naţională a emiratului Qatar; aniversarea proclamării independenţei – 1971

– Sărbătoarea naţională a Republicii San Marino. Ziua întemeierii statului – anul 301 d.H.

– 1568: S-a născut Adriano Banchieri, compozitor, organist şi teoretician italian (m. 1634) – 455 de ani

– 1658: A murit Oliver Cromwell, om politic şi comandant de oşti englez; conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart; a înăbuşit mişcarea de eliberare naţională din Irlanda (1649-1652); în 1653 a instaurat în Anglia un regim dictatorial, devenind lord-protector; a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei (n. 1599) – 365 de ani

– 1695: S-a născut Pietro Locatelli, violonist şi compozitor italian (m. 1764)

– 1739, 3/4: A murit autorul dramatic englez George Lillo (n. 1693)

– 1810: S-a născut pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane; personajele predilecte ale picturilor sale au fost indienii din vestul continentului american (m. 1871)

– 1814: S-a născut matematicianul britanic James Joseph Sylvester; în 1850 a introdus termenul de matrice; stabilit o perioadă în SUA, a fondat, în 1878, „American Journal of Mathematics”, prima revistă dedicată matematicii din Statele Unite (m. 1897)

– 1859: S-a născut Jean Jaurés, om politic şi istoric francez; unul dintre fondatorii Partidului Socialist Francez (1902) şi ai ziarului „L’Humanité” (1904); pacifist convins, s-a opus militarismului şi războiului (m. 1914, asasinat de un naţionalist)

– 1860: A murit anatomistul și embriologul german Martin Heinrich Rathke; este primul care a explicat structura embrionului (1839); unul dintre fondatorii embriologiei moderne (n. 1793)

– 1869: S-a născut Fritz (Friderik) Pregl, chimist austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1923 (m. 1930)

– 1875: S-a născut Ferdinand Porsche, constructor austriac de automobile, fondatorul cunoscutei firme care-i poartă numele (m. 1951)

– 1877: A murit Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (n. 1797)

– 1900: S-a născut dirijorul olandez Eduard van Beinum (m. 1959)

– 1905: S-a născut Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess (m. 1991)

– 1910: S-a născut Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (m. 2007)

– 1918: S-a născut actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul ”As the World Turns” (m. 2010) – 105 ani

– 1926: S-a născut actrița greacă Irene Papas, considerată una dintre cele mai mari artiste din istoria filmului (m. 2022)

– 1928: S-a născut Ion Druţă, prozator, poet, dramaturg, istoric literar şi publicist din R. Moldova; considerat „scriitorul moldovean cu cea mai mare popularitate”, „clasic în viaţă”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 – 95 de ani

– 1930: S-a născut arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, celebru pentru sala de concerte Festspielhaus Baden Baden, din sud-vestul Germaniei (m. 2019)

– 1932: S-a născut actriţa americană Eileen Brennan (m. 2013)

– 1940: S-a născut jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (m. 2015)

– 1942: S-a născut Mihai Cimpoi, critic şi istoric literar, eminescolog, filosof al culturii, eseist şi ziarist din Republica Moldova; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991)

– 1943: S-a născut regizorul cubanez Juan Carlos Tabio (m. 2021) – 80 de ani

– 1947: S-a născut legendarul antrenor francez de fotbal Gérard Houllier (m. 2020)

– 1948: A murit Edvard Beneš, om politic cehoslovac; ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste; alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (n. 1884) – 75 de ani

– 1965: S-a născut actorul american de film Charlie Sheen (numele la naştere: Carlos Irwin Estévez)

– 1968: S-a născut Thomas Ostermeier, regizor german de teatru; în 2011 a primit Leul de Aur al Bienalei de la Veneția pentru întreaga sa operă – 55 de ani

– 1973: S-a născut Jennifer Paige, cântăreaţă şi pianistă americană – 50 de ani

– 1982: A murit (asasinat împreună cu soția lui) generalul Alberto Dalla Chiesa, prefect al orașului italian Palermo și susținător fervent al luptei anti-mafie (n. 1920)

– 1991: A murit regizorul american de film Frank Capra (n. 1897, la Palermo/Italia)

– 2007: A dispărut (când pilota avionul în deşertul Nevada) Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (n. 1944)

– 2009: A murit Hulda Regehr Clark, biolog, biofizician, fiziolog canadian; practicantă a medicinei alternative și complementare; cunoscută pentru cărțile despre vindecarea tuturor formelor de cancer (n. 1928)

– 2012: A murit liderul religios sud-coreean Sun Myung Moon, fondatorul controversatei Biserici a Unificării (întemeiată în 1954), cunoscută şi ca secta Moon, sectă care a devenit, în timp, un adevărat imperiu financiar (n. 1920, pe teritoriul actual al Coreei de Nord)

– 2012: A murit actorul american Michael (Clarke) Duncan (n. 1957)

– 2016: A murit regizorul american Leslie H. Martinson, primul realizator al filmului „Batman” (n. 1915)

– 2016: A murit matematicianul şi profesorul francez Jean-Christophe Yoccoz, specializat în teoria sistemelor dinamice (n. 1957)

– 2017: A murit John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea (n. 1927)

– 2019: A murit fotograful de modă și regizorul german de documentare Peter Lindbergh; „creatorul” supermodelelor din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1944)

– 2020: A murit actorul turco-german Birol Ünel; a jucat în filme de televiziune și producții teatrale germane și turcești (n. 1961)

Calendarul zilei – 2 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 4 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 2 septembrie

* Cu 581 de ani în urmă (1442) Iancu de Hunedoara obţinea, în bătălia de pe cursul superior al Ialomiţei, o strălucită victorie asupra turcilor, conduşi de Şehabeddin, beglerbegul Rumeliei. Victoria de pe Ialomiţa a marcat începutul campaniei ofensive a lui Iancu de Hunedoara împotriva Imperiului Otoman

* Acum 357 de ani (1666) izbucnea „marele incendiu” al Londrei, care, timp de cinci zile, a distrus o mare parte a oraşului. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al oraşului. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, şi mare parte din clădirile autorităţilor orăşeneşti. S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morţilor în urma incendiului nu este cunoscut dar, prin tradiţie, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar şase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci şi a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, şi pe acela că focul ar fi carbonizat total rămăşiţele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate

* Cu 194 de ani în urmă (1829), prin Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol (azi Edirne), care încheia războiul ruso-turc din anii 1828-1829, Principatele Române (aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman şi protectoratul Rusiei) îşi recăpătau autonomia administrativă (2/14)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când, în cadrul Congresului de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor, s-a votat o moţiune prin care s-a cerut dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor asuprite (2/15)

* În urmă cu 78 de ani (1945) s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial, declanşat la 1.IX.1939, prin atacul Germaniei asupra Poloniei. La data de 2.IX.1945 a fost semnat actul capitulării necondiţionate a Japoniei. Conflagraţia a antrenat 62 de state, pe teritoriul cărora locuia o pondere de 80% din populaţia globului. Acţiuni militare au avut loc pe teritoriul a 40 de state, fiind mobilizaţi 110 milioane de oameni. În război au murit între 50 şi 55 de milioane de persoane, dintre care 27 de milioane au fost ucise pe front

* Cu 47 de ani în urmă (1976) avea loc inaugurarea magazinului „Unirea” din Bucureşti, actualul „Unirea Shopping Center”

* În urmă cu 33 de ani (1990) a intrat în vigoare Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989. România a ratificat Convenţia la 27.IX.1990

* Într-o zi de 2 septembrie, acum 28 de ani (1995), s-a deschis la Cleveland, statul Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock

Aniversări – Comemorări

– 1831: S-a născut folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (m. 1890)

– 1860: S-a născut compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (m. 1935)

– 1861: S-a născut Mircea Demetriade, poet şi dramaturg; a tradus din lirica franceză; fiul actorului Costache Demeriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu (m. 1914)

– 1887, 2/14: S-a născut matematicianul Simion Stoilow; considerat întemeietor al şcolii româneşti de matematică modernă; unul dintre creatorii, pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1945 (m. 1961)

– 1895: S-a născut D.[umitru] I.[on] Suchianu, jurist, sociolog, eseist, traducător, istoric, critic literar şi de film (m. 1985)

– 1900: A murit Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877; frate cu istoricul Nicolae Densuşianu şi tatăl criticului Ovid Densusianu (n. 1837)

– 1916: S-a născut Jakó Zsigmond (Sigismund) Páal, istoric de naţionalitate maghiară din România; specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene, în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; membru de onoare al Academiei Române din 1996 (m. 2008)

– 1917: S-a născut medicul ftiziolog Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1995)

– 1920: S-a născut actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (m. 1993)

– 1923: S-a născut pictorul Virgil Preda, personalitate de prim rang a artei plastice românești (m. 2011) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Alexandru Duţu, istoric şi critic literar, comparatist şi traducător (m. 1999) – 95 de ani

– 1935: S-a născut poetul Damian Ureche (m. 1994)

– 1938: S-a născut juristul și profesorul universitar doctor Ioan Muraru; judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001), președinte al Curții Constituționale (1995-1998) şi Avocat al Poporului (2001-2011); a contribuit la redactarea Constituției României (1990-1991), cât și la revizuirea acesteia (2002-2003); profesor de Drept constituțional și instituții politice, autor de manuale, cursuri, monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional (m. 2021) – 85 de ani

– 1942: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Diodor Nicoară; a fost la conducerea artistică a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara din 1969 până în 2006

– 1947: S-a născut publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (m. 2011)

– 1955: S-a născut jucătoarea de tenis şi antrenoarea Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977 (m. 2015)

– 1959: S-a născut artistul plastic și profesorul Agoston Zsolt (m. 2021)

– 1964: S-a născut Ruxandra Donose, una dintre cele mai celebre mezzosoprane ale lumii

– 1966: A murit Teodor Murăşanu, poet, preot greco-catolic, pedagog, deţinut politic; unul dintre animatorii vieţii literare din Transilvania interbelică, a iniţiat şi a condus revista „Pagini literare” (Turda, 1934-1943), încurajând tinerii scriitori ardeleni ai epocii; tatăl academicianului Camil Mureşanu (n. 1891)

– 1973: A murit medicul Voinea Marinescu; contribuţii în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de ţesuturi şi organe, în chirurgia cardio-vasculară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1915) – 50 de ani

– 1996: A murit germanistul Jean Livescu; lucrări de istorie literară, didactice şi lexicografice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1906)

– 1996: A murit Edmond Nicolau, inginer specialist în radiocomunicații, cibernetician, profesor universitar, istoric al științei și tehnicii, eseist; simbol al interdisciplinarităţii în România; unul dintre promotorii ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetică; a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistica și modelarea matematică; unul din creatorii Facultăţii de Electronică a IPB și ai Facultăţii de Cibernetică Economică la ASE (n. 1922)

– 2002: A murit Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (n. 1939)

– 2004: A murit juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2005: A murit Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat şi om politic liberal; deţinut politic între anii 1959 şi 1964 (n. 1919)

– 2009: A murit Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (n. 1923)

– 2015: A murit soprana, violonista şi profesoara Eleonora Enăchescu (n. 1952)

– 2016: A murit Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (n. 1932)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (1934-2006) (n. 1939)

– 2017: A murit Gheorghe Istrate, poet şi publicist (n. 1940)

– 2020: A murit omul de televiziune Emanuel Isopescu, jurnalist de investigații (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ulaanbaatar, Mongolia: Papa Francisc se întâlnește cu președintele Mongoliei, Ukhnaagiin Khurelsukh, la Palatul de Stat, cu Gombojavyn Zandanshatar, președintele Parlamentului Mongoliei, Marele Hural al Statului, și cu prim-ministrul Luvsannamsrai Oyun-Erdene

– Perpignan, Franța: A 35-a ediție a Visa pour l’image, festival internațional de fotojurnalism (2 – 17 sep.)

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Alegeri municipale și regionale

– Bournemouth, Marea Britanie: Comemorarea a 50 de ani de la moartea romancierului britanic J.R.R. Tolkien, autor al trilogiei „Stăpânul Inelelor”

– Shenzhen, China: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Shenzhen

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Socialiste Vietnam; aniversarea proclamării independenței – 1945

– 1397: A murit Francesco Landini, poet, organist şi compozitor italian (n. ~1325)

– 1652: A murit pictorul spaniol José de Ribera y Cucó (Jusepe de Ribera) (n. 1591)

– 1675: S-a născut William Somervile, poet englez (m. 1742)

– 1764: A murit Nathaniel Bliss, astronom regal englez (n. 1700)

– 1805: S-a născut Esteban Echeverría, scriitor şi om politic argentinian (m. 1851)

– 1814: S-a născut istoricul şi arheologul german Ernst Curtius (m. 1896)

– 1834: A murit inginerul şi arhitectul scoţian Thomas Telford (n. 1757)

– 1840: S-a născut scriitorul italian Giovanni Verga (m. 1922)

– 1852: S-a născut Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (m. 1935)

– 1853: S-a născut Wilhelm Ostwald, chimist, fizician şi filosof german; a descoperit legea diluţiei unui electrolit (1888); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1909 (m. 1932) – 170 de ani

– 1854: S-a născut Hans Henrik Jæger, scriitor şi filosof norvegian (m. 1910)

– 1865: A murit Sir William-Rowan Hamilton, matematician şi fizician irlandez; lucrări în domeniile algebrei, opticii şi mecanicii analitice (n. 1805)

– 1872: A murit Nikolai Frederik Severin Grundtvig, personalitate marcantă a culturii şi politicii daneze, poet, istoric, pedagog şi pastor; episcop de onoare al Bisericii luterane din Danemarca; a avut o influență centrală în dezvoltarea educației non-formale pentru adulți (m. 1783)

– 1894: S-a născut scriitorul austriac Joseph Roth (m. 1939)

– 1895: S-a născut Monique Saint-Hélier (născută Berthe Briod), scriitoare şi pictoriţă elvețiană (m. 1955)

– 1908: S-a născut Nikolai A. Kozyrev, astronom şi astrofizician rus, cunoscut pentru descoperirile sale privind activităţile vulcanice de pe Lună (m. 1983) – 115 ani

– 1910: A murit pictorul francez Henri Rousseau (supranumit „Le Douanier” – Vameşul); considerat unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai picturii naive din secolul XX (n. 1844)

– 1917: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Armando Trovajoli, numit şi „vocea Romei”; a scris muzica pentru aproape 300 de filme (m. 2013)

– 1922: S-a născut Arthur Ashkin, fizician american; contribuții esențiale în optică; Premiul Nobel pentru fizică în 2018, împreună cu fizicianul canadian Donna Strickland și fizicianul francez Gérard Mourou, pentru invenția de pensete optice, care folosesc fascicule laser pentru a captura și manipula obiecte foarte mici; utilizările în medicină includ operaţiile chirurgicale oftalmologice corective (m. 2020)

– 1922: A murit scriitorul Henry Lawson, personalitate reprezentativă a culturii australiene (n. 1867)

– 1923: S-a născut matematicianul francez René Frédéric Thom; lucrări de topologie; a elaborat „teorema catastrofei”, cu largi aplicaţii în fizică, biologie şi ştiinţe sociale (m. 2002) – 100 de ani

– 1928: S-a născut cineastul american Mel Stuart (numele la naştere – Stuart Solomon) (m. 2012) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pianistul şi compozitorul american de jazz Horace Silver, pionier al curentului hard bop din anii 50 ai secolului XX (m. 2014) – 95 de ani

– 1937: A murit Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (n. 1863)

– 1938: S-a născut actorul italian Giuliano Gemma, devenit celebru pentru rolurile sale din numeroase filme western italiene, denumite ”western spaghetti” (m. 2013) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Régis Debray, filosof, jurnalist şi academician francez

– 1944: S-a născut Gilles Marchal, compozitor și interpret francez (m. 2013)

– 1955: A murit Rudolf Kattnigg, compozitor, pianist și dirijor austriac (n. 1895)

– 1964: S-a născut, la Beirut, în Liban, actorul, regizorul şi producătorul canadian Keanu Reeves

– 1966: S-a născut Salma Hayek, actriţă, regizoare şi producătoare de film americană, de origine mexicană

– 1969: A murit Hồ Chí Minh (Ho Şi Min), om politic vietnamez, preşedinte al R.D.Vietnam (1945-1969); unul dintre fondatorii Partidului Comunist din Indochina (1930) şi al Ligii pentru Independenţa Vietnamului (1941); a condus lupta de eliberare a ţării de sub stăpânirea colonială franceză (1946-1954) şi împotriva regimului de la Saigon, aliat al SUA (1959-1969) (n. 1890)

– 1973: A murit scriitorul, poetul, filologul şi profesorul britanic John Ronald Revel Tolkien (J.R.R. Tolkien), creatorul trilogiei „Stăpânul inelelor”; considerat „tatăl” literaturii fantastice, mai exact al subgenului „high fantasy” (n. 1892, în Republica Sud Africană) – 50 de ani

– 1981: A murit compozitorul polonez Tadeusz Baird (n. 1928)

– 1995: A murit dirijorul ceh Václav Neumann (n. 1920)

– 2000: A murit Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (n. 1902)

– 2001: A murit Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi umane – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town/RSA (n. 1922)

– 2004: A murit Joan Oró, om de știință catalan, ale cărui cercetări au fost deosebit de importante în stabilirea originii vieţii (n. 1923)

– 2012: A murit compozitorul portughez de muzică clasică Emmanuel Nunes, stabilit în Franţa din 1964 (n. 1941)

– 2013: A murit economistul şi profesorul american de origine britanică Ronald (Harry) Coase; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1991 (n. 1910) – 10 ani

– 2013: A murit scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (n. 1919) – 10 ani

– 2013: A murit actriţa franceză Valérie Benguigui (n. 1965) – 10 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1961

– 2017: A murit Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (n. 1927)

– 2021: A murit marele compozitor grec Mikis (Mihail) Theodorakis, autorul unei opere gigantice; a devenit celebru prin compunerea muzicii pentru filmul „Zorba Grecul” (1964); fost luptător în rezistenţă şi adversar al dictaturii coloneilor, considerat simbolul rezistenţei în Grecia de-a lungul veacurilor (n. 1925)

Calendarul zilei – 1 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 1 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 1 septembrie

* Acum 423 de ani (1600) nobilimea transilvăneană a refuzat să participe la Dieta de la Sebeşul săsesc convocată de Mihai Viteazul, a proclamat insurecţia şi l-a ales conducător pe Ştefan Csáki. Generalul austriac George Basta, comandantul trupelor imperiale, s-a alăturat nobilimii

* Cu 266 de ani în urmă (1757) cărturarul Dimitrie Eustatievici Braşoveanul (n. 1730 – m. 1796) încheia, la şcheii Braşovului, redactarea „Gramaticii româneşti”, prima lucrare de acest fel, dedicată domnitorului muntean Constantin Nicolae Mavrocordat. Partea a şasea, „Pentru prosodie”, este considerată cel dintâi tratat românesc de versificaţie. Lucrarea s-a păstrat în două copii manuscrise, din 1757 şi 1774

* Acum 219 ani (1804) astronomul german Karl Ludwig Harding a descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din sistemul solar pe care l-a denumit Juno. Este al treilea asteroid descoperit, unul dintre marii asteroizi din centura principală şi unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi. Denumirea sa oficială este 3 Juno, fiind numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera)

* În urmă cu 153 de ani (1870), între 1 şi 2 septembrie, a avut loc Bătălia de la Sedan (localitate în nordul Franţei), desfăşurată în cadrul Războiului franco-prusac (iulie 1870-mai 1871), în urma căreia trupele franceze au fost încercuite şi înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea şi proclamarea republicii şi a Comunei din Paris

* Se împlinesc 130 de ani (1893) de când intra în vigoare „Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale”, promulgată prin Decret Regal de Carol I, lege care prevedea instituirea unui Corp de pază şi ordine cu caracter militarizat în toate localităţile rurale din ţară, deoarece structurile anterioare nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren şi nu corespundeau unui stat modern european. Această lege a pus accentul pe atribuţiile Jandarmeriei Rurale de a „veghea în localităţile rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi executarea legilor”, stipulându-se, totodată, garantarea unei circulaţii normale şi civilizate pe principalele căi de comunicaţie ale ţării (1/13)

* Cu 111 ani în urmă (1912), în sala „Eforie” din București, a avut loc premiera filmului „Independenţa României”, în regia lui Grigore Brezeanu şi Aristide Demetriade; filmul, realizat între anii 1911 şi 1912, a avut o distribuţie de excepţie: Aristide Demetriade, Constantin Nottara, Aurel Athanasescu, Ion Niculescu, Ion Brezeanu, Constantin Demetriade, Aristizza Romanescu. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme, filmul fiind prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta

* Acum 101 ani (1922) era inaugurată, la Rio de Janeiro (Brazilia), prima expoziţie de produse româneşti în America de Sud

* În urmă cu 94 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisie de teatru pentru copii, cu piesa „Pufuşor şi Mustăcioară”, de Victor Ion Popa

* Acum 84 de ani (1939) era declanşat cel de-Al Doilea Război Mondial, prin atacul Germaniei asupra Poloniei (sfârşitul războiului a fost la 2.IX.1945, când s-a semnat actul capitulării necondiţionate a Japoniei)

* Cu 77 de ani în urmă (1946) avea loc fondarea Agenţiei Austriece de Presă – APA (Austria Presse Agentur, cu sediul la Viena)

* În urmă cu 72 de ani (1951), la iniţiativa SUA era încheiat, la San Francisco, pactul ANZUS (Australia, Noua Zeelandă şi SUA), sistem defensiv de alianţe pentru apărarea intereselor din zona Pacificului ale statelor semnatare (intrat în vigoare la 28.IV.1952)

* Acum 68 de ani (1955) a fost înfiinţată Filarmonica de Stat din Cluj (concertul inaugural a avut loc la 4.XII.1955)

* Cu 68 de ani în urmă (1955), la această dată, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri Nr. 2003/ din 16 septembrie 1955, a început să funcţioneze Teatrul de Stat Galaţi, astăzi Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. Primul spectacol al teatrului a fost „Preludiul”, în 14 aprilie, în sala Orchestrei Simfonice de Stat (devenită mai târziu Sala Teatrului Muzical „Nae Leonard”). Primul spectacol în actuala sală a teatrului a fost piesa „D’ale carnavalului”, pe 30 decembrie 1956. Din anul 1973, Teatrul de Stat primeşte denumirea de Teatrul Dramatic Galaţi, iar din anul 2000, Teatrul Dramatic Galaţi devine Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi

* Cu 64 de ani în urmă (1959) erau reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Japonia. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte. La data de 1.VI.1964 reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokio şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade

* Acum 19 ani (2004) un comando terorist cu 32 de membri a luat ostatici peste 1.300 de copii şi părinţi în Şcoala nr. 1 din oraşul Beslan din Republica Osetia de Nord. Ei cereau retragerea ruşilor din Cecenia. După două zile de pseudo-negocieri, schimburile de focuri între teroriştii pro-ceceni şi forţele speciale ruse s-au încheiat cu moartea teroriştilor (mai puţin unul), cu moartea a 344 de civili (din care 176 erau copii) şi rănirea altor 700 de persoane. Masacrul a fost revendicat de liderul radical separatist cecen Şamil Basaev

* Cu 13 ani în urmă (2010) se încheia Războiul din Irak (declanşat la 20.III.2003). La data de 20.III.2003 aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Bagdadului, la scurt timp după expirarea ultimatumului formulat de preşedintele SUA, George Bush, la adresa lui Saddam Hussein. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunţat (la ora 4:50) declanşarea războiului

* Sunt marcați 10 ani (2013) de când au început mai multe proteste în București față de proiectul Roșia Montană. În zilele de 11 şi 13 septembrie, 33 de mineri s-au blocat în subteran la Roșia Montană cerând ca „toți reprezentanții grupurilor parlamentare să vină la Roșia Montană să discute cu ei și să vadă în ce stare au ajuns”, oamenii renunţând la protest şi ieşind la suprafaţă în urma vizitei premierului Victor Ponta. La data de 15 septembrie, la București, în cea de-a 15-a zi consecutivă de proteste, 10.000 de manifestanţi au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roșia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern, aceasta considerând, conform raportului, că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România

* Acum 6 ani (2017) avea loc inaugurarea oficială, la Hamburg, în Germania, a celui mai mare și mai puternic laser cu raze X cu electroni liberi, „European XFEL”. Realizat prin colaborarea dintre 11 ţări, în principal Germania şi Rusia, dar şi Franţa şi Elveţia, cu o lungime de 3,4 km, acesta generează raze X extrem de intense (poate să producă până la 27.000 de flash-uri pe secundă) care pot fi folosite de cercetătorii din întreaga lume în domeniile medicină, biologie, chimie, energie și tehnologia informației

Aniversări – Comemorări

– Începutul anului bisericesc; Sf. Cuvios Dionisie Exiguul (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Indictionul – începutul anului nou bisericesc (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua rugăciunii pentru mediu” (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– „Ziua Diplomaţiei Române”; a fost instituită prin Legea nr. 269/2003, privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României, „pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României”. În preajma acestei zile are loc și Reuniunea Anuală Diplomației Române, eveniment organizat anual de Ministerul Afacerilor Externe și dedicat Corpului diplomatic și consular român

– „Ziua Informaticienilor Militari”; la 1.IX.1963 (- 60 de ani) a luat fiinţă prima unitate specializată a Armatei române cu atribuţii de concepţie, coordonare şi înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor (Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării)

– „Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”; stabilită prin Ordinul 539/9 mai 2008, emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 983 din 1990 prin care Delta Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei

– 1847: S-a născut Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din 1881 (m. 1907)

– 1862: S-a născut chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (m. 1941)

– 1874, 1/13: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) astronomul Nicolae Donici; cercetări asupra eclipselor de Soare, efectuate în diverse ţări de pe glob (Spania, Indonezia, Cambodgia ş.a.), şi asupra luminii zodiacale (Sahara, 1946); a fost unul dintre pionierii Uniunii Astronomice Internaţionale; membru de onoare al Academiei Române din 1922 (m. 1956)

– 1891: S-a născut Teodor Naum, filolog şi traducător (valoroase traduceri din patrimoniul clasicismului antic); a făcut parte din gruparea filologilor de la „Muzeul Limbii Române”, unde Sextil Puşcariu l-a asociat la elaborarea „Dicţionarului Academiei Române”, precum şi a altor lucrări de interes naţional (m. 1980)

– 1896: S-a născut Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (m. 1988)

– 1901: S-a născut Marin Iorda (numele real: Marin Iordache), prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (m. 1972)

– 1910, 1/14: S-a născut (la Sankt-Petersburg, Rusia) Olga Necrasov, zoolog şi antropolog român de origine rusă; contribuţii în domenii ca: serologie antropologică, anatomie umană şi comparată, biometrie, biostatică, craniologie şi bioantropologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2000)

– 1923: S-a născut pictorul Vlad Florescu (m. 1986) – 100 de ani

– 1926: S-a născut poeta și prozatoarea Marta Miclescu; considerată „diplomatul cultural al Brezei”, s-a dedicat misiunii de a revitaliza cultura în „Triunghiul cultural Gugești – Huși – Breaza”; a pus bazele Cenaclului Literar „Lira” de la Breaza şi a publicat revista „Breaza – sectorul 7 al Capitalei” (m. 2017). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1920

– 1929: S-a născut biologul Viorica Simionescu, cadru didactic şi cercetător de prestigiu; timp de peste patru decenii a fost profesor la Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie de la Universitatea din Iaşi; a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice privind probleme de zoologie (m. 1990)

– 1929: S-a născut dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972 (m. 2000)

– 1940: S-a născut Alexandru Grigore, poet şi traducător (a tradus din Evgheni Evtuşenko, Vladimir Maiakovski, Alexandr Blok) (m. 1981)

– 1941: S-a născut soprana română de etnie maghiară Júlia Várady; stabilită în Germania din 1970

– 1941: A murit matematicianul şi astronomul Gheorghe Bratu; fondatorul Observatorului astronomic din Cluj şi directorul acestuia (1920-1923, 1928-1941), a instalat, în 1933, luneta Prin cu obiectiv Zeiss 20-300 cm şi telescopul Newton 50-250 cm construit de Casa Couder; a elaborat cursul de astronomie şi a ţinut numeroase conferinţe pe teme astronomice în cadrul Extensiunii universitare şi la Universitatea de vară de la Vălenii de Munte; a întemeiat şi a condus Alliance Française filiala Cluj; a donat Observatorului astronomic biblioteca sa de specialitate, alcătuită din aproape 400 de cărţi şi reviste (n. 1881)

– 1943: S-a născut Constantin M. Popa, critic şi istoric literar, poet şi publicist (m. 2016) – 80 de ani

– 1944: A murit Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1885)

– 1947: S-a născut poetul şi scriitorul Ion Mircea; unul din membrii fondatori ai publicaţiei „Echinox”

– 1948: A murit inginerul Dionisie Germani (Ghermani); contribuţii în hidraulică şi mecanica fluidelor, în special în domeniul legilor de similitudine; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1877) – 75 de ani

– 1949: S-a născut actriţa Elena Albu (m. 2003)

– 1949: S-a născut actriţa Luminiţa Gheorghiu, protagonista peliculei „Poziţia copilului”, în regia lui Călin Netzer, film care a obţinut marele trofeu la Festivalul de Film de la Berlin, în 2013 (m. 2021)

– 1953: A murit lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (n. 1879) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Ioan Cândea, sculptor şi artist plastic

– 1963: A murit actorul Jules Cazaban (n. 1903) – 60 de ani

– 1964: A murit dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1887)

– 1972: A murit prozatoarea, poeta şi jurnalista Anişoara Odeanu (numele la naştere: Doina Stella Graţiana Peteanu) (n. 1912)

– 1974: A murit Coca Farago (prenumele la naştere: Ana-Virginia), poetă, prozatoare şi autoare dramatică; actriţă la teatrele din Craiova şi Cernăuţi; pictor scenograf la Teatrul Naţional din Craiova; fiica poetei Elena Farago (n. 1913)

– 1977: A murit Ştefan Tita, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1905)

– 1980: S-a născut Alexandra Velniciuc, actriţă şi prezentatoare TV

– 1995: A murit (la München, Germania) Adrian Dohotaru, poet, dramaturg şi ziarist; fost secretar de stat în MAE (n. 1939)

– 1996: A murit Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (n. 1945)

– 2008: A murit dirijorul Ion Iancu (n. 1931) – 15 ani

– 2008: A murit actorul Sorin Gheorghiu (n. 1939) – 15 ani

– 2008: A murit Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană germană de origine română, şefa grupului de Psihofizică de la Institutul „Max Planck” pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică/Biopsihologie de la Universitatea „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt am Main; s-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contribuţii fundamentale privitor la plasticitatea neurală şi ambliopie (n. 1945) – 15 ani

– 2009: A murit Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (n. 1923)

– 2011: A murit medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei; unele dintre operaţiile efectuate au constituit premiere mondiale (n. 1930)

– 2011: A murit Mircea Corneliu Spătaru, sculptor, pictor, caricaturist, ceramist și profesor universitar; printre monumentele şi ansamblurile sculpturale de for public create se numără: Ansamblul monumental „Iuliu Maniu” din Piaţa Revoluţiei Bucureşti (1998), Statuia lui Ion Mihalache din Topoloveni (2000), Monumentul cenotaf Moise Nicoară de la Biserica Mavrogheni din Bucureşti (2005), Statuia lui Charles de Gaulle din Piaţa Charles de Gaulle, Bucureşti (2006), Monumentul Carol I din Craiova (2007), Monumentul Nicoale Bălcescu din Parcul Izvorul Rece, Bucureşti (2007) (n. 1937)

– 2017: A murit Zoe Petre, istoric, publicist, profesor și om politic; membru fondator al Alianţei Civice (1990), membru fondator şi vicepreşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonator al Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membru fondator al Solidarităţii Universitare şi preşedinte al acestui for (2001-2003), membru fondator şi vicepreşedinte al partidului „Acţiunea Populară” (2003), director al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (n. 1940)

– 2020: A murit medicul și profesorul Benedek Istvan, întemeietorul școlii de hematologie din Transilvania și cel care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în ţară, în anul 2001; fondatorul Centrului de Transplant Medular din Târgu Mureș, la care au fost realizate numeroase premiere naţionale în domeniul medical: primele transplante din ţară la bolnavi cu leucemie acută (2003), prima selecţie imunomagnetică de celule stem (2004), primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică din România (2005), primele transplanturi de celule stem la adulți în scleroză multiplă și în boală autoimună (2007), primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit (2013) și altele (n. 1948)

– 2021: A murit Romulus Cristescu, reputat matematician, cu o strălucită carieră în cercetare, în domeniul analizei funcţionale, o bogată activitate didactică și o intensǎ activitate editorială; studii de analiză funcţională şi teoria probabilităţilor; a fost preşedinte al Comitetului Naţional Român de Matematică; membru titular al Academiei Române (n. 1928)

– 2021: A murit pictorul și restauratorul Matei Lăzărescu; membru al Grupului Prolog (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ulaanbaatar: Papa Francisc sosește pe Aeroportul Internațional Chinggis Khaan din Mongolia, unde va fi întâmpinat de oficialități

– Ossetia de Nord, Rusia: Sunt marcați 19 ani de la atacul terorist de la Școala din Beslan

– Chíos, Grecia: Urmează să aibă loc deschiderea unui prim centru de primire pentru migranți

– Franța: Intrarea în vigoare a reformei pensiilor

– Deauville, Franța: Festivalul de film american de la Deauville (1 – 10 sep.)

-Viena: Cehul Petr Popelka își preia funcția de dirijor al Orchestrei Simfonice din Viena

– Varșovia: Manifestații ale profesorilor nemulțumiți de salariul și degradarea socială a profesiei lor

– Monza, Italia: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Italiei (1 – 3 sep.)

– Montmeló, Spania: MotoGP – Marele Premiu al Cataloniei (1 – 3 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Nealinierii”; instituită la sesiunea solemnă a Conferinţei ministeriale a ţărilor nealiniate de la Delhi (februarie 1981); în perioada 1-6.IX.1961 a avut loc, la Belgrad, prima conferinţă a şefilor de stat şi de guvern din ţările nealiniate din Europa, Asia, Africa şi America Latină; cu prilejul reuniunii a fost consacrată „mişcarea ţărilor nealiniate” sau „nealinierea” ca noţiune politică; a fost semnată „Declaraţia de la Belgrad”, unul dintre principalele documente programatice ale nealinierii

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Îngrijirea Creaţiei”, celebrată în Biserica Romano-Catolică, a fost instituită de Papa Francisc printr-o Scrisoare din august 2015, adresată cardinalilor Peter Turkson, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace, şi Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Papa Francisc a scris că această zi „va oferi fiecărui credincios şi comunităţilor oportunitatea preţioasă de a reînnoi adeziunea personală la propria vocaţie de păzitori ai creaţiei, înălţând către Dumnezeu mulţumirea pentru lucrarea minunată pe care El a încredinţat-o îngrijirii noastre, invocând ajutorul Său pentru ocrotirea creaţiei şi milostivirea Sa pentru păcatele comise împotriva lumii în care trăim”. Instituirea acestei Zile este şi în comuniune cu Biserica Ortodoxă care de mai mulţi ani a dedicat ziua de 1 septembrie rugăciunii pentru mediu

– Sărbătoarea naţională a Republicii Uzbekistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– Ziua naţională a Republicii Slovace. Ziua Constituţiei – 1992

– 1653: La această dată a fost botezat Johann Pachelbel, organist şi compozitor german (înmormântat în 1706) – 370 de ani

– 1715: A murit regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (n. 1638)

– 1848: S-a născut Auguste Forel, psihiatru, neuropatolog şi entomolog elveţian; lucrări în domeniul morfologiei şi fiziopatologiei cerebrale; a abordat şi o serie de subiecte revoluţionare pentru timpul său, cum ar fi homosexualitatea; a luptat împotriva alcoolismului (m. 1931) – 175 de ani

– 1854: S-a născut compozitorul german Engelbert Humperdinck (m. 1921)

– 1858: S-a născut chimistul austriac Carl Auer von Welsbach; a inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele („becul lui Auer”) (m. 1929) – 165 de ani

– 1875: S-a născut romancierul american Edgar Rice Burroughs, renumit pentru cărţile din seria „Tarzan” (m. 1950)

– 1877: S-a născut fizicianul englez Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1922 (m. 1945)

– 1878: S-a născut dirijorul italian Tullio Serafin (m. 1968) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Othmar Schoeck, compozitor, dirijor şi pianist german (m. 1957)

– 1915: S-a născut arbitrul britanic de fotbal Ken Aston (Kenneth George Aston); a adus multe îmbunătăţiri în arbitrajul fotbalului, printre ele fiind cartonaşele galbene şi roşii (1970) (m. 2001)

– 1922: S-a născut Vittorio Gassman, actor şi regizor de film şi scenarist italian (m. 2000)

– 1925: S-a născut Roy Jay Glauber, fizician și profesor american; pionier al opticii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu John Hall și Theodor Hänsch, pentru contribuții la teoria cuantică a coerenței optice (2005) (m. 2018)

– 1930: S-a născut Michel Serres, filosof, istoric al științelor și profesor francez (m. 2019)

– 1931: S-a născut Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (m. 2016)

– 1935: S-a născut dirijorul şi muzicianul japonez Seiji Ozawa; cunoscut în special pentru interpretările lucrărilor romantismului târziu; a ajuns celebru în urma ocupării posturilor de director muzical al Orchestrei Simfonice din Boston (Boston Symphony Orchestra) şi de prim-dirijor şi director muzical al Operei de Stat din Viena

– 1936: S-a născut chimistul ceh Antonin Holy; a jucat un rol central în crearea primelor medicamente anti-HIV (m. 2012)

– 1938: S-a născut pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby; supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (m. 2018) – 85 de ani

– 1944: S-a născut dirijorul și compozitorul american Leonard Slatkin

– 1948: S-a născut actorul american James Rebhorn (m. 2014) – 75 de ani

– 1953: A murit violonistul francez Jacques Thibaud (n. 1880) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Gloria Estefan, cântăreaţă şi compozitoare americană de origine cubaneză; supranumită „Regina muzicii latino pop”

– 1962: S-a născut fostul fotbalist olandez Ruud Gullit (Ruud Dil), actualmente antrenor de fotbal; a fost căpitanul echipei naţionale a Olandei, care a câştigat Campionatul European de fotbal din anul 1988

– 1970: A murit François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1952 (n. 1885)

– 1976: S-a născut Érik Morales (supranumit „El Terrible”), primul pugilist din Mexic care a câştigat patru titluri mondiale la patru categorii diferite

– 1982: A murit Sir Clifford Curzon, pianist englez (n. 1907)

– 1984: A murit pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (n. 1903)

– 1988: A murit fizicianul american Luis Walter Alvarez; a studiat particulele elementare; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1968 (n. 1911) – 35 de ani

– 2006: A murit György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit din 1967 în Canada (n. 1910)

– 2012: A murit Hal David (numele la naştere: Harold Lane David), compozitor şi textier american (n. 1921)

– 2015: A murit actorul american Dean Carroll Jones (n. 1931)

– 2017: A murit Shelley Berman, comic de stand-up, poet și profesor american (n. 1925)

– 2020: A murit DJ-ul și producătorul american de origine columbiană, Erick Morillo, creatorul piesei „I Like to Move It”, unul dintre hiturile curentului Eurodance din anii ’90 (n. 1971)

Calendarul zilei – 31 august

Publicat de Codrin RAITA, 31 august 2023, 05:00 / actualizat: 1 septembrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 31 august

* Acum 99 de ani (1924) România a ratificat Convenţia de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele (semnată la 24.VII.1923)

* În urmă cu 83 de ani (1940), între 31.VIII şi 3.IX, au avut loc în toată ţara manifestaţii de protest împotriva „Dictatului de la Viena” (semnat cu o zi în urmă) şi a acceptării acestuia de către autorităţile române. Documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), semnate la Viena, prevedeau că partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Acum 62 de ani (1961) apărea Decretul nr. 253 al Consiliului de Stat privind ratificarea de către România a Convenţiei asupra mării teritoriale şi zonei contigue şi a Convenţiei asupra mării libere, precum şi aderarea României la Convenţia asupra platoului continental (încheiată la Geneva, la 29.IV.1958)

* În urmă cu 29 de ani (1994), la Berlin, a avut loc ceremonia de retragere definitivă şi totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei Germanii Răsăritene, în prezenţa preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, şi a cancelarului german, Helmut Kohl. La data de 8.IX.1994 a avut loc, tot la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher, şi a cancelarului german, Helmut Kohl

* Cu 23 de ani în urmă (2000) era înfiinţat, prin Ordonanţa de Guvern 121/2000, aprobată prin Legea 396/2001, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului și coordonarea Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca. Obiectivele Institutului sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România

* În urmă cu 13 ani (2010) era încheiată oficial misiunea trupelor americane de luptă din Irak. Până la sfârșitul anului 2011, între 35.000 și 50.000 de soldați americani au mai rămas în Irak, unde au antrenat forțele de securitate irakiene, au sprijinit proiectele de reconstrucție civilă și au luptat cu teroriștii

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când, într-o ceremonie fără precedent în țara noastră, monseniorul și martirul Vladimir Ghika a devenit Fericit, fiind beatificat în prezența a peste 8.000 de persoane. El este celebrat în fiecare an la 16 mai, data la care s-a stins din viață. Fericitul Vladimir Ghika are un imn dedicat lui și o rugăciune specială

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Române”, instituită prin Legea nr. 53/2013; iniţiatorii Legii au pornit de la ideea că limba unei naţiuni este un puternic instrument de păstrare a identităţii naţionale, cu atât mai mult cu cât, în prezent, există peste 10 milioane de etnici români ce trăiesc în afara graniţelor de stat ale României; această zi poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific; manifestările au loc pentru a sprijini pe românii de acasă şi de pretutindeni în vederea conservării şi cultivării limbii române şi, prin aceasta, a valorilor identitare. NOTĂ: În R. Moldova, din 1990, la 31 august este marcată sărbătoarea „Limba noastră” (la 31.VIII.1989 Parlamentul de la Chişinău a votat trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin)

– 1868: A murit Dimitrie Cozacovici (Cosacovici), istoric şi filolog; s-a remarcat îndeosebi prin studii de filologie comparată şi de istorie privind românii sud-dunăreni, numărându-se printre pionierii dialectologiei române; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1790) – 155 de ani

– 1870: S-a născut Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (m. 1896)

– 1880: S-a născut Ştefan Braborescu, actor (elev al lui Nottara), regizor, profesor şi scriitor (m. 1971)

– 1904: S-a născut Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1967)

– 1913, 31.VIII/13.IX: A murit inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1882) – 110 ani

– 1926: S-a născut scenograful Ion Ipser (m. 2006)

– 1927: S-a născut prozatorul Radu Petrescu; considerat unul dintre precursorii şcolii postmoderniste româneşti, precum şi unul dintre cei mai mari autori români de jurnale (m. 1982)

– 1927: S-a născut poetul Dan Deşliu; adept fervent al comunismului în deceniile cinci şi şase ale secolului XX, a început, de la sfârşitul anilor ’70, să conteste regimul, devenind din 1980 un opozant al acestuia (m. 1992)

– 1929: S-a născut tenorul Cornel Stavru (m. 2015)

– 1933: S-a născut George Genoiu, dramaturg, critic de teatru și editor (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut sculptorul şi profesorul Paul Adrian Vasilescu (m. 2012)

– 1937: S-a născut fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 2003) (m. 2019)

– 1961: S-a născut muzicianul, comediantul, actorul şi scriitorul Ioan Gyuri Pascu; membru al grupului „Divertis” (m. 2016)

– 2004: A murit Vlad Sorianu (pseudonim al lui Vasile Sporici), prozator, traducător şi critic literar (n. 1931)

– 2006: A murit scenograful Ion Ipser, foarte mulţi ani scenograf al Operei Române din Bucureşti (n. 1926)

– 2011: A murit sculptorul, ceramistul, pictorul şi profesorul Mircea Spătaru (n. 1937)

– 2012: A murit poeta Constanţa Buzea (prima soţie a poetului Adrian Păunescu) (n. 1941)

– 2013: A murit istoricul de artă, fotograful, curatorul şi colecţionarul de artă Mihai Oroveanu, director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală din 2001 (n. 1946) – 10 ani

– 2014: A murit Ștefan Andrei, demnitar din perioada comunistă, fost ministru de externe al României în perioada martie 1978 – noiembrie 1985 (n. 1931)

– 2020: A murit Lucia Ana Marinescu-Țeposu, profesor, istoric, arheolog și muzeograf; una dintre cele mai importante figuri ale muzeisticii și arheologiei clasice greco-romane din România; fost director al Muzeul Național de Istorie a României (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Spania: Uniunea Europeană analizează posibilitatea creării unui fond dotat cu 20 de miliarde de euro pentru o perioadă de patru ani pentru a continua să sprijine armata ucraineană în lupta împotriva invadatorilor ruşi. O dezbatere mai aprofundată asupra acestui proiect privind ”fondul de apărare” va avea loc în 31 august la o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE ce va fi găzduită de oraşul spaniol Toledo, sub egida preşedinţiei spaniole a Consiliului UE

– Manila: Oficiali filipinezi din domeniul energiei conduși de secretarul pentru Energie Raphael Lotilla vorbesc la un forum privind tranziția energetică organizat de Camera de Comerț Europeană a Filipinelor

– Ulaanbaatar: Vizita Papei Francisc în Mongolia, devenind astfel papă care vizitează această națiune asiatică (31 aug. – 4 sep.)

– Surabaya, Indonezia: Exercițiul Super Garuda Shield, o activitate bilaterală condusă de Indonezia și Statele Unite, axată pe operațiuni comune cu parteneri multinaționali, va avea loc în perioada 31 august – 13 septembrie

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la șomajul în iulie și inflația din august, prima estimare, în zona euro

– Zürich, Elveția: UBS – rezultate din al doilea trimestru

– Paris: Date privind PIB-ul din trimestrul 2 (rezultate detaliate) – Insee

– Nürnberg, Germania: Publicarea cifrelor șomajului pentru luna august a Agenției de ocupare a forței de muncă

– Paris: Ransomware „Pylocky” – procesul la Paris al unui deținut american

– Palm Desert, SUA: Sunt comemorați 50 de ani de la moartea regizorului american John Ford

– Zürich: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Zürich

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Descendenţă Africană”, marcată din 2021, a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), pentru a celebra moştenirea diversă şi contribuţiile persoanelor de origine africană. Diaspora africană a fost mult timp recunoscută pentru contribuţiile sale în artă, cultură, ştiinţă şi în alte domenii şi continuă să marcheze o prezenţă distinctă şi un impact pozitiv în mai multe părţi ale lumii. Potrivit ONU, există aproximativ 200 de milioane de oameni pe continentul american care au origine africană. Prin marcarea acestei zile, ONU doreşte să activeze în continuare pilonii Deceniului Internaţional pentru Oamenii cu Descendenţă Africană: recunoaştere, dreptate şi dezvoltare. Această sărbătoare îşi propune, de asemenea, să ofere oamenilor o oportunitate de a afla mai multe despre moştenirea şi cultura africană prin film, dans, muzică şi prezentări de artă, precum şi alte manifestări ale contribuţiilor politice şi ştiinţifice ale oamenilor de origine africană

– Ziua naţională a Federaţiei Malaysia; aniversarea proclamării independenţei – 1957

– Ziua naţională a Republicii Trinidad-Tobago; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Ziua naţională a Republicii Kârgâzstan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– Republica Moldova: Sărbătoarea „Limba noastră” (la 31.VIII.1989 Parlamentul de la Chişinău a votat trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin)

– 12 d.H: S-a născut împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), proverbial pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale (m. 41 d.H., asasinat)

– 1795: A murit compozitorul şi şahistul francez François-André Danican Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (n. 1726)

– 1811: A murit Louis Antoine de Bougainville, navigator, explorator şi scriitor francez (n. 1729)

– 1834: S-a născut compozitorul italian Amilcare Ponchielli (m. 1886)

– 1867: A murit Charles Baudelaire, poet, estetician, critic literar, plastic şi muzical francez (n. 1821)

– 1870: S-a născut medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (m. 1952, în Olanda)

– 1885: S-a născut DuBose Heyward, dramaturg, romancier şi poet american (m. 1940)

– 1893: S-a născut harpista franceză Lily Laskine (m. 1988) – 130 de ani

– 1900: A murit Sir John Bennet Lawes, chimist și agronom englez; fondatorul industriei de fertilizare articifială şi al staţiei experimentale de la Rothamsted, cea mai veche staţie de cercetare agricolă din lume (n. 1814)

– 1908: S-a născut William Saroyan, scriitor american de origine armeană (m. 1981) – 115 ani

– 1925: S-a născut Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (m. 2003)

– 1928: S-a născut actorul american de film James Coburn (m. 2002) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Roy Castle, dansator, cântăreț, actor, prezentator de televiziune și comediant englez (m. 1994)

– 1940: S-a născut saxofonistul american Wilton Felder, renumit muzician de jazz (m. 2015)

– 1941: S-a născut compozitorul portughez de muzică clasică Emmanuel Nunes, stabilit în Franţa din 1964 (m. 2012)

– 1941: A murit poeta rusă Marina Ţvetaeva (n. 1892)

– 1945: S-a născut cantautorul, instrumentistul și producătorul nord-irlandez Van Morrison (Sir George Ivan Morrison)

– 1945: S-a născut Itzhak Perlman, violonist, dirijor şi pedagog american de origine israeliană

– 1945: S-a născut Bob Welch (Robert Lawrence „Bob” Welch, Jr), fost chitarist şi cântăreţ în trupa americană de muzică rock Fleetwood Mac (m. 2012)

– 1949: S-a născut actorul şi producătorul american de film Richard Gere (nume complet: Richard Tiffany Gere)

– 1949: S-a născut Hugh David Politzer, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și Frank Wilczek, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1956: S-a născut Tsai Ing-Wen, profesoară și politician taiwanez, prima femeie în funcția de președinte al Taiwanului (din 2016)

– 1963: S-a născut cineastul indian Rituparno Ghosh, câştigător a 12 premii naţionale şi a altor câteva distincţii internaţionale (m. 2013) – 60 de ani

– 1963: A murit pictorul francez Georges Braque, întemeietorul cubismului, alături de Pablo Picasso (n. 1882) – 60 de ani

– 1967: A murit scriitorul şi ziaristul rus Ilya Ehrenburg (n. 1891)

– 1971: S-a născut Vadim Repin, violonist rus (naturalizat belgian)

– 1973: A murit regizorul american de film John Ford (n. 1895) – 50 de ani

– 1984: A murit pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (n. 1903)

– 1986: A murit sculptorul englez Henry Moore, unul din cei mai însemnați animatori ai sculpturii moderne (n. 1898)

– 1997: A murit (într-un accident rutier la Paris) Lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului moştenitor Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (n. 1961)

– 2002: A murit Lionel Hampton, interpret american de jazz, percuţionist, vibrafonist şi compozitor; figură marcantă a epocii big band–urilor de jazz (n. 1908)

– 2002: A murit George Hornidge Porter, Baron Porter of Luddenham, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1967 (n. 1920)

– 2013: A murit Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (n. 1939) – 10 ani

– 2014: A murit desenatorul, pictorul, ilustratorul și regizorul indian Bapu (Satthiraju Lakshmi Narayana) (n. 1933)

– 2016: A murit fotoreporterul francez Marc Riboud (n. 1923)

– 2019: A murit Immanuel Maurice Wallerstein politolog, istoriograf, sociolog și profesor american; unul dintre pionierii studiilor despre efectele mondializării; cunoscut pentru viziunea critică asupra capitalismului; cartea „The Modern World System”, publicată în 1974, cuprinde viziunea sa conform căreia sistemul lumii moderne este diferit de cel al imperiilor, prin controlul economic al unui centru dominant capitalist, exercitat asupra țărilor periferice (n. 1930)

– 2021: A murit actorul american Michael Constantine (n. 1927)

Calendarul zilei – 30 august

Publicat de Codrin RAITA, 30 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 30 august

* Acum 758 de ani (1265) era emisă prima mențiune documentară a Hunedoarei, sub numele de Hungnod. Numele Hungnod, cel menţionat ca fiind al aşezării din Evul Mediu, apare pentru prima dată în registrul de dijme papale. În acea vreme, comitatul Hunedoara, cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Documentele ungare plasează Hunedoara printre cele mai vechi oraşe din Transilvania. Istoria aşezării îşi are origini mult mai vechi, zona fiind locuită încă din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani în urmă, potrivit mărturiilor arheologice

* În urmă cu 488 de ani (1535) s-a încheiat înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10.VIII.1534), ctitorie a domnitorului Moldovei Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546)

* Se împlinesc 325 de ani (1698) de când apărea, la Iaşi, la Tipografia Domnească, prima scriere filosofică românească – „Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul” de Dimitrie Cantemir, aceasta fiind şi prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române şi străine existente în lucrare

* Cu 146 de ani în urmă (1877) avea loc a treia Bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii din Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat puternica redută Griviţa-1. Au căzut în luptă maiorul Gheorghe Şonţu (1851-1877), căpitanul Valter Mărăcineanu (1840-1877) şi aproape 800 de soldaţi (30.VIII/11.IX)

* Acum 142 de ani (1881) inginerul francez Clément Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo din Franţa

* Acum 103 ani (1920) era reînființată Episcopia Oradiei prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I. În data de 13 august 1920, în Senatul României şi în Camera Deputaţilor a fost votată „Legea pentru restatornicirea în Ardeal a vechei Episcopii din Oradea-Mare”, fiind apoi promulgată în ziua de 30 august 1920 prin înaltul Decret Regal emis de către Regele Ferdinand I Întregitorul. Legea avea un singur articol cu următorul conţinut: „Vechea episcopie ortodoxă română din Oradea-Mare, în ţinutul Bihorului, se restatorniceşte în drepturile sale de odinioară”

* În urmă cu 109 ani (1914) a avut loc primul spectacol al „Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra” (cu piesa „Soţul ideal” de Oscar Wilde; în distribuţie: Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Constantin Toneanu). Compania s-a numit ulterior „Bulandra-Manolescu-Maximilian-Storin” şi a funcţionat, cu o întrerupere de doi ani în timpul Primului Război Mondial, până în 1941, fiind unul dintre cele mai importante teatre ale Capitalei (30.VIII/12.IX)

* Cu 83 de ani în urmă (1940) erau semnate, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Sunt marcaţi 75 de ani (1948) de când apărea Decretul privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (replică a poliţiei politice sovietice), cu atribuţiile de „apărare a cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare România contra duşmanilor din interior şi exterior”. Primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când devenea operaţional „telefonul roşu” între Moscova şi Washington. Uniunea Sovietică şi Statele Unite au decis, la 20 iunie acelaşi an, stabilirea unei linii directe de comunicaţii între Kremlin şi Casa Albă, pentru a preveni riscurile declanşării accidentale a unui război nuclear (nevoia unei astfel de linii directe a apărut în urma „crizei rachetelor din Cuba”, din octombrie 1962, când cele două super-puteri ale „Războiului rece” au fost la un pas de a declanşa un război nuclear)

* Cu 39 de ani în urmă (1984) avea loc primul zbor al navetei Discovery, cea mai veche dintre cele trei navete spaţiale americane. În anul 2011 a aterizat pentru ultima oară în Florida, după ce a încheiat cu succes cea de-a 39-a misiune în spaţiu, făcând ultima reverenţă înainte de a lua drumul spre muzeu. Discovery a petrecut 365 de zile pe orbită, de la intrarea sa în funcţiune, în 1984, a înconjurat în total Pământul de 5.830 de ori şi a parcurs 238 de milioane de km

* Acum 32 de ani (1991) Republica Azerbaidjan îşi proclama independenţa de stat. Actualul președinte, al patrulea, este Ilham Aliyev, aflat în funcție din 2003

* Sunt marcaţi 30 de ani (1993), de când, după o serie de tratative secrete la Oslo, se încheia primul Acord de principiu israeliano-palestinian privind autonomia palestiniană, limitată, pentru început, la Gaza şi Ierihon. Acordul a fost semnat, la 13.IX.1993, la Washington, de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Garanţii acordului au fost SUA şi Rusia

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1848, 30.VIII/13.IX: S-a născut Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1921) – 175 de ani

– 1891: A murit Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1830)

– 1897: S-a născut Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (m. 1948)

– 1899: S-a născut arheologul Dinu Rosetti, preocupat de cercetarea vestigiilor din Bucureşti (m. 1979)

– 1901: S-a născut pictorul Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai mării; stabilit în RFG, din 1976 (m. 1986)

– 1910: S-a născut istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (m. 1988)

– 1913: S-a născut medicul neurolog și profesorul universitar Vlad Voiculescu; din 1967 a fost profesor la Clinica Neurologică a Institutului de Medicină și Farmacie București; în paralel cu activitatea universitară a desfășurat o bogată activitate de cercetare la Institutul de Neurologie al Academiei Române, al cărui director a fost din 1978. Cunoscând o mare varietate de tehnici de investigație clinică, a abordat teme interdisciplinare în domeniul epilepsiei, în bolile cerebrale vasculare, în studiul etiopatogeniei și diagnosticul hemoragiilor cerebrale, în bolile neuromusculare s.a. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în peste 170 de lucrări, studii și articole, cum ar fi: „Anatomia și fiziologia clinică a sistemului nervos central”, „Hipertensiunea arterială”, la care se adaugă importante capitole din tratatele „Neurologia”, „Epilepsia”, „Terapeutica Medicală”; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2001) – 110 ani

– 1927: S-a născut chimistul şi profesorul Victor-Emanuel Sahini; intensă activitate ştiinţifică în domeniile chimiei fizice, spectroscopiei moleculare, chimiei fizice biologice, chimiei cuantice; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2017)

– 1929: A murit Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854)

– 1936: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Dumitru Matală

– 1938: S-a născut Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (m. 2012) – 85 de ani

– 1941: S-a născut bas-baritonul şi profesorul universitar şi profesorul George Emil Crăsnaru, stabilit în Germania

– 1942: S-a născut Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (m. 1994)

– 1949: S-a născut (la Brașov) Peter Maffay (nume la naștere: Peter Alexander Makkay), cunoscut compozitor, autor şi interpret de rock în limba germană din Germania, Austria şi Elveţia; a emigrat cu familia în Germania în anul 1963

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic) Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (n. 1876)

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul Daniel Dăianu; ministru al finanţelor (1997-1998); europarlamentar (2007-2009); membru titular al Academiei Române din 2001; din data de 16 iulie 2019, îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Fiscal, instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare

– 1959: S-a născut Ralu Filip, jurist și jurnalist; preşedinte al Consiliul Naţional al Audiovizualului (2002-2007) (m. 2007)

– 1964: A murit Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia, din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1891)

– 1965: S-a născut A.G. Weinberger, compozitor şi solist vocal, promotor al blues-ului american în România, chitarist, producător şi realizator de emisiuni radio şi de televiziune

– 1977: S-a născut Serafim Caiea, starețul Mănăstirii Negru Vodă (Câmpulung Muscel, jud. Argeș); ridicat de Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic, la rang de protosinghel (m. 2020)

– 1982: S-a născut sportiva Alina Alexandra Dumitru, prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc (Beijing, 2008)

– 1989: A murit Costin Murgescu, economist, jurist, gazetar, cercetător, diplomat; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1992: A murit (la Wernack, Germania) Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (n. 1907)

– 1992: A murit regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (n. 1934)

– 2009: A murit Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (n. 1940)

– 2012: A murit Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (n. 1935)

– 2014: A murit scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (n. 1927)

– 2015: A murit Dan Iordăchescu, bariton – cântăreţ şi actor de operă, profesor (n. 1930)

– 2016: A murit profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” (n. 1939)

– 2019: A murit compozitorul, dirijorul și muzicologul George Balint (n. 1961)

– 2022: A murit fostul luptător de greco-romane și antrenorul Gheorghe Berceanu; laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1972, de la München, și cu argint la Jocurile Olimpice de la Montréal 1976 (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Santiago de Chile: Președintele Gabriel Boric prezintă un plan pentru găsirea victimelor dispărute ale dictaturii

– Moscova: Sunt marcați 60 de ani de la instalarea unui „telefon roșu” între Casa Albă și Kremlin

– Dublin, Irlanda: Sunt comemorați 10 ani de la moartea poetului irlandez Seamus Heaney, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1995

-Cape Town, Africa de Sud: Apariția lui Fulgence Kayishema, acuzat de genocid în Rwanda și arestat în mai lângă Cape Town în vederea unei posibile extrădari

-Kigali, Rwanda: Vizita directorului general al UNESCO, Audrey Azoulay, în Rwanda (30 aug. – 1 sep.)

– Copenhaga: Lego – rezultate semestriale

– Washington DC: Date privind PIB-ul din al doilea trimestru (a doua estimare)

– Veneţia: ‘Challengers’, un lungmetraj regizat de Luca Guadagnino, care îi are în rolurile principale pe actorii Zendaya, Josh O’Connor şi Mike Faist, va deschide cea de-a 80-a ediţie a Festivalului de Film de la Veneţia, care se va desfăşura în perioada 30 august – 9 septembrie. Filmul ‘Challengers’ va fi proiectat miercuri, 30 august, în sala mare a cinematografului Lido din Veneţia în seara de deschidere a celui mai ‘vârstnic’ festival cinematografic din lume, care sărbătoreşte în acest an cea de-a 80-a sa ediţie. Coloana sonoră a filmului a fost realizată de Trent Reznor şi Atticus Ross

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor Dispărute” a fost declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 21 decembrie 2010, prin Rezoluția 65/209, în care se exprimă profunda îngrijorare față de creșterea fenomenului disparițiilor forțate sau involuntare în diferite regiuni ale lumii și este salutată intrarea în vigoare a Convenției internaționale pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, adoptată la 20 decembrie 2006

– 1748: S-a născut pictorul francez Jacques-Louis David, şeful şcolii neoclasice din Franţa; pictor de curte al lui Napoleon I (m. 1825) – 275 de ani

– 1797: S-a născut scriitoarea britanică Mary Shelley, considerată drept precursoarea scrierilor ştiintifico-fantastice moderne; cunoscută mai ales pentru romanul Frankenstein (1818); soţia poetului Percy Shelley (m. 1851)

– 1811: S-a născut scriitorul francez Théophile Gautier (m. 1872)

– 1844: A murit astronomul englez Francis Baily (n. 1774)

– 1852: S-a născut Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spațiale și repartizarea moleculelor și atomilor din diferitele elemente chimice (m. 1911)

– 1883: S-a născut Theo van Doesburg, pictor şi teoretician de artă olandez (m. 1931) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Theodor Svedberg, chimist şi fizician suedez; a construit prima ultracentrifugă (1922); contribuţii la studiul suspensiilor şi al soluţiilor coloidale; Premiul Nobel pentru chimie în 1926 (m. 1971)

– 1907: S-a născut (la Buenos Aires, Argentina) pictoriţa suprarealistă italiană Leonor Fini; a realizat şi scenografie şi costume pentru spectacole de teatru (m. 1996, la Paris)

– 1912: S-a născut australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-al doilea război mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (m. 2011)

– 1919: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (m. 2012)

– 1928: S-a născut lingvistul şi lexicograful francez Alain Rey, unul dintre creatorii dicţionarelor Le Robert (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: A murit Franz von Stuck, pictor simbolist, sculptor, gravor şi arhitect german (n. 1863) – 95 de ani

– 1935: A murit scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (n. 1873)

– 1945: S-a născut Libuše Moníková, scriitoare cehă, stabilită în Germania (m. 1998)

– 1946: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (m. 2019)

– 1958: S-a născut ziarista rusă Anna Politovskaia, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (m. 2006, asasinată) – 65 de ani

– 1972: S-a născut Cameron Diaz, actriţă americană

– 1974: S-a născut Camilla Läckberg, scriitoare suedeză de romane poliţiste

– 2003: A murit actorul american de film Charles Bronson (n. 1921) – 20 de ani

– 2006: A murit scriitorul egiptean Najib Mahfuz (Naguib Mahfouz); laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi care l-au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14.10.1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i–a supravieţuit cu greu (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Glenn Ford (n. 1916)

– 2010: A murit Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (n. 1943)

– 2011: A murit cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti (n. 1914)

– 2013: A murit poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (n. 1939) – 10 ani

– 2015: A murit neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (n. 1933)

– 2015: A murit Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (n. 1939)

– 2022: A murit Mihail Gorbaciov (nume complet: Mihail Sergheevici Gorbaciov), ultimul conducător al URSS (ultimul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1985-1991) și preşedintele URSS în perioada 1990-1991); de numele lui este legată destrămarea URSS-ului și încheierea Războiului Rece între SUA și URSS; Premiul Nobel pentru pace pe 1990 pentru realizările sale în cea ce priveşte relaţiile internaţionale și, în parte, pentru faptul că acţiunile sale au dus la încheierea dominaţiei postbelice a Uniunii Sovietice în Europa de Est (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 29 august

Publicat de Codrin RAITA, 29 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 29 august

* Acum 497 de ani (1526) a avut loc Bătălia de la Mohacs (oraş în Ungaria), când armata ungară, condusă de Ludovic al II-lea, a fost învinsă de armata otomană, condusă de sultanul Soliman (Suleyman) Magnificul. În urma acestei bătălii, o parte din Ungaria a ajuns în stăpânirea otomanilor

* În urmă cu 181 de ani (1842) avea loc semnarea Tratatului anglo-chinez de la Nanjing, prin care Anglia a obţinut insula Hong Kong. Colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, la 1.VII.1997, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984

* Sunt marcați 130 de ani (1893) de când inventatorul american, Whitcomb L. Judson (1836-1909), prezenta, fără succes, prototipul fermoarului. Invenţia lui s-a impus abia în 1913, datorită inginerului suedezo-american Gideon Sundbach, care a remodelat fermoarul, făcându-l mai suplu şi mai funcţional

* Cu 74 de ani în urmă (1949), pe poligonul militar Semipalatinsk din Kazahstan, a fost detonată prima bombă nucleară sovietică, având o greutate de 22 kilotone

* În urmă cu 57 de ani (1966) avea loc ultimul concert oficial al renumitei formaţii britanice „The Beatles”, la Candlestick Park, în San Francisco. Ulterior, cei patru Beatles şi-au concentrat forţele în studioul de înregistrări. Ultimul lor concert este considerat apariţia live pe acoperişul studiourilor „Apple” din Londra, în ianuarie 1969. Oficial, formaţia s-a destrămat în 1970

* Acum 56 de ani (1967), între 29.VIII şi 2.IX, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările celui de-al X-lea Congres internaţional al lingviştilor. Preşedintele Comitetului de organizare a fost acad. Iorgu Iordan

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de la apariția Decretului nr. 502 privind înfiinţarea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, cu sediul în municipiul Constanţa, prin comasarea Şcolii militare de ofiţeri activi de marină „Mircea cel Bătrân” (subordonată Ministerului Apărării Naţionale) cu Institutul de Marină (subordonat Ministerului Educaţiei şi Învăţământului)

* Cu 31 de ani în urmă România şi Republica Croaţia au stabilit relaţii diplomatice. Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 29 august 1992, după ce România a recunoscut Rep. Croaţia pe 18 ianuarie 1992. În baza decretului nr. 214/28 octombrie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 291/19 noiembrie 1992, a fost înfiinţată Ambasada României în Rep. Croaţia

* În urmă cu 18 ani (2005) uraganul Katrina a lovit sudul Statelor Unite, provocând importante daune materiale şi numeroase victime omeneşti de-a lungul coastelor Golfului Mexic. S-a dovedit a fi una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria SUA

Aniversări – Comemorări

– Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Martiriul Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1829: S-a născut mitropolitul primat al României Iosif Gheorghian (din noiembrie 1886 până la moarte, cu o întrerupere în perioada martie 1893-decembrie 1896), una dintre figurile importante ale Bisericii Ortodoxe Române înainte de a fi fost ridicată la rang de Patriarhie; a tradus numeroase lucrări teologice din limba franceză şi din literatura patristică; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909)

– 1832: S-a născut Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1915)

– 1881: S-a născut prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu) (m. 1973)

– 1887: S-a născut soprana Alexandra Feraru; a participat la fondarea Operei din Bucureşti (m. 1968)

– 1932: S-a născut Nicolae Soare, fost comentator al Departamentului „Sport” de la Radio România Actualităţi; şi-a început cariera de jurnalist la Revista „Fotbal”, după o scurtă perioadă, mutându-se la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; în scurt timp ajunge în funcţia de şef al Departamentului „Sport” fiind considerat „părintele” multor comentatori renumiţi ai emisiunii „Fotbal minut cu minut”, unul dintre programele cele mai ascultate ale postului public de radio; concomitent cu activitatea de jurnalist sportiv, a fost realizatorul emisiunii „Orele serii” (m. 2010)

– 1935: S-a născut filozoful şi profesorul Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-1996) (m. 2013)

– 1937: S-a născut Ion Cucu, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești (m. 2018)

– 1938: S-a născut Dumitru Abrudan, preot ortodox, cercetător specializat în Studiul Vechiului Testament și al Arheologiei biblice, profesor de teologie; primul decan al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Oradea, de la reactivarea acesteia (1991-2000) – 85 de ani

– 1939: S-a născut pictorul, graficianul și caricaturistul Radu Bercea; artistul plastic cu cea mai intensă activitate expozițională din arealul sucevean; fost deținut politic al epocii comuniste

– 1940: S-a născut Alexandru-Vladimir Ciurea, medic neurochirurg și profesor universitar; a realizat peste 23.000 de intervenții chirurgicale pe creier, cele mai multe la copii; a înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”; membru de onoare al Academiei Române din 2022

– 1943: S-a născut Petre (oficial Petru) Magdin, compozitor, cântăreț, instrumentist, aranjor muzical, orchestrator, producător de muzică și realizator tv, de emisiuni muzicale si de divertisment; din 1974, mesager al rock-ului la TVR, prin intermediul emisiunii „Întâlnirea de la miezul nopţii”, în cadrul căreia a făcut cunoscute multe trupe de rock – 80 de ani

– 1943: S-a născut graficianul Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naţionale a României, considerat un senior al graficii româneşti (m. 2021) – 80 de ani

– 1944: A murit inginerul Constantin C. Orghidan, pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române; printre acestea de menţionat „cameea Orghidan”, de dimensiuni impresionante); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1874)

– 1945: S-a născut fostul deputat şi ambasador Mariana Stoica; între anii 1996 – 2000 a fost membru în Parlament, preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană, iar între 2000-2007 a fost ambasador al României la Tel Aviv (m. 2012)

– 1945: A murit actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (n. 1880)

– 1952: S-a născut Ilinca Dumitrescu, pianistă, muzicolog, pedagog şi realizator TV

– 1962: S-a născut Petre Crăciun, scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare şi realizator de emisiuni de televiziune; fondator al portalului www.literaturacopii.ro și al portalului www.identitateromaneasca.ro

– 1971: A murit juristul Anibal Teodorescu; contribuţii în domeniul dreptului administrativ; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1881)

– 1972: S-a născut jurnalista Andreea-Ioana Esca-Eram; realizatoare-prezentatoare a „Ştirilor” de la postul de televiziune PRO TV, realizatoare a emisiunii „La Radio”, de la Europa FM

– 1975: A murit prozatorul Theodor Constantin (n. 1910)

– 2004: A murit Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (n. 1945)

– 2005: A murit Î.P.S. Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis, la începutul anilor ‘50 ai secolului XX, în temniţele comuniste; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1926, la Stolnici/jud. Lăpuşna, azi în R. Moldova)

– 2005: A murit Radu Anton Roman, jurnalist, scriitor şi realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare (n. 1948)

– 2009: A murit Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (n. 1940)

– 2016: A murit George Şovu, romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba şi literatura română, jurnalist (n. 1931)

– 2016: A murit Mihai Voiculescu, medic specializat în nefrologie şi hepatologie, profesor; a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni (n. 1945)

– 2019: A murit Vasile Parizescu (nume complet: Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu), pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic (manager pentru înzestrarea armatei cu blindate și autotractoare), general de brigadă și scriitor (a publicat numeroase cărți de ştiință şi tehnică şi de artă); a fost fondatorul şi președintele Societății Colecționarilor de Artă din România, președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975 – 1991), fondator (1990) și director al Revistei ProArte (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Toledo, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor apărării din UE (29 – 30 aug.)

-Oslo: Conferință anuală privind subiecte energetice și relațiile bilaterale dintre Norvegia și Germania

– Moscova: Tribunalul din Moscova examinează cererea de eliberare a lui Igor Girkin

– Londra: Intrarea în vigoare a extinderii la întregul capital al taxei rutiere pentru cele mai poluante vehicule

– Paris: Conferință de presă a Meta despre Cupa Mondială de Rugby

– San Francisco: Conferința anuală Google Cloud, Next’23 (29 – 31 aug.)

– Milano, Italia: Campionatele Europene de Echitație – sărituri (29 aug. – 3 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Testelor Nucleare”; desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. NOTĂ: Pe 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013. Pe 28 ianuarie este marcată „Ziua internaţională de mobilizare împotriva războiului nuclear”; în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovace. Ziua Insurecţiei Naţionale Slovace – 1944

– 1619: S-a născut Jean-Baptiste Colbert, economist şi om politic francez; organizatorul statului de drept francez în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea (a reorganizat finanţele, justiţia şi marina); protector al artelor şi ştiinţelor (m. 1683)

– 1749: S-a născut Sir Gilbert Blane, medic scoțian (m. 1834)

– 1780: S-a născut Jean Auguste Dominique Ingres, pictor neoclasic francez (m. 1867)

– 1809: S-a născut Oliver Wendell Holmes Sr., medic și scriitor american (m. 1894)

– 1862: S-a născut Maurice Maeterlinck (nume complet: Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck), scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (m. 1949)

– 1868: A murit chimistul german Christian Friedrich Schönbein; a descoperit (în 1840) ozonul (n. 1799) – 155 de ani

– 1904: S-a născut Werner Forssmann, chirurg german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1956, împreună cu André F. Cournand şi Dickinson W. Richards (m. 1979). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 20 august 1904

– 1914: S-a născut chimistul american Bernard Vonnegut (m. 1997)

– 1915: S-a născut Ingrid Bergman, actriţă americană de film, de origine suedeză; laureată cu trei premii Oscar (m. 1982)

– 1919: S-a născut artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (m. 2010)

– 1920: S-a născut Charles Parker (supranumit „Bird”), renumit cântăreţ american de jazz şi saxofonist (m. 1955)

– 1923: S-a născut Sir Richard Attenborough, actor, regizor şi producător britanic de film; președinte al Royal Academy of Dramatic Art; a câștigat două Premii Oscar, patru Premii BAFTA și trei Premii Globul de Aur (m. 2014) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Albertina Walker, cântăreaţă de muzică gospel, compozitoare și actriță americană (m. 2010)

– 1935: S-a născut William Friedkin, regizorul, producătorul și scenaristul american (m. 2023)

– 1936: S-a născut dirijorul şi compozitorul francez Gilbert Amy

– 1939: S-a născut Joel Schumacher, producător de filme, scenarist și regizor american; este cunoscut în special pentru filmele „Batman Forever” (1995) şi „Batman and Robin” (1997) (m. 2020)

– 1943: S-a născut Arthur („Art”) Bruce McDonald, fizician și profesor universitar canadian; Premiul Nobel pentru fizică în 2015, împreună cu fizicianul japonez Takaaki Kajita, „pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă” – 80 de ani

– 1948: S-a născut chimistul american Robert S. Langer, unul din cercetătorii eminenți în domeniul biotehnologiei, în special în domeniul sistemelor de distribuire a medicamentelor și al ingineriei tisulare; considerat fondatorul ingineriei tisulare în medicina regenerativă – 75 de ani

– 1958: S-a născut cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „Regele muzicii pop” (m. 2009) – 65 de ani

– 1960: S-a născut fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei Reuters timp de trei decenii şi laureat al unor premii de prestigiu, în special pentru reportajele sale despre „Primăvara arabă” şi criza refugiaţilor (m. 2019)

– 1982: A murit Ingrid Bergman, actriţă americană de film, de origine suedeză; laureată cu trei premii Oscar (n. 1915)

– 1984: A murit Muhammad Naguib, politician egiptean, primul președinte al Egiptului după proclamarea ca republică până în 14 noiembrie 1954 (n. 1901)

– 1987: A murit actorul american Lee Marvin, vedetă în filmele de acţiune ale anilor ’60 şi ’70 ai secolului XX (n. 1924)

– 2001: A murit Francisco Rabal, actor şi regizor spaniol, cunoscut mai mult sub numele de Paco Rabal (n. 1926)

– 2007: A murit Pierre Messmer, orientalist, jurist, ofiţer de carieră şi om politic francez; s-a alăturat generalului Charles de Gaulle în iulie 1940, înrolându-se în Forţele franceze libere; a ocupat mai multe funcţii în administraţia colonială franceză din Africa; a fost ministru al armatei (1960-1969), în timpul preşedintelui Charles de Gaulle, şi prim-ministru (1972-1974), în timpul preşedintelui Georges Pompidou; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2000) (n. 1916)

– 2015: A murit Wayne Dyer, psiholog, profesor și scriitor american; considerat „părintele motivației” și totodată inițiatorul mișcării de „self-development” sau „self-empowerment” (autodezvoltare psihologică) din SUA (n. 1940)

– 2016: A murit actorul, scenaristul şi scriitorul american Gene Wilder (numele real: Jerome Silberman); interpretul personajului „Willy Wonka” şi figură centrală a mai multor comedii realizate de Mel Brooks (n. 1933)

– 2018: A murit balerinul şi coregraful american Paul Taylor; a fost, alături de Merce Cunningham, una dintre personalităţile dominante şi strălucitoare ale dansului modern american şi a reuşit să construiască veritabile punţi de legătură între dansul clasic şi dansul contemporan (n. 1930) – 5 ani

– 2021: A murit actorul american Ed Asner; a câștigat șapte premii Emmy, dintre care cinci pentru interpretarea personajului Lou Grant din sitcom-ul „Mary Tyler Moore Show” (1970-1977) şi apoi din drama derivată din acelaşi serial care s-a difuzat între 1977 şi 1982; printre cele 300 de producţii în care a jucat i-au adus, de asemenea, cinci Globuri de Aur şi o stea pe Walk of Fame (n. 1929)

– 2021: A murit celebrul muzician jamaican Lee „Scratch” Perry (nume real: Rainford Hugh Perry); în calitate de producător şi cântăreţ, el a fost unul dintre pionierii reggae în anii ’60 și ’70 ai secolului XX, precum şi ai genului muzical dub, desprins din acesta (n. 1936)

Calendarul zilei – 28 august

Publicat de Codrin RAITA, 28 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 28 august

* Cu 1547 de ani în urmă (476 d.Hr.) avea loc sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Romulus Augustulus, ultimul împărat, a fost detronat de căpetenia mercenarilor germani, Odoacru, Romulus fiind obligat să abdice pe 4 septembrie 476. Acesta a devenit primul rege barbar al Italiei (476-493 d.H.)

* Acum 219 ani (1804) un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. Cel mai mare incendiu al epocii fanariote a izbucnit la o farmacie din zona centrală a Bucureştiului, fiind distruse 600 de case şi 2000 de prăvălii. După acest incident s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor oraşului (28.VIII/9.IX)

* Cu 106 ani în urmă (1917), între 28.VIII/10.IX și 30.VIII/12.IX, avea loc Bătălia de la Cireşoaia, ultima bătălie importantă din campania anului 1917 pe frontul românesc (în cadrul primei conflagraţii mondiale)

* Acum 101 ani (1922), la un post de radio comercial, a apărut prima reclamă contra cost, difuzată pentru firma Queensboro Corporation, care promova un complex rezidențial. Postul de radio se numea WEAF, avea sediul în New York și aparținea Companiei Americane de Telefoane și Telegrame (AT&T). Durata reclamei a fost de zece minute timp în care au fost descrise toate avantajele unei vieți liniștite la țară, departe de aglomerația din centrul orașului New York, în suburbia Jackson Heights. Complexul rezidențial promovat de WEAF se numea Hawthorne Court (Reședința Hawthorne) după numele unui faimos (pe atunci) scriitor american care iubea natura. Pentru difuzarea reclamei inițiale postul de radio a cerut 50 de dolari. După două luni de la difuzarea primei reclame, WEAF reușise să atragă și alte firme doritoare de promovare și a reușit să vândă trei ore de reclame contra 550 de dolari iar după un an strânsese deja în jur de 30 de agenții de publicitate drept clienți

* În urmă cu 99 de ani (1924), între 28.VIII şi 5.IX, a avut loc Revolta din August, o insurecție nereușită împotriva dominației sovietice din Republica Sovietică Socialistă Georgiană. Scopul ei a fost restaurarea independenței Georgiei față de Uniunea Sovietică și în fruntea ei s-a aflat Comitetul pentru Independența Georgiei, un bloc de organizații antisovietice condus de Partidul Social-Democrat Georgian. Insurecția a fost suprimată de Armata Roșie și de trupele Ceka aflate sub comanda lui Iosif Stalin și Sergo Ordjonikidze, și a fost urmată de un val de represiuni în masă în care mai multe mii de cetățeni georgieni au fost epurați. S-a dovedit a fi una din ultimele rebeliuni împotriva guvernului sovietic, înfrângerea sa marcând instaurarea definitivă a regimului comunist în Georgia

* „I Have a Dream” („Am un vis”) este titlul unui discurs public de 17 minute al lui Martin Luther King, Jr. ținut la 28 august 1963, acum exact 60 de ani, în care a cerut egalitate rasială și încetarea discriminării. Discursul, ținut pe treptele Monumentului Lincoln în timpul Marșului asupra Washingtonului pentru Libertate și Locuri de Muncă, a fost un moment definitoriu al Mișcarea pentru Drepturile Civile ale Afroamericanilor. Ținut în fața a 200.000 de susținători ai drepturilor civile, a fost considerat cea mai importantă cuvântare a secolului al XX-lea într-un sondaj efectuat în 1999 în rândurile specialiștilor în oratorie

* Sunt marcați 53 de ani (1970) de când, între 28.VIII şi 2.IX, la Bucureşti, s-a desfăşurat primul Congres internaţional pentru promovarea limbii şi literaturii latine, organizat de un comitet român sub auspiciile Academiei Latine Internaţionale

* Acum 12 ani (2011), la Nisporeni, în Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, a fost sfinţită Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Cu o înălţime de 35 de metri, realizată după modelul crucilor de la Putna, lucrarea reprezintă primul monument din Basarabia dedicat unităţii românilor de pe cele două maluri ale Prutului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Augustin, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1859: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939)

– 1875: S-a născut Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (m. 1950)

– 1903: S-a născut (la Viena) inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1985) – 120 de ani

– 1905: A murit inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (n. 1871)

– 1909: S-a născut Asztalos István, prozator, dramaturg şi reporter de limbă maghiară din România (m. 1960)

– 1917: S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (m. 1983)

– 1917: A murit Anton Naum, poet junimist, traducător (din creaţia unor mari scriitori francezi) şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1829)

– 1917: A murit scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (n. 1847). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 menționează ca an al naşterii 1848

– 1927: S-a născut baritonul Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale (m. 2014)

– 1936: S-a născut Ioan A. Rus, profesor-cercetător în domeniul matematicii; specialitatea: operatori neliniari şi ecuaţii diferenţiale (teoria punctului fix, teoria ecuaţiilor diferenţiale şi cu derivate parţiale, modelare matematică); membru de onoare al Academiei Române din 2017

– 1939: S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (m. 2002)

– 1944: S-a născut Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (m. 2009)

– 1947: S-a născut Vasile I. Drăgan, cunoscut sub numele de Vivi Drăgan Vasile, director de imagine, producător şi operator de film

– 1955: S-a născut Nicolae Păsărică, jucător şi antrenor de oină; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (m. 2016)

– 1963: S-a născut Maria Gheorghiu, cantautoare de muzică folk și realizatoare de emisiuni radio – 60 de ani

– 1993: A murit Gheorghe Mocanu, pictor şi profesor; iniţiatorul şi mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Oneşti (n. 1938) – 30 de ani

– 2017: A murit artistul vizual Gheorghe Ioniţă (n. 1940)

– 2020: A murit Traian Bălănescu, membru fondator al trupei Vama Veche, alături de Tudor Chirilă şi Liviu Mănescu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bled, Slovenia: Forumul Bled, în prezența președintelui Consiliului European Charles Michel și a liderilor din Europa Centrală (28 – 29 aug.)

– Bruxelles: Termen impus platformelor foarte mari pentru a se conforma Digital Services Act (DSA)

– Geneva: Consiliul Drepturilor Omului – Reuniunea organizatorică a celei de-a 54-a sesiuni

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Bonn, Germania: A 10-a sesiune plenară a Platformei interguvernamentale pentru biodiversitate și servicii ecosistemice (IPBES) (28 aug. – 2 sep.)

– Washington: Sunt marcați 60 de ani de la discursul lui Martin Luther King din timpul marșului pentru drepturile civile

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Mali

– New York: Openul Statelor Unite – US Open, ultimul turneu de Mare Şlem al sezonului din circuitul profesionist de tenis, se va disputa între 28 august şi 10 septembrie

Aniversări – Comemorări

– 430: A murit Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii vestiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (n. 354 d.H.). NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 28 august, data morţii sale, iar Biserica Ortodoxă, la 15 iunie

– 1749: S-a născut Johann Wolfgang von Goethe, scriitor (creatorul poeziei naţionale germane), gânditor şi om de ştiinţă german (studii de botanică, zoologie, mineralogie şi meteorologie; contribuţii la teoria culorilor) (m. 1832)

– 1828, 28.VIII/9.IX: S-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi (m. 1910) – 195 de ani

– 1839: A murit geologul englez William Smith (n. 1769)

– 1862: S-a născut episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (m. 1942)

– 1867: S-a născut compozitorul italian Umberto Giordano (m. 1948)

– 1878: S-a născut medicul american George Hoyt Whipple; studii în domeniul bolilor hematologice şi ale ficatului; a introdus tratamentul cu extract hepatic în anemii; Premiul Nobel pentru medicină în 1934, împreună cu conaţionalii săi George Minot şi William Murpy (m. 1976) – 145 de ani

– 1894: S-a născut dirijorul austriac Karl Böhm (m. 1981)

– 1899: S-a născut actorul american de origine franceză Charles Boyer (m. 1978). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1913: S-a născut Robertson Davies, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m. 1995) – 110 ani

– 1914: A murit compozitorul rus Anatoli Liadov (n. 1855)

– 1916: S-a născut Jack Vance, scriitor american de literatură fantasy şi SF; este autorul a peste 60 de cărţi, printre care şi 11 romane poliţiste semnate sub pseudonimul John Holbrook Vance, trei sub pseudonimul Ellery Queen şi al altor câteva romane sub alte pseudonime (m. 2013)

– 1916: S-a născut scriitoarea braziliană Cleonice Berardinelli; s-a numărat printre cei mai importanţi specialişti în literatura portugheză la nivel mondial (m. 2023)

– 1916: A murit Leon de Rosny, orientalist şi etnograf francez; studii despre popoarele din Extremul Orient şi America Latină; cu prilejul unei vizite în România (1881) a donat Academiei o impresionantă colecţie de cărţi şi hărţi japoneze şi chineze; a scris şi câteva studii despre ţara noastră; membru corespondent străin al Academiei Române (1877) (n. 1837)

– 1925: S-a născut scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură S.F. (m. 1991)

– 1925: S-a născut Donald O’Connor (nume complet: Donald David Dixon Ronald O’Connor), cântăreţ, dansator şi actor american de film (m. 2003)

– 1930: S-a născut Ben (Biagio Anthony) Gazzara, actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2012)

– 1930: S-a născut PF Irineu (sau Irinej) (Gavrilović), patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (m. 2020)

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012) – 85 de ani

– 1959: A murit compozitorul ceh Bohuslav Martinù (n. 1890)

– 1965: S-a născut Shania Twain (numele real: Eileen Regina Edwards), cântăreaţă country şi textieră canadiană

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Jason Priestley, cunoscut mai ales pentru rolul lui Brandon din serialul „Beverly Hills 90210”

– 1987: A murit John Huston, regizor, scenarist şi actor american de film (n. 1906)

– 1995: A murit scriitorul german Michael Ende; cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”, care au făcut de mult înconjurul lumii, find traduse în principalele limbi de circulație europeană (n. 1928)

– 2006: A murit Melvin Schwartz, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1988, împreună cu Leon Max Lederman şi Jack Steinberger, pentru metoda razei de neutrini şi demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic (n. 1932)

– 2017: A murit actriţa franceză Mireille Darc (nume la naștere: Mireille Aigroz); simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (n. 1938)

– 2019: A murit Nancy Holloway, cântăreaţă de jazz, pop și soul și actriță americană (n. 1932)

– 2019: A murit Ion Sergiu Chircă, economist din R. Moldova, doctor în științe economice; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1934)

– 2020: A murit Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (n. 1976)

Calendarul zilei – 27 august

Publicat de Codrin RAITA, 27 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 27 august

* Acum 146 de ani (1877) a avut loc primul atac românesc în Războiul de independenţă (al Regimentului 13 dorobanţi), în sectorul redutei Griviţa din sistemul de apărare a Plevnei; cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca prima victorie a Armatei române în timpul războiului de la 1877-1878 – (27.VIII/8.IX)

* Cu 104 ani în urmă (1919) era înființat Muzeul Limbii Române, actualul Institut de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, unitate de cercetare științifică fundamentală cu profil umanist, aflată sub auspiciile Academiei Române. A funcționat la început pe lângă catedra de limba română a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. Conceput de reputatul lingvist și om de cultură Sextil Pușcariu, devenit, totodată, și întâiul rector al Universității clujene, Muzeul Limbii Române avea următoarele obiective: „strângerea și prelucrarea științifică a materialului lexicografic al limbii române din toate timpurile și din toate regiunile locuite de români; pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbii literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români”

* Acum 103 ani (1920) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Austria. Ca urmare a ocupării acesteia de către Germania nazistă relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost întrerupte în 1938. Au fost reluate la 8.X.1947 (după Al Doilea Război Mondial) sub forma unor reprezentanţe politice. La data de 1.VIII.1959, reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar la 23.IX.1963, reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă

* Sunt marcați 95 de ani (1928) de când era semnat, la Paris, Pactul Briand-Kellogg, tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state. Pactul a fost semnat de SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia, România aderând la Tratat la data de 4 septembrie a aceluiaşi an

* Cu 91 de ani în urmă (1932), între 27 şi 31 august, o delegaţie din România a participat la lucrările Congresului internaţional antirăzboinic (de orientare procomunistă) de la Amsterdam (Olanda). Congresul, la care au participat 2.200 de delegaţi din 27 de ţări, a ales un Comitet internaţional permanent, din care a făcut parte şi Petre Constantinescu-Iaşi, reprezentantul Comitetului naţional antirăzboinic din România

* În urmă cu 77 de ani (1946) avea loc crearea, la Praga, a Uniunii Internaţionale a Studenţilor (UIS). Este o organizaţie-umbrelă pentru 155 astfel de organizaţii studenţeşti din peste 112 ţări şi teritorii cuprinzând aproximativ 25 milioane de studenţi

* Acum 68 de ani (1955) a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea a fost publicată, însă, în septembrie acelaşi an). Ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver. Acesta a luat legătura cu fraţii gemeni Norris şi Ross McWhriter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun. Încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

* Cu 41 de ani în urmă (1982) a fost prezentat presei şi oficialităţilor primul avion de tip ROMBAC 1-11, produs la fosta Întreprindere de Avioane Bucureşti (actualmente Romaero Băneasa). România devenea astfel primul stat comunist din lume, exceptând URSS, care producea un avion cu reacţie pentru pasageri. Zborul inaugural cu pasageri a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta Bucureşti–Timişoara

* Acum 32 de ani (1991) au fost stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România și R. Moldova. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, imediat după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chișinău (şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992). Până în luna iunie 1993 a fost condusă la nivel de însărcinat cu afaceri a. i. Primul ambasador al României a fost acreditat la Chișinău în luna iunie 1993, iar primul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992

* Cu 9 ani în urmă (2014) avea loc inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, conductă (43 Km) care interconectează reţele de gaz din România şi Republica Moldova, a cărei construcţie a început pe 27 august 2013

Aniversări – Comemorări

– Sf. Monica, mama Sf. Augustin (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1858: S-a născut Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (m. 1944) – 165 de ani

– 1903: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1953, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975) – 120 de ani

– 1905: S-a născut inginerul electroenergetic şi profesorul Ion S. Antoniu; activitatea sa s-a îndreptat spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1917: A murit Ion Grămadă, scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial (n. 1886, satul Zahareşti, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în judeţul Suceava, România)

– 1918: S-a născut (la Edineşti/Hotin, azi în Ucraina) Leon Leviţchi, istoric literar, eseist, traducător, unul dintre cei mai valoroşi anglişti români, creator de şcoală; s-a dedicat înfăptuirii unei opere ample, cuprinzând dicţionare, istorii ale literaturii engleze, studii de shakespearologie, traduceri din şi în limba engleză ale unor autori foarte diverşi (m. 1991) – 105 ani

– 1924: S-a născut poeta Mariana Dumitrescu; actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti, s-a remarcat şi ca scenaristă şi traducătoare de librete de operă; multe dintre poeziile sale au fost transpuse pe muzică (m. 1967)

– 1928: S-a născut Mircea Zaciu, critic şi istoric literar; după 1990 s-a stabilit în Germania, dar a petrecut şi lungi perioade în ţară; iniţiator şi principal coordonator al „Dicţionarului scriitorilor români” (1995, 1998); membru de onoare al Academiei Române din 1997 (m. 2000, la Cluj) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Z.[igu] Ornea, critic şi istoric literar, editor, publicist şi scriitor (m. 2001)

– 1930: S-a născut jurnalistul Ion Ghiţulescu; considerat unul din cei trei corifei ai presei sportive românești, din postura de om de radio, alături de Ioan Chirilă (presă scrisă) şi Cristian Ţopescu (TV); angajat al Radiodifuziunii Române din anul 1951, a fost, timp de 55 de ani, una dintre cele mai cunoscute voci ale comentariului sportiv; şef al Secţiei Sport şi Informaţii (1961-1989), apoi director al Direcţiei Programe a SRR (1990-1996) (m. 2021)

– 1938: S-a născut Mircea Braga, filosof al culturii, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; unul dintre cei mai apreciați oameni de cultură ai Sibiului (m. 2023) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor (m. 2017)

– 1942: S-a născut Dumitru (Puşi) Dinulescu, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română în perioadele 1968-1970, 1990-1997 și redactor la Radio București între 1975-1977), prozator, poet și publicist (m. 2019)

– 1943: A murit mareşalul Constantin Prezan; a participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919); a elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie – august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1861) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Mihai Mălaimare, actor, regizor; fondator şi fost director al Teatrului Masca

– 1951: S-a născut graficianul Mircea Muntenescu (m. 2022)

– 1959: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune și prezentatorul tv. Claudiu Bleonţ

– 1965: A murit Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1910)

– 1970: A murit sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (n. 1901)

– 1970: A murit actorul Ştefan Ciubotăraşu (n. 1910)

– 1972: S-a născut Horia Brenciu, prezentator tv, interpret, compozitor şi producător de spectacole şi evenimente

– 1975: A murit Ion Filotti Cantacuzino (fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (n. 1908)

– 1985: S-a născut pictoriţa, sculptorița şi muralista cubistă americană de origine română Alexandra Nechita (supranumită în copilărie „Micuţa Picasso”)

– 1991: A murit actorul Nicolae Brancomir (n. 1904)

– 2008: A murit soprana Livia Pop, fostă solistă a Operei Române din Cluj (n. 1911) – 15 ani

– 2008: A murit Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (n. 1925) – 15 ani

– 2009: A murit Sergiu Eremia, compozitor şi dirijor de fanfară (n. 1933)

– 2012: A murit soprana Mirela Zafiri; a activat la Opera din Braşov (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul Dan Perianu (nume complet: Dan Corneliu Ion Marius Perianu), un neobosit cercetător al istoriei industriei reșițene și al patrimoniului cultural industrial din zona Banatului Montan (n. 1943)

– 2022: A murit Iulian-Gabriel Bîrsan, inginer mecanic, cercetător științific și profesor universitar; preocupări în domeniul dinamicii cuplajelor elastice, echipamentelor pentru industria alimentară și comportarea mecanică a materialelor/compozitelor polimerice; rector al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2021-2020), deputat (2004-2008) (n. 1956) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangui, Republica Centrafricană: Proclamarea rezultatelor referendumului constituțional

– Kinshasa, RD Congo: Conferința regională privind Bazinul Congo (27 – 29 aug.)

– Jakarta, Indonezia: Marcarea a 140 de ani de la explozia vulcanică Krakatoa din Indonezia

– Londra: Carnavalul Notting Hill (27 – 28 aug.)

– Zandvoort, Țările de Jos: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Olandei, cursa finală

– Saint-Denis, Franţa: Rugby – Meciuri-test pregătitoare pentru Cupa Mondială, meciuri amicale: Franţa – Australia

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Republicii Moldova. Ziua Independenţei; Parlamentul de la Chişinău a adoptat Declaraţia de independenţă – 27.VIII.1991. Guvernul României a recunoscut independenţa Republicii Moldova în aceeaşi zi

– 1521: A murit compozitorul francez Josquin Despréz (n. ~1440)

– 1574: A murit Bartolomeo Eustachi (Eustachius), savant, anatomist și medic italian, unul din fondatorii anatomiei umane (n. 1500)

– 1576: A murit pictorul italian Tiziano Vecellio (n. ~1488/1490)

– 1635: A murit dramaturgul şi poetul spaniol Lope De Vega; considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole (n. 1562)

– 1664: A murit pictorul spaniol Francisco de Zurbaran (n. 1598)

– 1770: S-a născut filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (m. 1831)

– 1865: S-a născut Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (m. 1951)

– 1869: S-a născut Karl Haushofer, general, geograf și geopolitician german; lui i se datorează studierea instituționalizată a geopoliticii (m. 1946)

– 1871: S-a născut scriitorul american Theodore Dreiser (m. 1945)

– 1877: S-a născut Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce, la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul Primului Război Mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după Al Doilea Război Mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (m. 1910)

– 1890: S-a născut Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (m. 1976)

– 1896: S-a născut Miyazawa Kenji, scriitor japonez de literatură pentru copii și poet (m. 1933)

– 1898: A murit John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (n. 1849) – 125 de ani

– 1908: S-a născut Lyndon B.[aines] Johnson, om politic democrat american; vicepreşedinte (1961-1963) şi preşedinte al SUA din 1963 (după asasinarea preşedintelui John F. Kennedy) până în 1969 (m. 1973) – 115 ani

– 1928: S-a născut Osamu Shimomura, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut scriitorul american Ira Levin; a scris, cu precădere, literatură de suspans, numeroase dintre lucrările sale fiind ecranizate (m. 2007)

– 1931: S-a născut sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (m. 2011)

– 1941: S-a născut Cesaria Évora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (m. 2011)

– 1950: A murit Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (n. 1908)

– 1958: A murit fizicianul american Ernest Orlando Lawrence; cercetări în domeniile radioactivităţii şi fotoelectricităţii (împreună cu colaboratorii a descoperit izotopii radioactivi şi sinteza unor elemente transuranice); lucrări privind fizica nucleară şi aplicaţiile ei în biologie şi medicină; a construit primul ciclotron (1930); rol important în realizarea primei bombe atomice americane; în onoarea sa, elementul chimic 103 a fost numit „lawrenciu”; Premiul Nobel pentru Fizică în 1939 (n. 1901) – 65 de ani

– 1963: A murit inventatorul afro-american Garret Morgan; în 1914 patentează masca de gaze, iar în 1923, primul semafor automat de trafic (n. 1877) – 60 de ani

– 1965: A murit Le Corbusier (nume real: Charles Édouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atât ale urbanismului modern cât şi designului modern la modul foarte general (n. 1887)

– 2009: A murit scriitorul rus Serghei Mihalkov, autor a nenumărate poezii, povești și fabule pentru copii (n. 1912)

– 2011: A murit actriţa americană Eve Brent (n. 1929)

– 2011: A murit actriţa rusă Iya Savvina (n. 1936)

Calendarul zilei – 26 august

Publicat de Codrin RAITA, 26 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 26 august

* Cu 677 de ani în urmă (1346) s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc

* Acum 234 de ani (1789) Adunarea Națională din Franţa a adoptat „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” („Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen”), fiind astfel așezate, atât în Franța cât și în lume, bazele democrației moderne, punând capăt arbitrariului și instaurând domnia legii. Un document fundamental în dezvoltarea democraţiei moderne care a afectat aproape toate regimurile constituţionale moderne, Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, prezintă câteva influenţe iluminste, precum şi influenţe şi preluări din diverse Declaraţii anterioare, în special cele americane, fiind actul, care a consacrat conceptul drepturilor şi al libertăţilor fundamentale ale francezilor

* Cu 189 de ani în urmă (1834) a fost prezentată la Iaşi, pentru celebrarea încoronării domnitorului Mihai Sturdza, piesa „Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei”, de Gheorghe Asachi, pe muzică de Elena Asachi, aceasta fiind prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională

* În urmă cu 163 de ani (1860) avea loc deschiderea primei agenţii diplomatice a Principatelor Unite, în capitala Franţei. La 26 iulie/7 august 1860 a avut loc numirea lui Ioan (Iancu) Alecsandri (n. 1826 – m. 1884, fratele scriitorului Vasile Alecsandri) în funcția de „agent al Moldovei la Paris şi Londra”. Ioan Alecsandri În scrisoarea transmisă ministrului de externe francez, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl asigura pe demnitarul francez că diplomatul român îşi va exercita atribuţiile „cu toată prudenţa şi rezerva pe care i le impune situaţia sa”. La 26 august/7 septembrie 1860, agentul diplomatic al Principatelor Unite, Ioan Alecsandri, a fost primit la Quay d’Orsay de ministrul de externe al Franței, Eduard Thouvenel. În următorii cinci ani petrecuţi în capitala Franţei, Iancu Alecsandri a onorat încrederea învestită și a îndeplinit cu abilitate sarcinile dificile încredințate, contribuind la apărarea şi consolidarea Unirii Principatelor de la 1859 şi pregătirea premizelor independenţei de stat a României. A reușit să stabilească relaţii cordiale, atât în plan oficial cât şi în particular, cu oameni politici şi de stat francezi și străini, obținând astfel recunoașterea valorii nou înființatei agenții românești de către autorităţile franceze şi diplomaţii străini acreditaţi la Paris. Primul sediu al Agenției Diplomatice a României de la Paris a fost de fapt la reședința lui Ioan Alecsandri din Rue de Rivoli nr. 174. Ioan Alecsandri s-a retras din viaţa politică după abdicarea forțată a domnitorului Alexandu Ioan Cuza (1866), de care îl lega o prietenie din copilărie, și s-a dedicat preocupărilor literare și călătoriilor, stabilindu-se în Franța spre sfârșitul vieții

* Cu 154 de ani în urmă (1869) a fost deschisă pentru trafic linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp. Construcţia liniei a început la 1 septembrie 1865, fiind făcută de compania engleză „John Trevor-Barkley”. Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869. În Muzeul CFR din Bucureşti încă se mai păstrează locomotiva „Călugăreni”, prima care a circulat oficial pe ruta Giurgiu-Bucureşti, împreună cu trei vagoane din 1869, reconstruite şi renovate de mai multe ori de-a lungul timpului

* Acum 153 de ani (1870) avea loc inaugurarea gării din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea – Cluj – Braşov, construită între anii 1867-1873 (26.VIII/7.IX)

* Sunt marcați 140 de ani (1883) de când, între 26 şi 28 august, a avut loc un lanţ de erupţii ale vulcanului Krakatau (Krakatoa sau Rataka) din insula omonimă aparținând arhipelagul indonezian Java. Insula a fost distrusă în proporţie de 2/3 şi au fost circa 40.000 de victime, aceasta fiind considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului. Anak Krakatau este încă activ, cea mai recentă erupție având loc în aprilie 2020

* În urmă cu 68 de ani (1955), în SUA, avea loc prima transmisie TV color, realizată de canalul NBC, a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis

* Acum 32 de ani (1991) România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia (Republica Georgia)

Aniversări – Comemorări

– Fericita Veronica Antal, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: Slujitoarea Lui Dumnezeu Veronica Antal, laică, terțiară franciscană (1935-1958), este prima femeie din România pe care Biserica romano-catolică a proclamat-o Fericită, fiind beatificată la 22 septembrie 2018

– 1876: S-a născut medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1954)

– 1886: S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; a înfiinţat, în 1921, la Cluj, primul spital de ortopedie din România, care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; fondator al Societăţii Române de Ortopedie (1931); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979)

– 1902: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) inginerul agronom Alexandru Priadcencu; autor al unor lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1981)

– 1922, 26.VIII/8.IX: A murit Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (n. 1842)

– 1928: A murit lingvistul Iosif Popovici, specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie (n. 1876) – 95 de ani

– 1934: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (m. 1992)

– 1934: S-a născut Ioan Caproşu, istoric, medievist şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2021)

– 1935: A murit Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (n. 1867)

– 1936: S-a născut actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior (m. 2013)

– 1940: S-a născut Ioan Dumitrache, inginer în automatică și energetică, profesor; a participat la organizarea şi dezvoltarea învăţământului superior de automatică şi informatică aplicată din România; cercetări și lucrări în domeniile: conducerea inteligentă a roboților, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere; membru titular al Academiei Române din 2017, secretar general al Academiei Române (2018-2022)

– 1947: S-a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti români; ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971; a fost decorat, post mortem, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist (m. 2007)

– 1947: S-a născut Mariana Ionescu, poet, prozator şi critic literar (m. 2015)

– 1953: S-a născut Ion Simuţ, critic şi istoric literar, publicist și profesor universitar; redactor la revista „Familia” din Oradea – 70 de ani

– 1954: S-a născut pictorul și scriitorul Traian Mocanu (m. 2020)

– 1955: S-a născut Emil Hurezeanu, scriitor, politolog, poet, publicist, realizator de radio şi televiziune, diplomat; în 1983 a solicitat azil politic şi s-a stabilit în Germania (a lucrat ca jurnalist-comentator la postul de radio „Europa Liberă”, iar după 1989 a devenit director al Departamentului românesc al postului); în perioada 1995-2002 a fost director al Secţiei române a postului de radio „Deutsche Welle”; în anul 2002 s-a întors definitiv în România; ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, cu reședința la Viena (din 2021)

– 1975: A murit Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1983: A murit inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1903) – 40 de ani

– 1988: S-a născut Cristina Georgiana Neagu, jucătoare profesionistă de handbal; singura handbalistă din istoria acestui sport recompensată de patru ori cu titlul de Cea mai bună handbalistă a anului (2010, 2015, 2016, 2018) de către Federația Internațională de Handbal; din 2016 este căpitanul echipei naționale a României – 35 de ani

– 2003: A murit Eugenia Dumitraşcu, artist plastic (n. 1931) – 20 de ani

– 2012: A murit Constantin Telu Diamandi, cel mai în vârstă fost rugbist din România; a evoluat pe postul de mijlocaş la grămadă, a fost component al echipelor Sportul Studenţesc, Locomotiva şi Progresul. Campion naţional cu Sportul în perioada interbelică, Diamandi s-a retras din activitate la vârsta de 45 de ani, după care a devenit arbitru (n. 1914)

– 2020: A murit profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Gabon: Alegeri prezidențiale și legislative și locale

– Spania: Ciclism – Turul Spaniei (26 aug. – 17 sep.)

– Edinburgh, Regatul Unit: Rugby Union – meci Scoția – Georgia

– Londra: Rugby – Meciuri de testare pregătitoare pentru Cupa Mondială, meciuri amicale: Anglia – Fiji

– Wrocław, Polonia: Box – Ucraineanul Oleksandr Usyk își apără titlurile la categoria grea WBA/IBF/WBO împotriva britanicului Daniel Dubois

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Câinelui”; această sărbătoare a fost creată în 2004 de Colleen Paige, expert în stilul de viață al animalelor de companie și avocat al animalelor (Pet & Family Lifestyle Expert and Animal Advocate). Paige, care este și fondatorul Zilei Naționale a Pisicilor și Zilei Naționale a Animalelor de companie, a dorit să creeze o zi care să se concentreze în mod special pe câini și pe nevoile acestora. Această zi a fost creată pentru ca toți câinii, indiferent dacă sunt de rasă sau nu, să poată fi sărbătoriți, pentru a atrage atenția asupra numărului de câini din adăposturi și pentru a încuraja adopția celor care încă nu și-au găsit un stăpân. Data de 26 august are o semnificație aparte pentru inițiatoare, întrucât este ziua în care familia ei a adoptat un cățel din rasa Sheltie (Shetland Sheepdog), când Colleen avea 10 ani. De la prima sărbătorire, în 2004, sub denumirea de Ziua Națională a Câinelui, acest eveniment a căpătat amploare, fiind acum sărbătorită în întreaga lume. În 2013, sărbătoarea a fost stipulată în legislația New York-ului și poate fi văzută pe site-ul oficial al Senatului New York. România are trei rase de câini omologate la nivel internațional: ciobănescul românesc carpatin, ciobănescul românesc mioritic și ciobănescul românesc de Bucovina. Aceste rase s-au omologat cu mare efort de către Asociația Chinologică Română, etapele de omologare începând încă de acum peste 40 de ani. În 2005 au fost recunoscute carpatinul și mioriticul, iar în 2009 a fost recunoscută rasa de Bucovina. Mai există o rasă autohtonă, ciobănescul românesc corb, care se află acum în perioada de omologare. E un câine în integralitate negru și este folosit la paza turmelor de oi în zona Carpaților Meridionali, în special în zona Rucăr, Bran, Câmpulung Muscel. O primă etapă este recunoașterea provizorie, după care urmează o perioadă de minimum cinci, maximum zece ani în care această rasă se evaluează. Recunoașterea înseamnă că această rasă poate primi titlul internațional peste tot în lume

– 1723: A murit Anton Van Leeuwenhoek, biolog olandez, primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv; considerat fondatorul microbiologiei (n. 1632) – 300 de ani

– 1728: S-a născut Johann Heinrich Lambert, fizician, astronom, matematician şi filosof german de origine elveţiană; unul dintre întemeietorii fotometriei şi ai pirometriei; a pus bazele trigonometriei sferice („legile lui L”); precursor al geometriei neeuclidiene şi, alături de Leibnitz, al logicii simbolice moderne (m. 1777) – 295 de ani

– 1740: S-a născut inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald, cei doi fraţi fiind primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon (confecţionat din hârtie, cu diametrul de 35 de metri, acesta s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1810)

– 1743: S-a născut chimistul francez Antoine-Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 1794) – 280 de ani

– 1870, 26.VIII/7.IX: S-a născut scriitorul rus Alexandr Kuprin (m. 1938)

– 1880: S-a născut poetul francez Guillaume Apollinaire (m. 1918)

– 1882: S-a născut James Franck, fizician şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1925 (m. 1964)

– 1885: S-a născut Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (m. 1972)

– 1910: S-a născut (în Albania) Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta/India; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (m. 1997). NOTĂ 1: Maica Tereza a fost botezată pe 27 august 1910, la o zi după ce s-a născut, ea însăşi considerând această dată (cea a botezului) ca fiind adevărata ei zi de naştere. NOTĂ 2: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap; este prăznuită la 5 septembrie, data morţii sale (Tereza din Calcutta)

– 1913: S-a născut scriitorul italian de origine slovenă Boris Pahor, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste pe care le-a descris în cărţile sale; a fost un luptător pentru drepturile naționale ale slovenilor care trăiesc în străinătate și un susținător al importanței unei națiuni; a impresionat lumea literară cu romanul său autobiografic „Necropolis”, una dintre capodoperele secolului al XX-lea, în care a relatat ororile războiului şi ale lagărelor de concentare (m. 2022, la vârsta de 108 ani) – 110 ani

– 1914: S-a născut scriitorul argentinian Julio Cortázar (m. 1984)

– 1918: S-a născut Katherine Johnson (născută Coleman), matematiciană afro-americană; între 1958 și 1986, ea s-a făcut remarcată în cadrul NASA ca un iscusit și remarcabil inginer tehnolog aerospațial; cunoscută ca fiind „computerul uman” de la NASA care a făcut calculele matematice pentru misiunea Apollo 11 și pentru alte misiuni (m. 2020) – 105 ani

– 1921: S-a născut Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (m. 2014)

– 1923: S-a născut dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (m. 2013) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (m. 2013)

– 1927: S-a născut Balkrishna Doshi, arhitect, planificator urban şi profesor indian; laureat al Premiului de arhitectură Pritzker în 2018 (echivalentul Premiului Nobel pentru ştiinţe) (m. 2023)

– 1938: S-a născut actriţa americană Francine York (m. 2017) – 85 de ani. NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1936

– 1945: A murit Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (n. 1890, la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar)

– 1946: S-a născut Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (m. 2012, într-un accident de circulaţie)

– 1949: S-a născut, în Cipru, muzicianul american Leon Redbone, cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2019)

– 1958: A murit Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (n. 1872) – 65 de ani

– 1971: S-a născut Thalia (Ariadna Thalia Sodi Miranda), cântăreaţă şi actriţă mexicană

– 1974: A murit celebrul pilot american Charles A. Lindbergh, care a realizat primul zbor fără escală New York – Paris (20-21.V.1927, în 33 ore şi 30 min.) (n. 1902)

– 1976: A murit Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită din 1945 în SUA (n. 1888)

– 1978: A murit actorul american de origine franceză Charles Boyer (n. 1899) – 45 de ani

– 1979: A murit Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (n. 1908)

– 1980: S-a născut actorul de film şi muzicianul american Macaulay Culkin, copilul-vedetă a anilor ’90 ai secolului XX (din seria „Singur acasă”)

– 1980: S-a născut actorul american Chris Pine

– 1987: A murit Georg Wittig, chimist şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979 (n. 1897)

– 1989: A murit scriitorul american Irving Stone (numele real: Irving Tennenbaum); faimos pentru romanele sale biografice ale unor personaje istorice majore (n. 1903)

– 1998: A murit fizicianul american Frederick Reines, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Martin Perl, pentru detectarea neutrinilor (n. 1918) – 25 de ani

– 2004: A murit Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (n. 1957)

– 2012: A murit actorul de film indian A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywood-ului” (n. 1917)

– 2017: A murit Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (n. 1943)

– 2018: A murit Rosa Bouglione, maestră a circului francez (n. 1910) – 5 ani

– 2018: A murit dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon, unul din cei mai prolifici şi populari autori de pe Broadway (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit creatoarea cubanezo-americană de modă Isabel Toledo (n. 1961)

– 2020: A murit Joe Ruby (nume complet: Joseph Clemens Ruby), artist animator, editor muzical, producător și scenarist american; unul dintre creatorii serialului de animație „Scooby-Doo“ (n. 1933)

Calendarul zilei – 25 august

Publicat de Codrin RAITA, 25 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 25 august

* Cu 414 ani în urmă (1609) astronomul italian Galileo Galilei a prezentat primul telescop optic în fața dogilor venețieni. În construcția telescopului său, cu care a studiat Luna văzând-o de 30 de ori mai aproape față de privirea cu ochiul liber, Galilei a folosit o serie de lentile, idee  preluată și îmbunătățită de Issac Newton, care a construit primul telescop cu oglindă

* Acum 163 de ani (1860) s-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite la Paris, titularul agenţiei fiind Ioan (Iancu) Alecsandri, fratele mai mic al scriitorului Vasile Alecsandri (25.VIII/6.IX). NOTĂ: Unele surse menționează data de 26.VIII/7.IX

* În urmă cu 161 de ani (1862) avea loc unificarea serviciilor sanitare din Moldova şi din Ţara Românească, administrarea lor fiind încredinţată medicului Carol Davila (25.VIII/6.IX)

* Acum 94 de ani (1929), pe aeroportul Paris-Orly din capitala franceză, a fost experimentată prima cabină catapultabilă de avion, inventată de românul Anastasie Dragomir (n. 1896 – m. 1966), o versiune timpurie a scaunului ejectabil. NOTĂ: Unele surse menționează data de 28.VIII.1929

* În urmă cu 79 de ani (1944) avea loc eliberarea Parisului, de către trupele aliate, de sub ocupaţia nazistă. Eliberarea Parisului a avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de pe 19 august 1944 până la capitularea garnizoanei germane, pe 25 august

* Acum 69 de ani (1954) s-a desfășurat prima participare a României la Campionatele Europene de atletism desfăşurate la Berna, unde Iolanda Balaș (1936 – 2016) a cucerit medalia de argint la săritura în înălţime, cu o săritură de 1,65 m

* În urmă cu 32 de ani (1991) Parlamentul de la Minsk adopta Legea privind independenţa de stat a Republicii Belarus. Primele alegeri prezidenţiale au avut loc în 1994, iar cele mai recente, la data de 9 august 2020. Alexander Lukaşenko a fost singurul care a îndeplinit funcţia de preşedinte al ţării

* Cu 11 ani în urmă (2012) sonda spațială Voyager 1 intră în spațiul interstelar, devenind primul obiect creat de om care a făcut acest lucru. La 12 septembrie 2013, NASA a confirmat oficial că Voyager 1 a atins mediul interstelar în august 2012, așa cum s-a observat anterior, cu o dată general acceptată de 25 august 2012, data când au fost detectate modificări durabile ale densității particulelor energetice. Voyager 1 este o sondă spațială lansată de NASA la 5 septembrie 1977. Parte a programului Voyager de a studia exteriorul Sistemului Solar, Voyager 1 a fost lansat la 16 zile după „geamănul” său, Voyager 2. După 45 ani, 11 luni și 5 zile, navele spațiale comunică încă cu Deep Space Network pentru a primi comenzile de rutină și pentru a returna date. Aflat la o distanță de 160,27 AU (23,97 miliarde km) de Pământ (la 5 august 2023) este obiectul construit de om aflat la cea mai mare distanță de Terra.  După ce și-a îndeplinit misiunea principală, survolul în jurul lui Saturn, la 12 noiembrie 1980, Voyager 1 a devenit al treilea din cele cinci obiecte artificiale care au atins viteza de eliberare ce i-a permis să părăsească sistemul solar. La 25 august 2012, Voyager 1 a devenit prima navă spațială care a ieșit din heliosferă și a intrat în mediul interstelar. Este de așteptat ca misiunea Voyager 1 să continue până în jurul anului 2025, atunci când generatoarele termoelectrice de radioizotopi nu vor mai furniza suficientă energie electrică pentru instrumentele științifice

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut G. Dem. Teodorescu, folclorist, publicist, profesor şi om politic; contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului; autorul unei importante colecţii de folclor, „Poezii populare române”. De numele său se leagă întemeierea Fundaţiei Universitare Carol I (m. 1900)

– 1873: S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, directoare de teatru şi profesoară; una dintre cele mai mari personalităţi ale teatrului românesc şi primul director al Teatrului Bulandra (pe atunci Teatrul Municipal) (m. 1961) – 150 de ani

– 1902, 25.VIII/7.IX: S-a născut Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1905: S-a născut Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1907: A murit Bogdan-Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (n. 1838, la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina)

– 1917: S-a născut Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (m. 2011)

– 1923: S-a născut prozatorul Dumitru Manoileanu; numele său a apărut în literatură după ce se făcuse cunoscut pe stadioanele de rugby ca jucător, antrenor sau cronicar sportiv (m. 1992) – 100 de ani

– 1929: S-a născut ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul Andrei Csiky (Csiky András)

– 1935: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (m. 1975)

– 1936: S-a născut regizorul Cristian Munteanu; regizor artistic la Radiodifuziunea Română din 1962; după decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale; peste o mie de piese de teatru radiofonic aflate în fonoteca Radioului poartă semnătura lui (m. 2008)

– 1936: S-a născut actorul Sebastian Papaiani (m. 2016)

– 1940: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (m. 2007)

– 1945: S-a născut Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (m. 2002)

– 1946: A murit Arnold Rosé, violonist austriac originar din România (n. 1863, la Iaşi)

– 1954: S-a născut compozitorul, violoncelistul și profesorul Şerban Nichifor

– 1975: A murit Romulus Dianu, prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor (n. 1905)

– 1977: A murit actorul Dorin Sireteanu (n. 1901)

– 1980: A murit filosoful Dumitru D. Roşca; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1895)

– 2007: A murit Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (n. 1950)

– 2010: A murit scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi (n. 1925)

– 2016: A murit designerul francez de origine română Sonia Rykiel; supranumită „Regina Tricotajelor” (n. 1930)

– 2017: A murit pictorul Radu Costinescu (n. 1931)

– 2020: A murit Emilian Popescu, teolog și profesor universitar; cercetător de excepție în domeniul istoriei, arheologiei și epigrafiei antice și creștine, precum și al spiritualității bizantine; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928)

– 2021: A murit scrimera Ileana Gyulai-Drîmbă-Jenei, campioană mondială cu echipa de floretă a României în 1969, de două ori medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice (în 1968 şi 1972); timp de 15 ani, s-a aflat constant în ierarhia scrimei feminine mondiale (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sao Paulo, Brazilia: Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva se află în vizită în Angola. (25 – 26 aug.)

– Uruguay: Manifestări prilejuite de Ziua Independenței Uruguayului

– Paris: Sunt marcați 79 de ani de la eliberarea Parisului de sub ocupația nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial

– Wiesbaden, Germania: Date privind PIB-ul pe al doilea trimestru (date definitive)

– München: Barometrul IFO al moralului antreprenorilor

– Manila: Baschet – Cupa Mondială masculină 2023 (25 aug. – 10 sep.)

– Zandvoort, Țările de Jos: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Olandei (25 – 27 aug.)

– Londra: Rugby – Meciuri-test pentru Cupa Mondială, meciuri amicale: Noua Zeelandă – Africa de Sud

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Uruguay; aniversarea proclamării independenţei – 1825

– 1530: S-a născut Ivan al IV-lea (supranumit „cel Groaznic”), mare cneaz al Moscovei şi al întregii Rusii (1533-1547), primul ţar al Rusiei (1547-1584) (m. 1584)

– 1744: S-a născut Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german; a creat premisele ideologice ale curentului „Sturm und Drang” (Furtună şi avânt), mişcare care a deschis calea afirmării literaturii clasice în Germania (m. 1803)

– 1793: S-a născut anatomistul si embriologul german Martin Heinrich Rathke; primul care a explicat structura embrionului (1839); unul dintre fondatorii embriologiei moderne (m. 1860) – 230 de ani

– 1819: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1822: A murit Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (n. 1738)

– 1841: S-a născut medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru medicină în 1909 (m. 1917)

– 1860: A murit Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (n. 1791)

– 1867: A murit Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (n. 1791)

– 1880: S-a născut Robert Stolz, compozitor (operete, muzică de film) şi dirijor austriac (m. 1975)

– 1900: S-a născut Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină în 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (m. 1981)

– 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german (n. 1844)

– 1908: A murit fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (n. 1852) – 115 ani

– 1911: S-a născut generalul vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (m. 2013)

– 1918: S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor american (m. 1990) – 105 ani

– 1922: S-a născut violonistul israelian Ivry Gitlis, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului trecut; fondator a numeroase festivaluri; fost elev al lui George Enescu (m. 2020)

– 1923: S-a născut Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (m. 2013) – 100 de ani

– 1928: S-a născut fizicianul și profesorul german-american Herbert Kroemer; Premiul Nobel pentru Fizică în 2000, împreună cu fizicianul rus Jores Alferov și inginerul american Jack Kilby, pentru dezvoltarea heterostructurilor de semiconductori folosite în opto-electronică și în electronica de mare viteză – 95 de ani

– 1930: S-a născut actorul și producătorul britanic de film Sean Connery (m. 2020)

– 1933: S-a născut Wayne Shorter, saxofonist american, compozitor și lider de trupă jazz, autorul unora dintre cele mai apreciate compoziţii de jazz din lume, al cărui stil interpretativ tânguitor a schimbat sunetul jazzului în anii ’60 (m. 2023) – 90 de ani

– 1936: S-a născut regizorul britanic Hugh Hudson, cunoscut pentru filmul „Carele de Foc” (Chariots Of Fire), câştigător în 1982 a patru premii Oscar – cel mai bun film, cea mai bună coloană sonoră, cele mai bune costume şi cel mai bun scenariu original (m. 2023)

– 1938: A murit scriitorul rus Alexandr Kuprin (n. 1870) – 85 de ani

– 1940: S-a născut baritonul belgian José Van Dam (nume real: Christened Joseph van Damme)

– 1940: S-a născut sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1947: S-a născut Keith Tippett, pianist și compozitor de jazz englez (m. 2020)

– 1952: S-a născut Charles M. Rice, virusolog și profesor universitar american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2020, împreună cu Harvey J. Alter și Michael Houghton, pentru descoperirea virusului hepatitei C

– 1954: S-a născut interpretul şi compozitorul englez Elvis Costello (numele real: Declan Patrick MacManus)

– 1961: A murit chimistul britanic Morris William Travers; în 1898 a descoperit, împreună cu William Ramsay, elementele chimice kripton, xenon şi neon (n. 1872)

– 1969: A murit geologul american Harry Hammond Hess (n. 1906)

– 1974: S-a născut Frédéric Belinsky, chitarist francez de jazz

– 1984: A murit scriitorul american Truman Capote (pe numele său adevărat Truman Streckfus Persons), unul dintre cei mai importanți ai secolului al XX-lea, autor de romane, nuvele și scenarii (n. 1924)

– 2002: A murit Dorothy Hewett, scriitoare australiană (n. 1923)

– 2012: A murit astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969 (era comandantul navei „Apollo 11”, lansate spre Lună de la baza Cape Kennedy, la 16.VII.1969); el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin (n. 1930)

– 2018: A murit coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (n. 1938) – 5 ani

Calendarul zilei – 24 august

Publicat de Codrin RAITA, 24 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 24 august

* Acum 1944 de ani (79 d.H.) avea loc erupţia vulcanului Vezuviu, din Peninsula Italică. Oraşele Pompei, Herculanum şi Stabiae au fost acoperite de lavă. La Stabiae a murit şi enciclopedistul Plinius Secundus (n. 23 d.H.), autorul „Istoriei naturale”, aflat în apropiere pentru cercetarea fenomenului

* Cu 209 ani în urmă (1814) a avut loc incendierea capitalei federale americane Washington, în urma unei ofensive rapide a trupelor britanice, episod controversat din timpul războiului americano-britanic din anii 1812-1814. Clădirile Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au fost cuprinse de flăcări fiind distruse numeroase cărţi din Biblioteca Congresului. Din Casa Albă şi Capitoliu au rămas în picioare doar câteva ziduri. Focul a fost stins graţie unei întâmplări fericite – o tornadă puternică a lovit oraşul, reuşind să înăbuşe flăcările

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când se constituia, la Paris, Consiliul Naţional Român Provizoriu, care proclama, la 20.IX/3.X.1918, formarea Consiliului Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul a fost recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (24.VIII/6.IX)

* În urmă cu 79 de ani (1944) la Radiodifuziune era difuzată (la ora 16:30) declaraţia oficială a Guvernului român privind existenţa stării de beligeranţă cu Germania, ca urmare a deschiderii ostilităţilor de către trupele germane. Declaraţia a fost publicată în presa din 25 august

* Tot acum 79 de ani trupele germane din nordul Capitalei lansau un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea Bucureştiului. În timp ce atacurile aeriene s-au succedat rapid, lovind mai ales centrul oraşului, trupele atacatoare au fost oprite la podul Băneasa. Bombardamentele aviaţiei naziste s-au soldat cu distrugerea Teatrului Naţional, o parte a Palatului Regal şi cu zeci de victime

* Cu 34 de ani în urmă (1989), în Polonia, a fost creat primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki (1927 – 2013) (Solidarność) devenea prim-ministru după ce candidatul comunist nu a putut forma un cabinet. În Polonia au avut loc primele alegeri libere din regiune, în iunie 1989, când suporterii Solidarność câştigau 99 din cele 100 de locuri din senat şi 160 de locuri din 161 în Sejm (Parlamentul polonez)

* Acum 33 de ani (1990) a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Tadjikistan. Actualul preşedinte al ţării este Emomali Rahmon

* Acum 32 de ani (1991) Mihail Gorbaciov renunţa la funcţia de lider al PCUS şi cerea autodizolvarea partidului. La data de 29.VIII.1991, Parlamentul sovietic a votat suspendarea PCUS pentru implicarea unor lideri ai săi în lovitura de stat din 19-22.VIII.1991

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bartolomeu, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1820: A murit Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii ardelene (n. 1760)

– 1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet, dramaturg şi traducător din literaturile germană, engleză şi rusă (considerat unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea); ziarist, om politic; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (n. 1808)

– 1872: S-a născut Raicu Ionescu-Rion (numele la naştere: Raicu Ionescu), critic literar şi publicist (m. 1895)

– 1884: A murit medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2003) (n. 1828, în Italia). NOTĂ: Alte surse dau ca dată a morţii 26.VIII.1884

– 1885: S-a născut inginerul Ion S. Gheorghiu; contribuţii la elaborarea unei teorii generale a maşinilor electrice (a introdus noţiunea de generator unic); a realizat proiectele de electrificare a unor căi ferate (Ploieşti-Braşov, Târgovişte-Bucureşti); membru titular al Academiei Române din 1952, vicepreşedinte al acestui for (1959-1963) (m. 1968)

– 1902: S-a născut inginerul Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a ţării; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1971)

– 1909: A murit (la Viena) prozatorul Iuliu Traian Mera, de profesie medic; membru şi apoi preşedinte al societăţii „România Jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, fiind inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (n. 1861)

– 1910: S-a născut folcloristul Ilarion Cocişiu (m. 1952)

– 1917: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexie (sau Alexei) Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1924: S-a născut artista plastică Eva Cerbu (numele adevărat: Eva Siegler) (m. 2008)

– 1927: S-a născut B. Elvin (Bernstein Elvin), critic literar, teatrolog, prozator, eseist şi publicist; fondator şi redcator şef al revistei „Lettre Internationale” (ediţia română) (m. 2011)

– 1932: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor (n. 1882)

– 1937: S-a născut Eugen Mihăescu, pictor, grafician şi om politic, stabilit în 1967 în Elveţia şi, ulterior (1981) în SUA; fost ambasador al României la UNESCO (2001-2004); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1942: S-a născut actriţa de naţionalitate maghiară Anna Széles (sau Széles Anna); stabilită din 1989 la Budapesta

– 1942: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1944: S-a născut Ioan Piso, istoric (competenţă în istoria şi arheologia Daciei Romane), epigrafist și profesor; fondator şi director al Centrului de Studii Romane al Universității Babeș-Bolyai Cluj; director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj (1997-2008)

– 1947: S-a născut Victor Ivanovici, critic literar, eseist, traducător (din şi în limbile română, greacă şi spaniolă) şi profesor; stabilit din 1984 la Atena

– 1954: S-a născut graficianul și profesorul Adrian Timar

– 1960: A murit (la New York) Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; delegat al României la Conferinţa pentru dezarmare; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; lucrări de drept şi procedură penală; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (n. 1897)

– 1962: S-a născut Vasile Gavrilă, teolog, duhovnic, profesor şi realizator de emisiuni religioase la radio şi televiziune; preot paroh al Paraclisului Universitar „Sfântul Nicolae“ din Bucureşti; fondator al Şcolii Gimnaziale „Sfinţii Trei Ierarhi” din Bucureşti

– 1969: S-a născut jurnalista de televiziune și editoarea Adriana Muraru

– 1987: A murit Boris Cazacu, lingvist, filolog şi profesor; specialist în dialectologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1988: A murit compozitorul, criticul muzical și profesorul Anton Dogaru (n. 1945) – 35 de ani

– 1990: A murit Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2006: A murit Erwin Acel, dirijor de origine română stabilit în Germania (n. 1935)

– 2006, 24/25: A murit (într-un accident de maşină) regizorul de film Cristian Nemescu (n. 1979)

– 2010: A murit actriţa Elena Sereda (n. 1926)

– 2018: A murit actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (n. 1941, la Cernăuți) – 5 ani

– 2020: A murit matematicianul, profesorul și editorul Ivan Singer; a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în domenii diverse ale matematicii: analizǎ funcţională, teoria aproximării, teoria optimizării, teoria laticelor, analiza idempotentă ş.a.; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Jaipur, India: Miniștrii comerțului și investițiilor din Grupul celor 20 de economii majore vor avea o reuniune de două zile în capitala statului indian Rajasthan (24 – 25 aug.)

– Montréal, Canada: Banque Royale (RBC) – rezultate din trimestrul al III-lea 2023

– Varșovia: Polonia marchează 34 de ani de la crearea primului guvern post-comunist în 1989

– Kiev, Ucraina: Manifestări de marcare a 32 de ani de la Independență

– Washington DC: Sunt marcați 209 ani de la incendierea Washingtonului, inclusiv a Casei Albe și a clădirii Capitoliului SUA, de către trupele britanice în timpul războiului din 1812. La 24 august 1814, după ce i-a învins pe americani la Bătălia de la Bladensburg, o forță britanică condusă de Generalul-maior Robert Ross a incendiat mai multe clădiri guvernamentale și militare, inclusiv Casa Albă (numită atunci Conacul Prezidențial), clădirea Capitolului, precum și alte facilități ale guvernului SUA

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Ucrainei; aniversarea Declaraţiei de independenţă din 24.VIII.1991 (aprobată prin referendumul din 1.XII.1991)

– 1832: A murit Nicolas Carnot (nume complet: Nicolas Léonard Sadi Carnot), fizician şi inginer militar francez; unul dintre fondatorii termodinamicii moderne; pionier în dezvoltarea motoarelor cu combustie internă (n. 1796)

– 1848, 24.VIII/5. IX: A murit arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (n. 1769) – 175 de ani

– 1856: S-a născut dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (m. 1911)

– 1899: S-a născut scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (m. 1986)

– 1917: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1922: S-a născut Lennart Nilsson, fotograf, fotoreporter de război, documentarist şi portretist suedez; pionierul fotografiei medicale, primul care a documentat „universul interior” al fiinţei umane, până la nivelul celulei; a devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuşi umani (m. 2017)

– 1923: S-a născut actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault; a format, împreună cu Roger Pierre, unul din cele mai populare cupluri comice ale teatrului francez (m. 2017) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Yasser Arafat, om politic palestinian; ales, în 1968, preşedinte al Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei, iar în 1994, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene; Premiul Nobel pentru Pace pe 1994, împreună cu premierul israelian Yitzhak Rabin şi cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian, pentru progresul (din acea perioadă) în negocierile de pace din Orientul Mijlociu (m. 2004). NOTĂ: Data de 24 august este trecută în certificatul său de naştere înregistrat la Cairo, Egipt; după alte surse, s-ar fi născut la 4 sau 27 august 1929

– 1936: S-a născut scriitoarea şi criticul literar britanic A. S. Byatt (Antonia Susan Byatt)

– 1940: A murit inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (n. 1860)

– 1947: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi poetul brazilian Paulo Coelho; unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii

– 1948: S-a născut compozitorul francez de muzică electronică Jean Michel Jarre (fiul compozitorului de muzică de film Maurice Jarre); considerat unul dintre pionierii muzicii electronice, al genurilor synthpop şi New Age – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (m. 2013)

– 1978: A murit Louis Prima, cântăreț, compozitor, trompetist şi actor american (n. 1910) – 45 de ani

– 1992: A murit Andrei Lupan, poet, dramaturg, eseist, traducător şi publicist din R. Moldova (n. 1912). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 27.VIII.1992, iar altele, 24.VII.1992

– 1999: A murit chitaristul francez de origine egipteană Alexandre Lagoya (n. 1929)

– 2013: A murit actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (n. 1925) – 10 ani

– 2014: A murit Sir Richard Attenborough, actor, regizor şi producător britanic de film (n. 1923)

– 2016: A murit scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „Noului Roman” (n. 1926)

– 2016: A murit Roger Tsien, biochimist şi profesor american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Osamu Shimomura (Japonia) şi Martin Chalfie (SUA), pentru cercetările lor asupra proteinelor fluorescente a căror aplicaţie permit detectarea tumorilor canceroase (n. 1952)

– 2021: A murit Charlie Watts, bateristul formaţiei rock britanice „The Rolling Stones” (n. 1941)

– 2022: A murit ÎPS Kallistos Ware (cunoscut sub numele Timothy Richard Ware), mitropolit de Diokleia, al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, teolog și profesor britanic de teologie ortodoxă la Universitatea din Oxford (1966-2001); figură educațională pan-ortodoxă, care a contribuit la formarea sentimentului Ortodoxiei moderne de a fi o biserică globală universală; autorul a numeroase cărți și articole despre credința și spiritualitatea ortodoxă (n. 1934) – 1 an

Calendarul zilei – 23 august

Publicat de Codrin RAITA, 23 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Cu 451 de ani în urmă (1572) a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 448 de ani (1575) Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Cu 142 de ani în urmă (1881) Regele Carol I promulga Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific, actualul Muzeu al Brăilei „Carol I”

* Acum 109 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* Se împlinesc 105 ani, de când, între 23 august și 5 septembrie 1918, la Chişinău, avea loc adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc Basarabean, din care făcea parte: D. Ciugureanu, I. Inculeţ, I. Pelivan, P. Cazacu, Şt. Ciobanu, I. Costin, Şt. Holban, T. Ioncu, Pan. Halippa, Gh. Stârcea, etc., adică cei mai importanți exponenți ai Blocului Moldovenesc. La 14 septembrie 1918 s-a format Liga Poporului Basarabean, iar la 4 noiembrie același an reprezentanții Partidului Ţărănesc şi ai Ligii Poporului, întrunindu-se, au decis fuzionarea acestor două partide

* În urmă cu 84 de ani (1939) era semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Acum 79 de ani (1944) România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Cu 76 de ani în urmă (1947) Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când era creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Sunt marcați 50 de ani de la criza ostaticilor care a dat naștere expresiei „Sindromul Stockholm”, folosită pentru a explica reacțiile victimelor răpirii. Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o bancă din Stockholm, când doi bărbați înarmați până în dinți au încercat să jefuiască o bancă luând ostatici 4 funcționari ai băncii. Negocierile între autorități și jefuitori au durat 6 zile (23 – 28 august 1973), timp în care, ostaticii s-au aflat permanent sub amenințarea armelor, ba, mai mult, agresorii le-au legat la un moment dat centuri cu explozibil amenințându-i că vor fi aruncați în aer dacă negocierile eșuează. Poliția suedeză a reușit totuși să înduplece agresorii să înlăture centurile dar, când echipele de intervenție au pătruns în bancă într-un moment de neatenție al criminalilor, victimele, care între timp se atașaseră emoțional de răpitori, au început să-și apere agresorii și au încercat să-i ajute. Mai mult, ostaticii s-au opus încercării autorităților de a-i elibera, apoi au refuzat să depună mărturie împotriva criminalilor și au angajat, pe banii lor, avocați pentru a-i apăra pe tâlhari. Termenul Sindromul Stockholm a fost avansat de către criminologul și psihiatrul Nils Bejerot care a asistat poliția în timpul jafului și care s-a referit la acest sindrom în cadrul unei emisiuni de știri din acele zile

* Acum 34 de ani (1989) a avut loc demonstrația politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic”/„Baltic Way” (sau „Lanțul Libertății”), când s-a format un lanț uman de la Vilnius (Lituania) la Tallinn (Estonia) pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică. Aproximativ 2 milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, este marcată şi în România începând cu anul 2012. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198 / 7.XI.2011 a fost stabilită şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie, iar prin Legea 127 / 30.V.2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865)

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944)

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1906: S-a născut psihologul Alexandru Roşca, autor a numeroase lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848)

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016)

– 1927: S-a născut Radion Cucereanu, profesor de biologie, autor de manuale și publicist; autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni” (m. 2018)

– 1932: S-a născut Remus Georgescu, dirijor, compozitor, muzicolog, profesor și cercetător în domeniul folclorului; a fost dirijorul Orchestrei Teatrului Muzical din Constanța, al orchestrelor filarmonicilor din Sibiu, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara; director și ctitor al Filarmonicii de Stat Banatul din Timişoara (m. 2021)

– 1934: S-a născut prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (m. 2009)

– 1938: S-a născut Dușan Petrovici, poet și traducător de origine sârbă, stabilit în Germania din 1982 (m. 2023) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Zoe Petre, istoric, publicistă, profesoară și om politic; membră fondatoare a Alianţei Civice (1990), membră fondatoare şi vicepreşedintă a Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonatoare a Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membră fondatoare a Solidarităţii Universitare şi preşedintă a acestui for (2001-2003), membră fondatoare şi vicepreşedintă a partidului „Acţiunea Populară” (2003), directoare a Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (m. 2017)

– 1943: S-a născut sculptorul Adrian Popovici (m. 2009) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Andrei (Gabriel) Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); fondator și preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005) – 75 de ani

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego)

– 1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (n. 1892)

– 2003: A murit basul Viorel Ban (n. 1920) – 20 de ani

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947)

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939) – 10 ani

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947) – 10 ani

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942)

– 2021: A murit inginerul silvic și profesorul Victor Giurgiu; întemeietorul școlii românești de auxologie forestieră; a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România, a contribuit la fundamentarea silviculturii ecologice, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a introdus în învăţământul superior biostatistica forestieră (din 1954) şi economia protecţiei mediului natural (în 1990); unul dintre fondatorii Facultății de Silvicultură din Suceava; membru al Academiei Române (n. 1930)

– 2021: A murit compozitorul şi interpretul folk Doru Stănculescu; a fost primul laureat al Cenaclului Flacăra (unde a primit Marele Premiu) şi membru fondator al Cenaclului Flacăra, din septembrie 1973, la spectacolele căruia a participat până la desfiinţarea acestuia (1985) (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Köln, Germania: Ministrul german al economiei, Robert Habeck, participă la deschiderea Gamescom 2023, cel mai mare eveniment din lume pentru jocuri pe computer și jocuri video și cea mai cuprinzătoare platformă de afaceri din Europa pentru industria jocurilor (23 – 27 aug.)

– Bali, Indonezia: A 55-a reuniune a miniștrilor economici din ASEAN și reuniunile conexe (23 – 24 aug.)

– Lituania/ Estonia: Sunt marcați 34 de ani de la demonstrația pașnică denumită Lanțul Baltic/ Baltic Way, un lanț uman desfășurat în 1989, care se întindea de la Vilnius la Tallinn pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică

– Zimbabwe: Alegeri prezidențiale și legislative

– Kuala Lumpur: Înalta Curte ia în considerare plângerea Swatch împotriva Malaysiei pentru confiscarea ceasurilor Pride

– Stockholm: Sunt marcați 50 de ani de la criza ostaticilor care a dat naștere expresiei „sindromul Stockholm”, folosită pentru a explica reacțiile victimelor răpirii

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit flash pentru luna august (S&P Global)

– Milwaukee, SUA: Alegeri prezidențiale americane – prima dezbatere republicană

– San Francisco, SUA: Nvidia – rezultate trimestriale

– Saint-Cloud, Franța: Festivalul Rock en Seine (23 – 27 aug.)

– Duisburg, Germania: Campionatele mondiale de sprint canoe (23 – 27 aug.)

– Valencia, Spania: Campionatele Mondiale de gimnastică ritmică (23 – 27 aug.)

– În Spațiu: Misiunea Chandrayaan-3 ar trebui să aterizeze pe Lună. Este a treia din programul indian de explorare a Lunii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii acestuia”, marcată în fiecare an la această dată, începând cu anul 1998 (- 25 de ani), este un prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa; ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40; s-a ales această dată pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti. NOTĂ: La 25 martie este marcată „Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi”, proclamată de ONU, la 17 decembrie 2007, prin Rezoluţia A/RES/62/122

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” sau „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare” (cunoscută și ca „Ziua panglicii negre”), iniţiată de Parlamentul European (PE), printr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008, stabilită prin rezoluția PE din 2.IV.2009, susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE şi de Declaraţia de la Varşovia, din 2011, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609) – 355 de ani

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

– 1833: S-a născut Giovanni Capellini, naturalist, geolog şi paleontolog italian; între 1866 şi 1868 a făcut studii în România, mai ales în regiunea petrolieră a Văii Prahovei (aducând importante contribuţii la studierea Terţiarului), rezultatele încadrându-le în tabloul geologic al Europei; este primul specialist italian care a studiat sub acest aspect terenurile petroliere din ţara noastră; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1922) – 190 de ani

– 1846: A murit Wilhelm Küchelbecker, poet romantic și dramaturg rus (n. 1797)

– 1900: S-a născut compozitorul austriac Ernst Krenek (m. 1991)

– 1903: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904

– 1908: S-a născut Arthur Adamov, dramaturg, eseist și traducător francez de origine ruso-armeană; unul dintre principalii exponenți ai teatrului absurdului (m. 1970) – 115 ani

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996)

– 1921: S-a născut economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie în 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017)

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895)

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869)

– 1940: S-a născut Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (m. 2018)

– 1952: A murit Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1863)

– 1978: S-a născut Kobe Bryant, catalogat drept unul dintre cei mai importanți baschetbalişti americani din istorie; a evoluat timp de 20 de ani la echipa Los Angeles Lakers, cu care a câştigat cinci titluri de campion al NBA (m. 2020, într-un accident de elicopter) – 45 de ani

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913)

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898)

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914) – 10 ani

– 2021: A murit Rosita Quintana, cunoscută actriță, cântăreață și compozitoare mexicană de origine argentiniană (n. 1925)

Calendarul zilei – 22 august

Publicat de Codrin RAITA, 22 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 22 august

* Se împlinesc 790 de ani (1233) de când apărea prima menţiune documentară a unui ban de Severin, în persoana lui Luca. În felul acesta era menţionată a doua funcţie din Ţara Românească

* Cu 567 de ani în urmă (1456) Vlad Ţepeş (1456-1462; nov. – dec. 1476) a pătruns în Ţara Românească, l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, ceea ce a dus la începutul domniei lui Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în această regiune

* Acum 538 de ani (1485) a avut loc Bătălia de la Bosworth, în care regele Richard al III-lea a fost înfrânt și ucis, iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei (30 octombrie 1485) sub numele de Henric al VII-lea, întemeind dinastia Tudorilor. Acest eveniment a însemnat sfârșitul „Războiului celor două Roze”

* În urmă cu 238 de ani (1785) a avut loc promulgarea patentei împăratului german Iosif al II-lea (născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg), împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, 1765-1790, şi rege al Ungariei şi Boemiei, 1780-1790) de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal

* Cu 114 ani în urmă (1909) a avut loc, la Reims (Franţa), primul miting aviatic internaţional din lume, la care au participat 38 de avioane franceze şi americane

* Acum 38 de ani (1985) a fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Ceramicii şi Sticlei din incinta Palatului Știrbei. Tematica muzeului scoate în evidență virtuțile artistice ale prelucrării lutului și făcea o trecere prin toate etapele prelucrării acestui material: veselă de uz casnic, sticlărie și porțelanuri. În anul 1988, în acest muzeu a avut loc și prima ediție a Salonului anual de sticlărie și ceramică

* În urmă cu 33 de ani (1990) a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Turkmenistan, de la 27 octombrie 1991 fiind stat independent. Actualul preşedinte al ţării este Gurbangulî Berdîmuhamedov

* Acum 12 ani (2011) unicul papirus din România şi cel mai vechi din Europa a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia. Papirusul, descoperit în 1959, la Mangalia a fost trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol

Aniversări – Comemorări

– Sf. Fecioară Maria, Regină (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Municipiului Arad” declarată prin Hotărârea nr. 296 din 21 august 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad. Data este dedicată zilei de 22 august 1834, zi în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar). Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate generală şi a făcut din Arad cel mai important centru economic din Transilvania

– 1820: S-a născut omul politic Manolache Costache Epureanu; a deţinut funcţia de prim-ministru în anii 1869, 1870 (guvernul „Cloşca cu puii de aur”) şi 1876; în ultima sa guvernare, Epureanu, împreună cu Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, a acţionat în vederea realizării Independenţei pe cale diplomatică prin cunoscutul memoriu adresat puterilor europene; lui i se datorează reorganizarea cluburilor conservatoare şi înfiinţarea, de fapt, a Partidului Conservator în februarie 1880 (m. 1880, la Schleangenbad, în Germania)

– 1862: S-a născut (la Kecskemet, Ungaria) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (m. 1919, la Cluj)

– 1882: S-a născut Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1963)

– 1890: A murit Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române (n. 1818). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a naşterii 21.VII.1821 sau 14.VI.1818. Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21.VII.1821, dar, de la descoperirea actului de naştere, în toate lucrările de istorie literară documentate apare indicat anul 1818

– 1892: S-a născut Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică; a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele (m. 1969)

– 1897: S-a născut Sandu Albu, violonist şi compozitor (m. 1978)

– 1897: S-a născut (la Aminciu/Grecia, într-o familie de aromâni) Sterie Diamandi, biograf şi eseist; prin câteva lucrări de succes, Diamandi a ilustrat o specie a literaturii de frontieră la modă în perioada interbelică: biografia (m. 1981)

– 1904: S-a născut sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (m. 1966)

– 1917: S-a născut Alexandru Piru, critic şi istoric literar, profesor; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (m. 1993)

– 1917: A murit eroina Ecaterina Teodoroiu (numele real: Cătălina Vasile Toderiu), supranumită „Eroina de la Jiu”; participând voluntar la primul război mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (n. 1894). NOTĂ: În anul 2021 Ecaterina Teodoroiu a fost declarată „erou al naţiunii române” „pentru rolul marcant, curajul, eroismul şi sacrificiul ei din timpul Primului Război Mondial”

– 1919: S-a născut numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (m. 2009)

– 1926: S-a născut Mihai Constantinescu, violonist, poet şi profesor (m. 1987)

– 1931: S-a născut Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (m. 2020)

– 1941: S-a născut Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (m. 2009)

– 1956: S-a născut sculptorul şi pictorul Marian Zidaru

– 1968: S-a născut pictorul și graficianul Sorin Adam (m. 2022) – 55 de ani

– 1972: A murit fizicianul, profesorul și inventatorul Ştefan Procopiu; contribuţii în domeniile electromagneticii şi termodinamicii; a descoperit efectul Procopiu de depolarizare a luminii; a ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1977: A murit zoologul Theodor Buşniţă; contribuţii în domeniile ihtiologiei şi hidrobiologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1981: A murit Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (n. 1902)

– 1985: A murit actorul Octavian Cotescu (n. 1931)

– 1991: S-a născut Irina Rimes, cântăreață și compozitoare din Republica Moldova, care în prezent activează și locuiește în București

– 1994: A murit pictorul Vespasian Lungu (n. 1927)

– 1995: S-a născut gimnasta Diana Bulimar, medaliată cu aur în proba pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, în anul 2014

– 1999: A murit Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (n. 1930)

– 2000: A murit compozitorul Harry Maiorovici (n. 1918)

– 2002: A murit, la Neuchâtel, în Elveţia, Horia Liman, scriitor şi publicist elveţian de origine română (n. 1912)

– 2006: A murit compozitorul Laurenţiu Profeta (n. 1925)

– 2011: A murit criticul de film Viorica Bucur, realizatoare de emisiuni de televiziune şi profesor de istorie a filmului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; cunoscută mai ales pentru emisiunea „Gala desenului animat”, difuzată între anii 1974 – 1992 la Televiziunea Naţională (n. 1946)

– 2014: A murit actorul Florin Blănărescu (n. 1921)

– 2019: A murit Florin Costinescu, poet și publicist-comentator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1938)

– 2022: A murit Capriel Dedeian, chitarist și compozitor român de origine armeană, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangkok, Thailanda: Nou vot în Parlament pentru alegerea unui prim-ministru

– Phnom Penh, Cambogia: Parlamentul îl alege pe Hun Manet în funcția de șef al țării pentru a-și înlocui tatăl

-Kampala, Uganda: Urmează o informare de la Ministerul Apărării privind operațiunea militară din RD Congo

– Johannesburg: Africa de Sud va găzdui cel de-al 15-lea summit BRICS, care reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud (22 – 24 aug.). Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva participă la summitul BRICS de la Johannesburg.

– Angoulême, Franța: A 16-a ediție a FFA – Festivalul Filmului francofon de la Angoulême (22 – 27 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor Actelor de Violență Comise în numele Religiei sau al Credinței”, stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, printr-o rezoluție adoptată la 28 mai 2019, ca o consecință firească a datelor și statisticilor care arată că persecuția împotriva credincioșilor de diferite religii a atins cote alarmante la nivel mondial, continuând să se intensifice. Conform raportului organizației „Aid to the Church in Need”, se estimează că „o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase, într-o formă sau în alta, iar creștinii constituie grupul cel mai persecutat”

– 1540: A murit Guillaume Budé (numele latinizat Budaeus), umanist, diplomat, filolog și elenist francez (n. 1468)

– 1599: A murit compozitorul italian Luca Marenzio (n. 1553 sau 1554)

– 1647: S-a născut Denis Papin, medic şi fizician francez, unul dintre inventatorii maşinii cu abur; a inventat cazanul cu abur („oala lui P”, 1680); a stabilit relaţia dintre temperatura de fierbere a apei şi presiune (m. ~1712, la Londra)

– 1806: A murit Jean-Honoré Fragonard, pictor, desenator şi gravor francez (n. 1732)

– 1850: A murit poetul german Nikolaus Lenau (n. 1802, lângă Timişoara, care aparţinea, la vremea aceea, Ungariei)

– 1860: S-a născut inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (m. 1940)

– 1862: S-a născut compozitorul francez Claude Debussy; primul impresionist şi primul creator modern din istoria muzicii (m. 1918)

– 1883, 22.VIII/3.IX: A murit scriitorul rus Ivan Turgheniev (n. 1818) – 140 de ani

– 1902: S-a născut Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (m. 2003)

– 1904: S-a născut Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al CC al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (m. 1997)

– 1917: S-a născut John Lee Hooker, cântăreţ american de blues, compozitor şi chitarist (m. 2001)

– 1920: S-a născut Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (m. 2012)

– 1921: S-a născut Bernard D’Espagnat, fizician și filosof francez (m. 2015)

– 1925: S-a născut actriţa britanică Honor Blackman (m. 2020)

– 1928: S-a născut Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (m. 2007) – 95 de ani

– 1936: S-a născut compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului al XX-lea (m. 2012)

– 1940: A murit fizicianul englez Oliver Joseph Lodge (n. 1851)

– 1958: A murit scriitorul francez Roger Martin du Gard; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1937 (n. 1881) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Tori Amos (născută Myra Ellen Amos), cântăreaţă, pianistă şi compozitoare americană – 60 de ani

– 2010: A murit nutriţionistul francez Michel Montignac; a pus bazele regimului disociat (n. 1944)

– 2011: A murit compozitorul şi producătorul american Nickolas Ashford, autorul unor piese celebre lansate de casa Motown, precum „Ain’t No Mountain High Enough”, „Reach Out And Touch Somebody’s Hand” şi „I’m Every Woman” (n. 1942)

– 2012: A murit actorul american Jeffrey Stone (n. 1926)

– 2016: A murit muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (n. 1922)

– 2017: A murit pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (n. 1931)

– 2018: A murit chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (n. 1949) – 5 ani

– 2020: A murit Allan Rich (numele real Benjamin Norman Schultz), actor, autor și activist american (n. 1926)

– 2021: A murit saxofonistul şi compozitorul britanic Brian Travers, membru fondator al trupei reggae „UB40”, una dintre cele mai de succes din ţară (n. 1959)

Calendarul zilei – 21 august

Publicat de Codrin RAITA, 21 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 21 august

* Se împlinesc 205 ani (1818) de când era promulgată „Legiuirea Caragea” (care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii), ultimul act al epocii fanariote din Ţara Românească

* Sunt marcați 85 de ani (1938) de când, între 21 şi 22 august, la Bled (Iugoslavia), a avut loc ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul primului război mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive. Pactul a fost destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către fascişti (martie 1939)

* În urmă cu 78 de ani (1945), încurajat de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei, regele Mihai I a cerut demisia guvernului Groza, pentru a se putea constitui un nou guvern, reprezentativ. În urma refuzului primului ministru, suveranul a refuzat să mai contrasemneze decretele-lege („greva regală”, până la 6.I.1946). În absenţa semnăturii regale, acestea deveneau nule din punct de vedere constituţional

* Acum 68 de ani (1955), între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”. La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”. Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică. Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme. Televiziunea Română a început să emită la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr. 2. Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă. În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca

* Acum 64 de ani (1959) intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică (IFA), un betatron (betatronul BOB), primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România. În anul 1968 a fost pus în funcţiune, tot la IFA, un accelerator liniar de electroni cu undă progresivă, iar în 1972, un accelerator electrostatic de ioni de tipul Van de Graaff tandem

* Cu 64 de ani în urmă (1959) insulele Hawaii (fostele Insule Sandwich, arhipelag vulcanic în Oceania, în partea centrală a Pacificului) deveneau al 50-lea stat al SUA

* Acum 58 de ani (1965) Marea Adunare Naţională, întrunită în sesiune extraordinară, aproba schimbarea denumirii statului în Republica Socialistă România (din Republica Populară Română). La data de 30.XII.1947 regele Mihai a fost silit să abdice şi să părăsească ţara, iar Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată Republică Populară şi adopta o nouă Constituţie

* Sunt marcați 55 de ani (1968) de când, în şedinţa comună a CC al PCR, a Consiliului de Stat şi a Guvernului României, era adoptată o poziţie de condamnare a agresiunii armate împotriva Cehoslovaciei. La Bucureşti, a avut loc un mare miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state membre ale Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria). Trupele sovietice şi ale unor state membre ale Tratatului de la Varşovia (Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), cu excepţia României, au invadat Cehoslovacia, punând astfel capăt „Primăverii de la Praga”

* Se împlinesc 45 de ani (1978) de la inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Colecţiilor de Artă (reunind 13 colecţii). Folosind pretextul cutremurului din martie 1977, conducerea PCR a dispus închiderea majorităţii caselor memoriale care adăposteau colecţiile de artă donate statului de către particulari, cu condiţia păstrării lor în casele în care s-au constituit în timpul vieţii colecţionarilor, condiţie încălcată de autorităţile comuniste. Casele în care s-au aflat colecţiile au intrat în administrarea Protocolului de Stat, fiind ulterior închiriate. A fost constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. A funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003

* Cu 43 de ani în urmă (1980) intra în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu (conceput şi realizat integral în ţară)

* Acum 11 ani (2012) Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, cu majoritate de voturi, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial. În urma acestei decizii a CCR, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni

* Sunt marcați 10 ani de când, pe 21 august 2013, în regiunea Ghouta (Damasc, Siria) a avut loc un atac chimic, care s-a soldat cu mii de răniți și sute de morți. Atacul a fost urmat de ofensive militare conduse de forțele regimului. Atacul chimic a fost atribuit regimului Assad ceea ce a atras atenția Comunității Internaționale care a cerut imediat regimului dezarmarea imediată și distrugerea armelor chimice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Pius al X-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Medicinei Militare”; la 21.VIII.1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare

– 1723: A murit Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, enciclopedist, prozator, istoric, filosof, orientalist, etnograf, geograf, lingvist, muzicolog, compozitor, personalitate umanistă de talie europeană; prin opera sa enciclopedică, se află printre primii gânditori români care realizează integrarea culturii româneşti în mişcarea artistică, filosofică şi ştiinţifică a Renaşterii europene; autor al primelor scrieri filosofice originale românești, primul filosof al istoriei și un istoric desăvârșit al umanismului și iluminismului european; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin, fiind astfel primul academician român și primul român membru al unei academii europene; ca domnitor al Moldovei (martie-aprile 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (n. 1673) – 300 de ani. NOTĂ: Anul 2023 a fost instituit ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”, prin Legea 38/12.01.2023

– 1874: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (m. 1944)

– 1875: S-a născut Gheorghe Fințescu, profesor şi entomolog (m. 1948)

– 1882: S-a născut Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1963)

– 1902: S-a născut Paul Călinescu, regizor, scenarist şi inovator în domeniul tehnicii cinematografice (m. 2000)

– 1920: S-a născut poetul Marius Munteanu (m. 2005)

– 1921: S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu (m. 2003)

– 1925: S-a născut actorul (de origine aromână) Toma Caragiu (m. 1977)

– 1927: S-a născut actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (m. 2010)

– 1931: S-a născut etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (m. 2010). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1939

– 1931: S-a născut Theodor „Freddy” Negrescu, maestru de sunet la Casa de Discuri Electrecord; a lucrat trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, după care a plecat la Electrecord în 1956, unde a muncit, neîntrerupt, până în 1995 (m. 2012)

– 1933: S-a născut publicistul Valentin Păunescu, director general al cotidianului „Curierul Naţional” (m. 2004) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Kadriye Nurmambet, folcloristă și solistă de muzică populară tătărească și turcească, supranumită „Privighetoarea Dobrogei”; a fost prima femeie avocat din comunitatea tătară din România (m. 2023) – 90 de ani

– 1941: S-a născut actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (m. 2019)

– 1943: S-a născut pictorul Mihai Cismaru (m. 2003) – 80 de ani

– 1949: S-a născut artistul plastic Ion Tiţoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea

– 1953: S-a născut (la Târgu Mureș) poetul, jurnalistul şi senatorul maghiar Géza Szöcs, preşedinte al filialei PEN Club din Ungaria (m. 2020) – 70 de ani

– 1954: S-a născut pictorul Marcel Lupşe

– 1990: A murit Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (n. 1920)

– 1991: A murit Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (n. 1907)

– 2003: A murit muzicologul Radu Gheciu (pseudonimul lui Vasile Marina); fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1932) – 20 de ani

– 2008: A murit Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri, publicist şi eseist; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (n. 1917) – 15 ani

– 2010: A murit juristul şi profesorul Tudor Drăganu, specialist în drept constituţional; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1912)

– 2011: A murit filosoful Constantin I. Gulian (numele real, Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (n. 1914)

– 2012: A murit Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (n. 1927)

– 2016: A murit actorul de teatru şi film Marin Moraru (n. 1937)

– 2017: A murit Petre C. Baciu, legionar, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă; a efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste; a scris câteva volume de versuri și memorialistică (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bedminster, Statele Unite: Fostul președinte american Donald Trump susține o conferință de presă cu privire la acuzarea sa în statul Georgia

– Nairobi, Kenya: O comisie bipartizană formată din reprezentanți ai guvernului și ai opoziției analizează criza politică

– Damasc, Siria: Manifestări de marcare a 10 ani de la atacul cu arme chimice, în apropiere de Damasc, atribuit regimului sirian, care a făcut peste 1.400 de morți

– Maroc: Manifestări de aniversare a 60 de ani de la nașterea Regelui Mohammed VI

– Copenhaga: Campionatele Mondiale de Badminton (21 – 27 aug.)

– Bath, Marea Britanie: Campionatele Mondiale de Pentatlon modern (21 – 29 aug.)

-În Spațiu: Aterizarea așteptată a lui Luna-25 pe Lună, prima misiune lunară a Rusiei contemporane

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Terorismului” este marcată, din 2018 (- 5 ani), în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile lor umane şi libertăţile lor fundamentale. NOTĂ: La 11 martie este marcată „Ziua europeană a victimelor terorismului”, declarată de Parlamentul European

– 1698: S-a născut constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (m. 1744) – 325 de ani

– 1798: S-a născut Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi Unirea Principatelor (m. 1874) – 225 de ani

– 1872: S-a născut Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (m. 1898)

– 1893: S-a născut compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (m. 1918) – 130 de ani

– 1904: S-a născut Count Basie (numele real: William James Basie), pianist, compozitor de muzică de jazz şi şef de orchestră afro-american (m. 1984)

– 1906: S-a născut Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1905

– 1916: S-a născut Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (m. 2005)

– 1921: S-a născut Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (m. 2014)

– 1932: S-a născut regizorul, scenaristul, dramaturgul, actorul și compozitorul Melvin Van Peebles, figură emblematică a cinematografiei afro-americane; s-a evidenţiat prin producţii ale genului „blaxploitation” (m. 2021)

– 1938: S-a născut Kenny Rogers (Kennth Donald Rogers), cântăreț și compozitor de muzică country, actor și producător american; unul dintre cei mai bine vânduți muzicieni din toate timpurile (m. 2020) – 85 de ani

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul american Hugh Wilson (m. 2018) – 80 de ani

– 1943: A murit Henrik Pontoppidan, scriitor și jurnalist danez; Premiul Nobel pentru literatură în 1917 (n. 1857) – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul australian de film Peter Weir

– 1950: S-a născut cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „Ou sont les femmes?” (m. 2021)

– 1951: S-a născut Karekin al II-lea, Patriarh Suprem și Catolicos al tuturor armenilor (din 1999)

– 1961: S-a născut Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (m. 2018)

– 1963: S-a născut regele Mohammed al VI-lea al Marocului (încoronat la 30 iulie 1999) – 60 de ani

– 1973: S-a născut (la Moscova) Serghei Mikhailovici Brin, informatician și om de afaceri american, cofondator al companiei „Google”, împreună cu Lawrence Edward „Larry” Page – 50 de ani

– 1976: S-a născut (în Olanda) Nikos Vertis (nume complet: Nikolaos Vertis Arvanitidis), popular interpret grec

– 1993: A murit mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (n. 1938) – 30 de ani

– 1995: A murit dirijorul englez de origine rusă Anatol Fistoulari (n. 1907)

– 1995: A murit Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician și matematician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (n. 1910)

– 2013: A murit producătorul muzical american Sid Bernstein, care a colaborat cu o serie de legende din showbiz, precum Judy Garland şi Jimi Hendrix, şi a organizat concertul istoric pe care trupa The Beatles l-a susţinut pe Shea Stadium din New York în 1965 (n. 1918) – 10 ani

– 2018: A murit actriţa americană Barbara Harris, cunoscută din musicalul „The Apple Tree” (n. 1935) – 5 ani

– 2021: A murit muzicianul american Don Everly (nume complet Isaac Donald Everly); membru al formaţiei rock’n’roll „The Everly Brothers” (alături de fratele său, Phil), cel mai popular grup vocal din lume la sfârşitul anilor ′50 ai secolului trecut; cei doi frați sunt considerați pionierii rock-ului country (n. 1937)

Calendarul zilei – 20 august

Publicat de Codrin RAITA, 20 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 20 august

* Acum 184 de ani (1839) studenţii români aflaţi la Paris înfiinţau „Societatea pentru învăţătura poporului român”, care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste (fondatori: Ion Ghica, Alexandru G. Golescu-Negru, Dumitru Brătianu)

* Cu 169 de ani în urmă (1854) a fost deschisă prima linie de cale ferată, pe actualul teritoriu al României, care făcea legătura între Oraviţa (în Banat) şi Baziaş, un port la Dunăre. Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui. Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie. Linia Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp şi a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869

* În urmă cu 158 de ani (1865), printr-un Decret imperial, era dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1865), anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, legi prin care erau recunoscute naţiunea şi limba române (20.VIII/1.IX)

* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea la Bucureşti (până în 1953, cu unele întreruperi), din iniţiativa lui Luigi Cazzavillan (jurnalist italian venit în Vechiul Regat al României din anul 1877, în calitate de corespondent de război), ziarul „Universul”, primul mare cotidian de informație românesc. Între anii 1915 şi 1945 ziarul a fost condus de cunoscutul jurist, om politic şi publicist Stelian Popescu. Ziarul a apărut în două etape, cu o pauză în Primul Război Mondial, și anume 20 august 1884-5 noiembrie 1916 și 31 noiembrie 1918-20 iulie 1953 (20.VIII/1.IX)

* Acum 121 de ani (1902) a avut loc primul meci oficial de fotbal din România, între echipele oraşelor Timişoara (Foobtall Club Timişoara) şi Lugoj (Reuniunea de Sport Lugoj), pe terenul timişorean „Pădurea verde”, încheiat cu victoria Lugojului la scorul de 3-2 (2-0, la pauză) (20.VIII/2.IX)

* Acum 103 de ani (1920) a fost înfiinţată, de Pierre-Marie Olivier şi Maurice Travailleur, Agenţia de presă Belga (Agence Télégraphique Belge de Presse), situată în Schaerbeek, Bruxelles, Belgia

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de la inaugurarea Uzinei de autoturisme de la Colibaşi-Piteşti (în prezent Mioveni, revenire la vechea denumire a oraşului Colibaşi), prima uzină de autoturisme din România. A fabricat, iniţial, autoturismul „Dacia 1100” şi, din 1970, autoturismul „Dacia 1300”. Ulterior a produs şi alte tipuri de autoturisme „Dacia”. Din anul 1999 majoritatea acţiunilor Uzinei Mioveni-Piteşti sunt deţinute de Compania franceză „Renault”. A fost momentul când Dacia a început să dezvolte și să fabrice automobile moderne începând cu modelele de tranziție SuperNova și Solenza și ajungând la prima generație a modelului Logan, care a pus din nou Dacia pe harta internațională a producătorilor auto

* Acum 48 de ani (1975) a fost lansată spre planeta Marte sonda spaţială americană „Viking 1”. A ajuns pe solul marţian pe data de 19.VI.1976 şi a depus un laborator ce a transmis date pe Pământ (peste 1400 de imagini). Şi-a încheiat transmisiile la 13.XI.1982. La data de 9.IX.1975 a fost lansată spre Marte sonda „Viking 2”, aceasta ajungând la 7.VIII.1976 şi încetându-şi  transmisiile la 11.IV.1980

* Cu doar 4 ani în urmă (2019) Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” (prima duminică după 15 august)

– Sf. Bernard, abate, învăţător al Bisericii (m. 1153) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1833: S-a născut Vasile Pogor, poet şi traducător (a oferit cititorilor tălmăciri variate, de la scrieri ale Antichităţii până la modernii Baudelaire, Poe sau Bret Harte); întemeietor, alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp şi Theodor Rosetti, al Societăţii „Junimea” (m. 1906) – 190 de ani

– 1864: S-a născut Ion I. C. Brătianu, om politic liberal, inginer constructor; prim-ministru și ministru în mai multe rânduri; preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); a condus cu mare curaj și devotament România în timpul Războiului de Reîntregire, jucând un rol hotărâtor în realizarea Marii Uniri de la 1918 și în viața politică a României moderne; a contribuit la legiferarea și realizarea reformei agrare și a celei electorale, la votarea noii Constituții din 1923, la consolidarea statului național unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1927)

– 1870: S-a născut Timotei Popovici, preot, profesor, folclorist, compozitor şi dirijor; a editat în 1905 „Dicţionarul de muzică” (primul dicţionar românesc de muzică complet), precum şi alte câteva lucrări de maximă importanţă pentru studiul teoretic şi practic al muzicii (m. 1950)

– 1872: A murit Dimitrie Bolintineanu, poet, prozator, dramaturg şi ziarist; participant de frunte la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1825). NOTĂ: În „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, George Călinescu menționează ca an al naşterii 1819

– 1873: S-a născut medicul Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în România; fondator al Societăţii de Hidrologie Medicală şi Climatologie (1922) şi al „Revistei de hidrologie medicală şi climatologie” (1924) (m. 1933) – 150 de ani

– 1882: S-a născut actorul Vladimir Maximilian (m. 1959)

– 1892: S-a născut matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; împreună cu Gheorghe Mihoc, a fost creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1983)

– 1910: A murit Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor; întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (n. 1850)

– 1920: S-a născut Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (m. 2006)

– 1923: A murit compozitorul şi dirijorul Alexis Catargi (n. 1876) – 100 de ani

– 1926: A murit medicul veterinar Ioan Athanasiu, membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1940: S-a născut juristul, profesorul şi publicistul corneliu turianu (m. 2016)

– 1945: S-a născut Cristian Gaţu, liderul generației de aur a handbalului românesc; considerat cel mai tehnic jucător de handbal din România; dublu campion mondial, în 1970 şi 1974, precum şi dublu medaliat olimpic, cu argint (JO 1976) şi bronz (1972); a câștigat, în 1977, Cupa Campionilor Europeni cu Steaua; a fost comandant al clubului Steaua, vicepreşedinte al COSR, precum şi preşedinte al FR Handbal, între 1996-2014

– 1946: S-a născut artista plastică (grafician) Klára Tamás; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1973; locuia, din 2014, la Budapesta, în Ungaria (m. 2021)

– 1952: S-a născut Dan Mircea Enescu, medic primar chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă, profesor; şef al Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală; a pus bazele chirurgiei plastice pentru copii în România; vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

– 1959: A murit Dimitrie Iov, poet, prozator şi publicist (n. 1888)

– 1965: S-a născut violonistul Gabriel Croitoru, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio; în 2008, a câştigat un concurs organizat de Muzeul Naţional „George Enescu”, pentru darea spre folosinţă, pe o perioadă de trei ani, a viorii Guarnieri 1731, care i-a aparţinut compozitorului George Enescu şi a cărei valoare este estimată la două milioane de dolari

– 1972: A murit Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru al Academiei Române; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (n. 1889)

– 1984: A murit prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (n. 1915)

– 1987: S-a născut gimnasta Cătălina Ponor; a participat la Jocurile Olimpice 2004 de la Atena (Grecia) și în 2012, la Olimpiada de la Londra; la Atena a câștigat medalia de aur, ca membră a echipei române de gimnastică; în anul 2016 a participat la Jocurile Olimpice de la Rio la individual compus, fiind totodată portdrapelul ţării noastre la ceremonia de deschidere a competiţiei

– 1996: A murit (la Bucureşti) soprana Dora Massini (n. 1907, în Ucraina)

– 2010: A murit etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (n. 1939)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Toma Popescu; unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române din Timişoara, în 1946 (n. 1921)

– 2014: A murit Nicolae Balotă, eseist, critic literar, memorialist şi traducător; arestat în 1948 (pentru deţinere de cărţi interzise), este eliberat în 1964 prin decretul de amnistiere a tuturor deţinuţilor politici din România; stabilit în Franţa din 1985 (unde va obţine cetăţenia, în 1990) (n. 1925)

– 2019: A murit Teodor Vârgolici, critic și istoric literar, editor; dintre edițiile cele mai importante – și premiate – au fost cele din opera lui D. Bolintineanu și Gala Galaction (n. 1930)

– 2020: A murit actorul Șerban Celea (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Prim-ministrul din Singapore, Lee Hsien Loong, susține discursul anual de Mitingul Zilei Naționale, cel mai important discurs al său în fiecare an, prin care stabilește direcția politică pentru orașul-stat

– Guatemala: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale dintre candidații Sandra Torres și Bernardo Arévalo

– Ecuador: Alegeri generale anticipate și consultări populare privind mineritul și exploatarea petrolului

– Sydney: Fotbal – Finala Cupei Mondiale feminine 2023

– Spielberg, Austria: MotoGP – Marele Premiu al Austriei, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare de stat în Estonia; recăpătarea independenţei după dezmembrarea URSS, în 1991

– Ziua naţională a Republicii Ungare. Sărbătoarea Sfântului Ştefan (Ştefan I – Istvan cel Sfânt/997-1038, rege din dinastia Arpadiană, a unificat triburile ungare, s-a creştinat şi a obţinut de la Papa Silvestru al II-lea coroana regală, în anul 1001, legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală; în timpul domniei lui s-a adoptat creştinismul ca religie de stat)

– 1561: S-a născut compozitorul italian Jacopo Peri (m. 1633)

– 1611: A murit Tomas Luis de Victoria (Vittoria), compozitor şi organist spaniol (n. 1548)

– 1779: S-a născut chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (m. 1848)

– 1827: S-a născut Josef (Joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (m. 1870)

– 1827: S-a născut scriitorul belgian Charles de Coster (m. 1879)

– 1847: S-a născut scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (m. 1912)

– 1854: A murit filosoful german Friedrich von Schelling (n. 1775)

– 1860: S-a născut Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (m. 1934)

– 1867: S-a născut Kōda Rohan (pseudonimul lui Kōda Shigeyuki), romancier şi eseist japonez (m. 1947)

– 1873: S-a născut Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (m. 1950) – 150 de ani

– 1879: S-a născut istoricul britanic Robert William Seton-Watson; specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1951)

– 1890: S-a născut Howard Phillips Lovecraft, scriitor american, considerat unul dintre părinții literaturii fantastice a începutului de secolul XX (m. 1937)

– 1901: S-a născut Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1959 (m. 1968)

– 1907: S-a născut dirijorul englez de origine rusă Anatole Fistoulari (m. 1995)

– 1913: S-a născut neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru medicină în 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (m. 1994) – 110 ani

– 1915: A murit Paul Ehrlich, chimist şi serolog german; lucrări de pionierat în hematologie, imunologie şi chimioterapie; Premiul Nobel pentru medicină în 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1854)

– 1916: S-a născut inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (m. 2013)

– 1926: S-a născut ilustratorul francez Léo Kouper, care s-a remarcat în special prin realizarea afişelor unora dintre filmele lui Charlie Chaplin (m. 2021)

– 1932: S-a născut scriitorul rus Vasili Aksionov (m. 2009)