Calendarul zilei – 1 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 ianuarie 2024, 05:50 / actualizat: 8 ianuarie 2024, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie

* Acum 267 de ani (1757) domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)

* Cu 239 de ani în urmă (1785) apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788 (- 235 de ani), avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice

* În urmă cu 192 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)

* Acum 186 de ani (1838) George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”

* Cu 176 de ani în urmă (1848) intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)

* În urmă cu 169 de ani (1855) poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)

* Cu 163 de ani în urmă (1861), Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)

* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum 158 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:

• 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
• 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
• 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
• 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
• 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

* Acum 157 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu

* Cu 156 de ani în urmă (1868) apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)

* În urmă cu 151 de ani (1873) apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti

* Tot acum 151 de ani avea loc deschiderea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), a primei expoziţii de pictură şi sculptură organizată de nou-înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă

* În urmă cu 149 de ani (1875), lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)

* Şi tot acum 149 de ani, apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)

* Acum 146 de ani (1878) apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)

* În urmă cu 143 de ani (1881) apărea prima revistă de filatelie din România, intitulată „Timbrophilo” (1/13)

* Se împlinesc 130 de ani (1894) de când apărea (până în august 1896), la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga, iar după moartea sa (1983) de criticul și istoricul literar Cornel Moraru. Revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor

* Sunt marcați 120 de ani (1904) de când apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)

* Acum 117 ani (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935), sub conducerea lui Mihail Dragomirescu

* Tot acum 117 ani apărea la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), revista „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine

* Cu 116 ani în urmă (1908) apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)

* Cu 112 ani în urmă (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), Sun Yat-sen, liderul partidului Kuomintang (KMT sau Partidului Naționalist), fiind proclamat președinte provizoriu. Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949

* Acum 101 ani (1923) a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)

* Acum 97 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)

* Sunt marcați 85 de ani (1939) de când apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”

* În urmă cu 79 de ani (1945) trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrundeau în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Se împlinesc 75 de ani de când lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric

* Tot 75 de ani se împlinesc de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

* Acum 66 de ani (1958) intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Olanda

* Cu 58 de ani în urmă (1966) apărea, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Săptămânalul apare și în prezent ca revistă online de teatru, sub aceeași denumire

* Cu 57 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Gerd Müller, din 10 decembrie 2021, şi numărând (la 1 aprilie 2019) 170 de state membre

* Şi tot acum 57 de ani, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017

* În urmă cu 47 de ani (1977) lua fiinţă, în Cehoslovacia, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare. La data de 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”

* Se împlinesc 45 de ani (1979) de când China şi Statele Unite au stabilit relaţii diplomatice

* Acum 43 de ani (1981) Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Cu 38 de ani în urmă (1986) Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU

* Acum 34 de ani (1990) România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de la intrarea în vigoare a Acordului de liber schimb din America de Nord (NAFTA), care a stabilit o zonă de liber schimb în America de Nord. A fost semnat în 1992 de Canada, Mexic și Statele Unite și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. NAFTA a ridicat imediat tarifele la majoritatea mărfurilor produse de națiunile semnatare. De asemenea, a fost solicitată eliminarea treptată, pe o perioadă de 15 ani, a majorității barierelor rămase în calea investițiilor transfrontaliere și a circulației bunurilor și serviciilor între cele trei țări

* Cu 29 de ani în urmă (1995) intra în vigoare acordul privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului

* Acum 28 de ani (1996) și-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP

* În urmă cu 26 de ani (1998) intra în vigoare Acordul mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997

* România a preluat de la Austria, acum 23 ani (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 22 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene

* Începând cu această dată, în urmă cu exact 20 de ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie

* Cu 17 ani în urmă (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană

* Tot 17 ani sunt marcați (2007) de când Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi a României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE

* Slovenia a aderat, acum 17 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven

* În urmă cu 16 ani (2008) Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro

* Cu 13 ani în urmă (2011), Estonia a aderat la zona euro, la data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene aprobând solicitarea Estoniei. La această dată, Estonia a devenit membru deplin al zonei euro, moneda euro înlocuind coroana estoniană la un curs de schimb fixat irevocabil la 1 EUR = 15,6466 EEK. A existat o perioadă de două săptămâni în care ambele monede s-au aflat în circulație, populația primind, în mod normal, la casă restul în euro. Coroana estoniană și-a pierdut statutul de mijloc legal de plată la 15 ianuarie 2011

* Acum 12 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011

* Începând cu această dată, acum exact 10 ani (2014), restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din zece state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 8 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* Sunt marcați 10 ani (2014) de când România a liberalizat piața funciară, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole

* Tot 10 ani se marchează (2014) de când începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi” (2014-2024), lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică

* Și tot cu 10 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia

* Începând cu această dată, tot acum 10 ani, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din nouă state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 7 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* Sunt, de asemenea, marcați 10 ani (2014) de la intrarea în vigoare a Affordable Care Act (ACA), oficial – Patient Protection and Affordable Care Act (PPACA), dar cunoscut mai ales sub numele de „Obamacare”, statut federal emblematic din SUA, adoptat de cel de-al 111-lea Congres al Statelor Unite și semnat de președintele Barack Obama în data de 23 martie 2010. Împreună cu amendamentul din 2010 a Legii de reconciliere a educației și asistenței medicale, reprezintă cea mai semnificativă revizuire normativă și extindere a acoperirii sistemului de sănătate din SUA de la adoptarea Medicare și Medicaid în 1965. Prevederile majore ale ACA au intrat în vigoare în 2014. Până în 2016, ponderea populației neasigurate s-a redus la jumătate, estimările variind de la 20 la 24 de milioane de persoane suplimentare acoperite. Legea a adoptat, de asemenea, o serie de reforme ale sistemului de livrare menite să limiteze costurile asistenței medicale și să îmbunătățească calitatea. După ce a intrat în vigoare, creșterile cheltuielilor generale pentru asistența medicală au încetinit, inclusiv primele pentru planurile de asigurare bazate pe angajator

* În urmă cu 9 ani (2015) România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 9 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a Institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări

* Acum 9 ani (2015) municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda)

* Lituania devenea, tot acum 9 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro

* Şi tot acum 9 ani intra în vigoare Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan, semnat la 29 mai 2014. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism

* Cu 7 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon

* Acum 6 ani (2018) România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

* Sunt marcați 5 ani (2019) de când România a deținut preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când a început „Deceniul privind Agricultura Familială” 2019-2028, declarat de Națiunile Unite, la sfârșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019

* Tot cu 5 ani în urmă (2019) Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în condițiile în care cele două ţări au pretins că instituţia ONU ar avea o „tendinţă anti-israeliană”. Ieşirea din organizaţie a fost anunţată în octombrie 2017 de către Administraţia fostului preşedintelui american Donald Trump şi, câteva ore mai târziu, de premierul israelian (de la acea vreme) Benjamin Netanyahu

* Acum 4 ani (2020) România a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a OCEMN pentru primul semestru al anului, fiind prelungit în condiţii excepţionale până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale organizaţiei. Motto-ul celei de a șasea Președinții-în-Exercițiu a României – „Bridging Shores Enhancing Cohesion” – ilustrează convingerea României că viitorul Organizației trebuie construit în jurul conceptului de coeziune, interconectivitate și dialog. În 2020, Romania a deținut pentru a șasea oară Președinția-în-Exercițiu a OCEMN, de la momentul instituționalizării acesteia. Pe dimensiunea sectorială a activității OCEMN, România este stat-coordonator al Grupurilor de Lucru pentru Asistență în Situații de Urgență (până la 30 iunie 2021) și Turism (până la 30 iunie 2022) și a preluat, de la 1 ianuarie 2021, acest mandat și în alte domenii de cooperare – Protecția Mediului și Riscuri Seismice

* Cu 3 ani în urmă (2021) au fost declarate:

• „Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase 2021-2030”, stabilit de ONU pentru a stimula acțiunea internațională pentru îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, a familiilor și a comunităților lor
• „Deceniul Restaurării Ecosistemelor 2021-2030”, proclamat de ONU pentru a preveni, opri și inversa degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent și din fiecare ocean, ceea ce va ajuta la conservarea biodiversității, la combaterea sărăciei, a schimbărilor climatice și la prevenirea extincției în masă; prin această inițiativă, condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, se urmărește construirea unei mișcări globale puternice pentru intensificarea restaurării și poziționarea pe calea către un viitor durabil
• „Deceniul Internațional al Științei Oceanice pentru Dezvoltare Durabilă 2021-2030”, proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de inversare a ciclului de declin al sănătății oceanelor, pentru a oferi un cadru comun prin care știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor în vederea gestionării durabile a oceanelor și mai ales pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

* Tot acum 3 ani (2021), începând cu această dată, perioada de tranziție, începută la 1 februarie 2020, care a permis participarea temporară a Regatului Unit la Piața Unică a UE și la Uniunea Vamală s-a încheiat. A intrat în vigoare, în format provizoriu, Acordul de Cooperare şi Comerţ Uniunea Europeană – Marea Britanie, document istoric care marchează părăsirea Pieţei Unice Europene şi a Uniunii Vamale de către statul britanic şi, totodată, încheie perioada de tranziţie după Brexit la nivelul relaţiilor dintre Regatul Unit şi blocul comunitar stabilind cadrul viitor de funcţionare la nivel comercial între aceştia. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 (la ora 23:00 GMT, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 01:00)

* Cu 2 ani în urmă (2022) a început „Deceniul Internațional al Limbilor Indigene” (2022-2032) a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite cu scopul de a proteja, promova și revitaliza limbile native, considerate importante deoarece acestea sunt asociate cu cunoștințe străvechi și tradiționale, moștenire și practici unice, adesea considerate resurse cheie pentru abordarea provocărilor de mediu, socioeconomice și de altă natură ale vremurilor noastre. UNESCO este agenția principală care pregătește Planul de acțiune global al Deceniului internațional

* În urmă cu doar 1 an (2023) Croația a devenit a 20-a ţară membră a Zonei Euro

Aniversări – Comemorări

– Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

Tăierea împrejur a Domnului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2024)

– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2024 ca „Anul Omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginți” în Patriarhia Română

– „Anul Avram Iancu”, instituit prin Legea 223/14.VII.2023, marchează 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872), erou național, unul dintre marii revoluționari de la 1848 din zona Transilvaniei, care era stăpânită la acea vreme de Imperiul Habsburgic; avocatul a luptat pentru drepturile românilor și a militat împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria

– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. 1375?)

– 1521: S-a născut Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572-1574) (m. 1574)

– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea)

– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883)

– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841

– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899)

– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953)

– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946)

– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957)

– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor; membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj (m. 1970)

– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava) – 135 de ani

– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)

– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)

– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991)

– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)

– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994)

– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 6.I.1923, iar altele la 4.I.1923

– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978)

– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869)

– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896)

– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992) – 95 de ani

– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008) – 95 de ani

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005)

– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)

– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012)

– 1934: S-a născut colonelul în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist şi dirijor, fost şef al Muzicii militare sibiene – 90 de ani

– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009) – 90 de ani. NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator și ceramist

– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter, autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc; cunoscut ca autor al „Obeliscului” din Costineşti (m. 2016)

– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, etnomuzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1986

– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004) – 85 de ani

– 1941: A murit geologul și pedagogul Vasile C. Buțureanu, unul din întemeietorii şcolii de mineralogie şi petrografie românească; este descoperitorul unui mineral nou ponit (carbonat de mangan şi fier), numit astfel în memoria lui Petru Poni, pe care l-a introdus în literatura mondială de specialitat și a cercetat şi stabilit compoziţia chimică şi mineralogică a silicaţilor şi sulfosărurilor (n. 1858)

– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)

– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)

– 1945: S-a născut pictorul şi graficianul Vasile Crăiţă-Mândră

– 1946: S-a născut Teodor Hrib, pictor, grafician şi gravor

– 1947: S-a născut Virgiliu-Jorj Stoenescu, economist, profesor şi poet (semnează sub pseudonimul George Virgil Stoenescu)

– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă

– 1948: S-a născut prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (m. 2022)

– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, prozator, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru – 75 de ani

– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu – 70 de ani

– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar, publicist și profesor universitar; vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (2005-2012) – 70 de ani

– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018)

– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie – București (m. 2015)

– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu

– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România

– 1994: S-a născut violoncelistul Andrei Ioniță – 30 de ani

– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914)

– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921)

– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925)

– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910) – 10 ani

– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954) – 10 ani

– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935)

– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957)

– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; s-a aflat în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează peste un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor-şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947)

– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1939) – 5 ani

– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit actriţa Patricia Grigoriu (n. 1962)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Belgia preia, de la Spania, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) (1 ian. – 30 iun.)

– Valletta: Malta preia, de la Macedonia de Nord, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

– Roma: Italia preia, de la Japonia, preşedinţia anuală a G7

– Republica autoproclamată din regiunea separatistă Nagorno-Karabah va „înceta” să mai existe la 1 ianuarie 2024. Autoproclamata republică separatistă Nagorno-Karabah a anunțat joi, 28 septembrie 2023, că își va dizolva toate instituțiile la 1 ianuarie 2024, la o săptămână după ofensiva reușită a Azerbaidjanului. Decretul emis de liderul acestei enclave anunță dizolvarea „tuturor instituțiilor și organizațiilor guvernamentale (…) la 1 ianuarie 2024” și că, în consecință, „Republica Nagorno-Karabah (Artsakh) încetează să mai existe”

– Washington, DC: Intră în vigoare reglementări pentru a depista companiile fantomă și a combate corupția, spălarea banilor și evaziunea fiscală

– Washington, DC: Marcarea a 10 ani de la intrarea în vigoare în Statele Unite ale Americii a acoperirii de sănătate „Obamacare”, care și-a propus să ofere asigurare de sănătate milioanelor de americani care nu dețineau

– Statele Unite: Marcarea a 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb Nord-American NAFTA

– Johannesburg: Organizația interguvernamentală BRICS primește Argentina, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Egipt și Emiratele Arabe Unite ca membri cu drepturi depline

– Viena: Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dirijor germanul Christian Thielemann – ora locală 11:15 (12:15 ora României), în Sala de Aur a Musikverein

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc celebrează o liturghie în Bazilica Sf. Petru cu ocazia Zilei Mondiale a Păcii

– Haiti: Manifestări de marcare a 220 de ani de la independență

– SUA/ Mexic: Orașele San Diego (SUA) și Tijuana (Mexic) vor deține în comun anul acesta titlul de „Capitala Mondială a Designului”, fiind prima desemnare binațională din istoria programului WDC (World Design Capital). Stabilită la fiecare doi ani de către Organizația Mondială a Designului, World Design Capital recunoaște orașele pentru utilizarea eficientă a designului pentru a stimula dezvoltarea economică, socială, culturală și de mediu. Capitalele anterioare au fost: Torino (2008), Seul (2010), Helsinki (2012), Cape Town (2014), Taipei (2016), Mexico City (2018), Lille Metropole (2020) și Valencia (2022)

– Bulgaria: Sofia este anul acesta „Capitala Mondială a Sportului”; anterior au deținut acest titlu: Konya (Turcia) în 2023, Madrid (Spania) în 2022, Guadalajara (Mexic) în 2020 și 2021, și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) în 2019, stabilite fiind de ACES Europe și Comisia Capitală Mondială a Sportului

– Austria/ Estonia/ Norvegia: Orașele Bad Ischl (Austria), Tartu (Estonia) and Bodø (Norvegia) vor deține anul acesta titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 50 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu. După Sibiu (2007), Timișoara a fost al doilea oraș din România care a deținut acest titlu, în 2023

– Italia: Anul acesta Genova este „Capitala Europeană a Sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală Europeană a Sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018), Budapesta (2019), Málaga (2020), Lisabona (2021), Haga (2022) și Glasgow (2023)

– Belgia: Oraşul Gent este „Capitala Europeană a Tineretului” în acest an. Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând cu oraşul Rotterdam (Olanda) în anul 2009, urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018, Novi Sad (Serbia) în 2019, Amiens (Franța) în 2020, Klaipėda (Lituania) în 2021, Tirana (Albania) în 2022 și Lublin (Polonia) în 2023

– Irlanda/ Italia: Orașul Dublin (Irlanda) este „Capitala Europeană a Turismului Inteligent” (ediția a V-a) și orașul Grosseto (Italia) este „Pionierul verde european al turismului inteligent” (ediția I) în acest an. „Pionierul verde european al turismului inteligent” este succesorul concursului Destinații europene de excelență (EDEN), fiind echivalentul premiului „Capitala europeană a turismului inteligent” pentru destinații mai mici și durabile. Aceste orașe sunt invitate să-și demonstreze practicile turistice inovatoare în patru domenii: accesibilitate, sustenabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate. Această inițiativă este gestionată de Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este susținută de Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME) și rezultă dintr-o acțiune pregătitoare propusă de Parlamentul European. Câștigătorii edițiilor trecute sunt: Sevilla și Pafos (2023), València și Bordeaux (2022), Málaga și Gőteborg (2020) și Helsinki și Lyon (2019)

– Spania: Valencia a câştigat titlul de „Capitală Verde a Europei” pentru acest an. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 au primit acest titlu următoarele orașe: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda), Oslo (Norvegia), Lisabona (Portugalia), Lahti (Finlanda), Grenoble (Franța) și Tallinn (Estonia)

– Italia: Trento este „Capitala Europeană a Voluntariatului” (EVC) în acest an. EVC este o competiție deschisă la nivel european, din 2013, de Centrul pentru Voluntariat European, care promovează voluntariatul la nivel local, acordând recunoaștere municipalităților care sprijină și consolidează parteneriatele cu centrele de voluntariat și organizațiile care implică voluntari și promovează voluntariatul. Câștigătorii anteriori au fost: Trondheim – 2023, Gdansk – 2022, Berlin – 2021, Padova – 2020, Košice – 2019, Aarhus – 2018, Sligo – 2017, Londra – 2016, Lisabona – 2015 și Barcelona – 2014

– Finlanda: Regiunea lacului Saimaa din Finlanda deține titlul de deține titlul de „Regiune Gastronomică Europeană” în anul 2024, acordat de Institutul Internațional pentru gastronomie, cultură, arte și turism (IGCAT). Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019, Kuopio (Finlanda) în 2020 și 2021, Ljubljana (Slovenia) și Regiunea Coimbra (Portugalia) în 2021, Trondheim-Trøndelag (Norvegia) și Menorca (Spania) în 2022, Hauts-de-France (Franța) în 2023

– Chișinău: În Republica Moldova anul 2024 a fost declarat „Anul accesibilității în municipiul Chișinău”. Inițiativa reprezintă un angajament intersectorial al municipalității în scopul dezvoltării și fortificării domeniilor sociale pentru creșterea calității vieții locuitorilor, inclusiv prin îmbunătățirea accesibilității la servicii și infrastructură

– Italia: Oraşul Pesaro a fost desemnat drept Capitală italiană a culturii în 2024

– Franța: UNESCO a desemnat Strasbourg (Franţa) drept Capitala Mondială a Cărții (World Book Capital) pentru anul 2024 (începând cu 23 aprilie, Ziua Internaţională a cărţii şi drepturilor de autor)

– Shanghai, China: Prima navă mare de croazieră construită în China pornește oficial în călătorie

– Islanda: Intrarea în vigoare a încetării autorizațiilor de vânătoare de balene

– Haga: Mii de înotători se scufundă în apele înghețate ale Mării Nordului de Revelion

– Atena: Vernisajul unei expoziții de sculpturi din epoca bronzului din colecția miliardarului american Stern

– Paris: Jocurile Olimpice-2024 – Franța înființează un „consulat olimpic” pentru cererile de viză

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Sărituri cu schiurile – Turneul celor Patru Trambuline, etapa a 2-a

Aniversări – Comemorări

– Începe „Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă” (2024-2033), stabilit la 25.VIII.2023 de Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Serbiei. Prin această inițiativă se dorește creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța tuturor științelor pentru dezvoltarea durabilă și participarea în mod activ la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în conformitate cu prioritățile naționale, cu promovarea unei abordări coordonate, colaborative și științifice, oferind factorilor de decizie politici analize bazate pe dovezi și date necesare pentru stabilirea și implementarea eficientă a politicilor în așa fel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă

– „Anul Internaţional al Camelidelor”, desemnat de ONU, este menit să sensibilizeze publicul și factorii de decizie politică cu privire la rolul semnificativ al camelidelor în protejarea ecosistemelor, conservarea biodiversității, asigurarea securității alimentare și adaptarea la schimbările climatice. Cămilele, dromaderii, lamele, alpacalele, vicuniile și guanaco sunt o sursă importantă de trai pentru milioane de familii – majoritatea păstori – în ecosistemele uscate și muntoase din întreaga lume

– „Anul Internaţional al Viei și Vinului”, declarat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) cu ocazia marcării centenarului, va fi sărbătorit printr-o serie de evenimente la nivel mondial, cu tema generală: „Via și Vinul de Mâine”. Înființată la 29 noiembrie 1924, OIV are rolul esențial de a armoniza și standardiza sectorul vitivinicol la nivel mondial, oferind suport și asistență prin intermediul unei rețele extinse de peste 1000 de experți internaționali din cele 50 de state membre

– „Ziua Mondială a Păcii” (a 57-a) a fost instituită de către Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. În 2024 mesajul este: „Inteligența artificială și pacea”. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua internaţională a păcii”, proclamată în 1981 de către Naţiunile Unite

– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965, de către organizaţia „Al-Fatah”

– Ziua naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei/1804 – 220 de ani

– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei – 1956

– Ziua naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei/1959 – 65 de ani

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat/1993. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993, R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii

– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492) – 575 de ani

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1618: La această dată a fost botezat pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomế Esteban Murillo; una dintre cele mai importante figuri ale picturii baroce spaniole (m. 1682)

– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748) – 340 de ani

– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787) – 320 de ani

– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818)

– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860) – 250 de ani

– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)

– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712)

– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)

– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849)

– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908) – 185 de ani

– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (m. 1929)

– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941) – 170 de ani

– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937)

– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955) – 150 de ani

– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970) – 145 de ani

– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974) – 130 de ani

– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857) – 130 de ani

– 1896: S-a născut regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (m. 1982)

– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998)

– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010) – 105 ani

– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998)

– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)

– 1955: S-a născut (în Siria) PF Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Răsărit (nume la naștere: Youhanna Yazigi) (întronizat la 23.XII.2012)

– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8)

– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)

– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920)

– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928) – 40 de ani

– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924)

– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972)

– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)

– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)

– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928)

– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932)

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944)

– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950)

– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine şi actor american de origine maghiară (n. 1930)

– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)

– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937)

– 2020: A murit Jaap Schröder, violonist, dirijor și profesor olandez (n. 1925)

– 2020: A murit cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (Alexis Alijai Lynch) (n. 1998)

– 2021: A murit cântăreţul portughez de fado Carlos do Carmo (nume complet: Carlos Manuel de Ascenção do Carmo de Almeida), unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării (n. 1939)

– 2023: A murit Lise Nørgaard (nume la naștere Elise Jensen), jurnalistă și scriitoare daneză (n. 1917) – 1 an

Calendarul zilei – 31 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 31 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 1 ianuarie 2024, 8:35

S-a întâmplat într-o zi de 31 decembrie

* Cu 171 de ani în urmă (1852) avea loc inaugurarea solemnă a Teatrului cel Mare din Bucureşti (din 1875, Teatrul Naţional). Prin proporţiile şi amenajările interioare era, la acea dată, al treilea din Europa. S-a jucat vodevilul franţuzesc „Zoe sau Amor românesc”, pe muzica lui Ioan Andrei Wachmann (în rolurile principale – Costache Caragiali şi Nini Valéry). Deschiderea teatrului nu s-a făcut cu o piesă românească, deoarece Rusia (puterea protectoare) şi Turcia (puterea suzerană) nu au permis acest lucru. Primul director-concesionar al teatrului a fost Costache Caragiali

* Acum 157 de ani (1866) avocatul Ioan Raţiu prezenta împăratului Austriei, Franz Joseph I, la Viena, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români) în care se exprima protestul împotriva votării de către noua Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria

* Cu 107 ani în urmă a avut loc „Catastrofa de la Ciurea”, nume sub care a intrat în istorie cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în data de 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917, în plină desfășurare a Primului Război Mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad – Iași. Bilanțul a fost de peste 1.000 morți, absența unei anchete oficiale nepermițând elucidarea cauzelor accidentului. Trenul era neîncăpător pentru numărul mare de persoane care stăteau chiar şi între tampoanele de legătură. Frânele, testate chiar şi în ultima staţie înainte de Ciurea, păreau că funcţionează fără nici o problemă, și  totuşi, în apropierea gării Ciurea, trenul a urcat o pantă iar, în momentul coborârii, frânele au cedat. Existau frâne manuale, dar din cauza aglomerării mecanicii nu au putut ajunge la ele. Trenul a intrat în gară cu o viteză foarte mare. Pe linia 1 staţionau vagoanele cu pacură. A fost activat macazul astfel încât trenul să intre spre dreapta pe linia 2 şi să se evite coliziunea. Din cauza vitezei şi a unghiului foarte mare de cotire, doar locomotiva şi încă un vagon au reuşit să treacă. Celelalte au deraiat, mai puţin două vagoane care au rămas pe linie. Cel puţin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele pline de combustibil, declanşându-se o explozie, urmată un incediu enorm

* În urmă cu 106 ani (1917) guvernul sovietic recunoştea independenţa Finlandei, care, la 6.XII.1917, profitând de revoluţia bolşevică rusă, îşi declarase independenţa totală

* Acum 98 de ani (1925) Consiliul de Coroană aproba renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai. La 12.XII.1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărând să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman

* Sunt marcați 85 de ani (1938) de când celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)

* Cu 77 de ani în urmă (1946) era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza). „Uzina Tractorul” a intrat, după 1990, într-un lent proces de privatizare, fiind desfiinţată definitiv în 2007

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când erau înfiinţate trupele Ministerului de Interne pentru „securitatea teritoriului şi frontierelor ţării”. În 1948 a fost înființat Serviciul de Pașapoarte și Poliție de Frontieră din subordinea Ministerului de Interne, iar, un an mai târziu, Trupele de Grăniceri aveau ca sarcină și controlul punctelor de trecere a frontierei

* Acum 67 de ani (1956) lua ființă Televiziunea Română (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună). Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială

* Se marchează 60 de ani (1963) de când România şi Islanda decid ridicarea la rang de ambasadă a reprezentanţelor lor diplomatice (stabilite la rang de legaţie la 16.V.1956)

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când avea loc primul zbor al supersonicului rus, Tupolev Tu-144, cunoscut mai ales sub deumirea de „Concordski” şi prezentat în premieră, în 1971, în cadrul unui salon aviatic desfăşurat la Paris

* Acum 34 de ani (1989) apărea Decretul-lege al CFSN privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România

* În discursul de Anul Nou de acum 34 de ani (1989), preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în România

* Tot cu 34 de ani în urmă era constituită, la Bucureşti, prima organizație a societății civile înfiinţate legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului. Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale

* În urmă cu 31 de ani (1992) Republica Federativă Cehă şi Slovacă îşi înceta existenţa, potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFCS, succesoare ale fostei Cehoslovacii, ca state independente, devenind Republica Cehă şi Republica Slovacă

* Acum 24 de ani (1999) Canalul Panama (ce traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific) a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, pe baza Tratatului semnat la 7.IX.1977, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos. În baza acestuia, jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze. Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

* Acum 12 ani (2011) se încheia prezenţa americană în Irak (începută în martie 2003), instituită sub denumirea de „Ziua Irakului”

* Cu doar 4 ani în urmă (2019) în orașul Wuhan, provincia Hubei, din China au fost raportate primele cazuri de coronavirus. Pandemia de coronavirus 2019–2020 a început pe 12 decembrie 2019, când în centrul orașului chinez a apărut un grup de persoane cu un tip de pneumonie de cauză necunoscută, legată în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și animale vii. O săptămână mai târziu, pe 7 ianuarie 2020, autoritățile chineze au confirmat că au identificat un nou virus, de tipul coronavirusurilor, o familie de virusuri din care face parte și răceala obișnuită, dar și SARS și MERS. Noul virus a fost numit temporar „2019-nCoV”. Pneumonia părea să nu aibă o cauză clară, iar vaccinurile sau tratamentele existente nu erau eficiente. Virusul prezenta dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) a escaladat la jumătatea lunii ianuarie. Perioada de incubație (perioada de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, iar simptomele includ febră, tuse și dificultăți de respirație. Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și existau dovezi că se transmite de la om la om. De asemenea, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau, Hong Kong și Statele Unite. Primul deces confirmat din cauza infecției cu coronavirus a avut loc, în China, la 9 ianuarie 2020. La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în carantină și au fost suspendate toate mijloacele de transport în comun. La aceeași dată, Organizația Mondială a Sănătății a decis să nu declare o urgență internațională pentru sănătate, însă, în urma amplorii pe care a luat-o la nivel mondial, pe 11 martie Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul de coronavirus a devenit o pandemie. Ulterior, acest nou coronavirus s-a dovedit a fi similar cu sindromul respirator acut sever (SARS-CoV) și a fost denumit SARS-CoV-2, iar boala COVID-19 (CO-corona, VI-virus, D-disease, descoperită în 2019). Primele cazuri de coronavirus din România au fost confirmate pe 26 februarie, făcând până în prezent peste 58.000 de victime

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Hermes (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Iosif, Logodnicul Mariei, Sf. pf. David Împăratul și Sf. ap. Iacob, rudenia Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică; unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic (n. 1625)

– 1842: S-a născut Iacob Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; membru-fondator şi secretar al „Junimii”; redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, vicepreşedinte şi preşedinte al acestui for în mai multe rânduri; fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi (m. 1932)

– 1858: S-a născut Enea Hodoş (frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş), scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1945) – 165 de ani

– 1869: S-a născut juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului XIX până în primele decenii ale secolului XX („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (m. 1932)

– 1889: A murit scriitorul Ion Creangă; recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1839)

– 1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882. Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890. Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cea mai în vârstă era soţia

– 1894: S-a născut Alexandru Marcu, istoric literar şi traducător (numeroase traduceri din literatura italiană: Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1955)

– 1903: S-a născut poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit (în 1933) la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (m. 1946, s-a sinucis) – 120 de ani

– 1915: S-a născut Nell Cobar, caricaturist şi regizor de film de animaţie (m. 1993)

– 1919: S-a născut Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (m. 2007)

– 1931: A murit Iacov (Ioan) Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; a păstorit ca episcop al Dunării de Jos și apoi ca episcop al Hușilor; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1856)

– 1946: S-a născut Mihai Dascăl (pseudonimul lui Mihail Dascălu), critic şi istoric literar, editor (m. 2004)

– 1949: S-a născut regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (m. 2018)

– 1953: A murit Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (n. 1865) – 70 de ani

– 1956: A murit Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (n. 1874)

– 1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice ”Opera” şi la transformarea ei în ”Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără (n. 1887) – 60 de ani

– 1968: S-a născut fostul Episcop al Devei şi Hunedoarei, Gurie Georgiu; în luna iulie a anului 2001 a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, iar câteva săptămâni mai târziu, hirotonit arhiereu cu titlul „Strehăianul”; în urma înfiinţării Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în 29 octombrie 2009, la doar 41 de ani, a fost ales episcop titular al eparhiei şi înscăunat la Deva pe 29 noiembrie acelaşi an (m. 2021) – 55 de ani

– 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1894) – 55 de ani

– 1985: A murit compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903)

– 1988: A murit Arnold Hauser, scriitor român de etnie germană (n. 1929) – 35 de ani

– 2001: A murit Ion Zamfirescu, filosof, istoric al teatrului, memorialist, profesor şi publicist; ultimul reprezentant al gândirii maioresciene din cultura filosofică a secolului al XX-lea (n. 1907)

– 2020: A murit Constantin Bosânceanu, fotbalist care a evoluat pe postul de fundaș în zeci de meciuri din Liga 1 (n. 1966)

EVENIMENTE EXTERNE

– Au loc festivități de Anul Nou în întreaga lume

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Vecernia de sfârșit de an la Bazilica Sfântul Petru

– Srihaikota, India: ISRO – Organizaţia Indiană pentru Cercetare Spaţială – efectuează un zbor de testare fără pilot pentru viitoarea misiune orbitală cu echipaj Gaganyaan

– Londra: Șeful Unilever, Alan Jope, părăsește această funcție

– New Delhi: Federația indiană de lupte își alege președintele, după un scandal de hărțuire sexuală

Aniversări – Comemorări

– 1384: A murit John Wycliffe (sau Wycliff), teolog, filosof şi reformator englez, iniţiator al primei traduceri complete a Bibliei în limba engleză (n. 1330)

– 1679: A murit Giovanni Alfonso Borelli (pe numele său adevărat Giovanni Francesco Antonio Alonso), fizician, matematician și astronom renascentist italian, considerat întemeietorul biomecanicii (n. 1608)

– 1691: A murit Robert Boyle, fizician, chimist şi filosof irlandez; unul dintre întemeietorii chimiei moderne; a dat prima definiţie a elementului chimic (1661) şi a pus bazele analizei chimice calitative (n. 1627)

– 1719: A murit John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (n. 1646)

– 1849: S-a născut Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (m. 1913)

– 1855: S-a născut poetul italian Giovanni Pascoli (m. 1912)

– 1869: S-a născut Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului (m. 1954)

– 1872: A murit dramaturgul și prozatorul Aleksis Kivi, considerat întemeietorul teatrului național finlandez (n. 1834)

– 1877: A murit Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (n. 1819)

– 1878: S-a născut scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (m. 1937) – 145 de ani

– 1880: S-a născut George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru pace pe 1953 (m. 1959)

– 1899: S-a născut Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (m. 1940)

– 1899: A murit Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (n. 1842)

– 1903, 31.XII. /1904, 13.I: S-a născut Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (m. 1992) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Tadeusz Breza, romancier polonez (m. 1970)

– 1905, 31.XII. /1906, 13.I: A murit fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (1896) (n. 1859)

– 1908: S-a născut (în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) Simon Wiesenthal, celebrul „vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2005) – 115 ani

– 1919: S-a născut Artur Fischer, lăcătuş şi inventator german; a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie, printre care: primul bliţ sincronizat pentru o cameră foto, diblul din plastic pentru prinderea holţşuruburilor în perete, kiturile de modelism Fischertechnik, duzele de ventilaţie etc; în 1948 şi-a înfiinţat propria companie, Fischer Group, care are acum 42 de subsidiare internaţionale (m. 2016)

– 1922: S-a născut pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (m. 2001)

– 1925: S-a născut Jaap Schröder, violonist, dirijor și pedagog olandez (m. 2020)

– 1935: S-a născut Salman bin Abdulaziz Al Saud, regele Arabiei Saudite din 2015; este al șaptelea monarh de la întemeierea acestui regat și custode al locurilor sfinte ale islamului de la Mecca și Medina

– 1936: A murit scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno (n. 1864)

– 1937: S-a născut Sir Anthony Hopkins, actor, regizor și producător de film, scenarist, compozitor și pictor galez

– 1940: A murit Jacques-Arsène d’Arsonval, medic, fizician şi inventator francez; cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic (n. 1851)

– 1941: S-a născut actriţa britanică Sarah Miles

– 1943: S-a născut actorul britanic de film Ben Kingsley (nume real: Krishna Bhanji) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii disco” (m. 2012) – 75 de ani

– 1950: A murit Charles Koechlin, compozitor şi profesor francez (n. 1867)

– 1959: S-a născut Val Kilmer, actor american

– 1980: A murit actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (n. 1887)

– 2000: A murit José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (n. 1918)

– 2015: A murit interpreta (de jazz, soul, blues), compozitoarea și actrița americană Natalie Cole, fiica celebrului muzician Nat King Cole (n. 1950)

– 2016: S-a născut actorul american William Christopher (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa franco-israeliană Maya Casabianca (nume la naștere: Margalit Azran), celebră în anii ’60 ai secolului trecut atât în Franţa cât şi în ţările arabe (n. 1941, în Maroc) – 5 ani

– 2020: A murit actorul şi regizorul francez Robert Hossein (n. 1927)

– 2021: A murit actriţa americană de comedie Betty White, cu o carieră de peste opt decenii (n. 1922)

– 2022: A murit Papa Emerit Benedict al XVI-lea (2005-2013); cardinalul Joseph Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005; a fost al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013 (n. 1927, la Marktl am Inn, Germania) – 1 an

– 2022: A murit jurnalista americană Barbara Walters; prima femeie care a prezentat un jurnal de ştiri de seară în Statele Unite; a fost o adevărată legendă, o deschizătoare de drumuri, nu doar pentru femei în jurnalism, ci pentru jurnalism în sine (n. 1929) – 1 an

– 2022: A murit poetul şi traducătorul „sârbo-valah” Adam Puslojić, prieten apropiat al lui Nichita Stănescu; animator şi ferment al relaţiilor culturale româno-sârbeşti, a fost, de asemenea, un traducător prodigios din literatura română (n. 1943, într-un sat românesc de pe valea Timocului) – 1 an

– 2022: A murit cântăreața și compozitoarea americană Anita Pointer, una dintre membrele „The Pointer Sisters”, formaţie premiată cu mai multe trofee Grammy, cunoscută pentru hituri pop, country şi R&B din anii ’70 și ’80 ai secolului XX (n. 1948) – 1 an

Calendarul zilei – 30 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 1 ianuarie 2024, 8:34

S-a întâmplat într-o zi de 30 decembrie

* Cu 101 ani în urmă (1922) era adoptată, în unanimitate, de către primul Congres Unional al Sovietelor, Declaraţia privind crearea U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. La 21.XII.1991, prin documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente – C.S.I, semnat la Alma-Ata, se consfinţea dispariţia U.R.S.S. de pe harta politică a lumii

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când avea loc, la Cinema Clasic din București, premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima co-producţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi prima realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune

* Acum 76 de ani (1947) regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a fost obligat să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara. A doua zi a plecat la Sinaia, unde a rămas până la 4.I.1948, când a părăsit România. Tot la 30 decembrie, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor proclama Republica Populară Română (prin Legea 363)

* În urmă cu 66 de ani (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (A.C.A.R.). Constituită în 1957 ca organizaţie obştească şi recunoscută oficial în 1958, A.C.A.R. a cunoscut o dezvoltare rapidă şi remarcabilă în perioada următoare. În anul 1958, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA

* Tot acum 66 de ani avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Erupţia”, filmul de debut al regizorului Liviu Ciulei (1923 – 2011); în distribuţie: Lucia Mara, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija ş.a.

* În urmă cu 59 de ani (1964) a fost instituţionalizată, de Adunarea Generală a ONU, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), la recomandarea Conferinţei cu acelaşi nume, de la Geneva (din martie-iunie 1964). În prezent, organizația are 195 de țări-membre

* Acum 47 de ani, în data de 30 decembrie 1976, a fost semnat contractul de constituire a societăţii mixte româno-franceze Oltcit, „Citroën-ul din Oltenia“. În cursul ceremoniilor oficiale de la Paris (17 decembrie 1976) şi Bucureşti (30 decembrie 1976) s-a anunţat faptul că societatea mixtă OLTCIT se forma cu un capital social de 500 de milioane de franci francezi (circa 100 milioane de dolari, potrivit cursului de schimb FF-$ de la 1 ianuarie 1977), din care statul român deţinea 64% (prin Centrala Industrială de Autocamioane şi Autoturisme, împreună cu Întreprinderea de Comerţ Exterior „Autodacia”), iar 36% erau ale companiei „Citroën”. Un an mai târziu, în 1977 începe construirea fabricii de la Craiova, tehnologia fiind adusă din Franţa. Uzina avea o suprafaţă de 350.000 de metri pătraţi, iar toată platforma industrială avea 114 hectare de teren. În 1991, Citroën şi-a vândut participaţia la Oltcit către statul român, acesta redenumind compania Automobile Craiova. Producţia a continuat până în 1994, când au sosit la Craiova coreenii de la Daewoo. Ultimul Oltcit a ieşit de pe linia de producţie în 1996, sub brandul Oltena. Ulterior, după ce Daewoo a dat faliment, în 2008, la Craiova au ajuns cei de la Ford, care își desfășoară și în prezent activitatea în fosta fabrica Oltcit

* Sunt marcați 30 de ani (1993) de la semnarea, la Ierusalim, a unui acord istoric de recunoaştere reciprocă între Israel şi Vatican. La data de 15.VI.1994 cele două state au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură

Aniversări – Comemorări

– Sf. Familie: Isus, Maria şi Iosif (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1863: S-a născut Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (a tradus din Kant, Goethe, Strindberg, Dumas, Karl May); frate cu Enea şi Nerva Hodoş (m. 1928) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al morții 1929

– 1883: S-a născut Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (m. 1979) – 140 de ani

– 1891: A murit profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (n. 1839)

– 1894: A murit poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1868)

– 1902: S-a născut Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1995)

– 1904: S-a născut istoricul Vasile Maciu, specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1905: S-a născut inginerul chimist Şerban Solacolu; i se datorează cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1980)

– 1931: S-a născut actorul Teofil Vâlcu; a fost director al Teatrului Național din Iași în perioada 1972-1979 (m. 1993)

– 1934: S-a născut arheologul Vasile Ursachi, specialist în domeniul arheologiei preistorice, cu deosebire al civilizaţiei geto-dace; fondatorul Muzeului de Istorie din Roman, al cărui director a fost între anii 1957 şi 2004; a condus peste 20 de şantiere arheologice; a publicat peste 190 de articole de specialitate, volume şi cataloage de expoziţii interne şi internaţionale

– 1939: S-a născut actorul Mircea Andreescu (numele real Mircea Andriescu), cu o carieră de peste 6 decenii în teatru și film

– 1940: S-a născut Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (m. 2017)

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighet) Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (n. 1891)

– 1962: S-a născut pictorul Dacian Andoni, doctor în arte vizuale şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice

– 1973: S-a născut Tiberiu Ușeriu, sportiv extrem, alergător de anduranță și ultramaratonist; a terminat pe primul loc cel mai greu maraton din lume, după ce a alergat 566 de kilometri la Polul Nord, în condiții meteo extrem de dificile; de trei ori consecutiv a câștigat 6633 Arctic Ultra – 50 de ani

– 1981: S-a născut Marius Moga, cântăreț și compozitor dedicat genului pop și muzicii dance; succesul pe care l-a obținut în România i-a adus locul 85 din 100 la momentul anunțării clasamentului „Mari români”, în anul 2006

– 1986: A murit poetul şi editorul Ion Bănuţă (n. 1914)

– 2016: A murit Camelia Dăscălescu, compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă; producător muzical şi pedagog (n. 1921)

– 2016: A murit Bogdan Muşatescu, actor al Teatrului Naţional Bucureşti, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (n. 1941)

– 2017: A murit compozitorul și muzicologul Vasile Donose; în perioada 1964-1978 a fost redactor șef și director în Radiodifuziunea și Televiziunea Română; tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (n. 1929)

– 2018: A murit Constantin Vasilică, agronom, personalitate marcantă a învățământului superior agronomic din România; viaţa şi activitatea lui profesională timp de șase decenii s-a confundat cu istoria Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (n. 1926) – 5 ani

– 2020: A murit cântăreţul de muzică populară Nicolae Sabău; casa artistului din comuna Cicârlău a fost transformată în muzeu al artei şi cântecului popular (n. 1929)

– 2021: A murit Dumitru Munteanu, prozator, poet, eseist, istoric literar, publicist și editor (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Anglia: Fotbal – Campionatul Angliei (30 dec. 2023 – 2 ian. 2024)

Aniversări – Comemorări

– 39: S-a născut Titus Flavius Vespasianus, împărat roman între anii 79-81 (m. 81)

– 1819: S-a născut scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (m. 1898)

– 1853: S-a născut André Messager, compozitor şi dirijor francez (m. 1929) – 170 de ani

– 1859: S-a născut Josef Bohuslav Foerster, compozitor ceh (m. 1951)

– 1865: S-a născut (la Bombay, în India) scriitorul britanic Rudyard Kipling; Premiul Nobel pentru literatură în 1907 (m. 1936)

– 1904: S-a născut Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (m. 1987)

– 1906: S-a născut Sir Carol Reed, primul regizor britanic de film care a fost înnobilat, în anul 1952 (m. 1976)

– 1910: S-a născut scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (m. 1999)

– 1926: S-a născut Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (m. 2013)

– 1927: S-a născut actorul şi regizorul francez Robert Hossein (m. 2020)

– 1928: S-a născut chitaristul american Bo Diddley, figură reprezentativă a muzicii americane a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2008) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Youyou Tu, cercetătoare chineză în domeniul medicinei și chimiei farmaceutice, cunoscută pentru descoperirea substanțelor artemisinină și dihidroartemisinină, care au salvat milioane de vieți omenești în lupta cu malaria; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2015

– 1932: S-a născut Paolo Villaggio, actor de comedie, scriitor, scenarist și realizator TV italian (m. 2017)

– 1934: S-a născut actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (m. 2017)

– 1941: A murit Lazar Markovici Lisițki, cunoscut mai ales ca El Lissitzky, artist, designer, fotograf, profesor, arhitect și tipograf rus (n. 1890)

– 1942: S-a născut Vladimir Konstantinovici Bukovski, fost disident antisovietic, autor și activist politic (12 ani în închisori, lagăre şi aziluri de psihiatrie); a ajutat la consolidarea mișcării sovietice pentru drepturile omului și a denunţat, în anii ’70 ai secolului trecut, detenţia psihiatrică la care erau supuşi prizonierii politici din Uniunea Sovietică; din 1976 a locuit în Marea Britanie, unde a fost trimis după eliberare (m. 2019)

– 1942: S-a născut Michael Nesmith (nume complet: Robert Michael Nesmith), cântăreț, compozitor, actor, regizor de film, producător, om de afaceri și romancier american; devenit celebru datorită activităţii sale în cadrul formaţiei pop rock „The Monkees” (m. 2021)

– 1944: A murit scriitorul francez Romain Rolland; Premiul Nobel pentru literatură în 1915 (n. 1866)

– 1945: S-a născut Davy Jones, muzician, cântăreț, actor și om de afaceri englez; solistul trupei „The Monkees” (m. 2012)

– 1947: A murit Alfred North Whitehead, matematician şi filosof englez (n. 1861)

– 1948: S-a născut Randy Wayne Schekman, cercetător american în domeniul biologiei celulare; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu James Rothman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre” – 75 de ani

– 1950: S-a născut Bjarne Stroustrup, informatician și profesor american de origine daneză, care este creditat cu proiectarea și dezvoltarea limbajului de programare C++

– 1959: S-a născut dirijorul şi pianistul britanic de origine italiană Sir Antonio Pappano

– 1968: A murit Trygve Lie, om politic şi diplomat norvegian, primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) între anii 1946 şi 1953 (n. 1896) – 55 de ani

– 1986: S-a născut Ellie Goulding, cântăreață, cantautoare, multi-instrumentistă și actriță britanică

– 1994: A murit fizicianul rus Dmitri Ivanenko (n. 1904, la Poltava, astăzi în Ucraina)

– 2002: A murit scriitoarea britanică Mary Wesley (pe numele ei adevărat Mary Aline Mynors Farmar) (n. 1942)

– 2006: A fost executat (prin spânzurare), la Bagdad, fostul preşedinte irakian Saddam Hussein, condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi; Saddam Hussein a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003 (n. 1937)

– 2009: A murit Alberto Lysy, violonist şi dirijor argentinian de origine de origine ucraineană (n. 1935)

– 2010: A murit Bobby Farrell, cântăreţ de muzică pop olandez, cunoscut mai mult ca membru al formației muzicale de succes a anilor 1970, Boney M (n. 1949)

– 2012: A murit Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (n. 1909)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Luise Rainer (n. 1910)

– 2016: A murit juristul și profesorul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1930)

– 2018: A murit Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (n. 1926) – 5 ani

– 2019: A murit Harry Kupfer (nume complet: Harry Alfred Robert Kupfer), unul dintre cei mai reputaţi regizori de operă germani (n. 1935)

Calendarul zilei – 29 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 1 ianuarie 2024, 8:34

S-a întâmplat într-o zi de 29 decembrie

* Cu 178 de ani în urmă (1845) Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federaţii. La data de 13 octombrie 1845, marea majoritate a alegătorilor din Republică a aprobat oferta americană şi propunerea de constituţie care permitea explicit sclavia şi aducerea de sclavi de către emigranţi în Texas. Această constituţie a fost ulterior acceptată de Congresul SUA, Texas devenind stat al SUA în aceeaşi zi cu anexarea, 29 decembrie 1845 (nemaitrecând prin etapa de teritoriu). Unul dintre motivele acestei uniri a fost existenţa unor datorii uriaşe acumulate de guvernul texan, pe care SUA a acceptat să şi le asume prin anexare. În schimbul preluării acestei datorii (10.000.000 de dolari), Texasul a renunţat la pretenţiile teritoriale asupra zonelor aflate astăzi în Colorado, Kansas, Oklahoma, New Mexico şi Wyoming, pe care Texasul nu le controlase niciodată şi pe care guvernul federal le capturase direct de la Mexic la începutul Războiului Mexicano-American

* Acum 104 ani (1919) Parlamentul vota Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei. Este primul Parlament al României întregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români

* În urmă cu 53 de ani (1970) conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, şi reînhumarea lor în satul Bădăcin, judeţul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat şi reînhumarea lor în comuna Topoloveni, judeţul Argeş

* Acum 34 de ani (1989) avea loc prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman, cel dintâi executiv al României de după căderea comunismului. Petre Roman a fost numit, pe data de 27 decembrie 1989, Prim Ministru al Guvernului Provizoriu de Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), formațiune condusă de Ion Iliescu. După alegerile din mai 1990, a fost desemnat și votat de Parlament ca Prim Ministru al României. Primul guvern al României de după căderea comunismului s-a întrunit în prima sa şedinţă la 29 decembrie 1989. Din 31 de miniștri, 23 ocupaseră, înainte de 1989, posturi de responsabilitate în structurile de partid sau în statul comunist

* Tot acum 34 de ani (1989) a apărut primul număr al publicației Vestitorul Ortodoxiei Românești, denumirea inițială a periodicului Patriarhiei Române. Din colegiul redacțional de la acea dată au făcut parte: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme protosinghel și consilier în cadrul Departamentului „Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic” al Administrației patriarhale, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe atunci, arhimandrit și inspector patriarhal pentru învățământul teologic, vrednicul de pomenire Episcop-vicar Roman Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Teodor Baconski, care era doctorand și redactor la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

* În urmă cu 19 ani (2004) a început guvernarea executivului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, care a deţinut puterea în România, în perioada 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008

* Pe 29 decembrie 2013, în urmă cu 10 ani, fostul pilot de Formula 1 Michael Schumachr, acum în vârstă de 54 de ani, a suferit un grav accident în timp ce se afla la schi în staţiunea Meribel din Alpii Francezi. Schumacher a fost diagnosticat cu un traumatism cranian sever şi o hemoragie cerebrală, fiind operat de două ori la spitalul din Grenoble, Franța. Michael Schumacher a fost în comă timp de șase luni în urma accidentului, fiind transferat pe 16 iunie 2014 la o unitate medicală de specialitate din Lausanne, Elveția. A fost externat pe 9 septembrie 2014 și până în prezent a fost tratat în locuința lui, păstrându-se secrete informațiile despre starea lui

Aniversări – Comemorări

– Sfinții prunci uciși de Irod (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1839: S-a născut Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (m. 1901)

– 1843 (stilul nou): S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916) – 180 de ani. NOTĂ: Alte surse menționează naşterea la 17/29.XII.1843

– 1843: A murit (la Sighişoara) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (n. 1765, la Luckau, Germania) – 180 de ani

– 1884: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Ioan Cristu Danielescu (m. 1966)

– 1898: S-a născut Tudor Şoimaru (pseudonimul lui Gheorghe Drăguşanu), prozator, dramaturg, cronicar dramatic, traducător şi gazetar (m. 1967) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Sergiu Dan (pseudonimul lui Isidor Sergiu Rottman), prozator şi traducător (din literatura universală) (m. 1976) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Ion Luican, cântăreţ de muzică populară (m. 1992)

– 1919: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pianistul, compozitorul şi muzicologul Roman Vlad, stabilit în Italia în 1938 (m. 2013)

– 1928: A murit Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (n. 1854) – 95 de ani

– 1933: A murit (asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia) I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (n. 1879) – 90 de ani

– 1935: S-a născut pictorul Marcel Dan Bota (m. 2021)

– 1935: A murit chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (n. 1867)

– 1937: A murit fizicianul Constantin I. Miculescu; principala sa contribuţie la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei (n. 1863)

– 1942: S-a născut analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2006)

– 1952: S-a născut Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, monograf, poet, publicist şi scriitor. NOTĂ: Unele surse dau data de 4.I.1953, când a fost înregistrată în acte naşterea

– 1970: S-a născut cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (m. 2018)

– 1971: S-a născut Grigore Şoitu, poet şi jurnalist

– 1975: A murit matematicianul Tiberiu Popoviciu; fondatorul şcolii române de analiză numerică; a înfiinţat (în 1946), la Universitatea din Cluj, Seminarul de Teoria Aproximării şi Analizei Numerice; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1906)

– 1978: A murit Franyó Zoltán, publicist şi traducător maghiar din România (n. 1887) – 45 de ani

– 2000: A murit Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (n. 1928)

– 2012: A murit organistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul Helmut Plattner; a înfiinţat, în 1954, clasa de orgă a Conservatorului din Bucureşti pe care a condus-o 20 ani; stabilit în Germania din 1974 (n. 1927)

– 2018: A murit istoricul, profesorul și editorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografia istorică, istoria instituțiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Țării Românești, istoria relațiilor internaționale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929) – 5 ani

– 2022: A murit pictorul și graficianul Sorin Adam (n. 1968) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Shanghai, China: Târgul de cafea CAFEEX (29 – 31 dec.)

– Sydney, Australia: Tenis – Cupa Națiunilor 2024 (29 dec. 2023 – 7 ian. 2024)

– Méribel, Franța: Sunt marcați 10 ani de la accidentul de schi al pilotului de Formula 1 Michael Schumacher

-Sao Paulo, Brazilia: Prima comemorare de la moartea fotbalistului brazilian Pelé

Aniversări – Comemorări

– 1766: S-a născut Charles Macintosh, chimist şi inventator scoțian; inventatorul țesăturii impermeabile (1823) (m. 1843)

– 1825: A murit pictorul francez Jacques-Louis David, unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului neoclasic; pictor de curte al lui Napoleon I (n. 1748)

– 1876: S-a născut Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi ulterior în Puerto Rico; aici va organiza (începând din 1956) festivalul ce-i poartă numele (m. 1973, Puerto Rico)

– 1882, 29.XII./ 1883, 10.I: S-a născut prozatorul rus Aleksei N. Tolstoi (m. 1945). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 10 ianuarie 1883

– 1883: A murit Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (n. 1817) – 135 de ani

– 1890: S-a născut pianistul şi compozitorul francez Yves Nat (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (m. 1974)

– 1910: S-a născut economistul şi profesorul american de origine britanică Ronald (Harry) Coase; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1991 (m. 2013)

– 1913: S-a născut Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002) – 110 ani

– 1916 (stil nou): A fost asasinat călugărul rus Grigori Efimovici Rasputin, rămas în istorie pentru influenţa ocultă pe care a exercitat-o asupra familiei imperiale ruse (n. 1869). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 16/29 decembrie 1916, iar altele 17/30 decembrie 1916

– 1918: S-a născut soprana franceză Mado Robin (m. 1960) – 105 ani

– 1919: S-a născut Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (m. 2000)

– 1921: S-a născut Dobrica Ćosić, romancier, eseist, teoretician politic și politician sârb; a manifestat o influență deosebită asupra politicii sârbe moderne și asupra mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX; primul președinte al Republicii Federale Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) (1992) (m. 2014)

– 1924: A murit Carl Spitteler, poet, nuvelist şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în 1919 (n. 1845)

– 1926: A murit poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (n. 1875)

– 1936: S-a născut actriţa americană de televiziune Mary Tyler Moore; a fost o deschizătoare de drumuri cu producţia de televiziune „Mary Tyler Moore” din anii 1970-1977, show-ul fiind primul în care personajul principal a fost o „femeie de carieră” şi unul dintre primele care a avut ca scenarişti mai multe femei (m. 2017)

– 1938: S-a născut actorul american de film Jon Voight; a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1979 – 85 de ani

– 1939: S-a născut Ed Bruce, cântăreț american de muzică country și actor (m. 2021)

– 1941: S-a născut flautistul, solistul şi compozitorul britanic Ray Thomas, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „The Moody Blues” (m. 2018)

– 1942: S-a născut actorul indian Rajesh Khanna, considerat primul superstar de la Bollywood (m. 2012)

– 1957: S-a născut Bruce A. Beutler, genetician şi imunolog american; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2011, împreună cu Jules Hoffmann şi Ralph Steinman, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1986: A murit (la Paris) Andrei Tarkovski, regizor, scenarist, actor şi scriitor rus; considerat unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile; a dat o nouă dimensiune relaţiei dintre artă şi religie (n. 1932)

– 2012: A murit cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (n. 1935)

– 2018: A murit actriţa mexicană Rosenda Monteros (n. 1935) – 5 ani

– 2020: A murit creatorul de modă și omul de afaceri francez Pierre Cardin, un designer vizionar şi pionier al prêt-à-porter-ului; considerat un adevărat lider în artă, afaceri şi diplomaţie publică (n. 1922, în Italia)

– 2020: A murit pianistul, compozitorul și dirijorul Claude Bolling, unul dintre cei mai mari cântăreţi francezi de jazz; a compus muzica pentru mai mult de o sută de filme (n. 1930)

– 2020: A murit Alexi Laiho, chitarist, compozitor și cântăreț finlandez (n. 1979)

– 2022: A murit fotbalistul brazilian Pelé (Edson Arantes do Nascimento), considerat de mulți a fi cel mai mare jucător din toate timpurile, cunoscut ca „Regele Fotbalului” și „Perla Neagră”; singurul fotbalist cu trei titluri de campion mondial în palmares (1958, 1962 și 1970), a câștigat 30 de trofee cu: Santos (25), New York Cosmos (2) și naționala Braziliei (3) (n. 1940) – 1 an

– 2022: A murit Vivienne Westwood, designer britanic de modă și femeie de afaceri; una dintre principalele creatoare ale modei punk moderne și new wave (n. 1941) – 1 an

Calendarul zilei – 28 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:07

S-a întâmplat într-o zi de 28 decembrie

* Cu 411 ani în urmă (1612) planeta Pluto era observată pentru prima dată de Galileo Galilei, fiind catalogată doar ca o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea a făcut ca la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun să intre tocmai în ziua aceea în mișcare retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce rezultă din combinarea mișcării planetei observate cu a Pământului). Din acest motiv Neptun părea că nu se mișcă față de stele. Oricum, mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Abia peste 234 de ani, a fost considerată o nouă planetă a sistemului solar, în 2006 primind statutul de planetă pitică

* În urmă cu 154 de ani (1869) dentistul William Finley Semple din Mount Vernon, Ohio, primea primul patent pentru guma de mestecat, obţinând certificatul numărul 98.304 din S.U.A. În 1848, omul de afaceri american, John B. Curtis, a făcut şi vândut prima gumă de mestecat care a fost numită „State of Maine Pure Spruce Gum” (Guma Pură de Molid a Statului Maine). În 1888 o gumă Tutti-Frutti, lansată de Thomas Adams, a devenit prima gumă vândută în automate cu fise pentru dulciuri, în staţiile de metrou din New York

* Acum 151 de ani (1872) intra în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (tramcarul), pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – străzile Biserica Enei – Academiei – Colţei – Piaţa Sf. Gheorghe – Moşilor

* Acum 144 de ani (1879) podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, 75 de oameni fiind ucişi. Prăbușirea podului, deschis timp de doar 19 luni, a produs unde de șoc în profesia victoriană a ingineriei și în rândul publicului. Ancheta care a urmat a arătat că podul s-a prăbuşit din cauza faptului că nu a fost construit ca să reziste la furtuni

* În urmă cu 143 de ani (1880) era înfiinţată Agenţia ungară de presă MTI (Magyar Távirati Iroda), cu sediul la Budapesta

* Acum 128 de ani (1895), la Paris (în Salonul Indian de la „Grand Café” din Boulevard des Capucines 14), avea loc prima proiecţie publică a unui film, organizată de fraţii Auguste şi Louis Lumière, eveniment considerat ca marcând actul de naştere a cinematografului. „Cinematograful Lumière” a fost brevetat la 13.II.1895, la Paris

* Se împlinesc 120 de ani (1903) de când, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare, M.C. Sutzu, preşedinte activ, Gr. Tocilescu, vicepreşedinte, Al. Cantacuzino, secretar, lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil, dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. Odată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România

* Acum 113 ani avea loc demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (1864-1927) (din cauza activităţii legislative şi a necesităţii de reorganizare a partidului). Brătianu i-a propus regelui extinderea dreptului de vot prin înfiinţarea colegiului unic, dar Carol I a refuzat. În faţa acestei situaţii, liderul liberalilor şi-a depus mandatul pe 28 decembrie 1910. S-a format un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care a promovat o susţinută şi eficientă iniţiativă

* Acum 69 de ani (1954), la aproape 10 ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, se desfiinţa sistemul de aprovizionare a populaţiei României pe bază de cartele şi raţii

* Sunt marcați 50 de ani de la publicarea cărții „Arhipelagul Gulag”, de Alexandr Soljenițîn. La 28 decembrie 1973, o editură din Paris a publicat pentru prima dată această carte, ce dezvăluia Occidentului ororile comunismului sovietic a fost enumerată printre motivele posibile ale căderii URSS. Cartea a apărut în primă ediție sub forma a trei volume la editura Editions du Seuil. Ulterior a fost publicată și în limba engleză, în anul următor. În Rusia a fost publicată abia în anul 1989 în jurnalul literar Novy Mir. La noi a apărut la Editura Univers tot în format de trei volume

* În urmă cu 42 de ani (1981) avea loc inaugurarea celui de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, între uzinele „Timpuri Noi” şi „Republica” (lungime – 9,3 km)

* Acum 34 de ani (1989) Nicolae și Elena Ceaușescu au fost înmormântați, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din București

* Cu 34 de ani în urmă (1989) avea loc constituirea, la Sibiu, a Forumului Democrat al Germanilor din România

* Tot acum 34 de ani erau constituite primele sindicate libere din România postcomunistă

* Cu 34 de ani în urmă, se întrunea la Bucureşti, pentru prima dată, după o lungă pauză, Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. A fost ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu. În prezent preşedintele Uniunii Scriitorilor este Nicolae Manolescu

* Acum 23 de ani (2000) a început guvernarea executivului condus de Adrian Năstase (al 115-lea), care a condus România până în data de 21 decembrie 2004

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Prunci Nevinovaţi, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1805: S-a născut cărturarul Eftimie Murgu; a contribuit la cristalizarea învăţământului filosofic în România; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (m. 1870)

– 1814: A murit József (Iosif) Benkő, preot şi profesor de teologie; istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei), botanist şi geograf secui (n. 1740)

– 1840: S-a născut Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1913)

– 1868: S-a născut (la Bratislava-Slovacia) prozatoarea Bucura Dumbravă (pseudonimul lui Fany Seculici); stabilită cu familia în România la vârsta de cinci ani, se va ataşa de cultura şi tradiţiile noii ţări; pasionată excursionistă, organizează, împreună cu Simion Mehedinţi, turismul în Carpaţi (m. 1926, la Port Said-Egipt) – 155 de ani

– 1874: S-a născut (la Rohozna, azi în R. Moldova) Francisc Iosif Rainer, medic şi antropolog; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi a Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1944)

– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Christu Danielescu (m. 1966)

– 1887: S-a născut sculptorul Spiridon Georgescu (m. 1974)

– 1898: S-a născut căpitanul Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun-Cehoslovacia, la 12.IX.1926, şi amputate ulterior); la 20.V.1928 va obţine locul I la concursul internaţional de la Băneasa (m. 1935) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Eugen Cuteanu, compozitor şi violonist (m. 1968)

– 1903: S-a născut compozitorul Nicolae Kirculescu (m. 1985) – 120 de ani

– 1907: S-a născut compozitorul Nicolae Brânzeu (m. 1983)

– 1925: S-a născut scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi (m. 2010)

– 1941: S-a născut Ioana Em. Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar, eseist, eminescolog, scriitoare și profesor universitar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (m. 1990)

– 1949: S-a născut fostul luptător de greco-romane Gheorghe Berceanu, laureat cu aur la München 1972 și cu argint la Montréal 1976; a obținut și medalia de aur la Campionatele Mondiale din 1969 și 1970, la Campionatele Europene din 1970, 1972 și 1973 și la Universiada din 1975; în anul 2000 Federația Internațională de Lupte l-a inclus în Hall of Fame (m. 2022)

– 1950: A murit Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1889)

– 1951: S-a născut Theodor Damian, poet, teolog, profesor universitar, eseist de factură creștin-ortodoxă, important promotor cultural, editor; stabilit în 1988 în Statele Unite, unde a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă cu parohia ortodoxă română „Sf. Ap. Petru și Pavel”, Astoria, New York, și Cenaclul literar „Mihai Eminescu” din New York, toate în 1993

– 1955: S-a născut Magda Cârneci (până în 1989 a folosit şi pseudonimul Magdalena Ghica), poetă, eseistă, critic și istoric de artă, publicistă

– 1957: S-a născut solistul vocal, compozitorul şi interpretul Laurenţiu Cazan

– 1959: A murit chimistul Ion Tănăsescu; contribuţii importante la chimia heterociclurilor; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1892)

– 1981: S-a născut cântăreața Alexandra Ungureanu

– 1989: A murit (la Feucht, Germania) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1894, la Sibiu)

– 1997: A murit Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (n. 1906)

– 2003: A murit Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (n. 1943) – 20 de ani

– 2004: A murit pictorul Vasile Chinschi (n. 1939)

– 2008: A murit scriitorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923) – 15 ani

– 2012: A murit dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (n. 1915)

– 2012: A murit economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (n. 1939)

– 2019: A murit actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpuşăreşti din România, supranumită „Zâna păpușilor”; artist păpuşar la Teatrul „Ţăndărică” între anii 1950 – 1997; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu; a colaborat cu Radiodifuziunea Română la emisiunea „Teatru la microfon” şi la „Teatrul Radiofonic” (1959 – 1985), a avut emisiunea „Povestiri pe degete” la Televiziunea Naţională (seriale cu păpuşi, 1958 – 1980); apreciată profesoară universitară de Arta Teatrului de Păpuşi în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actual UNATC (n. 1933)

– 2020: A murit pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu Mureș (n. 1929)

– 2020: A murit Florin Anton, actor al Teatrului de Comedie (din 1982) (n. 1956)

– 2022: A murit Maria Blendea-Mihalache, pictor și artist decorativ (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Conferința lunară de presă a Ministerului chinez al Apărării

– Paris: Sunt marcați 50 de ani de la publicarea cărții „Arhipelagul Gulag” de Alexander Soljenițîn

-Roma: Conferința de presă de sfârșit de an susținută de premierul italian, Giorgia Meloni

Aniversări – Comemorări

– 1622: A murit Francisc de Sales, episcop catolic al Genevei, misionar, scriitor spiritual, doctor al bisericii, venerat ca sfânt în Bisericile Catolică și Anglicană; considerat patronul ceresc al jurnaliştilor; canonizat în anul 1655, este amintit în calendar la 24 ianuarie, zi în care trupul său a fost readus la Annecy pentru înmormântarea definitivă (n. 1567)

– 1706: A murit Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (n. 1647)

– 1731: A fost botezat Christian Cannabich, violonist, compozitor şi dirijor german (m. 1798)

– 1856: S-a născut Thomas Woodrow Wilson, om politic (democrat) american, preşedinte al SUA între anii 1913 şi 1921; a fost primul preşedinte născut pe teritoriul unui fost stat sudist; rol important la elaborarea Tratatului de la Versailles (după prima conflagraţie mondială) şi la crearea Ligii Naţiunilor; Premiul Nobel pentru pace în 1919 (m. 1924)

– 1888: S-a născut Wilhelm Friedrich Murnau, regizor german de film (m. 1931) – 135 de ani

– 1902: S-a născut Mortimer Adler, filosof, pedagog şi editor american (m. 2001)

– 1903: S-a născut, în Ungaria, matematicianul american John von Neumann (m. 1957) – 120 de ani

– 1904: A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american care, la 15.XII.1848, a patentat scaunul de dentist (n. 1822)

– 1920: S-a născut muzicianul francez André Verchuren, supranumit „Regele acordeonului” (m. 2013)

– 1921: S-a născut compozitorul, muzicianul si cântăreţul american Johnny Otis (Ioannis Alexandres Veliotes), cunoscut ca unul din pionerii genului R&B (m. 2012)

– 1922: S-a născut scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (m. 2018)

– 1925: S-a născut Hildegard Knef, una dintre cele mai populare actriţe de film germane ale anilor ’50 şi ’60 ai secolului XX, considerată de mulţi o a doua Marlene Dietrich; şansonetistă şi scriitoare; a fost căsătorită cu regizorul britanic de film David Cameron (m. 2002)

– 1931: S-a născut actorul american Martin Milner (m. 2015)

– 1932: S-a născut actriţa și cântăreața americană de culoare Nichelle Nichols, cunoscută pentru rolul său din seria originală Star Trek (m. 2022)

– 1937: A murit compozitorul francez Maurice Ravel, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro”, compusă în 1928 (n. 1875)

– 1945: A murit scriitorul american Theodore Dreiser (n. 1871)

– 1953: S-a născut Richard Clayderman (pseudonimul lui Philippe Pagès), pianist şi compozitor francez, creator al unui nou stil muzical, numit New Romantic – 70 de ani

– 1954: S-a născut actorul de film, regizorul şi producătorul american Denzel Washington, considerat „un Sidney Poitier” al anilor ’90

– 1955: S-a născut Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democraţie şi drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru pace pe anul 2010 (m. 2017)

– 1956: S-a născut violonistul englez Nigel Kennedy

– 1958: S-a născut Joe Diffie, cântăreţ și compozitor american de muzică country, câștigător al unui Premiu Grammy în anul 1998 (m. 2020) – 65 de ani

– 1962: S-a născut pianistul şi compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (m. 1999)

– 1963: A murit Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (n. 1895) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Linus Benedict Torvalds, inginer de software finlandez-american; a început dezvoltarea nucleului sistemului de operare Linux (1991), iar astăzi este coordonator la proiectul de dezvoltare al acestuia

– 2013: A murit actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (n. 1924) – 10 ani

– 2015: A murit Lemmy (nume real: Ian Fraser Kilmister), cântăreţ şi compozitor britanic; a fondat formaţia de muzică rock „Motörhead” (n. 1945)

– 2016: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Debbie (Marie Frances) Reynolds (n. 1932)

– 2017: A murit scriitoarea americană de thriller Sue Grafton; prolifică autoare a romanelor incluse în ”Alphabet Series” (n. 1940)

– 2017: A murit romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (n. 1959)

– 2018: A murit Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit Fu Cong (sau Fou Ts’ong), pianist britanic de origine chineză, unul dintre primii pianiști de origine chineză care a atins faima internațională, fiind cunoscut în special pentru interpretarea compozițiilor lui Frédéric Chopin (n. 1934)

– 2020: A murit cantautorul și compozitorul mexican Armando Manzanero, considerat o legendă a boleroului mexican (n. 1935)

– 2022: A murit cântăreaţa franceză de origine portugheză Linda de Suza (nume real Teolinda Joaquinna de Sousa Lanca); considerată regina programelor de varietăţi (n. 1948) – 1 an

Calendarul zilei – 27 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:07

S-a întâmplat într-o zi de 27 decembrie

* Acum 632 de ani (1391) apărea prima mențiune documentară a „logofătului” în Țara Românească. În Evul Mediu, logofătul era un mare dregător din Moldova şi Ţara Românească, şef al cancelariei domneşti care se ocupa cu redactarea hotărârilor luate de domn şi de sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnului. Denumirea provine din Bizanţ şi a ajuns la noi pe filieră sud-slavă. În documentele în limba latină, marele logofăt se numeşte „cancellarius” sau „supremus cancellarius”

* Cu 239 de ani în urmă (1784), Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania (declanşate la 2 noiembrie acelaşi an şi înfrânte o lună mai târziu), erau prinşi în pădurea Scoruşetului din Munții Gilău, şi închişi la Alba Iulia (la 31.I.1785 a fost prins şi Crişan). Primii doi au fost traşi pe roată la 28.II.1785, pe platoul „La furci” din Alba Iulia, iar Crişan s-a spânzurat în închisoare

* În urmă cu 207 ani (1816), la Iaşi, a avut loc, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentaţie teatrală în limba română. O trupă românească (formată din copiii boierilor moldoveni Ghica şi Sturza) a prezentat piesa într-un act „Mirtil şi Hloe”, pastorală dramatizată de scriitorul francez Jean-Pierre Claris de Florian, după elveţianul Salomon Gessner

* Se împlinesc 105 ani (1918/1919) de când Adunarea naţională a saşilor de la Mediaş s-a declarat de acord cu hotărârea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de unire a Transilvaniei cu România (27.XII/9.I)

* Acum 78 de ani (1945) era înfiinţată Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BIRD (cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială – BM), în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). BM a devenit, la 26.VI.1946, agenţie specializată a ONU, însă funcţionează independent. România a devenit membră a BIRD la 15.XII.1972

* Tot cu 78 de ani în urmă lua fiinţă Fondul Monetar Internaţional – FMI, în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). Funcţionează oficial de la 1.III.1947. FMI a devenit agenţie specializată a ONU la 15.XI.1947, iar România a devenit membră a FMI la 15.XII.1972

* Cu 34 de ani în urmă (1989) presa publica Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a consiliilor teritoriale ale FSN, ca organe ale puterii de stat. A fost ales Biroul Executiv al CFSN (condus de Ion Iliescu – preşedinte şi Dumitru Mazilu – vicepreşedinte)

* Acum 34 de ani, URSS şi SUA (prin ambasadori) şi Marea Britanie (printr-o telegramă a primului ministru) transmiteau sprijinul pentru schimbările şi noile autorităţi din România. Declaraţii de recunoaştere a Frontului Salvării Naţionale au mai făcut guvernele din Canada, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Argentina, Columbia, Vietnam ş.a.

* Şi tot într-o zi de 27 decembrie, în urmă cu 32 de ani (1991), conform Legii nr. 1/30 iunie 1990, care stipula utilizarea corpului istoric ca instituţie muzeală şi H.G. nr. 478 din 10.07.1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni (înfiinţat în iulie acelaşi an), având un pronunţat caracter memorialistic

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– A treia zi de Crăciun; Sf. Arhidiacon Ştefan, primul martir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Ioan, Apostol şi Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Ziua Centrului de Operaţii Psihologice al Armatei

– 1897, 27.XII./ 1898, 8.I: S-a născut Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1964)

– 1906: S-a născut poetul Emil Giurgiuca, unul dintre cei mai activi şi mai importanţi reprezentanţi ai grupului de „tineri poeţi ardeleni” (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ş.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucişare discretă şi armonioasă dintre modernism şi tradiţionalism (m. 1992)

– 1916: S-a născut, la Brașov, Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician, fotograf de război și armurier german de origine română; a fost considerat în ultimii ani unul dintre cei mai buni graficieni din întreaga lume, iar în Germania, țara în care a trăit peste 30 de ani, era cel mai apreciat portretist (m. 2010)

– 1931: S-a născut Petre Sbârcea, unul dintre cei mai importanţi dirijori români din a doua jumătate a secolului al XX-lea, profesor (m. 2021). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 14.I.1932. Într-un interviu maestrul a declarat că, de fapt, s-a născut în 27 decembrie 1931, dar pentru că primăria era închisă din cauza sărbătorilor, tatăl său l-a putut declara în mod legal abia în ziua de 14 ianuarie

– 1948: S-a născut Margareta Nagy (numită și „Margit”), meșter popular (împletitul vegetalelor, în special a pănușilor) din Chendu, jud. Mureș, desemnată Tezaur Uman Viu în 2022 – 75 de ani

– 1948: S-a născut inginerul fizician Mihai N. Mihăilă; descoperitor al fononilor în zgomot; membru corespondent al Academiei Române din 1999 – 75 de ani

– 1951: S-a născut pictorul Mihai Marin Cârstea

– 1956: S-a născut atleta Doina Melinte; pe parcursul carierei sale, a realizat 18 recorduri naţionale în sală şi în aer liber, 13 recorduri europene în sală şi patru recorduri mondiale; a câştigat zece titluri de campioană naţională, de două ori medaliată cu aur la Campionatul Mondial, două medalii de aur la Cupa Mondială, o medalie de aur şi una de argint la Jocurile Olimpice; campioană olimpică la proba de 800 m (Los Angeles, 1984) şi mondială la proba de 1500 m (Roma, 1987) şi 1500 m indoor (Indianapolis, 1987 şi Budapesta, 1989)

– 1959: A murit actorul Ion Manolescu; membru fondator (1919) al primului Sindicat al artiştilor dramatici şi lirici din România, alături de Nicolae Leonard, Lucia Sturdza-Bulandra şi Gheorghe Storin (n. 1881)

– 1977: A murit pictorul Alexandru Ciucurencu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1990: A murit medicul veterinar Vasile Gheţie; lucrări în domeniul morfologiei animale; considerat iniţiatorul şi conducătorul şcolii româneşti de anatomie comparată a animalelor domestice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1903)

– 1993: A murit Manole Auneanu, scriitor şi publicist (n. 1935) – 30 de ani

– 1993: A murit Peter Paulhoffer, actor român de origine germană (n. 1941) – 30 de ani

– 2006: A murit Peter Ladislau Hammer, matematician și profesor american originar din România; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale și al matematicilor discrete aplicate prin studierea funcțiilor pseudo-Booleene și a conexiunilor lor cu teoria grafurilor și al extragerii de cunoștinte din date; a inventat o metodă modernă și eficientă de minare a datelor, denumită Analiza Logică a Datelor, care a fost aplicată în numeroase domenii; fondator şi director al institutului RUTCOR (Rutgers University Center for Operations Research) (n. 1936)

– 2006: A murit Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu ?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (postum, 2007) (n. 1937)

– 2007, 27/28: A murit actriţa Clody Bertola (n. 1913)

– 2013: A murit Vera Călin (născută Clejan), istoric literar, eseistă şi traducătoare stabilită în SUA (n. 1921) – 10 ani

– 2018: A murit matematicianul și profesorul Constantin Corduneanu; cercetări în direcții precum: studiul funcțiilor aproape periodice, soluții periodice şi aproape periodice pentru ecuații şi sisteme diferențiale sau funcționale, teoria globală şi probleme de stabilitate pentru soluțiile unor astfel de sisteme, problemede control optimal pentru sisteme cu operatori Volterra; stabilit în SUA din 1978; fondatorul revistei „Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani; membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1928) – 5 ani

– 2018: A murit actorul și profesorul Sergiu Tudose; societar de onoare al Teatrului Naţional „Vasile Alcsandri” din Iași (n. 1936) – 5 ani

– 2018: A murit jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (n. 1967) – 5 ani

– 2020: A murit Dumitru Oancea, reprezentant de seamă al şcolii româneşti de chimie fizică; a abordat numeroase domenii de cercetare: cinetica reacţiilor chimice în soluţie, în sisteme eterogene, studiul echilibrelor cu transfer de proton în medii apoase şi neapoase, cinetica reacţiilor catalitice, cinetica reacţiilor explozive în fază gazoasă şi în faze condensate, cinetica reacţiilor enzimatice şi a reacţiilor de schimb ionic; a creat o puternică școală de cercetare în domeniul reacțiilor care decurg în regim exploziv şi protecţiei antiexplozive; decan al Facultăţii de Chimie (2004-2012), profesor emerit; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1941)

– 2021: A murit muzicianul Victor Socaciu, cantautor, compozitor, realizator şi producător de emisiuni de televiziune, unul dintre cei mai apreciaţi folkişti; producător al unor festivaluri de gen precum Festivalul Naţional – Concurs de muzică folk „Om bun”; deputat (2008-2012) (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Manifestări de marcare a 100 de ani de la moartea inginerului Gustave Eiffel

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Pregătire pentru Epidemii” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 8 decembrie 2020, pentru a susține importanța prevenirii, pregătirii și parteneriatului împotriva epidemiilor. Organizația Mondială a Sănătății joacă un rol esențial în coordonarea răspunsurilor la epidemii, în conformitate cu mandatul său, și în sprijinirea eforturilor naționale, regionale și internaționale de prevenire, atenuare și abordare a impactului bolilor infecțioase și epidemiilor, în conformitate cu obiectivele Agendei 2030. Vaccinarea împotriva virusului COVID-19 a început la 27 decembrie 2020 în întreaga Uniune Europeană

– 1571: S-a născut Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (m. 1630)

– 1585: A murit poetul francez Pierre de Ronsard (n. 1524)

– 1822: S-a născut Louis Pasteur, chimist şi biolog francez; fondator al microbiologiei moderne; a elaborat principiile asepsiei şi a pus bazele imunologiei (m. 1895)

– 1832: S-a născut Pavel Mihailovici Tretiakov om de afaceri, critic, umorist şi colecţionar de artă rus, fondatorul Galeriei de artă plastică, din Moscova, care îi poartă numele (m. 1898)

– 1856: S-a născut André Gédalge, compozitor şi pedagog francez; printre elevii săi s-a numărat şi George Enescu (m. 1926)

– 1877, 27.XII./ 1878, 8.I: A murit Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (n. 1821)

– 1883: S-a născut Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii mişcării pacifiste PUGWASH (m. 1979) – 140 de ani

– 1896: S-a născut romancierul american Louis Bromfield (m. 1956)

– 1901: S-a născut Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (m. 1992)

– 1902: S-a născut compozitorul ungar Szabó Ferenc (m. 1969)

– 1907: S-a născut Willem van Otterloo, dirijor, violoncelist şi compozitor olandez (m. 1978)

– 1923: A murit inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris ce-i poartă numele (n. 1832) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Michel Piccoli, actor, regizor, producător şi scenarist francez (m. 2020)

– 1925, 27/28: A murit poetul rus Serghei Esenin (n. 1895)

– 1931: S-a născut chitaristul american Scotty Moore, cunoscut îndeosebi pentru că l-a acompaniat pe Elvis Presley în anii ’50 ai secolului XX; pionier al muzicii rock’n’roll (m. 2016)

– 1941: S-a născut actorul francez de comedie Jean-Claude Bouillon (m. 2017)

– 1942: A murit americanul William G. Morgan, inventatorul voleiului (combinând elemente din baschet, baseball şi tenis, Morgan a inventat, în 1895, pe când era antrenor la Y.M.C.A – Asociaţia Creştină a Tinerilor, un joc devenit foarte popular) (n. 1870)

– 1948: S-a născut actorul francez de film Gérard Depardieu – 75 de ani

– 2002: A murit George Roy Hill, regizor american de film, scenarist, actor şi producător (n. 1921)

– 2003: A murit actorul britanic de film Alan Bates (n. 1934) – 20 de ani

– 2007: A murit Jerzy Kawalerowicz, regizor, scenarist şi actor polonez de film (n. 1922)

– 2007: A murit, în urma unui atentat sinucigaş cu bombă în cursul unei manifestaţii electorale, în Rawalpindi, Benazir Bhutto, prim-ministru al Pakistanului din 1988 până în 1990 şi din 1993 până în 1996; după ce s-a reîntors din exil în octombrie 2007, a devenit liderul opoziţiei politice (n. 1953, în Karachi, provincia Sindh din Pakistan)

– 2010: A murit actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (n. 1949)

– 2016: A murit actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (n. 1927)

– 2016: A murit Carrie (Frances) Fisher, actriță, scenaristă și producătoare de film americană; a devenit faimoasă pentru rolul Prințesa Leia din filmul Războiul Stelelor (n. 1956)

– 2017: A murit regizorul argentinian Fernando Birri, părintele noului cinema latinoamerican (n. 1925)

– 2020: A murit William Theodore Link, scenarist și producător de televiziune american (n. 1933)

Calendarul zilei – 26 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:07

S-a întâmplat într-o zi de 26 decembrie

* Cu 417 ani în urmă (1606), în Whitehall, la curtea regelui Iacob I al Angliei (în engleză, James), s-a jucat pentru prima dată tragedia „Regele Lear”, de William Shakespeare. Premiera a avut loc în contextul festivităților prilejuite de Crăciun

* Acum 218 ani, la 26 decembrie 1805, se încheia Pacea de la Pressburg (cunoscută şi ca Pacea de la Pojon), între Austria şi Franţa, condusă de Napoleon. Această pace a survenit în urma Bătăliei de la Austerlitz şi a pus capăt celui de-al treilea război al Coaliţiei antinapoleoniene. În urma acestui tratat, Austria a fost nevoită să cedeze comitatul Tirol şi Vorarlberg statului bavarez. Restul Austriei Occidentale a fost împărţită între Marele Ducat de Baden şi Württemberg. Regiunile Veneţia, Istria, Dalmaţia şi Cattaro, care au fost alipite Austriei abia în 1797 prin Pacea de la Campo Formio, au fost repartizate regatului napoleonic Italia

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când avea loc la Iaşi, premiera primei operete româneşti, feeria „Baba Hârca”, de Alexandru Flechtenmacher, pe libretul lui Matei Millo (care a interpretat rolul titular)

* În urmă cu 51 de ani (1972) avea loc inaugurarea Muzeului „Vasile Pogor” Iași, cunoscut și sub numele de Casa Junimii. Aflat în inima Iașiului, în saloanele „Casei cu ferestre luminate” își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Titu Maiorescu, V. Alecsandri, A.D. Xenopol, I.L. Caragiale, M. Eminescu, I. Slavici, I. Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii societății literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste. Din anul 1972, a devenit sediul Secției de Literatură a Complexului Muzeal Moldova, separată apoi, din anul 1990, în Muzeul Literaturii Române Iași, instituție de sine stătătoare

* Acum 34 de ani (1989), printr-un decret al CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale), Petre Roman era numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului Provizoriu al României (până în 1991). La 29 iunie 1990, Petre Roman a fost ales prim-ministru de către primul Parlament liber ales al României post-comuniste, iar programul de guvernare a fost aprobat fără niciun vot împotrivă. Petre Roman a condus 3 guverne, ultimul dintre ele fiind funcționând din 30 aprilie 1991 până în 16 octombrie 1991

* Într-o zi de 26 decembrie, acum 19 ani (2004), a avut loc un devastator seism cu magnitudinea de peste 9,1 grade pe scara Richter produs în largul insulei indoneziene Sumatra, care a generat valuri seismice uriaşe, de şase metri (tsunami), care au afectat peste zece ţări din Oceanul Indian şi care s-au soldat cu 232.000 de morţi sau daţi dispăruţi

* Cu 11 ani în urmă (2012) China punea în funcţiune cea mai lungă linie de tren de mare vitează din lume, între Beijing şi Guangzhou (denumit înainte Canton), cea mai mare metropolă din sudul țării (2.298 de kilometri), şi cea mai avansată din punct de vedere tehnic (care reduce de trei ori timpul de transport). În numai opt ore, un tren rapid, care merge cu 300 de km pe oră, acoperă o distanță echivalentă cu o călătorie de la New York până în Florida sau de la Londra la Belgrad. Aceeași distanță este parcursă de un tren obișnuit în peste 20 de ore

* Sunt marcați 5 ani (2018) de când sportivul american Colin O’Brady a devenit primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (a parcurs pe gheaţă o distanţă de aproape 1.600 de kilometri în 54 de zile). În 2016, el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid alpinist care a cucerit cele şapte piscuri

Aniversări – Comemorări

– Soborul Maicii Domnului. Sf. Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– A doua zi de Crăciun. Serbarea Maicii Domnului. Sf. Eftimie, episcop martir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Ştefan, primul martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1868: A murit Francisc Serafim Caudella, compozitor, violoncelist, pianist, organist şi profesor român de origine germană (n. 1812) – 155 de ani

– 1890: S-a născut Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (m. 1977)

– 1912: S-a născut Neagu Rădulescu, caricaturist, prozator şi autor de literatură pentru copii (m. 1972)

– 1921: S-a născut Imre Tóth, filosof, istoric al matematicii şi filolog evreo-maghiar născut în România (m. 2010, la Paris)

– 1924: S-a născut muzicologul Jean (Ion) Barnea; a fost regizor muzical la Radiodifuziunea Română (m. 2008)

– 1926: S-a născut Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (m. 2013)

– 1927: S-a născut tenorul Ion Stoian (m. 2000)

– 1935: S-a născut mezzosoprana Viorica Cortez, numită „Diva assoluta” de Sergio Segalini şi „Carmen a secolului” de critica franceză; stabilită, din 1970, la Paris

– 1940: S-a născut Vintilă Ivănceanu, poet, prozator şi dramaturg; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada „liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 2008)

– 1942: A murit Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (n. 1872)

– 1962: A murit Radu Stanca, poet, dramaturg şi regizor, animator al „Cercului literar de la Sibiu” (n. 1920)

– 1997: A murit regizorul de film Mircea Veroiu (n. 1941)

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş. a; membru corespondent al Academiei Române (n. 1950)

– 2011: A murit sculptorul Alexandru Gheorghiţă (n. 1931)

– 2013: A murit Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (n. 1929) – 10 ani

– 2013: A murit artistul ceramist George Tiutin (n. 1935) – 10 ani

– 2017: A murit (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (n. 1933)

– 2018: A murit Dan Hatmanu, pictor, grafician și profesor (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit Aurel Ardelean, biolog, profesor, om politic și publicist; rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, iar mai apoi președinte al universității; contribuţii originale în domeniul biologiei celulare, moleculare, al geobotanicii şi ecologiei restaurative (n. 1939) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Shaoshan, China: Manifestări de aniversare a 130 de ani de la nașterea omului politic Mao Zedong

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Ittihad – Al Nassr

Aniversări – Comemorări

– „Boxing Day” se marchează în prima zi de după Crăciun; este o sărbătoare publică în Marea Britanie şi în majoritatea statelor membre ale Commonwealth-ului; în această zi se oferă daruri celor dragi, se ia masa cu rudele sau cu prietenii, se iese la cumpărături pentru a se profita de reducerile de preţuri

– 1666: S-a născut Stephen Gray, chimist și astronom englez, cunoscut cunoscut mai ales pentru cercetările sale în domeniul electricității (m. 1736)

– 1716: S-a născut poetul preromantic englez Thomas Gray (m. 1771)

– 1716: S-a născut poetul şi filosoful francez Jean François de Saint-Lambert (m. 1803)

– 1731: A murit Antoine Houdar de la Motte, dramaturg și teoretician literar francez (n. 1672)

– 1771: A murit filosoful francez Claude-Adrien Helvétius; unul dintre reprezentanții de seamă ai materialismului (n. 1715)

– 1867: S-a născut Ádám Abet, scriitor, poet, jurnalist şi traducător maghiar (m. 1947)

– 1867: S-a născut Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar francez (m. 1956)

– 1883: S-a născut pictorul francez Maurice Utrillo (m. 1955) – 140 de ani

– 1890: A murit arheologul german Heinrich Schliemann; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (n. 1822)

– 1891: S-a născut scriitorul american Henry Miller (m. 1980)

– 1893: S-a născut Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (m. 1976) – 130 de ani

– 1904: S-a născut Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (m. 1980, la Paris)

– 1909: A murit Frederic Remington, pictor, ilustrator şi sculptor american, specializat în scene din Vestul american (n. 1861)

– 1914: S-a născut actorul şi producătorul american de film Richard Widmark (m. 2008)

– 1926: S-a născut compozitorul american Earle Brown; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai genului de muzică avangardist, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui sistem de compoziţie cu „formă deschisă” (m. 2002)

– 1931: A murit Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (n. 1851)

– 1940: S-a născut Ronald Herberman, biolog, medic, cercetător şi profesor de medicină american; a descoperit celulele NK (celulele natural ucigaşe), care asigură apărarea imună a organismelor împotriva bolii neoplazice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2013)

– 1953: A murit David Brown Milne, pictor, tipograf şi scriitor canadian (n. 1882) – 70 de ani

– 1954: S-a născut actorul canadian Tony Rosato, un veteran al sketch-urilor umoristice din cadrul programelor Saturday Night Live şi SCTV (m. 2017)

– 1960: A murit Watsuji Tetsurō, filosof şi istoric japonez (n. 1889)

– 1963: S-a născut Lars Ulrich, baterist danez, unul dintre fondatorii formaţiei americane de heavy metal, Metallica – 60 de ani

– 1966: A murit Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române (1943) (n. 1876)

– 1972: A murit omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al S.U.A. între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (n. 1884)

– 1977: A murit Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1896)

– 1988: A murit dirijorul şi compozitorul spaniol Pablo Sorozábal (n. 1897) – 35 de ani

– 2000: A murit actorul de film american Jason Robards (n. 1922)

– 2010: A murit Teena Marie, cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică R&B (n. 1956)

– 2012: A murit scriitorul şi producătorul britanic de film şi televiziune Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (n. 1929)

– 2012: A murit producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (n. 1932, în Polonia)

– 2018: A murit Roy Jay Glauber, fizician și profesor american; pionier al opticii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu John Hall și Theodor Hänsch, pentru contribuții la teoria cuantică a coerenței optice (2005) (n. 1925) – 5 ani

– 2018: A murit actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (n. 1925) – 5 ani

– 2018: A murit actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (nume real: Frank Testaverde Scioscia) (n. 1935) – 5 ani

– 2021: A murit naturalistul și profesorul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, era considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării; a popularizat termenul de „biodiversitate”; a inițiat „Half-Earth Project”, un apel pentru protejarea a jumătate din suprafaţa de uscat şi de apă a Terrei astfel încât să existe suficiente ecosisteme diverse şi bine conectate pentru a anula fenomenul extincţiei speciilor; expert de talie mondială în studierea furnicilor (n. 1929)

– 2021: A murit Karolos Papoulias, politician socialist grec, avocat, președinte al Republicii Elene (2005-2015); ministru de externe între 1985-1989 și 1993-1996; a fost un apropiat al fostului prim-ministru Andreas Papandreou (n. 1929, într-o familie de origine aromână)

– 2021: A murit Desmond Mpilo Tutu, arhiepiscop anglican emerit de Cape Town, lider al luptei pentru dreptate şi reconciliere rasială din Africa de Sud şi activist împotriva apartheidului; a fost primul african de culoare care a ocupat funcția de arhiepiscop anglican de Cape Town, primat al Bisericii Anglicane din Africa de Sud (1986-1996); Premiul Nobel pentru Pace în 1984, pentru opoziţia sa non-violentă faţă de opresiunea rasistă brutală a apartheidului (n. 1931, în Africa de Sud)

– 2021: A murit celebrul cineast canadian Jean-Marc Vallée; regizor, scenarist, producător, editor de film și actor, a fost apreciat pentru stilul său natural cu ajutorul căruia reuşea să transforme poveşti adevărate în producţii recompensate cu premii de mare prestigiu; cunoscut pentru regizarea filmului „Dallas Buyers Club” şi al serialelor HBO „Big Little Lies” și „Sharp Objects” (n. 1963)

Calendarul zilei – 25 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:07

 S-a întâmplat într-o zi de 25 decembrie

* Cu 1223 de ani în urmă (800) Carol cel Mare, rege al francilor (768 – 814), era încoronat, la Roma, Imperator Augustus (800-814), de către Papa Leon al III-lea. Carol cel Mare a fost fondator al Imperiului Carolingian, fiind primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală de la prăbușirea Imperiului Roman, cu capitala la Roma

* Se împlinesc 155 de ani (1868/1869) de când apărea Legea pentru poliţia rurală, care-i fixa atribuţiile şi modul de organizare. Legea înfiinţa guarziii câmpeneşti care aveau ca atribuţii doar paza holdelor, livezilor şi sădirilor şi erau controlaţi de primarii satelor (25.XII./6.I)

* Cu 141 de ani în urmă (1882/1883) avea loc conferinţa pe ţară a secţiunilor locale „Oliphant”, la Galaţi, la care s-au stabilit măsuri concrete de organizare şi sprijinire a plecării evreilor în Palestina. Secţiunile din Bacău, Focşani şi Râmnicu Sărat au fuzionat sub denumirea „Azile B’nei Israel” (Fiii Sionului) (25 – 26.XII.1882/ 7 – 8.I.1883)

* Sunt marcați 115 ani (1908) de când începea să apară lunar (cu unele întreruperi, până în aprilie 1929), la Vălenii de Munte, revista „Neamul românesc literar”, sub conducerea lui Nicole Iorga, supliment al ziarului „Neamul românesc”

* Acum 112 ani (1911) avea loc inaugurarea clădirii în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon. Operă a arhitectului Grigore Cerchez, edificiul s-a numit iniţial Teatrul „Comoedia”, având două săli de spectacol

* Cu 107 ani în urmă (1916/1917) se înfiinţa ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase, compus dintr-o cruce albastră şi o panglică violet cu dungi albastre (25.XII./7.I)

* În urmă cu 91 de ani (1932) Radiodifuziunea Română realiza prima transmisie de la Patriarhie, când Patriarhul Miron Cristea a rostit şi cuvântul pastoral de Naşterea Domnului

* În fosta Primărie a Municipiului, era inaugurat, acum 46 de ani (1977), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (inaugurare dedicată centenarului Independenţei de Stat a României). Piatra fundamentală a clădirii a fost pusă în anul 1911, construindu-se în mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivându-se în anii 1919-1921). Construcţia masivă a fost proiectată de unul dintre elevii Şcolii de arhitectură a lui Ion Mincu

* În dimineaţa acestei zile, acum 34 de ani (1989), la Radio şi Televiziune au fost difuzate colinde şi a fost transmisă, în direct, pentru prima dată după Revoluţie, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti

* Tot în urmă cu 34 de ani, la Târgovişte, s-a desfăşurat procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989) şi lider al PCR (1965-1989), şi al soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale. În urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile

* Cu 34 de ani în urmă, se constituia Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990); primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993); în prezent, preşedintele UDMR este Kelemen Hunor

* Primul număr al cotidianului „Adevărul” (serie nouă), apărea tot acum 34 de ani, în locul ziarului „Scânteia”

* În urmă cu 32 de ani (1991) Mihail Gorbaciov demisiona din funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, aceasta încetând oficial să mai existe, punându-se, astfel capăt unei perioade istorice de aproape 70 de ani de socialism. Evenimentul a marcat totodată, sfârşitul formal al Războiului Rece. Punctul de referinţă al destrămării este considerat de istorici a fi Congresul Deputaţilor Populari, din 12 iunie 1990, când s-a adoptat declaraţia privind suveranitatea Federaţiei Ruse. Apoi, al doilea moment major a fost puciul nereuşit din 19 august 1991, când anumiţi politicieni din anturajul lui Mihail Gorbaciov au anunţat crearea unui comitet special şi i-au cerut preşedintelui declararea stării de urgenţă şi transmiterea temporară a puterii către vicepreşedintele Ghennadi Ianaev. După această dată s-a creat Comunitatea Statelor Independente, o asociaţie a 11 foste republici sovietice

* Și tot cu 32 de ani în urmă (1991) Radiodifuziunea Română lansa Programul „Antena Satelor”. Antena Satelor este singurul post de radio specializat pe problemele satului românesc, unic în Europa prin specificul său de reflectare a civilizaţiei rurale. În cei 29 de ani de existenţă Antena Satelor a cunoscut o permanentă ascensiune în dezvoltarea sa, în primii ani având o emisie de cinci ore pe zi şi o acoperire de trei judeţe, ajungând în anul 2006 la acoperire naţională (în unde lungi) şi din 2011 la emisie neîntreruptă

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Domnului (Crăciunul) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Naşterea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Crăciunul) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1841, 25.XII/ 1842, 6.I: S-a născut (la Ceremuş, azi în Ucraina) Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1926)

– 1873: S-a născut (la Constantinopol; azi, Istanbul) monseniorul Vladimir Ghika, prinţ, diplomat scriitor, preot romano-catolic; nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856); s-a dedicat operelor de caritate, a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară; a participat la servicii sanitare şi misiuni diplomatice în timpul războaielor (balcanic, Primul şi Al Doilea Război Mondial); a fost primul preot român care a primit privilegiul de a putea celebra atât în rit romano-catolic, cât şi în rit ortodox; a fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de ”înaltă trădare” şi condamnat la trei ani de închisoare; întemniţat la Jilava, a fost ameninţat, bătut până la sânge şi torturat; martiriul său pentru credinţă a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013; a fost beatificat la 31 august 2013, în cadrul unei celebrări desfăşurate la Bucureşti, şi înscris în rândul fericiţilor Bisericii Catolice, cu zi de prăznuire la 16 mai, ziua martiriului său; a fost ales membru post mortem al Academiei Române în anul 2013 (m. 1954) – 150 de ani

– 1902: A murit fiziologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1987 (n. 1852)

– 1914: S-a născut Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (m. 1989)

– 1919: S-a născut Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (m. 1998)

– 1923: S-a născut dirijorul Victor Ciornei (m. 2010) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Mihai Stoian, prozator şi publicist; autor de literatură pentru copii în primii ani ai activităţii, abordează, după 1966, genul literaturii-document, în care este considerat un deschizător de drum în proza română (m. 2005)

– 1927: S-a născut actorul Matei Alexandru (m. 2014)

– 1932: S-a născut Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (m. 1999)

– 1933: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009) – 90 de ani. NOTĂ: Marele actor s-a născut în zorii zilei de Crăciun, însă părinţii au decis să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1938: S-a născut (în Mihailovca, raionul Cimișlia, Republica Moldova) poetul Emil Brumaru (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (m. 2000)

– 1951: A murit arhim. Gherasim Iscu (nume de botez Grigore), stareț al Mănăstirilor Arnota și Tismana, unul dintre martirii născuți de temnițele comuniste și apologet al iubirii creștine (n. 1912)

– 1956: S-a născut actriţa Rodica Negrea

– 1963: S-a născut Constantin (Titi) Aur, pilot de raliuri; a câştigat 49 de raliuri şi a obţinut 8 titluri de campion al României – 60 de ani

– 1963: A murit Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a); în timpul celui de-Al Război Mondial a făcut parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (n. 1896) – 60 de ani

– 1978: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi compozitoarea Paula Seling – 45 de ani

– 1981: A murit matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (n. 1906)

– 1988: A murit botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907) – 35 de ani

– 1989: A murit Nicolae Ceauşescu, om politic comunist; secretar general al CC al PCR (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974); preşedinte al RSR (1974-1989); în primii ani după instalarea sa la putere a continuat politica lui Gh. Gheorghiu-Dej de deschidere în politica internă şi internaţională; din 1971 a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist, bazată pe un cult al personalităţii fără precedent în istoria României; deteriorarea continuă, pe toate planurile, a situaţiei interne a determinat nemulţumirea crescândă a populaţiei, care a culminat cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte şi executat (n. 1918)

– 1991: A murit matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1942, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1997: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé (n. 1931)

– 1998: A murit Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (n. 1919) – 25 de ani

– 2008: A murit părintele arhimandrit și pictorul basarabean Felix Dubneac (nume la botez Petre); a făcut parte din grupul „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti, fiind închis 6 ani (1958-1964); a realizat, împreună cu arhimandritul Sofian Boghiu, pictura în frescă în mai multe lăcaşuri ortodoxe: biserica mare a mănăstirii Antim, biserica din Dămăroaia, biserica Negru Vodă din Câmpulung Muscel, biserica din Pipirig, jud. Neamţ, biserica mare a mănăstirii Saon din jud. Tulcea, paraclisul mănăstirii Ghighiu de lângă Ploieşti; în anul 1967 este transferat ca preot şi pictor autorizat la Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Canada şi Statele Unite ale Americii cu reşedinţa la Detroit, statul Michigan, SUA, unde a fost 15 ani secretar eparhial; a pictat catapetesmele și compoziţiile iconografice din Catedralele ortodoxe române din Windsor, statul Ontario, Canada, din Cleveland, statul Ohio, SUA, din Edmonton, statul Alberta, SUA, din Troy, statul Michigan, SUA, a pictat iconostasul bisericii ortodoxe române „Sfânta Înviere” din Holywood, statul Florida, SUA; a mai pictat în interiorul Camerei Române de la Wayne State University, Detroit, statul Michigan, o frescă monumentală înfăţişând devenirea istorică a poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic, precum şi alte şapte tablouri reprezentând cetăţi medievale şi voievozi români; la 20 iulie 1994 se retrage la mănăstirea românească „Adormirea Maicii Domnului” din Rives Junction, statul Michigan, unde este preot-duhovnic (n. 1912, în comuna Voloave, judeţul Soroca) – 15 ani

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: Papa Francisc adresează binecuvântarea Urbi et Orbi

-Berlin: Președintele german, Frank-Walter Steinmeier susține discursul său de Crăciun

-Versailles, Franța: Spectacol susținut de Jean-Michel Jarre la Château de Versailles

-Sandringham, Marea Britanie: Regele Charles al III-lea și familia regală participă la slujba bisericii de Crăciun

– Los Angeles: Baschet – Campionatul NBA, sezon regulat: LA Lakers – Boston

-În Spațiu:  Intrarea pe orbita lunară a modulului japonez SLIM

Aniversări – Comemorări

– 1583: A fost botezat compozitorul și organistul englez Orlando Gibbons (m 1625) – 440 de ani

– 1642, 25.XII/ 1643, 4.I: S-a născut Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (m. 1727)

– 1821: S-a născut Clara Barton, asistentă medicală şi fondatoare a Crucii Roșii americane (m. 1912)

– 1863: S-a născut industriașul și producătorul francez Charles Pathé, pionier al cinematografiei; comerciantul cel mai ingenios şi cel mai îndrăzneţ al filmului mut (m. 1957) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 26.XII.1863

– 1868: A murit americanul Linus Yale; în 1848 a inventat un nou mecanism de încuietoare care-i poartă numele (n. 1821) – 155 de ani

– 1887: S-a născut americanul Conrad Hilton, fondatorul (1919) lanţului hotelier internaţional care-i poartă numele (m. 1979)

– 1899: S-a născut actorul american de film Humphrey Bogart (m. 1957)

– 1904: S-a născut Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie în 1971 (m. 1999)

– 1906: S-a născut Ernst Ruska, inginer şi fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986 (m. 1988)

– 1908: S-a născut Julien Binford, pictor american (m. 1997) – 115 ani

– 1911: S-a născut sculptoriţa americană de origine franceză Louise Bourgeois (m. 2010)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 ai secolului XX şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (m. 2012) – 110 ani

– 1918: S-a născut Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace, semnat, la Washington (26.III.1979), cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace în 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (m. 1981, asasinat) – 105 ani

– 1921: A murit Hans Huber, compozitor, pianist şi pedagog elveţian (n. 1852)

– 1921: A murit Vladimir Korolenko, scriitor, jurnalist și activist rus pentru drepturile omului; maestru al prozei scurte (n. 1853)

– 1923: S-a născut René (Noël Théophile) Girard, teoretician literar, filosof al științelor sociale, istoric, antropolog al violenței și religiosului, profesor francez, stabilit în SUA; supranumit „noul Darwin al științelor umaniste”; a scris mult pe subiectul diversității și unității religiilor (m. 2015) – 100 de ani

– 1935: S-a născut cineastul rus de origine libaneză Avetis Zenian; în 1946 s-a repatriat în Armenia sovietică, fiind singurul cameraman care a lucrat la absolut toate episoadele peliculei „Război şi pace” (regizor: Serghei Bondarciuk, după romanul istoric omonim a scriitorului Lev Tolstoi) (m. 2021)

– 1935: A murit Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (n. 1852)

– 1938: A murit Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (n. 1890) – 85 de ani

– 1942: S-a născut cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (m. 2010)

– 1942: A murit Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac; cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (n. 1859)

– 1943: S-a născut Hanna Schygulla, actriţă de film şi cântăreaţă germană – 80 de ani

– 1943: S-a născut Vassilis Alexakis, scriitorul, jurnalistul, designerul și cineastul francez de origine greacă (m. 2021) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Jimmy Buffett (James William Buffett), cunoscut mai ales pentru hitul ‘Margaritaville’; Buffett a înregistrat 27 de albume de studio – patru de platină şi opt de aur – într-o carieră care s-a întins pe parcursul a cinci decenii şi a inclus, pe lângă muzică, scrierea de bestseller-uri şi conducerea unui imperiu de afaceri (m. 2023)

– 1948: S-a născut Victor Bucătaru, regizor de film documentar, jurnalist din R. Moldova (m. 2013) – 75 de ani

– 1952: A murit dirijorul italian Bernardino Molinari (n. 1880)

– 1954: S-a născut Annie Lennox, interpretă britanică de muzică pop-rock; împreună cu David Stewart a format trupa Eurythmics, unul dintre cele mai celebre duo-uri muzicale ale anilor ’80

– 1977: A murit (în Elveţia) Sir Charles Spencer „Charlie” Chaplin, actor de film (creatorul celebrului personaj Charlot), regizor, scenarist, compozitor şi producător american de origine engleză (n. 1889)

– 1983: A murit Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol, influenţat de suprarealism (n. 1893) – 40 de ani

– 1995: A murit Dean Martin (născut Dino Paul Crocetti), cântăreţ şi actor de film american (n. 1917)

– 1997: A murit regizorul italian de teatru Giorgio Strehler; fost director la „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (n. 1921)

– 2000: A murit W.V.O. Quine (Willard Van Orman Quine), unul din cei mai influenți filosofi și logicieni americani ai secolului XX; considerat cel mai important continuator al ideilor lui Rudolf Carnap și cel mai mare empirist american (n. 1908)

– 2005: A murit soprana suedeză Birgit Nilsson (n. 1918)

– 2006: A murit James Joseph Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american; a avut o contribuție importantă în evoluția stilurilor gospel, R&B, soul și funk (n. 1933)

– 2010: A murit Carlos Andrés Pérez, om politic venezuelean, preşedinte al Venezuelei între anii 1974-1979 şi 1989-1993 (n. 1922)

– 2010: A murit Bud (Jonah J.) Greenspan, regizor şi producător american, specialist în domeniul filmelor documentare despre Jocurile Olimpice; cunoscut îndeosebi pentru realizarea celebrului documentar „The 100 Years of Olympic Glory” (n. 1926)

– 2014: A murit actorul britanic David Ryall (n. 1935)

– 2015: A murit George Clayton Johnson, scriitor american de SF (n. 1929)

– 2016: A murit cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (n. 1963)

– 2019: A murit Mahmut Ahmetovici Gareev, general de armată rus, istoric, om de științe militare, scriitor și profesor; considerat unul dintre cei mai buni teoreticieni militari ai Rusiei; participant la șase războaie și conflicte armate (n. 1923)

– 2019: A murit tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (n. 1935)

– 2020: A murit K. C. Jones, jucător și antrenor american de baschet, legenda echipei Boston Celtics (n. 1932)

– 2022: A murit scriitoarea franceză Françoise Bourdin (n. 1952) – 1 an

Calendarul zilei – 24 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:06

S-a întâmplat într-o zi de 24 decembrie

* Acum 297 de ani (1726) avea loc întemeierea oraşului Montevideo de guvernatorul oraşului Buenos Aires, Mauricio de Zabala, spaniolii încercând, astfel, să creeze un punct fortificat împotriva expansiunii portugheze. S-a aflat sub stăpânirea succesivă a spaniolilor, portughezilor şi englezilor. Din 1828 este capitala Uruguayului

* Cu 209 ani în urmă (1814) reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii și cei ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat Tratatul de la Gent (în Belgia de astăzi, pe atunci aflat într-un teritoriu disputat între Primul Imperiu Francez și Regatul Unit al Țărilor de Jos), prin care au pus capăt Războiului din 1812. Tratatul a restaurat în mare parte relațiile dintre cele două țări la „status quo ante bellum”. Din cauza mijloacelor lente de comunicație din epocă, vestea semnării a ajuns în SUA abia după două săptămâni, iar bătălia de la New Orleans s-a dat după semnarea tratatului, dar înainte de ratificarea lui

* În urmă cu 152 de ani (1871) avea loc premiera operei în patru acte „Aida”, de Giuseppe Verdi (bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni), la Opera din Cairo, cu prilejul festivităţilor inaugurării Canalului de Suez, precum şi a inaugurării primului teatru muzical de la Cairo

* Ziarul „Tribuna” din Sibiu îi publica lui Octavian Goga, în urmă cu 126 ani (1897), cea dintâi poezie, intitulată „Atunci şi acum”

* Acum 61 de ani (1962) România şi Confederaţia Elveţiană stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Relaţiile diplomatice, la nivel de legaţie, au fost stabilite la 9 mai 1911, primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia fiind Nicolae Cantacuzino, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911

* Cu 59 de ani în urmă (1964) era inaugurat Teatrul pentru copii „Ion Creangă” din Bucureşti, cu premiera piesei „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul nou-înființatului teatru. Decretul de constituire al Teatrului „Ion Creangă” a fost emis pe 4 mai 1965. Tot în acest an lua fiinţă și ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul „Ion Creangă”, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii, acum exact 55 de ani (1968), fiind observată din spaţiu partea nevăzută a acesteia. Apollo 8 a fost prima misiune spaţială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieşirea din câmpul gravitaţional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitaţional al unui alt corp ceresc şi prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. După lansarea de la 21 decembrie 1968, echipajul a călătorit timp de trei zile până la Lună, orbitând singurul satelit natural al Pământului de zece ori de-a lungul a 20 de ore

* Cu 44 de ani în urmă începea Războiul din Afganistan (desfăşurat până pe 15 februarie 1989). În noaptea de 24 decembrie 1979, trupele sovietice au ocupat Afganistanul într-un număr foarte mare, avându-l ca ţintă primordială pe Hafizullah Amin (care preluase puterea statului, după ce a ordonat asasinarea lui Taraki, în octombrie 1979). Sovieticii au reuşit, în cele din urmă, lichidarea preşedintelui Hafizullah Amin, pentru ca mai apoi să instaleze un nou guvern marionetă condus de către un comunist afgan, Babrak Karmal. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului mare şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial, bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane curmând aproape un milion de vieţi

* În urmă cu 36 de ani (1987) avea loc darea în exploatare, la Bucureşti, a tronsonului de metrou Crângaşi – Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.

* Acum 34 de ani (1989), în Ajunul Crăciunului, Radioul şi Televiziunea transmiteau, pentru prima dată după mai multe decenii, colinde şi cântece religioase

* La data de 24 decembrie 1989, cu 34 de ani în urmă, un comunicat al Consiliului Frontului Salvării Naţionale transmitea că „Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata şi-a făcut datoria, ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluţia a învins”. Consiliul FSN anunţa adoptarea unor „măsuri excepţionale imperios necesare momentului actual.” Aceste măsuri vizau încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării şi declararea ilegală a actelor de vandalism şi răzbunare personală. S-a anunţat că „vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale”. Armata a fost declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie, ora 17:00. Totodată, populaţia a fost înştiinţată că unităţile Ministerului de Interne se vor integra MApN

* Tot acum 34 de ani (1989) era reconstituit Partidul Social Democrat Român/PSDR (reînscris oficial la 12.I.1990). La data de 16.VI.2001 a avut loc Congresul de fuziune a PSDR (Partidul Social Democrat Român) cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), rezultând un nou partid, PSD (Partidul Social Democrat)

* În urmă cu 24 de ani (1999) cinci mii de „porți sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume se deschideau în noaptea de Crăciun pentru a marca începutul Marelui Jubileu al anului 2000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s-a încheiat la 6 ianuarie 2001 (Ziua Botezului Domnului)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Muceniţă Eugenia. Ajunul Crăciunului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Luptătorului Antiterorist” omagiază pe toţi cei care fac parte din structura antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii; ziua a fost stabilită în amintirea eroilor Unității Speciale de Luptă Antiteroristă care și-au jertfit viața în 24 decembrie 1989

– 1854: S-a născut actriţa şi profesoara Aristizza Romanescu; a reuşit, în 30 de ani de carieră, să interpreteze peste 400 de roluri din toate genurile dramatice (m. 1918)

– 1872: A murit Radu Ionescu, poet şi critic literar; redutabil ziarist politic (n. 1834)

– 1877: A murit pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (n. 1835)

– 1900: S-a născut Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (m. 1963)

– 1904: S-a născut Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2008)

– 1911: A murit Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi apoi membru titular al Academiei Române din 1900 (n. 1824)

– 1928: A murit tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (n. 1886) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (m. 2002) – 90 de ani

– 1944: S-a născut Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues. Înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (m. 2010)

– 1949: S-a născut Mircea Diaconu, actor, scriitor, profesor şi om politic; candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019; europarlamentar (2014-2019); fost director al Teatrului „Nottara”; senator PNL (2008-2012)

– 1958: S-a născut sculptoriţa Ionela Lăzureanu – 65 de ani

– 1958: A murit George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); creatorul unei puternice şcoli veterinare româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1867) – 65 de ani

– 1960: A murit inginerul Traian Negrescu; lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1967: S-a născut Marina Scupra, interpretă de muzică uşoară şi profesoară de canto (m. 2017)

– 1975: S-a născut poetul şi jurnalistul Marius Ianuș (pseudonimul lui Drajan Marius-Christian); inițiatorul Fracturismului

– 1984: A murit George Marcu, folclorist, compozitor şi dirijor; studii despre folclorul aromân (n. 1913, în Macedonia)

– 1989: A murit actorul de comedie Horia Căciulescu (n. 1922)

– 2008: A murit scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923) – 15 ani

– 2017: A murit Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (n. 1943)

– 2018: A murit Eugenia Bosânceanu, actriță de teatru și film (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit Alexandru Marinescu, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog; consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia”, peste 50 de ani (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc celebrează Liturghia de Crăciun în Bazilica Sf. Petru

– Cape Canaveral, SUA: Prima decolare a noii rachete a ULA (United Launch Alliance), Vulcan Centaur

Aniversări – Comemorări

– Ziua națională a Libiei. Aniversarea proclamării independenței – 1951

– 1453: A murit compozitorul englez John Dunstable, considerat unul dintre marii maeştri ai artei polifonice din prima perioadă a Renaşterii (n. ~1390) – 570 de ani

– 1524: A murit Vasco da Gama, navigator portughez care a efectuat prima călătorie pe mare din Europa până în India, înconjurând Africa; el a deschis, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia (n. ~1460)

– 1798: S-a născut poetul polonez Adam Mickiewicz (m. 1855) – 225 de ani

– 1818: S-a născut fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (m. 1889) – 205 ani

– 1863: A murit romancierul englez William Thackeray (n. 1811) – 160 de ani

– 1872: A murit inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (n. 1820)

– 1879: S-a născut matematicianul francez Henri (René Pierre) Villat; lui i se datorează organizarea celui dintâi congres internaţional de ştiinţe matematice, ţinut după încheierea primului război mondial; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1972)

– 1881: S-a născut Juan Ramón Jiménez, scriitor spaniol, stabilit în SUA din 1936; reprezentant de seamă al modernismului hispanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1956 (m. 1958)

– 1886: S-a născut Michael Curtiz (numele său adevărat Manó Kertész Kaminer), regizor, producător, actor și scenarist american de origine maghiară, unul dintre cei mai prolifici regizori din istoria cinematografiei; cunoscut mai ales ca regizorul celebrului film „Casablanca” (1942) (m. 1962)

– 1907: S-a născut I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (m. 1989)

– 1910: S-a născut (în Noua Zeelandă) fizicianul american William H. Pickering (supranumit „Rocket Man”), pionier al astronauticii americane, una dintre figurile-cheie ale programului spaţial al SUA; sub conducerea sa a fost realizat primul satelit ştiinţific american („Explorer I”, lansat de la Cape Canaveral, la 31.I.1958); contribuţii importante în realizarea primului zbor al unei staţii automate pe o traiectorie cislunară, precum şi a zborurilor până la Lună (1964-1965) sau cele de survolare a planetelor Venus (1962) şi Marte (1964-1965) (m. 2004)

– 1919: S-a născut pictorul, gravorul și sculptorul francez Pierre Soulages, devenit celebru graţie unor tablouri care expun umbrele şi nuanţele variate ale culorii negre; în 2014, președintele de atunci al Franței François Hollande l-a descris drept „cel mai mare artist în viață din lume”; lucrările sale sunt deținute de muzeele de top din lume și există un muzeu dedicat artei lui în orașul său natal, Rodez (m. 2022)

– 1922: S-a născut Ava Gardner, actriţă americană de film (m. 1990)

– 1927: S-a născut scriitoarea americană Mary Higgins Clark; a scris peste 50 de cărţi, în special romane polițiste, din care a vândut câteva sute de milioane de exemplare, 80 de milioane doar în SUA (m. 2020)

– 1934: S-a născut Gheorghe Vodă, poet, scenarist şi regizor de film din R. Moldova (m. 2007)

– 1935: A murit compozitorul austriac Alban Berg (n. 1885)

– 1945: S-a născut Lemmy (nume real: Ian Fraser Kilmister), cântăreţ şi compozitor britanic; a fondat formaţia de muzică rock „Motörhead” (m. 2015)

– 1949: S-a născut Ray Colcord, compozitor american de muzică de film (m. 2016)

– 1952: S-a născut scriitorul francez Yann Andrea (pe numele său real Yann Lemee), ultimul partener de viaţă al scriitoarei franceze Marguerite Duras (1914 – 1996) (m. 2014)

– 1963: S-a născut scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (m. 2016) – 60 de ani

– 1966: A murit Gaspar Cassadó, violoncelist şi compozitor spaniol (n. 1897)

– 1971: S-a născut Ricky Martin (pe numele său adevărat Enrique Martín Morales), cântăreț latino şi actor portorican

– 1982: A murit poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux) (n. 1897)

– 1992: A murit desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (n. 1928)

– 1994: A murit John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (n. 1929)

– 1997: A murit actorul japonez de film Toshiro Mifune (n. 1920)

– 2008: A murit politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (n. 1927) – 15 ani

– 2008: A murit Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru Literatură în 2005 (n. 1930) – 15 ani

– 2010: A murit Roy Neuberger, om de afaceri american şi unul dintre cei mai mari colecţionari de artă modernă (n. 1903)

– 2012: A murit Jack Klugman (numele real: Jacob Joachim Klugman), actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1922)

– 2012: A murit actorul de film, teatru şi televiziune american Charles Edward Durning (n. 1923)

– 2012: A murit compozitorul britanic Richard Rodney Bennett; a compus coloanele sonore a numeroase filme de referinţă; nominalizat de trei ori la Premiile Oscar (n. 1936)

– 2016: A murit romancierul britanic Richard Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (n. 1920)

– 2016: A murit Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (n. 1948)

– 2018: A murit muzicianul argentinian Jaime Torres, care a făcut cunoscut la nivel mondial charango-ul, un instrument cu coarde din zona Anzilor (n. 1938) – 5 ani

– 2020: A murit violonistul israelian Ivry Gitlis, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului trecut; fondator a numeroase festivaluri; fost elev al lui George Enescu (n. 1922)

Calendarul zilei – 23 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:06

S-a întâmplat într-o zi de 23 decembrie

* În urmă cu 351 de ani (1672) astronomul francez Jean-Dominique Cassini (1625 – 1712) descoperea Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn. Acesta este sferic şi măsoară 1.529 km diametru, aproximativ jumătatea atelitului terestru Luna, ceea ce îl face să fie al doilea satelit al lui Saturn. Se crede că nucleul este formta din rocă şi ar reprezenta a treia parte din diametrul satelitului, manta şi scoarţa este compusă din apă îngheţată şi diferite impurităţi. Omul de ştiinţă i-a dat numele după figura mitologică grecească Rhea, soră şi soţie a lui Cronos (Saturn în panteonul roman). Satelitul a fost fotografiat de sonda USA Voyager 1 în noiembrie din 1980, când aceasta a trecut prin sistemul lui Saturn

* Acum 217 ani (1806) avea loc prima audiţie a concertului pentru vioară şi orchestră de Ludwig van Beethoven, la Theater an der Wien din capitala Austriei

* Acum 103 ani (1920) Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast

* Cu 82 de ani în urmă (1941) avea loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă)

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când era încheiată prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „Bucureşti” (a ancorat în portul Constanţa). Pe data de 11 august 1963 cargoul Bucureşti a plecat din Dana 0 a Portului Constanţa pentru a face ocolul Pământului. Echipajul era format din 50 de persoane, căpitanul navei fiind Liviu Neguţ, secundul – Boris Cazacu şi ofiţerul III – Romulus Nicolae Moise. Prima escală a avut loc la Santiago de Cuba. Cargoul „Bucureşti” a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, nava parcurgând, în timpul voiajului, 27.600 de mile, cu o viteză cuprinsă între 16-18 noduri pe oră

* Cu 51 de ani în urmă (1972) avea loc cutremurul cu magnitudinea de 6,5 grade din Managua, capitala statului Nicaragua, în urma căruia peste 10.000 de persoane au murit și alte 20.000 au fost rănite

* În data de 23 decembrie 1990, acum 33 de ani, a avut loc un referendum al independenţei în Slovenia, în care 92,3% dintre votanţi (88,5% din ansamblul electoral) s-au exprimat pentru secesiunea Sloveniei faţă de Iugoslavia. Pe 25 iunie 1991, independenţa slovenă a fost proclamată de Parlamentul Sloveniei. După un scurt Război de Zece Zile, armata slovenă a asigurat independenţa. La sfârşitul aceluiaşi an independenţa a fost recunoscută de Comunitatea internaţională

* În urmă cu 13 ani (2010) Adrian Sobaru, angajat ca electrician la Ştirile TVR, s-a aruncat de la unul din balcoanele sălii de plen a Parlamentului în timp ce era dezbătută moţiunea de cenzură „Legea salarizării guvernului responsabil”. Pe 5 ianuarie 2011 a fost externat din Spitalul Universitar Municipal. În septembrie 2021, la aproape 11 ani de la acest gest, Adrian Sobaru s-a aflat în greva foamei în fața instituției TVR, unde lucrează de mai bine de 31 de ani. La data de 10 septembrie, angajatul TVR Adrian Sobaru a renunțat la protestul său după ce, în urmă cu 5 zile, a început greva foamei

* Cu 12 ani în urmă (2011) intra în vigoare Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 2 mai 2011, amplasarea scutului antirachetă american în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român. Legea nr. 290/2011, de ratificare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 15 decembrie 2011. La data de 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. Ceremonia de inaugurare (declararea capacităţii operaţionale depline) a Facilităţii Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016

Aniversări – Comemorări

– 1823: S-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (m. 1898) – 200 de ani

– 1898: S-a născut prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991) – 125 de ani

– 1908, 23.XII./1909, 5.I: S-a născut (la Bucureşti) principesa Ileana de Hohenzollern-Sigmaringen (penultimul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria); în ianuarie 1948 a părăsit România, împreună cu familia regală; în anii ’60 ai secolului XX s-a călugărit sub numele de Maica Alexandra şi a devenit stareţă a mănăstirii ortodoxe cu hramul ”Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Ohio-Statele Unite, unde se stabilise definitiv; în 1990 a revenit pentru câteva zile în ţară (m. 1991) – 115 ani

– 1925: S-a născut soprana Lili (Elena) Duşescu (m. 2017)

– 1930: S-a născut Albert Poch, grafician şi caricaturist (m. 2013)

– 1931: S-a născut Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (m. 2010)

– 1932: S-a născut Tudor Bompa, antrenor și profesor canadian de origine română; considerat „tatăl antrenamentului modern”, a revoluţionat metodele de antrenament occidentale, fiind unul dintre marii specialişti ai lumii în domeniul pregătirii fizice, în probleme de periodizare, planificare, performanţă şi antrenament de forţă

– 1936: S-a născut Peter Ladislau Hammer, matematician și profesor american originar din România; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale și al matematicilor discrete aplicate prin studierea funcțiilor pseudo-Booleene și a conexiunilor lor cu teoria grafurilor și al extragerii de cunoștinte din date; a inventat o metodă modernă și eficientă de minare a datelor, denumită Analiza Logică a Datelor, care a fost aplicată în numeroase domenii; fondator şi director al institutului RUTCOR (Rutgers University Center for Operations Research) (m. 2006)

– 1937: S-a născut Dan Pătrașcu, ziarist sportiv (m. 2017)

– 1938: S-a născut Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (m. 2001) – 85 de ani

– 1940: S-a născut (la Reni, în Basarabia de Sud) patriotul basarabean Valeriu Graur, fost disident, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat în anii ’60-70 ai secolului trecut în URSS (m. 2012, la Bucureşti)

– 1952: S-a născut Mircea Toma, psiholog, jurnalist, profesor, ecologist și scriitor, unul dintre fondatorii publicaţiei săptămânale „Academia Caţavencu”

– 1954: S-a născut sculptorul Sergiu Dumitrescu (m. 2016)

– 1962: S-a născut, la Arad, Stefan W. Hell, fizician şi profesor german; a realizat o nouă microscopie optică la o scară mult mai mică decât aceea a lungimii de undă a luminii vizibile, care oferă posibilităţi de explorare a lumii moleculare, în special a vieţii la scară nanometrică; Premiul Nobel pentru Chimie în 2014, alături de cercetătorii Eric Betzig şi William E. Moerner, pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012

– 1965: S-a născut Zoran Kurteš, antrenorul echipei HCM Constanţa; a câştigat două titluri de campion cu HCM şi a reuşit, în premieră pentru România, să ducă o echipă în optimile Ligii Campionilor la handbal masculin (m. 2010)

– 1981: A murit Noël Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”; în 1953 se stabileşte în Germania, la München; aici va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (n. 1925)

– 1986: S-a născut Laura Loredana Zecheru, violonistă a Orchestrei Naţionale Radio (m. 2020)

– 1986: A murit actriţa şi profesora de artă dramatică Eugenia Popovici (n. 1914)

– 1993: A murit compozitoarea şi dirijoarea Florica Dimitriu (n. 1915) – 30 de ani

– 2005: A murit Pericle Martinescu, prozator, eseist şi traducător (a tradus din Erskine Caldwell, Paul Feval, Nikos Kazantzakis, Artur Lundkvist) (n. 1911)

– 2013: A murit artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (n. 1946) – 10 ani

– 2014: A murit regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (n. 1949)

– 2017: A murit pictorul şi profesorul Ştefan Sevastre; reprezentant al abstracţionismului geometric (n. 1926)

– 2020: A murit istoricul și criticul de artă Doina Păuleanu; director al Muzeului de Artă din Constanţa (din 1990) (n. 1948)

– 2020, 23/24: A murit mezzosoprana Maria Macsim Nicoară, solistă a Operei Naţionale Române Iaşi (n. 1968)

– 2021: A murit istoricul și profesorul universitar Dan Berindei, descendent al familiei Brâncoveanu; specialist în istoria modernă a României; autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii în care a abordat aspecte referitoare la istoria politică şi socială a secolului al XIX-lea, la istoria economică, istoria culturii, a jurnalismului, a Academiei Române, a oraşului Bucureşti, istoria diplomaţiei şi relaţiile internaţionale; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Congresul Partidului Comunist, înainte de alegerile prezidențiale din 2024

– Washington, DC: Sunt marcați 110 ani de la crearea Rezervei Federale în Statele Unite

– Riad, Arabia Saudită: Box – Categoria grea, meciul dintre Anthony Joshua (Regatul Unit) și Otto Wallin (Suedia)

– Riad: Box – Categoria grea, meciul dintre Deontay Wilder (SUA) și Joseph Parker (Noua Zeelandă)

– Liverpool, Regatul Unit: Fotbal – Campionatul Angliei: Liverpool – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– 1777: A murit Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (n. 1729)

– 1790: S-a născut orientalistul francez Jean-François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; utilizând inscripţiile de pe piatra din Rosetta (Rosetta Stone, descoperită în 1799, în Delta de Vest a Egiptului), a descifrat mai multe semne şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale la 17 septembrie 1822, în cadrul unui discurs pe care l-a rostit la Academia de Inscripţii; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scrierea hieroglifică (m. 1832)

– 1804: S-a născut Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (m. 1869)

– 1805: S-a născut Joseph Smith, lider religios american, fondatorul sectei mormonilor (1830); Smith propovăduia, conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos; Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Isus Cristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia (m. 1844)

– 1810: S-a născut egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (m. 1884)

– 1834: A murit Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (n. 1766). NOTĂ: „Dicţionarul de istorie universală (1968)”, http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Thomas_Robert_Malthus şi http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360609/Thomas-Robert-Malthus menţionează ca dată a morţii 29 decembrie 1834

– 1862: S-a născut istoricul belgian Henri Pirenne; specialist în istoria Evului Mediu; s-a făcut cunoscut, îndeosebi, prin lucrări de istorie economică şi socială; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1935)

– 1880: S-a născut Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei (cunoscut și ca „Nicolae al Sârbilor” sau „Noul Ioan Gură de Aur”), unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XX-lea, model de slujitor, învățător și conducător al creștinilor pe calea cea sfântă a credinței, a dragostei și a nădejdii (m. 1956)

– 1896: S-a născut scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (m. 1957)

– 1911: S-a născut medicul danez Niels Jerne; studii şi cercetări legate de dezvoltarea şi controlul sistemului imunitar şi mecanismul de producere a anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1984, împreună cu germanul Georg Köhler şi britanicul Cesar Milstein (m. 1994)

– 1916: S-a născut Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake a jucat Al Pacino (m. 2008)

– 1918: S-a născut José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (m. 2000) – 105 ani

– 1918: S-a născut Helmut Schmidt (nume complet: Helmut Heinrich Waldemar Schmidt), om politic german; cancelar social-democrat al Republicii Federale Germania între 1974-1982; ministru al apărării (1969-1972) şi de finanţe (1972-1974); editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (m. 2015) – 105 ani

– 1932: S-a născut (în India) Sir Thomas Walter Bannerman Kibble, fizician teoretician şi profesor britanic; a adus o contribuţie crucială la predicţia teoretică a bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu”) şi a proprietăţilor acestuia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (m. 2016)

– 1946: S-a născut soprana slovacă Edita Gruberová (m. 2021)

– 1966: A murit Heimito von Doderer, poet şi romancier austriac; proza sa se remarcă prin aşa-numitul „realism magic” (o nouă modalitate de abordare a realismului) (n. 1896)

– 1971: S-a născut actorul canadian Corey Haim (m. 2010)

– 1998: A murit scriitorul rus Anatoli Rîbakov (n. 1911) – 25 de ani

– 2007: A murit pianistul şi compozitorul canadian de jazz Oscar Peterson; considerat de unii critici muzicali ca fiind printre cei mai buni pianiști ai lumii (n. 1925)

– 2012: A murit Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (n. 1924)

– 2013: A murit ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă „AK-47” („kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (n. 1919) – 10 ani

– 2013: A murit Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (n. 1920) – 10 ani

– 2013: A murit Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (n. 1959) – 10 ani

– 2015: A murit farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru medicină pe 1994, împreună cu Martin Rodbell (n. 1941)

– 2017: A murit Dumitru Covalciuc, istoric, folclorist, poet, povestitor, publicist și traducător român din Ucraina; autor a numeroase studii despre viața culturală din Bucovina, neobosit luptător pentru drepturile românilor din Ucraina (n. 1947)

– 2020: A murit Leslie West, chitarist, vocalist și compozitor de rock american; membru fondator și co-vocalist al trupei de hard rock Mountain (n. 1945)

– 2021: A murit scriitoarea şi jurnalista americană Joan Didion, o legendă a literaturii americane; cunoscută pentru cronicile sale despre California anilor ’60 ai secolului trecut, fiind unul dintre pionierii „noului jurnalism”, combinând tehnicile tradiționale de relatare cu stilul literar și reflecții personale (n. 1934)

– 2022: A murit actorul britanic de teatru şi televiziune Stephen Greif; cunoscut din serialele „Blake’s 7” şi „The Crown” (n. 1944) – 1 an

– 2022: A murit Maxi Jazz (nume real Maxwell Fraser), muzician, rapper, cântăreț, textier, compozitor și DJ britanic; solist al trupei electronice britanice „Faithless” (n. 1957) – 1 an

Calendarul zilei – 22 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2023, 12:06

S-a întâmplat într-o zi de 22 decembrie

* Se împlinesc 215 ani (1808) de când avea loc prima audiţie, la Viena, a patru lucrări de Ludwig van Beethoven: Simfonia a V-a, Concertul nr. 4 pentru pian, Fantezia pentru cor, pian şi orchestră şi Simfonia a VI-a (Pastorala)

* Acum 177 de ani (1846), în sala Teatrului Momulo din Bucureşti, a avut loc primul concert susţinut, pe meleaguri româneşti, de Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar. La București, pianistul a susţinut nu mai puţin de trei reprezentaţii, primele două, la 22 şi 30 decembrie, la sala „Momulo”, ultimul concert fiind susţinut, la 1 ianuarie 1847, la invitaţia domnitorului Gheorghe Bibescu, în saloanele palatului domnesc. Repertoriul a fost acelaşi pentru toate cele trei concerte: fantezii din opere, o mazurcă de Chopin, Invitaţie la vals de Karl Maria von Weber şi melodii populare ungureşti, culese şi prelucrate de el. Succesul a fost incontestabil. În acest sens, redăm câteva rânduri dintr-un articol al lui Cezar Bolliac, publicat în „Curierul Românesc”, despre primul concert al lui Liszt la Bucureşti: „Trei sute de persoane din societatea înaltă au primit artistul în aplauze şi fizionomia-i inspirată s-a animat în cercul adoratorilor… de la cel dintâi debut – ar fi zis cineva că sufletul cel mare al artistului s-a vărsat în toată sala şi inimile auditorilor au devenit clavirul, în care vibrau, ca prin electrism, sunetele clavirului ce se încorporase cu artistul”. Iar despre ultimul concert, din chiar prima zi a anului, 1 ianuarie 1847, ziarul „Vestitorul românesc” scria că talentatul pianist a improvizat pe tema unor cântece populare româneşti pe care „le-a frământat cu variaţii atât de felurite şi de magice, încât persoanele ce erau de faţă, neştiind cu ce să-şi arate a lor mulţumire, murmurau cu sfială un «Bravo», care se repeta în tot salonul”

* În Franța începea, în urmă cu 129 de ani (1894), „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus a fost dovedit vinovat de înaltă trădare şi a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cu trei luni înainte, serviciul secret descoperise la ambasada Germaniei o listă a câtorva documente în legătură cu apărarea naţională. S-a constatat o asemănare între scrisul căpitanului Dreyfus şi cel de pe lista respectivă. Afacerea a avut la început un ecou limitat, până când în 1898, adevăratul vinovat a fost achitat și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, „J’accuse…!”, provocând o serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său, în 1899, afacerea a dezvăluit clivajele Franței celei de-a Treia Republici, încheindu-se cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții franceze de Casație care l-a exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al nedreptății în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major jucat de presă și de opinia publică

* În urmă cu 98 de ani (1925) Asociaţia Prietenii Radiofoniei căpăta personalitate juridică. Asociaţia s-a constituit la 26.III.1925, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”

* Cu 96 de ani în urmă (1927) apărea Reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2. La data de 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al SDRR, constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care este aprobat şi Statutul de funcţionare

* Acum 84 de ani (1939), la Opera Română din Cluj, avea loc premiera operei comico-fantastice în șase tablouri „Kir Ianulea”, de Sabin Drăgoi; libretul de Radu Urlățeanu, după nuvela omonimă a lui I. L. Caragiale

* În urmă cu 59 de ani (1964), prin decret ministerial, Teatrul Mic primea acest nume (sub conducerea lui Radu Penciulescu). În 1914, la Bucureşti s-a înfiinţat un nou teatru, care a purtat numele actriţei Maria Filotti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul a devenit o instituţie de stat şi a purtat, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” şi Teatrul pentru tineret şi copii, după care, botezat în 1964 cu numele său actual, a intrat în familia teatrelor mici din Europa

* Acum 58 de ani (1965) Singapore s-a proclamat republică independentă în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 53 de ani (1970) avea loc inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadu Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre

* Cu 34 de ani în urmă se intensifica revoluţia română anticomunistă din decembrie 1989. În Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii capătă amploare. Grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene au ocupat centrul Capitalei. S-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00). La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia. Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat o nouă putere provizorie, Frontul Salvării Naţionale – FSN. Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezenta un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi şi a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 34 de ani în urmă (1989) Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat legal activitatea, fondându-se Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD a fost înscris oficial la 7.I.1990, fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)

* Acum 34 de ani apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”. În seara aceleiaşi zile apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”

* Şi tot acum 34 de ani era redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791). Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului

* În urmă cu 24 de ani (1999) Guvernul Mugur Isărescu și membrii cabinetului său au depus jurământ în fața președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu, executiv aflat în exerciţiu în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000. La data de 16 decembrie 1999, Mugur Isărescu fusese desemnat în funcția de prim-ministru al României

* Se marchează 15 ani (2008) de când și-a început activitatea Guvernul Emil Boc (1), care a „condus” România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”

* Cu doar 3 ani în urmă (2020) a avut loc primul zbor comercial din Israel către Maroc, decolat din Tel Aviv și aterizat la Rabat, având la bord o delegație israeliano-americană. Delegația israeliană a fost condusă de consilierul pentru securitate națională Meir Ben-Shabbat, iar cea americană, de Jared Kushner, ginerele şi consilierul fostului preşedinte american Donald Trump. Zborul de la Tel Aviv la Rabat, care a aterizat în capitala marocană în jurul orei 15:00, are un puternic caracter simbolic, după ce Marocul a anunțat pe 10 decembrie o „reluare a relațiilor” cu Israelul. Evenimentul, transmis în direct de ambasada americană la Rabat, a avut loc la circa zece zile după reluarea relaţiilor diplomatice între Maroc şi Israel, sub egida Washingtonului, în contrapartidă cu recunoaşterea de către SUA a „suveranităţii” marocane asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale. Marocul a devenit în anul 2020 cel de-al treilea stat arab care a normalizat legăturile cu Israelul în baza unor acorduri negociate de SUA

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n.21.XII.1596, la Suceava)

– Solstiţiul de iarnă (ora 05:27, ora României); solstiţiul marchează ziua cea mai lungă (21 iunie) sau cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie) a anului

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011. NOTĂ: Pe 16 decembrie este marcată „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998. Pe 21 decembrie este marcată „Ziua memoriei victimelor comunismului în România”, stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1943)

– 1889: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru titular al Academiei Române din 1940; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12/24.XII.1889

– 1894: S-a născut Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1974)

– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1898: S-a născut prozatorul şi traducătorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991) – 125 de ani

– 1908: S-a născut pictoriţa Medi Wechsler Dinu (m. 2016) – 115 ani

– 1914: S-a născut (într-o familie de origine germană) Dumitru (Trixy) Checais, regizor, scenograf, coregraf, balerin și profesor; considerat de critica de specialitate drept cel mai mare balerin român al secolului trecut (m. 1990)

– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1828)

– 1923: S-a născut muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (m. 2011) – 100 de ani

– 1925: S-a născut (la Boston, SUA, din părinţi români) doctorul și profesorul George Litarczek, „părintele fondator” al specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre „pionierii” ei la nivel mondial; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis; membru de onoare al Academiei Române din 2017 (m. 2019)

– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.XII.1930, iar altele la 23.XII.1930

– 1931: S-a născut actorul, regizorul de teatru şi dramaturgul israelian de origine română Niko Nitai (născut Nicu Iacob); a fost întemeietorul teatrului „Hasimtá” din Jaffa (pe care l-a condus vreme de 18 ani) și al teatrului „Karov” din Tel Aviv (m. 2020)

– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc (m. 1997)

– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999)

– 1940: S-a născut sculptorul şi profesorul Mihai Buculei; autorul unui mare număr de sculpturi monumentale, printre ele numărându-se cea mai mare sculptură din Bucureşti – Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945 — 1989 din România şi Basarabia, și Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia

– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu; a colaborat în mod constant la Teatrul radiofonic

– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet, prozator și dramaturg

– 1954: S-a născut pictorul Horia Traian Gherghina, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Hunedoara (m. 2021)

– 1955: S-a născut Leluţ Vasilescu, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei Compact și toboșarul trupei (m. 2022)

– 1956: A murit poetul Nicolae Labiş, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie a aceluiaşi an (n. 1935)

– 1966, 22/23: A murit actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (n. 1889)

– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)

– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune

– 1981: A murit Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (n. 1920)

– 1982: A murit Traian Gheorghiu, publicist, dramaturg și profesor (n. 1906)

– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927)

– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915) – 30 de ani

– 2015: A murit Günther Reininger, muzician german-român, pianist, organist, compozitor şi vocalist în cadrul trupelor „Phoenix” şi „Amicii” (n. 1950)

– 2021: A murit juristul și profesorul universitar doctor Ioan Muraru; judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001), președinte al Curții Constituționale (1995-1998) şi Avocat al Poporului (2001-2011); a contribuit la redactarea Constituției României (1990-1991), cât și la revizuirea acesteia (2002-2003); profesor de Drept constituțional și instituții politice, autor de manuale, cursuri, monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Date privind PIB-ul pe al treilea trimestru (a doua estimare) – INE

– Washington, DC: Venitul și cheltuielile gospodăriilor și inflația PCE în noiembrie

– Mombasa, Kenya: Curtea trebuie să decidă dacă îl reține pentru încă 180 de zile pe pastorul acuzat că a incitat sute de credincioși să se înfometeze până la moarte

Aniversări – Comemorări

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510)

– 1639: S-a născut Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699)

– 1666: A murit pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (n. 1591)

– 1723: S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (m. 1787) – 300 de ani

– 1735: S-a născut scriitorul elveţian Ulrich Bräker (m. 1798)

– 1768: S-a născut pictorul britanic John Crome (m. 1821) – 255 de ani

– 1807: S-a născut Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (m. 1873)

– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor și dirijor german (m. 1885)

– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini (m. 1889)

– 1823: S-a născut scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (m. 1911) – 200 de ani

– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915) – 200 de ani

– 1828: A murit chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (n. 1766) – 195 de ani

– 1858: S-a născut compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (m. 1924) – 165 de ani

– 1859: S-a născut matematicianul german Otto Hölder; în analiza matematică, relația fundamentală în cadrul spațiilor Lp poartă numele de „inegalitatea lui Hölder” (m. 1937)

– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (n. 1788)

– 1867: A murit pictorul francez Théodore Rousseau (n. 1812)

– 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939)

– 1876: S-a născut Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul (m. 1944)

– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (n. 1819)

– 1883: S-a născut Edgar Varèse (nume complet: Edgard Victor Achille Charles Varèse), compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965) – 140 de ani

– 1900: S-a născut John C. Slater, fizician şi chimist american, recunoscut pentru introducerea funcţiilor exponenţiale care descriu orbitalii atomici (m. 1976)

– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995)

– 1903: S-a născut Haldan Keffer Hartline, medic, fiziolog şi biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi americanul George Wald (pentru descoperirea mecanismului vederii) (m. 1983) – 120 de ani

– 1905: S-a născut actorul francez Pierre Brasseur (nume la naștere: Pierre-Albert Espinasse) (m. 1972)

– 1908: S-a născut Giacomo Manzù (pseudonimul lui Giacomo Manzoni), sculptor, grafician şi desenator italian (m. 1991) – 115 ani

– 1908: S-a născut Max Bill, arhitect, artist şi designer elveţian (m. 1994) – 115 ani

– 1923: A murit lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române din 1922 (n. 1860) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Hugo Loetscher, scriitor şi eseist elveţian (m. 2009)

– 1935: S-a născut cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (m. 2012)

– 1936: S-a născut Héctor Elizondo, actor american originar din Puerto Rico

– 1936: A murit scriitorul rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)

– 1938: S-a născut fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), legendarul fundaş al echipei „Real Madrid” (m. 2021) – 85 de ani

– 1940: A murit Nathanael West, scriitor și scenarist american (n. 1903)

– 1941: S-a născut chimistul și profesorul american de origine britanică M. Stanley Whittingham; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2019, împreună cu John B. Goodenough şi Akira Yoshino, „pentru dezvoltarea acumulatorului litiu-ion”

– 1943: A murit scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (n. 1866) – 80 de ani

– 1949: S-a născut cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (m. 2003)

– 1949: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robin Gibb, fondator, împreună cu doi fraţi ai săi (Barry şi Maurice), al grupului disco „Bee Gees” (m. 2012)

– 1955: S-a născut Thomas Christian Südhof, neurolog și profesor american de origine germană, cunoscut pentru studiile sale privind transmiterea sinaptică; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi James E. Rothman, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”

– 1967: S-a născut Valeriu Andriuță, actor, regizor, producător și scenarist de film din Republica Moldova

– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894)

– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1979: A murit Darryl F. Zanuk, director executiv și producător de film american (n. 1902)

– 1983: S-a născut Daniel Popper, artist sud-african cunoscut pentru sculpturile sale „cât casa”, spectaculoase și instalațiile interactive de artă publică – 40 de ani

– 1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1969 (n. 1906)

– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)

– 1996: A murit Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)

– 1998: A murit Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938) – 25 de ani

– 2014: A murit Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (n. 1944)

– 2018: A murit Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (n. 1954) – 5 ani

Calendarul zilei – 21 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 21 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 21 decembrie

* Cu 177 de ani în urmă (1846) britanicul Robert Liston (1794-1847) realiza prima operaţie chirurgicală sub anestezie, de fapt o extracție dentară, la University College Hospital din Londra

* Acum 166 de ani (1857/1858) Adunarea ad-hoc a Moldovei vota o rezoluţie – cu 81 de voturi „pro” și 2 „contra” – prin care se adresa Puterilor garante cerând autonomia şi neutralitatea celor două Principate, unirea lor într-un singur stat cu numele de România, prinţ străin, ereditar, dintr-o familie domnitoare europeană, neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ şi constituţional, încredinţarea puterii legislative unei Adunări Obşteşti, garantarea colectivă a celor şapte puteri. Lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei s-au desfăşurat între 22 septembrie/4 octombrie 1857 – 21 decembrie 1857 /2 ianuarie 1858, cu participarea a 34 de mari proprietari, 17 mici proprietari, 31 de deputaţi orăşeni şi 17 deputaţi ţărani. La 7/19 octombrie, Mihail Kogălniceanu prezenta un proiect de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru că în Moldova şi în Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri în trecut, acelaşi viitor de asigurat şi, în sfârşit, aceeaşi misie de împlinit” (21.XII/2.I.)

* Sunt marcați 140 de ani (1883/1884) de când apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel care a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884) (21.XII/2.I)

* Se împlinesc 120 de ani (1903) de când, în Franţa, se acorda pentru prima oară Premiul Goncourt, pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, premiu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt (1822-1896). Acesta şi-a lăsat prin testament întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Alcătuită din zece scriitori, Academia acordă, anual, acest premiu, primul laureat fiind John-Antoine Nau, pentru romanul „Force ennemie”. De menţionat că Premiul Goncourt a fost acordat în fiecare an, în pofida a două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice

* Se marchează 170 de ani (1913) de când apărea, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul Arthur Wynne, un jurnalist din Liverpool. Careurile de cuvinte încrucişate au rămas la fel de populare, dar diferă într-o oarecare măsură de cele originale, care erau create în formă de diamant şi nu ofereau rezolvări distincte pe orizontală şi verticală

* Cu 96 de ani în urmă (1927) a avut loc votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud

* Acum 86 de ani (1937), la „Carthay Circle Theater” din Los Angeles, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand, bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de pelicule animate Disney și unul dintre filmele de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când era reînființat, la Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, sub direcția lui Mihai Berza, fiind succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914, și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948. Reorganizarea Institutului a fost însoțită de înființarea unei Asociații Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al cărei sediu central se află la București, sub egida căreia au fost organizate regulat, începând din 1966, 12 Congrese internaționale de studii sud-est europene, dintre care cel mai recent a avut loc la București, în 2019

* Acum 58 de ani (1965) a fost adoptată Convenţia Internaţională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, la cea de-a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare la 4.I.1969. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970

* Sunt marcați 55 de ani de când, în ziua de sâmbătă, 21 decembrie 1968, la ora 6:31, avea loc lansarea misiunii americane „Apollo 8”. A fost prima misiune cu echipaj care a folosit racheta Saturn V, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell, Jr. și William A. Anders a făcut înconjurul Lunii și a reintrat în atmosfera Pământului cu succes

* Acum 54 de ani (1969) un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km. Pe 21 decembrie 1969 a avut loc ocolul Pământului în 80 de ore de zbor, pe o distanţă de 46.000 km, cu un avion IL-18, cu plecare din Bucureşti spre Delhi, Bangkok, Tokyo, Honolulu, Los Angeles, Ciudad de Mexico, New York, Las Palmas, Roma, Istanbul, Bucureşti

* Cu 52 de ani în urmă (1971) era înființată, la Paris, organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1999)

* În urmă cu 51 de ani (1972) izolarea diplomatică a Germaniei de est a luat sfârşit, ca urmare a semnării unui tratat de îmbunătăţire a relaţiilor inter-germane între Germania de Est şi Germania de Vest. A urmat recunoaşterea diplomatică la nivel global, admiterea în cadrul ONU şi participarea la Acordurile de la Helsinki din 1975. RDG ajunge să aibă relaţii diplomatice cu 100 de state

* Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București împlinește, în 2023, 50 de ani de activitate în locul în care funcționează și astăzi, la kilometrul zero al Capitalei. La data de 21 decembrie 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional, cu o suprafață de 10.000 mp și trei săli de spectacole: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier, ce însumau peste 1.600 de locuri. Proiectul iniţial, demarat în anul 1964 şi finalizat în 1973, a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă a fost gândită de inginerul Alexandru Cişmigiu. Teatrul Naţional Bucureşti a mai „suferit” o inaugurare recentă, la data de 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici. Clădirea TNB s-a aflat în proces de consolidare din 2011. În urma lucrărilor de modernizare, faţada TNB a revenit la forma iniţială (înainte de lucrările de remodelare din anii ′80), spectatorii având la dispozitie şapte săli de spectacol complet modernizate

* Se marchează 35 de ani (1988) de când terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea, la Lockerbie (Scoţia), a aparatului B-747 (zborul PanAm 103), care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime

* Acum 34 de ani (1989) avea loc declanşarea Revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA. În cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor

* Cu 34 de ani în urmă, prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie), la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Și tot acum 34 de ani au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi) (21, 22 şi zilele următoare)

* Acum 32 de ani (1991) avea loc semnarea, la Alma-Ata/Kazahstan, a documentului de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la data de 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI). Documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* În urmă cu 16 ani (2007), într-un moment istoric, Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentarea unor acte de identitate și fără opriri pentru control. Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. Astfel, Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Guvernele Uniunii Europene au convenit în data de 9 decembrie 2021, că și Croaţia poate intra în spaţiul Schengen, după ce Zagreb-ul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar. Intrarea în spaţiul Schengen a Croaţiei, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei. Croaţia a anunţat joi, 8 decembrie 2022, că a obţinut undă verde pentru intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care s-a desfăşurat la Bruxelles şi a fost făcută publică de reprezentanţii Croaţiei la UE

* Acum 9 ani (2014) președintele Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial de la Traian Băsescu și a depus jurământul de învestitură. La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat un al doilea mandat, în cadrul turului secund de scrutin, în care a obținut peste 63% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

* Cu 7 ani în urmă (2016) era înființat Teatrul Dramaturgilor Români, la inițiativa Primarului general de la acea vreme, Gabriela Firea, aprobată de Consiliul General, prin HCGMB nr. 405 din 21.XII.2016. Sala teatrului, situată în Calea Griviței nr. 64-66, este realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române

* În urmă cu 4 ani (2019) plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a luat act de începerea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Werner Iohannis

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august; prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai; pe 16 decembrie este „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998

– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). NOTA 1: Canonizarea Ierarhului Petru Movilă a fost săvârșită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 și proclamată la 15 decembrie a aceluiași an, dar înscrisă în calendarul acestei Biserici la 31 decembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința sa de lucru din 12-13 martie 2002, prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie (ziua morţii sale). NOTA 2: Unele surse menționează ca dată a nașterii 31 decembrie 1596/10 ianuarie 1597

– 1861, 21.XII/ 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927)

– 1865, 21.XII/ 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1934)

– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1847) – 120 de ani

– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog, bizantinolog, editor şi publicist – 90 de ani

– 1934: S-a născut Denis Buican (născut Dumitru Buican Peligrad), biolog, scriitor, filosof, istoric al ştiinţelor şi profesor; autorul unei noi teorii a evoluţiei, teoria sinergică a evoluţiei, şi autorul unei noi teorii a cunoaşterii, biognoseologia; din anul 1969 este stabilit la Paris

– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia) actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (m. 2017)

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu – 85 de ani

– 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1893)

– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist, poet şi traducător (n. 1917)

– 1969: A murit fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1899)

– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912)

– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)

– 1998: A murit Dan Laurențiu (nume real: Laurențiu Ciobanu), poet și eseist (n. 1937) – 25 de ani

– 2003: A murit Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (n. 1915) – 20 de ani

– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924) – 15 ani

– 2012: A murit Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (n. 1938)

– 2015: A murit poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Conferința de presă de sfârșit de an a premierului Giorgia Meloni

-Barcelona: Întâlnire între prim-ministrul spaniol  Pedro Sanchez și președintele regional catalan Pere Aragonès

– Paris: Licitația unui tablou necunoscut de Jean-Honoré Fragonard (1732-1806), „Jeune fille au chapeau” (Tânără cu pălărie), la casa de licitații Boisgirard. Estimat între 400.000 și 600.000 de euro, acest tablou provine din aceeași colecție ca și „Philosophe”, descoperit în 2021

– Washington, DC: Publicare datelor privind PIB-ul din al treilea trimestru (a treia estimare)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Baschetului” a fost stabilită la 25 august 2023 de Adunarea Generală a ONU (rezoluția A/RES/77/324). Baschetul a fost jucat pentru prima dată pe 21 decembrie 1891 la Școala Internațională de Formare YMCA din Springfield, Massachusetts, SUA, după ce dr. James Naismith, un instructor canadian de educație fizică, a dezvoltat jocul pentru a-și menține elevii activi în timpul lunilor de iarnă

– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio; cu povestirile sale reunite în „Decameronul” a influențat dezvoltarea literaturii italiene, a creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni (n. 1313)

– 1773: S-a născut botanistul scoţian Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (m. 1858) – 250 de ani

– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1926)

– 1879 (stilul nou): S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953). NOTĂ: Mai multe surse, printre care şi http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/stalin_joseph.shtml sau http://www.biography.com/people/joseph-stalin-9491723, menţionează ca dată a naşterii 18 decembrie 1879

– 1882: S-a născut Anton Romanowski, interpret, maestru de balet și coregraf polonez; unul dintre marii artiști care au contribuit la schimbarea la față a baletului românesc; a pus bazele companiei de balet a Operei din București; ca pedagog a contribuit semnificativ la dezvoltarea ȋnvǎțǎmȃntului coregrafic și a baletului clasic românesc (m. 1972)

– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru medicină în 1946 (m. 1967)

– 1890: A murit Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (n. 1817)

– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834)

– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000)

– 1910: S-a născut Rosa Bouglione, maestră a circului francez (m. 2018)

– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972 (m. 1985)

– 1918: S-a născut omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU între anii 1972 şi 1981; preşedinte al Austriei (1986-1992); după alegerea sa ca preşedinte au existat numeroase controverse legate de perioada petrecută de acesta în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind etichetat drept ex-nazist (m. 2007) – 105 ani

– 1920: S-a născut balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați „părinţii” Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (m. 2019)

– 1933: A murit Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (n. 1879) – 90 de ani

– 1935: S-a născut regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (m. 2017)

– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film

– 1938: S-a născut Frank Moorhouse, scriitor australian (m. 2022) – 85 de ani

– 1939: S-a născut cântăreţul portughez Carlos do Carmo, unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării, cunoscut sub numele de „Sinatra” al muzicii fado; este primul artist portughez care a primit un premiu Latin Grammy pentru întreaga carieră, în 2014 (m. 2021)

– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993)

– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; cunoscut datorită romanului-cult „Marele Gatsby” (n. 1896)

– 1941: S-a născut actorul american Jared Martin (m. 2017)

– 1942: A murit Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (n. 1858). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 22.XII.1942

– 1944: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul american Michael Tilson Thomas

– 1947: S-a născut chitaristul şi compozitorul spaniol Paco de Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (m. 2014)

– 1948: S-a născut designerul de modă francez Manfred Thierry Mugler; pe numele său întreg Manfred Thierry Mugler, a fost director de creație și consilier creativ al Mugler; în anii ’70, Mugler și-a lansat casa de modă omonimă care a devenit rapid renumită în deceniile următoare pentru abordarea sa avangardă, arhitecturală, hiperfeminină și teatrală a haute couture (m. 2022) – 75 de ani

– 1953: S-a născut pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff – 70 de ani

– 1953: S-a născut cantautoarea şi producătoarea americană Betty Wright, devenită celebră în special datorită hitului soul-disco din 1971 „Clean Up Woman” (m. 2020) – 70 de ani

– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884) – 65 de ani

– 1966: S-a născut Kiefer Sutherland, actor, regizor şi producător britanic de origine canadiană

– 1975: S-a născut Charles Michel, om politic belgian, președinte al Consiliului European (de la 1 dec. 2019)

– 1977: S-a născut Emmanuel Macron (numele complet: Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron), filosof, bancher şi om politic francez; cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei (ales la 7.V.2017)

– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1903/1904)

– 2009: A murit biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 (n. 1918)

– 2014: A murit Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac (n. 1934)

– 2017: A murit astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat, purtând un jet pack (1984); a fost implicat în dezvoltarea jet pack-urilor (n. 1937)

– 2019: A murit creatorul de modă francez de origine italiană Emanuel Ungaro (n. 1933)

– 2020: A murit scriitorul rus Aleksandr Kurlyandsky, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii (creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi”) (n. 1938)

Calendarul zilei – 20 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 20 decembrie 2023, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 20 decembrie

* Acum 832 de ani (1191), printr-un document emis de Papa Celestin al III-lea, se menționa prima atestare documentară a cetății Sibiului, sub numele de „Cibinum”. Acest act ecleziastic a recunoscut, la rugămințile regelui ungar Béla al III-lea, existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis – prepozitura este o funcție de conducere în anumite congregații religioase) scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Deși primele așezări în zona Sibiului par să fi fost castrul roman Cedonia, din zona actualului cartier Gușterița și o așezare de origine slavă, localitatea avea să fie colonizată în a doua parte a secolului al XII-lea de coloniștii sași, prima atestare documentară în limba germană, Hermannstadt, datând din anul 1223

* Cu 211 ani în urmă (1812) apărea primul volum din colecţia de basme culese de fraţii Jacob şi Wilhelm Grimm („Kinder- und Hausmärchen”). De atunci, poveştile fraţilor Grimm au fost traduse în peste 170 de limbi, iar din 2005, prima ediţie, care se află la Kassel, în centrul Germaniei, face parte din patrimoniul cultural al umanităţii

* Acum 186 de ani (1837/1838) apărea (până la 31.XII.1838), la Bucureşti, primul cotidian românesc, „România”, sub conducerea lui Aaron Florian şi Gheorghe Hill. Cotidianul oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, precum şi evenimente politice din întreaga lume. Primele 150 de numere ale gazetei au fost imprimate cu caractere chirilice, folosindu-se apoi alfabetul de tranziţie (20.XII./1.I)

* În urmă cu 131 de ani (1892) Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” a fost inaugurat ca „Morga oraşului”, de către medicul al cărui nume îl poartă. Din 1898 a fost transformat în „Institutul medico-legal”, constituind astfel primul institut de medicină legală din lume; din 1924 poartă numele întemeietorului său

* Se împlinesc 115 ani (1908/1909) de la constituirea, la Bucureşti, a „Cercului românilor de peste munţi”, cu scopul de a dezvolta şi întreţine legături mai strânse cu românii de dincolo de Carpaţi şi de a sprijini revendicările „fraţilor aflaţi sub dominaţia austro-ungară” (20.XII./2.I)

* În urmă cu 114 ani (1909/1910) erau adoptate Legea pentru înfiinţarea Băncilor populare de meseriaşi şi a cooperativelor de producţie, consum, construcţie şi de comerţ şi Legea contra sindicatelor şi asociaţiunilor profesionale („Legea Orleanu”), prin care se interzicea dreptul de asociere şi de grevă tuturor salariaţilor statului (20.XII/2.I)

* Acum 108 ani (1915) avea loc audiţia în premieră, la Ateneul Român din Bucureşti, a primului poem simfonic românesc, „Acteon” de Alfred Alessandrescu, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu

* Cu 106 ani în urmă (1917) era înfiinţată CEKA („Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului”), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă, care a devenit mai târziu KGB (Comitetul pentru Securitatea de Stat)

* Parlamentul vota, acum 77 de ani (1946), Legea pentru etatizarea şi organizarea Băncii Naţionale a României, fapt care a permis Guvernului dominat de PCR să-şi asigure controlul asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă, precum şi asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor. Legea a fost publicată la 28 decembrie. Guvernator al BNR (din 9.I.1947) a fost prof. univ. Tiberiu Moşoiu (din partea PNL-Tătărescu), iar viceguvernator – Aurel Vijoli (din partea PCR)

* În urmă cu 58 de ani (1965), în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a fost decisă crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială – ONUDI, prin rezoluțiile Adunării Generale a Națiunilor Unite din 20 decembrie 1965 (Rezoluția 2089) și 17 noiembrie 1966. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a fost creată la 1 ianuarie 1967, ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a fost decisă convenirea unei Conferinţe ONU asupra înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială ca Agenţie Specializată. Conferinţa, care s-a desfăşurat pe parcursul a două sesiuni, a adoptat, la 8 aprilie 1979, la Viena, textul unei Constituţii care consfinţea apariţia noii instituţii specializate. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare, la 17 decembrie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU

* Cu 36 de ani în urmă (1987) feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omenești. Doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace

* Acum 34 de ani (1989), la Timişoara, revoluţionarii au elaborat o proclamaţie în care cereau demisia neîntârziată a președintelui Nicolae Ceauşescu, organizarea alegerilor libere, drepturi democratice. Întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Numeroase unităţi de armată şi securitate au fost trimise în zonă, pentru a înăbuşi protestele. În cursul serii, Nicolae Ceauşescu s-a adresat populaţiei într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, terorist. În cadrul aceluiaşi discurs, a anunţat că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare

* Tot acum 34 de ani (1989), a avut loc o intervenţie militară americană în Panama. Aceasta s-a produs pentru a proteja viaţa cetăţenilor americani aflaţi în zonă. Intervenţia a dus, totodată, la înlăturarea dictatorului panamez Manuel Antonio Noriega

* Cu 26 de ani în urmă (1997) avea loc premiera filmului „La vita é bella”, în regia lui Roberto Benigni. Benigni joacă și rolul lui Guido Orefice, un evreu italian, care își folosește imaginația inventând un joc pentru a-și proteja copilul de ororile care aveau loc în lagărele naziste. Pelicula a fost foarte bine primită de critici și a avut un succes financiar răsunător, Benigni câştigând Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1999. La aceeaşi ediţie a Premiilor Oscar, pelicula a mai câştigat „Cea mai bună coloană sonoră” şi „Cel mai bun film străin”

* Republica Populară Chineză a reluat, acum 24 ani (1999), exercitarea suveranităţii asupra teritoriului Macao, pe baza Declaraţiei comune a guvernelor Chinei şi Portugaliei semnate la 26.III.1987. Teritoriul, situat pe coasta de est a Chinei, la 70 km de Hong Kong, include Peninsula Macao, insulele Coloane şi Taipa. A fost una dintre cele mai vechi colonii europene din China, datând încă din secolul al XVI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea populară „Ignatul”; obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, consideră folcloristul Petru Caraman. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnali, între 17 si 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semănăturilor, la sărbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii

– 1740: S-a născut József (Iosif) Benkő, istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei, un susţinător al latinităţii limbii române), botanist şi geograf secui (m. 1814)

– 1768: S-a născut mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată la organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova; la îndemnul său, în 1833, s-a pus temelia actualei catedrale mitropolitane din Iaşi (m. 1846) – 255 de ani

– 1808, 20.XII/ 1809, 1.I: S-a născut (la Miskolc/Ungaria) cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1873) – 215 ani. NOTĂ: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1808: S-a născut Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (m. 1889) – 215 ani

– 1852: S-a născut arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (m. 1912)

– 1879: S-a născut I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (m. 1933, asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia)

– 1889: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (m. 1966)

– 1904: S-a născut istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (m. 1976)

– 1927: S-a născut economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul României pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2010)

– 1929: S-a născut Al.[exandru] Căprariu, poet, eseist şi publicist (m. 1988)

– 1934: S-a născut sculptorul George Apostu, stabilit în Franţa (m. 1986)

– 1935: S-a născut producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul sapniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (m. 2009)

– 1935: S-a născut Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (m. 2016)

– 1935: S-a născut dr. ing. geolog Dan C. Jipa, membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2020)

– 1943: S-a născut actriţa Ruxandra Sireteanu (m. 2014) – 80 de ani

– 1944: A murit istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei discipline; membru titular al Academiei Române din 1941 (n. 1883)

– 1946: S-a născut Andrei Codrescu (pseudonimul lui Andrei Perlmutter), poet, romancier, eseist, scenarist, antologator şi traducător american de origine română; a emigrat, în 1966, în SUA; colaborator la National Public Radio; profesor la mai multe universităţi americane

– 1950: S-a născut Ioan Flora, poet de limbă română din Banatul sârbesc şi traducător; a colaborat mai bine de două decenii la cele mai importante reviste literare din România şi din Iugoslavia; a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2005)

– 1957: S-a născut actorul Marian Râlea

– 1958: A murit (la Geneva) etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1893) – 65 de ani

– 1963: A murit compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1909) – 60 de ani

– 1966: A murit Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (n. 1885)

– 1969: S-a născut Nicușor Dan, politician, matematician, profesor și activist social; ocupă funcția de Primar General al Municipiului București din 29 octombrie 2020; președinte fondator (din 2008) și vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul

– 1983: A murit (la Bucureşti) Slavomir Popovici, regizor de film documentar (n. 1930, Vârşeţ, Serbia) – 40 de ani

– 1989: A murit medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1927)

– 1991: A murit pianistul Dagobert Buchholz (n. 1906)

– 1999: A murit Valeriu Munteanu, filolog, lexicograf şi traducător (n. 1921)

– 2015: A murit actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Premierul spaniol, Pedro Sanchez va fi prezent în plenul Camerei Deputaților

– Republica Democratică Congo: Alegeri prezidențiale, naționale, legislative și provinciale

– Antananarivo, Madagascar: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

-Grozny, Rusia: Audiere la procesul unui bărbat acuzat că ar fi ars Coranul

-Londra: Condamnarea unei femei găsită vinovată de implicarea în circumcizia unei fetițe de trei ani în Kenya

-Londra: Greva medicilor din Anglia pentru salarii (20 – 23 dec.)

-Varșovia, Polonia: Decizie așteptată în procesul împotriva fostului ministru de Interne Mariusz Kaminski și a adjunctului acestuia pentru abuz de putere

– Nürnberg, Germania: GFK indicele moral al consumatorilor germani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane”; proclamată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/209, pornind de la identificarea solidarităţii ca una dintre valorile fundamentale şi universale, care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre popoare în secolul al XXI-lea. Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul său este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei

– 1494: S-a născut Oronce Finé, matematician și cartograf francez; în 1532 devine primul profesor de matematică titular la Colegiul Regal, devenit ulterior Collège de France (m. 1555)

– 1783: A murit Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (n. 1729) – 240 de ani

– 1898: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Irene Dunne (m. 1990) – 125 de ani

– 1903: A murit Kornél Ábrányi (tatăl), memorialist, muzicolog şi compozitor maghiar (n. 1822) – 120 de ani

– 1917: S-a născut poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (m. 2011)

– 1917: S-a născut actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (m. 2013)

– 1922: S-a născut Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (m. 2018)

– 1927: S-a născut fostul președinte sud-coreean Kim Young-Sam, devenit, în 1993, primul președinte civil după 30 de ani de dominație militară; în funcţie între 25 februarie 1993 şi 25 februarie 1998 (m. 2015)

– 1932: S-a născut actorul american John Hillerman (m. 2017)

– 1947: S-a născut Gigliola Cinquetti, interpretă italiană şi prezentatoare de televiziune

– 1948: S-a născut pianista japoneză Mitsuko Uchida, naturalizată ca cetăţean britanic – 75 de ani

– 1948: S-a născut Abdulrazak Gurnah, scriitor tanzanian, originar din Zanzibar, stabilit în Marea Britanie; Premiul Nobel pentru literatură în anul 2021, pentru textele sale despre epoca colonială şi post-colonială din Africa de Est, care descriu problemele cu care se confruntă refugiaţii prinşi între două culturi; este primul autor de origine africană care a câştigat Premiul Nobel pentru literatură, după sud-africanul J.M. Coetzee în 2003 – 75 de ani

– 1955: S-a născut Hideki Noda, actor, dramaturg şi regizor japonez de teatru şi film; considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani ai Japoniei

– 1957: S-a născut Anna Vissi, cântăreață originară din Cipru

– 1960: S-a născut regizorul, producătorul de film şi scenaristul sud-coreean Kim Ki-Duk (m. 2020)

– 1961: A murit Moss Hart, dramaturg, scenarist şi regizor american de teatru (n. 1904)

– 1966: S-a născut actorul britanic Paul Ritter (pe numele său real Simon Paul Adams) (m. 2021)

– 1968: A murit scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1962 (n. 1902) – 55 de ani

– 1974: A murit compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (n. 1905)

– 1982: A murit Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză (n. 1887)

– 1996: A murit astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (1980) (n. 1934)

– 1997: A murit poeta americană de origine britanică Denise Levertov (n. 1923)

– 1998: A murit Sir Alan (Lloyd) Hodgkin, fiziolog şi biofizician britanic; a descris impulsul nervos şi a emis teoria ”pompei cu sodiu” în inducerea influxului nervos; Premiul Nobel pentru medicină în 1963, împreună cu australianul John C. Eccles şi cu britanicul Andrew F. Huxley (n. 1914) – 25 de ani

– 2001: A murit Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (n. 1906)

– 2008: A murit balerina rusă Olga Lepeşinskaia (n. 1916) – 15 ani

– 2009: A murit Brittany Murphy, actriţă americană (n. 1977)

– 2012: A murit compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (n. 1921)

– 2015: A murit Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (n. 1928)

– 2016: A murit Michele Morgan (pseudonimul lui Simone Renée Roussel), una dintre cele mai mari actrițe franceze ale secolului XX (n. 1920)

– 2018: A murit actorul britanic de teatru şi film Donald Moffat; stabilit în SUA din 1956 (n. 1930) – 5 ani

Calendarul zilei – 19 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 19 decembrie

* Cu 782 de ani în urmă (1241) termenul „parlament” a fost utilizat pentru prima dată într-un document regal oficial prin care era convocat Consiliul regal al lui Henric al III-lea al Marii Britanii, care a condus Anglia din 1216 şi până în 16 noiembrie 1272, când a murit. Astăzi, Parlamentul este organul legislativ al multor ţări, compus din una sau din două Camere şi constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice, aleşi total sau parţial, prin votul cetăţenilor. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi, un an mai târziu, în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Române. Convenţia de la Paris din 7/19 august 1858 a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională, iar prin Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864, s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat drept cea de-a doua Cameră. Declaraţia de independenţă a României, din 9 mai 1877, şi actele de unire de la sfârşitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne

* Acum 151 de ani (1872) apărea Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române. Evenimentul de la 19 decembrie 1872 a constituit un pas decisiv pentru obținerea conducerii de sine stătătoare a Bisericii românești, întâmplată efectiv 13 ani mai târziu. De facto, Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală în anul 1872, prin constituirea Sf. Sinod de la București, și transformarea mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe române, din eparhii sufragane Patriarhiei de la Constantinopol, în eparhii componente a noii structuri bisericești. Oficial însă, Biserica Ortodoxă Română devine autocefală câțiva ani mai târziu, la 25 aprilie 1885, când Patriarhia de la Constantinopol recunoaște Biserica Ortodoxă Română ca biserică de sine stătătoare. A urmat apoi, la 25 februarie 1925 ridicarea la rangul de patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, în comuniune dogmatică, liturgică și canonică cu celelalte biserici ortodoxe surori. Primul Patriarh al României a fost Miron Cristea a cărui întronizare în scaunul patriarhal a avut loc la 1 noiembrie 1925 (19/31)

* În urmă cu 111 ani (1912/1913) a avut loc cel de-al treilea recensământ în România (7.248.061 de locuitori). Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. Însă primul recensământ modern din România este considerat cel desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; după această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfășurat în decembrie 1899; al 3-lea, la 19 decembrie 1912; al 4-lea, la 29 decembrie 1930; al 5-lea, la 6 aprilie 1941; al 6-lea, la 25 ianuarie 1948; al 7-lea, la 21 februarie 1956; al 8-lea, la 15 martie 1966; al 9-lea, la 5 ianuarie 1977; al 10-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 11-lea, între 18 şi 27 martie 2002, al 12-lea între 20 şi 31 octombrie 2011 și al 13-lea între 1 februarie – 31 iulie 2022 (primul recensământ din România organizat integral în format digital) (19.XII/1.I)

* Acum 86 de ani (1937) la Radiodifuziunea Română era inaugurată emisiunea „Ora militară”

* Acum 52 de ani (1971) avea loc de la premiera, la New York (SUA) și Toronto (Canada), a peliculei „Portocala mecanică” („A Clockwork Orange”), film de satiră/science fiction, ecranizat după romanul cu același nume al lui Anthony Burgess, apărut în 1962. Filmul îl are în centru pe Alex DeLarge, un delincvent charismatic și psihopat ale cărui plăceri constau în muzica clasică, violul și ultra-violența. El conduce un mic grup de huligani pe care îi numește „droogs”. Filmul prezintă crimele îngrozitoare ale acestei găști, capturarea lui Alex de către poliție și încercarea doctorilor de a-l reabilita prin intermediul unui experiment psihologic controversat. Alex este naratorul celei mai mari părți a filmului, iar limba în care acesta vorbește este Nadsat, un argou contemporan adolescentin compus din limbile slave și limba engleză. Adaptarea cinematografică a fost produsă, regizată și scrisă de Stanley Kubrick. Filmul conține multe imagini violente iar coloana sonoră este compusă în mare parte din muzică clasică, dar și compoziții de sintetizator Moog realizate de Wendy Carlos. O excepție notabilă este cântecul „Singin’ in The Rain”, ales deoarece Malcolm McDowell știa în întregime versurile sale. Afișul filmului, devenit azi celebru, a fost creat de designerul Bill Gold. „Portocala mecanică” deține recordul în Guinness World Records ca fiind primul film în care s-a folosit sistemul Dolby Sound

* În urmă cu 44 de ani (1979) a fost tăiată oficial panglica de începere a exploatării metroului bucureștean, de către Nicolae Ceaușescu. Primul tronson de metrou al Magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune la 16 noiembrie 1979. Pe 19 noiembrie, din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979 metroul a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcţionat cu călători. O nouă Magistrală de metrou, Drumul Taberei – Eroilor, a fost inaugurată la data de 15 septembrie 2020, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban

* În urmă cu 39 de ani (1984) avea loc semnarea Declaraţiei chino-britanice, pe baza căreia colonia britanică Hong Kong urma să revină oficial, la 1.VII.1997, sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Patriarhia Română emitea, în urmă cu 31 de ani (1992), un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia. Pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolia Basarabiei este o Biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română în 19 decembrie 1992 drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei, care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv

* Şi tot într-o zi de 19 decembrie, acum 26 ani (1997), a avut loc premiera filmului „Titanic” (în regia lui James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme, fiind situat pe primele locuri în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Pelicula a obţinut nu mai puţin de 11 Premii Oscar

* Cu 7 ani în urmă, în seara zilei de 19 decembrie 2016, la ora locală 20:07, un camion Scania negru a intrat în mulțimea adunată la Târgul de Crăciun din cartierul berlinez Charlottenburg. Cel puțin 12 persoane au murit și peste 45 au fost rănite. În camion se aflau două persoane; unul dintre pasageri a murit, în timp ce o persoană suspectată a fi șoferul a fost arestată de poliția germană, care a plecat de la premisa unui atac terorist. Este cel mai sângeros atentat din Germania de la atacul terorist de Oktoberfest din 26 septembrie 1980, când 13 oameni și-au pierdut viața. Potrivit unor mesaje postate pe conturi ale jihadiștilor de pe rețelele sociale, atacul din Berlin a fost revendicat de Statul Islamic, informația nefiind imediat confirmată de autorități. Polițiștii l-au arestat pe șoferul camionului, care fugise de la fața locului. Camionul care a intrat în mulțime aparținea unei companii poloneze înregistrate la Gdansk, care, conform poliției, mai mult ca sigur fusese furat

Aniversări – Comemorări

– 1885: S-a născut teologul de mare erudiţie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (m. 1973)

– 1892: S-a născut geologul Augustin Vancea; s-a remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Vasile Jianu, flautist, dirijor, compozitor şi profesor; fondator al şcolii moderne de flaut (m. 1968)

– 1927: S-a născut Ramon Tavernier, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist român de origine franceză, personalitate importantă a muzicii uşoare, compunând peste 300 de melodii; este primul care a folosit instrumente muzicale populare în muzica ușoară și jazz; înainte de Revoluţia din 1989 a folosit pseudonimul Constantin Alexandru (m. 2021)

– 1949: S-a născut scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Sculptură București (m. 2021)

– 1956: S-a născut matematicianul Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, una dintre cele mai mari companii româneşti de software

– 1956: S-a născut artista plastică Maria Maris Daraban (m. 2017)

– 1960: S-a născut Capriel Dedeian, chitarist și compozitor român de origine armeană, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (m. 2022)

– 1961: S-a născut pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020)

– 1967: A murit prozatorul Gheorghe Banea (n. 1891)

– 1968: S-a născut Adrian Majuru, istoric, antropolog, eseist, editor, jurnalist și profesor universitar; directorul Muzeului Municipiului București (din 2014) – 55 de ani

– 1968: A murit Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1877) – 55 de ani

– 1978: A murit medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ cel de-Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (n. 1901, într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia) – 45 de ani

– 1986: A murit medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1989: A murit scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1914)

– 1990: A murit istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului, tatăl istoricului George G. Potra (n. 1907)

– 1992: A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită din 1969 în S.U.A. (n. 1923)

– 2011: A murit Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 s-a stabilit la München (n. 1917, la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului)

– 2013: A murit actorul Nae Lăzărescu, cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă Vasile Muraru (n. 1940) – 10 ani

– 2015: A murit chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop-rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (n. 1973)

– 2022: A murit fostul ministru şi deputat Mircea Duşa; în 2004 a fost ales deputat pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR; la alegerile din 30 noiembrie 2008 a fost reales deputat în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat+Partidul Conservator; din nou deputat în legislatura 2012-2016, reales în Colegiul uninominal nr. 5 din Harghita, pe listele USL (PSD); ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Ponta I (7 mai – 6 august 2012) şi ministru al Administraţiei şi Internelor în Cabinetul Ponta I (6 august – 21 decembrie 2012); a deţinut funcţia de ministru al Apărării Naţionale în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014), în Cabinetul Ponta III (5 martie – 16 decembrie 2014) şi în Cabinetul Ponta IV (17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015) (n. 1955) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie al UE

-Stockholm, Suedia: Verdic de apel pentru Hamid Noury, fost director de închisoare iranian condamnat pe viață în Suedia

-Rusia: Congresul partidului naționalist pro-Kremlin

-Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană: rezultatele campaniei din 2023 de examinare a riscurilor care cântăresc marile bănci din zona euro cu acțiunile corective dispuse

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din noiembrie în Zona euro, a doua estimare

– Kampala, Uganda: Audierea unui lider rebel acuzat de uciderea a doi turişti străini

Aniversări – Comemorări

– 1741: A murit Vitus (Jonassen) Bering, navigator şi explorator danez în serviciul Rusiei; a condus primele expediţii în Peninsula Kamceatka; traversând marea şi strâmtoarea care azi îi poartă numele, a ajuns până la ţărmul de nord-vest al Peninsulei Alaska (n. 1681)

– 1848: A murit scriitoarea britanică Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (n. 1818) – 175 de ani

– 1851: A murit pictorul şi gravorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (n. 1775)

– 1852: S-a născut Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1907 (m. 1931)

– 1861: S-a născut Italo Svevo (pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz) scriitor și dramaturg italian (m. 1928)

– 1901: S-a născut Rudolf Hell, inventator și inginer german, considerat inventatorul faxului (m. 2002)

– 1902: S-a născut Sir Ralph David Richardson, actor britanic (m. 1983)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru Medicină în 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi cu francezul Jean Dausset (m. 1996) – 120 de ani

– 1906: S-a născut (în Ucraina) Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (m. 1982)

– 1910: S-a născut José Lezama Lima, poet, eseist și romancier cubanez (m. 1976)

– 1910: S-a născut Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (m. 1986)

– 1914: S-a născut Melvin „Mell” Shaw (nume real: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor american; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (m. 2012)

– 1915: S-a născut şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele adevărat: Edith Giovanna Gassion) (m. 1963)

– 1915: A murit Alois Alzheimer, psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată, în anul 1906, maladia ce-i poartă numele, o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge treptat funcţiile cognitive, cum ar fi atenţia, percepţia, memoria, orientarea etc (n. 1864)

– 1918: S-a născut producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune ”Sybil” (1976) (m. 2012) – 105 ani

– 1920: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de muzică country Little Jimmy Dickens (numele real: James Cecil Dickens) (m. 2015)

– 1924: S-a născut romancierul, eseistul și jurnalistul francez Michel Tournier; a fost unul dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de culoare Cicely Tyson; a lăsat în urmă o carieră prestigioasă în cinematografie şi televiziune, marcată de roluri majore, precum cele din filmul „Sounder” şi serialul „How to Get Away with Murder”, datorită cărora a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii, inclusiv cu un premiu Oscar onorific în 2018 (m. 2021)

– 1925: S-a născut compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (m. 2012)

– 1944: S-a născut William Lincoln Christie, dirijor, harpist, muzicolog și profesor francez de origine americană

– 1944: S-a născut chitaristul britanic de blues şi rock Alvin Lee (numele la naştere: Graham Anthony Barnes), liderul legendarului grup rock al anilor 60 – 70 „Ten Years After” (m. 2013)

– 1944: S-a născut paleoantropologul kenyan de reputaţie mondială şi omul politic Richard Leakey (m. 2022)

– 1946: A murit fizicianul francez Paul Langevin; autor al teoriei magnetismului; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (n. 1872)

– 1953: A murit Robert Andrews Millikan, fizician american, specialist în fizica experimentală; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric (n. 1868) – 70 de ani

– 1958: S-a născut violoncelistul britanic Steven Isserlis; scriitor, om de radio și profesor britanic; în calitate de solist de concert, el apare în mod regulat cu orchestrele și dirijorii de top din lume; a susținut numeroase concerte pentru copii, a scris cărți pentru copii depre viețile marilor compozitori – 65 de ani

– 1961: S-a născut fizicianul american Eric Allin Cornell; Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, alături de Wolfgang Ketterle, Carl E. Wieman, pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor

– 1996: A murit actorul italian de film Marcello Mastroianni (n. 1924)

– 2004: A murit cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (n. 1922)

– 2009: A murit Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (n. 1951)

– 2010: A murit Anthony Michell Howard, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști, oameni de radio și comentatori politici din Marea Britanie (n. 1934)

– 2015: A murit dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (n. 1927)

– 2018: A murit textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song”, „I Got a Name” şi „It Goes Like It Goes” (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (n. 1940)

– 2021: A murit Sally Ann Howes, o cunoscută actriţă de teatru şi film și cântăreață britanică, care a devenit celebră graţie rolurilor interpretate atât pe Broadway, cât şi în West End în producţii precum „Chitty Chitty Bang Bang”, „My Fair Lady” şi „Brigadoon” (n. 1930)

– 2021: A murit baritonul spaniol de origine germană Carlos Marin, membru al grupului „Il Divo” (m. 1968)

Calendarul zilei – 18 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2023, 14:50

S-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie

* Acum 158 de ani (1865) în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei

* Cu 143 de ani în urmă (1880) apărea, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (a început să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit. Aceasta a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori

* În urmă cu 131 de ani (1892), la „Mariinsky Theatre” din St. Petersburg, avea loc premiera baletului în două acte şi cincisprezece tablouri „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Compozitorul rus a început lucrul la „Spărgătorul de nuci” în ianuarie 1892 şi deja în luna martie a aceluiaşi an l-a terminat

* Acum 122 de ani (1901) a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen” (înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor)

* Acum 101 ani (1922), la Dayton (SUA), era efectuat primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (n. 1882 – m. 1940)

* Se împlinesc 100 de ani de când secţia militară a Muzeului Naţional al României (creată în aprilie 1914) a fost transformată în instituţie de sine-stătătoare, devenind Muzeul Militar Naţional, înfiinţat la data de 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol I denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. Clădirea şi exponatele au suferit pagube din cauza unui puternic incendiu din vara anului 1938 şi, din nou ca urmare a seismului din noiembrie 1940. Cele două dezastre şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial au dus la întreruperea activităţii muzeului. La 9 mai 1957, muzeul a fost redeschis sub titulatura de Muzeul Militar Central, întâi în imobilul din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, apoi a fost mutat în clădirea fostei Şcoli de infanterie şi cavalerie din Strada Izvor nr. 137. În perioada 1975-1987, director al muzeului a fost istoricul militar general-maior Constantin Antip. În timpul directoratului său, în 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din Str. Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Clădirea a fost în trecut cazarma Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, ulterior, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. Din 1990 instituţia a revenit la titulatura de Muzeul Militar Naţional. În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit nr. D.R. 1210 din 29.III.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică „Regele Ferdinand I”

* Sunt marcați 95 de ani (1928) de la prima transmisie a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 79 de ani în urmă apărea primul număr al cotidianului francez „Le Monde”, fondat de Hubert Beuve-Mery, după ce generalul Charles de Gaulle îşi exprimase dorinţa de a înfiinţa în Franţa un ziar „cu greutate” orientat spre străinătate. S-a pornit la drum cu un capital de 200.000 de franci francezi, repartizaţi în 200 de acţiuni. Primul număr a văzut lumina tiparului la 18 decembrie 1944, purtând însă data de 19 decembrie (fiind un ziar de seară, care iese de la tipar după-amiaza cu data zilei de mâine)

* Unităţi ale Armatei a IV-a române pătrundeau, în urmă cu 79 de ani (1944), pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat la operaţiuni militare până la 12.V.1945 (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Adunarea Generală a ONU adopta, acum 44 de ani (1979), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, prin Rezoluția 34/180. A intrat în vigoare la 3.IX.1981, iar România a ratificat Convenţia la 7.I.1982

* În urmă cu 32 de ani (1991), la Strasbourg, a avut loc semnarea actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană, încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la data de 19.XII.1954

* Acum 31 de ani (1992) era înfiinţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) prin schimbarea denumirii Unităţii Speciale de Transmisiuni „R” din cadrul Ministerului de Interne, printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Desprinderea totală din Ministerul Apărării Naţionale s-a făcut începând cu Hotărârea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993 privind unele măsuri de organizare și funcționare a Serviciului de Telecomunicații Speciale, stabilind astfel statutul STS de organ central de specialitate în domeniul telecomunicaţiilor speciale, iar în 1996 era adoptată Legea 92 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale

* Acum 17 ani (2006) fostul preşedinte Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de Comisia prezidenţială pentru studierea comunismului în România

* Cu 12 ani în urmă (2011) ultimul convoi de soldați americani a părăsit Irakul, punând astfel punct războiului de aproape 9 ani, în care și-au pierdut viața 4.500 de americani și zeci de mii de irakieni, misiune lansată în martie 2003 cu atacuri asupra Bagdadului, pentru răsturnarea lui Sadam Hussein. Coloana de 100 vehicule blindate transportând 500 de soldați a traversat deșertul din sudul țării în timpul nopții pentru a ajunge la granița cu Kuweit. Claxonând, ultimul grup de circa 25 de tancuri militare și camioane care transportau vehicule de luptă Bradley a trecut granița duminică dimineață. Militarii i-au salutat pe colegii de luptă aflați pe drum. Armata americană, care a avut în Irak până la 170.000 de militari în punctul maxim al luptei contra insurecției, a abandonat 505 baze. În război au murit 4.500 de soldați americani și peste 100.000 de irakieni. Circa 1,5 milioane de americani au luat parte la misiune, 30.000 au fost răniți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”; la 18.XII.1992 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice; mai multe state au recunoscut importanţa acestui document prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale; România sărbătorește de 25 de ani această zi, pe baza HG nr. 881/9.XII.1998. În anul 2017, la inițiativa celor 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale, această zi a fost ridicată la nivel de sărbătoare naţională

– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901)

– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768)

– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928). NOTĂ: Unele surse meționează ca dată a nașterii 20.XII.1854

– 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848, la Budapesta)

– 1903: S-a născut medicul veterinar și profesorul Vlăduţiu Octavian (m. 1991) – 120 de ani

– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (m. 1992, la Villalba, Spania)

– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (m. 1998)

– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000)

– 1931: S-a născut Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (m. 2019)

– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Ioan Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, președinte interimar al acestui for (ian.- mar. 2018) și vicepreședinte (2010-2018) – 90 de ani

– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu (m. 2019)

– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884)

– 1940: S-a născut Ionel Iacob-Bencei, epigramist, poet, prozator, pamfletar, umorist, publicist și realizator de emisiuni radio; unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală, co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara; a îngrijit numeroase ediții și lucrări consacrate îndeosebi literaturii în grai bănățean; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România (m. 2020)

– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885) – 60 de ani

– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (n. 1907)

– 1981: A murit compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (n. 1917)

– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)

– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899)

– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933) – 30 de ani

– 1997, 18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n. 1908)

– 1997: A murit ziaristul Radu Budeanu (n. 1943)

– 2006: A murit Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (n. 1924)

– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929)

– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939)

– 2011: A murit graficiana Clarette Wachtel (n. 1926)

– 2013: A murit Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (n. 1941) – 10 ani

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului pentru Mediu al UE

-Bruxelles: Droguri: proces a aproximativ o sută de suspecți de traficanți confuzi datorită decriptării mesajelor Encrochat și Sky ECC

-Budapesta: Vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan (18 – 19 dec.)

-Lille, Franța: Zece inculpați judecați pentru trafic ilegal de deșeuri între Belgia și Franța (18 – 22 dec.)

– Egipt: Este anunțat câștigătorul alegerilor prezidențiale

– Chamonix, Franța: Redeschiderea tunelului Mont-Blanc după lucrările de renovare

– München: Este publicat Barometrul IFO al moralului antreprenorilor

– Hong Kong, China: Proces pentru încălcarea legii securității naționale a lui Jimmy Lai și a ziarului său pro-democrație Apple Daily

– Nyon, Elveția: Fotbal – Tragerea la sorți pentru optimile de finală ale UEFA Champions League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Migranților”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora). NOTĂ: „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015, iar Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august

– „Ziua Internaţională a Limbii Arabe”; în 1973 (- 50 de ani), prin Rezoluția nr. 3190, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a sa; pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Niger; aniversarea proclamării republicii/1958 – 65 de ani

– Ziua națională a statului Qatar (întemeierea Qatarului ca entitate statală, în 1878 – 145 de ani)

– 1661: S-a născut Christopher Polhem, inventator suedez, specializat în domeniul noilor scule de minerit, pentru producerea cărora a realizat și o fabrică (m. 1751)

– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644)

– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german (n. 1744) – 220 de ani

– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744)

– 1856: S-a născut Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze (m. 1940)

– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908)

– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795)

– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste (m. 1940)

– 1911: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (m. 2008)

– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace în 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992) – 110 ani

– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez, care, împreună cu Arthur Brown, a efectuat, în 1919, primul zbor transatlantic fără oprire (n. 1892)

– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987)

– 1926: S-a născut (în Germania) regizorul de imagine britanic Walter Lassally (m. 2017)

– 1928: S-a născut Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actriţa suedeză Gunnel Lindblom (m. 2021)

– 1935: S-a născut actriţa britanică Rosemary Leach (m. 2017)

– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul şi unul dintre membrii fondatori ai celebre trupe „The Rolling Stones” – 80 de ani

– 1943: S-a născut saxofonistul american Bobby Keys, membru al formaţiei Rolling Stones (m. 2014) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Steven Allan Spielberg, regizor, producător şi scenarist american; producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor

– 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia

– 1954: S-a născut Raymond Allen „Ray” Liotta, actor american, câștigător al Premiul Emmy și nominalizat la Globul de Aur (m. 2022)

– 1963: S-a născut actorul şi producătorul american de film Brad Pitt – 60 de ani

– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892) – 55 de ani

– 1970: S-a născut rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX, sau Dark Man X (m. 2021)

– 1978: S-a născut actrița americană Katie Holmes – 45 de ani

– 1980: S-a născut cântăreaţa pop, compozitoarea și actrița americană Christina Aguilera

– 1990: A murit violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (n. 1914)

– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910)

– 2001: S-a născut Billie Eilish, cântăreață, model și compozitoare americană; și-a făcut debutul în muzică la vârsta de 14 ani și într-un timp relativ scurt a atras atenția criticilor și publicului prin single-urile „Ocean Eyes” și „Lovely”

– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)

– 2006: A murit Joseph Barbera, animator, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie; unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori de personaje animate din lume; cofondatorul studiourilor „Hanna-Barbera” (n. 1911)

– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

– 2016: A murit Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (n. 1917)

– 2018: A murit Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (n. 1949) – 5 ani

– 2019: A murit cântărețul francez Alain Barrière (n. 1935)

– 2019: A murit Kenny Lynch, cântăreț, compozitor, actor și animator britanic (n. 1938)

– 2021: A murit arhitectul britanic Richard Rogers, unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (n. 1933, în Italia)

Calendarul zilei – 17 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2023, 14:50

S-a întâmplat într-o zi de 17 decembrie

* Acum 172 de ani (1851) lua fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher)

* Se împlinesc 160 de ani (1863) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea secularizării averilor mănăstireşti. În urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului (17/29)

* Acum 133 de ani (1890) lua fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Simion C. Mândrescu, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), a cărei activitate a început în mod oficial la 24 ianuarie 1891. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. Liga Culturală a fost desfiinţată în 1948 (17/29)

* Sunt marcați 120 de ani (1903) de când a avut loc, în Kitty Hawk (statul american Carolina de Nord), primul zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul), realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Până la acea dată, după părerea „experţilor” (de exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu putea fi dirijat. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălţime de circa 10 metri. NOTĂ: Unele surse afirmă că aparatul lor nu s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii, ei folosind catapulte și șine de lansare pentru a propulsa aparatul. Inginerul Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la 18.III.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)

* În urmă cu 114 ani (1909) Camera Deputaților adopta „Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor

* Se marchează 85 de ani (1938) de la premiera comediei în trei acte „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, la „Teatrul Comedia” din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; în distribuţie: V. Maximilian, George Vraca. Apărută la „Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă” (Bucureşti, 1939), constituie prima sa piesă, scrisă, după cum aflăm din jurnalul scriitorului, în 1936, pe baza unor amintiri personale şi a unor „teme reluate” din romanul său „Femei” (1933)

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când se înfiinţa Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare, conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române. Clădirea care găzduiește în prezent Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat Cluj, a fost construită între anii 1909-1910, în locul unui teatru de vară ce data din anul 1874

* Sunt marcați 60 de ani (1963) de când guvernele român şi francez au decis să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Ulterior, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

* Cu 52 de ani în urmă (1971) Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr. 24, a cetățeniei române, publicată în Monitorul Oficial nr. 157, care prevedea pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovați de „fapte ostile”

* Cu 34 de ani în urmă (1989), în perioada 17 – 20 decembrie, luau amploare, la Timişoara, manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste. Armata a organizat o demonstraţie de forţă, în centrul Timişoarei, împotriva manifestanţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi atunci 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători

* În urmă cu 32 de ani (1991) România semna, la Haga, alături de reprezentanţi din alte 47 de state, „Carta Europeană a Energiei”, document politic care pune bazele unei cooperări multilaterale în domeniul energetic între statele semnatare, iniţiativa aparţinând Uniunii Europene. Delegații din peste 60 de țări, inclusiv oficiali ai Uniunii Europene, au participat în perioada 20 – 21 mai 2015, la Haga, Olanda, la Conferința Ministerială în domeniul Energiei, prilej cu care a fost semnată Carta Internațională a Energiei, România a fost reprezentată la acest eveniment de ministrul de resort, Andrei Gerea. Adoptarea și semnarea Cartei Internaționale a Energiei reprezintă, conform celor stipulate în preambulul documentului, „o declarație de intenție politică în scopul întăririi cooperării din domeniul energiei între semnatari”, fără a avea însă implicații juridice. Carta Europeană a Energiei din 1991 și Carta Internațională a Energiei au continuat să coexiste

* Tot acum 32 de ani România stabilea relaţii diplomatice cu Armenia. România a recunoscut independența Republicii Armenia la 11 decembrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă la 24 aprilie 1994. La 24 septembrie 2019, Parlamentul României a declarat data de 12 octombrie Ziua limbii și culturii armene în România

* Acum 26 de ani avea loc lansarea postului de televiziune „Prima TV” (fost Canal 38 Amerom Teleamerica). Începând cu 17 decembrie 1997, Canal 38 (care şi-a început activitatea în primăvara anului 1994, ca un post local, cu acoperire în Bucureşti,) s-a transformat în Prima TV, post cu acoperire naţională care a încercat, încă de la înfiinţare, să aducă un suflu nou în audiovizualul românesc, prin programele unei televiziuni de divertisment, concepute pe modelul reţetelor de succes occidental

* Acum 24 de ani (1999) avea loc dezvelirea, la Timişoara, a monumentului „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Cu 23 de ani în urmă (2000) era reinaugurată „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși şi parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din „Coloana Infinitului”, „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulele erau numite „mărgele” chiar de autorul lor, Constantin Brâncuşi. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial, căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Acum 13 ani (2010) sinuciderea prin auto-incendiere a lui Mohamed Bouazizi în Tunisia a fost scânteia care a declanșat mișcările de protest, cunoscute sub denumirea de „Primăvara arabă”, care au avut loc mai ales în țări arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar. Într-un interval de peste un an de zile, regimuri politice de decenii au fost înlăturate. În Egipt, Yemen și Tunisia, demonstrațiile au devenit adevărate revoluții care au dus la înlăturarea președinților tunisian (Zine El Abidine Ben Ali) și egiptean (Hosni Mubarak), iar ulterior și a președintelui yemenit Ali Abdullah Saleh. În Iordania și Cisiordania guvernele au fost dizolvate de către regele Abdullah, respectiv președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas

* În urmă cu 9 ani (2014) Guvernul Victor Ponta (4) a devenit noul executiv al României, după ce cu două zile înainte a primit votul de încredere al Parlamentului țării. Acesta şi-a încheiat activitatea pe 4 noiembrie 2015, odată cu demisia primului ministru Victor Ponta. După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Klaus Iohannis

Aniversări – Comemorări

– Duminica Gaudete (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: A treia duminică de Advent, Duminica Gaudete, este Duminica Bucuriei. Sfântul Paul ne îndeamnă să fim bucuroși, aceasta trebuie să fie natura unui creștin; o bucurie credincioasă care știe că Isus nu ne uită și că ne însoțește mereu și se bazează pe noi pentru a construi împărăția Sa

– 1843, 17/29: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916) – 180 de ani. NOTĂ: Volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, dar și alte surse, dau naşterea la 29.XII.1843 (stilul nou)

– 1863: S-a născut Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (m. 1931) – 160 de ani

– 1869, 17/29: A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), teolog, publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române (1866) (n. 1812)

– 1870, 17/30: S-a născut scriitorul Ioan A.[lexandru] Bassarabescu; a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1952)

– 1873, 17/29: S-a născut Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873)

– 1891, 17/30: A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 16/28.XII.1891

– 1893: S-a născut medicul neurochirurg Dumitru I. Bagdasar; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946) – 130 de ani

– 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (m. 1971)

– 1905: S-a născut eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984)

– 1905, 17/30: S-a născut Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei; lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)

– 1912: A murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1851)

– 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu; director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii (m. 2010)

– 1928: S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; creșterea economică este domeniul în care a adus printre cele mai importante contribuții științifice; membru titular al Academiei Române din 2001 – 95 de ani

– 1937: S-a născut istoricul literar Marin Diaconu

– 1940: S-a născut fotbalistul și antrenorul Nicolae Lupescu, o legendă a echipei Rapid; tatăl fotbalistului Ionuț Lupescu (m. 2017)

– 1941: S-a născut criticul literar Liviu Petrescu; soţul Ioanei Petrescu, istoric şi critic literar (m. 1999)

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi electricitate (n. 1897)

– 1944: A murit Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1888)

– 1949: S-a născut istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului

– 1949: S-a născut taragotistul Sergiu Cipariu (m. 2020)

– 1962: A murit Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (n. 1888)

– 1976: A murit Bartális János, poet de naţionalitate maghiară din România (n. 1893)

– 1985: A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1901)

– 1997: S-a născut Vlad Dascălu, ciclist cross-country; a câştigat Campionatul European Under 23 de mountain bike, devenind primul campion european din istoria ciclismului românesc

– 2010: A murit Ciupi Rădulescu (pe numele său real, Gheorghe Ciupercă), actor de film, radio, teatru, televiziune, voce și al teatrului de revistă din România, autor, poet, tenor, libretist și cântăreț (n. 1930)

– 2010: A murit Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (n. 1944)

– 2015: A murit George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (n. 1940)

– 2016: A murit inginerul Constantin Stroe, care şi-a dedicat aproape 50 de ani din viaţă industriei auto din România; fost director al uzinei Dacia, preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România; fost preşedinte al echipei de fotbal FC Argeş (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Congresul Rusiei Unite, partidul președintelui Vladimir Putin

– Serbia: Alegeri legislative anticipate

– Chile: Un referendum constituțional este programat să aibă loc pe 17 decembrie, pentru a stabili dacă publicul a fost de acord cu o nouă constituție politică elaborată de Consiliul Constituțional. Noul text al constituției a fost aprobat de Consiliu la 30 octombrie

– Ciad: Referendum pentru o nouă Constituție

– Kitty Hawk, SUA: Sunt marcați 120 de ani de la primul zbor cu motor al fraților Wilbur și Orville Wright, autentificat în mod corespunzător în fața martorilor, la bordul „Wright Flyer”

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Regatului Bhutan (aniversarea încoronării primului rege ereditar – 1907)

– 1273: A murit Djalal Al-Din Rumy, unul dintre marii mistici şi poeţi ai literaturii persane; în întreaga lui creaţie el a proslăvit iubirea divină (n. 1207) – 750 de ani

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand (n. ~1490)

– 1706: S-a născut Gabrielle Émilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiză du Châtelet, cunoscută sub numele de Émilie du Châtelet, matematiciană și fiziciană franceză în perioada iluminismului (m. 1749)

– 1749: S-a născut Domenico Cimarosa, compozitor italian (m. 1801)

– 1770: La această dată a fost botezat compozitorul german Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari din istoria muzicii; cunoscut şi ca „Titanul de la Bonn” (oraşul în care s-a născut), este compozitorul clasic ce deschide uşile către Romantism (m. 1827)

– 1778: S-a născut Sir Humphry Davy, chimist şi fizician englez; unul dintre fondatorii electrochimiei (m. 1829) – 245 de ani

– 1830: S-a născut scriitorul francez Jules de Goncourt (m. 1870)

– 1830: A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (n. 1783)

– 1853: S-a născut bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1933) – 170 de ani

– 1870: A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (n. 1795)

– 1885, 17/29: A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1799)

– 1897: S-a născut poetul polonez Wladyslaw Broniewski (m. 1962)

– 1903: S-a născut prozatorul american Erskine Preston Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (m. 1987) – 120 de ani

– 1905, 17/30: S-a născut Daniil Kharms (pe numele său adevărat Daniil Ivanovich Iuvachev), poet, autor şi dramaturg rus (m. 1942)

– 1906: A murit Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist şi istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)

– 1907: A murit Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)

– 1916, 17/30: A murit (asasinat de prinţul Iusupov) Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (n. 1869 sau 1872)

– 1921: S-a născut romanciera franceză Anne Golon (nume real: Simone Changeux), autoarea seriei „Angelique” (m. 2017)

– 1923: S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (m. 2006) – 100 de ani

– 1925: S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000)

– 1928: A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875) – 95 de ani

– 1930: A murit Peter Warlock (pseudonimul lui Philip Arnold Heseltine), compozitor, critic muzical și editor britanic (n. 1894)

– 1936: S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2017. NOTĂ: Este cel de-al doilea Suveran Pontif care a vizitat țara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, după ce, cu exact 20 de ani înainte, în mai 1999, Sfântul Ioan-Paul al II-lea făcea o vizită istorică în România, fiind prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă

– 1938: S-a născut Sir Peter (George) Snell, considerat cel mai mare atlet neo-zeelandez; triplu campion olimpic în probe de semifond (m. 2019) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actorul de film britanic Christopher Cazenove (m. 2010) – 80 de ani

– 1947: A murit scriitorul francez Tristan Bernard (n. 1866)

– 1964: A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883)

– 1975: S-a născut Milla Jovovich, top-model, designer de modă, actriţă de film și cântăreață americană de origine ucraineană

– 1987: A murit (la Northeast Harbor-Maine/S.U.A.) scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze, în 1980; câştigătoare a Premiilor Femina şi Erasmus (n. 1903)

– 1999: A murit cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (n. 1943)

– 2009: A murit Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (n. 1946)

– 2011: A murit Cesaria Evora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (n. 1941)

– 2011: A murit Kim Jong-Il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

– 2016: A murit medicul american Henry Judah Heimlich; a inventat, în 1974, tehnica salvatoare care utilizează presiunea aplicată pe abdomen pentru a elibera căile respiratorii blocate ale unei persoane (n. 1920)

– 2018: A murit Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (n. 1928) – 5 ani

– 2018: A murit Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (n. 1943) – 5 ani

– 2020: A murit actorul britanic Jeremy Bulloch, cunoscut mai ales pentru rolurile din filmele „Summer Holiday”, „Star Wars” şi „James Bond” (n. 1945)

Calendarul zilei – 16 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2023, 13:48

S-a întâmplat într-o zi de 16 decembrie

* Acum 469 de ani (1554), la Wilno, în Polonia, era parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adopta, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „unirii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848 (16/28)

* Acum 152 de ani (1871) a văzut lumina tiparului primul număr al revistei „Dreptul” – cea mai veche publicație juridică din România și a doua revistă, în ordine cronologică, după „Convorbiri literare”

* În urmă cu 113 ani (1910) a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale. Datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când apărea Decretul privind exproprierea pământului din vechea Românie (până în martie 1919 au fost declarate expropriate 2.224.588 ha şi date în arendă obştilor de ţărani) (16/29)

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când era înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Acum 79 de ani (1944) reapărea zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei în format liliput a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938)

* Se marchează 60 de ani (1963) de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Tunisiană, pe care ţara noastră a recunoscut-o în august 1956, imediat după proclamarea independenței. Ambasada română la Tunis a fost deschisă în octombrie 1967. Tunisia a deschis Ambasada sa la București în octombrie 1981. La 30 septembrie 1997, autoritățile tunisiene au decis închiderea temporară a Ambasadei Tunisiei la București, invocând considerente financiare. La data de 9 februarie 2005, Tunisia a redeschis Ambasada sa la București, numind un ambasador rezident

* Cu 57 de ani în urmă (1966) Adunarea Generală a ONU a adoptat Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice (intrat în vigoare la 23.III.1976). Declaraţia universală a drepturilor omului din 10.XII.1948 şi pactele internaţionale referitoare la drepturile omului formează Carta internaţională a drepturilor omului

* Cu 53 de ani în urmă (1970) avea loc, în SUA, premiera filmului „Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public; protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal. Drama romantică are la bază un scenariu scris de Erich Segal, după care a fost adaptată cartea „Love Story”. Filmul, binecunoscut pentru tragedia sa, este considerat, de Institutul American de Film, unul dintre cele mai romantice din toate timpurile

* Acum 52 de ani (1971) era adoptată, de către Adunarea Generală a ONU, Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor. Deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia a intrat în vigoare la 26.III.1975

* Tot cu 52 de ani în urmă avea loc şi adoptarea Declaraţiei privind proclamarea Oceanului Indian ca zonă a păcii, de către Adunarea Generală a ONU

* Cu 34 de ani în urmă (1989) izbucneau manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara, care au marcat începutul Revoluţiei române

* Acum 19 ani (2004) România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez de la acea dată, Göran Persson. În decembrie 2012 ITF și-a schimbat denumirea în Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) la reuniunea plenară desfăşurată la Trieste, în perioada 13-16 decembrie 2004, în timpul preşedinţiei italiene. Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Ceremonia de preluare a președinției IHRA a avut loc la data de 8 martie 2016, la Berlin. În perioada martie 2017-martie 2018, România a făcut parte din Troica Președinției IHRA

* În urmă cu 13 ani (2010) România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină

* Cu 6 ani în urmă (2017), la Catedrala Patriarhală din București, a avut loc ceremonia de înhumare a Regelui Mihai I al României, fiind oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la noua Catedrală din Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regina Sofia a Spaniei, Regele Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale. Încărcătura emoțională a zilei a fost sporită de zecile de mii de români, care au ieșit pe străzi sau în gări, să-și ia rămas bun, într-o extraordinară manifestare de simpatie și solidaritate, de la ultimul rege al României. Mihai I (n. 25.X.1921 – m. 5.XII.2017) a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii”, stabilită de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998. La 16 decembrie 1989, la Timișoara, a pornit revolta populară împotriva regimului dictatorial și comunist. NOTĂ: Pe 21 decembrie este marcată „Ziua memoriei victimelor comunismului în România”, stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1859: S-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945)

– 1860: S-a născut generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916)

– 1878: S-a născut istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (m. 1971) – 145 de ani

– 1881: S-a născut dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (m. 1960)

– 1894: A murit arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892) (n. 1817)

– 1926: S-a născut juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992)

– 1935: S-a născut arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (m. 2019)

– 1936: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pictorul şi profesorul Constantin Flondor; co-fondatorul grupurilor „Prolog”, „Sigma” şi „111”, ce au fost preocupate de experimente în domeniul artei şi cercetărilor vizuale interdisciplinare (integrau în artă atât arhitectura şi matematica, cât şi bionica şi cibernetica)

– 1937: S-a născut pictorul şi profesorul Marin Gherasim; membru fondator al „Grupării 9+1”; fost preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (m. 2017)

– 1943: S-a născut Corneliu Bîrsan, jurist și profesor; fost judecător al României la CEDO (1998-2013); fost decan al Facultății de Drept a Universității București (1990-1998); membru corespondent al Academiei Române din 2017 – 80 de ani

– 1943: S-a născut Tudor Olteanu, comparatist şi teoretician literar („Morfologia romanului european”) – 80 de ani

– 1943: A murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1869) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Nelu Ploieşteanu (numele de scenă al lui Ion Dumitrache), unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică lăutărească din România (m. 2021)

– 1951: S-a născut pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (m. 2020)

– 1952: S-a născut Rolf Bossert, poet german originar din România (m. 1986, la Frankfurt am Main; s-a sinucis)

– 1953: S-a născut Leonard Oprea, prozator, poet, haijin (scriitor de haiku-uri) şi eseist; din anul 1999 s-a stabilit în SUA – 70 de ani

– 1958: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și regizorul muzical Dani Constantin – 65 de ani

– 1975: A murit medicul Eugen (Bogdan) Aburel, obstretician şi chirurg renumit al vremii, inovator în unele tehnici chirurgicale ginecologice; primul român înscris în Enciclopedia franceză (n. 1899, într-o familie de armeni)

– 1979: S-a născut solistul Mihai Trăistariu; în anul 2006 a participat la Concursul internaţional Eurovision de la Atena, cu piesa „Tornero”, cu care s-a clasat pe locul al patrulea

– 1980: A murit Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (n. 1925)

– 1991: A murit Mihai Berechet, actor şi regizor (n. 1927)

– 2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu (n. 1921) – 20 de ani

– 2005: A murit fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (n. 1925)

– 2006: A murit geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (n. 1925)

– 2008: A murit Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (n. 1932) – 15 ani

– 2016: A murit Ion Toboşaru, teatrolog, eseist, poet şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Summitul Japonia – ASEAN (16 – 18 dec.)

– Rio de Janeiro, Brazilia: Concert susținut de artistul britanic Paul McCartney

-Rep.Moldova:Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei a deschis de curând o nouă ediție a Campaniei de Crăciun „În brațele mamei”. Persoanele fizice și companiile sunt invitate să aleagă un prilej și o formă potrivită de implicare pentru a susține cauza. Campania a ajuns la a 13-a ediție și are drept scop sensibilizarea societății și implicarea în sprijinul mamelor și copiilor asistați în Centrul Maternal „În brațele mamei”. Ediția din acest an a campaniei va continua până la finalul lunii decembrie. În data de 16 decembrie la Port Mall va avea loc târgul de caritate „De la mame pentru mame”. În cadrul evenimentului, o comunitate de 7 femei, persoane publice care sunt și mame, vor expune spre vânzare obiecte personale precum haine, accesorii, jucării și decoruri de Crăciun.

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a statului Bahrain; marchează ieşirea de sub protecţia britanică – 1971

– Ziua naţională a Republicii Kazahstan; este aniversată Ziua Independenţei (la 16.XII.1991, Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan). NOTĂ: La 25 octombrie se aniversează Ziua Republicii (marchează adoptarea Declaraţiei de suveranitate din 25.X.1990)

– „Ziua Victoriei” în Bangladesh; cunoscută și sub numele de Bijoy Dibos, Ziua Victoriei din Bangladesh este sărbătorită pe 16 decembrie în fiecare an, ocazie cu care se comemorează victoria forțelor din Bangladesh și India asupra forțelor pakistaneze în Războiul de Eliberare din Bangladesh din 1971, în timpul căruia aproape trei milioane de locuitori au fost uciși, în timp ce 10 milioane au fost transformați în refugiați. Bangladesh își sărbătorește Ziua Independenței pe 26 martie, dată la care au început atrocitățile acestui război. S-a încheiat în cele din urmă aproape nouă luni mai târziu, pe 16 decembrie

– 1687: A murit Sir William Petty, medic şi economist englez; unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (n. 1623)

– 1775: S-a născut romanciera engleză Jane Austen (m. 1817)

– 1775: S-a născut compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (m. 1834)

– 1783: A murit compozitorul german Johann Adolph Hasse (n. 1699) – 240 de ani

– 1804: S-a născut Viktor Buniakovski, matematician rus; considerat fondatorul școlii ruse de teoria probabilităților (m. 1889)

– 1857: S-a născut astronomul american Edward Emerson Barnard, pionier al fotografiei spaţiale (este autorul unei impresionante colecţii de fotografii reprezentând Calea Lactee, eclipse de Soare şi de Lună) (m. 1923)

– 1859: A murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti” cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786)

– 1871: A murit scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (pseudonimul lui Georg Wilhelm Heinrich Häring), cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice despre Brandenburg şi Prusia (n. 1798)

– 1882: S-a născut Zoltán Kodály, compozitor, muzicolog şi pedagog ungar (m. 1967)

– 1883: S-a născut Max Linder, actor şi regizor francez de film (m. 1925) – 140 de ani

– 1885, 16/28: S-a născut Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (m. 1953)

– 1891, 16/28: A murit Sir William Arthur White, diplomat britanic; în 1879 a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti; s-a dovedit un bun observator al realităţilor din ţările în care a avut misiuni diplomatice; membru de onoare străin al Academiei Române (1885) (n. 1824)

– 1897: A murit scriitorul francez Alphonse Daudet (n. 1840)

– 1898: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Margaret Mead, antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (m. 1978)

– 1902: S-a născut poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (m. 1999)

– 1917: S-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke (m. 2008)

– 1919: S-a născut scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (m. 2010)

– 1921: A murit, la Alger, Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (n. 1835)

– 1935: S-a născut pictorul grec Alekos Fassianos, cunoscut pentru personajele sale din mitologie şi din folclorul elen, considerat „un Matisse al vremurilor moderne” (m. 2022)

– 1938: S-a născut (la Tokyo) Liv (Johanne) Ullmann, actriţă de film de origine norvegiană, regizoare şi scenaristă; una dintre actriţele preferate ale regizorului suedez Ingmar Bergman – 85 de ani

– 1947: S-a născut actorul britanic Ben Cross (m. 2020)

– 1965: A murit William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg britanic (n. 1874)

– 1965: A murit tenorul italian Tito Schipa (n. 1889)

– 1969: S-a născut Adam Guy Riess, astrofizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 2011, împreună cu Saul Perlmutter şi Brian P. Schmidt pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate

– 1973: S-a născut (în Mozambic) interpreta portugheză de fadó Marisa (Marisa Núñez) – 50 de ani

– 1980: A murit antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (n. 1890)

– 1983: A murit regizorul rus de film Grigori Alexandrov (n. 1903) – 40 de ani

– 1986: A murit Nina Hamnett, pictoriţă şi scriitoare britanică (n. 1890)

– 1989: A murit actriţa italiană de film Silvana Mangano (n. 1930)

– 2001: A murit scriitorul german Stefan Heym (pseudonimul lui Helmut Flieg) (n. 1913)

– 2009: A murit producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (n. 1930)

– 2013: A murit Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (n. 1956)

– 2018: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (n. 1948) – 5 ani

– 2022: A murit fostul fotbalist profesionist și manager sârb Siniša Mihajlović (n. 1969) – 1 an

Calendarul zilei – 15 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2023, 13:48

S-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie

* Cu 211 ani în urmă (1812), după eşuarea Primei Republici în Venezuela, Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada (Colombia de mai târziu), punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale documente politice, renumitul „Manifest din Cartagena”

* Cu 163 de ani în urmă (1860) împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotăra alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă) (15/27)

* Acum 161 de ani (1862) apărea, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continua gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac. Publicaţia a sprijinit reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (şi-a încetat apariţia la 5/17.XII.1864) (15/27)

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când avea loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955); dirijor, Eduard Wachmann. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.IV/11.V.1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906) (15/27)

* Cu 152 de ani în urmă (1871) apărea gazeta politică şi literară „Adevărul” (seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17.IV.1872; seria a II-a, cotidian, la Bucureşti: 15/27.VIII.1888-21.XI/3.XII.1916; 3/16.I.1919-17.XII.1937; 13.IV.1946-31.III.1951). Fondator şi primul director: Alexandru V. Beldiman. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării (15/27)

* În urmă cu 147 de ani (1876) era înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional, ca formă de asociere privată a ofiţerilor, închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor fiind asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I (domnitor la acea dată, iar, din 1881, rege). Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877)

* Acum 101 ani (1922) apărea, până în 1948, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”. Seria nouă a revistei a apărut în 1991

* Sunt marcaţi 85 de ani (1938) de când Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, era prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918

* În urmă cu 84 de ani (1939), la Atlanta (SUA), a avut loc premiera internațională a filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell (1900 – 1949), unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile, cu încasări de 1,6 miliarde de dolari. Regia a fost semnată de Victor Fleming, iar protagoniştii au fost Vivien Leigh (în rolul lui Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler)

* Acum 73 de ani (1950) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989)

* Cu 53 de ani în urmă (1970) naveta spaţială sovietică „Venera 7” a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus. Sonda a transmis timp de 23 de minute

* În urmă cu 51 de ani (1972) România a aderat la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Prima acorda credite pentru reechilibrarea balanţei monetare, iar cealaltă finanţa proiecte de infrastructură. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale. În cadrul BIRD, guvernator pentru România este ministrul finanţelor publice, poziţia de guvernator supleant fiind deţinută de viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991

* Acum 28 de ani (1995), în zilele de 15 şi 16 decembrie, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost denumită „euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare, începând cu 1.I.2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi Lituania (2015). În prezent, euro (EUR) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE, acestea formând zona euro

* Tot cu 28 de ani în urmă liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok); a intrat în vigoare la 28 martie 1997

* Cu 23 de ani în urmă (2000) era închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton. În data de 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23, reactorul „Numărul 4” al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, emanând în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent

* Acum 21 de ani (2002) România a fost nominalizată, pentru prima dată, în cadrul galei Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”

* Se marchează 10 ani (2013) de când izbucnea Războiul Civil din Sudanul de Sud, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitala Juba, în regiunea Jonglei, care era predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60.000 de persoane s-au adăpostit în tabere ONU pe teritoriul țării. În anul 2020, guvernul din Sudanul de Sud a încheiat un acord de pace istoric cu mai multe mișcări rebele, menit să pună capăt războiului, mai ales în regiunea Darfur, unde au fost ucise sute de mii de persoane

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Episcop martir Elefterie (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (m. 1860)

– 1868: S-a născut Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (m. 1940) – 155 de ani

– 1874: A murit Iosif Szabó, botanist şi farmacist român de naţionalitate germană; originar din Transilvania, s-a stabilit în 1842 la Iaşi, unde, în 1856, împreună cu Atanasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice; împreună cu dr. Iacob Cihac, a întocmit prima lucrare de farmacologie din literatura română; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1803)

– 1883: S-a născut Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (m. 1960) – 140 de ani

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1991)

– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865)

– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977)

– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992)

– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996)

– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1936: S-a născut economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (m. 2015)

– 1937: S-a născut actorul, scriitorul şi profesorul Dionisie Vitcu

– 1942: S-a născut poeta, prozatoarea şi eseista Smaranda Jelescu; cunoscută în urma celor aproape 3.000 de emisiuni de televiziune realizate la TVR, la secţia Cultură, unde a lucrat mai bine de 20 de ani (m. 2017)

– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic; între 1995 și 1999, a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de cinci minute despre folosirea corectă a limbii române, Doar o vorbă „săț-i” mai spun, care a fost prezentat mai întâi la Tele 7 ABC (1995), apoi la Pro TV (1995-1996), iar ulterior, la TVR1 (1997-1999 și din nou în 2006) (m. 2008)

– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; a debutat cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar în 1982, devenea solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a mai multor concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis” – 75 de ani

– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic; director al ziarului „Cotidianul” (din 2009) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993)

– 1952: S-a născut artistul plastic şi profesorul Mihai Dumitru (m. 2020)

– 1963: A murit prof. univ. dr. Alexandru (Leca) Morariu, unul dintre marii filologi, lingvişti, istorici şi critici literari, etnologi și folcloriști ai Bucovinei; profesor la Catedra de Literatură română modernă şi folclor din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie – Universitatea din Cernăuţi (1924 – 1944), fiind ales în anul 1936 decan al Facultăţii, apoi prorector al Universităţii; a fost un mare susţinător al culturii româneşti din Bucovina; a fost secretar de redacţie la revista Junimea literară – Cernăuţi, director al Teatrului Naţional Cernăuţi, a înfiinţat Institutul de Literatură, Filologie şi Etnografie – Folclor, a fondat Revista Făt – Frumos, Buletinul Mihai Eminescu (n. 1888) – 60 de ani

– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 2008: A murit Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1913) – 15 ani

– 2016: A murit poeta Viorela Codreanu Tiron (n. 1954)

– 2021: A murit graficianul Gheorghe Constantinescu; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Grafică publicitară București (n. 1943)

– 2021: A murit creatoarea de modă Camelia Georgia Lavric (n. 1948)

– 2022: A murit meşterul popular Dumitru Pop Tincu, crucer, sculptor, pictor şi poet; Tezaur Uman Viu (din 2021), Ambasador al Turismului Maramureşean, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, cel mai cunoscut şi mediatizat creator popular maramureşean, autorul a numeroase cruci din lemn însoţite de epitaf, majoritatea puse în Cimitirul Vesel din comuna Săpânţa; continuatorul operei lui Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir, care și-a dorit să dea o față veselă morții și să onoreze amintirea fiecărui localnic într-un mod unic și pozitiv (n. 1955) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Madrid: Încheierea auditului comandat de Biserica Catolică Spaniolă privind criminalitatea împotriva copiilor din cadrul acesteia

-Haga, Țările de Jos: Începutul așteptat al unui experiment legal de canabis

– Elefsina, Grecia: Ceremonia de închidere a Capitalei Culturale Europene 2023 (15 – 17 dec.)

– Lisabona, Portugalia: Alegeri primare ale Partidului Socialist înainte de alegerile legislative anticipate din 10 martie (15 – 16 dec.)

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizia privind ratele

– Jackson, SUA: Verdict privind șase ofițeri de poliție albi care au pledat vinovați pentru torturarea bărbaților de culoare

– Palenque, Mexic: Inaugurarea trenului Maya, proiectul emblematic al actualei administrații care intenționează să stimuleze turismul și economia în sud-estul mexican

– Turcia: Moody’s își actualizează ratingul

Aniversări – Comemorări

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (adevăratul nume: Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m. 68 d.H., s-a sinucis)

– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m. 1726)

– 1675: La această dată a fost înmormântat pictorul olandez Jan Vermeer; unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (n. 1632)

– 1832, 15/27: S-a născut Pavel M. Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic de artă şi umanist rus (m. 1898). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a nașterii stilul nou – 27 decembrie 1832

– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923)

– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908)

– 1859: S-a născut Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (m. 1917)

– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic și om de știință danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1903 (m. 1904)

– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 a fost arhitect al oraşului Viena (m. 1956)

– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)

– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină în 1962 (m. 2004)

– 1923: S-a născut Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian; iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (m. 2009) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Freeman John Dyson, fizician teoretician, matematician, statistician și profesor american de origine britanică; a adus contribuții fundamentale în teoria cuantică a câmpurilor, fizica materiei condensate, astrofizică, fizică și tehnologie nucleară, fizică matematică (m. 2020) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (m. 2017)

– 1928: S-a născut violonista poloneză Ida Haendel (m. 2020) – 95 de ani

– 1931: S-a născut scriitorul danez Klaus Rifbjerg (m. 2015)

– 1933: S-a născut Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: S-a născut, în Bulgaria, Raina Kabaivanska, una dintre cele mai importante soprane ale generației sale

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902)

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist, filosof și profesor francez – 75 de ani

– 1958: A murit fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1945 (n. 1900) – 65 de ani

– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (n. 1901)

– 1974: A murit regizorul american de film Anatole Litvak (n. 1902, în Ucraina)

– 1989: A murit actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Edward Underdown (n. 1908)

– 1989: A murit Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916)

– 2010: A murit regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (n. 1922)

– 2011: A murit Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (n. 1949)

– 2012: A murit actriţa argentiniană Olga Zubarry (n. 1929)

– 2013: A murit actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (n. 1917, în Japonia din părinţi britanici) – 10 ani

– 2020: A murit actriţa franceză Caroline Cellier (n. 1945)

– 2021: A murit scriitoarea feministă, activista și profesoara afro-americană Gloria Jean Watkins (cunoscută sub pseudonimul literar „bell hooks”, ortografiat cu minuscule); în 2018 a fost inclusă în Kentucky Writers Hall of Fame (n. 1952)

Calendarul zilei – 14 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 14 decembrie 2023, 14:13

 S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

* Cu 743 de ani în urmă (1280) apărea prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex – „A şasea cetate”). Sighișoara este cea mai mare cetate medievală din Europa locuită fără întrerupere. Din 1999, cetatea fost înscrisă pe lista patrimoniului UNESCO

* Se împlinesc 565 de ani (1458) de când era atestat documentar municipiul Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare. Aşezarea de pe Trotuş apare, aşadar, consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Oneşti, alături de obiecte şi arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ştefan cel Mare şi Sfânt poruncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: „Malurile, ţinutu Bacău, Cu mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Voievod, domn ţarei Moldaviei, facem înştiinţare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră şi înainte boerilor noştri, mari şi mici, Maruşca, fata lui Andrieş Slujascul, giupăneasa lui Negrilă, de a sa buna voie şi’au dat satele şi moara, parte a ei, ci şi’au împărţit, înainte noastră şi înainte boierilor noştri, cu fraţii sei şi cu surorile sale şi au dat mănăstirei Bistriţii, unde este hramul Adormirea Preasfintei Născătoarii de Dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujeşti, unde au fost curtea tatălui ei, şi giumătate de moară şi din tot venitul, giumătate, şi la Maluri amândouă coturi Oneştii şi Lăbăseştii, şi fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesău ca să fie sfintei mănăstiri Bistriţii cu tot venitul. Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credinţa a domniei mele, noi Ştefan Voievod şi credinţa mitropolitului nostru Teoctist, şi credinţa tuturor boerilor noştri, mari şi mici”

* Cu 556 de ani în urmă (1467), în noaptea de 14 spre 15 decembrie, avea loc Bătălia de la Baia, confruntare între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Matia (sau Matei) Corvin (1458 – 1490), determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea din 1459 pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). La rândul său, Ştefan atacase ţinuturile secuieşti (1461), Chilia (1462) şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania (1467). În aceste condiţii, Matia Corvin decide să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise ascultare. A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei

* În urmă cu 319 ani (1704) era înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului „Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti” din Veneția

* Acum 159 de ani (1864) era inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia). Şcoala de Belle Arte a fost înfiinţată ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman (1831-1891) şi Gheorghe Tattarescu (1818-1894). Începând cu anul 1859, Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu au înaintat oficialităţilor propuneri de înfiinţare a unei instituţii de învăţământ artistic de factură modernă (14/26)

* În urmă cu 154 de ani (1869) era inaugurată oficial, în prezenţa domnitorului Carol I, clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944) (14/26)

* Sunt marcați 135 de ani (1888) de când avea loc debutul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (1860-1939), pe scena Operei Mari din Paris, în rolul Margaretei din opera „Faust” de Charles Gounod

* Acum 112 ani (1911) exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini). Tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska. În iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”

* Acum 109 ani (1914) a avut loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia a fost ales un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi s-a hotărât schimbarea titulaturii în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor (14/27)

* În urmă cu 107 ani (1916), la Iași, avea loc semnarea unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României (a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale). La data de 16.II.1918 se încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi în depozite de stat ale Rusiei (14/27)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când, la „Metropolitan Opera” din New York, a avut loc premiera Tripticului de opere în câte un act – „Il Tabarro”, „Suor Angelica” şi „Gianni Schicchi” – al compozitorului italian, Giacomo Puccini

* Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite alegea, acum 77 de ani (1946), oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial. Piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU)

* Se marchează 75 de ani (1948) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi India, la rang de legaţie. La 15 noiembrie 1957, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. România are un Birou Comercial în cadrul Ambasadei la New Delhi și Consulate Onorifice la Kolkata şi Chennai. Consulate onorifice ale României au fost deschise la Kolkata (jurisdicţie consulară în statele: West Bengal, Bihar, Jharkhand, Odisha, Chattisgarh, Sikkim, Meghalaya, Tripura, Mizoram, Nagaland, Assam, Manipur şi Arunachal Pradesh) și Chennai (jurisdicţie consulară în statele: Tamil Nadu şi Kerala)

* În urmă cu 68 de ani (1955) era trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă). Cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine. În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja

* Acum 63 de ani (1960) era creată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, de SUA şi de Canada (şi-a început activitatea la 30.IX.1961). În prezent numără 37 de ţări membre. OECD reprezintă, în esenţă, cadrul organizatoric şi juridic înăuntrul căruia ţările membre studiază probleme comune din domeniile economiei, energiei, comerţului, mediului, educaţiei, forţei de muncă şi programelor sociale, comunicării etc., în vederea găsirii de soluţii pentru armonizarea lor

* Tot acum 63 de ani era adoptată Declaraţia cu privire la Acordarea Independenţei Ţărilor şi Popoarelor Coloniale (la a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU)

* Cu 62 de ani în urmă (1961) a avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, „Procesul de la Nürnberg”, ecranizare a piesei lui Abby Mann. Procesul de la Nürnberg este un film dramă-istorică american, realizat în 1961 de regizorul Stanley Kramer, după romanul omonim a scriitorului Abby Mann, protagoniști fiind actorii Spencer Tracy, Burt Lancaster, Richard Widmark, Maximilian Schell

* Acum 47 de ani (1976) avea loc inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional din Iaşi. A fost inaugurat când se împlineau 160 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în casa care a aparținut vornicului Vasile Alecsandri și în care a copilărit poetul. Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și se află în apropierea bisericii Sf. Ilie, pe strada cu același nume. Muzeul ilustrează dezvoltarea fenomenului teatral din cele mai vechi timpuri și până astăzi, evidențiind momentele importante din istoria Teatrului Național din Iași: primul spectacol de teatru în limba română organizat de cărturarul Gh. Asachi la Iași, înființarea Conservatorului Filarmonic – Dramatic al Teatrului Național din Iași, în anul 1840, al cărui director a fost V. Alecsandri, inaugurarea actualei clădiri a teatrului, personalități de seamă care au contribuit la propășirea teatrului românesc

* În urmă cu 42 de ani, la data de 14 decembrie 1981, Israelul a adoptat Legea Înălțimilor Golan, care a extins „legile, jurisdicția și administrația” israeliene asupra Podișului Golan. Deși legea a anexat efectiv teritoriul care aparținea Siriei la statul Israel, nu a precizat în mod explicit o anexare formală. Legea Înălțimilor Golan nu este recunoscută la nivel internațional, cu excepția (din martie 2019) de către Statele Unite, și a fost declarată „nulă și fără efect juridic internațional” prin Rezoluția 497 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Rezoluția a cerut Israelului să-și anuleze decizia. Israelul susține că poate păstra zona, deoarece textul Rezoluției 242 cere „limite sigure și recunoscute fără amenințări sau acte de forță”. Cu toate acestea, comunitatea internațională respinge pretențiile israeliene de a avea titlul de proprietate asupra teritoriului și îl consideră un teritoriu suveran al Siriei

* Acum 34 de ani (1989) un grup de intelectuali, studenţi şi muncitori din Iaşi, oponenţi ai regimului comunist, a încercat să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, sub egida Frontului Popular Român; mitingul a fost preîntâmpinat de autorităţi

* În urmă cu 28 de ani (1995) avea loc semnarea, la Paris, a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia și Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995). Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei și Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federației Ruse şi ai SUA

* Acum 22 ani (2001) a început să emită postul privat de televiziune „B1 TV”

* Cu 11 ani în urmă (2012) a avut loc atacul armat de la o școală primară din Connecticut, Statele Unite, în care au fost ucise 28 de persoane și încă două rănite. Majoritatea decedaților au fost copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani și 6 adulți (inclusiv atacatorul și mama lui). Evenimentul tragic a ajuns să fie cunoscut sub numele de „masacrul de la școala din Sandy Hook”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan al Crucii, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Direcţiei Operaţii” a Armatei; prima structură centrală de operaţii militare din Armata României, ca parte componentă a Statului Major General, a fost înfiinţată la 14 decembrie 1859, prin Ordinul de zi nr. 123, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la numai o lună după constituirea Statului Major General

– 1826: A murit Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei (1793-1810) (n. 1734)

– 1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al celor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării; acţiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau şi un puternic caracter naţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman); a substituit o perioadă puterea domnească în regiune (n. 1787)

– 1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (m. 1934)

– 1887: S-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1940, asasinat de legionari în pădurea Snagov)

– 1898: S-a născut Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1980) – 125 de ani

– 1906: S-a născut inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1910: S-a născut Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (m. 2008)

– 1911: S-a născut Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1996)

– 1918: S-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (m. 2016) – 105 ani

– 1932: S-a născut Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator şi publicist (m. 2003)

– 1932: S-a născut ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Gheorghe Meclea, medic, ofițer de marină și profesor; pionier al ecografiei în medicina românească (a introdus în România examinarea ecografică în practica medicală, la Spitalul Fundeni, în anul 1976); promotor al școlii românești de ultrasonografie; director medical al Sanador, funcție pe care a deținut-o încă de la deschiderea primei clinici Sanador, în februarie 2001, și până la încetarea din viață (m. 2020)

– 1946: S-a născut Aura Urziceanu (în prezent Aura Rully), cântăreaţă şi compozitoare de muzică de jazz, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; stabilită în Canada, din 1985

– 1946: A murit scriitorul Ion Al. Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (n. 1868)

– 1948: S-a născut actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (m. 2006) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Bogdan Niculescu-Duvăz, arhitect, revoluționar și politician; a fost deputat, timp de 26 de ani, în toate legislaturile din perioada 1990–2016 și, pe rând, membru al Partidului Democrat, ex-FSN și, ulterior al PSD, din 2003; ministru în Guvernele conduse de Petre Roman, Victor Ciorbea și Adrian Năstase (m. 2019)

– 1962: A murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868)

– 1965: S-a născut poetul, eseistul și publicistul Ilorian Păunoiu (m. 2016)

– 1968: S-a născut interpretul de muzică folk, jazz și rock Florin Chilian – 55 de ani

– 1980: A murit Nichita P. Smochină, jurist, istoric, etnograf, folclorist şi om politic; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1894, în judeţul Tiraspol, azi în R. Moldova)

– 1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „l-a văzut pe Dumnezeu” (n. 1907)

– 1996: A murit Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (n. 1919)

– 2000: A murit economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1920)

– 2007: A murit Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (n. 1940, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (n. 1937)

– 2017: A murit inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator (1992-1996); membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1928)

– 2020: A murit artistul plastic şi profesorul Mihai Dumitru (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (14 – 15 dec.)

– Geneva: Reuniunea Consiliului general al Organizației Mondiale a Comerțului

-Haga: Audierea în apel la Tribunalul Special din Kosovo cu privire la Salih Mustafa, comandantul rebelului închis timp de 26 de ani pentru crimă și tortură

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Paris: Instanța se pronunță asupra soartei actriței Isabelle Adjani judecată pentru fraudă fiscală și spălare de bani

– Toronto, Canada: Curtea de Justiție va stabili data pentru audierea de sentință în cazul lui Peter Nygard, condamnat pentru multiple agresiuni sexuale

– Tokyo: Producția industrială din octombrie (a doua estimare)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Londra: Licitația unei console folosite de familia Bealte la Abbey Road Studios

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Protest împotriva Reactoarelor Nucleare” este o zi în care se organizează acţiuni prin care se încearcă sensibilizarea tuturor celor care, prin activitatea lor, pot influenţa producerea poluării radioactive; acestora li se cere să fie mai precauţi şi mai preventivi. NOTĂ: Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. Pe 26 septembrie este „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013

– 1503: S-a născut Michel Nostradamus, astrolog şi medic francez; autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile” (m. 1566) – 520 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 decembrie 1503

– 1546: S-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (m. 1601)

– 1788: A murit compozitorul german Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al lui J. S. Bach (n. 1714) – 235 de ani

– 1791: S-a născut Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (m. 1860)

– 1799: A murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732)

– 1803, 14/26: S-a născut Friedrich Reinhold Kreutzwald, scriitor şi folclorist estonian; considerat întemeietorul literaturii naționale din țara sa (m. 1882) – 220 de ani

– 1824: S-a născut pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (m. 1898)

– 1883, 14/26: S-a născut Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (m. 1962) – 140 de ani

– 1883: S-a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marţiale japoneze Aikido (m. 1969) – 140 de ani

– 1895: S-a născut poetul şi prozatorul francez Paul Éluard, unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (m. 1952)

– 1920: S-a născut muzicianul american de jazz Clark Terry, un maestru al trompetei recompensat cu Grammy; unul dintre muzicienii cu cele mai multe discuri înregistrate din istoria muzicii jazz (m. 2015)

– 1922: S-a născut Nikolai Ghenadievici Basov, fizician sovietic; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor (m. 2001)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (m. 1988)

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1946: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Patty Duke (numele real: Anna Pearce) (m. 2016)

– 1946: S-a născut Jane Mallory Birkin, actriță și cântăreață engleză, care a locuit în Franța pentru o lungă perioadă de timp (m. 2023)

– 1949: S-a născut (în Africa de Sud) producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (m. 2013)

– 1952: A murit compozitorul norvegian Fartein Valen, considerat părintele muzicii norvegiene contemporane atonale (n. 1887)

– 1974: A murit Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (n. 1889)

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru literatură în 1977 (n. 1898)

– 1988: S-a născut Vanessa Hudgens, interpretă şi actriţă americană – 35 de ani

– 1989: A murit fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace în 1975 (n. 1921)

– 1990: A murit Friedrich Dürrenmatt, prozator şi dramaturg elveţian de limbă germană (n. 1921)

– 1993: A murit actriţa americană de film Myrna Loy (n. 1905) – 30 de ani

– 1999: A murit jurnalista americană Cathy Hainer, reporter la „USA Today”, devenită celebră prin publicarea propriilor experienţe trăite ca bolnavă de cancer (n. 1961)

– 2013: A murit Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (n. 1932) – 10 ani

– 2017: A murit regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (n. 1963)

– 2019: A murit Anna Karina (Hanne Karin Bayer), actriță, regizoare, scenaristă și cântăreață daneză cu cetățenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (n. 1940)

– 2020: A murit antrenorul francez de fotbal Gérard Houllier (n. 1947)

Calendarul zilei – 13 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2023, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie

* Acum 428 de ani (1595) a avut loc Lupta de la Areni pentru tronul Moldovei. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, a fost prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când armata revoluţionară maghiară, comandată de generalul Jozéf Bem (n. 1795 – m. 1850), intra în Cluj. În proclamaţia sa, generalul Bem chema la unire forţele revoluţionare române şi ungare (13/25)

* Se împlinesc 105 ani de când, la data de 13/26 decembrie 1918, a avut loc o mare manifestație socialistă a muncitorilor din București, principalii organizatori ai acesteia fiind agentul bolşevic Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig și Sami Steinberg, cizmarul Marcus Iancu, corectorul Marcel Blumenfeld, Ilie Moscovici, I.C. Frimu, Gheorghe Cristescu, D. Pop și alții. În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din capitală au încetat lucrul și s-au îndreptat spre Ministerul Industriei și Comerțului, însoțind delegația pe care au desemnat-o să prezinte revendicările lor. Cu muncitorii tipografi, s-au solidarizat și muncitorii de la alte fabrici și uzine din București. Manifestanții au scandat lozincile „Jos armata! Jos regele! Trăiască Republica!”. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național rămânând 16 morți și zeci de răniți din rândurile muncitorilor. Ulterior, după preluarea puterii, propaganda comunistă a susținut că au fost 102 morți și sute de răniți, care nu au fost înregistrați de istoriografia oficială. Personalități marcante ale vieții culturale, artistice și politice ca Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction, au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului. Au fost arestați sute de muncitori, membri ai mișcării sindicale și ai Partidului Socialist, care au fost schingiuiți

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când la Filarmonica din New York (SUA), avea loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin

* În urmă cu 92 de ani (1931), la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice

* Acum 86 de ani (1937) a avut loc Masacrul de la Nanjing, „capitala sudică” a Chinei (adesea menționat ca Masacrul din Nanking sau Răpirea Nanking), un episod de ucidere și violuri în masă comise de trupele imperiale japoneze împotriva locuitorilor din Nanjing (Nanking). La data de 9 decembrie 1937, orașul a fost invadat de armata japoneză. Al doilea război chino-japonez abia începuse dar Japonia urma să capituleze în 1945 după atacul declanșat de SUA la Hiroshima și Nagasaki și după înfrângerea în fața armatei ruso-mongole din Manciuria, provincie capturată în 1931. Ceea ce însă s-a întâmplat în Naijing reprezintă unul dintre actele de cruzime ce au cutremurat lumea. Masacrul a avut loc pe o perioadă de șase săptămâni începând cu 13 decembrie 1937, ziua în care japonezii au capturat Nanjingul. În această perioadă, soldații armatei imperiale japoneze au ucis combatanți dezarmați și civili chinezi, în număr de aproximativ 40.000 până la peste 300.000, și au comis violuri și jafuri pe scară largă. Întrucât majoritatea înregistrărilor militare japoneze privind uciderile au fost păstrate secrete sau distruse la scurt timp după predarea Japoniei în 1945, istoricii nu au putut estima cu exactitate numărul morților masacrului. În 1946, Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient din Tokyo a estimat că peste 200.000 de chinezi au fost uciși în masacru. Estimarea oficială a Chinei este de peste 300.000 de morți, pe baza evaluării Tribunalului pentru crime de război din Nanjing, din 1947

* Acum 42 de ani (1981), în faţa amplorii mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, conducerea Poloniei instituia starea de asediu pe întreg teritoriul ţării (ridicată la 31.XII.1982), interzicea mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi grupările de opoziţie, internându-i pe principalii lideri ai acesteia. Tot la această dată a fost impusă Legea marțială în Polonia, de către Wojciech Jaruzelski, liderul statului comunist polon, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea, care prin atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În urma acestui act juridic, „Solidaritatea” a fost scoasă în afara legii, iar membri acesteia sunt arestați. La 22 iulie 1983, Legea marțială este abrogată, autoritarismul comunist slăbind în intensitate

* Cu 33 de ani în urmă (1990) apărea, în Monitorul Oficial, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), adoptată de Parlamentul României. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar primul-ministru al Guvernului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională

* Acum 32 de ani (1991) a fost semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea şi schimburile dintre Nordul şi Sudul Coreei, intrat în vigoare la 19.II.1992. A fost semnată declaraţia privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea

* Sunt marcați 20 de ani de la capturarea fostului președinte irakian Saddam Hussein de forțele americane. După invazia Irakului din 2003, Saddam a fost răsturnat de la putere, și a reușit să se ascundă vreme de opt luni, până ce a fost capturat în ascunzătoarea subterană unde se afla, lângă localitatea natală Tikrit, la data de 13 decembrie 2003. La operațiunea Red Dawn, care avea ca obiectiv uciderea sau capturarea lui Saddam, au participat 600 de militari din Divizia a IV-a de Infanterie și forțele speciale americane, precum și trupe kurde. Saddam Hussein Abd al-Majid al-Tikriti (n. 1937 – m. 2006) a fost un politician irakian, președinte al Irakului în perioada 1979 – 2003 și prim-ministru al acestei țări între 1979 – 1991 și 1994 – 2003, secretar general al secției irakiene a partidului Baas (Partidul Socialist al Renașterii Arabe), mareșal (din 1979). Saddam a guvernat Irakul într-o manieră dictatorială arbitrară, cu caracter semi-laic, a promovat o politică belicistă, inițiind un război lung și anevoios împotriva Iranului și mai târziu o campanie fulger în care a cucerit și a anexat emiratul vecin al Kuweitului. Bazându-se, ca și regimurile irakiene precedente pe hegemonia comunității musulmane sunite, a inițiat masacre împotriva populației șiite și a kurzilor, împotriva acestora din urmă utilizând și arme chimice (contra localității Halabja), crime pentru care a fost judecat și executat

* În urmă cu 18 ani (2005) era inaugurat noul sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei nr. 125, Sector 1. Înfiinţată în data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală

* În urmă cu 16 ani (2007) avea loc semnarea noului tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. aÎn noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Acum 12 ani, pe 13 decembrie 2011, a avut loc un atac armat în piața Saint-Lambert, aflată în orașul Liège din regiunea Valonia, Belgia. Atacatorul, Nordine Amrani, un belgian de origine marocană în vârstă de 33 de ani, a aruncat trei grenade de mână și a deschis focul asupra mulțimii prezente la un târg de Crăciun din piața Saint-Lambert. În urmat atacului, 4 persoane au fost ucise și alte 125 au fost rănite. Printre victimele care au decedat se numără doi adolescenți de 15 și respectiv 17 ani și un băiețel de 17 luni

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693 – 330 de ani), Sf. Ierarh Dosoftei a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”

– Sf. Lucia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Tipografilor Români”; la 13/26.XII.1918 ( – 105 ani) a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor din Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros; eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat, breasla tipografilor fiind prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921

– „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917, parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat constituţia; tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea

– 1833: S-a născut Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896, 1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (m. 1909) – 190 de ani

– 1843: S-a născut compozitorul George Stephănescu (m. 1925) – 180 de ani

– 1865: S-a născut generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane)

– 1876: S-a născut Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (m. 1966)

– 1886: S-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (m. 1928)

– 1887: S-a născut poetul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (m. 1988)

– 1893: S-a născut fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1972) – 130 de ani

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970)

– 1901: S-a născut Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (m. 1987)

– 1906: S-a născut pianistul Dagobert Bucholz (m. 1991)

– 1907, 13/26: S-a născut Grigore Popescu-Băjenaru, prozator şi istoric literar; autor de literatură de popularizare şi de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic (m. 1986)

– 1917: S-a născut Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Liviu Comes (m. 2004) – 105 ani

– 1923: S-a născut Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn; declarat „Tezaur Uman Viu” în 2013 (m. 2015) – 100 de ani

– 1925: S-a născut sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007, la Paris)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1943: S-a născut sculptorul Mihai Caranica, stabilit, din 1982, în Germania, apoi în SUA – 80 de ani

– 1945: S-a născut pictorul Bogdan Pietriş (m. 2006)

– 1948: A murit Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (n. 1878) – 75 de ani

– 1955: A murit fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897)

– 1961: S-a născut diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (m. 2018)

– 1962: S-a născut Vlady Cnejevici, instrumentist, compozitor şi aranjor; a cântat cu trupe precum „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” sau „Pasărea Rock”

– 1982: A murit tenorul Aurel Alexandrescu (n. 1903)

– 1983: A murit poetul şi eseistul Nichita Stănescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1933) – 40 de ani

– 1987: A murit prozatorul George Acsinteanu; a lucrat şi ca secretar literar la Radiodifuziunea Română (n. 1905)

– 1987: A murit poetul Marcel Mihalaş (n. 1937)

– 1999: A murit pictorul Gheorghe Berindei (n. 1921)

– 2002, 13/14: A murit economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2015: A murit Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (n. 1943)

– 2020: A murit farmacistul, medicul şi profesorul Dumitru Dobrescu, deschizător de drumuri, creator de școală și de instituții în domeniul farmacologiei; autorul unor concepte originale precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia (1981) şi farmacologia ecologică (1993); autorul primului tratat de farmacologie homeopată din lume (2007) şi fondatorul unei noi ştiinţe medicale cu acest nume; fondatorul şi şeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul UE – Balcanii de Vest

-Bruxelles: Manifestație împotriva măsurilor de austeritate din UE, la apelul Confederației Europene a Sindicatelor

– Strasbourg: Ceremonia de acordare a Premiului Saharov, cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului – la Parlamentul European

-Strasbourg: CEDO: Audierea Marii Camere în Ucraina împotriva cazului Rusiei privind încălcările de la Moscova în Crimeea

– Londra: Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak răspunde la întrebările parlamentarilor

– Berna, Elveția: Alegerea noului președinte elvețian de către Adunarea Federală

– Geneva, Elveția: Forumul Global pentru Refugiați (13 – 15 dec.)

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Tikrit, Irak: Sunt marcați 20 de ani de la capturarea președintelui demis Saddam Hussein de către forțele americane lângă Tikrit, Irak

– Paris: Raport lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Hangzhou, China: Badminton – Finala turneului mondial (13 – 17 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 1204: A murit Moise Maimonide, filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei (n. 1135)

– 1466: A murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene (n. ~1386)

– 1553: S-a născut Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (m. 1616, asasinat) – 470 de ani

– 1603: A murit matematicianul francez François Viète; considerat unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540) – 420 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 23 februarie 1603

– 1720: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (m. 1806)

– 1784: A murit Samuel Johnson, scriitor şi lexicograf britanic; autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1747-1755) (n. 1709)

– 1797: S-a născut poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (m. 1856)

– 1816: S-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892)

– 1871: S-a născut Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (m. 1945)

– 1893: S-a născut biochimistul american Edward Adelbert Doisy; Premiul Nobel pentru Medicină în 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (m. 1986) – 130 de ani

– 1896: S-a născut Charles Plisnier, scriitor belgian care a câștigat Premiul Goncourt în 1937 pentru seria de nuvele „Faux passeport” (m. 1952)

– 1903: S-a născut Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (m. 1993) – 120 de ani

– 1909: A murit Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855)

– 1915: S-a născut actorul de film german Curd Jürgens (m. 1982)

– 1923: S-a născut pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (m. 2012) – 100 de ani

– 1923: S-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck pentru cercetările despre semiconductori, superconductivitate și magnetism (m. 2020) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Dick Van Dyke (nume la naştere: Richard Wayne Van Dyke), actor, comediant, scriitor, cântăreţ, dansator şi producător american

– 1929: S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru şi film (m. 2021)

– 1930: S-a născut poetul israelian Nathan Zach, recompensat cu numeroase premii naţionale şi internaţionale (m. 2020)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul şi poetul iranian Réza Baraheni, nume important în literatura persană; a lăsat în urmă o operă prolifică, ce cuprinde romane, poezii, precum şi critică literară şi eseuri de teorie literară (m. 2022)

– 1935: A murit chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1871)

– 1944: A murit pictorul, graficianul, profesorul și scriitorul rus Vasili Vasilievici Kandinsky; fondatorul artei abstracte (n. 1866)

– 1957: S-a născut Steve Buscemi, actor, scenarist şi regizor american

– 1983: A murit preotul Alexander Schmemann, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din Occident; profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi profesor și decan (din 1962) la Seminarul „Sfântul Vladimir” din New York; a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America (n. 1921, în Estonia, într-o familie de emigranți ruși) – 40 de ani

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1977 (n. 1898)

– 1991: A murit André Pieyre de Mandiargues, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1967 pentru romanul „La Marge” (n. 1909)

– 1996: A murit dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (n. 1910)

– 2010: A murit Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (n. 1941)

– 2010: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (n. 1942)

– 2011: A murit scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (n. 1925)

– 2016: A murit Thomas Schelling, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005; unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai strategiei nucleare (n. 1921)

– 2016: A murit actorul canadian Alan Thicke (n. 1947)

– 2018: A murit Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (n. 1937) – 5 ani

– 2021: A murit cântăreţul american de „country soul” Joe Simon (n. 1936)

Calendarul zilei – 12 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 12 decembrie 2023, 13:58

S-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie

* Acum 173 de ani (1850) cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu

* În urmă cu 159 de ani (1864) Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna a fost numit mitropolit (12/24)

* Cu 127 de ani în urmă (1896) inginerul şi fizicianul italian, Guglielmo Marconi (1874-1937), a făcut la Londra prima demonstraţie publică a radioului. Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza tuturor tehnologiilor moderne de radiodifuziune. Îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care se putea transmite

* Acum 122 de ani (1901) avea loc transmiterea primului semnal radio transatlantic. Din Anglia (de la Poldhu din Cornwall) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse. Această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase

* Cu 98 de ani în urmă (1925), din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea a renunţat, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La data de 31.XII.1925 Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern. Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai. Regele Carol al II-lea a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul. Pe 6 septembrie 1940, a semnat actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au putut fi aduse în țară abia după căderea comunismului

* În urmă cu 82 de ani (1941) România declara război Statelor Unite ale Americii la insistenţele Germaniei şi Italiei (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Între cele două ţări nu au avut loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice

* Tot acum 82 de ani (1941) Adolf Hitler anunţa planul de exterminare a evreilor, la o întrunire a Partidului Nazist (Reichsleiter) şi a liderilor regionali de partid (Gauleiteri). Soluţia finală a problemei evreieşti în Europa se referea la planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Punerea în practică a acestei „soluţii finale” a dus la Holocaust. Chiar şi înainte de punerea definitivă în practică a planurilor soluţiei finale în 1942, au fost ucişi în masă aproximativ un milion de evrei, dar numai după ce s-a luat decizia eradicării întregii populaţii evreieşti a început cu adevărat măcelul în lagărele de exterminare

* Cu 27 de ani în urmă (1996) începea guvernarea Cabinetului prezidat de Victor Ciorbea, care a durat până la 30 martie 1998

* Acum 24 de ani (1999), în urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest (totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro), petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania. Mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier

* Cu 23 de ani în urmă (2000) era încheiat Acordul de la Alger, un acord de pace între guvernele Eritreea și Etiopia, semnat la 12 decembrie 2000, în capitala Algeriei, pentru a încheia în mod oficial războiul Eritreea-Etiopia, conflict de frontieră desfășurat de cele două țări între anii 1998-2000. În acord, cele două părți au reafirmat Acordul privind încetarea ostilităților, care a fost semnat la 18 iunie 2000. Acordul din Alger prevedea schimbul de deținuți și întoarcerea persoanelor strămutate și a instituită o Comisie de frontieră, pentru delimitarea frontierei și o Comisie de reclamații, pentru evaluarea pagubelor cauzate de conflict

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când, reuniţi la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere avea să funcţioneze începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene, fiind condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte

* În urmă cu 8 ani (2015), la Paris, s-a încheiat un nou acord global istoric privind schimbările climatice, acesta fiind primul acord multilateral major încheiat în secolul al XXI-lea, ce pune bazele unui plan global de acţiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri. Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Episcop Spiridon al Trimitundei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1893: S-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film; după o carieră cinematografică întinsă pe mai mult de cinci decenii, Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea (m. 1973, la Los Angeles, SUA) – 130 de ani

– 1905: S-a născut poetul Virgil Huzum (m. 1987)

– 1907: S-a născut botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1908: A murit compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (n. 1836) – 115 ani

– 1927: S-a născut Ion M. Anghel, diplomat, jurist și profesor universitar; una dintre personalităţile emblematice ale diplomației din ultima jumătate de secol

– 1929: S-a născut Marin Bucur, istoric literar, scriitor şi ziarist (m. 1994)

– 1933: S-a născut pictorul Viorel Mărginean; director al Muzeului Naţional de Artă al României (1994-1995); ministru al culturii în perioada 1995-1996; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2022) – 90 de ani

– 1934: A murit pictorul George Demetrescu Mirea (n. 1852)

– 1936: S-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României; a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005 (m. 2016)

– 1939: S-a născut Tudor Octavian, scriitor, critic de artă, jurnalist și publicist

– 1939: S-a născut fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2016)

– 1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, critic muzical şi compozitoare; fondatoarea revistei „Melos” şi a Operei Comice pentru Copii din Bucureşti

– 1942: S-a născut dirijorul Alexandru Lascae (m. 2009)

– 1951: S-a născut Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2014)

– 1953: S-a născut Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, eseist; în perioada 2000-2015, a prezentat emisiunea „Omul care aduce cartea”, difuzată de postul ProTV între anii 2000-2015 – 70 de ani

– 1955: S-a născut ÎPS Teodosie (numele laic: Macedon Petrescu), arhiepiscop al Tomisului (din 2001)

– 1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891)

– 1983: A murit actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (n. 1931) – 40 de ani

– 1989: A murit chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1910)

– 1990: A murit chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910)

– 1996: A murit actriţa Ileana Predescu (n. 1927)

– 2002: A murit juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2008: A murit sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (n. 1933) – 15 ani

– 2011: A murit cântăreaţa Mălina Olinescu (n. 1974)

– 2017: A murit artista plastică Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (n. 1926)

– 2021: A murit Florin Constantin Pavlovici, scriitor, memorialist și traducător; fost secretar general de redacție în cadrul vechiului Departament Literatură și Artă, al Societății Române de Radiodifuziune; a realizat una dintre cele mai prestigioase emisiuni culturale radio „Dicționar de literatură universală”; fost deținut politic pentru 5 ani și autor al volumelor „Tortura pe înțelesul tuturor” (2001) și „Frica și pânda” (2010) (n. 1936)

– 2021: A murit poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu; fondatorul Agenţiei de ştiri „A.M. Press” (1991), prima agenţie de presă cu capital privat înfiinţată după 1989 (n. 1948)

– 2022: A murit pictorul și profesorul Florin Ciubotaru (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

-Haga: Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol efectuează o vizită de stat în Țările de Jos (12 – 13 dec.)

– Madrid: Parlamentarii încep să examineze legea amnistiei pentru separatiștii catalani

-Grozny, Rusia: Audiere la procesul unui bărbat acuzat că ar fi ars Coranul

-Mannheim, Germania: Barometru lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Madrid: Procesul pentru evaziune fiscală și corupție al fostului șef al FMI Rodrigo Rato (12 dec. 2023 – 23 mai 2024)

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară a Fed (12 – 13 dec.)

– Nairobi: Kenya sărbătorește 60 de ani de la independența față de Marea Britanie

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua pentru Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate”; la 12 decembrie 2012, în cadrul celei de-a 53-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de 193 de țări rezoluția privind acoperirea universală de sănătate (Universal Healt Coverage – UHC), care solicită țărilor să furnizeze asistență medicală accesibilă și de calitate fiecărei persoane, oriunde

– „Ziua Internațională a Neutralității”, marcată anual, începând cu 2017, de către Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea, la 2 februarie 2017, a Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan (12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută ca ”Ziua neutralității”, în care și-a declarat starea permanentă de neutralitate). Rostul acestei zile este de a sublinia importanța principiilor suveranității și egalității în drepturi ale statelor membre, dreptul lor la integritate teritorială, autodeterminare și respingere a încercărilor de amestec în afacerile interne; totodată, ziua promovează rezolvarea pașnică, pe cale diplomatică a disputelor internaționale, în așa fel încât pacea și securitatea mondiale să nu fie compromise

– Ziua naţională a Republicii Kenya; aniversarea proclamării independenţei/1963 – 60 de ani

– Sărbătoarea națională a Turkmenistanului – ”Ziua neutralității”; la 12 decembrie 1995 a fost recunoscut ca stat Neutru Permanent prin Rezoluția 50/80 a Adunării Generale a ONU, reafirmată la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285. NOTĂ: Turkmenistan a devenit stat independent la 27 octombrie 1991 și de atunci această dată este sărbătorită ca Ziua Independenței a Turkmenistanului

– „Ziua Constituţiei” Federaţiei Ruse; sărbătoare de stat stabilită prin decret prezidenţial; la 12.XII.1993 ( – 30 de ani) a avut loc referendumul pentru adoptarea noii Constituţii, care a intrat în vigoare la 24.XII.1993

– 1792: S-a născut eroul naţional grec Alexandru Ipsilanti, şef suprem al Eteriei; a condus lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (m. 1828)

– 1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert (m. 1880)

– 1863: S-a născut pictorul norvegian Edvard Munch (m. 1944) – 160 de ani

– 1866: S-a născut chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie în 1913 (m. 1919)

– 1877: A murit José de Alencar, scriitor, jurnalist, om politic şi avocat brazilian (n. 1829)

– 1889: A murit poetul englez Robert Browning; alături de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene (n. 1812)

– 1903: S-a născut Yasujiro Ozu, regizor japonez de film; cunoscut și datorită tehnicii sale de filmare distinctivă, pe care a dezvoltat-o încă din timpul când realiya filme mute (m. 1963) – 120 de ani

– 1909: A murit Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din München, a fost considerat drept întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind, totodată, titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1856)

– 1915: S-a născut Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (m. 1998)

– 1923: S-a născut pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (m. 2012) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Robert William „Bob” Barker, producător american de televiziune între anii 1956 și 1975 și prezentator de televiziune, fiind între 1972 și 2007 gazda emisiunii „Prețul Corect”; recompensat de-a lungul anilor cu 19 premii Emmy; activist pentru drepturile animalelor (m. 2023) – 100 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul kârgâz Chingiz Aitmatov (m. 2008) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictorul şi sculptorul mexican abstract Manuel Felguerez; a făcut parte din aşa-numita „Generación de la Ruptura”, care s-a distanţat în jurul anului 1950 de curentul naţionalist al muralismului mexican – reprezentat de artişti precum Diego Rivera (1886-1957) şi David Alfaro Siqueiros (1896-1974) – în căutarea unei expresii artistice mai universale (m. 2020) – 95 de ani

– 1929: S-a născut John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (m. 1994)

– 1937: S-a născut Roberto Benzi, dirijor francez de origine italiană

– 1937: S-a născut interpreta americană de muzică pop Connie Francis (născută Concetta Franconero). NOTĂ: Mai multe surse menționează ca an al nașterii 1938 (- 85 de ani)

– 1940: S-a născut Dionne Warwick, cântăreaţa de rock, realizatoarea tv și actrița americană

– 1940: S-a născut Arnaldo Jabor, regizor și producător de film brazilian, scenarist, scriitor, jurnalist și expert politic pentru rețeaua de televiziune braziliană Rede Globo (m. 2022)

– 1943: S-a născut cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr.; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (m. 1999) – 80 de ani

– 1945: S-a născut René Pétillon, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi în domeniul satirei politice și un popular autor de bandă desenată (cea mai cunoscută fiind „L’Enquęte corse”) (m. 2018)

– 1951: S-a născut Richard J. Davidson, doctor în psihologia personalității, psihopatologie și psihofiziologie, profesor de psihologie și psihiatrie la Universitatea din Wisconsin-Madison; fondator și președinte al Centrului pentru minți sănătoase; considerat, alături de Daniel Goleman, titan al jurnalismului științific și al cercetării în domeniul neuroștiințelor; în 2006 a fost numit unul din cei mai influenți 100 de oameni din lume, de către „Time Magazine”

– 1951: S-a născut exploratorul, pictorul, scriitorul și preotul rus Fiodor Koniuhov; primul om care a atins cinci puncte considerate inaccesibile ale Globului: polul Nord geografic (de trei ori), Polul Sud geografic, Polul inaccesibilității din Oceanul Arctic (insula Svalbard), Vf. Everest (polul alpiniștilor) și Capul Horn (polul navigatorilor)

– 1957: S-a născut actorul belgian Serge Larivière (m. 2018)

– 1963: A murit Yasujirō Ozu, regizor japonez de film (n. 1903) – 60 de ani

– 1970: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul scoţian David Horne

– 1999: A murit romancierul american Joseph Heller (n. 1923)

– 2001: A murit Jean Richard, actor francez (n. 1921)

– 2013: A murit actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (n. 1917) – 10 ani

– 2013: A murit actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (n. 1931) – 10 ani

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și editorul german Wilhelm Genazino (n. 1943) – 5 ani

– 2019: A murit actorul american Danny Aiello, specializat în roluri de mafiot italian (n. 1933)

– 2019: A murit Sir Peter (George) Snell, considerat cel mai mare atlet neo-zeelandez; triplu campion olimpic în probe de semifond (n. 1938)

– 2020: A murit fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (n. 1921)

– 2020: A murit scriitorul britanic John Le Carré (nume real: David John Moore Cornwell), maestru al romanului de spionaj, care a vândut peste 60 de milioane de cărţi în întreaga lume (n. 1931)

– 2020: A murit cântăreţul country Charley (Frank) Pride, primul star de culoare al acestui gen muzical şi, totodată, primul artist de culoare care a fost inclus în Country Music Hall of Fame; a câştigat patru premii Grammy (n. 1934)

– 2021: A murit cântărețul, actorul și producătorul mexican de film Vicente Fernandez, „regele cântecului popular” şi starul orchestrelor de mariachi, supranumit „Sinatra al muzicii ranchera”; în cei 50 de ani de carieră a fost recompensat cu trei premii Grammy şi cu nouă premii Latin Grammy (n. 1940)

Calendarul zilei – 11 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 11 decembrie

* Acum 188 de ani (1835), în sala „Teatrului Momulo” din Bucureşti, avea loc premiera primului vodevil românesc, „Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann

* Cu 162 de ani în urmă (1861) avea loc citirea Proclamaţiei către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată” (11/23)

* Tot acum 162 de ani se desfiinţau taxele de export la produsele Principatelor Unite (11/23)

* Cu 147 de ani în urmă (1876) începea, la Istanbul, o conferinţă a reprezentanţilor Puterilor europene (care s-a încheiat la 8/20.I.1877), cu scopul de a determina Poarta Otomană să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Pentru torpilarea conferinţei, Poarta a proclamat, chiar în ziua începerii acesteia, o Constituţie cu aparenţe liberale, în care România (ca şi Serbia şi Egiptul) era desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului Otoman, fiind astfel încălcată autonomia statului român, recunoscută prin tratatele internaţionale aflate atunci în vigoare (11/23)

* La data de 11 decembrie 1882, acum 141 de ani, The Bijou Theatre din Boston, Massachusetts (SUA), devenea primul teatru din lume iluminat cu ajutorul luminii electrice

* Cu 107 ani în urmă (1916), în urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, s-a format, la Iaşi, un Guvern de concentrare naţională I. I. C. Brătianu (liberal) – Take Ionescu (conservator-democrat). A fost numit „Guvernul refacerii Armatei şi al rezistenţei victorioase din 1917” (11/24)

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când regele Ferdinand I (1914-1927) emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit cărora serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, a decretat Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România” (11/24)

* Acum 82 de ani (1941) Germania şi Italia declarau război Statelor Unite ale Americii (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 77 de ani în urmă era creat Fondul ONU pentru Copii – UNICEF. La data de 11 decembrie 1946 era înfiinţat, de Ansamblul General al Naţiunilor Unite, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor, cu sediul central la New York. În 1953, numele său (The United Nations International Children’s Emergency Fund) a fost scurtat în Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular – UNICEF. Organizaţia oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor lor în ţările în curs de dezvoltare. UNICEF se concentrează pe 5 priorităţi de bază: educaţia fetelor, plus de imunizare, protecţia copilului, HIV/SIDA, şi copilărie pentru copii. Alte priorităţi includ supravieţuirea copiilor, copilul şi familia şi sporturi pentru dezvoltare. UNICEF a primit, în anul 1965, Premiul Nobel pentru Pace. România a devenit membru la 8.IX.1971

* Acum 68 de ani (1955) lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming. La acea dată compania purta numele de Fabrica Chimică nr. 2 Iaşi. În prezent, Compania Antibiotice Iaşi este singura unitate românească de stat din domeniul producţiei de medicamente

* Se marchează 65 de ani (1958) de când a fost arestat filosoful Constantin Noica (şi grupul său de prieteni din care făceau parte Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Theodor Enescu, Marietta Sadova ş.a). A fost condamnat, la 1.III.1960 („sub acuzaţia de uneltire contra orânduirii sociale”), în urma „procesului Noica-Pillat”, la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii personale. După şase ani de închisoare la Jilava, Noica a fost eliberat în august 1964. Constantin Noica și-a petrecut ultimii 12 ani din viață la Păltiniș, lângă Sibiu, până la moartea sa, în 1987, fiind atent supravegheat de securitatea comunistă

* Acum 37 de ani (1986) intra în vigoare a Tratatului de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (după numele insulei aparţinând Noii Zeelande), semnat la 7.VIII.1985

* Cu 29 de ani în urmă (1994) trupele ruseşti au început să pătrundă pe teritoriul republicii separatiste Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți în rândul populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme într-unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Khavsa-Yurt la 31 august 1996

* În urmă cu 26 de ani (1997) avea loc încheierea, cu ocazia Conferinţei de la Kyoto/Japonia, a Protocolului privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a limitei de gaze cu efect de seră (semnat cu o zi înainte), intrat în vigoare la 16.II.2005. Protocolul de la Kyoto, este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice

* Acum 26 de ani (1997) Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) a căpătat personalitate juridică (prin sentinţa civilă nr. 1216 a Tribunalului Bucureşti). 27 membri fondatori au decis, la 17 octombrie 1997, creearea unui forum la nivel naţional, care să cuprindă personalităţi din domeniul ingineriei, cu scopul de a promova dezvoltarea cercetării ştiinţifice, al creaţiei tehnice şi perfecţionarea învăţământului ingineresc. ASTR a fost acceptată, în oct. 2006, în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginereşti din Europa

* Acum 7 ani (2016) a fost deschis în Elveţia cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul, cu o lungime de 57 km, străpunge masivul Gotthard şi este şi cel mai adânc din lume, în unele locuri fiind la 2,3 km de suprafaţă. Proiectul inovator le va permite călătorilor să traverseze Alpii, cu trenuri de mare viteză, în 17 minute

* Cu 7 ani în urmă (2016) aveau loc alegerile legislative din România. Acestea s-au desfăşurat în mod diferit față de cele din 2008 şi 2012, întrucât la data de 24 februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Pentru prima dată în istoria alegerilor din România, activitatea în secţiile de votare a fost înregistrată audio-video, neîntrerupt, după închiderea urnelor. Şi tot pentru prima dată în România, cetățenii români din străinătate au putut vota prin corespondență. La Camera Deputaților, după rezultatele finale, PSD a obţinut 45,47% din voturi (154 de mandate), PNL – 20,04% (69 de mandate) şi USR – 8,87% din voturi (30 de mandate), iar la Senat PSD a înregistrat un procentaj de 45,67 (67 de mandate), PNL – 20,41 (39 de mandate) şi USR – 8,92 (13 mandate). Cele mai recente alegeri parlamentare din România au avut loc la data de 6 decembrie 2020, PSD, PNL și alianța USR-PLUS strângând cele mai multe voturi atât la Camera Deputaților, cât și la Senat

Aniversări – Comemorări

– 1850: S-a născut Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (m. 1912)

– 1886: S-a născut Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (m. 1969)

– 1888: S-a născut Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (m. 1935) – 135 de ani

– 1913: A murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1840) – 110 ani

– 1916: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor; bogată activitate didactică; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2012)

– 1923: S-a născut Mircea Nicolae Angelescu medic specialist în boli infecţioase (studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) și profesor (m. 2010) – 100 de ani

– 1940: S-a născut violonista şi profesoara universitară Cornelia Bronzetti; în 1998 a înființat la Câmpina „Concursul Internațional de Interpretare Violonistică” adresat tinerilor până la 21 de ani – concurs ce are loc bienal

– 1942: S-a născut Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (m. 2014)

– 1944: S-a născut jurnalistul și editorialistul Petre Mihai Băcanu; fost director al ziarului „România liberă” (1989 – 2010). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1941

– 1965: S-a născut Eugen Cojocaru, jurnalist, scriitor, critic de artă și traducător

– 1965, 11/12: A murit George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1881)

– 1982: A murit Micaela Eleutheriade, una dintre marile pictorițe române; descendentă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu (n. 1900)

– 1985: A murit sculptoriţa Ioana Kassargian (n. 1936)

– 1993: A murit actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1894) – 30 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1997: A murit lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1920)

– 2001: A murit pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru al Academiei Române din 1999 (n. 1929)

– 2001: A murit Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (n. 1938)

– 2011: A murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România; membru al Academiei Române din 1996 (n. 1919)

– 2011: A murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS)

– 2014: A murit Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (n. 1925)

– 2015: A murit fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (n. 1940)

– 2020: A murit Petre Frangopol, reputat cercetător chimist și profesor; strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (n. 1933)

– 2020: A murit filosoful și profesorul Alexandru Surdu; a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan; a elaborat peste 250 de lucrări, studii şi articole în domeniul logicii şi istoriei logicii; a întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja; director (din 1997) al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (2014-2018) (n. 1938)

– 2020: A murit Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (11 – 14 dec.)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor europeni ai agriculturii și pescuitului, cu decizie privind cotele de pescuit pentru 2024 (11 – 12 dec.)

-Tallinn:Reuniunea Președinților Baltici

– Berlin: Relansarea trenului de noapte Berlin-Paris, anulat în 2014

– Berlin: Summit-ul pentru economie durabilă (11- 13 dec.)

-Geneva: Apel umanitar anual din partea ONU și a partenerilor săi

– Geneva: Publicarea evaluării nevoilor umanitare globale pentru 2024

-Moscova: Audiere în procesul unei femei acuzate că a fost implicată într-un atac care a ucis un celebru blogger militar

– Los Angeles: Anunțarea nominalizărilor la Premiile Globul de Aur, pentru film şi televiziune. Următoarea ceremonie de decernare va avea loc pe 7 ianuarie 2024

– Salé, Maroc: Reluarea procesului jurnalistei Hanane Bakour

– Quetzaltenango, Guatemala: Începe procesul unui bărbat acuzat că l-a asasinat pe liderul unui ONG francez, Benoît Maria, în 2020

– Marrakech, Maroc: Fotbal – Ceremonia de decernare a premiilor CAF (Confederația Africană de Fotbal)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003 ( – 20 de ani), pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră. Munții ocupă 22% din suprafața de uscat a pământului, sunt un important rezervor de apă, energie și biodiversitate, și sunt esențiali pentru supraviețuirea ecosistemului global

– „Ziua Mondială a Tangoului”; este celebrată, din 1977, în ziua de naştere a lui Carlos Gardel (1890-1935), considerat „regele tangoului”. Tangoul s-a născut în Argentina, la Buenos Aires, la sfârşitul secolului al XIX-lea, apoi s-a răspândit în Europa unde a cuprins Parisul, Londra, Roma, Berlinul şi New York-ul de peste ocean. Abia după aceea s-a întors în Buenos Aires – însă cu un alt statut

– Aniversarea proclamării Republicii Burkina Faso/1958 – 65 de ani. Ziua naţională

– 1758: S-a născut Carl Friedrich Zelter, compozitor şi dirijor german (m. 1832) – 265 de ani

– 1781: S-a născut Sir David Brewster, fizician scoțian; studii în domeniul reflexiei, polarizării și difracției luminii; a descoperit caleidoscopul și a perfecționat stereoscopul (m. 1868)

– 1792: S-a născut preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (m. 1848)

– 1801: S-a născut dramaturgul german Christian Dietrich Grabbe, exponent al dramei realiste germane din secolul al XIX–lea (m. 1836)

– 1803: S-a născut Hector Berlioz, compozitor dirijor şi teoretician muzical francez (m. 1869) – 220 de ani

– 1810: S-a născut Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (m. 1857)

– 1843: S-a născut medicul german Robert Koch, descoperitorul bacilului tuberculozei, care-i poartă numele (1882); Premiul Nobel pentru Medicină în 1905 (m. 1910) – 180 de ani

– 1863: S-a născut Annie Jump Cannon, astronom american pe a cărui muncă se bazează catalogarea modernă a stelelor; împreună cu Edward C. Pickering, ea este creditată cu realizarea schemei de clasificare stelară Harvard, care clasifică stelele în funcţie de temperatură (şi comparativ cu Soarele) (m. 1941) – 160 de ani

– 1876: S-a născut Mieczyslaw Karlowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (m. 1909)

– 1882: S-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970)

– 1901, 11/24: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Fadeev (m. 1956)

– 1904: S-a născut Felix Nussbaum, pictor german (m. 1944)

– 1905: S-a născut Eugen Fink, filosof şi pedagog german (m. 1975)

– 1908: S-a născut compozitorul american Elliott Carter (m. 2012) – 115 ani

– 1908: S-a născut cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, director de imagine, scenarist, producător, actor și monteur (m. 2015) – 115 ani

– 1911: S-a născut scriitorul egiptean Naguib Mahfouz; Premiul Nobel pentru literatură în 1988 (m. 2006)

– 1912: S-a născut producătorul italian de film Carlo Ponti (m. 2007)

– 1913: S-a născut Jean Marais, actor francez de film (m. 1998) – 110 ani

– 1918: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru Literatură în 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (m. 2008) – 105 ani

– 1928: S-a născut Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (m. 1996) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Jean-Louis Trintignant, actor de film, regizor și scenarist francez (m. 2022)

– 1932: S-a născut Nancy Holloway, cântăreaţă de jazz, pop și soul și actriță americană (m. 2019)

– 1935: S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, preşedintele onorific al consiliului de supraveghere al companiei Porsche, creator al modelului 911; a pus bazele unei noi culturi a designului, care a conturat maşinile sport până în ziua de azi (m. 2012)

– 1935: S-a născut fostul preşedinte indian Pranab Mukherjee, în funcție în perioada 2012-2017 (m. 2020)

– 1937: S-a născut scriitorul american Jim Harrison (m. 2016)

– 1937: S-a născut actorul britanic Stephen Moore (nume complet: Stephen Vincent Moore); a avut o carieră prolifică pe scena londoneză, la National Theatre și Royal Shakespeare Company, în seriale radiofonice și de televiziune (m. 2019)

– 1938: A murit Christian Lange, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace în 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (n. 1869) – 85 de ani

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard; contribuţii în domeniul teoriei funcţiilor analitice; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1856)

– 1944: S-a născut Brenda Lee, cântăreaţă americană

– 1952: S-a născut scriitorul italian Andrea de Carlo

– 1953: A murit dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (n. 1882) – 70 de ani

– 1967: A murit dirijorul italian Victor de Sabata (n. 1892)

– 1968: S-a născut Emmanuelle Charpentier, profesoară și cercetătoare franceză, specialistă în microbiologie, genetică și biochimie; directoare a Institutului Max Planck pentru Biologia Infecțiilor din Berlin, Germania; laureată a Premiului Nobel pentru chimie în anul 2020, alături de biochimista americană Jennifer Doudna, pentru crearea „foarfecelor moleculare” capabile să modifice genele umane, un avans considerat revoluționar; acest instrument permite modificarea de înaltă precizie a ADN-ului animalelor, plantelor și microorganismelor, tehnologia putând fi utilizată în domenii precum tratamentul bolilor ereditare și oncologice, creșterea rezistenței și productivității culturilor agricole sau reintroducerea unor specii dispărute – 55 de ani

– 1968: A murit Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia „The New York Times” între anii 1935 şi 1968 (n. 1891) – 55 de ani

– 1978: A murit biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru chimie în 1955 (n. 1901) – 45 de ani

– 2012: A murit muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (n. 1920)

– 2012: A murit soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (n. 1926)

– 2020: A murit regizorul, producătorul de film şi scenaristul sud-coreean Kim Ki-Duk (n. 1960)

– 2021: A murit Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legenda tenisului şi primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (n. 1938)

– 2021: A murit scriitoarea americană Anne Rice (născută Howard Allen Frances O’Brien), cunoscută autoare de romane fantasy, precum „Interviu cu un vampir”; considerată regina literaturii horror gotice, a folosit figura vampirului nemuritor pentru a-şi alina durerea după tragica pierdere a fiicei sale, Michelle, care a murit la cinci ani, de leucemie (n. 1941)

– 2021: A murit Garth Dennis (nume real: Rudolph Dennis), muzician jamaican, lider al grupului „Black Uhuru”; a contribuit, în anii ’80 ai secolului XX, la popularizarea unui stil reggae cu accente electronice şi bazat pe ecouri (n. 1949)

– 2022: A murit compozitorul american Angelo Badalamenti, devenit cunoscut mai ales după ce a compus coloana sonoră a serialului de televiziune „Twin Peaks”; a colaborat îndeaproape cu regizorul David Lynch (n. 1937) – 1 an

Calendarul zilei – 10 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 10 decembrie

* Acum 634 de ani (1389) avea loc semnarea Tratatului de alianță de la Radom, dintre domnitorul Mircea cel Bătrân și regele Poloniei, Vladislav al II-lea (Iagello), cu scopul de a face faţă împreună intenţiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Ţările Române. Tratatul a fost ratificat la Lublin la 20 ianuarie 1390

* Cu 178 de ani în urmă (1845) era patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert William Thompson. Confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa acestei anvelope la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, anvelopa era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel ca invenţia lui Thompson a fost imediat uitată. În anul 1888, John Boyd Dunlop, un chirurg veterinar din Belfast, inventează prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură

* Sunt marcați 155 de ani (1868) de când, la Londra, în intersecţia Bridge Street cu Parliament Square, era montat primul semafor din lume de inginerul de căi ferate, J.P. Knight: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie. Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l sau omorându-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, presupunându-se că a fost inventat de un poliţist pe nume Lester Wire, în anul 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland

* Se împlinesc 125 de ani (1898) de când era semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă)

* Ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel are loc, începând cu anul 1901 (122 de ani), în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895. Festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie, Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură, Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină, Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Se împlinesc 120 de ani, de când, la data de 10 decembrie 1903, Marie Curie (născută Maria Salomea Skłodowska), savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind astfel prima femeie laureată a acestui premiu

* Acum 104 ani (1919) România semna Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria, precum şi Tratatul minorităţilor, care pentru România prevedea obligaţia de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplină şi întreaga ocrotire a vieţii şi libertăţii lor”

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când la Radiodifuziunea Română (a cărei emisie inaugurală avusese loc la 1.XI.1928) a fost programată „o zi românească”, cuprinzând lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor români. În aceeaşi zi au fost difuzate şi primele sfaturi cu caracter medical

* Tot astăzi se marchează 90 de ani (1933) de când Guvernul liberal dizolva organizaţia legionară „Garda de Fier”. La 24.VI.1927 a fost creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia „Legiunea Arhanghelului Mihail”, care va fi nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreapta „Garda de Fier” (apărută în aprilie 1930). La exact un an după dizolvare, la 10.XII.1934, mişcarea legionară se refăcea sub numele de „Totul pentru ţară”; după rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, această formaţiune a ieşit din viaţa politică

* În urmă cu 82 de ani Australia declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În noaptea de 7 decembrie 1941 Japonia a atacat vasele americane de la Pearl Harbor şi vasele britanice din Indiile Orientale Olandeze. Cel de-Al Doilea Război Mondial era generalizat, fiind angrenate 47 de naţiuni. România se găsea în stare de război cu Anglia, tot după 7 decembrie 1941, după ce înainte cu 9 luni Marea Britanie îşi retrăsese personalul diplomatic. Pe 8 decembrie 1941, Hitler a dat ordin să se atace vasele americane, oriunde s-ar găsi şi numai după 3 zile trimite declaraţia de război Statelor Unite. Pe 8 decembrie şi Statele Unite declară război Japoniei. Astfel, pe 10 decembrie Australia declara război României. Avalanşa de declaraţii de război a continuat între statele de pe diferite continente, 11 decembrie înscriindu-se cu declaraţia Germaniei şi Italiei contra Statelor Unite şi ca o ripostă în aceeaşi zi şi declaraţia de război a Africii de Sud contra României, Italiei şi Germaniei. Pentru a nu rămâne mai prejos, România trimitea, pe 12 decembrie, declaraţia de război Statelor Unite

* Acum 77 de ani (1946) România şi Ungaria au restabilit relaţiile diplomatice, la nivel de misiune diplomatică. Stabilite la nivel de legaţie la 21.VIII.1920, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost întrerupte la 30.VIII.1944, fiind reluate în 1946. Au fost ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954

* Cu 67 de ani în urmă (1956) erau reluate programele emise de Studioul Teritorial Iaşi al Radiodifuziunii Române (întrerupte în 1944). Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de către regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Iaşi îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale (Cluj, Craiova, Tg. Mureş, Timişoara)

* În urmă cu 41 de ani (1982) a fost deschisă spre semnare Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (United Nations Convention on the Law of the Sea, prescurtat UNCLOS), acord internațional care a rezultat din a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS III), ce a avut loc între 1973 și 1982. Legea din Convenție definește drepturile și responsabilitățile națiunilor cu privire la utilizarea lor a oceanele lumii, de stabilire a orientărilor pentru întreprinderi, mediul, precum și managementul marin a resurselor naturale. Convenția, încheiată în 1982, a înlocuit patru tratate din 1958. UNCLOS a intrat în vigoare în 1994, la un an după ce Guyana a devenit a 60-a națiune ce a semnat tratatul. Până în ianuarie 2015, 166 de țări și Uniunea Europeană au aderat la convenție. Așadar, Convenția a fost deschisă pentru semnare la 10 decembrie 1982 și a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994, după ratificarea celei a 60-a țări. Convenția a fost ratificată de 167 de părți, care includ 166 de țări (163 de state membre a Națiunilor Unite plus observatorul Națiunilor Unite Palestina, precum și Insulele Cook și Niue) și Uniunea Europeană

* Acum 39 de ani (1984) Adunarea Generală a ONU a adoptat, în unanimitate, Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, intrată în vigoare la 26 iunie 1987. La 26 iunie se marchează „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în Sprijinul Victimelor Torturii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997

* În urmă cu 38 de ani (1985) Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia Internaţională privind Eliminarea Apartheidului în Sport (intrată în vigoare în aprilie 1988)

* Cu 31 de ani în urmă la Bursa Română de Mărfuri a avut loc prima ședință de tranzacţionare. Bursa Română de Mărfuri a fost înfiinţată în noiembrie 1992, iar prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc la data de 10 decembrie 1992. În prezent, BRM a dezvoltat, pe piaţă la disponibil, 9 ringuri: produse petroliere, energie electrică, gaze naturale, cărbune, mărfuri generale, materiale de construcţii, legume şi fructe, cereale şi ringul contractelor de procesare combustibili. În anul 2007, BRM a emis, în premieră pentru piaţa românească, primele cotaţii la produse petroliere

* În urmă cu doar 3 ani (2020), statele membre UE au ales ca România să găzduiască sediul Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE devenind astfel prima structură UE de pe teritoriul țării noastre. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și Leon. Centrul European pentru Competențe în domeniul Securității Cibernetice (European Cybersecurity Competence Centre (ECCC) a fost deschis oficial în data de 9 mai 2023, fiind prima entitate europeană cu sediul pe teritoriul țării noastre. Sediul ECCC este găzduit într-o clădire a Universității Politehnice București, Clădirea CAMPUS, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 6, în apropierea centrelor de cercetare, formare și inovare în domeniul securității cibernetice

Aniversări – Comemorări

– Fericitul Anton Durcovici, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”; la această dată, în 1998, a avut loc prima întrunire a Consiliului de Administrație al Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, care a devenit, doi ani mai târziu, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 25 de ani

– 1856: S-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1928)

– 1858: A murit Eufrosin Poteca (prenumele la naştere: Radu), teolog (autor de lucrări şi manuale de catehism) şi traducător (prin traducerile sale a contribuit la fixarea terminologiei filosofice româneşti) (n. ~1785) – 165 de ani

– 1884, 10/23: S-a născut Nicolae Malaxa, fondator al industriei naţionale moderne din România; a iniţiat şi implantat industriile: de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comandă (1936-1937); tuburi de oţel fără sudură (1937, după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938) şi aparatură optică (1938) (m. 1965, New Jersey, Statele Unite)

– 1893: S-a născut (la Zürich, Elveţia) inginerul Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (m. 1975) – 130 de ani

– 1900: S-a născut Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (m. 1947)

– 1902: S-a născut Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 11.XII.1902

– 1919: S-a născut Sile (Vasile) Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radiodifuziunii Române între anii 1951 şi 1986) (m. 1993)

– 1924: S-a născut actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (m. 2015)

– 1927: S-a născut sculptorul elveţian de origine română Ilie Pavel (m. 1995)

– 1934: S-a născut actriţa Leopoldina Bălănuţă (m. 1998)

– 1936: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi juristul Vasile Gaftone (m. 2018)

– 1947: S-a născut dirijorul Christian Badea, stabilit în străinătate din 1974; a dirijat cele mai importante orchestre simfonice din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia; dirijează constant operă (la Metropolitan Opera /New York, din 1987); fondatorul (2011) şi directorul Fundaţiei Române pentru Excelenţă în Muzică, dedicată realizării unor proiecte de cea mai înaltă valoare artistică internațională și susținerii dezvoltării artistice a celor mai talentaţi tineri muzicieni din România și din alte țări europene; în 2012, a devenit dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu” din București

– 1948: S-a născut medicul Dan Gabriel Mogoş, unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi din Oltenia şi nu numai, profesor la Facultatea de Medicină din Craiova, fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, în perioada 2005-2008; a practicat peste 15000 de intervenții chirurgicale; a avut competențe în chirurgie laparoscopică, chirurgie oncologică, chirurgie vasculară, management medical; în 2003, împreună cu soţia şi cei doi băieţi ai săi, medici, a înfiinţat Societatea Mogoş Med, prima Clinică Privată de Chirurgie din Oltenia cu spitalizare continuă (m. 2020) – 75 de ani

– 1951: A murit (în temniţa din Sighetul Marmaţiei) clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (n. 1888)

– 1953: S-a născut Casia Csehi, graficiană, pictoriță și ilustratoare – 70 de ani

– 1953: A murit (în închisoare) economistul, juristul și profesorul universitar Victor Bădulescu; director al Băncii de Credit Român (1928-1935); subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernele prezidate de Gheorghe Tătărescu, între 1934 – 1937; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; deţinut politic; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1892) – 70 de ani

– 1954: S-a născut prozatorul, eseistul și publicistul Cristian Teodorescu

– 1954: S-a născut Florentin Smărăndache, matematician american de origine română, scriitor, poet și profesor universitar

– 1959: S-a născut Toni Grecu, fondatorul grupului „Divertis” şi creatorul Serviciului Român de Comedie

– 1963: S-a născut actorul Mihai Bica, cea mai reprezentativă voce a Teatrului Național Radiofonic în ultimele două decenii; este cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor părintelui Arsenie Boca – în serialul radiofonic dedicat părintelui Arsenie, realizat după scenarii de Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu; a fost Daniil Sandu Tudor (scenariu – Costin Manoliu, regia – Dan Puric), Părintele Zosim Oancea (scenariu – Costin Manoliu, regia – Gavriil Pinte), Constantin Brâncoveanu (scenariu – Iuliana Mateescu și Costin Manoliu, regia – Nicolae Mărgineanu), Monseniorul Ghika (scenariu – Raisa Radu, regia – Maria Agnesa Pușcașu) – pe care i-a întruchipat convingător, cu emoție și vibrație creștină; din 2002 a fost actor al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov; actor colaborator al Teatrului Mic din București (2000 – 2002); în perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, în ultimii șase ani ai acestei perioade fiind și directorul acestui teatru; a contribuit la înființarea Festivalului de Teatru din Sibiu (m. 2023) – 60 de ani

– 1966: A murit Ion Chinezu, critic literar şi traducător (n. 1894)

– 1971: A murit actorul Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897)

– 1995: A murit sculptorul Constantin Popovici (n. 1938)

– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924) – 25 de ani

– 2017: A murit pictorul și profesorul Leon Vreme (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Egipt: Alegeri prezidențiale (10 – 12 dec.)

– Buenos Aires: Transferul puterii prezidențiale în Argentina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Drepturilor Omului” este marcată în baza rezoluției 423 (V) din 1950 a Adunării Generale a ONU; Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 10.XII.1948 (- 75 de ani), „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale. Ulterior, Declarația a fost completată cu: Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenția împotriva torturii (1984), Convenția împotriva Apartheidului (1985), Convenția drepturilor copilului (1989) etc. Adunarea Generală a ONU a adoptat în acest domeniu peste 60 de convenţii şi declaraţii prin care s-a avut în vedere şi instituirea unor mecanisme specifice de protecţie a acestor drepturi

– „Ziua Europeană a Avocaţilor”, are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept; alegerea acestei date, de către Consiliul Barourilor Europene în 2014, este legată de „Ziua internațională a drepturilor omului” care se serbează în această zi, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora

– „Ziua Internaţională a Cântului Coral”, eveniment iniţiat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale în anul 1991, la iniţiativa compozitorului Alberto Grau din Venezuela; se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii decembrie. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000 când, la iniţiativa Fundaţiei Culturale „Sound”, în douăsprezece localităţi s-au desfăşurat impresionante manifestări corale

– 1198: A murit Averroes, medic şi filosof arab (n. 1126) – 825 de ani

– 1538: S-a născut poetul, dramaturgul și diplomatul italian Giovanni Battista Guarini (m. 1612) – 485 de ani

– 1618: La această dată a fost înmormântat Giulio Caccini, cântăreţ şi compozitor italian, teoretician al artei vocale, supranumit „părintele belcanto-ului” (n. ~1545) – 405 ani

– 1787: S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondator, împreună cu Laurent Clerc și Mason Cogswell, al școlii pentru copii surdo-muți (m. 1851)

– 1791: S-a născut Friedrich Von Gärtner, arhitect german (m. 1847)

– 1804: S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german; contribuţii fundamentale în funcţiile eliptice, ecuaţiile diferenţiale, şi teoria numerelor (m. 1851)

– 1805: S-a născut pictorul german Karl Ferdinand Sohn (m. 1867)

– 1815: S-a născut Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (m. 1852)

– 1822: S-a născut compozitorul francez de origine belgiană César Franck (m. 1890)

– 1823: S-a născut Theodor Kirchner, compozitor, dirijor, pianist german (m. 1903) – 200 de ani

– 1830: S-a născut poeta americană Emily Dickinson, o precursoare a imagismului secolului al XX-lea (m. 1886)

– 1845: S-a născut Wilhelm von Bode, istoric de artă german (m. 1929)

– 1851: S-a născut Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (m. 1931)

– 1860: S-a născut Anna Croissant-Rust, scriitoare germană (m. 1943)

– 1870: S-a născut Pierre Louÿs, scriitor francez format sub influența parnasianismului și a simbolismului (m. 1925)

– 1872: S-a născut Ludwig Klages, filosof şi psiholog german, fondatorul grafologiei stiinţifice (m. 1956)

– 1884: S-a născut Albert Steffen, poet, pictor, dramaturg, eseist şi romancier elvețian (m. 1963)

– 1889: A murit scriitorul austriac Ludwig Anzengruber (n. 1839)

– 1891: S-a născut poeta germană Nelly (Leonie) Sachs; în 1940 a emigrat în Suedia; Premiul Nobel pentru literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (m. 1970)

– 1896: A murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901, în ziua comemorării morţii sale (n. 1833)

– 1908: S-a născut Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (m. 1992) – 115 ani

– 1909: S-a născut Frank W. Walbank, istoric şi filosof britanic (m. 2008)

– 1913: S-a născut Morton Gould, compozitor, dirijor şi pianist american (m. 1996) – 110 ani

– 1914: S-a născut Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă de film americană (m. 1996)

– 1914: S-a născut regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (m. 2002)

– 1920: S-a născut dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (m. 2002)

– 1923: S-a născut Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (m. 2011) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Dan Blocker (Bobby Dan Davis Blocker), actor american (m. 1972) – 95 de ani

– 1934: S-a născut oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (m. 1994)

– 1935: S-a născut Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (m. 2001)

– 1936: A murit Luigi Pirandello, dramaturg şi prozator italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1934 (n. 1867)

– 1938: S-a născut dirijorul rus Yuri Temirkanov, artist al poporului (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (m. 2017)

– 1946: A murit Damon Runyon, om de presă şi scriitor american (n. 1884)

– 1951: A murit Algernon Blackwood, scriitor englez; unul dintre cei mai prolifici autori de povestiri cu fantome (n. 1869)

– 1957: S-a născut actorul american Michael (Clarke) Duncan (m. 2012)

– 1958: S-a născut Cornelia Funke, scriitoare germană de cărţi pentru copii – 65 de ani

– 1960: S-a născut Sir Kenneth Branagh, actor de film, regizor, producător şi scenarist nord-irlandez

– 1960: A murit soprana franceză Mado Robin (n. 1918)

– 1967: A murit interpretul american de muzică soul Otis Redding (n. 1941)

– 1980: S-a născut Sarah Chang, violonistă americană de origine coreeană

– 1987: A murit violonistul american Jascha Heifetz, considerat unul dintre cei mai mari din toate timpurile (n. 1901, în Imperiul Rus)

– 2006: A murit Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (n. 1915)

– 2010: A murit John B.(ennett) Fenn, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2003 (n. 1917)

– 2012: A murit cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa, considerată una dintre cele mai mari interprete, din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, a operei lui W. A. Mozart (n. 1919)

– 2013: A murit chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (n. 1930) – 10 ani

– 2014: A murit scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului, căruia i-a dedicat o bună parte a operei sale (n. 1923)

– 2020: A murit Barbara Windsor, una dintre cele mai populare actriţe din Marea Britanie; cunoscută pentru rolurile din serialul „EastEnders” şi seria de filme „Carry On” (n. 1937)

– 2020: A murit actorul american Thomas Lister Jr., cunoscut pentru rolurile din „Friday“ şi „Al cincilea element” (n. 1958)

– 2021: A murit Michael Nesmith (nume complet: Robert Michael Nesmith), cântăreț, compozitor, actor, regizor de film, producător, om de afaceri și romancier american; devenit celebru datorită activităţii sale în cadrul formaţiei pop rock „The Monkees” (n. 1942)

Calendarul zilei – 9 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 9 decembrie

* Cu 279 de ani în urmă episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu (Inochentie) Micu (Klein), care fusese convocat în faţa unei comisii de anchetă, a plecat la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania (din cauza presiunilor Curţii de la Viena nu se va mai întoarce din autoexilul la Roma). La 9 decembrie 1744, după ce a aflat că împărăteasa Maria Tereza a Austriei ar vrea să-l închidă în faimoasa temniţă de la Graz, episcopul, sfătuit de nunţiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun şi Curtea din Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervenţiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa nemaiputând fi înduplecată, ba chiar ameninţând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziţie să fie întemniţat. După foarte multe stăruinţe din partea Sfântului Scaun, la 7 mai 1751, episcopul Inochentie Micu Klein a demisionat din funcţie, renunţând la episcopat, asigurându-i-se o pensie anuală de 1.200 florini aur, pe care succesorii lui la scaunul episcopesc, Petru Pavel Aron şi Atanasie Rednic, i-au plătit-o regulat până la 28 septembrie 1768, când a încetat din viaţă. A fost înmormântat în Biserica „Madonna del Pascolo” din Roma

* Se împlinesc 230 de ani de la apariția primului cotidian din New York – American Minerva („Patroness of Peace, Commerce and the Liberal Arts”), publicat la 9 decembrie 1793, din Wall Street, „aproape vizavi de Tontine Coffee House.” Scopul publicării a fost să conțină „cea mai veche inteligență, adunată din cele mai autentice surse”. Editorul său a fost Noah Webster, un federalist care dorea să descurajeze influența franceză în SUA. American Minerva a avut 744 de numere între 1793 și 1796. A fost cumpărat și în cele din urmă a devenit New York Sun, a cărui publicare a durat până în 1950

* Acum 199 de ani (1824) a avut loc Bătălia de la Ayacucho (Peru). Generalul Antonio José de Sucré a înfrânt decisiv trupele spaniole („Waterloo-ul spaniol”), desăvârşind eliberarea oraşului Peru de Sus, Bolivia de astăzi (independenţa a fost proclamată solemn la 6.VIII.1825)

* În urmă cu 159 de ani (1864), prin Decretul 1774 din 9.XII.1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fotografia a fost recunoscută ca artă şi, totodată, a fost atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească. Până în 2009, pe 9 decembrie a fost „Ziua Naţională a Artei Fotografice”; din 2010 este marcată pe 11 ianuarie „Ziua Artei Fotografice în România”, în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n. 1812 – m. 1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii

* Cu 158 de ani în urmă (1865) avea loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria. La data de 24.XI/6.XII.1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865, la Cluj) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta

* Acum 129 de ani (1894) intra în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti (cu numărul 14), de la Cotroceni la Obor. La data respectivă, bucureştenii se bucurau deja de beneficiile transportului în comun, la 23 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Române de Tramvaiuri”, care folosea însă tramvaie trase de cai. Mai târziu, în luna aprilie a anului 1909, odată cu dezvoltarea şi creşterea numărului mijloacelor de transport comun în Bucureşti, Consiliul comunal al Primăriei a hotărât constituirea Societăţii de Transport Bucureşti (STB), cu scopul de a electrifica toate liniile de tramvai din Capitală şi de a construi noi trasee (9/21)

* În urmă cu 118 ani (1905) avea loc premiera (la „Hofoper” din Dresda) a operei „Salomeea”, de Richard Strauss. Libretul este traducerea în limba germană a poemului omonim al lui Oscar Wilde

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când era semnată Convenţia de la Geneva privind regimul internaţional al căilor ferate, document prin care statele-părţi se angajau să accepte Statutul referitor la regimul internaţional al căilor ferate, adoptat de cea de-a doua Conferinţă generală a comunicaţiilor şi tranzitului de la Geneva (1923). România va adera la această Convenţie la 13.I.1926

* Cu 91 de ani în urmă (1932) România semna, la Madrid, Convenţia internaţională de telecomunicaţii, în vigoare de la 4 aprilie 1938

* Sunt marcați 75 de ani (1948) de când Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950

* Cu 57 de ani în urmă (1966) era pusă în funcţiune hidrocentrala „Vidraru” de pe Argeş. La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament

* Acum 56 de ani (1967) Marea Adunare Naţională îl alegea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica). Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului, încălcând, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN a aprobat instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu a deţinut trei funcţii)

* Se marchează 55 de ani (1968) de când inventatorul american Douglas Engelbart (1925 – 2013), a prezentat pentru prima dată modul de utilizare a mouse-ului. Acesta a început să câştige popularitate abia la sfârşitul anilor ’80 ai secolului XX. Singurii bani pe care i-a câştigat inventatorul au fost 50.000 de dolari plătiţi de compania Xerox care a cumpărat patentul. Xerox nu a reuşit însă să facă din mouse un succes comercial. Utilizatorii obişnuiţi au început să utilizeze perifericul mouse în 1984, când compania Apple a lansat calculatorul personal Macintosh de 128 de kilobytes

* Acum 49 de ani era creat Consiliul European, în cadrul summitului de la Paris din 9-10 decembrie 1974. Consiliul European este o instituție interguvernamentală din care fac parte șefii de stat și de guvern din țările membre UE, președintele ales al acestei instituții, președintele Comisiei Europene și Înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate. Consiliul European definește orientările politice generale și prioritățile Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe 1 decembrie 2009, Consiliul European a devenit una dintre cele șapte instituții oficiale ale Uniunii Europene. Actualul președinte este Charles Michel, fostul prim-ministru al Belgiei

* Cu 32 de ani în urmă (1991), în zilele de 9 şi 10 decembrie, la reuniunea Consiliului European de la Maastricht (Ţările de Jos) s-a ajuns la un acord asupra proiectului de tratat privind Uniunea Europeană, în baza Comunităţii Europene. La data de 7 februarie 1992, miniştrii de externe şi miniştrii de finanţe au semnat „Tratatul de la Maastricht” (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul prevedea formarea Uniunii Europene cu piaţă internă, politici comune, uniune economică şi monetară, politică externă şi de securitate comună, cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. La data de 13 decembrie 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – „Tratatul de la Lisabona” care, conform prevederilor sale, a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. În noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Tot acum 32 de ani avea loc lansarea TV SOTI („Societatea pentru Organizarea unei Televiziuni Independente”). A fost primul post privat de televiziune nu numai din România, ci şi din Europa Centrală şi de Est. Cu un spaţiu de emisie de patru ore zilnic (6:30-9:30, respectiv 19:30-20:30, în partaj cu Antena 1), difuzat prin intermediul televiziunii prin cablu, SOTI a atins o acoperire destul de largă la nivel naţional. Prin Decizia 96/09.11.1994 de retragere a licenţei de emisie începând cu data de 30 noiembrie 1994 s-a oficializat încetarea activităţii acestui post de televiziune

* Cu 31 de ani în urmă, la data de 9 decembrie 1992, premierul britanic John Major anunța despărțirea Prințesei Diana de Prințul Charles într-o apariție publică în fața Camerei Comunelor, însă cei doi au continuat să-și îndeplinească îndatoririle regale. După ce au ajuns la un acord în iulie, divorțul prințului Charles și al Prințesei Diana este finalizat în august 1996. Diana primește o înțelegere financiară semnificativă, dar este lipsită de statutul de „Alteța Sa Regală”. În mod tragic, noua ei viață a fost curmată într-un accident de mașină la Paris, un an mai târziu

* Acum 29 de ani (1994) România a ratificat Convenţia privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13.I.1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997. România a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea spre semnare, la 13 ianuarie 1993 şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994, prin Legea nr.125/1994. La 15 februarie 1995 au fost depuse instrumentele de ratificare la Secretarul General al ONU. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr.56/1997, completată şi modificată în 2004. În cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi (Haga, 19-20 noiembrie 2018), România a fost aleasă membru în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), pentru un mandat de doi ani. La cea de-a 90-a Sesiune a Consiliului Executiv (CEx) al OIAC (Haga, 12 – 15 martie 2019) România a fost aleasă, prin consens, în funcţia de vice-preşedinte (VP) al Consiliului Executiv al OIAC, în numele Grupului Est-European, începând cu data de 11 mai 2019, pentru un mandat de un an

* Cu 24 de ani în urmă (1999) a fost adoptată, la New York, Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului (România a ratificat această Convenţie prin Legea 623/26.XI.2002)

* În urmă cu 8 ani (2015) președintele Klaus Iohannis şi premierul (de la acea vreme) Dacian Cioloş s-au întâlnit, la Bucureşti, cu fostul premier britanic David Cameron, discuțiile vizând criza migranților, securitatea europeană şi Parteneriatul Strategic bilateral. David Cameron a venit la Bucureşti cu doar câteva zile înaintea Consiliului European de iarnă de la Bruxelles (17-18 dec.), unde britanicii au făcut câteva propuneri de reformare şi de adaptare a modului de funcţionare a Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la finalul discuţiilor cu şeful Executivului de la Londra, că este prima vizită a unui premier britanic în România în ultimii 16 ani

Aniversări – Comemorări

– Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1878: S-a născut Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1959) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (m. 1950)

– 1891: S-a născut Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (m. 1950, în închisoarea de la Sighet)

– 1904: S-a născut inginerul agronom Vasile Velican; intensă activitate didactică la Cluj; cercetarea sa ştiinţifică s-a îndreptat spre optimizarea metodelor de cultivare a unor plante şi de creare de noi soiuri (porumb, grâu şi orz de toamnă, cartofi); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1923: S-a născut Aspazia Oţel Petrescu, memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut juristul și profesorul universitar Deak Francisc, personalitate marcantă a dreptului civil român (m. 2001)

– 1931: S-a născut Valeria Gagealov, actriţă de teatru, film, radio, televiziune și voce (m. 2021)

– 1941: S-a născut Mircea Vaida-Voevod, poet, prozator, critic şi istoric literar, publicist

– 1942: S-a născut Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (m. 2016)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică populară Florica Duma (m. 2017)

– 1949: S-a născut Valentin Marica, poet şi publicist; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Uniunii Scriitorilor din România, doctor în filologie; realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş

– 1963: A murit Teofil T. Vescan, fizician şi profesor universitar (n. 1913)

– 1968: S-a născut Ionuţ (Ioan Angelo) Lupescu, fost internaţional de fotbal; fost şef al Comisiei Tehnice a UEFA (2012-2018), fost director general al Federaţiei Române de Fotbal (2005-2011) – 55 de ani

– 1998: A murit (la Berlin) Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (n. 1924) – 25 de ani

– 2010: A murit soprana Elena Dima-Toroiman (n. 1926)

– 2011: A murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (n. 1922)

– 2013: A murit Hristu Cândroveanu, critic literar, eseist, poet, prozator, traducător şi publicist aromân (n. 1928, la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria) – 10 ani

– 2015: A murit handbalistul Gheorghe Gruia (nume complet: Gheorghe Gruia Marinescu), spranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această ţară (n. 1940)

– 2016: A murit medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (n. 1936)

– 2017: A murit poetul, eseistul, antologatorul, traducătorul, jurnalistul şi editorul Radu Cârneci (n. 1928)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (n. 1950) – 5 ani

– 2020: A murit matematicianul Marius Iosifescu; strălucită carieră în cercetare în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei proceselor stocastice şi analizei reale; director al Centrului de Statistică Matematică (1976-2001), director al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române (2001-2020); membru titular al Academiei Române din 2000, vicepreşedinte al acesteia (2002-2010) (n. 1936)

– 2021: A murit Petre Florescu, mare jucător de rugby și antrenor (n. 1945)

– 2022: A murit Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, cronicar dramatic, publicist și profesor universitar; a contribuit fundamental la prestigiul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” și al școlii literare clujeane; rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1984) (n. 1929) – 1 an

– 2022: A murit Radu George Serafim, filosof, realizator de televiziune, scriitor, critic de artă, profesor universitar și mason; a fost director general adjunct al TVR (1993-1997); producător în cadrul redacției TVR International și editor de programe culturale; a înființat la TVR redacția Viața Spirituală (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Praga: Ceremonia funerară de stat a fostului ministru ceh de externe Karel Schwarzenberg, decedat în noiembrie la vârsta de 86 de ani

– Beijing: Cifrele privind inflația și prețurile de producător în noiembrie

– Las Vegas: Gala MMA – UFC Fight Night: Song Yadong vs. Chris Gutiérrez

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Corupţiei”, instituită de ONU şi marcată pentru prima dată în anul 2004; în perioada 9-11.XII.2003 (- 20 de ani) a avut loc, în oraşul mexican Merida, Conferinţa ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, în cadrul căreia participanţii au adoptat primul document referitor la combaterea acestui flagel – Convenţia ONU împotriva corupţiei; România a semnat Convenţia la 9.XII.2003 (- 20 ani) şi a ratificat-o la 2.XI.2004

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Crimei de Genocid şi pentru Prevenirea acestei Crime”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 11 septembrie 2015. La 9 decembrie 1948 a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid – 75 de ani

– 1608: S-a născut John Milton, poet şi om politic englez; faimos pentru poemul epic în versuri albe „Paradise Lost”, care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze (m. 1674) – 415 ani

– 1641: A murit pictorul flamand Anthonis Van Dyck; a avut o puternică influenţă asupra şcolii engleze de pictură (n. 1599)

– 1717: S-a născut Johann Joachim Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german, primul care a studiat în mod ştiinţific monumentele Antichităţii (m. 1768)

– 1748: S-a născut chimistul francez Claude Louis Berthollet; a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică raţională; a descoperit proprietăţile decolorante ale clorului şi aplicaţiile acestuia ca agent de albire (m. 1822) – 275 de ani

– 1837: S-a născut compozitorul francez Émile Waldteufel (m. 1915)

– 1854: A murit Almeida Garrett, poet, dramaturg, romancier, orator şi om politic liberal portughez; iniţiatorul romantismului în Portugalia (n. 1799)

– 1868: S-a născut chimistul german Fritz Haber, stabilit (1933) în Elveţia; a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică şi a realizat, împreună cu Carl Bosch, aplicarea industrială a acestuia; Premiul Nobel pentru Chimie în 1918 (m. 1934) – 155 de ani

– 1871: A murit pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes, unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (n. 1820)

– 1879, 9/21: S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953)

– 1882: S-a născut Joaquin Turina, compozitor, pianist şi profesor spaniol (m. 1949)

– 1909: S-a născut Douglas Fairbanks jr., scriitor, autor şi producător de filme american (m. 2000)

– 1915: S-a născut soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (m. 2006)

– 1916: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Kirk Douglas (nume real: Issur Danielovitch Demsky); tatăl actorului Michael Douglas (m. 2020)

– 1917: S-a născut fizicianul american James Rainwater; contribuţii în spectroscopia nucleară şi la teoria nucleului atomic; Premiul Nobel pentru fizică în 1975, împreună cu fizicienii danezi Benjamin Mottelson şi Aage Bohr (m. 1986)

– 1920: S-a născut Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (m. 2016)

– 1926: S-a născut Luis Miguel Dominguin, renumit toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (m. 1996)

– 1926: S-a născut fizicianul american Henry Way Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman și Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quark-urilor din fizica particulelor (m. 1999)

– 1929: S-a născut regizorul şi actorul american de film John Cassavetes, cel mai important reprezentant al cinematografului independent de la sfârşitul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1989)

– 1930: S-a născut Buck Henry (pseudonimul lui Henry Zuckerman), actor, regizor de film și scenarist american (m. 2020)

– 1933: S-a născut americanul Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon, singurul american inclus atât în Hall of Fame-ul atletsmului, cât şi în cel al nataţiei (m. 2012) – 90 de ani

– 1937: A murit Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (n. 1869)

– 1941: A murit scriitorul şi criticul literar rus Dmitri Merejkovski, unul dintre fondatorii mişcării literare moderniste; ideologul simbolismului din literatura rusă (n. 1865)

– 1944: S-a născut Giacomo Dalla Torre del Tempio di Sanguinetto, Mare Maestru al ordinului catolic Cavalerii de Malta, aristocrat italian şi istoric specializat în artă medievală; admis în ordinul Cavalerii de Malta în 1985, a devenit conducătorul ales al ordinului în urmă cu doi ani (2018) (m. 2020)

– 1953: S-a născut John Malkovich, actor de film, producător şi regizor american – 70 de ani

– 1956: S-a născut Jean-Pierre Thiollet, scriitor şi jurnalist francez

– 1963: S-a născut Marco Lucchesi, critic literar, scriitor, poet, traducător, lingvist și profesor brazilian; bogată activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii; președintele Academiei Braziliene de Litere – 60 de ani

– 1966: S-a născut economistul, omul politic și profesorul portughez Mário Centeno (nume complet: Mário José Gomes de Freitas Centeno); președinte al Eurogrupului (din 13 ian. 2018); președinte al Consiliului guvernatorilor al Mecanismului European de Stabilitate (din 21 dec. 2017); ministru de finanțe al Portugaliei (din 2015)

– 1967: S-a născut violonistul şi dirijorul american Joshua Bell

– 1971: A murit diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru Pace în 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru pace) (n. 1904)

– 1996: A murit, la Nairobi, în Kenya, Mary Douglas Leakey, arheolog şi paleoantropolog britanic (n. 1913)

– 2010: A murit saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (n. 1925)

– 2012: A murit inginerul american Norman Joseph Woodland, care a inventat (la 7.X.1952, împreună cu Bernard Silver) codul de bare care a revoluţionat distribuţia bunurilor de larg consum (n. 1921)

– 2012: A murit astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie, mai ales despre Lună (n. 1923)

– 2012: A murit Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (n. 1927)

– 2012: A murit (într-un accident de avion) cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (n. 1969)

– 2013: A murit actriţa americană Eleanor Parker (n. 1922) – 10 ani

– 2018: A murit Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; Premiul Nobel pentru Fizică în 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, contribuții ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit Marie Fredriksson, cântăreață, cantautoare și pianistă suedeză de muzică pop; componentă a formaţiei suedeze „Roxette”, înfiinţată împreună cu Per Gessle în 1986 (n. 1958)

– 2020: A murit atacantul italian Paolo Rossi, unul dintre cei mai prolifici fotbalişti din istorie (n. 1956)

– 2021: A murit regizoarea, scenarista și scriitoarea italiană Lina Wertmüller (nume complet: Arcangela Felice Assunta Wertmüller von Elgg Spanol von Braueich), exponentă de marcă a cinematografiei secolului al XX-lea în ţara sa şi una dintre primele femei care s-au remarcat în arta regizorală pe plan mondial (n. 1928)

– 2021: A murit actriţa mexicană de telenovele Carmen Salinas; cariera sa artistică s-a întins pe mai mult de jumătate de secol (n. 1939)

Calendarul zilei – 8 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 11 decembrie 2023, 14:08

 S-a întâmplat într-o zi de 8 decembrie

* Se împlinesc 210 ani (1813) de când avea loc prima audiţie a Simfoniei a VII-a în La major de Ludwig van Beethoven

* Acum 191 de ani (1832) apărea (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu. Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” (8/20)

* Cu 154 de ani în urmă (1869), în Bazilica Sfântul Petru, avea loc primul Conciliu al Vaticanului, convocat de Papa Pius al IX-lea prin scrisoarea apostolică „Aeterni Patris” din 29 iunie 1868. Acesta a fost cel de-al douăzecilea conciliu ecumenic al Bisericii Catolice. La conciliu au participat aproape 800 de reprezentanți din numeroase dieceze. Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism şi materialism

* Acum 119 ani (1904) România semna, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”

* În urmă cu 102 ani (1921), la ora 20:00, avea loc primul spectacol al Operei Române din Bucureşti (vechea denumire a Operei Naţionale Bucureşti), înfiinţate cu puţin timp înainte, cu spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner (cu text românesc după o traducere de Şt. O. Iosif), avându-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Sediul de atunci al Operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă Cişmigiu

* Sunt marcați 95 de ani (1928) de când Radiodifuziunea Română transmitea prima conferinţă adresată femeilor (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Cu 82 de ani în urmă (1941) Canada şi Noua Zeelandă declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 68 de ani (1955) era creat drapelul european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru. Numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizează uniunea popoarelor europene. Această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare. Începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene

* Acum 36 de ani (1987) preşedinţii american şi rus, Ronald Reagan, respectiv Mihail Gorbaciov, au semnat, la Washington, Tratatul cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), intrat în vigoare la data de 1 iunie 1988. În data de 2 august 2019, Statele Unite ale Americii s-au retras oficial din Tratat, conform art. al XV-lea, întrucât „Rusia nu a revenit la respectul total şi verificat” al pactului. Moscova, la rândul ei, a anunţat încetarea existenţei Tratatului INF „la iniţiativa” SUA. Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că: „Pe 2 august 2019, la iniţiativa părţii americane, a încetat să mai fie aplicabil tratatul între Uniunea Sovietică şi Statele Unite privind eliminarea rachetelor cu raze intermediare şi scurte de acţiune, semnat la Washington pe 8 decembrie 1987”

* În urmă cu 33 de ani (1990), în perioada 8 – 10 decembrie, avea loc, la Bucureşti, prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena

* Cu 32 de ani în urmă (1991) liderii Rusiei, Republicii Belarus şi Ucrainei decideau (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Actul constitutiv al CSI a fost semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente. Documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia URSS de pe harta politică a lumii. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Șmihal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* Acum 19 ani (2004) reprezentanţi oficiali din douăsprezece țări din America de Sud semnau, în orașul peruan Cuzco, în timpul celei de-a treia Adunări a Șefilor Statelor Sud-Americane, o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene. Constituirea de uniuni monetare şi economice zonale reprezintă un element fundamental în procesul de aliniere la noua Ordine Mondială. Cea mai avansată materializare a unui astfel de proiect de uniune îl reprezintă Uniunea Europeană, dar această direcţie a fost urmată şi în celelalte zone ale lumii, concretizările la nivel geopolitic fiind uniunile continentale. Încercările au dus la rezultate concrete, începând cu Declaraţia de la Cuzco (8 decembrie 2004), continuând cu Comisia Strategică de Reflecţie (constituită în 2005), cu Declaraţia de la Cochabamba (adoptată în 2007) şi încheind cu Tratatul constitutiv al Naţiunilor Sud-Americane (semnat la 23 mai 2008, în Brasília). În aprilie 2018, șase țări – Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Paraguay și Peru – și-au suspendat calitatea de membru și, în luna august a aceluiași an, Columbia și-a anunțat retragerea din organizație. În martie 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a anunțat intenția țării sale de a se retrage din organizație. La 13 martie 2019, Ecuadorul a anunțat că se retrage din organizație, iar în 2020, Uruguay-ul s-a alăturat țărilor care și-au anunțat oficial retragerea din organizație

* Cu 8 ani în urmă (2015) peste 50.000 de pelerini s-au adunat în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii. Cu ocazia celei de-a doua aniversări a alegerii sale în scaunul pontifical, la 11 martie, Papa Francisc a anunțat Anul Sfânt Extraordinar al Milostivirii, între 8 decembrie 2015, când se sărbătorește „Neprihănita Zămislire”, și 20 noiembrie 2016, când se sărbătorește Regele Christos. Inaugurarea a marcat totodată încheierea Conciliului Vatican II, din 1965, care a schimbat și a deschis Biserica spre modernitate. Acest prim „An Sfânt”, de la Jubileul Anului 2000/2001 al Papei Ioan Paul al II-lea, a fost marcat de numeroase evenimente, precum canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, din luna septembrie. A fost prima dată în istoria jubileelor când s-a oferit posibilitatea de a deschide Poarta Sfântă. Cel care a instituit tradiția jubileelor la Roma a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea, în anul 1300. El a prevăzut un jubileu la fiecare secol. Dar începând din 1475, pentru a permite tuturor generațiilor să trăiască cel puțin un An Sfânt, a fost reținută o perioadă de 25 de ani

Aniversări – Comemorări

– Neprihănita Zămislire (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 8 – 15.XII: Sărbătoarea mozaică Hanuka, „Sărbătoarea luminilor” (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia postcomunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003, varianta actuală fiind în vigoare din 29.X.2003)

– „Ziua Limbii Macedonene”, marcată în România din 2018 ( – 5 ani), la iniţiativa deputatei Mariana Venera Popescu, reprezentantul macedonenilor în Parlamentul României, cu susţinerea Asociaţiei Macedonenilor din România. Ziua de 8 decembrie este declarată sărbătoare legală în Republica Macedonia, fiind sărbătorit Sfântul Clement al Ohridei, considerat primul autor de limbă slavonă

– 1876: S-a născut Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (m. 1955)

– 1876: S-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1881: S-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970)

– 1893: A murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877-1878 (n. 1834) – 130 de ani

– 1903, 8/21: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, dirijor şi profesor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (n. 1847) – 120 de ani

– 1910: S-a născut juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1915: S-a născut compozitoarea Florica Dimitriu (m. 1993)

– 1928: S-a născut Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (m. 2019) – 95 de ani

– 1932: S-a născut sculptorul Constantin Foamete (m. 1998)

– 1933: S-a născut Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut (la Heisi/Grecia) Sotiris Fotopoulos, fost preşedinte al Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (m. 2008)

– 1950: S-a născut Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk (m. 1995)

– 1951: S-a născut medicul urolog Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2011

– 1953: S-a născut Mihai Dinu Gheorghiu, unul dintre cei mai mari sociologi ieşeni, de anvergură internaţională, profesor universitar, eseist şi critic literar – 70 de ani

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Cristian Sorin Silvestru; contribuții la dezvoltarea chimiei organometalice şi coordinative; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1957: S-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist şi compozitor; stabilit în Canada din 1991

– 1958: S-a născut lt. col. Radu Voinescu (pseudonimul lui Nicolae Baboi), poet, scriitor, publicist și critic literar; a pus bazele antropologiei militare ca disciplină ştiinţifică; ziarist militar la săptămânalul „Apărarea patriei“ (astăzi „Observatorul militar”) şi la revista „Orizonturi militare“ (pe care a înfiinţat-o în zilele Revoluţiei din decembrie 1989); redactor şi şef al secţiei de beletristică la Editura Militară (1991-1993), redactor şi apoi secretar general de redacţie la revista „Viaţa armatei“ (1994-2001); a înfiinţat şi conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari; director al revistei de cultură „Diagonale” de la Buzău (2008-2009); preşedinte al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România din 2013 și coordonatorul Colocviilor de Critică ale acestei filiale; este autorul Dicţionarului esenţial on-line al membrilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, creatorul şi administratorul site-ului Filialei – http://filialadecritica.blogspot.com – 65 de ani

– 1972: A murit prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat, în 1932, revista „Discobolul” (n. 1911)

– 1981: A murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti; în februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911)

– 1985: A murit inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1936). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) menționează ca dată a decesului 6.XII.1996

– 2002, 8/9: A murit artista decoratoare Florica Vasilescu (n. 1922)

– 2005: A murit Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (n. 1915)

– 2007: A murit actorul Ion Fiscuteanu (n. 1937)

– 2016: A murit Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE – miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene se întâlnesc pentru a discuta modificările aduse regulilor fiscale ale UE privind reducerea datoriilor și a deficitului

– Mito, Japonia: Reuniunea miniștrilor de Interne și pentru Securitate din cadrul G7 (8 – 10 dec.)

– Mumbai, India: Decizia Băncii Centrale a Indiei privind ratele dobânzilor

– Moscova: Cifrele inflației în noiembrie

– Wiesbaden, Germania: Inflația pentru luna noiembrie (finală)

– Los Angeles: Premiile The Game, ceremonie anuală de premiere care onorează realizările din industria jocurilor video. Pe lângă premii, The Game Awards oferă premiere ale jocurilor viitoare și informații noi despre titlurile anunțate anterior

– Washington D.C: Rata șomajului în noiembrie

– Srinagar, India: Concursul Miss World

– Paris: Rugby – Cupa Campionilor (8 dec. 2023 – 25 mai 2024)

Aniversări – Comemorări

– 65 î.Hr: S-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (m. 8 î.Hr.)

– 1681: A murit pictorul olandez Gerard Terborch (n. 1617)

– 1830: A murit Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (n. 1767, la Lausanne/Elveţia)

– 1832: S-a născut Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1903 (m. 1910)

– 1844: S-a născut Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (m. 1918)

– 1862: S-a născut dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (m. 1921)

– 1864: S-a născut Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (m. 1943)

– 1864: A murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne (n. 1815)

– 1865: S-a născut compozitorul finlandez Jean Sibelius, a cărui muzică a avut un rol esenţial în formarea identităţii naţionale finlandeze (m. 1957)

– 1886: S-a născut pictorul mexican Diego Rivera (m. 1957)

– 1890: S-a născut compozitorul ceh Bohuslav Martinů (m. 1959)

– 1902: S-a născut Wifredo Lam, pictor, litograf, sculptor şi ceramist cubanez (m. 1982)

– 1913: S-a născut Delmore Schwartz, poet, scriitor de nuvele, eseist, critic literar și editor american; considerat la un moment dat un adevărat «geniu tânăr» al liricii americane (m. 1966) – 110 ani

– 1916: S-a născut regizorul american de film Richard Fleischer (m. 2006)

– 1918: S-a născut baritonul francez Gérard Souzay (m. 2004) – 105 ani

– 1921: S-a născut Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1922: S-a născut (la Berlin) pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (m. 2011)

– 1925: S-a născut Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (m. 1990)

– 1927: A murit Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1875)

– 1930: S-a născut Maximilian Schell, actor, producător, regizor, scenarist austriac (m. 2014)

– 1936: S-a născut actorul american de film David Carradine (fiul actorului John Carradine) (m. 2009)

– 1939: S-a născut flautistul irlandez Sir James Galway, supranumit „Omul cu flautul de aur”

– 1942: S-a născut Toots Hibbert, cântăreț și compozitor jamaican, unul dintre artiştii care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae şi solist al trupei Toots and the Maytals (m. 2020)

– 1943: S-a născut cântărețul, compozitorul și textierul american Jim Morrison, solistul trupei rock „The Doors” (m. 1971) – 80 de ani

– 1943: S-a născut poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (m. 2015) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune Frank Pesce (m. 2022)

– 1947: S-a născut Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (m. 2017)

– 1953: S-a născut actriţa americană de film Kim Basinger – 70 de ani

– 1957: S-a născut actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (m. 2012)

– 1961: A murit matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1879)

– 1966: S-a născut cântăreaţa irlandeză Sinead O’Connor (m. 2023)

– 1966: S-a născut Rim Banna, cântăreață și compozitoare palestiniană; cunoscută pentru interpretările sale moderne ale muzicii și poeziei tradiționale palestiniene (m. 2018)

– 1978: A murit Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (n. 1898, la Kiev, Ucraina) – 45 de ani

– 1980: A murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940)

– 1997: A murit (la Paris) Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (n. 1910)

– 2000: A murit geograful chinez Huang Bingwei, considerat fondatorul geografiei moderne în ţara sa; cercetările sale s-au îndreptat în trei direcţii: bilanţul apă-căldură, geografia chimică şi comunităţile biogeografice; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1913)

– 2013: A murit Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (n. 1917) – 10 ani

– 2016: A murit astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (n. 1930)

– 2018: A murit Liudmila Alexeeva, activistă pentru drepturile omului, fostă disidentă sovietică şi unul dintre simbolurile rezistenţei în Rusia contemporană (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit ieromonahul Efrem Filotheitul din Arizona (Ioannis Moraitis pe numele de mirean), unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, duhovnic al mai multor mănăstiri din Sfântul Munte şi din Grecia, ctitor a 19 mănăstiri în Statele Unite ale Americii și Canada; ucenic al părintelui Iosif Isihastul (m. 1959), lângă care s-a nevoit timp de 12 ani (n. 1927, în Grecia)

– 2019: A murit Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană Rene Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (n. 1940)

– 2021: A murit Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (n. 1953)

Calendarul zilei – 7 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 7 decembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 7 decembrie

* Cu 291 de ani în urmă (1732) avea loc inaugurarea Teatrului „Covent Garden” (Royal Opera House) din Londra, una dintre cele mai prestigioase companii de operă din lume. Amplasat în centrul capitalei britanice, în Covent Garden, Teatrul de Operă Regală este a treia clădire ridicată în acest loc, deoarece cele anterioare au pierit în incendiile din 1808 şi 1857. În timpul Primului Război Mondial, clădirea a servit drept depozit de mobilă, iar în timpul celui de-al doilea, a fost sală de dans. Lucrări masive de consolidare şi reamenajare au fost executate în 1990, însă au fost păstrate anumite elemente ce au supravieţuit ultimului incendiu, precum faţada, foaierul sau auditoriumul

* În urmă cu 281 de ani (1742) a fost inaugurată Opera Regală din Berlin (actuala Operă de Stat), cu spectacolul „Cezar şi Cleopatra”, de Karl Heinrich Graun

* Acum 239 de ani (1784) armata habsburgică înfrângea rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan (răscoala izbucnise cu o lună în urmă, la data de 2 noiembrie). Oastea românească avea o serie de victorii împotriva armatei austriece, care intrase în Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihăileni, ţăranii români nu au avut nicio şansă în faţa trupelor austriece mai bine pregătite şi echipate. În urma înfrângerii, Horea i-a trimis pe ţărani la casele lor din cauza venirii iernii, dorind să reînceapă răscoala în primăvara lui 1785. Horea şi Cloşca s-au retras în Munţii Gilăului, dar, trădaţi de nişte oameni din zonă, soldaţii austrieci i-au arestat pe 27 decembrie. La data de 30 ianuarie a fost capturat şi Crişan, care s-a sinucis în temniţa închisorii din Alba Iulia, profitând de neglijenţa gărzilor. Pe 26 februarie 1785 au fost condamnaţi la moarte Horea şi Cloşca, prin frângere pe roată

* Sunt marcați 155 de ani (1868) de când Parlamentul maghiar promulga Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei (7/19)

* Acum 57 de ani (1966) era publicat în Buletinul Oficial nr. 77 (din 7 decembrie 1966) Decretul nr. 773 din 29 septembrie 1966 prin care România a aderat la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (încheiată la Londra, la 17.VI.1960)

* În urmă cu 53 de ani (1970) Adunarea Generală a ONU a aprobat Tratatul privind denuclearizarea fundului mărilor (semnat la Moscova, Washington şi Londra, la 11.II.1971)

* Cu 51 de ani în urmă (1972) România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, printr-un decret intrat în vigoare la data de 9 decembrie 1972. Pe 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional prin semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Fondul are un reprezentant rezident pentru România din anul 1991. Începând cu luna septembrie 2019, reprezentantul rezident al FMI în România este Nadeem Ilahi, care a ocupat anterior poziţia de şef de misiune pentru Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Muntenegru

* Tot acum 51 de ani, în drumul spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat, de la o distanță de aproximativ 45 000 km de Terra, faimoasa fotografie „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului. Iniţial, imaginea originală era „cu capul în jos” (Antarctica apărea în partea de sus a imaginii), dar a fost rotită cu 180 de grade pentru a corespunde modului în care este de obicei reprezentat Pământul (cu Polul Nord în partea de sus). Este una dintre puţinele imagini în care Pământul apare complet luminat, deoarece astronauţii au avut Soarele în spate atunci când au făcut fotografia. Imaginea a fost luată cu un aparat de fotografiat Hasselblad special (modificat la cererea NASA de firma suedeză producătoare)

* Se împlinesc 5 ani (2018) de la sfințirea noii Catedrale Arhiepiscopale din Curtea de Argeș (piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009). „Noua casă” pentru moaștele Sfintei Filofteia, așa cum este numită catedrala în Actul de sfințire, are hramurile „Sf. Mc. Filofteia” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În incintă există un loc special amenajat, în pridvor, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023): NOTĂ: Moaştele Sf. Muceniţe Filofteia, care a devenit o adevărată ocrotitoare a Ţării Româneşti, au fost aduse de la Tîrnovo/Bulgaria după anul 1393; în 1949 au fost aşezate în paraclisul Mânăstirii Curtea de Argeş

– Sf. Ambrozie, arhiepiscop al Milanului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Ambrozie, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Hanuka (8-15.XII.)

– 1884: S-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958)

– 1894: S-a născut Ion Luca, dramaturg (autor de piese cu subiect istoric) şi traducător (m. 1972)

– 1914: S-a născut Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (m. 1995)

– 1921: S-a născut Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (m. 2013)

– 1929: S-a născut cântăreţul de muzică populară și folcloristul Nicolae Sabău; casa artistului din comuna Cicârlău a fost transformată în muzeu al artei şi cântecului popular (m. 2020)

– 1935: S-a născut Sorin Titel, prozator şi eseist (m. 1985)

– 1939: S-a născut istoricul și profesorul Nicolae Edroiu; director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (din 2007); membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2018)

– 1943: S-a născut profesorul universitar, doctor în istorie Alexandru Virgil Avram; membru al U.A.P.R. Filiala Sibiu (m. 2020) – 80 de ani

– 1960: A murit pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (n. 1895)

– 1987: A murit poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă); soţia poetului Cezar Baltag (n. 1937)

– 1997: A murit Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (n. 1916)

– 2015: A murit Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (n. 1936)

– 2017: A murit Alexandru Moșanu, istoric, om politic și profesor basarabean; primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Summitul UE – China (7 – 8 dec.)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor UE ai Economiei și Finanțelor (Eurogrup/Ecofin), în cadrul căreia miniștrii de finanțe din zona euro se întâlnesc cu privire la proiectele de planuri bugetare pentru 2024 (7 – 8 dec.)

– Atena: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis

-Copenhaga, Danemarca: A treia lectură și vot asupra legii care interzice arderea Coranului

– Londra: Cea de-a 131-a sesiune a Consiliului Organizației Maritime Internaționale (IMO)

– Tbilisi, Georgia: Termen de judecată în cazul scriitoarei Anna Muradova

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din al treilea trimestru în Zona euro (a treia estimare)

– Nairobi, Kenya: Decizia unui tribunal din Nairobi într-un caz între Meta și moderatorii de conținut pentru Facebook din Kenya

– Yamoussoukro, Coasta de Fildeș: Sunt comemorați 30 de ani de la moartea președintelui ivorian Félix Houphouët-Boigny

– Tokyo: Date privind PIB-ul pe al treilea trimestru (a doua estimare)

– Lansarea mondială a jocului video Avatar: Frontiers of Pandora

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aviaţiei Civile”, proclamată în anul 1992 de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago (7.XII.1944), care a stat la baza creării, în 1947, a OACI

– SUA: „Ziua Pearl Harbour”, proclamată de fostul preşedinte Bill Clinton (la 6.XII.1996) drept Zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour (7.XII.1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial. În plină desfășurare a celei de-a doua conflagrații mondiale, a avut loc Atacul de la Pearl Harbour, unul dintre cele mai teribile momente din istoria Statelor Unite ale Americii, când flota aeriană a Japoniei condusă de viceamiralul Chuichi Nagumo, a atacat, prin surprindere, baza militară navală americană din portul Pearl Harbour, aflat pe insula Oahu din Hawaii. În doar 90 de minute, japonezii au dat o lovitură grea marinei americane: cinci cuirasate şi 200 de avioane distruse, alte 9 nave avariate, 2.403 de morţi şi 1.178 de răniţi. Această acțiune a determinat Statele Unite ale Americii să intre în Al Doilea Război Mondial; pe 8 decembrie 1941 Statele Unite au declarat război Japoniei

– 43 î.Hr.: A murit Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (n. 106 î.Hr.)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand din perioada Renascentistă (n. ~1490)

– 1598: S-a născut Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor italian, reprezentant de seamă al barocului (m. 1680) – 425 de ani

– 1764: S-a născut Claude Victor-Perrin, duce de Belluno, general francez; în 1807, datorită faptelor sale de arme, i se acordă demnitatea de Mareșal al Franței (m. 1841)

– 1861: S-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1931)

– 1863: S-a născut Pietro Mascagni, compozitor şi dirijor italian; creator al verismului (curent literar şi muzical (de operă) apărut în Italia la sfârşitul sec. al XIX-lea, care abordează teme realiste (şi naturaliste) legate de viaţa cotidiană şi de faptele oamenilor simpli) (m. 1945) – 160 de ani

– 1872: S-a născut Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (m. 1945)

– 1894: A murit Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie a acestuia (n. 1805)

– 1905: S-a născut astrofizicianul american de origine olandeză Gerard Peter Kupier; autor a numeroase lucrări de astronomie stelară, fizica planetelor şi a Lunii; a lucrat pentru programul spaţial american (m. 1973)

– 1905: S-a născut Leonard Goldenson, unul dintre pionierii televiziunii americane; cunoscut realizator de emisiuni de varietăţi; primul preşedinte al reţelei tv. ABC (m. 1999)

– 1910: S-a născut Louis Prima, cântăreț, compozitor, trompetist şi actor american (m. 1978)

– 1915: S-a născut actorul american Eli Wallach (m. 2014)

– 1916: S-a născut John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (m. 2017)

– 1924: S-a născut Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (m. 2017)

– 1928: S-a născut Avram Noam Chomsky, lingvist, filosof, istoric, activist politic, activist în justiția socială și profesor american emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology; cunoscut ca „părintele lingvisticii moderne” și pentru „teoria gramaticii generativ-transformaționale”; unul dintre cei mai citați autori în viață – 95 de ani

– 1935: S-a născut cantautorul și compozitorul mexican Armando Manzanero, considerat o legendă a bolero-ului mexican (m. 2020)

– 1947: S-a născut Oliver Dragojević, cântăreţ croat de muzică pop (m. 2018)

– 1947: A murit Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (n. 1866)

– 1955: S-a născut chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb, renumit pentru colaborările sale cu saxofonistul Stan Getz și cu formația „Steps Ahead” (m. 2017)

– 1962: A murit cântăreaţa norvegiană Kirsten Flagstad (n. 1895)

– 1975: A murit Thornton Wilder, dramaturg şi prozator american, laureat de trei ori al Premiului Pulitzer (n. 1897)

– 1989: A murit Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)

– 1990: A murit Reinaldo Arenas, prozator şi poet american de origine cubaneză (n. 1943)

– 1993: A murit Félix Houphouët-Boigny, politician francez și ulterior om de stat ivorian; medic și lider de sindicat, Houphouët-Boigny a fost deputat francez (1945-1959), membru al guvernelor franceze (1956-1961), președinte al Adunării Naționale din Côte d’Ivoire (1953-1959), primar al Abidjanului (1956-1959), prim-ministru ivorian (1959-1960) și primul președinte al Republicii Côte d’Ivoire (1960-1993); „tatăl” independenței țării sale, poreclit frecvent „Înțeleptul” sau „Bătrânul” (în sensul african al termenului), a dominat politica Republicii Coasta de Fildeș până la sfârșitul vieții și a deținut un rol decisiv în procesul de decolonizare a Africii (n. 1905) – 30 de ani

– 1993: A murit fizicianul german Wolfgang Paul; Premiul Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (n. 1913) – 30 de ani

– 1996: A murit scriitorul chilian José Donoso (n. 1924)

– 1998: A murit biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (n. 1925) – 25 de ani

– 2011: A murit actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (n. 1915)

– 2013: A murit regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice ”Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (n. 1928) – 10 ani

– 2016: A murit Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson” şi „Emerson”, „Lake and Palmer” (n. 1947)

– 2020: A murit „eroul” american al aviaţiei Charlie „Chuck” Yeager, primul pilot care a depăşit bariera sunetului, la 14 octombrie 1947, la bordul unui avion Bell X-1 (n. 1923)

– 2020: A murit compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov; s-a dedicat în special artei slavone populare a cântecului (n. 1932)

Calendarul zilei – 6 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 decembrie 2023, 05:05 / actualizat: 6 decembrie 2023, 14:08

S-a întâmplat într-o zi de 6 decembrie

* Acum 489 de ani (1534) era fondat oraşul San Francisco de Quito, de conchistadorii Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro, cunoscut în prezent drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador

* Se împlinesc 255 de ani (1768) de la publicarea, la Edinburgh, în Scoţia, a primei ediţii a „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai cuprinzător dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone

* Într-o zi de 6 decembrie, acum 159 de ani (1864), avea loc prima sesiune a Corpului Ponderator (redenumit ulterior Senat). Sistemul parlamentar bicameral a fost instituit în România la data de 3/15.VII.1864, prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

* În urmă cu 142 de ani (1881) avea loc întemeierea „Societăţii Politehnice din România” sub preşedinţia colonelului ing. Ştefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. La şedinţa inaugurală au participat 34 de membri, care l-au desemnat ca preşedinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcţiei liniei ferate Buzău-Mărăşeşti. Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, „Societatea Politehnica” a fost recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883, era declarată persoană morală şi juridică (6/18)

* Cu 131 de ani în urmă (1892) avea loc premiera, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) (6/18)

* Acum 106 ani (1917), la Halifax, a avut loc cea mai mare explozie non-nucleară din istorie: nava franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol şi 2.300 tone de acid picric) a fost acroşată din greşeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a ras de pe suprafaţa pământului toate clădirile şi copacii pe o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi în jurul navei. În această catastrofă şi-au pierdut viaţa aproximativ 2.000 de oameni şi alţi 9.000 au fost răniţi

* Acum 102 ani (1921) avea loc semnarea Tratatului anglo-irlandez, acord între guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pe de-o parte, și reprezentanții Republicii Irlandeze, pe de altă parte, care a încheiat Războiul Irlandez de Independență. Acordul prevedea înființarea în termen de un an a Statului Liber Irlandez, ca dominion autonom în cadrul „comunității națiunilor cunoscute sub numele de Imperiul Britanic”, un statut „similar cu cel al Dominionului Canadei”. De asemenea, a oferit Irlandei de Nord, care fusese creată prin Legea Guvernării Irlandei din 1920⁠, o opțiune de a se separa de Statul Liber Irlandez, opțiune pe care aceasta a exercitat-o imediat. Acordul a fost semnat la Londra la 6 decembrie 1921, de reprezentanți ai guvernului britanic⁠ (inclusiv prim-ministrul David Lloyd George, care era conducea delegația britanică) și de reprezentanți ai Republicii Irlandeze, între care Michael Collins și Arthur Griffith. Reprezentanții irlandezi aveau statutul de plenipotențiar⁠ (negociatori împuterniciți să semneze un tratat fără a se mai consulta cu superiorii lor) acționând în numele Republicii Irlandeze, deși guvernul britanic a refuzat să recunoască acest statut. După cum prevedeau termenii săi, acordul a fost aprobat de „o reuniune” a membrilor aleși în Camera Comunelor din Irlanda de Sud⁠ și [separat] de Parlamentul Britanic. Deși tratatul a fost aprobat la limită, diviziunile pe marginea lui au condus la Războiul Civil Irlandez, care a fost câștigat de partea pro-tratat. Statul Liber Irlandez, așa cum este prevăzut de tratat, a apărut atunci când constituția sa a devenit lege la 6 decembrie 1922 printr-o proclamație regală⁠

* Cu 82 de ani în urmă (1941) Marea Britanie declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 79 de ani (1944), după demisia celui de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (2.XII.1944), s-a constituit un guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior

* Sunt marcați 25 de ani (1998) de la constituirea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene. În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate. La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale

* În urmă cu 18 ani avea loc semnarea, la Bucureşti, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (denumit în continuare „Acord de cooperare în domeniul apărării”), fiind primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. Acordul dintre România şi SUA a fost semnat pe data de 6 decembrie 2005 şi ratificat de Senat în 2006, după îndelungi dezbateri. El prevede obligaţiile celor două părţi în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice şi reglementează coordonatele şi cadrul de interacţiune al autorităţilor române cu Comandamentul forţelor SUA. Potrivit documentului, SUA vor avea în România baze militare şi centre de antrenament la Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), Babadag (jud. Tulcea), Cincu (jud. Braşov) şi Smârdan (jud. Galaţi). Acordul a fost semnat, la Palatul Cotroceni, de secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul afacerilor externe de la acea vreme Mihai-Răzvan Ungureanu, în prezenţa fostului preşedinte Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi a ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman

* Cu 6 ani în urmă (2017) preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite ale Americii recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, anunţ care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu

* Tot acum 6 ani (2017) Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la Jeju, în Coreea de Sud, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

* În urmă cu doar 3 ani (2020) au avut loc cele mai recente alegeri legislative din România, în care Partidul Social Democrat a fost dat drept câștigător, cu aproximativ 34% din voturi. Campania electorală a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei. Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfântul Nicolae, Arhiepiscopul De La Mira Liciei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Nicolae, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri

– 6 – 31.XII: „Zilele Colindului din România”, au fost instituite prin Legea nr. 171 din 23 iunie 2021, aceasta reprezentând un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României şi în comunităţile de români de pretutindeni. Ministerul Culturii întocmeşte un calendar de evenimente iar unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare şi instituţiile culturale pot participa la acţiuni de promovare a practicării colindului, precum şi de identificare şi creare a fondului de colinde

– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902)

– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 1936)

– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a Bibliei din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1948). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a marcat anul 2019 ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1893: S-a născut filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968) – 120 de ani

– 1894: S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 1976)

– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966)

– 1903: S-a născut Niculae I. Herescu, latinist, poet, prozator, eseist și traducător (m. 1961, la Zürich, în Elveția) – 120 de ani

– 1909: S-a născut preotul ortodox Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998, în cimitirul din Giulești, „neputrezit și răspândind bună mireasmă”, fiind considerat făcător de minuni (m. 1983)

– 1912: A murit arhitectul şi profesorul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (n. 1852)

– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857)

– 1931: S-a născut Alexandru StarK, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris)

– 1931: S-a născut Aurora Cornu, scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare, stabilită în Franța (m. 2021)

– 1932: S-a născut Petru Borza (numit și „Pătru lu’ Vălean”), olar din Obârșa, județul Hunedoara, „unul dintre cei mai reprezentativi creatori populari ai acestor locuri, identificându-se, prin tot ce a realizat, cu moștenirea de veacuri a inegalabililor meșteri populari din Țara Zarandului”; în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu

– 1933: S-a născut Elena – Esther Tacciu, critic şi istoric literar, eminescolog, poetă şi traducătoare; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980) – 90 de ani

– 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975)

– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902)

– 1957: S-a născut pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (m. 1977)

– 1963: A murit Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (n. 1900) – 60 de ani

– 1973: S-a născut Mihai Goțiu, jurnalist și scriitor; cunoscut activist împotriva proiectului minier de la Roșia Montană; membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România; senator (2016-2020) – 50 de ani

– 1976: A murit istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (n. 1919)

– 1988: A murit operatorul de film, actorul și regizorul Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1905) – 35 de ani

– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913)

– 1991: A murit Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (n. 1921)

– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2007: A murit Marius Tupan, romancier, dramaturg, jurnalist cultural; redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (n. 1945)

– 2007: A murit artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (n. 1954)

– 2010: A murit Sergiu Luca, violonist american de origine română (n. 1943)

– 2017: A murit biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1928)

– 2018: A murit profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (n. 1944) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Rio de Janeiro, Brazilia: Summit-ul Mercosur, organizație internațională în America de Sud, țările membre fiind Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela (6 – 7 dec.)

– Roma: Audiere în procesul scriitorului italian Roberto Saviano pentru presupusa defăimare a vicepremierului italian Matteo Salvini

– Santa Fe, SUA: Procesul armurierului Hannah Gutierrez-Reed pentru împușcarea fatală de pe platoul filmului „Rust”, cu Alec Baldwin (6 – 15 dec.)

– Ottawa: Anunțul Băncii Canadei privind rata cheie

-Kiev: Orașul Kiev își inaugurează bradul de Crăciun, pe fundalul invaziei rusești

-Geneva: Publicarea de către Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene (IATA) a prognozelor sale globale actualizate

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Finlanda; aniversarea proclamării independenţei – 1917

– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605)

– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495)

– 1640: S-a născut Claude Fleury, teolog, istoric și pedagog francez (m. 1723)

– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m. 1850) – 245 de ani

– 1779: A murit Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez; considerat ca unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (n. 1699)

– 1823: S-a născut Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1900) – 200 de ani

– 1848: S-a născut, în Republica Cehă, Johann Palisa, astronom austriac, care a descoperit un mare număr de asteroizi, în total 122, de la 136 Austria (în 1874) până la 1073 Gellivara (în 1923); a fost și autorul a două cataloage care menționează poziția a aproape 4.700 de stele (m. 1925) – 175 de ani

– 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliș, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1937)

– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (n. 1816)

– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983)

– 1898: S-a născut economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie în 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (m. 1987) – 125 de ani

– 1920: S-a născut pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (m. 2012)

– 1923: S-a născut scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigător a numeroase premii literare (m. 2013) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, Concentus Musicus Wien (m. 2016)

– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film, scenarist şi producător elveţian (m. 2022)

– 1942: S-a născut Peter Handke, romancier, dramaturg, traducător, poet, eseist, scenarist şi producător austriac de film, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2019, „pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”

– 1956: S-a născut Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (m. 2011, într-un accident rutier)

– 1988: A murit compozitorul şi solistul american de muzică pop-rock Roy Orbison (n. 1936) – 35 de ani

– 1994: A murit actorul italian de film Gian Maria Volontè (n. 1933)

– 1997: A murit Gilbert Delahaye, scriitor belgian de origine franceză, autorul celebrei serii de albume pentru copii „Martine” (n. 1923)

– 1998: A murit sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (n. 1921) – 25 de ani

– 2000: A murit Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian (n. 1910)

– 2013: A murit Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (n. 1926) – 10 ani

– 2014: A murit Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (n. 1922)

– 2016: A murit actorul britanic Peter Vaughan (n. 1923)

– 2017: A murit Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreț, compozitor și actor francez; părintele rock and roll-ului francez și al twistului (n. 1943)

– 2018: A murit cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (n. 1955) – 5 ani

– 2019: A murit actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (n. 1922)

Calendarul zilei – 5 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 5 decembrie 2023, 14:11

 S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 531 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Cu 159 de ani în urmă (1864) Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 136 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* În urmă cu 118 ani (1905) apărea (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, revista literară „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Acum 113 ani (1910) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910, prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din Detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Sunt marcați 90 de ani (1933) de la sfârșitul prohibiției, numită și „Experiementul nobil”, în Statele Unite ale Americii. Interdicția de a vinde, cumpăra și importa alcool în America fusese decretată în 16 ianuarie 1920. În perioada imediat următoare încheierii Primul Război Mondial, liderii americani, la presiunea unor grupuri din societatea civilă care promovau moderația și abstinența de la consumul de alcool, au modificat Constituția. Amendamentul 18 dădea naștere erei Prohibiției prin interzicerea producerii, vânzării și transportului de alcool. Scopul actului legislativ era cel de a eradica efectele dăunătoare ale alcoolului din societatea americană, viciu pe seama căruia erau puse toate relele precum infracționalitatea, sărăcia, violența în familie și chiar productivitatea scăzută a muncitorilor. Amendamentul 18 era văzut drept un „experiment nobil” care își propunea să schimbe America. Însă acest experiment american nu a dat rezultatul scontat. Chiar punerea în aplicare a legii s-a dovedit a fi aproape imposibilă. Congresul a alocat pentru asta suma de 5 milioane de dolari, bani care s-au dovedit insuficienți în lupta cu alcoolul devenit ilegal. Localurile ilicite au înflorit în toată țara, băutura era adusă ilegal din străinătate, iar fabricile locale nu dispăruseră complet. Producția, distribuția și vânzarea de alcool a devenit o adevărată industrie extrem de profitabilă pentru bandele de infractori din toate marile orașe. Până la sfârșitul deceniului trei, americanii se săturaseră de acest experiment. Exasperarea cauzată de eșecul său și ideea că taxele impuse pe alcool vor furniza veniturile necesare pentru alte programe naționale au dus în cele din urmă, în 1933, la ratificarea amendamentului 21. Nobilul experiment se încheia cu un eșec răsunător și alcoolul a revenit, triumfal, în toate barurile Americii

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole, prin care se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha

* În urmă cu 33 de ani (1990) apărea primul număr al cotidianului „Curierul naţional”, primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* Acum 31 de ani Unified Task Force (UNITAF), forță multinațională condusă de Statele Unite ale Americii, cu aprobarea Națiunilor Unite, a operat în Somalia în perioada 5 decembrie 1992 – 4 mai 1993. Inițiativa americană (cu numele de cod Operation Restore Hope) a avut ca sarcină punerea în aplicare a Rezoluției 794 a Consiliului de Securitate al ONU: crearea unui mediu protejat pentru efectuarea de operațiuni umanitare în jumătatea sudică a Somaliei. Mandatul inițial al UNITAF a fost acela de a folosi „toate mijloacele necesare” pentru a garanta livrarea de ajutor umanitar în conformitate cu Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, și este considerată a fi fost un succes. Secretarul general al Națiunilor Unite de la acea vreme, Boutros Boutros-Ghali, a stabilit că prezența trupelor UNITAF a avut un „impact pozitiv asupra situației de securitate din Somalia și asupra furnizării efective a asistenței umanitare”. Se estimează că 100.000 de vieți au fost salvate ca urmare a asistenței externe

* În zilele de 5 şi 6 decembrie, acum 29 de ani (1994), la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într-o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Cu 22 de ani în urmă, în ziua de 5 decembrie 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române. Ceremonia a început în Sala de Prezidiu a Academiei Române, unde acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române (din 1998 până în aprilie 2006), președintele de atunci Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit o placă inaugurală, mărturie a acestui moment ce a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții naționale. În alocuțiunea de deschidere din amfiteatrul care poartă numele lui Ion Heliade Rădulescu, fost președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion a prezentat noul edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 mp, din care 10.450 mp sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în 2000

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

* Se marchează 10 ani (2013) de când obiceiul Colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova a fost înscris în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Baku, Azerbaidjan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944)

– 1873: S-a născut Nicolae Vaschide, filosof, logician, psiholog și psihiatru; întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale (m. 1907, la Paris) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 7.XII.1873, iar altele la 19.XII.1874

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955) – 140 de ani

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris) – 130 de ani

– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich). NOTĂ: Unele surse maționează ca dată a nașterii 6.XII.1903

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1917: S-a născut artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (m. 1995)

– 1918: S-a născut Alexandru Bidirel, rapsod popular instrumentist din Bucovina, virtuoz al viorii; a fost apreciat de muzicienii și cercetătorii fenomenului muzical din arealul românesc drept etalon al conduitei stilistice și artistice în ceea ce privește interpretarea la vioară a muzicii tradiționale bucovinene (m. 1985) – 105 ani

– 1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie (studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine) din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015)

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune; a fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (1990-2020), director general al Corului Național de Cameră „Madrigal” (m. 2020) – 85 de ani

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013)

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996 – 80 de ani

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1951: S-a născut Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1; fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București (m. 2020)

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă

– 1972: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894)

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006) – 50 de ani

– 1973: S-a născut Sorin Mihai Grindeanu, informatician și politician care a ocupat funcția de prim-ministru al României (4 ian. – 29 iun. 2017); viceprim – ministru (nov. 2021 – iun. 2023); ministru al Transporturilor și Infrastructurii (din 2021); preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (2017-2020); ministru al comunicațiilor și societății informaționale (dec. 2014 – nov. 2015); deputat (din 2020; 2012-2016); prim-vicepreședinte PSD (din 2020) – 50 de ani

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921)

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70 ai secolului XX, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (n. 1940)

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923) – 15 ani

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928) – 15 ani

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957) – 15 ani