Calendarul zilei – 24 mai

Publicat de Codrin RAITA, 24 mai 2024, 05:00 / actualizat: 24 mai 2024, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 24 mai

* Cu 687 de ani în urmă (1337) începea „Războiul de 100 de ani” (încheiat în anul 1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra. În prima parte, Anglia a obţinut importante victorii (Crécy/1346, Poitiers/1356). Spre sfârşit, însă, războiul a căpătat un caracter popular, prin intrarea în acţiune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc. Anglia a început să piardă treptat posesiunile de pe teritoriul Franţei, cu excepţia portului Calais (pe care l-a stăpânit până în 1558)

* Se împlinesc 180 de ani (1844) de când inventatorul american, Samuel Morse, a transmis prima telegramă în codul Morse de la Washington DC, către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, Maryland pentru a inaugura prima linie telegrafică. Conținutul mesajului a fost: „Ce a făcut Dumnezeu?” (un citat biblic, numerele 23:23)

* În urmă cu 149 de ani (1875) a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, prin unirea diverselor grupări liberale existente. Fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864 (după instaurarea dictaturii comuniste şi proclamarea Republicii, la 30.XII.1947, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o, însă, în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi. Prin Decizia civilă nr. 4/15.I.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti se consfinţea reluarea activităţii oficiale a Partidului Naţional Liberal, hotărâtă, în decembrie 1989, de un Comitet de iniţiativă compus din vechi membri ai partidului

* Acum 141 de ani (1883) era inaugurat „Brooklyn Bridge”, celebrul pod suspendat peste East River, care face legătura între insula Manhattan (New York City) şi Brooklyn. Lucrările de construcţie (conduse, iniţial, de John A. Roebling şi, apoi, de fiul acestuia, Washington A. Roebling) au durat 14 ani. Podul era numit, în epocă, „a opta minune a lumii”, fapt datorat atât lungimii sale record, cât şi procedurii de construcţie, novatoare în acea vreme

* Cu 121 de ani în urmă (1903) era inaugurat Castelul Pelişor, reşedinţă princiară şi regală. A fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman. În actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: “Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă, primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”

* În urmă cu 118 ani (1906) apărea (până la 18.II/3.III.1907), la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, „Basarabia”, sub direcţia avocatului Emanoil N. Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice şi introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând, în acelaşi timp, o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr a publicat poezia „Deşteaptă-te Române!”. Printre colaboratori s-au numărat: Pan(telimon) Halippa, Ion Inculeţ, Alexei Mateevici ş.a. (24.V/6.VI)

* Acum 116 ani (1908) avea loc inaugurarea noului sediu al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti (ale cărui origini merg spre anul 1864), în prezenţa Regelui Carol I însoţit de Regina Maria şi a unor importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. La 3 noiembrie 1834 a fost fondat „Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi” din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

* Se marchează 95 de ani (1929) de la primele cursuri de limbă germană la Radiodifuziunea Română, ţinute de Gh. Maurer, membru al orchestrei. Predate prin sistemul linguaphon, lecţiile au fost ulterior tipărite în broşuri

* Cu 76 de ani în urmă (1948) Justinian Marina (1901-1977), mitropolitul Moldovei şi Sucevei, era ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 6 iunie acelaşi an, păstorind până la moartea sa, în martie 1977). Noul patriarh a condus Biserica în cea mai agresivă perioadă a ateismului comunist

* Cu 68 de ani în urmă (1956) a avut loc prima ediție a concursului muzical Eurovision, la Lugano, Elveția, la Teatro Kursaal, unde au participat reprezentanți din Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Câștigătoarea primei competiții a fost cântăreața elvețiană Lys Assia. În 1955, la inițiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elvețiene, Uniunea Europeană de Difuziune (EBU) a avut ideea unui concurs internațional unde țările, reprezentate de televiziunile publice, să participe în cadrul unui spectacol televizat care să fie transmis simultan în toate țările participante. Transmiterea concursului în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, i-a conferit acestuia statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume

* Cu 34 de ani în urmă (1990) s-a înfiinţat primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală „Masca”, singurul cu acest profil din România. Teatrul „Masca” reprezintă o experienţă unică în peisajul teatral românesc: a fost cel care a iniţiat primele spectacole de stradă din ţară şi a oferit spectacole de teatru în spitale şi în case de copii

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de când, între 24 şi 27 mai, s-a desfăşurat, la Sinaia, conferinţa internaţională „România şi românii în ştiinţa mondială”, la care au participat circa 600 de personalităţi din 26 de ţări. Preşedinte al Comitetului de organizare a fost George Emil Palade (1912-2008), medic şi biolog american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1974

* Sunt marcați 20 de ani (2004) de când, la ora 5:50, în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău, pe drumul european E85, a avut loc un grav accident rutier în urma căruia un camion, care transporta 20 de tone de azotat de amoniu, s-a răsturnat, provocând o explozie în care şi-au pierdut viaţa 18 persoane (dintre care şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti ai postului TV Antena 1)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Fecioară Maria, Ajutorul Creştinilor (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Limbii Bulgare”, aleasă pentru faptul că în această zi sunt sărbătoriţi la bulgari Sfinţii Chiril şi Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Niculae Mircovici, din partea grupului minorităţilor naţionale — Uniunea Bulgară din Banat. NOTĂ: În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Ierarh Metodie şi Sfântul Cuvios Chiril sunt prăznuiţi la 11 mai, fiind numiţi „apostolii slavilor”, pentru că au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă

– 1895: S-a născut Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (m. 1984)

– 1908: S-a născut actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (m. 1983)

– 1913: S-a născut Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2008)

– 1914: S-a născut Jules Perahim, pictor şi grafician; stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (m. 2008) – 110 ani

– 1914: A murit Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (n. 1869) – 110 ani

– 1915: S-a născut tenorul Garbis Zobian (m. 2002, în SUA, unde se stabilise)

– 1920: S-a născut sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1992, la Paris)

– 1923: S-a născut Ion Caraion (numele real: Stelian Diaconescu), poet, eseist şi traducător (din poezia franceză, canadiană, americană) (m. 1986, la Lausanne/Elveţia, unde se stabilise din 1981)

– 1923: S-a născut Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (m. 1993)

– 1923: S-a născut inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (m. 2010)

– 1924: S-a născut Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (m. 2015) – 100 de ani

– 1928: A murit Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (n. 1856)

– 1929: S-a născut istoricul, editorul și profesorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografie istorică, istoria instituţiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Ţării Româneşti, istoria relaţiilor internaţionale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2018) – 95 de ani

– 1930: S-a născut (la Beirut, Liban) Dirayr Mardichian, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (m. 2010)

– 1932: S-a născut Vasile Cândea, medic chirurg și cardiolog, profesor universitar și general de armată; fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înfiinţat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; a implantat, în 2001, primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; este autorul unor brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase) (m. 2020)

– 1937: S-a născut interpretul de muzică populară Benone Sinulescu (m. 2021)

– 1939: S-a născut Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (m. 2010) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (m. 2014)

– 1942: S-a născut Monica Săvulescu Voudouri, sociolog şi scriitor; trăieşte, din 1985, în Olanda, stabilindu-se în ultimii ani la Atena

– 1942: S-a născut sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul Dumitru Rădulescu (m. 2018)

– 1943: S-a născut dirijorul Voicu Enăchescu, unul dintre reperele mişcării corale din România; fondatorul (1972) şi dirijorul Corului de Cameră „Preludiu” al Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”; preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România (din 1998) (m. 2022). NOTĂ: Din 26 februarie 2023 ansamblul coral și-a schimbat denumirea în Corul de Cameră „Preludiu-Voicu Enăchescu”

– 1944: A murit Nicolae Petraşcu, critic literar, prozator şi publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (n. 1859) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Adrian Popescu, poet, prozator, eseist şi traducător; redactor-şef la revista „Steaua”

– 1953: S-a născut Andrei Grigor (pseudonim al lui Nicolae Ioana), critic literar şi prozator (m. 2014)

– 1954: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Florin Iaru (pseudonimul lui Florin Râpă) – 70 de ani

– 1962: S-a născut scriitorul Dan-Bogdan Hanu

– 1964: S-a născut (în Siria) Raed Arafat, medic de origine palestiniană, specializat în anestezie-terapie intensivă, instructor în probleme de medicină de urgenţă; în septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu-Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă; șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), din cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne (din 2014) – 60 de ani

– 1966: A murit prozatorul, ziaristul şi editorul Alexandru Cazaban (n. 1872)

– 1967: S-a născut actorul de teatru și film Ovidiu Cuncea

– 1969: S-a născut pianista Nicoleta Luca-Meiţoiu – 55 de ani

– 1985: A murit părintele Mihail Bulacu, unul dintre cei mai de seamă cateheţi şi pedagogi din România; din anul 1929 a fost preot la Biserica „Sfântul Elefterie” din Bucureşti, ridicată cu osteneala sa, unde a slujit ca paroh din anul 1952 până la moartea sa (n. 1898)

– 1987: A murit (la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial) Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (n. 1895, la Iași)

– 2011: A murit Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (n. 1932)

– 2016: A murit dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (n. 1929)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (n. 1929)

– 2018: A murit Ion Cucu, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești (n. 1937)

– 2018: A murit omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (n. 1947)

– 2021: A murit Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Carrefour – Adunarea generală

– Budapesta: Începe procesul italianului acuzat că a atacat un grup de neonazişti

– Paris: TotalEnergies – Adunarea Generală

– Wilmington, SUA: Audiere preliminară în procesul fiului președintelui Biden pentru deținere ilegală de armă

– Djerba, Tunisia: Pelerinajul anual de la sinagoga Ghriba (24 – 26 mai)

– Monte Carlo, Principatul Monaco: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Monaco (24 – 26 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale”, prin care se doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale; ziua a fost stabilită în 1998, prin decizia Adunării Generale a Federaţiei Parcurilor Naturale şi Naţionale din Europa (Europarc), şi marchează apariţia primelor parcuri naţionale din Europa la 24.V.1909 (- 115 ani), prin decizia autorităţilor din Suedia de a transforma nouă parcuri în parcuri naţionale. NOTĂ: România este membru al Europarc prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii Europarc sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat

– Bulgaria: „Ziua scrierii slavone, a învăţământului şi culturii bulgare”. Sărbătoare naţională

– Ziua Independenţei Statului Eritreea – 1993

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557) – 530 de ani

– 1543: A murit Nicolaus Copernic (numele latinizat al lui Mikolaj Kopernik), astronom polonez; a elaborat şi a fundamentat ştiinţific concepţia heliocentrică, care o infirma pe cea geocentrică a lui Ptolemeu; adoptată unanim abia în secolul al XVII-lea (n. 1473)

– 1686: S-a născut Daniel Gabriel Fahrenheit, fizician olandez de origine poloneză; unul din fondatorii termometriei; a introdus scara termometrică cunoscută sub numele „scara Fahrenheit“; a fost primul care a utilizat mercurul ca lichid termometric și a fabricat primele termometre de dimensiuni reduse care puteau măsura temperatura umană și temperatura atmosferică până la 96 de grade; a inventat o formă îmbunătățită de hidrometru (m. 1736)

– 1743: S-a născut Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (m. 1793, asasinat)

– 1794: S-a născut William Whewell, istoric şi filosof englez; una dintre cele mai importante și influente figuri din Marea Britanie a secolului al XIX-lea (m. 1866) – 230 de ani

– 1819: S-a născut regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”; îi succede Eduard al VII-lea (m. 1901) – 205 ani

– 1835: S-a născut filologul elveţian Adolf Tobler; specialist în lingvistică romanică; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (m. 1910)

– 1886: S-a născut muzicologul francez Henry Prunières (m. 1942)

– 1899: S-a născut Henri Michaux, poet francez de origine belgiană (m. 1984) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Eduardo De Filippo, actor, scriitor, scenarist şi regizor de film italian (m. 1984)

– 1914: S-a născut actriţa germană de film Lilli Palmer (m. 1986) – 110 ani

– 1919: A murit Amado Nervo, poet, jurnalist și pedagog mexican, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari poeţi mexicani ai secolului al XIX-lea. (n. 1870) – 105 ani

– 1928: S-a născut William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1931: S-a născut actorul francez de film și TV (de origine britanică) Michael Lonsdale; a obţinut în 2011 premiul César pentru Cel mai bun actor într-un rol secundar pentru interpretarea Fratelui Luc, un călugăr liber asasinat la Tibhirine (Algeria), în „Des hommes et des dieux”, de Xavier Beauvois (Marele Premiu la Cannes în 2010) (m. 2020)

– 1932: S-a născut dramaturgul britanic Arnold Wesker (m. 2016)

– 1932: S-a născut compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov; s-a dedicat în special artei slavone populare a cântecului (m. 2020)

– 1940: S-a născut Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură în 1987 (m. 1996)

– 1941: S-a născut cântăreţul, compozitorul, poetul şi artistul plastic american Bob Dylan (născut Robert Allen Zimmerman); unul dintre cei mai influenți compozitori americani din secolul al XX-lea; Premiul Nobel pentru literatură în 2016, „pentru crearea de noi forme de exprimare poetică în marea tradiție a muzicii americane”; primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel

– 1943, 24/25: A murit medicul francez Émile Sergent; fiziolog şi clinician de renume, este considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator; membru de onoare străin al Academiei Române din 1930 (n. 1867)

– 1945: S-a născut Priscilla Beaulieu Presley, actriţă americană; fosta soție a cântărețului Elvis Presley

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (m. 2012)

– 1946: S-a născut (în Rusia) Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (m. 2018)

– 1951: S-a născut (în Algeria) actorul şi scenaristul francez Jean-Pierre Bacri (m. 2021)

– 1959: A murit John Foster Dulles, om politic şi diplomat american; imediat după al doilea război mondial a fost principala autoritate în materie de politică externă a Partidului Republican (adversar consecvent al expansiunii comuniste; a iniţiat sistemul de alianţe americane în Asia – Tratatul Asiei de Sud-Est, 1954) (n. 1888) – 65 de ani

– 1960: S-a născut actriţa britanică Kristin Scott Thomas

– 1972: S-a născut Maia Sandu, economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, președintă a Republicii Moldova (din dec. 2020); fost prim-ministru al R. Moldova (iun. – nov. 2019)

– 1974: A murit Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (n. 1899) – 50 de ani

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909)

– 1992: A murit Jean Roche, medic şi biochimist francez; cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 2012: A murit producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune „Sybil” (1976) (n. 1918)

– 2013: A murit Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (n. 1925)

– 2017: A murit actorul american Jared Martin (n. 1941)

– 2019: A murit Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (n. 1929) – 5 ani

– 2020: A murit legendarul baterist american de jazz Jimmy Cobb (nume complet: Wilbur James Cobb), care a cântat alături de celebrul jazzman Miles Davis, precum și de alte nume mari din jazz (n. 1929)

– 2020: A murit Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier francez (n. 1938)

– 2023: A murit Tina Turner (nume real – Anna Mae Turner, născută Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; supranumită „Regina Rock and roll-ului”; este unul dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali ai Statelor Unite ale Americii, având peste 100 de milioane de albume vândute în întreaga lume; a câștigat 12 premii competitive Grammy (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 mai

Publicat de Codrin RAITA, 23 mai 2024, 05:00 / actualizat: 24 mai 2024, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 23 mai

* Acum 253 de ani (1771) avea loc a doua Bătălie de la Lanckorona, una dintre cele mai mari ciocniri ale forțelor poloneze și rusești din timpul Confederației Baroului. A avut loc pe 23 mai 1771 în apropiere de Lanckorona, când formația poloneză de 1.300 de oameni cu 18 tunuri, comandată de trimisul francez locotenent-colonel Charles François Dumouriez a fost brusc atacată de 4.000 de ruși comandați de generalul Alexander Suvorov. Forțele poloneze au fost complet distruse și forțate să se retragă

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, românii s-au pronunţat, printr-un plebiscit, asupra unui document cu valoare constituţională – „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un „corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului) (23-26.V./4-7.VI). NOTĂ: La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au funcţionat şi ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituţie. După elaborarea şi adoptarea ei de către Adunarea Constituantă, noua Constituţie a fost aprobată, la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu imperativele procesului de integrare europeană

* Cu 103 ani în urmă (1921), în zilele de 23 și 24 mai, au avut loc primele concerte ale lui George Enescu la Timișoara. Concertele lui George Enescu susținute în localități bănățene au o semnificație deosebită în cronologia concertistică a marelui violonist. Primele concerte le-a dat aici încă din timpul când această regiune aparținea Austro-Ungariei. Fără nicio excepție, ziarele germane și maghiare au scris numai la superlativ despre acest „mare violonist român”. Pentru populația română din Banat, aceste concerte însemnau foarte mult, mai ales cele susținute în anii 1912 și 1914 la Lugoj

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de la lansarea primei animaţii Mickey Mouse cu sunet – „Copilul carnavalului”. Este cea de-a noua producție din seria Mickey Mouse şi prima în care şoricelul vorbeşte. Mickey Mouse este un personaj creat de către regizorul și desenatorul american Walt Disney. Debutând în anul 1928 cu filmul de animație Plane Crazy, acest șoricel îmbrăcat în pantaloni roșii a devenit unul dintre simbolurile cinematografiei și culturii americane. Este, de asemenea, protagonistul primului desen animat cu sunet sincronizat cu animația „Steamboat Willie”, care a avut premiera pe 18 noiembrie 1928

* Acum 76 de ani (1948), în virtutea Protocolului sovieto-român încheiat la Moscova, la 4 februarie 1998, s-a semnat, pe Insula Şerpilor, un Proces-verbal de către Nikolai P. Şutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din Bucureşti, şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar al R. P. Române, prin care insula (în suprafaţă de 17 ha), situată în Marea Neagră, a fost cedată Uniunii Sovietice. Procesul-verbal nu a fost ratificat însă niciodată de parlamentele României şi URSS. După destrămarea URSS, Insula Şerpilor a trecut în stăpânirea Republicii Ucraina

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când Marea Adunare Națională emitea Decretul nr. 218 privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT) de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949. Sub această denumire au funcţionat, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (nimic nu putea fi imprimat fără viză, pe fiecare pagină, din partea DGPT)

* Se împlinesc 55 de ani (1969) de când filmul documentar „Cântecele Renaşterii” (regizor: Mirel Ilieşiu – n.1923 – m.1985), realizat cu concursul corului „Madrigal”, obţinea Marele Premiu pentru scurt metraj, „Palme d’Or”, la Festivalul de la Cannes

* În urmă cu 19 ani (2005) cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak la 28 martie 2005 reveneau în ţară, după 55 de zile de captivitate. Marie-Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci de la Prima TV şi Eduard Ovidiu Ohanesian, de la „România liberă”, au sosit la bordul unei aeronave militare Hercules C-130, la ora 14:45, la baza militară aeriană 90 Otopeni, eveniment la care au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, familiile celor trei şi 100 de ziarişti

* Se marchează 1 an (2023) de când România a exercitat, timp de un an, funcția de președinte al Consiliului Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga, fiind pentru prima oară la conducerea forului de coordonare a activității Organizației. OIAC implementează Convenţia privind Interzicerea Armelor Chimice și reuneşte 193 de state membre, reprezentând 98% din populaţia globului. Sub supravegherea OIAC a fost distrus 99% din arsenalul chimic declarat de statele posesoare. Convenţia a fost semnată la 13 ianuarie 1993 și a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997, fiind primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România s-a alăturat Convenţiei la data deschiderii spre semnare şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), iar instrumentele de ratificare au fost depuse la Secretarul General ONU la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru prima dată când România deține funcția de președinte al Consiliului Executiv al OIAC, după ce a mai ocupat funcția de vicepreședinte în perioadele mai 2000 – mai 2001 și mai 2019 – mai 2020

Aniversări – Comemorări

– 1871: S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1936)

– 1883: S-a născut inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (m. 1965)

– 1891, 23.V/5.VI: S-a născut economistul, omul politic şi profesorul Victor Slăvescu; lucrări în domeniul economiei politice, a istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă din secolul al XIX-lea; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1977)

– 1894: S-a născut Octavian Moșescu, publicist, editor, memorialist, epigramist și colecționar de artă; primar al orașului Balcic (1931-1932; 1938-1940); a înfiinţat, la Balcic, Muzeul de Artă și Universitatea liberă Coasta de Argint; a inițiat înfiinţarea Muzeului Orășenesc la Râmnicu Sărat (m. 1982) – 130 de ani

– 1897: S-a născut inginerul şi inventatorul Mihail (sau Mihai) Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii (în 1934 a realizat prima experienţă de teleghidaj din România, la patru ani de la oficializarea pe plan mondial a automaticii şi telemecanicii ca domenii ale ştiinţei şi tehnicii; autor al lucrării „Telemecanica” – 1937, una dintre primele în domeniu); a publicat în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei; una dintre acestea, „Radiofonia”, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925  îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D. Hurmuzescu; experienţa acumulată a fost prezentată în două cărţi: „Actualităţi radiofonice”, publicată la Bucureşti în 1931 şi „Radio pentru toţi” (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 şi premiată de Academia Română; alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenţii din domeniul radioului şi al automobilului; a mai scris încă două cărţi „Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea”, publicată în  1938 şi „Radioelectricitatea”, publicată în 1944, care cuprinde informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician, unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio, dar cuprinde şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW, Băneasa-Otopeni, 1929; Radio România de 150 kW, Bod-Braşov, 1935; Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941; Radio Moldova de 5kW pe 259 m, Iaşi, 1941 (m. 1947)

– 1902: S-a născut Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător; a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski; a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1970)

– 1914: S-a născut părintele protosinghel Petroniu Tănase, mare duhovnic ortodox al secolului XX și stareț al Schitului Prodromu de la Muntele Athos (1984-2011); „un mare iubitor și împlinitor al ordinii, tăcerii și smereniei” (m. 2011, Muntele Athos) – 110 ani. NOTĂ: Părintele Petroniu Tănase a fost propus spre canonizare Patriarhiei Ecumenice de către Patriarhia Română, la 27 aprilie 2023 având loc deshumarea osemintelor Cuviosului

– 1916: A fost înregistrată nașterea părintelui protosinghel Petroniu Tănase, unul din marii duhovnici români, stareţ al Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos (m. 2011)

– 1931: S-a născut întâistătătorul Bisericii Române Greco-Catolice, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş; la 18.II.2012 a fost numit cardinal în Colegiul cardinalilor de Papa Benedict al XVI-lea, fiind cel de al treilea cardinal român din istorie; membru de onoare al Academiei Române (2012)

– 1933: S-a născut chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2013)

– 1937: S-a născut compozitoarea şi profesoara universitară Irina Odăgescu-Ţuţuianu

– 1941: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Horia Flămând (sau Flămându)

– 1942: S-a născut Gabriel Liiceanu, filosof, eseist, memorialist, editor, traducător şi profesor universitar; unul dintre cei mai importanţi autori contemporani de „literatură personală”; preşedinte al Editurii „Humanitas” (din 1990)

– 1946: S-a născut pictorul, desenatorul și profesorul universitar Sorin Ilfoveanu

– 1951: S-a născut Vintilă Mihăilescu, antropolog, autobiograf, psihosociolog, profesor universitar, publicist și scriitor de non-ficțiune; în 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România, al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, domeniile sale de specializare fiind: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor; a fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010 (m. 2020)

– 1953: S-a născut mezzosoprana Gabriela Drăguşin (m. 2015)

– 2003: A murit Ion Drăgănoiu, poet şi jurnalist (n. 1943)

– 2006: A murit Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (n. 1924)

– 2017: A murit Viorel Morariu, rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Dezbaterea Eurovision dintre candidații principali la președinția Comisiei Europene va avea loc joi, 23 mai, în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles. Dezbaterea, ce va avea loc între orele 15:00-16:45 (16:00-17:45 ora României), este organizată de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) în colaborare cu partidele politice europene și cu Parlamentul European. EBU a anunțat candidații principali la președinția Comisiei care și-au confirmat prezența la dezbaterea din 23 mai:

• Walter Baier (Austria), Stânga europeană
• Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now
• Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE)
• Terry Reintke (Germania), Verzii europeni
• Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE)

Candidații vor vorbi în limba engleză, iar interpretarea simultană va fi asigurată în 24 de limbi. Dezbaterea va fi moderată de Martin Řezníček (televiziunea cehă) și Annelies Beck (VRT, Belgia).

– Washington DC: Președintele SUA Joe Biden îl primește pe președintele kenyan William Ruto pentru o vizită de stat, în cadrul căreia vor marca cea de-a 60-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre SUA și Kenya

– Stresa, Italia: Miniștrii de finanțe G7 și guvernatorii băncilor centrale se întâlnesc la Stresa, pentru a dezbate evoluțiile economice globale (23 – 25 mai)

– Barcelona: Ministrul de Finanțe al Spaniei, Maria Jesus Montero, susține un discurs la conferința Cercle d’Economia de la Barcelona

-Ankara, Turcia: Decizia privind ratele dobânzilor a Băncii Centrale a Turciei

– Canberra, Australia: Comandantul adjunct al forțelor americane din Indo-Pacific susține un discurs la Clubul Național de Presă din Australia

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit mai rapid – S&P Global

– Oviedo, Spania: Decernarea Premiului Prințesa Asturiei pentru Litere (10:00)

– Rabat, Maroc: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „punerea în pericol a securității statului”

– Hay-on-Wye, Regatul Unit: Festivalul de Literatură și Arte (23 mai – 2 iun.)

– Rabat: Prima ediție a târgului de jocuri video „Morocco Gaming Expo” (23 – 26 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Aromânilor de Pretutindeni”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM (pe 10/23.V.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios). NOTĂ: La 10 mai este sărbătorită și „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită în România, prin Legea 156/ 7.VI.2021, pentru a aduce în centrul atenției publice necesitatea de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice

– „Ziua Mondială a Broaştelor Ţestoase”, iniţiată în anul 2000 de American Tortoise Rescue (http://www.argumentpress.ro/ziua-mondiala-a-broastelor-testoase/)

– „Vesak”, „Sărbătoarea Iluminării”, „Ziua lunii pline din mai” este un moment sacru pentru milioanele de budiști din întreaga lume. În ziua de Vesak, în urmă cu aprox. două milenii și jumătate, s-a născut Buddha, în ziua de Vesak Buddha a atins iluminarea și tot în această zi a murit. Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 54/115 din 1999, a stabilit pe plan internațional ziua de Vesak ca zi de recunoaștere a contribuției budismului, una dintre cele mai vechi religii din lume, la spiritul umanității

– 1627: A murit Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând „Secolului de aur” al literaturii spaniole, cel mai de seamă reprezentant al curentului literar cunoscut sub denumirea de „culteranism” (sau chiar „gongorism”, după numele poetului) (n. 1561)

– 1691: A murit Adrien Auzout, astronom francez; a descoperit unele proprietăţi ale cicloidei şi a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (n. 1622)

– 1707: S-a născut Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (m. 1778)

– 1734: S-a născut medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (m. 1815) – 290 de ani

– 1741: S-a născut compozitorul italian Andrea Luchesi (m. 1801)

– 1795: S-a născut Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (m. 1860)

– 1810: S-a născut Margaret Fuller, scriitoare şi jurnalistă americană; cunoscută militantă pentru drepturile femeilor („Woman in the Nineteenth Century” – 1845) (m. 1850)

– 1834: S-a născut pictorul danez Carl Heinrich Bloch (m. 1890) – 190 de ani

– 1848: S-a născut Otto Lilienthal, pionier german al aeronauticii moderne (m. 1896)

– 1855: A murit Charles Robert Malden, explorator britanic, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (n. 1797)

– 1891: S-a născut Pär Fabian Lagerkvist, scriitor suedez; Premiul Nobel pentru literatură în 1951 (m. 1974)

– 1895: A murit Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (n. 1798)

– 1906: A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen; unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Alexander Lange Kielland, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie); considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială (n. 1828)

– 1908: S-a născut fizicianul american John Bardeen; contribuţii în fizica solidului şi a temperaturilor joase; a obţinut de două ori Premiul Nobel pentru fizică: în 1956, împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi Walter Brattain, pentru cercetări asupra conductorilor şi inventarea (în 1946) a tranzistorului, şi în 1972, împreună cu conaţionalii săi Leon Cooper şi Robert Schrieffer, pentru elaborarea teoriei cuantice a superconductibilităţii (m. 1991)

– 1908: A murit François (Edouard Joachim) Coppée, poet, prozator şi dramaturg francez (n. 1842)

– 1910: S-a născut Artie Shaw, clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american (m. 2004)

– 1912: S-a născut compozitorul, pianistul şi orchestratorul francez Jean (René Désiré) Françaix (m. 1997)

– 1917: S-a născut Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (m. 2008)

– 1923: S-a născut pianista spaniolă Alicia de Larrocha (m. 2009)

– 1928: S-a născut Rosemary Clooney, cântăreaţă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2002)

– 1930: S-a născut scriitorul francez Michel Deguy (m. 2022)

– 1933: S-a născut actriţa de film şi scriitoarea britanică Joan Collins

– 1934: S-a născut Robert Arthur „Bob” Moog, inginer american, pionier în domeniul muzicii electronice; cunoscut pentru inventarea sintetizatorului Moog; a fondat firma Moog Music (m. 2005) – 90 de ani

– 1934: Au murit, împuşcaţi de poliţişti, în apropiere de Bienville Parish (Louisiana), gangsterii americani, Bonnie (Elizabeth) Parker (n. 1910) şi Clyde (Chestnut) Barrow (n. 1909); faimosul cuplu de proscrişi era renumit pentru jefuirea de bănci; au fost consideraţi inamici publici între anii 1931 şi 1934, în timpul Marii crize economice – 90 de ani

– 1937: A murit John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (n. 1839)

– 1942: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Zalman King (m. 2012)

– 1951: S-a născut Anatoli Karpov, mare maestru internațional rus de șah și fost campion mondial, politician, jurnalist și scriitor rus

– 1991: A murit Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (n. 1895)

– 2002: A murit Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (n. 1926)

– 2013: A murit Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (n. 1934, la Alexandria, Egipt)

– 2015: A murit matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru economie în 1994 (n. 1928)

– 2017: A murit actorul britanic Sir Roger Moore (n. 1927)

– 2021: A murit Eric Carle, autor, designer și ilustrator american de cărți pentru copii; autorul bestseller-ului internaţional pentru copii „Omida mâncăcioasă” (n. 1929)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 mai

Publicat de Codrin RAITA, 22 mai 2024, 05:00 / actualizat: 22 mai 2024, 13:49

S-a întâmplat într-o zi de 22 mai

* Cu 168 de ani în urmă (1856) era fondată, de către renumitul colecţionar de artă rus, Pavel Tretiakov (1832-1898), Galeria de artă din Moscova care-i poartă numele

* Sunt marcați 145 de ani (1879) de când Parlamentul maghiar a votat o lege şcolară (numită „Legea Trefort”, după numele iniţiatorului ei) care prevedea obligativitatea predării în limba maghiară în toate şcolile elementare din teritoriile anexate Ungariei, inclusiv în şcolile confesionale române

* În urmă cu 92 de ani (1932) în România a fost introdusă pentru prima dată ora de vară (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

* În urmă cu 64 de ani (1960) avea loc cutremurul din Valdivia sau Marele cutremur chilean, cel mai puternic seism înregistrat vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la ora locală 15:11, având o durată de aproximativ 10 minute. Epicentrul seismului a fost lângă Lumaco, la aproximativ 570 de kilometri de capitala chileană. Tsunamiul generat a afectat regiuni precum Chile, Hawaii, Japonia, Filipine, Noua Zeelandă, Australia și Insulele Aleutine. Bilanţul exact al victimelor este necunoscut, însă estimările sunt cuprinse între 3.000 şi 6.000 de morţi. De asemenea, pagubele materiale s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de dolari (6,3 miliarde de dolari, ajustat la valoarea actuală a dolarului şi la inflaţie)

* Acum 59 de ani (1965) a „debutat”, la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România. Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbăta după-amiază. Sunt prezentate documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă. Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

* În urmă cu 52 de ani (1972) în Ceylon, era adoptată o nouă Constituţie şi era proclamată republica, sub noua denumire de Sri Lanka

* Acum 26 de ani (1998) Lisabona a găzduit, între 22.V şi 30.IX, ultima expoziţie mondială a secolului al XX-lea – EXPO ’98, cu tema „Oceanele: o moştenire pentru viitor”, ales parțial pentru a comemora 500 de ani a descoperirilor portugheze. Tema pavilionului României a reprezentat-o un colţ din Delta Dunării

* Acum 12 ani (2012) a fost deschis pentru public Tokyo Skytree, cel mai înalt turn din lume (634 m) şi a doua cea mai înaltă structură din lume, după Burj Khalifa (829,8 m)

* Tot cu 12 ani în urmă (2012) capsula fără echipaj uman Dragon a atins orbita terestră la zece minute după lansarea sa, în Florida, de către o rachetă Falcon 9, pentru primul zbor privat spre Stația Spațială Internațională (ISS). La zece minute de la decolare, Dragon s-a separat, așa cum era prevăzut, de al doilea etaj al Falcon 9 pentru a atinge orbita terestră, declanșând apauze la centrul de control al SpaceX din Centrul Spațial Kennedy. Elon Musk, 40 de ani, fondatorul și patronul miliardar al SpaceX, a scris pe Twitter: „Falcon a zburat perfect, Dragon este pe orbită și antenele solare funcționeza perfect, simt o enormă ușurare”. Este prima capsulă a unei societăți private care ajunge pe ISS, în condițiile în care, până în prezent, doar patru națiuni sau grupuri de națiuni au realizat acest lucru (Statele Unite, Rusia, Japonia și Europa)

Aniversări – Comemorări

– 1809: S-a născut Constantin A. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu); preşedinte al Comitetului Central al Unirii (1857); prim-ministru al Ţării Româneşti (martie-septembrie 1859); ministru în mai multe rânduri; a sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost din 1871 (m. 1884) – 215 ani

– 1841, 22.V/3.VI: S-a născut Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (m. 1924)

– 1865: S-a născut Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (m. 1899)

– 1896: S-a născut medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca un institut modern de patologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1976)

– 1908: S-a născut I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist; studii de slavistică şi de literatură română veche (m. 1996)

– 1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (m. 1976) – 105 ani

– 1924: S-a născut părintele Nicolae-Ioan Bordaşiu, paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti între anii 2003 şi 2010; fost deţinut politic (1955-1964); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (m. 2013)

– 1933: S-a născut economistul Emilian Dobrescu; lucrări consacrate problemelor dezvoltării economice: doctrine, metode de analiză şi predicţie; membru titular al Academiei Române din 1990

– 1933: S-a născut Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (m. 1987)

– 1933: A murit Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (n. 1886)

– 1934: S-a născut actorul Constantin Rauţchi (m. 1984) – 90 de ani

– 1935: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Nicolae Corjos, regizor de film şi scenarist; autorul celebrelor filme „Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste” (m. 2022)

– 1939: S-a născut Răzvan Theodorescu, istoric al culturii, critic şi istoric de artă, politician și profesor universitar; specialist în istoria artei şi istoria civilizaţiei, a semnat lucrări privind relaţiile artei şi culturii artei medievale româneşti cu arta şi cultura bizantină şi balcanică; preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992); membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000); ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004); senator social-democrat în mai multe legislaturi; rector al Universității Naționale de Artă din București, al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor și al Universităţii Media; şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); Doctor Honoris Causa al multor universități; membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for din aprilie 2018 (m. 2023) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (m. 2016)

– 1946: S-a născut Andrei Marga, filosof, politolog, om politic, profesor; ministru al educaţiei (1997-2000), ministru de externe (mai-august 2012), rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1993-2004; 2008-2012)

– 1956: A murit Ion Călugăru, prozator, dramaturg şi gazetar (n. 1902)

– 1957: A murit poetul George Bacovia (pseudonimul lui Gheorghe Vasiliu); considerat cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai poeziei române moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1881)

– 1964: S-a născut Marius Oprea, istoric, poet și eseist – 60 de ani

– 1978: A murit Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1985: A murit Ion Lotreanu, poet, prozator şi eseist (n. 1940)

– 2001: A murit graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (n. 1937)

– 2002: A murit cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1912)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2007, 22/23: A murit ziaristul Ralu Filip, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în perioada decembrie 2002 – mai 2007 (n. 1959)

– 2008: A murit Gavril Matei (cunoscut sub pseudonimul de Gavril Matei Albastru), poet, prozator, traducător, editor, romancier şi jurist (n. 1943)

– 2018: A murit prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

-Ankara: Ministrul de externe venezuelean, Yvan Gil, vizitează Turcia și se întâlnește cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan

– Madrid: Sunt marcați 20 de ani de la căsătoria în Spania a Prințului Felipe de Bourbon și a fostei jurnaliste, Letizia Ortiz

– Sydney: Termen limită pentru prezentarea ofertei BHP Group pentru Anglo American

– Paris: Concertul intitulat „Palestine Solidarity”, la Zénith Paris

– Paris: Expoziția de tehnologie Viva (22 – 25 mai)

– Washington DC: Procesul verbal al reuniunii monetare a Fed

– San Francisco: Nvidia – rezultate trimestriale

– Dublin, Irlanda: Fotbal – Finala Europa League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Biodiversităţii” este marcată pentru a creşte gradul de înţelegere, conştientizare și soluționare a problemelor legate de biodiversitate; tema din acest an este: „Fii parte din Plan”. Ziua a fost marcată iniţial la 29 decembrie (pe baza unei hotărâri a Adunării Generale a ONU din 1994), ziua intrării în vigoare (29 decembrie 1993) a Convenţiei internaţionale a biodiversităţii, semnată la reuniunea la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – Rio ’92; tot Adunarea Generală a ONU a decis, în decembrie 2000, ca ziua să fie marcată la data la care a fost adoptată Convenţia: 22 mai 1992. NOTĂ: România a semnat Convenţia privind diversitatea biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994

– Ziua naţională a Republicii Yemen; aniversarea unirii celor două state yemenite – 1990

– 337: A murit Constantin Cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (n. 272). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1808: S-a născut poetul francez Gérard de Nerval (pe numele său adevărat Gérard Labrunie) (m. 1855)

– 1813: S-a născut Richard Wagner, compozitor, teoretician al artei, poet şi dramaturg german; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (m. 1883)

– 1844: S-a născut pictoriţa americană Mary Cassatt, influenţată de pictura impresionistă (m. 1926) – 180 de ani

– 1859: S-a născut Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (m. 1930) – 165 de ani

– 1868: A murit Julius Plücker, matematician şi fizician german, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în domeniul geometriei analitice; a fost unul din pionierii cercetării în domeniul radiaţiei catodice (care ulterior a condus la descoperirea electronului) (n. 1801)

– 1873: A murit poetul şi nuvelistul italian Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 1785)

– 1885: A murit poetul, dramaturgul și romancierul francez Victor Hugo, unul dintre cei mai importanţi scriitori francezi romantici (n. 1802)

– 1891: S-a născut Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (m. 1958)

– 1907: S-a născut Sir Laurence Olivier, actor englez de teatru şi film, regizor şi producător; reprezentant de seamă al şcolii britanice de teatru, în primul rând al celei shakespeariene (m. 1989)

– 1910: A murit Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (n. 1864)

– 1912: S-a născut Herbert C. Brown, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Georg Wittig (m. 2004)

– 1924: S-a născut Charles Aznavour (nume real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreţ, compozitor, actor și diplomat francez de origine armeană; numit „zeul muzicii pop franceze” de criticul muzical Stephen Holden (m. 2018) – 100 de ani

– 1925: A murit Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1871) (n. 1834)

– 1927: S-a născut Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (m. 2014)

– 1927: S-a născut chimistul american de origine maghiară George Andrew Olah (numele la naștere György Oláh), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1994 (m. 2017)

– 1927: S-a născut actorul american Michael Constantine (m. 2021)

– 1930: S-a născut britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (m. 2013)

– 1937: S-a născut cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (m. 2011)

– 1937: S-a născut fotbalistul sovietic Viktor Vladimirovici Ponedelnik, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (m. 2020)

– 1940: S-a născut actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (m. 2011)

– 1943: S-a născut activista nord-irlandeză Betty Williams (nume complet: Elizabeth Williams); Premiul Nobel pentru pace în anul 1976 (împreună cu Mairead Corrigan), pentru munca sa de cofondator al Comunității Oamenilor Păcii, o organizație dedicată promovării unei rezolvări pașnice a problemelor din Irlanda de Nord (m. 2020)

– 1948: A murit scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (n. 1889)

– 1954: S-a născut Shuji Nakamura, inginer electronist, profesor universitar și cercetător japonez-american; unul dintre inventatorii LED-ului albastru; Premiul Nobel pentru fizică, împreună cu Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano pentru „invenţia diodelor care emit lumină albastră” – 70 de ani

– 1970: S-a născut manechinul britanic (de origine jamaicană) Naomi Campbell, numită şi „Perla neagră” a podiumurilor de modă

– 1987: S-a născut tenismenul sârb Novak Đjoković; a devenit cel mai bătrân nr. 1 mondial din istoria Clasamentului ATP pe 8 aprilie 2024, la vârsta de 36 de ani și 321 de zile, depășind recordul anterior deținut de Roger Federer; cu 24 de titluri de Mare Șlem în palmares, Novak deține primul loc în clasamentul ATP, egalând-o pe australiana Margaret Court, pentru cele mai multe trofee de simplu GS (Grand Slam) din istoria tenisului; cu un triumf cu 7-6, 6-3, 7-5 în fața capului de serie Casper Ruud în finala Openului Francez din 2023, Novak a devenit primul om din Era Open care a câștigat fiecare titlu major de trei ori

– 2010: A murit Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (n. 1914)

– 2013: A murit compozitorul francez Henri Dutilleux (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul american Philip Roth; laureat al Premiului Pulitzer (1997) și câștigător a numeroase premii literare (n. 1933)

– 2019: A murit scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (n. 1923 , în Germania) – 5 ani

– 2020: A murit Mory Kanté, cântăreţ din Guineea, care a ajutat la popularizarea muzicii africane; cunoscut ca interpret de kora (harpă vest-africană) (n. 1950)

SURSA: RADOR

Calendarul zilei – 21 mai

Publicat de Codrin RAITA, 21 mai 2024, 05:00 / actualizat: 21 mai 2024, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 21 mai

* Cu 666 de ani în urmă (1358), în Franţa a început marea răscoală ţărănească antifeudală, cunoscută sub numele de „La Jacquerie”, care a durat până pe 10 iunie, același an. Răscoala (condusă de Guillaume Charles şi care s-a desfăşurat în nordul şi nord-vestul ţării) a fost înfrântă de armata regelui Carol al II-lea de Navarra şi a fost urmată de o represiune sângeroasă

* Acum 171 de ani (1853) avea loc inaugurarea primului acvariu public din lume, în incinta Regent’s Park din Londra. A fost deschis la grădina zoologică din Londra şi era denumit „Fish House” („Casa Peştilor”). Prima utilizare a cuvântului acvariu aparţine lui Philip Henry Gosse care a optat pentru acest termen în schimbul lui „vivarium acvatic”. În 1858, Edward Edwards a patentat acvariul cu toate laturile din sticlă şi cu un rezervor dedesubtul acestuia pentru crearea unui curent uşor de circulare a apei în bazin

* Acum 132 de ani (1892), la „Teatro dal Verme” din Milano, a avut loc premiera operei în 2 acte „Paiaţe”, de Ruggiero Leoncavallo, titlul original „Pagliacci”; autorul libretului este chiar compozitorul

* Se împlinesc 120 de ani (1904) de când era fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie – FIFA (peste două zile, la 23 mai, a fost ales primul preşedinte al FIFA, în persoana francezului Robert Guérin). Actualul preşedinte este elveţianul de origine italiană, Gianni Infantino, ales la 26 februarie 2016, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Congresului FIFA, care i-a urmat în funcţie lui Joseph Blatter, acesta prezentându-şi demisia pe 2 iunie 2015, în urma unui scandal de corupţie

* În urmă cu 114 ani (1910) a luat fiinţă „Muzeul Simu”, care conţinea opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini adunate de colecţionarul de artă Anastase Simu (1854-1935). În 1927 acesta a dăruit casa şi întreaga colecţie statului. Odată cu demolarea clădirii în 1960, colecţia de artă a fost dispersată în mai multe muzee (21.V/3.VI)

* Sunt marcați 70 de ani (1954) de când apărea Decretul nr. 183 privind ratificarea de către România a Convenţiilor internaţionale pentru protecţia victimelor de război (încheiate la Geneva la 12.VIII.1949). Textul, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 21 mai 1954, a intrat în vigoare în aceeași zi

* Acum 63 de ani (1961) avea loc premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru dezvoltarea teatrului românesc

* În urmă cu 42 de ani Guvernul Constantin Dăscălescu (1) a fost consiliul de miniştri care a guvernat România începând cu data de 21 mai 1982 până pe 28 martie 1985

* Tot cu 42 de ani în urmă (1982) trupele britanice au atacat Insulele Malvine (Falkland), fiind lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie. Pe 21 mai a avut loc o debarcare amfibie a trupelor britanice în Port San Carlos, pe insula principală a arhipelagului. La 2 aprilie trupele argentiniene debarcaseră în Insule, declanşând „Războiul Malvinelor”, fapt ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Războiul s-a încheiat la 15 iunie, acelaşi an, cu victoria Marii Britanii

* Acum 32 de ani (1992) Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului nr. 48/1992, publicată în 25 mai, în Monitorul Oficial nr. 104. Legea a suferit mai multe completări şi modificări ulterioare. Legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie 1992 și de Camera Deputaților în ședința din 19 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României

* Se marchează 20 de ani (2004) de când a avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Federația Rusă și reprezentanții celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, la acea vreme. A fost semnat un protocol prin care se afirma susţinerea Rusiei de către UE pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului

* Într-o zi de 21 mai, acum 19 ani (2005), melodia „Let me try”, interpretată de Luminiţa Anghel şi trupa „Sistem”, a câştigat locul al treilea la Concursul Eurovision de la Kiev (Ucraina), după Grecia şi Malta, melodie românească cel mai bine plasată, până în acel moment, în clasamentul concursului

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfinţii Împărați Constantin și Elena (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1826: S-a născut (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi , Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (m. 1887)

– 1836: A murit poetul Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794)

– 1855: S-a născut (în Ucraina) Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1920)

– 1880: S-a născut Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1967)

– 1881: S-a născut pictorul şi graficianul Iosif Iser; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1958)

– 1886: S-a născut Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (m. 1954)

– 1887: S-a născut Florica Musicescu, pianistă şi profesoară; considerată una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti (m. 1969)

– 1887: S-a născut naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1971)

– 1892: A murit Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti cu subiect din geologia României, „Calcarul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (n. 1831)

– 1897: S-a născut Smaranda Brăescu, pilot şi paraşutist; pionieră a aviaţiei sportive româneşti; prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Clevlend, SUA, 1933); campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932) (m. 1948)

– 1897: A murit Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1819

– 1899: S-a născut Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (m. 1992) – 125 de ani

– 1906: S-a născut scriitoarea Profira Sadoveanu (m. 2003)

– 1914: S-a născut Dumitru Florea-Rarişte poet, publicist şi traducător (m. 1989) – 110 ani

– 1915: S-a născut Mircea Petrescu-Dîmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1923: S-a născut Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (m. 2009)

– 1925: S-a născut istoricul Lucia Dalia Aramă (m. 2003)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul şi folcloristul Constantin Arvinte (m. 2021)

– 1927: S-a născut dirijorul Constantin Petrovici (m. 2007)

– 1927: S-a născut medicul Iulian Mincu, profesor doctor, om politic, fost ministru al sănătăţii între anii 1992 şi 1996; a fondat, în 1993, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. C. Paulescu” (m. 2015)

– 1932: S-a născut H.[enri] Zalis, istoric şi critic literar, prozator şi traducător (m. 2016)

– 1932: S-a născut Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (m. 2021)

– 1933: S-a născut poetul şi filologul Horia Zilieru (pseudonimul lui Gheorghe Iancu)

– 1933: S-a născut Constantin „Titi” Udrea, jucător de rugby şi arbitru internaţional (m. 2021)

– 1937: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Constantin Eretescu, prozator, eseist, semiotician, etnograf, etnolog, antropolog, jurnalist şi profesor; stabilit, din 1980, în SUA, este una dintre marile personalităţi ale exilului românesc din America

– 1947: S-a născut omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (m. 2018)

– 1949: S-a născut artistul plastic Constantin Plăviţu (m. 2021) – 75 de ani

– 1953: S-a născut poetul, eseistul, publicistul şi editorul Călin Vlasie

– 1964: A murit Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1897/1898) – 60 de ani

– 1973: A murit (la Ottawa, Canada) matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906). NOTĂ: Din anul 2022, cu ocazia ziua nașterii matematicianului, pe 10 ianuarie, este marcată „Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii”

– 1981: A murit Ioan Cuşa, poet şi editor stabilit în Franţa (n. 1925)

– 1991: A murit (împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia/Italia, unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (n. 1950)

– 1994: A murit actorul Ştefan Tapalagă (n. 1933) – 30 de ani

– 1995: A murit general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 1997: A murit bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (n. 1924)

– 2012, 21/22: A murit Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (n. 1929)

– 2014: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit inginerul constructor Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor; de numele său se leagă câteva construcţii importante din Capitală: Casa Scânteii (Casa Presei Libere de astăzi), Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, hotelul Athenee Palace etc.; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1915)

– 2017: A murit sculptorul Petre Grăjdeanu (n. 1937)

– 2018: A murit Mircea Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE

– Madrid/ Dublin/ Ljubljana/ Valletta: Spania, Irlanda, Slovenia, Malta şi alte ţări membre ale Uniunii Europene intenţionează să recunoască statul palestinian pe 21 mai, conform șefului diplomaţiei europene Josep Borrell. În luna martie, premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că Spania şi Irlanda, împreună cu Slovenia şi Malta, au convenit să facă primul pas către recunoaşterea unui stat palestinian alături de cel israelian existent, considerând că soluţia cu două state este esenţială pentru o pace durabilă în Orientul Mijlociu

– Vaduz: Ministrul de finanțe al Elveției, Karin Keller-Sutter, și CEO-ul lui Julius Baer vor vorbi la evenimentul Finance Forum din Liechtenstein

– Seul, Coreea de Sud: Summitul AI de la Seul, găzduit în comun de Coreea de Sud și Marea Britanie (21 – 22 mai)

– Frankfurt: Începe procesul pentru presupușii lideri ai complotului de lovitură de stat

-Frankfurt: Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, este distinsă cu un doctorat onorific de către Școala de Finanțe și Management din Frankfurt

– Moscova: Termen de judecată pentru adversarul încarcerat Vladimir Kara-Murza

– Londra: AstraZeneca – Ziua investitorilor

– Londra: Shell – Adunarea generală anuală

– Londra: Chelsea Flower Show, cel mai mare salon de flori din lume, cu stiluri de design de ultimă oră pentru grădini și expoziții florale, organizat de Royal Horticultural Society în incinta Spitalului Regal Chelsea din Chelsea (21 – 25 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, Dialog şi Dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), marchează nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea şi pacea globală şi recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii

– „Ziua Internațională a Ceaiului” a fost stabilită la această dată prin Rezoluția 74/241 a Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 21 decembrie 2019, cu scopul de a informa publicul cu privire la importanţa ceaiului pentru dezvoltarea rurală şi a mijloacelor de viaţă durabile, în ţările cultivatoare. Anterior aceasta a fost sărbătorită pe 15 decembrie, din 2005, în țări producătoare de ceai precum India, Sri Lanka, Nepal, Vietnam, Indonezia, Bangladesh, Kenya, Malawi, Malaezia, Uganda și Tanzania

– „Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor”; marcată din 2014 ( – 10 ani), la iniţiativa World Fish Migration Foundation, ziua urmăreşte promovarea, la nivel global, a unei mai mari conştientizări a importanţei peştilor migratori de apă dulce şi din râurile cu curgere liberă

– 1265, 21.V (sau ~ până la 20.VI): S-a născut poetul italian Dante Alighieri (m. 1321). NOTĂ: Site-ul http://answers.encyclopedia.com/question/dante-alighieri-born-162810.html dă ca dată a naşterii 27 mai 1265, http://reformationanglicanism.ro/2014/05/15-may-1265-ad-dante-alighieri-born.html menţionează 15 mai 1265, iar http://www.divinecomedy.org/notes/chronology.htm şi http://www.lifeinitaly.com/heroes-villains/dante-alighieri.asp data de 29 mai 1265

– 1471: S-a născut Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (m. 1528)

– 1639: A murit Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (n. 1568) – 385 de ani

– 1688: S-a născut Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (m. 1744)

– 1792: S-a născut Gaspard-Gustave Coriolis (Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit „efectul Coriolis”; de numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic (m. 1843)

– 1844: S-a născut pictorul post-impresionist francez Henri Rousseau (m. 1910) – 180 de ani

– 1849: S-a născut Édouard-Henri Avril, cunoscut şi ca Paul Avril, artist comercial, desenator, ilustrator şi pictor francez (m. 1928) – 175 de ani

– 1855: S-a născut poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (m. 1916)

– 1858: A murit Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris,1835), prima agenţie de presă din lume (n. 1783)

– 1860: S-a născut medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; contribuţii în domeniul electrofiziologiei; promotor al electrocardiografiei (1906); Premiul Nobel pentru Medicină în 1924 (m. 1927)

– 1873: S-a născut Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (m. 1941)

– 1878: S-a născut Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (m. 1930)

– 1894: A murit fizicianul german August Kundt (n. 1839) – 130 de ani

– 1895: A murit Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (n. 1819)

– 1902: S-a născut (în Ungaria) Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (m. 1981)

– 1904: S-a născut Robert Montgomery, actor de film, regizor şi producător american (m. 1981) – 120 de ani

– 1911: S-a născut editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (m. 2013)

– 1916: S-a născut scriitorul american Harold Robbins (m. 1997)

– 1921: S-a născut fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace în 1975 (m. 1989)

– 1923: S-a născut Dorothy Hewett, romancieră, poetă, libretistă, dramaturg şi feministă de origine australiană (m. 2002)

– 1928: A murit Hideyo Noguchi, cunoscut şi sub numele de Seisaku Noguchi, medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911 (n. 1876)

– 1929: A murit arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (n. 1847) – 95 de ani

– 1933: S-a născut trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (numele la naştere: Anthony Esmond Sheridan McGinnity), cunoscut pentru colaborarea lui cu trupa „The Beatles”, în anii de început ai acesteia (m. 2013)

– 1943: S-a născut Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice The Animals; a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994 și în Hollywood’s Walk of Fame în 2001, împreună cu ceilalți membri ai grupului (m. 2021)

– 1945: S-a născut actorul american Richard Hatch (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ilber Ortaylı, istoric și profesor turc; recunoscut pentru numeroasele studii și volume publicate despre istoria Imperiului Otoman; fost director al Muzeului Topkapi din Istanbul

– 1948: S-a născut interpretul şi compozitorul britanic de rock şi pop Leo Sayer (numele real: Gerard Sayer)

– 1949: S-a născut cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 2022) – 75 de ani

– 1949: A murit Klaus Mann, scriitor american de origine germană, fiul scriitorului Thomas Mann (n. 1906) – 75 de ani

– 1964: A murit James Franck, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron şi un atom (n. 1882) – 60 de ani

– 1991: A murit (asasinat) Rajiv Gandhi, om politic indian, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (n. 1944)

– 2000: A murit scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” ca scriitoarea cea mai prolifică din lume (n. 1901)

– 2000: A murit Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (n. 1904)

– 2002: A murit Niki de Saint Phalle, pictoriţă şi sculptoriţă franceză (n. 1930)

– 2013: A murit Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (n. 1950)

– 2020: A murit Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 mai

Publicat de Codrin RAITA, 20 mai 2024, 05:00 / actualizat: 21 mai 2024, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 20 mai

* Acum 1699 de ani (325) s-a deschis oficial, la Niceea, Sinodul I Ecumenic, care a durat până la data de 25 august a aceluiaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul Constantin, lucrările ţinându-se în sala de recepţie a palatului imperial din Niceea, sub conducerea episcopilor Eustaţiu al Antiohiei (324-330) şi Alexandru al Alexandriei (313-328). Acest prim Sinod prezintă o deosebită importanţă, deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică (318 Părinţi, conform Tradiţiei), în cadrul căreia s-au dezbătut probleme doctrinare fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea bisericii (a fost respinsă şi condamnată învăţătura lui Arie, s-a stabilit o primă formă a „Crezului” şi o primă regulă pentru calcularea datei Paştilor, s-a instituit şi o regulă pentru toate Sinoadele Ecumenice ce urmau a fi organizate ulterior)

* Cu 636 de ani în urmă (1388) orașul Râmnicu Vâlcea, aflat la poalele Dealului Capela, a fost atestat documentar prin hrisovul domnitorului Mircea cel Bătrân, care confirma Mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Budu, cu voia lui Radu I. În preajma acestei date Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea organizează „Zilele Municipiului Râmnicu Vâlcea”

* Acum 526 de ani (1498) expediţia lui Vasco da Gama, navigator şi explorator portughez, a atins ţărmul Indiei. La 8.VII.1497 Vasco da Gama a început prima călătorie pe mare din Europa, de la Belem/Lisabona, până în India, înconjurând Africa, şi deschizând, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia

* În urmă cu 159 de ani (1865) era inaugurată, la Bucureşti, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian. În acelaşi an a fost organizată la Iaşi o expoziţie similară (20.V/1.VI)

* Acum 101 ani (1923) apărea, la Bucureşti, până la 2.VI.1929, „revista teatrală, plastică, muzicală şi literară” „Clipa”, sub conducerea regizorului și scenaristului Horia Igiroşanu (n. 1896 – m. 1960)

* Cu 97 de ani în urmă (1927), între 20 şi 21 mai, a avut loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic (New York-Paris), realizată de pilotul american Charles A. Lindbergh (1902-1974), la bordul monoplanului său „The Spirit of Saint Louis”. În dimineața zilei de vineri, 20 mai 1927, Charles Lindbergh a decolat de pe aerodromul Roosevelt din Mineola, New York, într-o încercare reușită de a zbura fără escală de la New York pe continentul european. În următoarele 33 de ore și 30 de minute, Lindbergh și aeronava Spirit of St. Louis au întâmpinat multe provocări înainte de aterizarea pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, Franța, la ora 22:22 sâmbăta, 21 mai 1927, completând prima traversare a Atlanticului

* Acum 96 de ani (1928) căpitanul Gheorghe Bănciulescu (1898-1935), primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun/Cehoslovacia, în septembrie 1926, şi amputate ulterior), obţinea locul I la concursul internaţional de la Băneasa

* În urmă cu 92 de ani (1932), în zilele de 20 – 21 mai, Amelia Earhart (n. 1897) devenea prima femeie care traversa în zbor, fără escală, oceanul Atlantic. În aceeași zi ca și Lindberg, pe 20 mai, pilotul american pleca din Newfoundland, Canada. 15 ore mai târziu, ateriza în Londonberry, Irlanda de Nord. Pe 2 iulie 1937, ea și avionul ei dispăreau în oceanul Pacific

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când apărea Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară Română. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune. La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă prima staţie de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti

* Tot 75 de ani se marchează, de când, prin Decretul nr. 217 (publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949), se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921); primul director al „Agerpres” – Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. La 15/27.III.1889 a fost înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial. La 16.VI.1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor. Prin Legea din 24.III.1926 devenea „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”

* Acum 66 de ani (1958), la Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre Tratatului de la Varşovia, desfășurată între 20 şi 24 mai, s-a aprobat (în ultima zi a consfătuirii) hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nicio ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO. Trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an

* Acum 34 de ani (1990) au avut loc primele alegeri libere şi democratice în România de după Al II-lea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional). Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693, alegerile fiind câștigate de Ion Iliescu și FSN

* În urmă cu 22 de ani (2002) Secretarul General al ONU, Kofi Annan (1938 – 2018), a declarat oficial Republica Democratică a Timorului de Est ca stat independent, iar Xanana Gusmão a exercitat funcția de președinte al acesteia până în mai 2007. În februarie 2015, și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, dorind să lase locul generației de lideri mai tineri, și a ocupat funcția de ministru al planificării și investițiilor strategice. În 2018, Gusmão a finalizat negocierile cu Australia privind delimitarea frontierelor maritime, în calitate de reprezentant al Timorului de Est. Coaliția de partide politice pe care a condus-o a câștigat alegerile din mai 2018. După alegeri, a devenit consilier al noului prim-ministru

* Într-o zi de 20 mai, acum 19 ani (2005), regizorul Cristi Puiu a obţinut Marele premiu al Festivalului de film de la Cannes la secţiunea „Un certain regard”, consacrată tinerilor regizori, pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”

* Cu 12 ani în urmă (2012) regiunea italiană Emilia Romagna a fost lovită de un cutremur de 5,9 grade pe scara Richter, care a provocat pagube materiale în valoare de milioane de euro, zeci de victime şi în urma căruia peste 15.000 de persoane şi-au pierdut locuinţele. Un al doilea seism, o replică, cu magnitudinea de 2,3 grade pe scara Richter, a fost înregistrat cu câteva minute mai târziu, la ora locală 16:57, cu epicentrul în Valea del Taro, lângă Parma. Cutremurul a fost simţit şi la Roma, Bologna, Genova şi Milano

Aniversări – Comemorări

– Sf. Fecioară Maria, Maica Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Financiarului Militar”, marcată din anul 2006. Înaltul Decret Regal nr. 6625/ 20.05.1891 a consfinţit înfiinţarea în cadrul Ministerului de Război a Direcţiei a-7-a a contabilităţii controlului şi pensiilor. Acest act constituie momentul de referinţă în istoria oştirii române, în dezvoltarea şi afirmarea structurii financiar-contabile

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V-20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1899: S-a născut matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (m. 1962) – 125 de ani

– 1907: S-a născut actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (m. 1967)

– 1913, 20.V/2.VI: S-a născut Ion Dumitrescu, compozitor de muzică cultă şi profesor (m. 1996)

– 1914: S-a născut Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (m. 1995) – 110 ani

– 1918: S-a născut (la Chişinău) George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător (m. 1987)

– 1929: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Geo Şerban, istoric şi critic literar, eseist, editor și jurnalist cultural (m. 2022)

– 1938: S-a născut Dan Mănucă, critic şi istoric literar, traducător şi profesor (m. 2017)

– 1945: S-a născut Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (m. 2023)

– 1946: S-a născut George Lusztig, unul dintre cei mai importanţi matematicieni ai secolului XX, profesor american, originar din România

– 1960: S-a născut Valeriu V. Cotea, horticultor, oenolog și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2019

– 1961: S-a născut soprana Bianca Ionescu

– 1961: S-a născut Viorel Gavrilă, compozitor şi dirijor

– 1969: A murit Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică (a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele) (n. 1892) – 55 de ani

– 1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (n. 1895) – 50 de ani

– 1974: A murit silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1907) – 50 de ani

– 1978: S-a născut Dan Sociu, poet, prozator şi jurnalist

– 1982: S-a născut Andrei Muraru, istoric, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii; fost consilier prezidențial și fost președinte executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

– 1988: A murit medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, pe care a aplicat-o curent, sub numele de „Gerovital”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 2013: A murit istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (n. 1939)

– 2016: A murit teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (n. 1951)

– 2017: A murit Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (n. 1944)

– 2020: A murit ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (n. 1929)

– 2020: A murit Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (n. 1931)

– 2021: A murit Ion Dichiseanu, actor de film, teatru, radio, televiziune, voce și scriitor (n. 1933)

– 2021: A murit Constantin Popa, actor-societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, poet, dramaturg și profesor doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (n. 1936)

– 2022: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Aurel Romilă, considerat un „adevărat patriarh” al psihiatriei româneşti; prin modul său original de abordare a revoluţionat psihopatologia şi psihopatia din România; a inițiat și a clădit, în 1994, Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004; a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004) şi conducător de Doctorat; autor a peste 200 de lucrări științifice, cunoscut mai ales pentru tratatele: „Psihiatria” (2004) (considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”), „Psihopatologie și psihologie clinică” (2018) și „Expresia psihopatologică în pictură” (2019); președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (din 1990) (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Prințesa Kako a Japoniei vizitează Grecia pentru cea de-a 125-a aniversare a legăturilor diplomatice dintre Japonia și Grecia.

-Tokyo: Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, va vizita Japonia (20 – 23 mai)

-Jakarta: Guvernul Indoneziei prezintă parlamentului ipotezele economice pentru 2025

-Madrid: Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, va vorbi la un eveniment organizat de ziarul Cinco Dias

– Taipei, Taiwan: Ceremonia de învestitură a președintelui taiwanez Lai Ching-te

– India: A cincea etapă a alegerilor legislative

– Londra: Audiere privind extrădarea lui Julian Assange în fața Înaltei Curți

– Miami, SUA: Începe procesul fostului președinte Donald Trump pentru manipularea secretelor de stat

– Redmond, SUA: CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, găzduiește un eveniment special despre AI

– Arabia Saudită: Forumul Viitorului Aviație 2024 (20 – 22 mai)

– Caracas, Venezuela: A opta rundă de discuții de pace între guvernul columbian și gherilele ELN (20 – 25 mai)

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Înmormântarea fostului președinte ivorian Henri Konan Bédié (20 mai – 2 iun.)

– Madrid: Înfățișarea pentru fraudă fiscală a însoțitorului președintelui regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso

– Londra: Este publicat raportul final al anchetei privind sângele contaminat

– Kingston Upon Thames, Regatul Unit: Predicatorul islamist Anjem Choudary este judecat pentru terorism (20 mai – 15 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Metrologiei”; la 20.V.1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22.III.1883). NOTĂ: În România „Ziua metrologiei” este marcată în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001

– „Ziua Mondială a Albinelor” se sărbătoreşte în scopul evidenţierii importanţei albinelor și a altor polenizatoare pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, a rolului crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei precum şi a necesității conservării albinelor în contextul schimbărilor climatice; data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia

– Ziua naţională a Republicii Camerun; aniversarea adoptării Constituţiei – 1972

– 1506: A murit navigatorul genovez Cristofor Columb; din 1492 în serviciul Spaniei, a întreprins (până în 1504) patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud; ziua de 12.X.1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă) (n. ~1451). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.V.1506

– 1759: S-a născut arhitectul american de origine britanică William Thornton; printre realizările sale se numără proiectul Capitoliului din Washington D. C., sediul Congresului federal, unul dintre simbolurile SUA (m. 1828) – 265 de ani

– 1799: S-a născut Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist şi jurnalist francez; considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic (m. 1850) – 225 de ani

– 1806: S-a născut John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician, publicist şi economist englez; unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului (m. 1873)

– 1822: S-a născut Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru Pace în 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (m. 1912)

– 1830: S-a născut Hector Malot, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi; a scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul „Singur pe lume” (m. 1907)

– 1834: A murit marchizul de La Fayette (Marie Joseph Motier), general şi om politic francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (1775-1783); în timpul Revoluţiei franceze a organizat şi a condus Garda Naţională (iulie 1789); autor al unor „Memorii” (n. 1757) – 190 de ani

– 1841: A murit José María Blanco White, cunoscut și ca José María Blanco y Crespo, scriitor și gânditor spaniol; considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți autori ai timpului său (n. 1775)

– 1851: S-a născut Emile Berliner, inginer şi inventator american de origine germană, inventatorul gramofonului (m. 1929)

– 1860: S-a născut chimistul german Eduard Büchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (m. 1917, la Focşani, în timpul Primului Război Mondial)

– 1864: A murit poetul romantic englez John Clare (n. 1793) – 160 de ani

– 1876, 20.V/1.VI: A murit Hristo Botev, poet şi patriot bulgar (n. 1847/1848)

– 1882: S-a născut scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru Literatură în 1928 (m. 1949)

– 1896: A murit Clara Schumann, pianistă şi compozitoare germană (n. 1819)

– 1908: S-a născut actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului în anii ’30-’40 ai secolului XX (m. 1997)

– 1913: S-a născut inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (m. 2001)

– 1918: S-a născut Edward B. Lewis, genetician american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1995, alături de Christiane Nüsslein-Volhard, Eric F. Wieschaus (m. 2004)

– 1920: S-a născut pianista americană Hephzibach Menuhin (m. 1981)

– 1920: A murit Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar, fiul compozitorului Kornél Ábrányi (n. 1850)

– 1921: S-a născut scriitorul german Wolfgang Borchert (m. 1947)

– 1925: S-a născut inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (m. 2001)

– 1935: S-a născut Jacques Salomé, psihosociolog, formator, profesor, scriitor şi poet francez; a creat metoda ESPERE (Energie Specială Pentru o Ecologie Relaţională Esenţială), care oferă oamenilor un mod de a relaţiona viabil, facil şi eficient

– 1940: A murit Verner Von Heidenstam, poet şi prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1916 (n. 1859)

– 1943: S-a născut cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (numele real: Albano Carrisi)

– 1944: S-a născut Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (m. 2014) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Cher (Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață, actriță, compozitoare, producătoare de filme, designer de modă și autoare americană de origine armeană; supranumită „Zeița muzicii pop”

– 1946: A murit Jacob Christian Hansen Ellehammer, ceasornicar și inventator danez (n. 1871)

– 1947: A murit fizicianul german Philipp Lenard; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru fizică în 1905 (n. 1862)

– 1955: S-a născut compozitorul polonez Zbigniew Preisner, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori de muzică de film

– 1957: A murit Gilbert Murray, filolog şi umanist englez de origine australiană (n. 1866)

– 1989: A murit John Hicks, economist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, alături de Kenneth J. Arrow (n. 1904) – 35 de ani

– 2000: A murit flautistul francez Jean-Pierre Rampal (n. 1922)

– 2002, 20/21: A murit Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist, istoric al ştiinţei şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (n. 1941)

– 2005: A murit filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul francez Pierre Gamarra (n. 1919) – 15 ani

– 2009: A murit Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (n. 1944) – 15 ani

– 2011: A murit jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (n. 1941)

– 2012: A murit inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (n. 1915)

– 2012: A murit Robin Gibb, solist vocal, compozitor şi instrumentist britanic; unul din cei trei fraţi care au fondat formaţia „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit Ray (Raymond Daniel) Manzarek, muzician american, membru fondator, alături de Jim Morrison, al trupei „The Doors” (n. 1939)

– 2016: A murit Kang Sok Ju, diplomat şi politician nord coreean, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (n. 1939)

– 2019: A murit Niki Lauda (nume complet: Andreas Nikolaus Lauda), pilot de Formula 1 (triplu campion mondial) și om de afaceri austriac; a fondat compania aeriană „Lauda Air” (n. 1949) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 mai

Publicat de Codrin RAITA, 19 mai 2024, 05:00 / actualizat: 21 mai 2024, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 19 mai

* Cu 287 de ani în urmă (1737) episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu-Klein (1692-1768), cel care a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică, şi-a stabilit reşedinţa („a descălecat”) la Blaj, unde a ridicat clădiri şcolare, o mănăstire şi o catedrală

* Acum 222 de ani (1802) „Legiunea de onoare” (Légion d’Honneur) a fost fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți, cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză. Romană prin nume (inspirată de „Legio honoratorum conscripta” din Antichitate), prin simbolismul ei (drapelul) și prin organizare (16 cohorte pentru Franța), „Legiunea de Onoare” se detașează de tradiția ordinelor Regimului vechi, fiind deschisă tuturor, nu numai nobililor, funcționarilor, bogaților și celor cu influență. În data de 14 iulie 1804, a avut loc la Capela Invalizilor prima atribuire a „Legiunii de Onoare”, de către Napoleon Bonaparte, ofițerilor merituoși, în cursul unei ceremonii oficiale fastuoase

* Se împlinesc 45 de ani (1979) de când era publicat în B.Of. nr. 49/19 mai 1979 Decretul nr. 190/18 mai privind stabilirea (reintroducerea) orei oficiale de vară pe teritoriul României, decalată cu o oră în avans față de ora Europei răsăritene. În anul 1979, ora oficială de vară s-a aplicat de la 27 mai, ora 00:00, care devenea ora 01:00, până la 30 septembrie ora 01:00, care redevenea ora 00:00. În prezent, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară este stabilit de la ora 03:00 a ultimei zile de duminică din luna martie, care devine ora 04:00, până la ora 04:00, care devine ora 03:00, din ultima duminică din octombrie

* Acum 27 de ani (1997) Curtea Supremă de Justiţie a reabilitat 21 de intelectuali, printre care Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu, acuzaţi pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnaţi (în perioada 24.II-1.III.1960) la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare corecţională şi 25 de ani de muncă silnică, cu confiscarea totală a averii. „Inculpaţii” erau acuzaţi că au citit şi au discutat cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo” sau pentru relaţiile unora dintre ei cu Ambasadele americană, britanică, franceză ş.a.

* Acum 19 ani (2005) Partidul Social Democrat (PSD) devenea membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), după ce în ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni. PSD face parte din Internaţionala Socialistă (din 28 octombrie 2003) – organizaţie mondială a partidelor social-democrate şi laburiste, reunind 161 de partide şi organizaţii politice de pe toate continentele -, din Partidul Socialist European (de la data de 19 mai 2005) – care reuneşte partidele socialiste, social-democrate şi laburiste din Uniunea Europeană -, dar şi din Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D). Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR, acesta din urmă fiind la rândul său urmaşul FDSN

* Cu 17 ani în urmă (2007) a avut loc primul referendum naţional privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. 78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru. La 19.IV.2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru demitere şi 108 voturi împotrivă), aceasta fiind o premieră pe scena politică românească. În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară. El a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52% au votat pentru demitere şi 11,15% au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România

* În urmă cu 6 ani (2018) actrița americană Meghan Markle s-a căsătorit cu Prințul Harry, Duce de Sussex – fiul cel mic al Regelui Charles al III-lea și al Dianei, Prințesă de Wales, nepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii și al cincilea în linia de succesiune la tronul britanic. Ceremonia a avut loc în Capela St. George din Windsor. În 2020, cuplul și-a anunțat intenția de a se retrage din rolurile superioare din familia Regală, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar și de a-și împărți timpul între Regatul Unit și America de Nord

Aniversări – Comemorări

– Coborârea Sf. Duh (Rusaliile) (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Duminica femeilor creștine”, stabilită în Duminica a 3-a după Paşti sau a Mironosiţelor (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Pictorilor”, marcată în ziua naşterii pictorului Ion Ţuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ pentru spiritul românesc (Agerpres 19.V.2017). NOTĂ: La 18 octombrie este marcată Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România, cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1841: S-a născut mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (m. 1918)

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947) – 165 de ani

– 1887: S-a născut sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1893: S-a născut H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator (m. 1950)

– 1893: S-a născut George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (m. 1976)

– 1901: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Popa (m. 1962)

– 1910: S-a născut pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (m. 1962)

– 1914: S-a născut Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (m. 1993) – 110 ani

– 1919: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (m. 1994) – 105 ani

– 1930: S-a născut actorul Cornel Vulpe (m. 2002)

– 1938: S-a născut artistul decorator Dionisie Popa (m. 2000)

– 1939: A murit poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzetti, Radu Stanca ş.a; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (n. 1917) – 85 de ani

– 1940: A murit prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost şi redactor la Agenţia de ştiri RADOR (n. 1907)

– 1941: S-a născut Alexandru Bogdan, medic veterinar, inginer zootehnist şi economist; cercetări în domeniul biologiei animale şi al tehnologiei şi patologiei reproducţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2021)

– 1943: S-a născut Ion Condiescu, sculptor francez de origine română

– 1962: S-a născut Florin Busuioc, actor și prezentator al rubricii „Vremea” din cadrul Știrilor Pro TV

– 1975, 19/20: A murit prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (n. 1894)

– 1995: A murit Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (n. 1931)

– 2006: A murit inginerul geofizician Marius Petre Visarion; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929)

– 2022: A murit mezzo-soprana și profesoara Mariana Cioromilă; stabilită în Brazilia din 2000 (n. 1952)

– 2023: A murit Mircea Braga, filosof al culturii, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; unul dintre cei mai apreciați oameni de cultură ai Sibiului (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Republica Dominicană: Alegeri prezidențiale și legislative

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Campionatele Mondiale de judo 2024 (19 – 24 mai)

– Rabat, Maroc: Atletism – Liga de Diamant 2024, reuniunea de la Rabat

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Lumânărilor Aprinse” este un program lansat, în 1983, de Consiliul Mondial al Sănătăţii din Washington pentru a comemora victimele SIDA; în a treia duminică a lunii mai a fiecărui an, mii de comunităţi din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânări în memoria celor care au murit de SIDA

– „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”; stabilită în 2010 de organismul profesional internaţional al medicilor de familie – WONCA (The World Organization of Naţional Colleges, Academies and Academic Associations of General Practitioners/Family Physicians), cu ocazia Conferinţei internaţionale de la Cancun. În România ziua a fost marcată pentru prima oară în 2013

– 1593: S-a născut pictorul flamand Jacob Jordaens (m. 1678)

– 1762: S-a născut filosoful german Johann Gottlieb Fichte; rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane (m. 1814)

– 1858: S-a născut Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1924)

– 1861: S-a născut Nellie Melba, soprană australiană de origine scoţiană (m. 1931)

– 1881: S-a născut Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern (m. 1938)

– 1890: S-a născut Ho Şi Min (Hồ Chí Minh), om politic vietnamez; preşedinte al R. D. Vietnam (1945-1969); fondator al Partidului Comunist din Indochina (1930) (m. 1969)

– 1892, 19/31: S-a născut scriitorul rus Konstantin Paustovski (m. 1968)

– 1895: A murit José Marti (nume complet: José Julián Martí Pérez), scriitor şi om politic cubanez; fondator al Partidului Revoluţionar Cubanez (1892); unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei anti-spaniole (n. 1853)

– 1897: S-a născut Enrico Mainardi, violoncelist, dirijor şi compozitor italian (m. 1976)

– 1898: S-a născut Julius Evola, publicist și filosof politic italian, autor pe cât de prolific și strălucit pe atât de controversat (m. 1974)

– 1899, 19/31: S-a născut scriitorul rus Leonid Leonov (m. 1994) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 31 mai 1899

– 1912: A murit scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (n. 1847)

– 1914: S-a născut Max Perutz, biolog austriaco-englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1962, împreună cu John C. Kendrew (m. 2002) – 110 ani

– 1918: A murit pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (n. 1853)

– 1932: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara mexicană de origine franceză Elena Poniatowska; a scris şi relatat, în cei 60 de ani de jurnalism, despre clasele sociale marginalizate, despre săraci şi discriminarea femeilor, despre revendicările sociale din Mexic şi America Latină; Premiul Cervantes în 2013

– 1938: S-a născut Herbie Flowers (Brian Keith Flowers), muzician britanic specializat în chitară bas, contrabas şi tubă devenit cunoscut pentru activitatea cu David Bowie şi Elton John iar mai târziu cu Lou Reed

– 1941: S-a născut scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (m. 2012)

– 1944: S-a născut actorul Peter Mayhew, care a jucat rolul războinicului gigant Wookiee Chewbacca în seria de filme „Star Wars”, din 1977 până în 2015 (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Pete Townshend, chitarist, multi-instrumentist şi compozitor britanic; membru fondator al formaţiei rock „The Who”

– 1946: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Michele Placido

– 1949: S-a născut Joseph Michael „Dusty” Hill, fost basist al formației americane de muzică rock, ZZ Top, cu care a cântat timp de peste 50 de ani (m. 2021) – 75 de ani

– 1954: A murit compozitorul american Charles Ives (n. 1874) – 70 de ani

– 1955: S-a născut James Arthur Gosling, specialist canadian în calculatoare, programator; cunoscut ca părintele limbajului de programare Java

– 1958: A murit Ronald Charles Colman, unul dintre cei mai apreciaţi şi populari actori de la Hollywood în perioada 1930 – 1940 (n. 1891, în Anglia)

– 1964: S-a născut Gitanas Nausėda, economist, bancher și politician lituanian; președinte al Lituaniei (din 2019) – 60 de ani

– 1977: S-a născut Natalia Oreiro, actriţă de film şi cântăreaţă uruguayană

– 1994: A murit Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american; soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (n. 1929) – 30 de ani

– 2011: A murit fostul premier irlandez Garret FitzGerald, care a condus două guverne în perioada 1981-1987, marcată de o severă criză economică; a jucat un rol important în instaurarea păcii în Irlanda de Nord, iar în 1985 a negociat un tratat cu Marea Britanie care oferea Irlandei, în premieră, un rol în afacerile de pe teritoriul britanic (n. 1926)

– 2017: A murit fotojurnalistul american Stanley Greene; unul dintre cei mai respectaţi fotografi de război din lume, care a acoperit din punct de vedere mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda; de cinci ori laureat al World Press Photo (n. 1949)

– 2018: A murit istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (n. 1916)

– 2021: A murit actriţa și profesoara americană Romy Walthall (n. 1963)

– 2023: A murit Sir Martin Louis Amis, romancier, eseist, memorist și scenarist englez (n. 1949) – 1 an

– 2023: A murit Dževad Karahasan, scriitor, eseist și filozof bosniac; considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani care au dat o voce ţării Bosnia şi Herţegovina, cu istoria sa complexă (n. 1953) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 mai

Publicat de Codrin RAITA, 18 mai 2024, 05:00 / actualizat: 21 mai 2024, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 18 mai

* Cu 636 de ani în urmă (1388) avea loc sfinţirea bisericii mari a Mănăstirii Cozia (Vâlcea), importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti între anii 1368 şi 1418. Cozia (a cărei zidire a început în primăvara anului 1387) a fost principalul model al arhitecturii religioase din Ţara Românească vreme de patru secole

* Se împlinesc 220 de ani (1804) de la proclamarea lui Napoleon Bonaparte (1769-1821) ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). A fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie. De numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice. Politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit

* Acum 101 ani (1923) Hermann Oberth (1894-1980), fizician german originar din România, susţinea examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare” (editată, în acelaşi an, la München), care avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic. În acelaşi an Oberth proiecta, pentru prima dată în lume, o rachetă meteorologică şi geofizică în două trepte

* Sunt marcați 50 de ani (1974) de când, în deșertul Rajahstan (provincie la graniţa cu Pakistanul) din provincia Pokhran, India detona cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă arma nucleară. Înainte de asta, India se numărase printre cele mai importante 10 state neposesoare de arme nucleare care refuzaseră obligaţiile Tratatului de neproliferare şi deciseseră să păstreze deschisă opţiunea atomica militară (acest grup mai includea Pakistanul, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Israelul, Algeria, Arabia Saudită şi Egiptul). Primul test nuclear indian s-a desfăşurat în subteran, în concordanţă cu Tratatul de interzicere a experienţelor nucleare, la care guvernul indian era parte

* Cu 47 de ani în urmă (1977), la Geneva, era deschisă spre semnare, Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (a intrat în vigoare la 5.X.1978)

* Cu 23 de ani în urmă (2001) reveneau la Palatul Elisabeta Regele Mihai I al României (1921 – 2017) şi Regina Ana (1923 – 2016), reşedinţă pusă la dispoziţia Familiei Regale pentru timpul şederii la Bucureşti, de către Guvernul român. Palatul Elisabeta a fost construit în 1936, pentru Principesa Elisabeta, fostă regină a Greciei şi sora regelui Carol al II-lea. De când palatul a fost dat în folosinţa Regelui Mihai, ca fost şef de stat în 2001, acesta găzduieşte evenimentele publice şi private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audienţele, petrecerile de grădină, recepţii diplomatice şi dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale. Regele Mihai I al României a decis, în martie 2016, să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României

* Este marcat 1 an de când Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, a intrat pe Lista UNESCO. Pe data de 18 mai 2023 cel mai cunoscut şi important manuscris medieval aflat în România a fost înscris pe lista UNESCO şi face astfel parte din fondul „Memoria lumii”. Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci-şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat. Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen, în anul 810. Manuscrisul este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany şi ajunge astfel la Alba Iulia. Manuscrisul se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale

Aniversări – Comemorări

– 1822: S-a născut (la Mamorniţa, azi în Ucraina) Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (m. 1892). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.V.1822

– 1886, 18/30: S-a născut Mircea Djuvara, filosof şi jurist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945)

– 1887: A murit (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi, Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (n. 1826). NOTĂ: Alte surse (Tribuna României 30.III.1987 sau www.answers.com) menționează decesul la 30.III.1887

– 1888: S-a născut poetul şi eseistul Eugeniu Speranţia (m. 1972)

– 1907: S-a născut Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (m. 1971)

– 1911: A murit prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (n. 1875)

– 1916: S-a născut Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1998)

– 1928: S-a născut Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (m. 2007)

– 1936: S-a născut Florin Bucescu, preot, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și profesor; membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei; fondator (1992) și conducător (1992-2008) al Specializării „Muzică religioasă” de la Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru a Universității de „Arte George Enescu” din Iași (m. 2019)

– 1937: S-a născut Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2009)

– 1947: S-a născut regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (m. 2000)

– 1948: S-a născut Dana Tomiţă, actriţă a Teatrului din Bârlad (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (m. 2015)

– 1957: S-a născut Michael Creţu, compozitor, aranjor şi producător; stabilit în 1975 în Germania, apoi în Spania

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bickerich (n. 1895) – 60 de ani

– 1979: A murit Petre Abrudan, unul dintre cei mai importanți pictori din Transilvania perioadei sale (n. 1907) – 45 de ani

– 1983: A murit Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (n. 1901)

– 1993: A murit traducătorul Aurel Covaci; cunoscător a 13 limbi, a tradus din William Yeats, Giambattista Basile, Torquato Tasso, John Keats, Marina Ţvetaeva, Corrado Alvaro, John Milton, Ernesto Sábato, José Martì, Carl Sandburg ş.a. (n. 1932)

– 1995: A murit Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (n. 1928)

– 2007: A murit jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (n. 1946)

– 2011: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 1928)

– 2014: A murit Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (n. 1925) – 10 ani

– 2022: A murit Henry Mavrodin, pictor şi profesor universitar; decan al Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universitatății Naționale de Arte București (1996-2001) (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Verona, Italia: Vizita Papei Francisc

– Nusa Dua, Indonezia: Forumul Mondial al Apei (18 – 25 mai)

– Pokharan, India: Mnifestări de marcare a 50 de ani de la testarea primei sale bombe atomice de către India, devenind a șasea țară care deține arme nucleare

– Madrid: Congresul partidului de extremă dreapta Vox cu participarea anunțată a președintelui argentinian Javier Milei (18 – 19 mai)

– Riad: Meciul de box dintre britanicul Tyson Fury și ucraineanul Oleksandr Usyk, pentru titlul de campion mondial unificat la categoria grea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Femeilor din Domeniul Maritim”, stabilită de Organizația Maritimă Internațională (IMO) în noiembrie 2021, celebrează femeile din industria maritimă și are scopul de a promova recrutarea, menținerea și promovarea femeilor în sectorul maritim, consolidarea angajamentului IMO față de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5 al Națiunilor Unite (egalitatea de gen) și sprijinirea activității de abordare a dezechilibrului actual de gen în domeniul maritim. NOTĂ: Pe 25 iunie este „Ziua internaţională a navigatorului”, sărbătorită, din 2010, cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu

– „Ziua Internaţională a Muzeelor”, stabilită în anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor/ICOM, cu sediul la Paris; tema din acest an este „Muzee pentru educație și cercetare”

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 18 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două Zile ale astronomiei, una primăvara, alta toamna (în 2024 este şi pe 9 octombrie)

– „Ziua Europeană împotriva Obezității” (ZEIO) este o platformă de campanie a Asociației Europene pentru Studiul Obezității, cea mai importantă organizație europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezității. Cu ocazia ZEIO, comunitățile din sănătate, cele ale pacienților și cele politice își adună forțele pentru a crește gradul de informare și conștientizare în ceea ce privește obezitatea și multe aIte afecțiuni asupra cărora aceasta are impact. ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfășoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. NOTĂ: La 4 martie este marcată și „Ziua mondială a obezității”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2020 (anterior fiind pe 11 octombrie)

– 1048: S-a născut Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (m. 1131)

– 1525: A murit filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (n. 1462)

– 1711: S-a născut Rudjer Iosip Bóškovič (cunoscut şi sub numele Roger Joseph Boscovich), matematician, fizician, astronom şi diplomat croat (m. 1787)

– 1781: A murit Tupac Amaru (José Gabriel Condorcanqui), cunoscut ca ultimul „inca”; a condus puternica răscoală a amerindienilor (1780-1781) împotriva dominaţiei spaniole; prins, prin trădare, a fost ucis; descendent al lui „inca” Felipe Tupac Amaru, conducătorul răscoalei incaşilor împotriva coloniştilor spanioli din anul 1571 (n. ~1740)

– 1799: A murit Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician și politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (n. 1732) – 225 de ani

– 1850: S-a născut fizicianul britanic Oliver Heaviside; contribuţii în teoria electricităţii; a descoperit, în 1910, ionosfera (numită „stratul lui H.”), care reflectă undele electromagnetice (m. 1925)

– 1872: S-a născut Bertrand Russell, filosof, logician, matematician, scriitor, critic social şi om politic englez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1950 (m. 1970)

– 1883: S-a născut Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (m. 1969)

– 1889: S-a născut Gunnar Gunnarsson, scriitor islandez; a scris mai mult în daneză, scrierile sale fiind de factură moralistă sau autobiografică, inspirate din vechile saga islandeze sau din realitate (m. 1975) – 135 de ani

– 1891: S-a născut filosoful american de origine germană Rudolf Carnap (m. 1970)

– 1892: S-a născut basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (m. 1957)

– 1897: S-a născut (în Sicilia, Italia) regizorul american de film Frank Capra (m. 1991)

– 1901: S-a născut biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru Chimie în 1955 (m. 1978)

– 1907: S-a născut Sir Clifford Curzon, pianist englez (m. 1982)

– 1909: A murit scriitorul englez George Meredith (n. 1828) – 115 ani

– 1909: A murit Isaac Albeniz, compozitor şi pianist spaniol (n. 1860) – 115 ani

– 1910: A murit Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (n. 1821, la Paris)

– 1911: A murit Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (n. 1860)

– 1912: S-a născut Richard Brooks, regizor şi scenarist american (m. 1992)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (m. 2001)

– 1914: S-a născut basul bulgar Boris Christoff (m. 1993) – 110 ani

– 1914: S-a născut cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti şi ţigăneşti (m. 2011) – 110 ani

– 1918: S-a născut actorul italian de film Massimo Girotti (m. 2003)

– 1920: S-a născut Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011 (când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (în 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (m. 2005)

– 1922: A murit medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran; cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină în 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (n. 1845)

– 1924: S-a născut pianistul francez Samson François (m. 1970) – 100 de ani

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (m. 2011)

– 1939: S-a născut fizicianul german Peter Grünberg; activitatea sa de cercetare a dat startul domeniului spintronicii; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu francezul Albert Fert, pentru descoperirea efectului de magnetorezistență gigant, care a dus, printre altele, la dezvoltarea hard disk-urilor cu mare capacitate de stocare (m. 2018) – 85 de ani

– 1941: A murit Werner Sombart, economist şi sociolog german; a fost cel care a introdus studiile sociale în universităţile germane; lui îi aparţine cunoscutul „tablou” al evoluţiei societăţii europene de la economia autarhică la cea artizanală şi capitalistă; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1863)

– 1944: S-a născut Justus Frantz, muzician, dirijor, pianist și profesor polonez; una dintre cele mai proeminente personalităţi ale vieţii artistice contemporane, fiind totodată şi un neobosit promotor al tinerelor generaţii de muzicieni – 80 de ani

– 1947: S-a născut Hugh Keays-Byrne, actor și regizor de film britanic-australian (m. 2020)

– 1962: S-a născut cântăreaţa germană Sandra Ann Lauer (supranumită regina muzicii pop a anilor ’80)

– 1981: A murit William Saroyan, scriitor american de origine armeană (n. 1908)

– 1995: A murit Aleksander Godunov, balerin şi actor rus; stabilit, din 1979, în SUA (n. 1949)

– 2012: A murit bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (n. 1925)

– 2013: A murit Aleksey Balabanov, regizor de film, scenarist, actor şi producător rus (n. 1959)

– 2014: A murit Dobrica Ćosić, romancier, eseist, teoretician politic și politician sârb; a manifestat o influență deosebită asupra politicii sârbe moderne și asupra mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX; primul președinte al Republicii Federale Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) (1992) (m. 1921) – 10 ani

– 2014: A murit Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (n. 1930) – 10 ani

– 2017: A murit cineastul sud-coreean Kim Ji-Seok, membru fondator şi director adjunct al festivalului internaţional de film de la Busan (BIFF), cel mai mare din Asia (n. 1960)

– 2021: A murit Charles Grodin, actor, comedian, autor și prezentator de emisiuni de televiziune, scenarist și producător american; cunoscut pentru rolurile din „Midnight Run”, „The Heartbreak Kid” şi „Beethoven” (n. 1935)

– 2021: A murit Franco Battiato, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi şi compozitori italieni; cunoscut pe plan internaţional pentru stilul său poetic, filosofic şi existenţial (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 mai

Publicat de Codrin RAITA, 17 mai 2024, 05:00 / actualizat: 17 mai 2024, 9:38

S-a întâmplat într-o zi de 17 mai

* Cu 629 de ani în urmă (1395) a avut loc Bătălia de la Rovine, una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Româneşti şi prima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în contextul expansiunii otomane în Balcani. În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine), şi două locaţii posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis

* Acum 382 de ani (1642) era fondat oraşul canadian Montréal. Un grup de călugări, maici şi colonişti francezi au fondat, pe locul Pointe-à-Callière, satul Ville-Marie, la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Pe acel loc se află în prezent Muzeul de arheologie şi istorie a Montréalului

* În urmă cu 232 de ani (1792) era înființată Bursa de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale. La acea dată, 24 din cei mai puternici comercianţi ai New York-ului s-au întâlnit în secret pentru a discuta modalităţile prin care ar putea să pună în ordine piaţa titlurilor tranzacţionate. Legenda spune că reuniunile lor aveau loc sub un platan. Două luni mai târziu, comercianţii au semnat un document (Button Wood Agreement) prin care cei 24 erau de acord să nu tranzacţioneze titluri de valoare decât între ei, să fixeze preţuri pentru titluri şi să nu participe în alte licitaţii de titluri. Ei au fondat astfel ceea ce a devenit ulterior Bursa de Valori New York (New York Stock Exchange). Prima bursă de valori din America a fost fondată, însă, în 1790 în Philadelphia. La New York, grupul a închiriat o cameră pe Wall Street, la numărul 40, şi în fiecare dimineaţă preşedintele bursei, Anthony Stockhol, citea acţiunile care urmau să fie tranzacţionate. Bursa era o organizaţie exclusivistă, membrii care doreau să adere fiind votaţi de membrii deja existenţi

* Cu 101 ani în urmă (1923) avea loc inaugurarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în Parcul Carol din Bucureşti, mutat în 1959 la Mausoleul Eroilor din 1916-1918 de la Mărăşeşti, pentru a face loc monumentului dedicat liderilor PCR. La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public. A fost readus la locul iniţial la 26.X.1991, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar din 1923

* Acum 78 de ani (1946) avea loc constituirea Blocului Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL – Gh. Tătărescu, PNŢ – Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu. Platforma-program, dată publicităţii la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic în cadrul monarhiei constituţionale, respectarea libertăţii individuale, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, libertatea cuvântului şi a scrisului, a întrunirilor şi a dreptului de asociere, libertatea religioasă ş.a.

* Cu 67 de ani în urmă (1957) filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or” pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes (Franţa), desfășurat în perioada 2 – 17 mai

* Sunt marcați 50 de ani de când au avut loc atentatele de la Dublin și Monaghan din 17 mai 1974, o serie de bombardamente coordonate în Dublin și Monaghan, Irlanda, efectuate de Ulster Volunteer Force. Trei bombe au explodat la Dublin în timpul orelor de vârf ale serii, iar o a patra a explodat în Monaghan aproape nouăzeci de minute mai târziu. Au ucis 33 de civili și au rănit aproape 300 de oameni. Atentatele au fost printre cele mai mortale atacuri ale conflictului cunoscut sub numele de Troubles și cel mai mortal atac din istoria Republicii. Majoritatea victimelor erau femei tinere, deși vârstele morților variau între 19 și 80 de ani. Ulster Volunteer Force (UVF), un grup paramilitar loial din Irlanda de Nord, și-a revendicat responsabilitatea atentatelor în 1993. Atentatele au avut loc în timpul grevei Consiliului Muncitorilor din Ulster. Aceasta a fost o grevă generală convocată de loialiști și unioniști din Irlanda de Nord care s-au opus Acordului de la Sunningdale. Mai exact, ei s-au opus împărțirii puterii politice cu naționaliștii irlandezi și rolului propus al Republicii în guvernarea Irlandei de Nord. Guvernul Republicii a contribuit la realizarea Acordului. Greva a anulat Acordul și Adunarea Irlandei de Nord pe 28 mai

* Acum 29 de ani (1995) alpinistul Constantin Lăcătuşu devenea primul român care a atins vârful Everest (el a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti”; la 17.V.1936 a fost deschis pentru public Muzeul, concomitent cu întregul parc Herăstrău (rod al unor ample lucrări peisagistice şi de hidroamelioraţii desfăşurate între anii 1932 şi 1937, care au dus la apariţia unei salbe de lacuri şi a multor spaţii recreative); Muzeul Satului, înfiinţat din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi Victor Ion Popa, Henri H. Stahl, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa, este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din lume

– 1855: S-a născut preotul Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului între anii 1921 şi 1936, calitate în care a organizat noua eparhie ortodoxă (putând fi considerat drept unul dintre ctitorii acesteia); până în 1918 a fost unul dintre militanţii pentru drepturile românilor transilvăneni şi pentru realizarea statului naţional unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1934; membru de drept în Senatul României (din 1921) (m. 1936)

– 1886, 17/27: S-a născut Emil Isac, poet (deschizător de drum în lirica transilvăneană la începutul secolului al XX-lea), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1954). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 27.V.1886

– 1886: A murit Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot; cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (n. 1822)

– 1888: S-a născut clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (m. 1951, în temniţa din Sighetul Marmaţiei)

– 1901: S-a născut criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (m. 1946)

– 1901: S-a născut sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (m. 1970)

– 1906, 17/30: A murit botanistul Florian Porcius; s-a numărat printre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a mers la Viena pentru a susţine drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (n. 1816)

– 1908: S-a născut Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1912: S-a născut eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu; as al aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; numele său este purtat în prezent de Flotila 95 Aeriană (m. 1944)

– 1920: S-a născut Geo (Gheorghe) V. Dumitrescu, poet şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1933: S-a născut operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (m. 2004)

– 1935: S-a născut criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (m. 2018)

– 1941: S-a născut graficianul Pompiliu Dumitrescu; a realizat grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice (m. 1998)

– 1941: S-a născut sculptorul Şerban Creţoiu (m. 2015)

– 1944: S-a născut pictorița Ileana Dana Marinescu, artist vizual cu specializarea artă monumentală, artist decorator – 80 de ani

– 1945: S-a născut Nicolae Mecu, critic şi istoric literar, editor, cercetător științific

– 1945: S-a născut Anton Dogaru, compozitor, critic muzical şi profesor (m. 1988)

– 1949: S-a născut regizorul de teatru şi film Gelu Colceag, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București – 75 de ani

– 1952: A murit Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; codirector al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1862)

– 1954: S-a născut Vasile Macovei, fagotist, prim solist al Orchestrei Operei Naționale din București și profesor asociat al Universității Naționale de Muzică din București – 70 de ani

– 1968: A murit Oscar Lemnaru (numele la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (n. 1907)

– 1969: S-a născut violonistul și profesorul Florin Croitoru – 55 de ani

– 1975: S-a născut maestra internațională de șah Andreea Bollengier (născută Sasu-Ducșoară), una dintre jucătoarele reprezentative ale României în anii ’90 și apoi ale Franței, unde s-a stabilit prin căsătorie în anul 2005; a fost campioana României la șah când încă nu împlinise vârsta de 16 ani și campioană internațională în 2002, reprezentând România la olimpiada feminină de șah din 2003; în Franța, a adus medalia pentru campionatul feminin în 2010, apoi a fost pe locul trei la campionatul francez de șah din 2011 și pe locul doi (medalie de argint) în 2014, și a reprezentat Franța la olimpiada feminină din 2012 la Istanbul unde a ieșit pe locul 7 (m. 2021)

– 2000: A murit Ernõ Gáll, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1917)

– 2000: A murit Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); autor al unor volume de istorie bisericească, teologie, istoria culturii şi filosofiei; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927, în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2008: A murit părintele arhimandrit Ioan Iovan, mare duhovnic, teolog și mărturisitor al lui Hristos; fiu spiritual al părintelui Arsenie Boca și duhovnic la Mănăstirea Vladimirești, Plumbuita și Recea; a făcut 13 ani de închisoare în pușcăriile comuniste (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

-Strasbourg: Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) va publica raportul vizitei sale periodice din mai 2023 în Cipru. Obiectivul principal al vizitei a fost acela de a analiza progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului de la vizita sa anterioară din 2017 în legătură cu închisorile centrale din Nicosia, în special în ceea ce privește supraaglomerarea, violența între deținuți, nivelul personalului, condițiile materiale și îngrijirea sănătății.

– Arequipa, Peru: Reuniunea miniștrilor responsabili cu comerțul din cadrul APEC (17 – 18 mai)

– Tapachula, Mexic: Președintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador se întâlnește cu omologul său guatemalean Bernardo Arevalo

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din aprilie în zona euro, a doua estimare

– Hong Kong: Audiere la Hong Kong pentru o petiție de lichidare a dezvoltatorului Country Garden

– Madrid: Fitch își actualizează ratingul pentru Spania

– New York: Adunarea generală anuală Boeing

– Londra: „Portrete regale – Un secol de fotografie” se deschide la Palatul Buckingham; această nouă expoziție va explora evoluția portretelor regale din 1920 până în prezent (17 mai – 6 oct.)

– Dublin: Sunt marcați 50 de ani de la atacurile de la Dublin și Monaghan, cea mai mortală zi a „Troubles”, perioadă sângeroasă din istoria Irlandei de Nord

– Gelsenkirchen, Germania: Începe turneul european al grupului AC/DC, după 8 ani de absență

– Riad: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Nassr – Al Hilal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii”, marcată din 2005 şi promovată anual de Liga Mondială a Hipertensiunii în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune şi cu alte organizaţii

– „Ziua Internaţională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei” promovează toleranţa faţă de persoanele cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală. Data a fost aleasă după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a scos, pe 17 mai 1990, homosexualitatea de pe lista oficială a bolilor, acceptându-se, astfel, că aceasta nu este o afecţiune

– „Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale” are drept scop ridicarea nivelului de conştientizare cu privire la oportunităţile pe care le oferă utilizarea internetului şi a tehnologiilor info-comunicaţionale tuturor societăţilor şi ţărilor lumii. Ziua este marcată sub această formă din 2007, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU şi Conferinţei Plenipotenţiare a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din 27 martie 2006. Începând cu anul 1969 ( – 55 de ani), UIT marca în fiecare an, la data de 17 mai, „Ziua mondială a telecomunicaţiilor”, în amintirea semnării, în 1865, a primei Convenţii Internaţionale a Telegrafului şi creării, la 17.V.1865, a Asociaţiei Internaţionale a Telecomunicaţiilor (instituţie specializată a ONU din 15.XI.1947)

– „Ziua Internaţională a Telefonului Copilului” este marcată de membri reţelei globale de servicii „Child Helpline International Foundation”, fondată în 2003, o reţea globală care reuneşte serviciile „telefonul copilului” din toată lumea

– „Food Revolution Day” (Ziua revoluţiei alimentare); sărbătorită la nivel internaţional în a treia vineri din luna mai, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)

– Ziua naţională a Norvegiei – Ziua Constituţiei (adoptată în 1814 – 210 ani)

– 1510: A murit pictorul italian Sandro Botticelli, unul din cei mai importanţi reprezentanți ai Renașterii italiene (n. 1445)

– 1729: A murit filosoful englez Samuel Clarke, considerat, alături de John Locke şi George Berkeley, una din figurile majore ale filosofiei britanice (n. 1675) – 295 de ani

– 1749: S-a născut medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (m. 1823) – 275 de ani

– 1838: A murit Charles Maurice de Talleyrand, diplomat şi om politic francez; reprezentând Franţa la Congresul de la Viena (1814-1815), a reuşit să frâneze tendinţele de expansiune teritorială ale Prusiei şi Rusiei pe baza afirmării „principiului legitimităţii” (n. 1754)

– 1845: S-a născut poetul Jacint Verdaguer, unul dintre cei mai de seamă scriitori catalani ai secolului al XIX-lea (m. 1902)

– 1866: S-a născut compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (m. 1925)

– 1873: S-a născut scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (m. 1935)

– 1873: S-a născut scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (m. 1957)

– 1876, 17/29: A murit Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1872) (n. 1794)

– 1904: S-a născut Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (m. 1976) – 120 de ani

– 1912: S-a născut (la Cluj) violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Végh Sándor (m. 1997)

– 1918: S-a născut soprana suedeză Birgit Nilsson (m. 2005)

– 1924: S-a născut baritonul francez Gabriel Bacquier (m. 2020) – 100 de ani

– 1929: A murit soprana germană Lilli Lehmann (n. 1848) – 95 de ani

– 1935: S-a născut dramaturgul britanic Dennis Potter (m. 1994)

– 1935: S-a născut Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (m. 2017)

– 1935: A murit Paul Dukas, compozitor şi critic muzical francez (n. 1865)

– 1936: S-a născut Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (m. 2010)

– 1955: S-a născut actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (m. 2017)

– 1956: S-a născut Bob Saget (Robert Lane Saget), actor și comedian american (m. 2022)

– 1961: S-a născut cântăreața, compozitoarea și instrumentista irlandeză Enya (Eithne Patricia Ní Bhraonáin), artista cu cele mai mari vânzări discografice din Irlanda

– 1970: S-a născut actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (m. 2017)

– 1987: A murit economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie în 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (n. 1898)

– 2009: A murit Mario Benedetti, jurnalist, romancier şi poet uruguayan (n. 1920) – 15 ani

– 2010: A murit Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (n. 1924)

– 2012: A murit Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii Disco” (n. 1948)

– 2014: A murit biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (n. 1964)

– 2020: A murit muzicianul american Lucky Peterson (nume real Judge Kenneth Peterson), chitarist de blues, pianist și organist (n. 1964)

– 2022: A murit compozitorul grec Vangelis (nume real Evangelos Odysseas Papathanassiou), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai muzicii electronice şi new-age, cu o activitate muzicală de peste 50 de ani, în care a realizat peste 52 de albume (n. 1943)⁠

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 mai

Publicat de Codrin RAITA, 16 mai 2024, 05:00 / actualizat: 17 mai 2024, 9:38

S-a întâmplat într-o zi de 16 mai

* Se împlinesc 820 de ani (1204) de când era menţionată populaţia ortodoxă în Dieceza de Oradea. Papa Inocenţiu al III-lea i-a cerut episcopului de Oradea să supună această populaţie (probabil români) direct Scaunului Apostolic

* Cu 212 ani în urmă (1812) avea loc semnarea „Păcii de la Bucureşti” (care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (asupra căruia administraţia rusă a extins numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud a acestui teritoriu) a fost anexat de Rusia (16/28)

* Acum 143 de ani (1881) compania germană Siemens & Halske punea în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume. Primul tramvai electric din lume, una dintre inovațiile majore ale lui Werner von Siemens, a fost inaugurat pe 12 mai 1881 în suburbia din Gross-Lichterfelde din Berlin, intrând în serviciu propriu-zis 4 zile mai târziu, pe 16 mai. Linia lungă de 2,5 kilometri lega gara Lichterfelde de Academia militară. Încă din prima zi de serviciu regulat, tramvaiul a avut un mare succes, transportând 12.000 de pasageri doar în primele trei luni

* În urmă cu 132 de ani (1892) conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, soseau la Viena pentru a prezenta împăratului Austro-Ungariei Franz Josef „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii, prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul”, necitit, Parlamentului de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă (16/28)

* Cu 108 ani în urmă (1916) guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, Acordul Sykes – Picot, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu, în zonele controlate de britanici şi francezi

* Sunt marcaţi 95 de ani (1929) de când, la Hotelul Hollywood Roosevelt, a avut loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar. La această primă ediţie, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks Sr. şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* Acum 71 de ani (1953) apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”, fondată de publicistul Jean-Jacques Servan-Schreiber, împreună cu jurnalista Françoise Giroud

* Acum 68 de ani (1956) România şi Islanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie (ridicate la rang de ambasadă la 31.XII.1963)

* Cu 52 de ani în urmă (1972) avea loc inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964

* Acum 49 de ani (1975) alpinista japoneză Junko Tabei (1939-2016) a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest

* Atacurile de la Casablanca (Maroc) au fost o serie de cinci atentate teroriste sinucigașe care au avut loc pe 16 mai 2003, acum 21 de ani, fiind comise de teroriști din Sidi Moumen, membri ai mișcării Salafi, și implicând grupări franco-marocane și franco-turce din Yvelines. Atentatele s-au soldat cu 33 de victime și o sută de răniți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Fericitul Vladimir Ghika, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: Vladimir Ghika (n.25.XII.1873, la Constantinopol, azi Istanbul – m.16.V.1954, Jilava), prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic martir; nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei (1849-1856), care s-a numărat printre cei care au pregătit Unirea Principatelor. Vladimir Ghika a fost primul ambasador al României moderne la Vatican. Din averea sa a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară. Monseniorul Vladimir Ghika a fost primul preot român biritual: latin şi bizantin; a lucrat toată viaţa în favoarea unităţii Bisericii. A fost beatificat de către Biserica Romano Catolică la 31 august 2013; membru post-mortem al Academiei Române (2013) – 70 de ani

– 1864, 16/28: A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (n. 1808) – 160 de ani

– 1865: S-a născut medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1897)

– 1885: S-a născut pictorul Petru Remus Troteanu (m. 1957)

– 1886: S-a născut cântăreaţa de operă (soprană) Florica Cristoforeanu; voce singulară în peisajul liricii româneşti, stăpânind toate registrele de soprană (lirică, coloratură, dramatică, spinto), până la mezzosoprană şi contralto; deşi a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internaţional; împreună cu rolurile din operete, totalul performanţelor lirice ajunge la 80 de piese; a realizat creaţii remarcabile în „Manon” de Jules Massenet, „Carmen” de Georges Bizet, „Salomeea” de Richard Strauss şi „Fra Gerardo” de Ildebrando Pizzetti, interpretările sale rămânând în conştiinţa publicului (m. 1960)

– 1888: S-a născut Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (m. 1962)

– 1892: A murit Melchisedec Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (n. 1823)

– 1898: S-a născut inginerul chimist Theodor D. Ionescu; cercetări privind apele naturale, potabile şi industriale, schimbările de ioni, cu aplicaţii în industria alimentară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1990)

– 1900: S-a născut pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (m. 1988)

– 1920: S-a născut Mira Simian-Baciu, poetă, prozatoare şi eseistă; căsătorită în 1945 cu poetul Ştefan Baciu (m. 1978, în Statele Unite)

– 1922: S-a născut criticul şi istoricul literar Gavril Scridon (m. 1996)

– 1925: S-a născut Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (m. 2014)

– 1925: S-a născut prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (m. 2015)

– 1926: S-a născut regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (m. 1990)

– 1930: S-a născut Titus Popovici, prozator, dramaturg, scenarist, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1930: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Victor Giurgiu; importante contribuţii la dezvoltarea ştiinţei silvice româneşti; de numele său se leagă introducerea în învăţământul superior de profil a biostatisticii forestiere (din 1954) şi a economiei protecţiei mediului natural (din 1990); a creat o şcoală românească de auxologie forestieră, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România; contribuții la fundamentarea silviculturii ecologice; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2021)

– 1938: S-a născut Florin Costinescu, poet, scriitor, ziarist, editor și profesor (m. 2019)

– 1939: S-a născut Constantin Cubleşan, prozator (unul dintre inovatorii SF-ului românesc din anii ’70 ai secolului XX), poet, dramaturg, critic şi istoric literar, profesor; între anii 1959 şi 1962 a fost redactor la Studioul de Radio Cluj – 85 de ani

– 1944: A murit poetul şi publicistul Aurel Marin (n. 1909) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Dan Gabriel Cacuci, fizician, inginer şi profesor american de origine română; studii şi cercetări privind matematica şi fizica aplicată în domeniul energiei nucleare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1954: S-a născut Marian Odangiu, scriitor, critic literar, poet, eseist, ziarist, dramaturg și realizator de emisiuni radio – 70 de ani

– 1958: S-a născut Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (m. 1977)

– 1971: A murit George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în anii 1953 şi 1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde s-a stabilit cu familia (n. 1901)

– 1980: A murit scriitorul Marin Preda; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (n. 1922)

– 1982: A murit istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain; specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (n. 1915)

– 1997: A murit actorul Puiu Călinescu (n. 1920)

– 2000: A murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947)

– 2002: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România; a fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (n. 1908)

– 2010: A murit jurnalistul sportiv Nicolae Soare; după o scurtă perioadă la revista „Fotbal”, a lucrat la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; reputatul comentator a îndeplinit şi funcţia de director al Departamentului, fiind şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (n. 1932)

– 2018: A murit regizorul de teatru, operă și film, scenaristul, producătorul și actorul Lucian Pintilie; figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti, s-a remarcat printr-o viziune critică asupra lumii; în 1968 este interzis pentru prima dată de regimul comunist datorită filmului „Reconstituirea”, peliculă desemnată, în 2008, de Asociaţia Criticilor Români de Film ca cel mai bun film românesc din toate timpurile; şi-a petrecut anii 1974-1990 în exil, în Franţa, unde a realizat spectacole de mare succes; a revenit în anii ‘90, revitalizând cinematografia românească (n. 1933)

– 2020: A murit regizoarea de teatru și profesoara Anca Ovanez Doroşenco; stabilită în Franța din 1990 (n. 1946)

– 2023: A murit Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator, unul dintre cei mai importanți din aria pop-muzică ușoară; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 74 de hotărâri și/sau decizii privind Albania, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Georgia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Spania și Ucraina.

-Strasbourg: Ziua Rezistenței Romilor va marca revolta romilor împotriva naziștilor, fiind singura revoltă înregistrată în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

• Pe 15 mai (18:30-20:00), în ajunul Zilei Rezistenței Romilor, Divizia Romilor și Călătorilor va organiza un eveniment cultural la Consiliul Europei. Vor fi prezente Reprezentanțe Permanente la Consiliul Europei, membri ai Comitetului de experți în problemele romilor și călătorilor, precum și reprezentanți ai societății civile a romilor.

-Strasbourg: Miniștrii de externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei își vor ține sesiunea anuală pe 17 mai, pe fondul celei de-a 75-a aniversări a Organizației.

Agenda va include măsurile pe care Consiliul Europei continuă să le ia ca răspuns la agresiunea pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a Declarației de la Reykjavik (adoptată la Summit-ul șefilor de stat și de guvern din 2023) și adoptarea a unei convenții-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept.La finalul întâlnirii, Liechtenstein va preda Lituaniei Președinția Comitetului de Miniștri. Ministrul Afacerilor Externe, Educației și Sportului din Liechtenstein, Dominique Hasler, va face bilanțul președinției sale. Prim-ministrul lituanian, Ingrida Šimonytė, va prezenta prioritățile președinției țării sale. Din program:

• Astăzi, 16 mai, miniștrii de externe vor participa la o ceremonie care să marcheze cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei.
• Vineri, 17 mai, la ora 13:00, este programată o conferință de presă cu ministrul de externe al Liechtenstein, prim-ministrul Lituaniei și secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier o primește la Berlin pe președinta Confederației Elvețiene, Viola Amherd

-Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îl salută pe omologul său lituanian, Laurynas Kasčiūnas, cu onoruri militare înainte de a purta discuții la Berlin

– Geneva: Prezentarea raportului de dezvoltare umană PNUD 2023-24

– Londra: Easyjet – rezultate anuale 2023/2024

– New York: Walmart – rezultate din primul trimestru

– Senegal: Bienala de Artă Africană Contemporană de la Dakar (16 mai – 16 iun.)

– Louisville, SUA: Golf – Turneul PGA din America de Nord (16 – 19 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Convieţuirea Paşnică” a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017, pentru a promova pacea, toleranţa, incluziunea, înţelegerea şi solidaritatea

– „Ziua Internaţională a Luminii”, stabilită în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 7 noiembrie 2017, reprezintă o iniţiativă globală ce aduce anual în prim plan aprecierea continuă pentru lumină şi rolul pe care îl joacă în ştiinţă, cultură şi artă, educaţie şi dezvoltarea durabilă, precum şi în domenii ca medicina, comunicaţiile şi energia. Ziua de 16 mai a fost aleasă pentru a marca prima operaţiune de succes a laserului realizat de fizicianul şi inginerul Theodore Maiman, în 1960

– 1703: A murit scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (n. 1628)

– 1763: S-a născut farmacistul şi chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin; în 1797 a decoperit cromul, iar în 1798, beriliul (m. 1829)

– 1821: S-a născut Pafnuti Lvovici Cebîşev, matematician rus, cu contribuţii în domeniul probabilităţilor, statisticii şi teoriei numerelor; cel mai strălucit reprezentant al Şcolii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi, 4 mai 1821

– 1823: S-a născut lingvistul şi filosoful german Heymann Steinthal (m. 1899)

– 1830: A murit Joseph Fourier (nume complet: Jean Baptist Joseph Fourier), matematician, fizician și egiptolog francez; este primul care a prevăzut (în 1824) fenomenul numit mai târziu efect de seră (n. 1768)

– 1831: S-a născut David Edward Hughes, fizician, inventator şi muzician american de origine britanică (m. 1900)

– 1845: S-a născut zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a avut contribuţii deosebite în domeniile patologiei comparate, a gerontologiei şi medicinei anti-îmbătrânire; Premiul Nobel pentru Medicină în 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; descendent al cărturarului și diplomatului Nicolae Milescu (Spătarul); membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (m. 1916)

– 1887: S-a născut poetul rus Igor Severianin (pe numele său adevărat Igor Vasilievici Lotariov) (m. 1941)

– 1891: S-a născut tenorul austriac Richard Tauber; considerat unul dintre cei mai importanţi cântăreţi de operă ai secolului al XX-lea (m. 1948)

– 1898: S-a născut regizorul japonez de film Kenji Mizoguchi, prezentat de critici drept un adevărat poet al ecranului (m. 1956)

– 1902: S-a născut tenorul şi actorul polonez Jan Kiepura (m. 1966)

– 1905: S-a născut actorul de film american Henry Fonda (m. 1982)

– 1915: S-a născut scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (m. 2010, s-a sinucis)

– 1916: S-a născut (la Kiev, Ucraina) chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2009)

– 1917: S-a născut Juan Rulfo, romancier, scriitor de povestiri și fotograf din Mexic, unul dintre cei mai apreciați autori latino-americani (m. 1986)

– 1917: S-a născut (la Helsinki) actorul american George Gaynes (m. 2016)

– 1921: S-a născut actriţa și cântăreața americană Mildred Joanne Smith; a jucat într-un singur film, „No Way Out”, alături de Sidney Poitier (m. 2015)

– 1927: S-a născut Paul Angerer dirijor, compozitor, violist, șef de orchestră, prezentator de radio și profesor austriac (m. 2017)

– 1930: S-a născut muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (m. 2000)

– 1942: S-a născut pianistul francez Jean-Claude Pennetier

– 1947: A murit Sir Frederick Hopkins, fiziolog şi biochimist englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru Medicină în 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (n. 1861)

– 1950: S-a născut fizicianul german (Johannes) Georg Bednorz; a descoperit fenomenul superconductibilităţii la materialele ceramice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1987, împreună cu fizicianul elveţian K. Alex Müller

– 1951: S-a născut designerul vestimentar francez Christian Lacroix

– 1953: S-a născut actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan

– 1953: A murit Jean Reinhardt, zis Django, chitarist francez de jazz, compozitor și șef de formație; considerat unul din cei mai mari chitariști de jazz ai tuturor timpurilor; Cvintetul înființat împreună cu violonistul Stéphane Grappelli, „Quintette du Hot Club de France”, este considerat unul din cele mai inovative din întreaga istorie a muzicii de jazz (n. 1910, în Belgia)

– 1954: A murit dirijorul austriac Clemens Krauss (n. 1893) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actriţa americană de film Debra Winger

– 1966: S-a născut cântăreața, compozitoarea și actrița americană Janet Jackson; se află în topul celor mai bine plătiți artiști ai tuturor timpurilor, având în palmares peste 160 de milioane de albume vândute la nivel internațional; sora cea mică a lui Michael Jackson

– 1970: S-a născut Gabriela Sabatini, jucătoare de tenis de câmp argentiniană (a câştigat 27 de turnee la simplu şi 12 la dublu); după încheierea carierei sportive, în 1996, s-a afirmat în lumea modei

– 1972: S-a născut Andrzej Sebastian Duda politician polonez, președinte al Republicii Polone (din 2015)

– 1973: S-a născut actriţa americană Tori Spelling

– 1974: S-a născut cântăreaţa italiană Laura Pausini (Laura Alice Rossella Pausini); în 1993, a participat la Festivalul de la Sanremo – categoria Debutanti, cu piesa „La Solitudine” care i-a va adus premiul I – 50 de ani

– 1984: A murit, la Davos, în Elveția, scriitorul american Irwin Shaw (n. 1913) – 40 de ani

– 1990: A murit Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (n. 1925)

– 1990: A murit Jim Henson (nume complet: James Maury Henson), păpușar, regizor de film, actor, producător de televiziune şi scenarist american; creatorul păpușilor Muppets; a realizat primul spectacol (1969) cu păpuşile Muppets şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981) (n. 1936)

– 1997: A murit regizorul de film şi scenaristul italian Giuseppe de Santis (n. 1917)

– 2010: A murit Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (n. 1942)

– 2012: A murit Maria Bieşu, soprană din Republica Moldova (n. 1935)

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului XX (n. 1936)

– 2013: A murit fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, împreună cu Gerd Binnig pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare; cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ernst Ruska, cel care a construit primul microscop electronic (n. 1933)

– 2019: A murit Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (n. 1917) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2024, 05:00 / actualizat: 15 mai 2024, 13:45

S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 147 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian. În 1943, apare ilegal (28 ianuarie 1943 – august 1944), apoi legal din 24 august 1944 până la 21 decembrie 1989, România liberă cotidian al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, în 1945 avându-l ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa. De la nr. 222/1945 până în decembrie 1950, apare cu subtitlul: Cel mai mare ziar de informație și reportaj; din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare; din 1969 până în 1980, Cotidianul Consiliului National al Frontului Unității Socialiste, avându-l pe Octavian Paler ca redactor-șef (nemenționat). În continuarea acestui ziar (din 1943 – 1989), din 23 decembrie 1989 apare, zilnic, ziarul independent de opinie, informație și reportaj, cu același titlu, purtând pe frontispiciul său înscris: „Somnul rațiunii naște monștrii”. În 4 ianuarie 1990, apare pe frontispiciul ziarului: Serie nouă, iar din 1993, apare pentru prima dată mențiunea: Fondat în 1877

* Acum 133 de ani (1891) era publicată scrisoarea „Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* În urmă cu 61 de ani (1963) era lansată nava cosmică americană „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 34 de ani în urmă (1990) a avut loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice au fost întrerupte. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Echipa de fotbal Oţelul Galaţi a obţinut acum 13 ani (2011), primul titlu de campioană a României din istoria sa şi a reuşit să aducă şi primul titlu Moldovei, după un meci cu principala contracandidată la titlu, FC Timişoara, pe care a învins-o fără drept de apel pe arena din Tiglina III, devenind campioana României. Evenimentul a fost sărbătorit ad-hoc de mii de gălăţeni, care au ieşit în stradă imediat după meci pentru o „noapte albă” de neuitat, petrecerea repetându-se la decernarea trofeului câteva zile mai târziu

* Cu doar 4 ani în urmă (2020), începând cu această dată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a hotărât instituirea stării de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că România s-a aflat, până la data de 9 martie 2022, în stare de alertă, cu unele restricţii impuse de autorităţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Poliţiştilor Militari”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor” – 30 de ani. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2024, la 12 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971; la 15 mai 1991 au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Națională a pictorului Nicolae Grigorescu”, stabilită prin Legea nr.289/ 9.XII.2021, este o ocazie (asemenea „Zilei culturii naționale”, fixată de ziua nașterii poetului național Mihai Eminescu, și a „Zilei naționale Constantin Brâncuși”) prin care comunitatea creatorilor de azi poate celebra mari creații și creatori cu valoare națională din trecut. Nicolae Grigorescu este considerat fondatorul picturii române moderne şi un simbol naţional pentru modul în care a adus în prim-plan valori ale spiritualităţii româneşti

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939) – 180 de ani

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul, autorul dramatic, traducătorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971)

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943) – 180 de ani

– 1884: A murit, la Paris, Ion Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826) – 180 de ani

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993)

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013)

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016)

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1940: S-a născut Maria Uca Marinescu, exploratoare, sportivă de performanță și pedagog; prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului (și cei magnetici); prima sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic (2001), cei doi poli ai Pământului; prima româncă explorator ce a ajuns în Antarctica; a vizitat peste 100 de țări de pe toate meridianele Pământului, din Carpați în Caucaz, din Balcani în Alpi, din Himalaia în Kilimanjaro, din Groenlanda și Canada în Patagonia și în Țara de Foc, acolo unde – dintre români – numai inginerul explorator Iuliu Popper și biologul Emil Racoviță, au mai fost până atunci; a ajuns și la Polul Frigului (- 71,2 grade Celsius, Yakutsya-Oymyakon, Rusia, 2015)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994)

– 1941: S-a născut Viorel Comănici, actor de teatru și film (m. 2020)

– 1942: S-a născut pictorul și profesorul universitar Ştefan Ioan Câlţia

– 1946: S-a născut pictorul și profesorul Eugeniu Barău (m. 2020)

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal; în data de 24 mai 2022, Gino Iorgulescu a fost reales, cu unanimitate de voturi, președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926)

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929) – 30 de ani

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925) – 20 de ani

– 2018: A murit comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul Cristian Ţopescu, una dintre marile figuri ale jurnalismului din România; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene; realizator de emisiuni tv., comentator (1964-2002), redactor-şef al Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2003-2007), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012) (n. 1937)

– 2021: A murit poetul Aurel Buricea (n. 1943)

– 2021: A murit poetul, eseistul și profesorul Gheorghe Simon, una dintre marile personalități ale județului Neamț; supranumit „Poetul Agapiei”, a scris poezie pregnant ortodoxă (n. 1950)

– 2022: A murit Șerban Constantin Valeca, fizician și politician; a fost profesor universitar, doctor în științe industriale, având o experiență de peste 40 de ani în industria nucleară; guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena și președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare ICN Pitești; ministru delegat pentru activitatea de cercetare (dec. 2000 – iun. 2003), deputat (1996-2000) și senator (2008-2012) (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) va publica raportul vizitei sale din octombrie 2023 în Macedonia de Nord, care s-a concentrat asupra tratamentului acordat de poliție, inclusiv asupra eficienței investigațiilor privind plângerile de presupuse rele tratamente ale poliției și pe condițiile de detenție a persoanelor deținute în patru unități penitenciare și un centru de învățământ pentru minori.

-Viena: Președintele Adunării Parlamentare Theodoros Rousopoulos va efectua o vizită de lucru în Austria. Cu această ocazie, el se va adresa Parlamentului austriac în ședință plenară.

-Strasbourg: La Lieu d’Europe, de la ora 18:30, Consiliul Europei, în parteneriat cu orașul Strasbourg, va organiza o conferință-dezbatere privind proiectul Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrație și statul de drept, primul tratat internațional privind IA. Vorbitorul cheie al acestei conferințe „Mercredis du Conseil de l’Europe” va fi Patrick Penninckx, șeful departamentului de dezvoltare digitală și guvernanță al Consiliului Europei.

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va organiza o ședință la Marea Cameră în cauzul Semenya împotriva Elveției (ora 9:15). Cazul se referă la o sportivă de nivel internațional, specializată în curse de mijloc, care se plânge de anumite reglementări ale Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism (IAAF – numită acum World Athletics) care îi cer să-și scadă nivelul natural de testosteron pentru a putea participa la competitii internationale la categoria feminina.

– Teritoriile Palestiniene: Palestinienii marchează 75 de ani de la Nakba, „catastrofa” care a fost pentru ei crearea Israelului

– Singapore: Lawrence Wong depune jurământul ca prim-ministru, după demisia lui Lee Hsien Loong

– Tokyo: Date privind PIB-ul din primul trimestru (prima estimare)

– Moscova: Evaluarea preliminară a PIB-ului din trimestrul I

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din primul trimestru în Zona euro, a doua estimare

– Strasbourg: Audierea Marii Camere a CEDO în cauza Semenya, privind hiperandrogenismul

– Moscova: Procesul în apel al adversarului naționalist Strelkov (închis publicului)

– Paris: Achizițiile de podgorii Bordeaux – deliberări pentru șeful grupului chinez Haichang judecat pentru spălare de bani

– Cannes:  Un scurtmetraj al actriţei şi regizoarei franceze Judith Godreche, devenită vârful de lance al luptei împotriva violenţelor sexuale comise în industria cinematografică din Franţa, va fi prezentat pe 15 mai la Festivalul de Film de la Cannes (14 – 25 mai). Cinematografia franceză a fost marcată în ultimele luni de o succesiune de acuzaţii de violenţe sexuale formulate de mai multe actriţe şi mai mulţi actori. Intitulat ‘Moi aussi’, scurtmetrajul prezintă relatări ale unor victime ale violenţelor sexuale. Este vorba despre experienţe individuale, care se adaugă experienţei lui Judith Godreche şi care subliniază ‘caracterul lor care este, din păcate, universal’, au precizat organizatorii Festivalului de la Cannes, care doresc ‘să facă aceste mărturii să rezoneze cu publicul’.

– Roma: Fotbal – Cupa Italiei, finala dintre Atalanta Bergamo și Juventus Torino

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global. Organizația Meteorologică Mondială, sursă de informații cu caracter auroritar în sistemul ONU privind problemele vremii și climatice, a proclamat necesitatea protecției climatice  ca resursă pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare

– „Ziua Internaţională a Familiei”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU ( – 30 de ani). NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua familiei române”

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954 ( – 70 de ani), a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– „Ziua Internațională a Mucopolizaharidozei” (MPZ) are loc anual la această dată pentru a sensibiliza publicul larg și medicii deopotrivă despre această boală rară și importanța diagnosticării și a tratamentului precoce, pentru a menține sub control afecțiunea. Mucopolizaharidoza este o boală genetică rară care afectează 1 din 25.000 de persoane. Persoanele care suferă de această afecțiune au un deficit sau nu au deloc enzima care descompune zahărul, numită mucopolizaharidă sau glicozaminoglican. Prin urmare, zahărul se acumulează în corpul lor și provoacă leziuni celulare care se manifestă prin probleme ale ficatului, oaselor și articulațiilor, inimii, ochilor, precum și ale sistemului respirator și nervos

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier) – 165 de ani

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940)

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984)

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984) – 115 ani

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991)

– 1915: S-a născut economistul american Paul Anthony Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1926: S-a născut dramaturgul britanic Peter Shaffer (m. 2016)

– 1937: S-a născut Trini Lopez (nume la naștere: Trinidad López III), cântăreț, chitarist şi actor american de origine mexicană; artistul îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (m. 2020)

– 1937: S-a născut Madeleine K. Albright (pe numele real Marie Jana Korbelová), diplomat american de origine cehă, prima femeie care a deținut funcția de secretar de stat al SUA, în perioada 1997 – 2001; reprezentant permanent al Statelor Unite la ONU între anii 1993 – 1997 (m. 2022)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1940: S-a născut Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (m. 2015)

– 1944: S-a născut sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (m. 2015) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și David Politzer, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1987: S-a născut tenismenul britanic Sir Andy (Andrew) Murray, fost lider ATP, de două ori campion olimpic, campion al Cupei Davis și câștigător al mai multor turnee de Grand Slam

– 1989: A murit Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (n. 1908) – 35 de ani

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez André Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942)

– 2020: A murit actorul american Fred Willard (nume complet: Frederick Charles Willard Jr.), unul dintre cei mai prolifici comedianți de la Hollywood, cunoscut pentru abilităţile sale de improvizaţie (n. 1939)

– 2020: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (n. 1971)

– 2023: A murit Robert Lucas Jr., economist şi profesor universitar american; cunoscut pentru munca sa asupra fundamentelor macroeconomiei; Premiul Nobel pentru economie în 1995 (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2024, 05:00 / actualizat: 14 mai 2024, 16:17

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Cu 583 de ani în urmă (1441), avea loc prima consemnare a numelui județului Teleorman, pe hrisovul dat de voievodul Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești

* Acum 228 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Se împlinesc 185 de ani (1839) de când s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Cu 176 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 154 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 124 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 76 de ani (1948) avea loc semnarea „actului de naştere” a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 76 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 69 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 56 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 51 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Cu 43 de ani în urmă (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Acum 6 ani (2018) Ambasada Statelor Unite ale Americii era mutată la Ierusalim (Israel). Ambasada Statelor Unite ale Americii la Ierusalim este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în statul Israel, situată în cartierul Talpiot din Ierusalim. La mijlocul lunii octombrie 2018, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a anunțat că ambasada din Ierusalim va fuziona cu Consulatul General al SUA la Ierusalim într-o singură misiune. Ambasada s-a deschis în spațiul din Ierusalim pe 14 mai 2018, la cea de-a 70-a aniversare gregoriană de la crearea statului modern Israel, fiind mutată de la locul său anterior din Tel Aviv de către Administrația Trump. Mutarea a survenit la 23 de ani de la adoptarea Actului Ambasadei Ierusalimului din 23 octombrie 1995, care a stabilit ca termen limită de 31 mai 1999 pentru mutare, administrațiile Clinton, Bush și Obama amânând mișcarea. Decizia de a muta ambasada SUA în această zonă echivalează cu recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra pământului pe care l-au capturat în Războiul de șase zile din 1967

* Acum 4 ani (2020), la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014 (- 10 ani), la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 (- 70 de ani) reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– „Ziua judeţului Teleorman”, stabilită în anul 2019 (- 5 ani) de Consiliul Judeţean Teleorman, pentru a marca simbolic prima atestare documentară cunoscută sub această denumire a judeţului Teleorman, care datează din 14 mai 1441. Numele a fost precizat într-un act dat la Târgoviște, capitala Țării Românești, denumit „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod” (Vlad Dracul, 1392-1447, este fiu al lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș) prin care se face referire la Mănăstirea Glavacioc prin care i se întărea o ocină (pământ moștenit cu drept ereditar) pe Neajlov și altele în Butești și „Mircești ot Teleorman”. Localitatea din urmă este satul Comoara din comuna Drăgănești Vlașca, situat azi pe teritoriul modern al județului. Denumirea de Teleorman provine de la cuvântul Deliorman („deli”=nebun, „orman”=pădure) și înseamnă pădure nebună (cu sensul de pădure deasă). Se spune că în zona de sud a țării era o pădure foarte întinsă

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1848: S-a născut (la Budapesta) Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (m. 1899)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970)

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997) – 110 ani

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff nr. 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986) – 95 de ani

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” (m. 2024)

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016) – 90 de ani

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

– 2023: A murit Ana Hompot, poetă, scriitoare, publicistă și profesoară; deși lipsită de vedere din copilărie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1980), a fost profesoară de limba și literatura română în cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din Cluj (1980-2010), a fost președinta Comisiei Naționale de Femei a Asociației Nevăzătorilor din România; a colaborat la Radio Cluj, alături de scriitorul Ion Podosu, între 2006-2013, în realizarea emisiunii Asociației nevăzătorilor „Cuvântul care înflorește”; în perioada comunistă a publicat, sub pseudonimul Ștefania Gorun, un grupaj de poeme în revista Agora, care apărea la Philadelphia, poeme ce au fost difuzate de Radio Vocea Americii și de BBC în limba română; în ultimii ani ai regimului comunist, a reprezentat o voce aparte în lupta pentru libertate, vocea și figura ei regăsindu-se la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (n. 1955) – 1 an

– 2023: A murit pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (n. 1964) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (ECOFIN)

-Strasbourg: La Centrul European de Tineret va fi organizat un eveniment cu tema „Încrederea în mâine” în cadrul sărbătoririi a 75-a aniversare a Consiliului Europei sub Președinția Liechtenstein. Secretarul general Marija Pejčinović Burić și Reprezentantul Permanent al Liechtensteinului Domenik Wanger vor ține discursuri de deschidere.  Evenimentul urmărește să reînnoiască și să consolideze în continuare relația strânsă dintre misiunea Consiliului Europei și generațiile actuale și viitoare de tineri. Este organizat pentru ca tinerii să-și împărtășească aspirațiile și angajamentul față de o Europă democratică și să contribuie, în calitate de parteneri de neînlocuit pentru prezentul și viitorul Consiliului Europei, la modelarea viitorului democrației și al drepturilor omului pe continentul european.

• Programul va cuprinde sesiuni plenare, grupuri de lucru organizate în funcție de temele cheie ale evenimentului, integrând și teme abordate de participanți; o atenție specială va fi acordată aplicării Principiilor Reykjavík pentru Democrație în formarea rolurilor reciproce ale participanților și ale Consiliului Europei.
• Deschiderea competiției foto și video pentru tinerii europeni „Drepturile omului: cameră, acțiune!” dedicat celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei va fi anunțat participanților și lansat online pe 14 mai.
• Programul va include, de asemenea, o sesiune de dialog pe 16 mai cu miniștrii Afacerilor Externe care vor participa la reuniunea solemnă a Comitetului Miniștrilor. Mesajele cheie ale evenimentului pentru tineret vor fi transmise de tinerii participanți în cadrul programului oficial al sărbătorilor de la Opera din Strasbourg pe 16 mai.

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va sesiza în scris 12 hotărâri privind Republica Moldova, Macedonia de Nord și Rusia.

-Berlin: Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge va participa la conferința cu tema „Cum poate ajuta angajamentul interreligios la revigorarea democrațiilor europene?”.

-Lublin, Polonia: Cu ocazia celei de-a 5-a reuniuni, Comitetul de experți în incluziune interculturală își va continua activitatea în vederea dezvoltării de instrumente pentru consolidarea capacității statelor membre în ceea ce privește integrarea și incluziunea interculturală în sprijinul implementării Recomandării privind politicile și guvernanța pe mai multe niveluri pentru integrarea interculturală la nivel național. Întâlnirea va avea loc cu ușile închise. Pe 14 mai, va avea loc un briefing de presă la Primăria Lublin la ora 9:00, iar cuvintele de bun venit de la ora 9:30 vor fi deschise presei. (14-15 mai)

-Haga: Forumul IDAHOT+ va fi organizat în comun de Ministerul Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos și Consiliul Europei, înaintea Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, Lesbofobiei, Transfobiei, Bifobiei, și Intersexphobia (IDAHOT) marcate pe 17 mai. Ministrul olandez pentru educație, cultură și știință Robbert Dijkgraaf, secretarul general adjunct Bjørn Berge, comisarul european pentru egalitate Helena Dalli și comisarul pentru drepturile omului Michael O’ Flaherty, vor fi printre vorbitori de nivel înalt la evenimentul organizat sub tema principală – „Viitorul libertății și egalității în Europa”. Vor fi discutate tendințele actuale privind drepturile omului ale persoanelor LGBTI în Europa. Forumul va avea loc la Pulchri Studio (Lange Voorhout 15, 2514 EA Den Haag, Țările de Jos). Mass-media poate acoperi sesiunea plenară deschisă a Forumului de miercuri, 15 mai, începând cu ora 9:00. Acreditarea prealabilă a presei este obligatorie. Vă rugăm să trimiteți un e-mail la m.vanluik@minocw.nl și simone@obsession.nl până la 9 mai, ora 17:00, menționând numele, media și funcția. Numărul de locuri pentru reprezentanții presei este limitat. (14-16 mai)

-Copenhaga: Summit-ul de la Copenhaga pentru Democrație. Președintele Consiliului European Charles Michel, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, șeful de stat major al lui Alexei Navalny Leonid Volkov și fostul secretar de stat al SUA Hillary Clinton se numără printre vorbitorii la Summitul Democrației de la Copenhaga din acest an. (14 – 15 mai)

-Oslo: Ministrul de Finanțe al Norvegiei, Trygve Slagsvold Vedum, prezintă propunerea revizuită de buget 2024 a țării

– Oslo: Regele Frederik și Regina Maria ai Danemarcei vizitează Norvegia la invitația Regelui Harald și a Reginei Sonja (14 – 15 mai)

– Beijing: Prim-ministrul pakistanez Muhammad Shahbaz Sharif va efectua o vizită oficială în Republica Populară Chineză

– Canberra, Australia: Guvernul australian își prezintă bugetul

– Tokyo: Sony – rezultate anuale 2023

– Taipei, Taiwan: Foxconn – rezultate din primul trimestru

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate din primul trimestru

– Londra: Vodafone – rezultate pentru anul 2023/2024

– Halle, Germania: Procesul lui Björn Höcke, liderul de extremă dreapta al AfD din Turingia, pentru folosirea unui slogan nazist

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor (09:00)

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC

– Paris: Hotărâre pentru regizorul Roman Polanski, dat în judecată pentru defăimare de actrița britanică Charlotte Lewis, care îl acuză de abuz sexual

– Mountain View, SUA: Conferința anuală I/O pentru dezvoltatorii Google privind progresele în inteligența artificială

– Toronto, Canada: Începe audierea de sentință pentru fostul mogul al modei Peter Nygard, acuzat de agresiune sexuală

Aniversări – Comemorări

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2023 a fost marcată la 26 aprilie

– 14-15.V: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736)

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015) – 100 de ani

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars” – 80 de ani

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump”

– 1954: S-a născut Sir Peter John Ratcliffe, medic, biolog și profesor universitar britanic, specializat în nefrologie; cunoscut pentru cercetările sale asupra reacțiilor celulare la hipoxie; Premiul Nobel  pentru fiziologie sau medicină pe 2019, împreună cu William Kaelin (SUA) și Gregg Semenze (SUA), pentru cercetări despre adaptarea celulelor la niveluri variabile de oxigen în interiorul organismului, deschizând perspective promiţătoare pentru tratarea cancerului şi a anemiei – 70 de ani

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett) – 55 de ani

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; co-fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook – 40 de ani

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949)

– 2023: A murit Regīna Razuma (născută Regīna Vesere) balerină și actriță letonă de teatru și film (n. 1951) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 mai

Publicat de Codrin RAITA, 13 mai 2024, 05:00 / actualizat: 13 mai 2024, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 13 mai

* Cu 417 ani în urmă (1607) au fost puse bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi pe malul râului James River, la nord-est de Norfolk (azi, statul american Virginia)

* Acum 87 de ani (1937) România şi fosta Iugoslavie au încheiat, la Bucureşti, un Tratat de stabilire, comerţ şi navigaţie

* Acum 78 de ani (1946), între 13 şi 20 mai, Yehudi Menuhin (1916 – 1999), violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

* Cu 43 de ani în urmă (1981), la Roma, în Piaţa Sfântul Petru, a avut loc un atentat asupra Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), comis de teroristul turc Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonţ aproape l-a costat viaţa pe Suveranul Pontif, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliţia politică din acea ţară a descoperit şi contracarat un complot de asasinare a papei, pus la cale de o grupare extremistă. Pe 6 ianuarie 1995 poliţia filipineză a reuşit să oprească „Operaţia Bojinka”, care urmărea acelaşi scop

* Se împlinesc 20 de ani (2004) de când Parlamentul a aprobat, în şedinţă comună, Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale, document ce stabilea obiective, măsuri, acţiuni ale instituţiilor de profil şi în baza căruia a fost elaborată Strategia militară a României

* În urmă cu 19 ani (2005) avea loc reprimarea violentă a demonstraţiilor antiguvernamentale din Uzbekistan, eveniment cunoscut ca „Masacrul de la Andijan”. Incidentele violente din oraşul Andijan s-au soldat cu sute de morţi şi zeci de persoane arestate

* Sunt marcați 10 ani (2014) de când peste 200 de mineri au murit și alte câteva sute au rămas blocați în subteran după o explozie care a avut loc într-o mină de cărbuni situată în Soma, provincia Manisa, din vestul Turciei, accidentul fiind provocat de un transformator electric care a generat surparea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Fecioară Maria de la Fatima (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: La 13.V.1917 trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, un mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut; apariţia luminoasă s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie; copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei; în 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

– 1806: A murit Samuil Micu, cărturar iluminist, filolog şi traducător; unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Ardelene; autor al primei gramatici tipărite a limbii române („Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, în colaborare cu Gheorghe Şincai); în „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin; nepot al episcopului Inochentie Micu, prin grija căruia familia a fost înnobilată sub numele germanizat „Klein” (n. 1745)

– 1887: S-a născut Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare (m. 1929)

– 1889: S-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain) (m. 1916, pe front) – 135 de ani

– 1889: S-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1935) – 135 de ani

– 1904: S-a născut actriţa de teatru și film Elvira Godeanu (m. 1991) – 120 de ani

– 1909: S-a născut actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (m. 2005) – 115 ani

– 1919: S-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001) – 105 ani

– 1924: S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (m. 2005) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2008)

– 1936: S-a născut medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (m. 2016)

– 1938: S-a născut tenorul Ludovic Spiess, fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2006)

– 1940: S-a născut Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (m. 1996)

– 1941: S-a născut Constantin Simirad, fost primar al Iaşiului, în perioada 1992-2003 și fost președinte al Consiliului Județean Iași, ambasador al României în Cuba, timp de trei ani, până în 2006 (m. 2021)

– 1942: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi actorul Constantin Vaeni

– 1942: S-a născut actorul şi regizorul Bujor Macrin (m. 2013)

– 1945: S-a născut Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (m. 1996)

– 1946: S-a născut Ileana Popovici, actriţă, cântăreață, ilustrator muzical, realizator și prezentator de emisiuni la Televiziunea Română

– 1947: S-a născut Gigi Căciuleanu, dansator, coregraf şi profesor; considerat creatorul teatrului coregrafic; în 1973 s-a stabilit în Franţa, însă după ’90, a revenit şi pe scenele din România, realizând numeroase spectacole de anvergură; în 2005, înfiinţează la Bucureşti Gigi Caciuleanu Romania Dance Company, cu sprijinul şi sub egida Fundaţiei Art Production; semnează texte poetice (în franceză, română şi adesea în spaniolă, sau engleză, italiană, rusă), fiind autorul volumelor de poezii şi desene Paroles – Cailloux şi Nom de nom d’un p’tit bon nom, publicate la Paris

– 1949: S-a născut actriţa Julieta Szönyi-Ghica – 75 de ani

– 1950: S-a născut (la Londra) artistul plastic Vladimir Cioroiu; membru al Filialei de Arte Decorative din Bucureşti; în anul 1988 a iniţiat şi organizat primul Salon Naţional de Artă în Sticlă, ‘Formă şi Lumină’ la Galeria ‘Orizont’ din Bucureşti (m. 2023)

– 1952: S-a născut Constantin Zălinescu, matematician și profesor; activitatea acestuia de cercetare s-a concentrat pe teoria optimizării, scalară şi vectorială, analiza convexă şi cvasi-convexă, teoria convergenţelor de mulţimi şi operatori monotoni; membru corespondent al Academiei Române din 2017

– 1955: S-a născut actorul Dinu Manolache (m. 1998)

– 1959: A murit Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1878) – 65 de ani

– 1964: A murit geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1895) – 60 de ani

– 1968: S-a născut Oana Sârbu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă

– 1969: A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok (n. 1883) – 55 de ani

– 1974: A murit Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (n. 1903) – 50 de ani

– 1997: A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920)

– 1999: A murit Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic (n. 1927) – 25 de ani

– 2008: A murit actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (n. 1912)

– 2008: A murit Costică Toma, fost portar al echipei de fotbal CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României (n. 1928)

– 2009: A murit Adrian Tomescu, pianist şi profesor (n. 1947) – 15 ani

– 2010: A murit Alexandru Sever (pseudonimul lui Solomon Silberman), prozator, dramaturg şi eseist, stabilit în Israel (n. 1921)

– 2010: A murit medicul şi profesorul Ioan Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1924)

– 2011: A murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR; a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933)

– 2012: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1922)

– 2014: A murit Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic, editor şi antologator (n. 1951) – 10 ani

– 2019: A murit traducătoarea Micaela Ghiţescu; între anii 1952 şi 1955 a fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea; a tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, franceză, germană, spaniolă și canadiană; din 2003 a fost redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria (revista gândirii arestate)”, care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

– Bruxelles: Termen limită pentru UE de a decide dacă Booking și X trebuie să respecte legea UE privind piețele digitale

– Barcelona: Președintele Camerei Regiunilor a Congresului Autorităților Locale și Regionale Tunç Soyer va participa la Adunarea Generală și Festivalul Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA) ) – la Centrul pentru Cultură și Memorie El Born (Spania).

• Astăzi, 13 mai, el se va adresa panelului dedicat „Democrației locale, angajarea globală: o perspectivă europeană”. Agenda festivalului include, de asemenea, paneluri și evenimente despre migrație, democrație participativă, egalitate de gen, digitalizare și multe alte probleme. Noul Consiliu de conducere al ALDA va fi ales pe 13 mai. (13-15 mai)

– Madrid: Începe procesul celui care a trimis scrisori-bombă ambasadelor Ucrainei și Statelor Unite, precum și lui  Pedro Sánchez, președintele Guvernului Spaniei

-Stockholm: Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson găzduiește un summit la Stockholm cu șefii de guvern din țările nordice și cancelarul german Olaf Scholz (13 – 14 mai)

-Berlin: Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, discută probleme de politică de securitate

– Ankara: Premierul grec Kyriakos Mitsotakis vizitează Turcia

– India: A patra fază a alegerilor generale din India

– Tokyo: SoftBank Group – rezultate anuale 2023/24

– Paris: Summitul „Alegeți Franța”, despre punctele de atracție franceze

– Geneva: Licitația colecției de ceasuri a lui Michael Schumacher, la Christie’s

– Conakry, Guineea: Procesul masacrului din septembrie 2009 – începutul rechizițiilor și pledoariilor

Aniversări – Comemorări

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– 1717: S-a născut împărăteasa Maria-Tereza a Austriei (m. 1780)

– 1835: A murit arhitectul britanic John Nash, considerat cel mai mare urbanist al timpului său (printre realizările lui se numără Regent’s Park din Londra) (n. 1752)

– 1840: S-a născut Alphonse Daudet, romancier, nuvelist şi dramaturg francez (m. 1897)

– 1842: S-a născut Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor englez (m. 1900)

– 1857: S-a născut Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină în 1902 (m. 1932)

– 1882: S-a născut pictorul francez Georges Braque, întemeietorul cubismului, alături de Pablo Picasso (m. 1963)

– 1885: A murit Friedrich Gustav Jakob Henle, patolog german, unul dintre cei mai importanţi anatomişti din lume, cu deosebite contribuţii în dezvoltarea histologiei (n. 1809)

– 1907: S-a născut scriitoarea britanică Daphne du Maurier (m. 1989)

– 1914: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (m. 1998) – 110 ani

– 1916: A murit Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (n. 1859)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (m. 2001)

– 1928: S-a născut regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice „Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (m. 2013)

– 1930: A murit Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1922 (n. 1861)

– 1937: S-a născut inventatorul britanic Trevor Baylis (nume complet: Trevor Graham Baylis); a creat aparatul de radio cu manivelă și lanterna ce se încarcă prin intermediul unei manivele (m. 2018)

– 1938: S-a născut Eberhard Schoener, pianist şi compozitor, dirijor și aranjor german

– 1938: S-a născut scriitorul japonez de literatură ştiinţifico-fantastică Kazumasa Hirai (m. 2015)

– 1939: S-a născut Harvey Keitel, actor american; mama sa, o evreică pe nume Miriam, s-a născut lângă Brăila emigrând mai apoi în Statele Unite – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ritchie Valens (Richard Valenzuela), cântăreţ, chitarist şi compozitor american (m. 1959)

– 1943: S-a născut Mary Wells, cântăreaţă şi compozitoare americană (m. 1992)

– 1950: S-a născut cântăreţul, compozitorul, multi-instrumentistul şi producătorul american Stevie Wonder (numele la naştere: Stevland Hardaway Judkins)

– 1950: S-a născut Danny Kirwan, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (m. 2018)

– 1954: S-a născut (în Australia) cântărețul și compozitorul irlandez Johnny Logan (numele real: Sean Patrick Michael Sherrard); a câştigat de două ori concursul Eurovision pentru Irlanda – 70 de ani

– 1956: A murit scriitorul rus Aleksandr Fadeev (n. 1901)

– 1957: S-a născut scriitorul şi dramaturgul italian Luca Di Fulvio, autorul bestsellerului „La gang dei sogni” (m. 2023)

– 1959: S-a născut scriitoarea israeliană Zeruya Shalev – 65 de ani

– 1961: S-a născut Dennis Rodman, baschetbalist american profesionist; a fost liderul NBA (Liga de baschet din Statele Unite ale Americii și Canada) pentru șapte ani consecutiv, un record neegalat până în prezent

– 1961: A murit actorul american de film Gary Cooper (pe numele său adevărat Frank James Cooper), laureat al Premiului Oscar (1942 și 1953) (n. 1901)

– 1975: A murit cantautorul american Bob Wills (James Robert Wills), considerat creatorul curentului muzical „western swing” (n. 1905)

– 1986: S-a născut Robert Pattinson, actor şi muzician britanic

– 2006: A murit Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (n. 1923)

– 2018: A murit actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (n. 1948)

– 2019: A murit Doris Day, actriță și cântăreață americană (n. 1922) – 5 ani

– 2020: A murit Gabriel Bacquier, celebru bariton francez (n. 1924)

– 2022: A murit Ben Roy Mottelson, fizician și profesor universitar danez de origine americană; Premiul Nobel pentru fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater, pentru contribuțiile lui Mottelson și Aage Niels Bohr la demonstrarea teoriilor lui Rainwater privind structura nucleilor atomici (n. 1926)

– 2022: A murit mezzosoprana spaniolă Teresa Berganza, una dintre cele mai mari voci feminine din lume; a fost specializată în repertoriile lui Rossini şi Mozart, precum şi în interpretarea personajului Carmen din opera lui Bizet; a fost prima femeie primită în Academia Regală de Arte din Spania şi, de asemenea, doctor onorific al Universităţii Complutense din Madrid (n. 1933)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 mai

Publicat de Codrin RAITA, 12 mai 2024, 05:00 / actualizat: 13 mai 2024, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 12 mai

* Cu 1911 ani în urmă (113 d.H.), la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, atribuită lui Apollodor din Damasc, Columna constituie un original act de naştere a poporului român

* Cu 443 de ani în urmă (1581) era emisă Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) de către Ştefan Báthory, la Vilna (Vilnius, azi în Lituania), precursoarea Universităţii Babeş-Bolyai de astăzi. Primul rector al academiei a fost Jakub Wujek. Limba de predare a Academiei a fost latina și au existat în structură două facultăți: Filosofie (3 ani), urmată de Teologie (4 ani). În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” și avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu

* Acum 176 de ani (1848) revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Documentul sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc” (12/24)

* Se împlinesc 130 de ani (1894) de când, în ziarul francez „La Justice”, a apărut articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24)

* Acum 103 ani (1921) avea loc debutul lui Mircea Eliade, cu articolul „Dușmanul viermelui de mătase” în „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”, nr. 21, sub numele Eliade Gh. Mircea

* Cu 102 ani în urmă (1922) avea loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum

* Sunt marcați 95 de ani (1929) de la înfiinţarea Radio–Clubului Român, din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii: Dragomir Hurmuzescu, Gheron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară

* În urmă cu 82 de ani (1942) a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, 1.500 de evrei polonezi fiind ucişi

* Acum 79 de ani (1945) armata română îşi încheia (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945)

* În urmă cu 16 ani (2008) avea loc cutremurul din provincia Sichuan (China), cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu

* Acum 11 ani (2013) Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată Înalta decoraţie Nihil Sine Deo (din latină – „Nimic fără Dumnezeu”), în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale. Decoraţia regală Nihil Sine Deo instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar

* În urmă cu 8 ani (2016) capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului de la acea vreme, Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când a început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a durat doi ani. În calitate de organizaţie de implementare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state membre, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei. Convenţia, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România a semnat această convenție în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru a cincea oară când România a fost aleasă în forul executiv al Organizaţiei, anterior deţinând această poziţie în perioada 2010-2012

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Ioan Valahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională a Familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua familiei române”). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2024, la 5  mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1812, 12/24: S-a născut George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812

– 1870: A murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 8 mai 1870, iar altele, 30 aprilie

– 1897: S-a născut Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (m. 1977)

– 1909: S-a născut Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1951, în închisoarea Văcărești) – 115 ani

– 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, eseist, poet, romancier, memorialist, traducător şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2009)

– 1925: S-a născut soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (m. 2003)

– 1928: S-a născut Florica Holban, prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar (m. 1996)

– 1933: A murit prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1922 (n. 1874)

– 1934: S-a născut Jolt Kerestely, compozitor, instrumentist și dirijor de muzică uşoară – 90 de ani

– 1934: S-a născut criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (m. 2006) – 90 de ani

– 1936: S-a născut poeta Stela Rădulescu Viniţchi; stabilită, din 1983, în SUA

– 1938: S-a născut taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (m. 2018)

– 1942: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu (m. 1986)

– 1944: S-a născut Mioara Apolzan, critic și istoric literar, prozatoare (m. 2019) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (m. 2019)

– 1949: S-a născut Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (m. 2000) – 75 de ani

– 1958: S-a născut Valeriu Mladin, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români contemporani, ce abordează instalația, video-instalația, mixt-media, sculptura și performance-ul; multe dintre lucrările sale se concentrează asupra relaţiei dintre pictură, fotografie şi expresia figurii umane

– 1962: A murit Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (n. 1884)

– 1966: S-a născut pictorul Petru Birău (m. 2021)

– 1978: S-a născut pictorul şi graficianul Dragoş Burlacu

– 1993: A murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913)

– 1995: A murit artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (n. 1917)

– 1995: A murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (n. 1920)

– 1999: A murit Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (n. 1914) – 25 de ani

– 2008: A murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930)

– 2009: A murit Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1921) – 15 ani

– 2009: A murit Margareta Bărbuţă, critic de teatru (n. 1922) – 15 ani

– 2011: A murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953)

– 2013: A murit Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (n. 1933)

– 2017: A murit compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România (n. 1928)

– 2021: A murit Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (n. 1932)

– 2021: A murit artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Filialei Arte Decorative București a Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1943)

– 2022: A murit Leonida Constantin Brezeanu, compozitor, etno-muzicolog şi dirijor (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lituania: Alegeri prezidențiale și referendum pe teme constituționale

– Barcelona: Alegeri legislative anticipate în Catalonia pentru reînnoirea Parlamentului regional, dizolvate în martie de președintele catalan Pere Aragonès

– Fátima, Portugalia: Pelerinaj anual la altarul catolic din Fatima (12 – 13 mai)

– Manchester: Fotbal – Campionatul Angliei: Manchester United – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, sărbătorită din 1974 ( – 50 de ani) de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (n.12.V.1820 – m.13.VIII.1910), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale. NOTĂ: Pe 5 mai este marcată și „Ziua internaţională a moaşelor”

– „Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale” (a LVIII-a), înființată la Conciliul Vatican II, se marchează anual în duminica a VII-a din timpul pascal. Mesajul papei Francisc pentru această zi este intitulat: ”Inteligența artificială și înțelepciunea inimii: pentru o comunicare pe deplin umană” și se încheie cu îndemnul: „Pentru a nu ne pierde umanitatea, să căutăm Înțelepciunea care este înaintea tuturor lucrurilor (cf. Sir 1,4), care trecând prin inimile curate pregătește prieteni ai lui Dumnezeu și profeți (cf. In 7,27): ea ne va ajuta să aliniem și sistemele de inteligență artificială la o comunicare pe deplin umană”

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010. Tot în prima duminică a lunii mai este sărbătorită și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania

– „Ziua Internațională a Sănătății Plantelor” a fost desemnată, în 2022, de Organizația Națiunilor Unite, pentru a crește gradul de conștientizare globală cu privire la modul în care protejarea sănătății plantelor poate ajuta la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea biodiversității și a mediului și la stimularea dezvoltării economice. Plantele sănătoase constituie fundamentul întregii vieți de pe Pământ, al bunei funcționări a ecosistemelor, a securității alimentare. Plantele se află într-o continuă amenințare, anual până la 40% din pierderile produselor alimentare fiind cauzate de dăunătorii și bolile plantelor. Acest lucru afectează atât securitatea alimentară, cât și agricultura – principala sursă de venit pentru comunitățile rurale vulnerabile

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (Comemorarea eroilor în Israel) (13.V.)

– 1634: A murit George Chapman, dramaturg, poet și traducător englez renascentist din perioada elisabetană (n. 1559) – 390 de ani

– 1684: A murit Edme Mariotte, fizician și preot francez (n. 1620) – 340 de ani

– 1699: A murit Lucas Achtschellinck, pictor flamand (n. 1626) – 325 de ani

– 1700: S-a născut Luigi Vanvitelli, pictor, inginer şi arhitect italian (m. 1773)

– 1700: A murit John Dryden, scriitor englez (n. 1631). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com menţionează ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 1 mai 1700

– 1755: S-a născut Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (m. 1824)

– 1759: A murit Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez (n. 1700) – 265 de ani

– 1784: A murit Abraham Trembley, naturalist elvețian (n. 1710) – 240 de ani

– 1803: S-a născut chimistul german Justus von Liebig; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (m. 1873)

– 1812: S-a născut Edward Lear, artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick (m. 1888)

– 1820: S-a născut pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes; unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (m. 1871)

– 1820: S-a născut (în Italia) asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (m. 1910). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul Internațional al Asistentului Medical și al Moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1829: S-a născut Pavlos Carrer, compozitor grec (m. 1896) – 195 de ani

– 1842: S-a născut compozitorul francez Jules Massenet (m. 1912)

– 1845: S-a născut compozitorul francez Gabriel Fauré (m. 1924)

– 1845: A murit János Batsányi, poet maghiar (n. 1763)

– 1845: A murit August Wilhelm Schlegel, scriitor și critic literar german (n. 1767)

– 1859: A murit Serghei Aksakov, prozator rus, exponent al şcolii naturale (n. 1791) – 165 de ani

– 1860: A murit Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (n. 1795)

– 1871, 12/13: A murit compozitorul francez François Auber (n. 1782)

– 1874: S-a născut Clemens von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (m. 1928) – 150 de ani

– 1880: S-a născut Lincoln Ellsworth, explorator, inginer şi om de ştiinţă american, care a condus primele traversări aeriene transarctică (1926) şi transantarctică (1935) (m. 1951)

– 1884: A murit compozitorul ceh Bedřich Smetana (n. 1824) – 140 de ani

– 1907: S-a născut Katharine Hepburn, actriţă americană de film; laureată a patru premii Oscar (m. 2003)

– 1909: S-a născut soprana americană Margaret Harshaw (m. 1997) – 115 ani

– 1910: S-a născut Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1964 (m. 1994)

– 1910: S-a născut mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (m. 2010)

– 1914: S-a născut Bertus Aafjes, poet olandez; a publicat şi sub pseudonimul Jan Oranje (m. 1993) – 110 ani

– 1915: S-a născut Roger Shutz, devenit ulterior Fratele Roger, fondatorul Comunităţii Taizé din Franţa; a militat întreaga viaţă pentru reconcilierea bisericilor creştine. Fratele Roger a rămas în istorie ca principal protagonist al renaşterii religioase în rândul tinerilor din întreaga lume, alături de alte personalităţi, cum ar fi Chiara Lubich, don Giussani sau Maica Tereza de Calcutta, de care era legat printr-o puternică prietenie spirituală (m. 2005)

– 1921: S-a născut sculptorul german Joseph Beuys (m. 1986)

– 1924: S-a născut Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (m. 2018) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american, recompensat cu Premiul Oscar pentru scenariul filmului „După-amiază de câine” (1975) (m. 2012)

– 1925: A murit Amy Lowell, poetă americană (n. 1874)

– 1928: S-a născut Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar (m. 2023)

– 1929: S-a născut Ágnes Heller, gânditoare umanistă și profesoară maghiară; „supraviețuitoare a Holocaustului, un critic deschis al totalitarismului, sufletul Școlii de la Budapesta dedicată marxismului critic și întruchiparea celor mai nobile tradiții ale spiritului european” (m. 2019) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: A murit Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (n. 1858)

– 1933: S-a născut Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (m. 2010)

– 1935: A murit Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de-a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (n. 1867, în Lituania)

– 1944: A murit Max Brand (pe numele său adevărat Frederick Schiller Faust), scriitor american (n. 1893) – 80 de ani

– 1948: S-a născut chitaristul, autorul şi producătorul ceh Ivan Kral, a cărui carieră include colaborări cu Patti Smith, Iggy Pop şi David Bowie (m. 2020)

– 1949: S-a născut Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german; a lucrat ca dramaturg pentru celebra coregrafă Pina Bausch (m. 2021) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Gabriel Byrne, actor, regizor de film, scenarist, producător de film și scriitor irlandez

– 1957: A murit Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (n. 1885)

– 1967: A murit poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (n. 1878)

– 1970: A murit poeta germană Nelly Sachs; Premiul Nobel pentru Literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (n. 1891)

– 1975: S-a născut neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (m. 2015)

– 1985: A murit Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (n. 1901)

– 1992: A murit actorul american Robert Reed (n. 1932)

– 1994: A murit psihologul american Erik H. Erikson (numele real: Erik Homberger), renumit specialist în psihologia copilului (n. 1902, în Germania; tatăl biologic, de origine daneză, l-a părăsit înainte de a se naşte) – 30 de ani

– 1994: A murit chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (n. 1910) – 30 de ani

– 2001: A murit inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (n. 1925)

– 2008: A murit Robert Rauschenberg, pictor, sculptor şi compozitor american, iniţiatorul tranziţiei de la expresionismul abstract la curentul pop-art (n. 1925)

– 2009: A murit Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (n. 1931) – 15 ani

– 2014: A murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913) – 10 ani

– 2014: A murit H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (n. 1940) – 10 ani

– 2020: A murit actorul, regizorul, scenaristul și producătorul Michel Piccoli, simbol al cinematografiei franceze (n. 1925)

Calendarul zilei – 11 mai

Publicat de Codrin RAITA, 11 mai 2024, 05:00 / actualizat: 13 mai 2024, 13:56

S-a întâmplat într-o zi de 11 mai

* Cu 1694 de ani în urmă (330) avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). A fost fondat de împăratul Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion (Bizanț, ce data din secolul al VII-lea î. Hr.). Împăratul a stabilit aici noua capitală a Imperiului Roman. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma (Noua Romă), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”)

* Sunt marcați 240 de ani (1784) de când limba germană era declarată limbă oficială în administraţia de stat a Transilvaniei, în locul limbii latine

* În urmă cu 147 de ani (1877), în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anula plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi punea suma la dispoziţia Ministerului de Război (11/23)

* Acum 138 de ani (1886) avea loc inaugurarea, în faţa Universităţii din Bucureşti, a statuii cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr. Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de sculptorul Ion Georgescu din marmură

* În urmă cu 113 ani (1911) o echipă de sportivi români a participat la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (până la 14/27.V), cucerind medalii de argint, aceasta fiind prima participare pe plan internaţional a unei echipe româneşti (11/24)

* Cu 101 ani în urmă (1923) Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. În ziua de 17 mai, fiind ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, înscrisă în calendarul Creştin Ortodox, pe întreg teritoriul ţării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineaţă, un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se spre Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoţi cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”

* Acum 93 de ani (1931) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921). Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938)

* Se împlinesc 85 de ani (1939) de la semnarea unui acord economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în România, înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti etc.

* Se marchează 75 de ani (1949) de când a apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, a apărut un decret privind organizarea radioficării în Republica Populară Română)

* Tot 75 de ani sunt marcați (1949) de când Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic

* În urmă cu 74 de ani (1950) a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille

* Acum 68 de ani (1956) România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11.IV.1919, OIM este o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor. Din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva. Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM

* Cu 34 de ani în urmă (1990) Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

* În urmă cu 33 de ani (1991) a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „Cer Deschis” între cele două ţări. A fost primul tratat de acest gen din Europa. Textul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 17 decembrie 1991, a intrat în vigoare de la 17 decembrie 1991 până la 31 decembrie 2001, fiind abrogat prin Ordin 2483/2016

* Acum 29 de ani (1995) comunitatea internaţională a hotărât, la New York, prelungirea, pe termen nelimitat și fără condiții, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT). Tratatul, deschis spre semnare la 1.VII.1968, a intrat în vigoare la 5.III.1970. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat

* Cu 13 ani în urmă (2011) era adoptată de către Consiliul Europei Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 august 2014. România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în data de 23 martie 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. În martie 2019, 46 state au semnat-o și 34 de state (Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia) au ratificat-o. Este primul tratat internațional care conține o definiție a genului, ceea ce înseamnă că acum se recunoaște faptul că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice

Aniversări – Comemorări

– 1845: A murit Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului al XIX-lea; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (n. 1830, la Sebeș)

– 1849: A murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796) – 175 de ani

– 1899, 11/23: S-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează ca dată a naşterii doar stilul nou, 23.V.1899

– 1903: S-a născut prozatorul şi publicistul Virgil Birou, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (a organizat, de exemplu, în 1941, prima expoziţie a cărţii, artelor plastice şi grafice din Banat) (m. 1968)

– 1905: S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1989)

– 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) actriţa şi profesoara Beate Fredanov (m. 1997)

– 1914: S-a născut Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume; prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (m. 2005) – 110 ani

– 1921: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (m. 2011)

– 1924: S-a născut Aurel Gurghianu, poet şi publicist (m. 1987) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (m. 1997)

– 1926: S-a născut agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1926: S-a născut inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (m. 2017)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (m. 2008)

– 1931: S-a născut prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (m. 2008)

– 1933: S-a născut Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA (m. 2009)

– 1934: A murit Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (n. 1859) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV; timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (m. 2016)

– 1940: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) graficianul și pictorul Victor Vladimir Ciobanu

– 1940: S-a născut Gheorghe Istrate, poet şi publicist (m. 2017)

– 1941: S-a născut Crişu Dascălu, lingvist, poet, critic literar, publicist şi profesor

– 1946: S-a născut oboistul şi dirijorul Radu Chişu (m. 1989)

– 1954: S-a născut sculptorul Aurel-Silviu Cucu – 70 de ani

– 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar; cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”), studii de literatură comparată (n. 1901)

– 1963: S-a născut Cornel Mihalache, jurnalist și regizor de film documentar

– 1964: S-a născut Eugen Ovidiu Chirovici, economist, scriitor și jurnalist; a fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România în perioada 2003-2010 – 60 de ani

– 1980: A murit Vida Géza, sculptor maghiar din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1989: A murit sculptorul Naum Corcescu (n. 1922) – 35 de ani

– 1990: A murit dramaturgul Theodor Mănescu (n. 1930)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919)

– 2010: A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare)

– 2010: A murit inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (n. 1923)

– 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (n. 1930, la Beirut, Liban)

– 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont” (n. 1951)

– 2012: A murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942)

– 2014: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (n. 1933) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Malmö, Suedia: Finala concursului Eurovision

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comerţului Echitabil” este marcată la iniţiativa „The World Fair Trade Organization”, în fiecare an, în a doua sâmbătă din luna mai

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”; iniţiată în 2006 de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International, această zi se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna mai, manifestările continuând şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Tema de anul acesta este „Protejați insectele, protejați păsările”

– 1686: A murit Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (n. 1602)

– 1720: S-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri “Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797)

– 1824: S-a născut Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (m. 1904) – 200 de ani

– 1835: S-a născut Kārlis Baumanis, compozitor leton din Imperiul Rus; este autorul imnului naţional al Letoniei (m. 1905)

– 1849: A murit (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Récamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (n. 1777) – 175 de ani

– 1849: A murit compozitorul german Otto Nicolai (n. 1810) – 175 de ani

– 1854: S-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899) – 170 de ani

– 1855: S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi, 29 aprilie 1855

– 1859: S-a născut astronomul american Frank Schlesinger (m. 1943) – 165 de ani

– 1875: S-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912)

– 1884: S-a născut (în România) soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (m. 1938) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine belaruso-evreiească, considerat unul dintre cei mai mari creatori de cântece din istoria SUA (m. 1989)

– 1889: A murit John Cadbury, întreprinzător englez în domeniul ciocolatei; brandul britanic de ciocolată Cadbury, înfiinţat de antreprenorul căruia îi poartă numele, este astăzi al doilea cel mai mare producător de dulciuri la nivel mondial, cu venituri anuale de miliarde de dolari (n. 1801) – 135 de ani

– 1895, 11/12: S-a născut filosoful indian Jiddu Krishnamurti (m. 1986)

– 1899: S-a născut Paulino Masip, scenarist, dramaturg şi romancier spaniol (m. 1963) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Salvador Dalí, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (m. 1989) – 120 de ani

– 1905, 11/24: S-a născut scriitorul rus Mihail A. Şolohov; Premiul Nobel pentru Literatură în 1965 (m. 1984)

– 1909: S-a născut Herbert Murrill, compozitor şi organist englez (m. 1952) – 115 ani

– 1914: S-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998) – 110 ani

– 1916: S-a născut scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru Literatură în 1989 (m. 2002)

– 1916: A murit Max Reger, compozitor, organist şi pianist german (n. 1873)

– 1918: S-a născut Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (m. 1988)

– 1920: A murit William Dean Howells, scriitor şi critic literar american (n. 1837)

– 1924: S-a născut Eugene Dynkin, matematician american de origine rusă (m. 2014) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Antony Hewish, astrofizician britanic; contribuţii în radioastronomie, la studiul pulsarilor (pe care i-a descoperit în 1967) şi al quasarilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, împreună cu Sir Martin Ryle (tot britanic), pentru cercetările lor de radioastronautică (m. 2021) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Rubem Fonseca, romancier, scenarist şi critic brazilian de film (m. 2020)

– 1927: A murit Juan Gris (pe numele său adevărat José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez), pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris, unul dintre promotorii cubismului (n. 1887)

– 1928: S-a născut Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (m. 1997)

– 1932: S-a născut scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (m. 2007)

– 1934: A murit fizicianul rus Orest Danilovici Khvolson (sau Chwolson); membru de onoare al Academiei Sovietice de Științe; remarcat pentru faptul că a fost unul dintre primii care au studiat efectul lentilelor gravitaționale (n. 1852) – 90 de ani

– 1937: S-a născut juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat

– 1938: S-a născut scriitorul şi arhitectul spaniol Joan Margarit (i Consarnau); cea mai mare parte a operei sale este scrisă în limba catalană; câștigător al Premiului Miguel de Cervantes în 2019 (m. 2021)

– 1939: S-a născut poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (m. 2014) – 85 de ani

– 1947: S-a născut Marc-Antoine Costa de Beauregard, preot ortodox, doctor în teologie și profesor francez; protopop al protopopiatului Franței, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

– 1963: S-a născut actriţa britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liam Neeson (m. 2009, în urma unui accident de schi suferit în Canada)

– 1976: A murit Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (n. 1898)

– 1981: A murit Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (n. 1945)

– 1982: S-a născut Jonathan Stevens Jackson, actor, cântăreț, compozitor și scriitor american

– 2001: A murit Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez (n. 1952)

– 2002: A murit Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la „Studiourile Disney”, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 Dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (n. 1915)

– 2019: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit actorul și comedianul american Jerry Stiller (n. 1927)

– 2021: A murit Haralambie Corbu, critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, profesor universitar din Republica Moldova; vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (1989-1995) (n. 1930)

– 2022: A murit (împușcată în timpul unui raid al Forțelor de Apărare din Israel) Shireen Abu Akleh, jurnalistă palestiniano-americană care a lucrat ca reporter pentru canalul în limba arabă Al Jazeera timp de 25 de ani, unul dintre cele mai proeminente nume din Orientul Mijlociu pentru reportajele sale în Teritoriile palestiniene ocupate de Israel; de-a lungul carierei, a relatat despre numeroase evenimente majore care i-au afectat pe palestinieni, analizând în același timp și politica israeliană; datorită reportajelor ei televizate a devenit cunoscută și, ca jurnalist de top în lumea arabă, a fost o sursă de inspirație pentru mulți palestinieni și arabi, în special un model pentru femeile arabe ce intenționau să urmeze o carieră în jurnalism (n. 1971)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2024, 05:00 / actualizat: 10 mai 2024, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Sunt marcați 200 de ani (1824) de la deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 186 de ani (1838), sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Cu 176 de ani în urmă (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 166 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Se marchează 160 de ani (1864) de când, între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* În urmă cu 158 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 153 de ani (1871) avea loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 147 de ani (1877) era instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Cu 143 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 118 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* În urmă cu 117 ani (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 97 de ani (1927) avea loc semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 88 de ani (1936) avea loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Sunt marcați 85 de ani (1939) de la inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Acum 83 de ani (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 77 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie americană de război, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când, în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* În urmă cu 13 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu. Sf. Apostol Simon Zilotul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck (prenumele de botez Johann Ludwig Carl), fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926) – 170 de ani

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993) – 130 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019) – 95 de ani

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a

– 1949: S-a născut Gelu Nițu, actor de teatru și film – 75 de ani

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924) – 30 de ani

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Audierea liderului opoziției Pritam Singh, acuzat de mărturie mincinoasă

– Londra: IAG – rezultate din primul trimestru

– Qatar: Atletism: Liga de Diamant 2024 – reuniunea de la Doha

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004 (- 20 de ani), la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710) – 250 de ani

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773) – 195 de ani

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760) – 175 de ani

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942) – 165 de ani

– 1878: S-a născut Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (m. 1929)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987) – 125 de ani

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841) – 120 de ani

– 1909: A murit Félix-Henri Giacomotti, pictor și muralist francez de origine italiană, specializat în lucrări istorice și religioase (n. 1828) – 115 ani

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021)

– 1938: S-a născut Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legendă a tenisului, primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (m. 2021)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953)

– 2022: A murit Leonid Kravciuk, politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei (sep. 1991 – iul. 1994), „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (n. 1934, în Polonia)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 mai

Publicat de Codrin RAITA, 9 mai 2024, 05:00 / actualizat: 9 mai 2024, 9:48

 S-a întâmplat într-o zi de 9 mai

* Acum 147 de ani (1877), în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată Independenţa de Stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”. Acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918) (9/21)

* Cu 119 ani în urmă (1905) sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul Otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22)

* Acum 113 ani (1911) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană la nivel de legaţie, ridicate la rang de ambasadă la 24 decembrie 1962. Primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia a fost Nicolae Cantacuzino (care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911)

* În urmă cu 89 de ani (1935), între 9 mai şi 9 iunie, se deschidea, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei, Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, Fântâna Zodiacului. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Festivalul căpătase o adevărată amploare, ce a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor)

* Acum 79 de ani (1945), la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite a reprezentat semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai (pe 8 mai 1945, la ora 15:00, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, din cauza diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată oficial Ziua Victoriei)

* În urmă cu 77 de ani, Ansamblul Artistic al Armatei, sub denumirea de „Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei”, a susţinut, la 9 mai 1947, primul spectacol, pe scena Ateneului Român, cu ocazia Zilei Independenţei de Stat a României şi Zilei Victoriei Europene în Al Doilea Război Mondial

* Sunt marcați 45 de ani (1979) de când, la cea de-a XII-a ediţie a Campionatului European de Gimnastică de la Copenhaga (Danemarca), Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut – performanţă unică în istoria competiţiei la acea dată

* Cu 23 de ani în urmă (2001), la Accra, în Ghana, s-a produs cea mai mare tragedie de la un eveniment sportiv din Africa. S-a întâmplat la derby-ul dintre cele mai de succes echipe ghaneze, Hearts of Oak din Accra și Asante Kotoko, meci considerat unul de mare risc, astfel că forțele de ordine au fost prezente în număr foarte mare. Kotoko a condus cu 1-0 până aproape de final, când gazdele au marcat două goluri și au întors rezultatul. Fanii oaspeți dezamăgiți au început să arunce cu scaunele de plastic și cu sticle în teren, iar forțele de ordine au replicat lansând gaze lacrimogene în public. În învălmășeala produsă de spectatorii panicați, nu mai puțin de 127 de oameni au murit sufocați, dar mai ales striviți, iar multe dintre scările de acces au fost acoperite de sânge. Ancheta oficială a concluzionat că reacția exagerată a poliției, prea puțin instruiți pentru astfel de situații, și folosirea fără discernământ a gazelor lacrimogene și a gloanțelor de cauciuc au fost cauzele dezastrului. În plus, stadionul Accra Sports nu îndeplinea, la momentul respectiv, nici pe departe standardele de siguranță care acum sunt obligatorii. Șase ofițeri au fost judecați pentru omor din culpă, însă magistrații au considerat că nu sunt destule dovezi pentru o condamnare

* Acum 21 de ani (2003), la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, a avut loc o premieră mondială medicală: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München

* Cu 12 ani în urmă (2012), pe Arena Naţională din Bucureşti, a avut loc Finala Europa League, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid, asistând la eveniment. Scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când, în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), a avut loc, la Sibiu, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. De Ziua Europei, cei 27 de şefi de stat şi de guvern reuniţi la summit au adoptat Declaraţia de la Sibiu, un document cu 10 puncte pe care statele membre UE şi le-au asumat pentru strategia pe următorii 5 ani

* Este marcat 1 an (2023) de la lansarea „Anului European al Competențelor” (9 mai 2023 – 8 mai 2024), de către Comisia Europeană, cu scopul de a sprijini piața muncii în timpul tranziției ecologice și digitale, prin promovarea unei mentalități privind  recalificarea și actualizarea competențelor în rândul forței de muncă

Aniversări – Comemorări

– Înălțarea Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Independenței României – 1877, a Victoriei antinaziste – 1945 și a Europei – 1950 (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Transportatorilor din România” este promovată de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România ca zi de sărbătoare și celebrare a profesiei de transportator, în ziua de prăznuire a Sf. Mucenic Hristofor („purtător de Hristos”). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 18.VIII.2014, ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români

– „Ziua Naţională a Oinei”; în data de 11 aprilie 2023 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, Legea nr. 87/2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 12 aprilie 2023 și intrând în vigoare la data de 15 aprilie 2023. Se instituie astfel ziua de 9 mai – Ziua Naţională a Oinei, care va fi marcată de Federaţia Română de Oină şi de membrii afiliaţi la aceasta, de cluburi/asociaţii sportive, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei

– 1877: A murit compozitoarea, pianista şi cântăreaţa română de origine austriacă Elena Asachi (Teyber), soţia cărturarului Gheorghe Asachi (n. 1789, la Viena)

– 1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956)

– 1895: S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1937  (m. 1961)

– 1918: A murit George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător; membru titular al Academiei Române din 1916 (n. 1866)

– 1927: S-a născut compozitorul şi profesorul Nicolae Beloiu (m. 2003)

– 1928: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (m. 2018)

– 1937: S-a născut chimistul şi profesorul Ionel Haiduc; şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică (chimia ciclurilor anorganice, a compuşilor organometalici, chimia supramoleculară ş.a); membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (apr. 2006 – apr. 2014); vicepreşedinte al Academiei Române (1998-2000) şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-2006)

– 1937: S-a născut Ion Iovan (pseudonimul lui Ion Ivan), poet şi prozator

– 1939: S-a născut Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis, antrenor, promotor al sportului, manager, consultant, organizator de turnee de tenis, influent om de afaceri; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român; este primul român miliardar în euro şi tot primul care a figurat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume – 85 de ani

– 1945: S-a născut Marius Ţeicu, compozitor de muzică uşoară, solist vocal, instrumentist orchestrator, dirijor și profesor

– 1946, 9/10: A murit criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (n. 1901)

– 1948: S-a născut Ilie Bădescu, sociolog, geopolitician, cercetător și profesor universitar; directorul Institutului de Sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Române din 2018

– 1953: A murit Theodor Fuchs, compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehă (n. 1873)

– 1956: S-a născut, la Sibiu, Septimiu Roman, jurnalist al Radio România (din 1990); corespondent Radio România Actualităţi la Guvern, Parlament, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării, profesor de limba şi literatura română şi limba franceză, crainic şi redactor la Camera Ştirilor, realizator de emisiuni, expert de limba română la China Radio Internaţional; a fost, de asemenea, corespondent special al RRA în teatrele de operaţiuni din Irak şi Iordania; în 2005 îşi lansează cartea „Prin jertfă pentru Europa – Campania din Vest”, iar în 2006 primeşte, din partea Oficiului pentru Cultul Eroilor „Diploma de Excelenţă” pentru recunoaşterea meritelor în promovarea cultului eroilor (m. 2013)

– 1958: S-a născut actorul de teatru și film Cristian Şofron, fost director al Teatrului Odeon

– 1966: A murit Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1910)

– 1970: A murit muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (n. 1884)

– 1998: A murit regizorul de film Lucian Bratu (n. 1924)

– 2007: A murit Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist român de origine evreiască (n. 1914)

– 2007: A murit jurnalista Vanda Condurache; a făcut parte din echipa TVR Iaşi, ca redactor de rubrică, încă de la înfiinţarea studioului, în 1991, fiind realizatoarea sau moderatoarea a numeroase emisiuni („Ceasul deşteptător”, „Bună dimineaţa”, „Repere moldave”, „Week-end magazin”), iar din 2003, redactor-şef la Programe (n. 1955)

– 2009: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul israelian de origine română Mendi Rodan (n. 1929) – 15 ani

– 2011: A murit poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 ai sec. XX (n. 1950)

– 2013: A murit regizorul de teatru şi profesorul Cătălin Naum, fondatorul Teatrului studenţesc „Podul” (n. 1939)

– 2016: A murit artistul plastic și profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

– 2017: A murit interpreta de muzică populară Florica Duma (n. 1946)

– 2020: A murit colonelul (r) Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români, scriitor de romane polițiste (n. 1945)

– 2023: A murit Ileana Corbea Florescu, jurnalist de radio, editor și istoric literar; a fost realizator de emisiuni istorico-literare la Radio România Cultural încă din anii ’60 ai secolului XX; destinul scriitorilor români din exil a făcut obiectul cercetărilor sale, alături de criticul și istoricul literar Nicolae Florescu, soțul său; a editat volume de istorie literară și a tipărit pe cont propriu revista „Jurnalul literar”, reînființată în 1990 de Nicolae Florescu, ultimul număr apărînd în aprilie 2023 (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va vizita Statele Unite, unde va fi primit de omologul său american, Joe Biden, la Casa Albă

– Labuan Bajo, Indonezia: Al 42-lea Summit ASEAN și întâlniri aferente (9 – 11 mai)

– Moscova: Paradă militară pentru a sărbători victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei și Raportul de politică monetară

– Nairobi, Kenya: Conferința Societății Civile a Națiunilor Unite, în sprijinul Summit-ului viitorului (9 – 10 mai)

– Veneția, Italia: Reuniunea G7 privind justiția (9 – 10 mai)

– Yokohama, Japonia: Nissan – rezultate anuale 2023/24

– Londra: BAE Systems – Adunarea generală

– Kampala: Recensământul din Uganda (9 – 19 mai)

– Paris: Concert al solistei americane Taylor Swift, în deschiderea părții europene a turneului „Eras”

– Matosinhos: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Portugaliei (9 – 12 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO; el propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

– „Ziua Mondială a Educației Catolice”, marcată în ziua Înălțării Domnului în Biserica romano-catolică, din 2002, pentru a atrage atenția asupra contribuției pe care instituțiile catolice de învățământ o pot oferi la creșterea umană integrală și la promovarea unei culturi a păcii. În mesajul pentru această zi din 2023 al arhiepiscopului Aurel Percă se menționează că: „a nu vorbi despre adevărurile care se referă la Dumnezeu din respect pentru cei care nu cred, ar fi, în domeniul educațional, ca arderea cărților din respect pentru cei care nu gândesc, ștergerea operelor de artă din respect pentru cei care nu văd sau muzica din respect pentru cei care nu aud”

– 1707: A murit compozitorul şi organistul danez de origine germană Dietrich Buxtehude (n. ~1637)

– 1740: S-a născut compozitorul italian Giovanni Paisiello (m. 1816)

– 1805: A murit poetul şi dramaturgul german Friedrich von Schiller (n. 1759)

– 1850: A murit Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (n. 1778)

– 1860: S-a născut James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (m. 1937)

– 1883: S-a născut filosoful spaniol José Ortega Y Gasset (m. 1955)

– 1884: S-a născut actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (m. 1917) – 140 de ani

– 1909: S-a născut Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (m. 2003) – 115 ani

– 1914: S-a născut dirijorul italian Carlo Maria Giulini (m. 2005) – 110 ani

– 1914: A murit Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (n. 1863) – 110 ani

– 1918: S-a născut Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 Minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitorul britanic Richard (George) Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (m. 2016)

– 1924: S-a născut Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus (m. 1997) – 100 de ani

– 1931: A murit Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1907 (n. 1852)

– 1932: S-a născut actriţa britanică de teatru, film şi televiziune Geraldine McEwan (m. 2015)

– 1934: S-a născut Alan Bennett, dramaturg, scenarist şi autor britanic – 90 de ani

– 1936: S-a născut Albert Finney, actor britanic de teatru şi film; figură proeminentă a şcolii engleze de actorie (m. 2019)

– 1936: S-a născut actriţa britanică de film Glenda Jackson, dublă laureată a Premiului Oscar; din 1980 s-a remarcat şi în viaţa politică (m. 2023)

– 1936: A murit Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (n. 1878)

– 1944: S-a născut dramaturgul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (m. 2021) – 80 de ani

– 1949: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pianistul american Billy Joel – 75 de ani

– 1955: S-a născut mezzosoprana germană Anne-Sofie von Otter

– 1956: S-a născut sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (m. 2018)

– 1957: A murit basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (n. 1892)

– 1962: S-a născut solistul britanic Dave Gahan, membru al trupei „Depeche Mode”

– 1978: A fost asasinat Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat-Creştin), răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (n. 1916)

– 1979: A murit Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii Mişcării Internaţionale PUGWASH (Mişcarea a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1995) (n. 1883) – 45 de ani

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1998: A murit Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (n. 1915)

– 2010: A murit Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (n. 1917)

– 2013: A murit renumitul creator de modă italian Ottavio Missoni; în tinereţe a fost şi un apreciat atlet, în 1948 reprezentând Italia la Olimpiada de la Londra (n. 1921, în Croaţia)

– 2018: A murit pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby; supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (n. 1938)

– 2019: A murit scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (n. 1932)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 mai

Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 8 mai

* Cu 172 de ani în urmă (1852), la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)

* Acum 139 de ani (1885) trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)

* Cu 138 de ani în urmă (1886) avea loc lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, unul dintre cele mai de succes brand-uri de băuturi răcoritoare

* În urmă cu 103 ani (1921), în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve

* Acum 79 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate

* Cu 52 de ani în urmă (1972) era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu

* În urmă cu 34 de ani (1990) Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă

* Acum 21 de ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia

* Cu 16 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008

* În urmă cu 6 ani (2018) fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, a anunțat că retrage SUA din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, actuala administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963)

– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945) – 145 de ani

– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)

– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)

– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)

– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010)

– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011)

– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (m. 2018)

– 1940: S-a născut Constantin Ionescu-Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (m. 2023)

– 1948: S-a născut Vasile Dan, poet, eseist, critic literar și publicist; redactor-șef fondator al revistei „Arca” (din 1990)

– 1950: S-a născut scriitorul şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007)

– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895) – 60 de ani

– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)

– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă

– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922)

– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913) – 45 de ani

– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926)

– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924)

– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Macedonia de Nord: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale și legislative

-Berlin: Președintele Finlandei, Alexander Stubb, vizitează Germania pentru a se întâlni cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cu cancelarul german Olaf Scholz.

– Budapesta: Președintele chinez Xi Jinping va vizita Ungaria (8 – 10 mai)

– Tokyo: Toyota – rezultate anuale 2023/24

– Londra: GSK – Adunarea generală

– Bruxelles: AB InBev – rezultate din primul trimestru

– München: Munich Re – rezultate din primul trimestru

– Stockholm: Anunț din partea Băncii Suediei cu privire la nivelul ratei sale cheie

– Washington, DC: Termen limită pentru depunerea raportului la Congres privind armele israeliene

– Brazey-en-Plaine, Franța: Al 30-lea raliu național 2CV (8 – 12 mai)

– Madrid: Fotbal – Liga Campionilor, returul semifinalelor: Real Madrid (Spa) – Bayern Munchen (Ger)

– Roma: Tenis – Turneul de tenis ATP Masters 1000 de la Roma (8 – 19 mai)

Aniversări – Comemorări

– 8 – 9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939)

– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828-30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru pace pe 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013

– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră

– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597)

– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801)

– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)

– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743) – 230 de ani

– 1828: S-a născut omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă – în bătăliile de la Magenta şi Solferino (1859); în 1901 a fost primul laureat al Premiul Nobel pentru pace, împreună cu francezul Frédéric Passy (m. 1910). NOTĂ: La 8 mai se marchează, anual, „Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”

– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)

– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert (n. 1821)

– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972) – 140 de ani

– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), unul dintre reprezentații de seamă ai comediei franceze (m. 1971)

– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)

– 1904: A murit Eadweard J. Muybridge, fotograf anglo – american, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea tehnicii fotografierii cu aparate de fotografiat multiple, menite a capta mișcarea și apoi a o prezenta sub formă animată, cu un aparat inventat de el însuși, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu bandă de celuloid (n. 1830) – 120 de ani

– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977)

– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris) – 110 ani. NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar

– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională

– 1927: S-a născut Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (m. 2017)

– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880)

– 1937: S-a născut Thomas Ruggles Pynchon Jr., scriitor postmodern american

– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985)

– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz

– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott

– 1947: S-a născut biologul american Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru Medicină în 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston, pentru descoperirea reglării genetice a dezvoltării organelor și moartea celulară programată

– 1949: S-a născut Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (m. 2020) – 75 de ani

– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India)

– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias

– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918)

– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1907)

– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924)

– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903)

– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928) – 30 de ani

– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1999: A murit actorul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921) – 25 de ani

– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931) – 25 de ani

– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928)

– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)

– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946)

– 2021: A murit chimistul și pictorul american Spencer Silver; specializat în adezivi, inventatorul notiţelor adezive Post-it, alături de Art Fry (n. 1941)

– 2022: A murit Fred Ward, actor şi producător american de film (n. 1942)

– 2023: A murit Rita Lee (nume complet: Rita Lee Jones), cântăreață rock, muziciană și compozitoare braziliană; considerată în timpul vieții „Regina” rock-ului brazilian (n. 1947) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 mai

Publicat de Codrin RAITA, 7 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 7 mai

* Acum 1673 de ani (351), la Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu: „În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”. În fiecare an, la 7 mai, Biserica Ortodoxă pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim

* Acum 249 de ani (1775), în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Aflată sub administraţie militară până în 1786, Bucovina a fost alipită Galiţiei (1790), iar în 1918 s-a unit cu România

* Se împlinesc 200 de ani (1824) de când „Simfonia a IX-a în Re Minor”, de Ludwig van Beethoven, cunoscută şi sub numele de „Corala”, a avut premiera la Viena, aceasta fiind ultima compoziţie finalizată a compozitorului

* Cu 99 de ani în urmă (1925) apărea Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie, promulgată de Regele Fedinand, prin Decretul 1450 și publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 12 mai 1925, care a reformat Sistemul Cameral din România, sporind numărul Camerelor de Comerț și competențelor acestora. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut abia după publicarea „Regulamentului de aplicare a legii” în Monitorul Oficial nr. 118 din 2 iunie 1925, ce stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte. Această lege a Camerelor de Comerț (Legea din 1925, a treia) prevedea înființarea unei organizații naționale, care să reprezinte toate Camerele teritoriale, sub forma Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie. Camerele au funcționat ca instituții publice autonome, cu un comisar guvernamental desemnat pentru fiecare Cameră, până în anul 1938, când au trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Camerele de Comerț și Industrie din România au fost desființate în anul 1949, prin Decretul nr. 74 din 25 februarie, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate și sub control strict al regimului comunist, a fost Camera de Comerț și Industrie din București, reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare Române. Ulterior, instituția a devenit Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, începând cu anul 1971. După Revoluția din 1989, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Decretul Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comerț și Industrie, momentul renașterii Sistemului Camerelor de Comerț. Noilor Camere de Comerț li s-a acordat statutul de organizații non-guvernamentale, asociative ale mediului de afaceri, ca principali piloni ai economiei de piață, dominată de antreprenorii privați. Odată cu reînființarea Camerelor de Comerț tradiționale, a fost creat și sistemul Registrului Comerțului în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie din țară. Actualmente, Sistemul Cameral din România este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comerț din România, completată de Legea nr. 39/2011

* În urmă cu 78 de ani (1946), între 7 şi 17 mai, s-a desfăşurat, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882-1946), conducător al României în perioada 1940-1944, ca şi procesul altor foşti demnitari români. Ion Antonescu şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu) au fost condamnaţi la moarte pentru crime de război la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava

* Acum 73 de ani (1951) a avut loc primul spectacol pe scena Teatrului de Marionete Arad. Istoria marionetelor arădene se leagă de numele maestrului Cristian Frangopol, fondatorul şi primul director al Teatrului de Marionete Arad. Gongul inaugural a răsunat pentru piesa „Galoşul fermecat”. Nume intrate deja în istoria marionetelor au dat viaţă personajelor acestui spectacol: Elena Gherdan, Olimpia Didilescu, Puica Marin, Florica Mihăilescu, Maria Frangopol, Elena Atanasiu, Elena Caroviţă, Astra Lumcovschi şi Elena Birta, îndrumate de Sanda Diamandescu şi Cristian Frangopol, care au semnat direcţia de scenă, alături de scenografii A. Brătăşanu şi A. Wilke

* Cu 38 de ani în urmă (1986) cea de-a 31-a ediţie a „Cupei Campionilor Europeni” la fotbal a fost câştigată de echipa Steaua Bucureşti, care a învins, în finala de la Sevilla, formaţia F.C. Barcelona, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0. Finala Cupei Campionilor Europeni s-a disputat la Sevilia, pe Estadio Ramón Sánchez Pizjuán. Aceasta a fost câștigată de Steaua București, după ce Helmuth Duckadam a reușit să apere patru lovituri de departajare, mai târziu el fiind numit „Eroul de la Sevilia”. Acest trofeu este singura Cupă a Campionilor câștigată de Steaua și singura câștigată de o echipă românească

* Acum 37 de ani (1987) era anunţată oficial extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre

* În urmă cu 34 de ani (1990) apărea Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România. Odată cu promulgarea Legii nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când, între 7 şi 9 mai, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist (1915 – 2007), şi a Preşedinţiei, prima vizită a unui Papă într-o ţară în care creştinii erau în majoritate ortodocşi

* Acum 12 ani (2012) guvernul Victor Ponta 1 a fost validat de Parlament şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu, Guvern susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator). Acest Cabinet a fost succesorul Guvernului Mihai Răzvan Ungureau, care a pierdut încrederea Parlamentului în urma aprobării moţiunii de cenzură depuse de USL. Guvernul Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 3 din 5 martie 2014 şi de Guvernul Victor Ponta 4 din 17 decembrie 2014 până pe 4 noiembrie 2015

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paști (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– A III-a zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană (m. 1975)

– 1905: S-a născut compozitorul Elly Roman (m. 1996)

– 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879)

– 1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan (nume real: Matei Aslan), caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie (m. 1995) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (m. 2008)

– 1931: S-a născut Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (m. 2013)

– 1933: S-a născut actriţa Silvia Popovici (m. 1993)

– 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit şi „Omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza

– 1937: A murit George Topârceanu, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1938: A murit Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932) (n. 1881)

– 1942: S-a născut ceramista Ioana Stepanov

– 1947: S-a născut poetul şi jurnalistul George Stanca (m. 2019)

– 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet

– 1964: A murit Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (n. 1915) – 60 de ani

– 1966: S-a născut actriţa de teatru Carmen Ungureanu

– 1977: S-a născut muzicianul Răzvan Suma, violoncelist și profesor; solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, este cunoscut publicului din întreaga ţară graţie turneelor sale naţionale, prezentate începând cu anul 2012: „Vă place Bach?”, „Vă place Brahms?”, „Vă place Tango?”, „Vă place Cello? și altele; la acestea se adaugă turneele „Seară Spaniolă” şi „Seară Britanică” şi turneele grupului „ArgEnTango”: „Piazzolla – O poveste autentică” şi „Tango La Cetate”

– 1985: A murit dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (n. 1922)

– 1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (n. 1913)

– 1995: A murit compozitorul Sorin Vulcu (n. 1939)

– 2007: A murit Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (n. 1926)

– 2017: A murit Dan Mănucă, critic şi istoric literar, eminescolog, traducător şi profesor (n. 1938)

– 2018: A murit Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (n. 1937) – 5 ani

– 2021: A murit sculptorul și profesorul gorjean Paul Popescu; a fost implicat în dezvoltarea vieții culturale și a învățământului de artă din Târgu Jiu; președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori (Politică Socială) al UE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Dezvoltare)

– Katowice, Polonia: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul polonez Donald Tusk vorbesc la Congresul Economic European

– India: A treia fază a alegerilor generale din India

– Baku: Președintele Bulgariei, Rumen Radev, are programată o vizită în Azerbaidjan (7 – 8 mai)

– Guatemala: Conferința Regională asupra Migrației

• Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken se întâlnește cu președintele Guatemalei Bernardo Arevalo, în cadrul Declarației de la Los Angeles privind migrația și protecția, în orașul Guatemala

– Tokyo: Nintendo – rezultate anuale 2023/24

– Zürich, Elveția: UBS – rezultate din primul trimestru

– Frankfurt: Lufthansa – Adunarea generală anuală

– Londra: BP – rezultate din primul trimestru

– Malmö, Suedia: Are loc ediția 2024 Concursului Eurovision (7 – 11 mai)

– Paris: Fotbal – Liga Campionilor, returul semifinalelor: Paris SG (Fra) – Dortmund (Ger)

– Roma: Tenis – Turneul de tenis WTA 1000 de la Roma (7 – 18 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– 399 î.Hr: A murit Socrate, filosof din Grecia antică, numit de oracolul de la Delfi „cel mai înţelept dintre muritori”; gândirea socratică gravitează în jurul cunoaşterii de sine; Socrate spunea „persoana ta este sufletul tău”, punând pe prim plan sufletul iar nu corpul; cu Socrate se începe în istoria filozofiei perioada antropologică, el făcând din om problema centrală a filozofiei (n. cca. 470 î.Hr.)

– 1667: A murit organistul şi compozitorul german Jochann Froberger (n. 1616)

– 1748: S-a născut Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (m. 1793)

– 1793: A murit Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (n. 1722)

– 1800: A murit compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (n. 1728)

– 1825: A murit Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750)

– 1833: S-a născut Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1897)

– 1840: S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 25 aprilie 1840

– 1855: S-a născut inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1903), unul dintre cele mai vechi muzee de acest gen din lume, un adevărat reper şi un model în domeniu (m. 1934)

– 1861: S-a născut scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1913 (m. 1941)

– 1867: S-a născut scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură în 1924 (m. 1925)

– 1879: A murit scriitorul belgian Charles de Coster (n. 1827) – 145 de ani

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1901: S-a născut actorul american de film Gary Cooper (m. 1961)

– 1909: S-a născut fizicianul american Edwin Herbert Land; cercetări fundamentale şi invenţii în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru (1947), apoi color (1963) (m. 1991) – 115 ani

– 1927: S-a născut (în Germania, într-o familie de evrei polonezi) scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala; singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Intoarcere la Howards End”/1992 şi „Cameră cu privelişte”/1986), cât şi cu premiul „Booker” (pentru romanul „Heat and Dust”/1975); stabilită în 1939 în Marea Britanie, în 1951 – în India (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american John Ingle (m. 2012)

– 1931: S-a născut Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (m. 2019)

– 1939: S-a născut José Antonio Abreu, pianist, clavecinist, compozitor, pedagog, dirijor și economist venezuelan; fondatorul mişcării muzicale „El Sistema”, un program de educaţie dedicat tinerilor defavorizaţi care a devenit celebru pe plan mondial (m. 2018) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Sidney Altman, biolog american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1989 (m. 2022) – 85 de ani

– 1942: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Felix Weingartner (n. 1863)

– 1943: S-a născut scriitorul australian Peter Carey

– 1943: A murit actorul american Wade Boteler (n. 1888)

– 1946: S-a născut Peter Russell, matematician, fizician, informatician și unul dintre cei mai importanți gânditori ai momentului; fascinat de misterele conștiinței, a studiat psihologia experimentală, meditația și filosofiile orientale; a scris multe cărți pe tema Conștiinței și a Universului, din perspectiva omului de știință care L-a descoperit pe Dumnezeu

– 1947: S-a născut dirijorul francez Emmanuel Krivine

– 1956: A murit Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (n. 1870)

– 2000: A murit Douglas Fairbanks jr., scriitor, actor şi producător de filme american (n. 1909)

– 2005: A murit scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (n. 1971)

– 2011: A murit Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (n. 1924)

– 2011: A murit chitaristul, compozitorul şi vocalistul american John Walker; pe numele real John Joseph Maus, este fondatorul grupului „The Walker Brothers”, care a avut un mare succes în anii ’60-’70; printre hit-urile sale se numără „Make It Easy On Yourself” şi „The Sun Ain’t Gonna Shine (Any More)” (n. 1943)

– 2018: A murit regizorul, scenaristul și producătorul italian Ermanno Olmi (n. 1931)

– 2022: A murit Iuri Lvovici Averbah, mare maestru și autor de șah rus; a fost președinte al Federației Sovietice de Șah din 1973 până în 1978 și primul mare maestru centenar al FIDE; în ciuda faptului că în ultima parte a vieții vederea și auzul i s-au înrăutățit, el a continuat să dedice timp activităților legate de șah (n. 1922)

– 2023: A murit Grace Melzia Bumbry, cântăreață americană de operă, considerată una dintre mezzosopranele de frunte ale generației sale; deschizătoare de drumuri pentru alte femei de culoare din domeniul operei (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 mai

Publicat de Codrin RAITA, 6 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:35

 S-a întâmplat într-o zi de 6 mai

* Cu 424 de ani în urmă (1600) Mihai Viteazul l-a alungat de pe tron pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române. În hrisovul emis la Iaşi, la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”. La 21.X/1.XI.1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. Aceasta a durat doar câteva luni, până în septembrie 1600 (6/16)

* Sunt marcați 385 de ani (1639) de când era încheiată construirea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), monument de o rară frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate într-un decor de piatră sculptată şi aurită

* Acum 366 de ani (1658) avea loc târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au oficiat slujba de sfinţire cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care a devenit în 1668, Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Monument de arhitectură dintre cele mai reușite ale secolului al XVII-lea, Catedrala și-a păstrat până astăzi caracteristicile și aspectul inițial, cu toate modificările suferite de-a lungul timpului

* Acum 233 de ani (1791), printr-un decret emis la această dată, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu

* Acum 184 de ani (1840) a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, intrat în istorie sub denumirea de „Penny Black”. Pe el figura un portret al reginei Victoria. Penny Black a fost pus în vânzare pentru public la 1 mai 1840, dar nu a fost valabil pentru utilizare până la data de 6 mai. În ciuda acestui fapt, câteva exemplare Penny Black au fost utilizate înainte de această dată (6 mai), astfel de timbre fiind extrem de rare

* În urmă cu 136 de ani (1888) medicul Victor Babeş a efectuat primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti, înfiinţat în 1887, al treilea din lume la acea dată (6/18)

* Se marchează 135 de ani (1889) de când Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză, Turnul Eiffel și-a atras la început critici din partea unor artiști și intelectuali francezi din pricina designului. Construcția este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Ridicarea turnului a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză și definind un moment al erei industriale. Proiectul Turnului Eiffel, aparținând antreprenorului Gustave Eiffel, inginerilor Maurice Koechlin și Emile Nouguier și arhitectului Stephen Sauvestre, a fost câștigător dintr-o listă de 107 proiecte. Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat și readaptat pentru publicul tot mai numeros. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000. Are trei nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice și din 1991 face parte din Patrimoniul mondial UNESCO

* Acum 133 de ani (1891) Paulina Cruceanu (1865-1921), absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima femeie farmacist din România

* Tot cu 133 de ani în urmă (1891) a fost organizată prima expoziție filatelică din România, având caracter privat. A avut loc în casa lui Dimitrie C. Butculescu, președintele Societății Române de Timbrologie, constituită în luna aprilie a aceluiași an, la București

* Sunt marcați 125 de ani (1899) de când a început (până la 17/29.VII.1899), la Haga, prima Conferinţă Mondială pentru Pace, convocată la iniţiativa Rusiei. A fost abordată problema soluţionării paşnice a conflictelor internaţionale şi s-au semnat mai multe convenţii. Au participat 26 de state (printre care şi România) din Europa, America şi Asia. Din delegația română au făcut parte Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, semnează documentele cu rezerve (6/18)

* Se împlinesc 40 de ani (1984) de când a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci (Conner). Cu prilejul retragerii din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic de la acea vreme, Juan Antonio Samaranch. Nadia Comăneci (n. 1961), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montréal/ Canada – 1976), este stabilită în SUA, din 1989. În 1999 a fost declarată, la Viena, „Sportiva secolului XX”. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montréal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

* Acum 34 de ani (1990) avea loc prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova – „Podul de flori” de peste Prut. „Podul de Flori” este denumirea a două acțiuni ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. În cadrul primei acţiuni, care a avut loc pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1.200.000 de oameni. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea „Pod de Flori” s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, de data aceasta, locuitorii din Moldova putând să treacă fără acte hotarul în România

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de la inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii (Eurotunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Eurotunelul (considerat de experţi ca „lucrarea secolului XX”) are o lungime de 50,3 km şi este situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri

* Într-o zi de 6 mai, acum 21 de ani (2003), a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, Park Pobedi (Piaţa Victoriei), care este construită la 90 de metri sub pământ

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paști (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– A II-a zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Maistrului Militar de Marină”; la 6 mai 1909 Regele Carol I emitea Înaltul Decret nr.1620 prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate” – 115 ani

– 1836: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (m. 1903)

– 1871: S-a născut compozitorul şi folcloristul Grigore Teodosiu (m. 1941)

– 1888, 6/18: S-a născut Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, estetician, eseist, memorialist, poet, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii exclusiv stilul nou 18 mai 1888

– 1894: S-a născut Filip Lazăr, compozitor şi pianist (m. 1936, la Paris) – 130 de ani

– 1905: S-a născut chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908: S-a născut istoricul Mihai Roller; colaborator apropiat al lui Iosif Chişinevschi, a îndeplinit funcţii pe linie de propagandă în aparatul Partidului Comunist; scrierile sale reprezintă o grosolană falsificare a trecutului ţării şi istoriei românilor; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1908: S-a născut Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi prozator (m. 1997)

– 1912: S-a născut medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard (scris și Edouard) Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (m. 1994)

– 1922: S-a născut George Lăzărescu, istoric literar şi traducător de limbă italiană; a tradus din Petrarca, Leon Batista Alberti, Edmondo de Amicis, Alberto Moravia, Giulio Carlo Argan; a dat o versiune italiană a poemelor lui Ioan Alexandru (m. 2006)

– 1930: S-a născut Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (m. 2014)

– 1935: S-a născut artistul ceramist George Tiutin (m. 2013)

– 1938: S-a născut Mihail Mihailide, medic, ziarist și scriitor; director general și fondator al săptămânalului „Viața Medicală” și al Editurii „Viața Medicală Românească”

– 1941: S-a născut poetul, prozatorul şi gazetarul Paul Tutungiu

– 1943: S-a născut criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2000)

– 1943: S-a născut Octavian Iordăchescu, scenarist de televiziune, co-director al festivalului Cerbul de Aur şi fondator al Radio Vacanţa și unul dintre cei mai apreciați directori ai Televiziunii Române; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța, ce difuza o serie de emisiuni cu profil turistic, timp de 5 luni, în 5 limbi, pe tot litoralul românesc; în 1973 a fondat Programul III, Radio pentru Tineret; a fost scenarist al primului film de divertisment realizat după 1989, „Castelele lui Dracula”, film care a fost selecționat și apreciat în mod deosebit la Festivalul Internațional de la Montreux; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994, producător la „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, dar și co-producătorul emisiunilor „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″; a publicat volumul de proză scurtă „Aici, Radio – Vacanța, în 1977 și volumul de amintiri „Ion Vova cel cumplit”, în 2007 (m. 2021)

– 1946: A murit juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1874)

– 1961: A murit Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1895)

– 1962: A murit Virginia Maria Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (n. 1894)

– 1968: S-a născut artistul plastic și profesorul de istorie Gigel Bîrliba (m. 2020)

– 1978: A murit Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; în paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (n. 1906)

– 1982: A murit baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1898)

– 1991: A murit regizorul de film Virgil Calotescu (n. 1928)

– 1994: A murit Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator al „Revistei cultului mozaic din România” (1956); a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912) – 30 de ani

– 1997: A murit Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (n. 1925)

– 2012: A murit Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (n. 1924)

– 2014: A murit Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (n. 1942) – 10 ani

– 2018: A murit Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (n. 1929)

– 2018: A murit Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1938)

– 2023: A murit Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021 (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Forumul industrial al apărării UE – Ucraina

– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește, cu onoruri militare, pe omologul său din Bosnia și Herțegovina, Denis Bećirović

– Stockholm: Regele Frederik și Regina Maria ai Danemarcei vizitează Suedia în prima lor deplasare oficială în străinătate de când Frederik X a urcat pe tron în ianuarie (6 – 7 mai)

– Oslo: Vizita de stat a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în Norvegia (6 – 7 mai)

– Ciad: Alegeri prezidențiale

-Madrid: Ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, va vorbi la un eveniment despre Cartea albă privind e-business-ul transfrontalier

– Dallas, SUA: Summit-ul de afaceri Statele Unite ale Americii – Africa (6 – 9 mai)

– Berlin: Al 8-lea summit anual privind soluțiile globale, cu participarea ministrului Economiei Robert Habeck, lui  Bill Gates și a altor personalități (6 – 7 mai)

– Berlin: Congresul partidului conservator german CDU (6 – 8 mai)

– Memphis, SUA: Proces federal împotriva ofițerilor de poliție acuzați de arestarea care a dus la moartea tânărului afro-american, Tire Nichols

– Bamako, Mali: Faza națională a dialogului inter-malian (6 – 10 mai)

– Coquelles, Franța: Manifestări de marcare a 30 de ani de la inaugurarea Tunelului Mânecii

– Oświęcim, Polonia: Marșul celor Vii pentru comemorarea victimelor Holocaustului

– Paris: Vedete ale teatrului și cinematografiei precum Ariane Ascaride, Roschdy Zem, Ludivine Sagnier, Laurent Lafitte se numără printre nominalizații pentru cea de-a 35-a ediție a Nuit des Molières, care va avea loc la Folies Bergere din Paris. Seara, care răsplătește personalități din lumea teatrului francez, va fi găzduită de comediantul Caroline Vigneaux și difuzată pe canalul France 2

– New York: Gala anuală Met

– Madrid: Alegerea unui nou președinte al Federației Spaniole de Fotbal după scandalul Rubiales

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Ahli – Al Hilal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979 (- 45 de ani), la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2023 s-a marcat la 18 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– 1638: A murit Cornelius Jansen, filosof şi teolog olandez (iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul) (n. 1585)

– 1668: S-a născut scriitorul francez Alain-René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (m. 1747)

– 1758: S-a născut Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (m. 1794)

– 1831: S-a născut (în Lituania) Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (m. 1906)

– 1856: S-a născut psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (m. 1939)

– 1859: A murit Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (n. 1769) – 165 de ani

– 1862: A murit Henry David Thoreau, poet, eseist şi filosof american (n. 1817)

– 1868, 6/18: S-a născut Nikolai al II-lea, ultimul ţar al Rusiei (m. 1918; a fost executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici, la Ekaterinburg/Ural). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale; pe 4 august 2000 Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1871: S-a născut Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (m. 1914)

– 1871: S-a născut chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1935)

– 1880: S-a născut pictorul şi graficianul Ernst Ludwig Kirchner, reprezentant de seamă al expresionismului german; unul dintre fondatorii grupului „Die Brücke” (Podurile) (m. 1938, s-a sinucis)

– 1895: S-a născut Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (m. 1926)

– 1898: S-a născut Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (m. 1973)

– 1902: S-a născut Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (m. 1957)

– 1904: A murit chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (n. 1824) – 120 de ani

– 1915: S-a născut (George) Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (m. 1985)

– 1919: A murit Lyman Frank Baum, poet american, dramaturg, actor şi producător independent de film; autorul cunoscutei cărţi pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (n. 1856) – 105 ani

– 1921: S-a născut Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 emigrează şi se stabileşte la Londra; în perioada 1952-1968 este colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (m. 1988)

– 1924: A murit Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Paul Christian Lauterbur, chimist și radiolog american; împreună cu Peter Mansfield, a obținut, în 2003, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru contribuțiile în domeniul medicinei care au permis dezvoltarea tehnologiei imaginilor prin rezonanță magnetică nucleară (m. 2007) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul rus Aleksandr Beliavski; în 1988 a fost desemnat artist meritoriu al Rusiei, iar în 2003, a fost numit Artist al Poporului din Rusia (m. 2012)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Ghena Dimitrova (m. 2005)

– 1942: S-a născut baritonul american Richard Stilwell

– 1949: A murit Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (n. 1862) – 75 de ani

– 1950: A murit Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (n. 1885). NOTĂ: Arestat la 5/6.V.1950, a murit – potrivit lui C.C. Giurescu – la 6.V.1950, la Turda, în timpul transportării foştilor demnitari spre penitenciarul Sighet; din evidențele securității ar fi murit la 19.V.1950, în închisoarea Sighet

– 1952: A murit (în Olanda) medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (n. 1870)

– 1953: S-a născut Tony Blair, om politic laburist britanic; fost premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în perioada mai 1997 – iunie 2007 şi lider al Partidului Laburist; a fost singurul premier laburist care a reuşit să câştige trei mandate consecutive (1997, 2001 şi 2005); în prezent este emisar special al cvartetului internaţional (SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU) pentru Orientul Mijlociu

– 1960: A murit Paul Abraham (sau Pál Ábrahám), compozitor ungar de operetă (n. 1892)

– 1961: S-a născut George Clooney, actor, producător, regizor de film şi scenarist american

– 1963: S-a născut balerina italiană Alessandra Ferri

– 1992: A murit Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (n. 1901)

– 2004: A murit Barney Kessel, chitarist american de jazz (n. 1923) – 20 de ani

– 2013: A murit Giulio Andreotti, om politic italian, premier al Italiei în şapte mandate, de 26 de ori ministru, fost lider al democraţilor creştini, membru al parlamentului italian fără întrerupere între 1945 şi 1991, senator pe viaţă (din 1991); personaj controversat, acuzat în mai multe rânduri că a avut legături cu mafia siciliană (n. 1919)

– 2014: A murit Farley McGill Mowat, scriitor canadian (n. 1921) – 10 ani

– 2014: A murit William Harvey „Bill” Dana, inginer aeronautic și aerospațial american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, pilot de testare al NASA și astronaut (n. 1930) – 1 an

– 2015: A murit (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (n. 1943)

– 2022: A murit Patricia Anne McKillip, scriitoare americană de fantezie și științifico-fantastic (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:35

S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Cu 162 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Acum 133 de ani (1891) avea loc inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* În urmă cu 112 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Sunt marcați 105 ani (1919) de la crearea Ligii Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 86 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* În urmă cu 69 de ani (1955) avea loc debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot acum 69 de ani intra în vigoare Convenţia Culturală Europeană emisă de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Cu 67 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* Acum 61 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchaeză data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”. NOTĂ: „Ziua mamei” este sărbătorită tot în prima duminică a lunii și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania. În mai multe ţări ale lumii „Ziua internaţională a mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887)

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994) – 115 ani

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995) – 105 ani

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011) – 105 ani

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992) – 100 de ani

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014) – 95 de ani

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă

– 1954: S-a născut Marian Enache, jurist și fost politician; președinte al Curții Constituționale (din iunie 2022) – 70 de ani

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004)

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907) – 25 de ani

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920)

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928) – 15 ani

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923)

– 2023: A murit artista decoratoare Sanda (Alexandra) Şărămăt Popescu (n. 1927) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Miting antiguvernamental organizat de disidentul Peter Magyar

– Panama: Alegeri prezidențiale

– Miami Gardens, SUA: Campionatul Mondial de Formula 1 – Miami Grand Prix, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012

– „Ziua Mondială a Limbii Portugheze” a fost proclamată în 2019 de UNESCO, împreună cu Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză, pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone. Limba portugheză este o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră, una dintre cele mai răspândite din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori aflați pe toate continentele, şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai. NOTĂ: Pe 12 mai este marcată, din 1974, „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”

– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009 (- 15 ani), cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, pentru a pune accent pe conștientizarea importanței acestei simple acțiuni; aproape 70% din infecțiile asociate asistenței medicale, aproape 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea corectă a mâinilor

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în 1998, în ultimul deceniu al secolului XX, a fost adoptată apoi în întreaga lume. Iniţiativa îi aparţine indianului Madan Kataria, fondatorul mişcării „Laughter Yoga” (Hasyayoga), adică terapia prin râs

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014 ( – 10 ani), de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day (5 – 6.V.)

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872) – 205 ani

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769)

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862) – 195 de ani

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (m. 1916)

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997)

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958) – 110 ani

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998)

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999)

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)

– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012)

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910)

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910)

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932)

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901)

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918)

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (n. 1940)

– 2023: A murit scriitorul Philippe Sollers, personalitate a scenei literare franceze şi a „Tout-Parisului” (expresie care se referă la elita pariziană) timp de peste o jumătate de secol; autor a peste 80 de romane, eseuri şi monografii, director de reviste şi mult timp un obişnuit al televiziunii, asociat cu mișcarea artistică a postmodernismului; a cunoscut notorietatea cu romanul său „Femmes” în 1983; fondator al revistei și al colecției „Tel Quel” (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 4 mai

* Acum 378 de ani (1646) apărea, la Iaşi, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când, în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare patriotică studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei

* În urmă cu 97 de ani (1927) se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Șișeşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

* Cu 93 de ani în urmă (1931) era constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). Noua formaţiune politică a avut primul congres la 7-8 noiembrie 1933, fiind enunţate principiile fundamentale ale organizaţiei: solidaritatea cu naţiunea română, apărarea drepturilor civile şi politice prevăzute de Constituţie şi asigurarea deplinei egalităţi civice pentru cetăţenii de origine evreiască. Pe 29 ianuarie 1936, Partidul Evreiesc şi Uniunea Evreilor din România au semnat un acord de creare a Consiliului Central al Evreilor din România. Noua formaţiune l-a avut ca preşedinte pe Wilhelm Filderman. În acelaşi an (1936) s-a creat şi Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de la semnarea acordului americano-sovietic (Acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele

* Se marchează 65 de ani (1959) de când a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, fiind găzduită de Hotelurile Beverly Hilton din Los Angeles şi New York, în aceeaşi zi. Câştigători au fost Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului

* Cu 59 de ani în urmă (1965) apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian (1924 – 2012). Tot în acest an (1965) a luat fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Sunt marcați 45 de ani (1979) de când Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990

* În urmă cu 22 de ani (2002) NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. „Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți „Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA

* Acum 21 de ani (2003) avea loc dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – „Remember Holocaust!”

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Sâmbătă (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfânta și Marea Sâmbătă (Coborârea la iad) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale. NOTĂ: „Ziua mondială a inimii” este sărbătorită la 29 septembrie

– „Ziua Naţională a Sportului cu Balonul oval” este marcată din 2023 (- 1 an), cu scopul de a promova mişcarea, un stil de viaţă sănătos şi valorile care definesc rugby-ul (disciplină, respect, integritate, fair-play, dar mai ales solidaritate). Pe 4 mai 1924 România disputa primul meci la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania Franței, competiție la finalul căreia rugbyștii aveau să aducă prima medalie olimpică, de bronz, din istoria sportului românesc – 100 de ani

– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837

– 1840, 4/16: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930). NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 7.V.1840

– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929)

– 1875: S-a născut Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 1945)

– 1888: S-a născut baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (m. 1955)

– 1891, 4/16: A murit omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (n. 1821)

– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853)

– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995)

– 1922: S-a născut prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (m. 1999)

– 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică; a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (m. 2018)

– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconsky, istoric, critic literar şi traducător; frate cu eseistul şi poetul A.[natol] E.[milian] Baconsky (m. 2019)

– 1939: S-a născut Mircea Ifrim, medic, anatomist, antropolog, profesor universitar și politician; contribuţii ştiinţifice remarcabile în studiul mucopolizaharidelor, a bolilor de colagen şi a malformaţiilor congenitale, în etiologia şi patologia acestora; preşedinte şi secretar general al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, decan al Facultății de Medicină din Oradea, director general adjunct al Institutul de Ştiinţe ale Vieţii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, prorector al Universității „Vasile Goldiş” din Arad, deputat (2000-2008) (m. 2020) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991)

– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2004)

– 1943: S-a născut Daniela Caraman-Fotea, muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, editor şi producător muzical; între anii 1965 și 1980 a fost redactor, redactor principal și șef de secție la Radioteleviziunea Română;  angajată prin repartiție guvernamentală la Radiodifuziune (la data de 1 septembrie 1965) în cadrul Direcției Muzicale, Redacția de Operă-operetă și numită șef de secție la Redacția de muzică ușoară, în 1971; în perioada 1980-1989 a fost redactor-șef și director artistic al Casei de discuri Electrecord (m. 2020)

– 1950: S-a născut Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal, antrenor și politician; fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României

– 1955: S-a născut Mircea Tiberian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz

– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989)

– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris (n. 1881)

– 1958: S-a născut Adrian Berinde, cântăreţ de muzică folk, compozitor, textier, poet și pictor (m. 2019)

– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Darie Dup; doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești – 65 de ani

– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român – 60 de ani

– 1974: A murit Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (n. 1893) – 50 de ani

– 1976: S-a născut compozitorul şi interpretul Laurenţiu Duţă, component al trupei 3 Sud-Est, formată în data de 17 septembrie 1997; după 11 ani de activitate, formația s-a desființat în noiembrie 2008, reunindu-se oficial pe 28 februarie 2014 odată cu lansarea unui nou single – ”Emoții”

– 1977: S-a născut fizicianul Flaviu Valeriu Romulus Turcu; primul cercetător din România care obţine „Oscarul inventicii“ (cum sunt numite Premiile R&D din SUA care răsplătesc tehnologiile create să îmbunătăţească viaţa oamenilor), pentru un dispozitiv care, în combinaţie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluării prin reducerea gazelor cu efect de seră; director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca

– 1977: A murit Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (n. 1907)

– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896)

– 2018: A murit traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (n. 1929)

– 2021: A murit Radu Ciobotea, jurnalist, critic literar, romancier, eseist, profesor şi diplomat (n. 1960)

– 2022: A murit chimistul și pedologul Nicolae Florea; considerat o personalitate marcantă în pedologie, reprezentantul necontestat al pedologiei românești din ultimele cinci decenii, care a dezvoltat școala românească de cercetare genetico-naturalistică sistemică şi aplicativă-utilitară a resurselor de sol ale țării și a fondat școala românească de pedogeografie; membru de onoare al Academiei Române din 2015 (n. 1921)

– 2022: A murit prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Încheierea arestării preventive a dramaturgei Svetlana Petriïtchouk și a regizoarei Evgenia Berkovitch

– Londra: Conductorii de metrou din Londra fac grevă din cauza condițiilor de muncă

– Zeebruges, Belgia: Relansarea și botezul lui Askoy II, vasul cu care Jacques Brel a traversat oceanele până la Insulele Marchize

– Rio de Janeiro: Concertul gratuit al solistei americane Madonna, cu ocazia închiderii turneului „Celebration”

– Italia: Turul Italiei la ciclism (4 – 26 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. NOTĂ: În România „Ziua pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor

– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731)

– 1770: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Gérard, care, prin lirismul său, anunţa romantismul (m. 1837)

– 1825: S-a născut Sir Thomas Henry Huxley, biolog britanic; adept convins al lui Darwin, a fost primul zoolog care a afirmat consecinţa aplicării darwinismului asupra antropogenezei (descendenţa omului din maimuţă) (m. 1895)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menționează ca dată a nașterii 3.V.1827

– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941) – 150 de ani

– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951)

– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Maynard Ferguson, renumit trompetist de jazz originar din Canada, stabilit în SUA (m. 2006)

– 1928: S-a născut Mohamed Hosni Mubarak, general şi om politic egiptean; al patrulea preşedinte al Republicii Arabe Egipt; ca vicepreşedinte al Egiptului şi-a asumat preşedinţia ţării după asasinarea lui Anwar Sadat, la 14 octombrie 1981; la 11 februarie 2011, la 18 zile de la declanşarea revoluţiei egiptene (în ianuarie 2011), Mubarak a fost înlăturat de la conducere, puterea fiind preluată de armată; a fost judecat pentru fapte de corupţie şi abuz de putere şi închis din 2014 până în 2017 (m. 2020)

– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993) – 95 de ani

– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski, muzician cu o carieră impresionantă întinsă pe aproape șapte decenii, care a fost apropiat de viața muzicală din România; a vizitat pentru prima dată țara noastră în 1953, la vârsta de 22 de ani, cu prilejul unui concurs, a revenit în anul 1961 pentru a concerta în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a II-a și de atunci a devenit un promotor înfocat al creației muzicale românești (m. 2018)

– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului XX) (m. 2014) – 90 de ani

– 1937: S-a născut harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles

– 1938: A murit japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (n. 1860)

– 1938: A murit Carl Von Ossietzky, jurnalist şi pacifist german; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1935 (n. 1889)

– 1939: S-a născut Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (m. 2018) – 85 de ani

– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz Campbell

– 1956: S-a născut interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (m. 2016)

– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990)

– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886)

– 1980: A murit Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedintele R.S.F. Iugoslavia în perioada 1945-1980 (n. 1892, în Croaţia)

– 2009: A murit actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (n. 1933) – 15 ani

– 2012: A murit muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului de hip-hop Beastie Boys, celebru pentru hituri precum „Fight for Your Right (To Party)” (n. 1964)

– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René de Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917)

– 2021: A murit fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen, cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (n. 1962)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 464 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* În urmă cu 176 de ani (1848) a avut loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 173 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* În urmă cu 157 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Hasdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 133 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 103 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 94 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 49 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 27 de ani în urmă (1997) avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 27 de ani sunt marcați și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 18 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

* Sunt marcați 6 ani (2018) de când grupul separatist basc ETA, responsabil pentru sute de atentate în Spania, soldate cu peste 850 de decese, și-a anunțat dizolvarea prin intermediul unui comunicat dat publicității de presa spaniolă. În comunicat se afirma că ETA și-a „desființat complet toate structurile”. „Foștii membri ETA vor continua lupta pentru o Țară a Bascilor reunită, independentă, socialistă, non-patriarhală și de limbă bască în alte arii, fiecare cum crede, cu responsabilitate și onestitate”, se arăta în comunicat. Gruparea separatistă, formată în anul 1959, este considerat responsabil pentru sute de atentate comise în deceniile ce au urmat, soldate cu peste 850 de decese

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Slujba lui se va săvârși marți, a treia zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Orele Împărătești; Prohodul Domnului. Zi aliturgică. Post și ajun. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1873, 3/15 (stil vechi): A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978) – 120 de ani

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984) – 120 de ani

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015) – 80 de ani

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Biroul de Statistică al UE, Eurostat, prezintă șomajul în luna martie în zona euro

– Roma: Fitch își actualizează ratingul

– Londra: Grupul hotelier Intercontinental prezintă cifra de afaceri din primul trimestru

– Ottawa: Publicarea raportului preliminar al anchetei publice privind ingerința străină

– Wenchang, China: Urmează să înceapă misiunea sondei lunare Chang’e-6

– Singapore: LIV Golf – Turneul de la Singapore (3 – 5 mai)

– Miami Gardens, SUA: Campionatul Mondial de Formula 1 – Miami Grand Prix (3 – 5 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527) – 555 de ani

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF; laureat al premiului Goncourt pentru poezie şi autor al unor volume ca „Pain noir” şi „L’Eternité plus un jour” (m. 2018) – 110 ani

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014) – 105 ani

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut James Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american, considerat cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: S-a născut coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (m. 2018)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru Medicină în 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 mai

Publicat de Codrin RAITA, 2 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 2 mai

* În urmă cu 389 de ani (1635), la Paris, se deschidea „Jardin Royal des plantes médicinales”, grădina regală de plante medicinale. Grădina a fost plantată sub instrucțiunile medicilor regelui Ludovic al XIII-lea, Jean Hérouard și Guy de La Brosse. Cinci ani mai târziu, ea a fost pusă la dispoziția publicului

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când Austria recunoştea de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi relua legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi Bucureşti) (2/14)

* Sunt marcaţi 160 de ani (1864) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformelor preconizate de el şi de Guvern (reforma agrară, reforma electorală ş.a); este aşa-numita „lovitură de stat de la 2 mai” (2/14)

* Acum 128 de ani (1896) se deschidea, la Bucureşti, „Expoziţia artiştilor independenţi”, al cărei manifest era semnat de Ştefan Luchian, alături de un grup de prieteni (Constantin Artachino, Al. Bogdan-Piteşti şi Nicolae Vermont). Ștefan Luchian a fost principalul inițiator al „Expoziției artiștilor independenți”, care s-a deschis chiar în fața Salonului Oficial. În 1896, Luchian, împreună cu Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Pitești și mulți alții s-au constituit într-un comitet de organizare care a pregătit deschiderea unei expoziții simultan cu cea de inaugurare a Salonului Oficial, într-o clădire învecinată (2/14)

* Prima cale ferată subterană electrificată din Europa a fost inaugurată oficial, la Budapesta, pe 2 mai 1896 (128 de ani), în prezenţa lui Francisc Iosif I împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei. La doar un metru sub bulevardul Andrássy din Budapesta, se afla Linia Millennium, care împreună cu bulevardul, devenit unul dintre cele mai elegante din capitală, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, din 2002. Este prima linie de metrou din Europa continentală şi al doilea din lume după London Underground. Trenurile circulau pe două şine în tunelul subteran cu lăţimea de şase metri. Din cauza dimensiunilor tunelului subteran, vagoanele erau relativ mici, astfel încât linia era cunoscută şi sub numele de „micul metrou”. Fiecare vagon avea 28 de scaune iar în picioare spaţiul era disponibil pentru 14 persoane. Spre deosebire de tramvaiele obişnuite, cabina şoferului era complet separată de habitaclu

* La această dată, acum 91 de ani (1933), un ziar local din oraşul scoţian Loch Ness, „Iverness Courier”, a publicat pentru prima oară o fotografie a legendarului „monstru acvatic” din lacul Loch Ness (una dintre cele mai renumite creaturi misterioase din lume), însoţită de o ştire explicativă privind un cuplu din orăşel care ar fi văzut la suprafaţa lacului un animal uriaş. Surse istorice pomeneau încă în urmă cu 1500 de ani despre un monstru care ar trăi în apele acestui lac

* Cu 67 de ani în urmă (1957) avea loc, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, premiera poemului coregrafic „Călin” (File de poveste) de Alfred Mendelsohn, pe un libret semnat de Tilde Urseanu, inspirat de poemul eminescian omonim

* Se marchează 35 de ani (1989) de când Ungaria şi-a deschis frontiera cu Austria şi a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom, eveniment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier, fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului sovietic şi a provocat un exod a zeci de mii de persoane din est, în special din fosta RDG. Ungaria a deschis o primă breşă în Cortina de Fier, demontând la 2 mai 1989 o alarmă electrică şi un sistem de gard dublu la frontiera cu Austria. Un alt pas a fost făcut pe 27 iunie: miniştrii de externe din Ungaria şi Austria, Gyula Horn şi Alois Mock, au tăiat simbolic sârma ghimpată de la Sopron. Un an mai târziu, pe 10 septembrie, Ungaria le-a permis est-germanilor să treacă liber în Austria, denunţând unilateral un acord din 1969 cu RDG

* În urmă cu 27 de ani (1997) România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977. La data de 21 februarie 2007 România a ratificat Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii); Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Slujba lui se va săvârși luni, a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfânta și Marea Joi (Cina cea de taină și spălarea picioarelor). Cele 12 Evanghelii ale Pătimirilor Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Atanasiu, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională a Tineretului” în România, instituită prin Legea 425/28.X.2004; cu prilejul acestei zile sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. NOTĂ: În cea de a doua duminică a lunii mai se marchează „Ziua adolescenţilor” în România, pe baza Legii 197/17.XI.1997 (în 2024, la 12 mai). „Ziua mondială a tineretului” (ZMT) se celebrează, din 1985, în fiecare an în cadrul Bisericilor romano-catolice locale, în duminica Floriilor, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale (în 2023 la Lisabona). La 12 august este marcată „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU la 17.XII.1999

– 1881: S-a născut Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (m. 1949)

– 1888: S-a născut Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1944)

– 1893: A murit George Bariţiu (numele la naştere: Gheorghe Bariţ), istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, întemeietorul presei româneşti din Transilvania (n. 1812)

– 1896: S-a născut (la Atena) Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (m. 1982)

– 1904: S-a născut chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (m. 2003) – 120 de ani

– 1907: S-a născut pictorul Gheorghe (Bob) Bulgaru (m. 1938)

– 1928: A murit George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (n. 1875)

– 1929: S-a născut Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (m. 1977, la Copenhaga) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Ana-Dorica „Dorli” Blaga, om de cultură, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga, care a contribuit la editarea operei complete a tatălui său (m. 2021)

– 1933: S-a născut pictorul Nicolae (sau Neculai) G. Iorga

– 1939: A murit Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1844) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ion Lotreanu (numele la naştere: Lăbescu), poet, prozator şi eseist (m. 1985)

– 1940: S-a născut handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (m. 2016)

– 1942: S-a născut profesorul Tudor Cătineanu, primul președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune de după reînființarea instituției prin Legea nr. 41/1994 (m. 2022)

– 1944: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Viorel Munteanu – 80 de ani

– 1946: S-a născut Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor-şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (m. 2020)

– 1949: S-a născut Teodor Caciora, compozitor, dirijor, interpret și profesor – 75 de ani

– 1949: S-a născut Ion Buga, cunoscut teolog ortodox, cadru didactic, preot, scriitor, traducător, reputat predicator și omilet – 75 de ani

– 1954: S-a născut pictorul Virgiliu Parghel – 70 de ani

– 1979: A murit Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (n. 1912) – 45 de ani

– 1991: A murit prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (n. 1898)

– 2003: A murit poetul şi publicistul George Ţărnea (n. 1945)

– 2010: A murit Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician și fotograf; stabilit în Germania în 1978 (n. 1916, la Brașov)

– 2019: A murit actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (n. 1941) – 5 ani

– 2023: A murit jurnalistul Paraschiv Marcu; director general adjunct al Agenției Naționale de Presă Agerpres (1999-2009) (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Reuniunea Consiliului Ministerial al OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică 2024 (2 – 3 mai)

– Londra: Alegeri pentru Primăria și Adunarea Londrei, în urma Legii electorale din 2022, votul la aceste alegeri urmând a se desfășura pentru prima dată în sistemul „cu trecere prin vot”, înlocuind sistemul de vot suplimentar

– Ucraina:Campania de solidaritate de la Odesa invită publicul să participe la un webinar important pe 2 mai, care va explora adevărata natură a guvernului Ucrainei și va dezvălui mitul că este o democrație vizată pe nedrept într-un război neprovocat. Webinarul este oportun din două motive:

• În primul rând, 2 mai se vor împlini 10 ani de când o mulțime condusă de fasciști a ucis cel puțin 42 de persoane când a incendiat Casa Sindicatelor din Odesa, Ucraina. Ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Masacrul de la Odesa a avut loc la scurt timp după lovitura de stat susținută de SUA care l-a răsturnat pe președintele ales al Ucrainei și l-a înlocuit cu un regim nerăbdător să se alieze cu SUA și cu armata globală în creștere, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO.
• Și în al doilea rând, Camera Reprezentanților a SUA tocmai a aprobat 61 de miliarde de dolari pentru războiul prin procură al SUA cu Rusia, împreună cu 26 de miliarde de dolari pentru ca Israelul să-și susțină genocidul din Gaza și miliarde pentru Taiwan, o mișcare provocatoare care va crește cu siguranță tensiunile cu China.

-Londra: Alegeri pentru primarul și Adunarea Londrei

– Paris: Reuniunea Consiliului Ministerial al OCDE 2024 (2 – 3 mai)

– Paris: ArcelorMittal – rezultate din primul trimestru (înainte de Bursă)

– Copenhaga: Maersk – raport al primului trimestru

– Londra: Shell – rezultate din primul trimestru

– San Francisco: Rezultatele din primul trimestru ale Apple (an fiscal eșalonat)

– Abbottabad, Pakistan: În această zi se marchează 13 ani de când șeful Al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost ucis într-un raid al forțelor speciale americane, punând capăt unei vânătoare de aproape zece ani la nivel mondial pentru creierul atacurilor din 11 septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tonului” desemnată de ONU prin Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală la 7 decembrie 2016; ziua este marcată pentru a evidenţia importanţa stocurilor de peşte, având în vedere că multe ţări depind foarte mult de resursele de ton pentru siguranţa alimentară şi nutriţie, dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, mijloacele de trai sau recreere

– 1519: A murit Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (n. 1452) – 505 ani

– 1660: S-a născut compozitorul italian Alessandro Scarlatti (m. 1725)

– 1754: S-a născut compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (m. 1806) – 270 de ani

– 1772: S-a născut poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg); unul dintre cei mai mari scriitori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena (m. 1801)

– 1802: S-a născut Heinrich Gustav Magnus, chimist şi fizician german, cunoscut mai ales pentru explicarea efectului omonim (fenomen din dinamica fluidelor) (m. 1870)

– 1819: A murit pictorița britanică Mary Moser; una dintre cele mai cunoscute artiste ale secolului al XVIII-lea din Marea Britanie (n. 1744) – 205 ani

– 1843: S-a născut Karl Ziehrer, compozitor austriac (m. 1922)

– 1857: A murit Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (n. 1810)

– 1859: S-a născut scriitorul englez Jerome K. Jerome (m. 1927) – 165 de ani

– 1864: A murit Giacomo Meyerbeer (nume real: Jakob Liebmann Beer, după alte surse Jakob Meyer Beer), compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1791) – 160 de ani

– 1886: S-a născut Gottfried Benn, doctor, poet şi eseist german (m. 1956)

– 1903: S-a născut Benjamin Spock (numit şi Dr. Spock), renumit medic pediatru american şi scriitor (m. 1998)

– 1921: S-a născut Satyajit Ray, regizor indian; recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari autori de filme ai secolului al XX-lea (m. 1992)

– 1922: S-a născut cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (m. 2004)

– 1922: S-a născut jurnalistul american A.[braham] M.[ichael] Rosenthal; a fost vreme de 17 ani conducătorul cotidianului „New York Times” (m. 2006)

– 1922: A murit Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (n. 1862, la Cernăuţi)

– 1924: S-a născut actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (m. 2015) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (m. 2013)

– 1933: S-a născut jurnalistul francez Herve Bourges, personalitate marcantă a audiovizualului francez (director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI, director al Consiliului Superior al Audiovizualului din 1995 până în 2001); apărător fervent al francofoniei și militant anti-colonialist (m. 2020)

– 1934: A murit chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (n. 1874) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul american Lance Legault (m. 2012)

– 1936: S-a născut (în India) Engelbert Humperdinck (nume real Arnold George Dorsey), cântăreț de pop tradițional, compozitor de muzică de film și actor britanic; supranumit „Regele Romanțelor”

– 1942: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (m. 2020)

– 1946: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa Lesley Sue Gore, cunoscută mai ales datorită hitului „It’s My Party”, lansat în 1963 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Philippe Herreweghe, dirijor belgian și director de cor; cunoscut în principal ca dirijor al muzicii lui Johann Sebastian Bach; considerat ca un părinte fondator al practicii autentice baroc, al interpretării muzicii cu instrumente originale și unul dintre cei mai prolifici artiști ai casei de discuri Harmonia Mundi

– 1951: A murit, în Austria, scriitorul francez Alphonse de Châteaubriant (n. 1877)

– 1953: S-a născut dirijorul rus Valeri Abisalovici Gherghiev

– 1972: A murit J. Edgar Hoover, directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din 10 mai 1924 până la moartea sa, adică timp de 48 de ani; este până în prezent cel mai longeviv director al agenţiei americane, servind sub opt preşedinţi, de la Calvin Coolidge la Richard Nixon; după el, a fost instaurat un mandat de zece ani pentru funcția de director al FBI (n. 1895)

– 1975: S-a născut David Beckham, fotbalist profesionist englez, în prezent retras din activitate

– 1979: A murit Giulio Natta, chimist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de Karl Ziegler (n. 1903) – 45 de ani

– 1997: A murit Sir John Carew Eccles, neurofiziolog şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (n. 1903)

– 1999: A murit actorul britanic de film Oliver Reed (n. 1938) – 25 de ani

– 2005: A murit Bob Hunter, jurnalist, autor şi om politic canadian, unul dintre fondatorii organizaţiei ecologiste Greenpeace (n. 1941)

– 2010: A murit actiţa britanică de film Lynn Redgrave (n. 1943)

– 2011: A murit actorul rus Aleksandr Lazarev (n. 1938)

– 2011: Osama Ben Laden, liderul Al-Qaeda, cea mai mare organizaţie teroristă din lume recunoscută la nivel mondial, a fost ucis de forţele speciale americane în Pakistan; timp de zece ani a fost cel mai căutat terorist, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite (n. 1957)

– 2014: A murit actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (n. 1918) – 10 ani

– 2015: A murit Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (n. 1925)

– 2015: A murit Ruth Rendell (pseudonim: Barbara Vine), scriitoare britanică de romane poliţiste, considerată continuatoare a scriitoarei Agatha Christie (n. 1930)

– 2015: A murit scriitorul şi scenaristul american Michael Blake (n. 1945)

– 2021: A murit actriţa americană Olympia Dukakis (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 mai

Publicat de Codrin RAITA, 1 mai 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 1 mai

* Se împlinesc 665 de ani (1359) de când era recunoscută Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol. O anumită ierarhie bisericească a existat încă dinaintea întemeierii statelor medievale româneşti, dar o ierarhie recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, autoritatea supremă în cadrul Ortodoxiei, a apărut abia în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364). Dincolo de planul religios, evenimentul marchează independenţa faţă de statele catolice vecine

* Cu 317 ani în urmă (1707) avea loc unirea Angliei cu Scoţia. La această dată mai mulţi parlamentari englezi influenţi i-au convins pe omologii lor scoţieni să voteze actul de unire a celor două Parlamente. Tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

* Cu 238 de ani în urmă (1786), la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (4 acte), de W. A. Mozart. Libretul este scris de Lorenzo da Ponte, după piesa cu acelaşi titlu a lui Pierre Caron de Beaumarchais

* În urmă cu 193 de ani (1831) erau înfiinţate, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne); primul director – Iordache Rasti (1831-1837)

* Acum 162 de ani (1862), la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijiniţi de preoţimea românească a Bucovinei, au înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, în 1865, care a devenit, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990

* În urmă cu 159 de ani (1865) intra în vigoare Codul Penal promulgat (la 2/14.XII.1864) de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851), avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone. A fost înlocuit la 18.III.1936 de Codul Penal din 1936 (1/13.V)

* Acum 151 de ani (1873), între 1 mai şi 31 octombrie (după unele surse, 1 sau 2 noiembrie), România a participat la Expoziţia universală de la Viena (Austro-Ungaria). Din juriul internaţional de premiere au făcut parte agronomul şi economistul P. S. Aurelian şi dr. Carol Davila. 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome

* Acum 139 de ani (1885), în şedinţa Sfântului Sinod al BOR a fost adusă la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Constantinopolului, iar câteva zile mai târziu (la 6 mai) a avut loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului” sinodal de autocefalie a BOR. Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat, la 20 aprilie 1885, scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan (1/13.V)

* În urmă cu 106 ani (1918), la această dată, a fost reglementată activitatea contrainformaţiilor militare. Deşi activitatea de contrainformaţii a reprezentat o preocupare constantă a conducerii Armatei încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aceasta a fost reglementată oficial după Primul Război Mondial, prin Ordinul de zi nr. 36 din 1 mai 1918 al Marelui Cartier General

* În urmă cu 103 ani (1921) apărea, la Cluj, revista „Gândirea”, revistă de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele, sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga ş.a. Ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic

* Acum 97 de ani (1927) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat

* Acum 93 de ani (1931) era inaugurată, la New York, Empire State Building, cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme. Empire State Building este un zgârie-nori și se află la intersecția dintre Fifth Avenuee și West Street 34. Clădirea a fost catalogată drept cea mai înaltă clădire din lume pentru mai bine de 40 de ani, între anii 1931 și 1972. A fost terminată în 1931 și a rezistat pe primul loc în top până ce a fost construit World Trade Center. În urma atacurilor teroriste cu bombe și distrugerea World Trade Center în 2001, Empire State Building a devenit din nou cea mai înaltă clădire din New York City. Empire State Building a fost numită de către Societatea Americană a Inginerilor civili ca una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne și este în prezent al doilea cel mai înalt zgârie-nori din New York (după One World Trade Center) și este pe locul 15 în topul internațional

* Cu 92 de ani în urmă (1932) intra în vigoare Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A fost înlocuită de Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată la 25.VI.1957, ratificată de România prin Decretul 213/1957

* Sunt marcaţi 65 de ani (1959) de când se deschidea primul sezon de vizitare al Colțului zoologic Băneasa, care a devenit, în 1962, Grădina Zoologică București. Aceasta a luat ființă în 1955 sub forma unor „colțuri zoologice”, mici efective de animale răspândite în parcurile Cișmigiu, Carol I, Herăstrău și în Pădurea Băneasa. Între anii 1955-1959 efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Colțul zoologic Băneasa

* Se împlinesc 45 de ani (1979) de când Groenlanda a devenit provincie autonomă a Regatului Danemarcei

* Cu 33 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), ulterior Uniunea Europeană (UE)

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când postul Radio Renașterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a fost înființat la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului și a emis de la 1 mai 1999, pe frecvenţa 91 MHz, 24 de ore din 24, în municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi. De la 1 mai 2004 este recepţionat pe internet la adresa www.radiorenasterea.ro, iar de la 1 mai 2005 emite şi la Bistriţa pe frecvenţa 102 MHz. Din anul 2019 programele postului nostru de radio pot fi ascultate și în zona Huedinului și în împrejurimi, până în județul Sălaj, pe frecvența 99.1 MHz

* Tot 25 de ani se împlinesc (1999) de când a intrat în vigoare „Carta OCEMN”, documentul fundamental al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, semnat în iunie 1998, la Yalta. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre. Astfel, la 25 iunie 1992, la Istanbul, unsprezece şefi de stat şi guverne (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina) au semnat „Declarația Summit-ului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declarația Bosforului”

* Acum 21 de ani (2003) intra în vigoare noul Cod Poştal Numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Astfel, codificarea devine detaliată până la nivel de stradă

* La această dată, în urmă cu exact 20 de ani (2004), zece noi state, opt din fostul bloc comunist (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), precum şi două state mediteraneene (Cipru şi Malta), au devenit oficial membre ale Uniunii Europene (UE), numărul statelor membre ale UE ridicându-se astfel la 25. Această extindere a UE spre Est marca sfârşitul simbolic al divizării continentului în urma celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 13 ani (2011) avea loc proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la Mănăstirea Lainici, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (prăznuirea sa se face pe 3 mai)

* Tot acum 13 ani, Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând acum titlul de „Fericit”. Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de fostul Papă Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă, în anul 1978. Pe 27 aprilie 2014, a avut loc, în Piaţa Sf. Petru din Vatican, ceremonia de sanctificare a Papei Ioan Paul al II-lea (precum şi cea a Papei Ioan al XXIII-lea)

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când în Japonia a început perioada „Reiwa” (Rei are sensuri legate de ordine, comandă şi dorinţă şi Wa se traduce prin pace şi armonie), în ziua în care prințul Naruhito, fiul și moștenitorul împăratului Akihito, a accedat la tron ca al 126-lea împărat al Japoniei. Împăratul Akihito a abdicat oficial la 30 aprilie 2019, marcând sfârșitul perioadei „Heisei” (a 247-a, care a durat 30 de ani)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Miercuri (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Iosif Muncitorul (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1859: S-a născut Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, întemeietor al şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1900 (m. 1933) – 165 de ani

– 1866: S-a născut prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (m. 1931)

– 1885: S-a născut Nicolae I. Ottescu, prozator şi dramaturg; frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (m. 1950)

– 1886: S-a născut Zenobie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1958, la Aiud)

– 1892: S-a născut Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1948). NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele

– 1895: S-a născut prozatorul Ury Benador (numele la naştere: Simon Moise Schmidt-Grinberg) (m. 1971)

– 1896: S-a născut Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1964)

– 1904: S-a născut Paul Sterian, poet, prozator, eseist, economist şi sociolog; unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins”, a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani; soţul pictoriţei Margareta Sterian (m. 1984) – 120 de ani

– 1921: S-a născut Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (m. 1991)

– 1923: S-a născut Ion Popescu Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (m. 1989). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 30.IV.1923

– 1927: S-a născut poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (m. 2015)

– 1928: S-a născut Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2016)

– 1929: S-a născut dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (m. 2016) – 95 de ani

– 1930: S-a născut lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (m. 2009)

– 1932: S-a născut compozitorul, profesorul şi pianistul Cristea Zalu (m. 2008)

– 1933: S-a născut Miron Scorobete, poet, prozator și publicist; redactor şi director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983) (m. 2023)

– 1934: A murit Paul Zarifopol, eseist şi critic literar şi publicist (n. 1874) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actriţa de teatru şi film Camelia Zorlescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Mircea Salomir, fost arbitru de fotbal şi observator federal (m. 2010)

– 1946: S-a născut Nancy Brandes, dirijor, orchestrator, compozitor de muzică uşoară şi actor israelian de origine română; în 1963 a fondat una dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock) „Roşu şi Negru”; emigrat în Israel din 1970

– 1949: S-a născut muzicologul Rodica Sava, realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române; activitatea de jurnalist s-a concretizat în mii de emisiuni de analiză muzicologică, de critică muzicală la Radio, numeroase emisiuni la Televiziunea Naţională, articole în presa scrisă; în anul 1993 a lansat la Radio România o emisiune – concert cu public, unică în peisajul muzical naţional, desfăşurată sub genericul „Muzicieni de azi…muzicieni de mâine” (m. 2010) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător; personalitate activă din domeniul alimentației din România, care a militat pentru o alimentație sănătoasă; a elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare; a scris tratate de specialitate în domeniile: alimentației, nutriției umane, biotehnologiei alimentare, bioindustriei, dietoterapiei; printre lucrările publicate se numără: „Biblia alimentară”, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, „Revoluție în bucătărie. Reînvață să gătești sănătos”; a realizat numeroase invenții (23 brevete); fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (m. 2022) – 75 de ani

– 1949: A murit pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1872) – 75 de ani

– 1955: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Costin

– 1955: S-a născut meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (m. 2016)

– 1962: S-a născut actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern

– 1977: S-a născut Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, diplomat și profesor de teologie

– 1997: A murit soprana Steliana Calos (n. 1944)

– 2006: A murit Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (n. 1923)

– 2008: A murit artista plastică Eva Cerbu (pe numele său adevărat Eva Siegler) (n. 1924)

– 2021: A murit Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Manifestări de marcare a 20 de ani de la integrarea de către Uniunea Europeană a zece noi țări (Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Cipru)

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, în urma reuniunii Comitetului pentru politică monetară

– Cetatea Vaticanului: Sunt marcați 13 ani de la ceremonia de beatificare a regretatului Papă Ioan Paul al II-lea

– Londra: Shell – Adunarea generală

– Londra: GSK – rezultate din primul trimestru

– Washington, DC: Argumente finale în procesul antitrust împotriva Google (1 – 3 mai)

– New York: Pfizer – rezultate din primul trimestru

– Cape Canaveral, SUA: NASA și Boeing lansează primul zbor cu echipaj al navei spațiale Starliner

– Bologna, Italia: Sunt comemorați 30 de ani de la moartea campionului brazilian de automobile Ayrton Senna

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muncii”, decretată în anul 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago (pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul; trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti au purtat adevărate lupte cu poliţiştii). Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, sărbătoarea muncii a fost „adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă

– Ziua naţională a Republicii Insulelor Marshall. Aniversarea proclamării Constituţiei /1979 – 45 de ani

– 1672: S-a născut Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (m. 1719)

– 1824: S-a născut chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (m. 1904) – 200 de ani

– 1825: S-a născut Johann Jakob Balmer, matematician elvețian (m. 1898)

– 1829: S-a născut José de Alencar, jurnalist, avocat, om politic, romancier şi dramaturg brazilian (m. 1877) – 195 de ani

– 1852: S-a născut Santiago Ramón Y Cajal, biolog şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; fondatorul neuroştiinţelor moderne; Premiul Nobel pentru medicină în 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi (m. 1934)

– 1873: A murit David Livingstone, explorator şi misionar scoţian; a întreprins trei expediţii în Africa Centrală şi de Sud; a efectuat prima traversare (1854-1856) a continentului african – din Angola în Mozambic; a descoperit, printre altele, cascada Victoria; a avut o contribuţie decisivă la abolirea sclaviei în Africa de Est (n. 1813)

– 1881: S-a născut Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (m. 1955)

– 1899: S-a născut Jon Leifs, compozitor, pianist şi dirijor islandez (m. 1968) – 125 de ani

– 1903: A murit Luigi Arditti, compozitor, dirijor şi violonist italian (n. 1822)

– 1904: A murit Wilhelm His, anatomist şi antropolog german de origine elveţiană; lucrări privind embrionul uman şi morfologia sistemului nervos (n. 1831) – 120 de ani

– 1904: A murit compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (n. 1841) – 120 de ani

– 1905: S-a născut (la Berlin) Henry Koster (numele la naştere: Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător de film american de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (m. 1988)

– 1910: A murit Louis Welden Hawkins, pictor francez de naționalitate engleză (n. 1849, la Stuttgart, în Germania)

– 1916: S-a născut (în Quebec, Canada) actorul american de film Glenn Ford (m. 2006)

– 1917: S-a născut actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (m. 2017)

– 1923: S-a născut romancierul american Joseph Heller (m. 1999)

– 1924: S-a născut regizorul ceh de film Karel Kachyňa (m. 2004) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (m. 2013)

– 1925: S-a născut preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (m. 2016)

– 1927: S-a născut dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (m. 2005)

– 1928: S-a născut Sonny James, solist şi compozitor american de country (m. 2016)

– 1929: S-a născut Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (m. 2009) – 95 de ani

– 1929: S-a născut actorul polonez Stanisław Mikulski (m. 2014) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Marcel Amont (nume real Marcel Miramon), unul dintre cei mai populari și prolifici cântăreți din Franța, având o carieră de 75 de ani; pentru el, experienţa cântecului trebuia trăită în cadrul spectacolelor de tip music-hall (m. 2023) – 95 de ani

– 1939: S-a născut cântăreața, chitarista, pianista și compozitoarea americană Judy (Judith Marjorie) Collins, una dintre interpretele reprezentative ale pop-ului anilor ’60 – 85 de ani

– 1942: S-a născut sculptorița franceză Clara Halter (m. 2017)

– 1945: S-a născut Rita (Faye) Coolidge, interpretă americană, câştigătoare a mai multor Premii Grammy

– 1946: S-a născut regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” şi „Misiune: Imposibilă 2”

– 1947: S-a născut (în Mexic) Jacob David Bekenstein, fizician și profesor american-israelian; contribuții teoretice la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație (m. 2015)

– 1957: S-a născut Michael Capuzzo, jurnalist și scriitor american

– 1978: A murit Aram Haciaturian, compozitor, dirijor şi profesor armean (n. 1903)

– 1982: A murit violistul american de origine scoţiană William Primrose (n. 1903)

– 1989: A murit Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (n. 1918) – 35 de ani

– 1994: A murit pilotul brazilian Ayrton Senna, în timpul unei curse de Formula 1 (a Marelui Premiu de la San Marino – circuitul de la Imola) (n. 1960) – 30 de ani

– 2000: A murit Steve Reeves, actor şi culturist profesionist american (n. 1926)

– 2010: A murit actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul „As the World Turns” (n. 1918)

– 2017: A murit muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (n. 1947)

– 2023: A murit muzicianul canadian Gordon Lightfoot, cantautor prolific și chitarist, cunoscut pentru hituri folk-pop precum „If You Could Read My Mind” şi „The Wreck of the Edmund Fitzgerald” (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 30 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 30 aprilie

* Se împlinesc 235 de ani (1789) de când, pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, a avut loc ceremonia de învestire a primului preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1789-1797). George Washington (n. 11/22.II.1732 – m. 14.XII.1799), general şi om politic american, a fost comandantul suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) şi preşedinte al Convenţiei constituţionale de la 1787

* Cu 167 de ani în urmă (1857) era introdus, la Bucureşti, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat în acest fel

* În urmă cu 164 de ani (1860) începea guvernarea Cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova (până la 17/29.I.1861) (30.IV/12.V)

* Acum 143 de ani (1881) Conferinţa de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (încheiată la 2/14.V.1881) hotăra unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania sub numele acestuia din urmă. Conferinţa l-a însărcinat pe George Bariţiu să redacteze un memoriu care să analizeze din toate punctele de vedere situaţia românilor din monarhia habsburgică (30.IV/12.V)

* Cu 128 de ani în urmă (1896) apărea Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”) şi se înfiinţa „Casa şcoalelor”, instituţie ce administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare (desfiinţată în timpul regimului comunist) (30.IV/12.V)

* Acum 122 de ani (1902) a avut loc, la Opera Comică din Paris, premiera operei „Pelléas et Mélisande” (dramă lirică în 5 acte şi 19 tablouri), de Claude Debussy, după un libret de Maurice Maeterlinck

* În urmă cu 76 de ani (1948) avea loc a IX-a Conferinţă panamericană de la Bogotá (Columbia), la care s-a hotărât crearea Organizaţiei Statelor Americane – OSA, cu sediul la Washington, prin transformarea Uniunii Panamericane (Uniunea Republicilor Americane, creată în 1889), organizaţie guvernamentală, cu 35 de state membre şi 24 de țări cu statut de observatori permanenţi, având ca obiective securitatea continentală şi soluţionarea paşnică a conflictelor dintre statele membre

* Acum 33 de ani (1991) ieșea din fabrică ultimul autoturism marca Trabant, produs în Republica Democrată Germană, în perioada 1957 – 1991. Fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau” s-a închis pe data de 30 aprilie 1991, în Zwickau fiind produse în total 3.051.385 de automobile Trabant. La data de 1 ianuarie 2001 mai erau în Germania înscrise în circulație 33.726 de astfel de automobile. În perioada de fabricație autoturismele erau exportate în fostele țări socialiste, cele mai multe trabanturi fiind exportate în Cehoslovacia, Polonia și Ungaria. În prezent el a devenit un obiect de colecție pentru amatorii de automobile istorice

* În urmă cu 32 de ani (1992), prin decizia Tribunalului Municipal Bucureşti, aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale (la a treia Convenţie a formaţiunii, desfăşurate în perioada 27 – 29.III.1992), era înregistrată ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care în iulie 1993 a devenit Partidul Democraţiei Sociale din România/PDSR

* Acum 18 ani (2006) a avut loc, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră şi a întronizării Arhiepiscopului Major Lucian Mureşan

* Cu 17 ani în urmă (2007) începea aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic. Taxa se aplică produselor IT, televizoarelor, în general electronicelor, fiind ataşată preţului. Taxa verde, care este de fapt un timbru verde, are drept scop asigurarea de fonduri necesare colectării, recuperării şi reciclării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi a materialelor componente, precum şi gestionării componentelor toxice şi periculoase pentru om şi mediu. Totodată, de la această dată, comercianţii de astfel de produse au început să colecteze de la cumpărători aparatele vechi, în vederea reciclării lor

* În urmă cu 11 ani (2013) regina Beatrix a Olandei (n. 1938) a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinţ de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Cooperării Civili-Militari”; la această dată a fost înfiinţată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation) din Armata României, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente; CIMIC este un concept NATO, folosit, de regulă, pe timpul operaţiilor de sprijin al păcii, şi reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate

– „Ziua Infanteriei Române” (la 30.IV/11.V.1830 a fost semnat actul de naştere a infanteriei române prin „formarea în Valahia a 6 batalioane de infanterie şi a 6 escadroane de călărimea străjii pământeşti”)

– 1858: S-a născut medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (m. 1933)

– 1906: S-a născut Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (m. 1979)

– 1908: A murit fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1858)

– 1926: S-a născut actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (m. 2017)

– 1933: A murit Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu); membru de onoare străin al Academiei Române (prima femeie admisă în Academia Română, în 1925) (n. 1876)

– 1936: S-a născut Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (m. 2015)

– 1944: S-a născut inginerul Andrei P. Silard; studii privind dispozitivele electronice, fizica conductoarelor, circuitele electronice şi optoelectronice; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 1993) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Nicolae Opriţescu, regizor de film documentar şi artistic; în 1988 s-a stabilit în Franţa, deoarece în urma interzicerii filmului „Sezonul pescăruşilor” (1984) nu a mai reuşit să lucreze în cinematografie

– 1948: A murit Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (n. 1897)

– 1955: S-a născut Radu Călin Cristea, scriitor, eseist, jurnalist şi membru al CNA; după 1990 a fost colaborator şi comentator la numeroase posturi de radio şi TV, printre care și Radio România Actualităţi și Radio România Cultural; între anii 2008-2009, a fost director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (m. 2020)

– 1966: A murit Nicolae Gh. Lupu, medic internist, anatomopatolog și profesor; contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc; creator al şcolii româneşti de hematologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1884)

– 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940, ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927-1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (n. 1883, la Cubolta, azi R. Moldova) – 45 de ani

– 1994: A murit actorul și regizorul Dorin Dron (n. 1920) – 30 de ani

– 2003: A murit Alexandru Pintescu (nume la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, critic literar, traducător şi avocat (n. 1947)

– 2008: A murit criticul şi istoricul literar Fănuş Băileşteanu (n. 1947)

– 2017: A murit artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (n. 1942)

– 2018: A murit cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (n. 1970)

– 2021: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne de chirurgie cardiovasculară din România; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Oslo: Conferința „Cuvintele contează!”, pe tema discursului de instigare la ură, cu participarea șefului Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Ghebreyesus

-Praga: Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

– Krems an der Donau, Austria: Instanța reia cererea de transfer a torționarului incestuos austriac Josef Fritzl

– Luxemburg: Biroul de statistică al UE, Eurostat, publică date privind inflația din aprilie (prima estimare) și PIB din primul trimestru (prima estimare) din zona euro

– Seattle, SUA: Condamnarea co-fondatorului platformei de criptomonede Binance, Changpeng Zhao

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară a Fed (30 apr. – 1 mai)

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate din primul trimestru

– Paris: Air France-KLM – rezultate din primul trimestru

– Frankfurt, Germania: Lufthansa – rezultate din primul trimestru

– Germania: Volkswagen – rezultate din primul trimestru

– Londra: HSBC – rezultate din primul trimestru

– Amsterdam: Stellantis – vânzări și cifra de afaceri pentru primul trimestru

– Nürnberg, Germania: Publicarea cifrelor șomajului pentru luna aprilie a agenției de ocupare a forței de muncă

– New York: Coca-Cola – rezultate din primul trimestru

– New York: McDonald’s – rezultate din primul trimestru

– Tokyo, Japonia: Manifestări de marcare a 5 ani de la înscăunarea lui Naruhito, fiul cel mare al suveranului Akihito care a devenit al 126-lea împărat al Japoniei, deschizând o nouă eră numită Reiwa (30 apr. – 1 mai)

– Kajiado, Kenya: Audierea în cadrul procedurii inițiate de văduva jurnalistului pakistanez ucis Arshad Sharif împotriva poliției din Kenya

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Jazzului”, proclamată în noiembrie 2011, în timpul Conferinţei Generale UNESCO şi stabilită la solicitarea artistului american de jazz Herbie Hancock, ambasador al bunăvoinţei pe lângă această organizaţie. Ziua este destinată conştientizării comunităţii internaţionale asupra virtuţilor jazz-ului ca un mijloc de educaţie, precum şi ca o forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni

– Suedia: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30.IV.1946)

– În Vietnam se marchează „Ziua Victoriei”; la 30.IV.1975 a luat sfârşit războiul izbucnit cu 30 de ani înainte, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile; va urma reunificarea ţării – Vietnamul de Sud cu R.D. Vietnam, iar la 2.VII.1976 va fi proclamată Republica Socialistă Vietnam

– 1770: S-a născut David Thompson, explorator şi geograf canadian de origine britanică (m. 1857)

– 1777: S-a născut Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (m. 1855)

– 1792: A murit John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (n. 1718)

– 1796: S-a născut Adolphe Crémieux, avocat și om politic francez (m. 1880)

– 1864: S-a născut poetul estonian Juhan Liiv, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai ţării (m. 1913) – 160 de ani

– 1870: S-a născut compozitorul austriac de origine maghiară Franz Léhar (m. 1948)

– 1883: S-a născut Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (m. 1923)

– 1883: A murit pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (n. 1832)

– 1899, 30.IV./1.V: A murit Ludwig Büchner, filosof german, adept al materialismului radical (n. 1824) – 125 de ani

– 1901: S-a născut, în Belarus, economistul american de origine evreiască, Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1971, pentru interpretarea sa empirică a creşterii economice care a îmbunătăţit înţelegerea structurilor socio-economice şi a dezvoltării economice (m. 1985)

– 1902: S-a născut Theodore W. Schultz, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979, împreună cu Sir Arthur Lewis (m. 1998)

– 1926: S-a născut actriţa și comediana americană Cloris Leachman (m. 2021)

– 1932: S-a născut oboistul elveţian Michel Piguet (m. 2004)

– 1938: S-a născut Gary Collins, actor şi prezentator american de televiziune (m. 2012)

– 1938: S-a născut cineastul slovac Juraj Jakubisko, considerat cel mai bun regizor al secolului al XX-lea în ţara sa şi supranumit „Fellini din est”; reprezentant al noului val (m. 2023)

– 1941: A murit regizorul american de film, operatorul, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (n. 1870, în Scoţia)

– 1945: A murit Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1889)

– 1947: S-a născut muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (m. 2017)

– 1948: S-a născut Jocelyne Saab, regizoare, producătoare, scenaristă, artistă și reporteră libaneză; pionieră a cinematografiei din Orientul Mijlociu, s-a concentrat asupra celor defavorizați – de la populații strămutate la luptători exilați, orașe în război și o lume a patra fără voce; a realizat documentare despre Beirutul distrus de război; fondatoare a Festivalului Internațional de Film al Rezistenței Culturale din Liban (m. 2019)

– 1949: S-a născut António Guterres (António Manuel de Oliveira Guterres), om politic şi inginer portughez; a preluat, de la 1 ianuarie 2017, funcţia de secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru un mandat de cinci ani; Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (2005-2015); preşedinte al Internaţionalei Socialiste (1999 – 2005); preşedinte al Consiliului European (ian. – iul. 2000); prim-ministru al Republicii Portugheze (1995–2002); secretar general al Partidului Socialist Portughez (1992 – 2002) – 75 de ani

– 1949: A murit Lajos Ágner, scriitor, istoric literar şi orientalist maghiar (n. 1878) – 75 de ani

– 1954: S-a născut Jane Campion, regizoare, scenaristă, actriţă şi producătoare neo-zeelandeză de film – 70 de ani

– 1970: A murit actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (n. 1934)

– 1983: A murit George Balanchine (pe numele adevărat: Gheorghi Balancivadze), balerin şi coregraf american de origine georgiană; s-a numărat printre fondatorii Şcolii americane de balet (1934); animator al New York City Ballet (n. 1904)

– 1983: A murit muzicianul american Muddy Waters (n. 1915)

– 1989: A murit Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (n. 1929) – 35 de ani

– 2006: A murit Jean-François Revel, filosof, scriitor şi jurnalist francez (n. 1924)

– 2011: A murit Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (n. 1911)

– 2011: A murit dr. Ronald D. Asmus, director executiv al Biroului de la Bruxelles al „German Marshall Fund” (GMF), fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa (n. 1957)

– 2015: A murit cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (n. 1918)

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică R&B şi soul Ben E. King (numele real: Benjamin Earl Nelson) (n. 1938)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru Chimie în 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (n. 1939)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză Rose Laurens (nume real: Rose Podwojny) (n. 1953)

– 2019: A murit Peter Mayhew, actor englez-american; a jucat rolul extraterestrului Chewbacca în serialul „Star Wars” (n. 1944) – 5 ani

– 2020: A murit Rishi Kapoor, unul dintre cei mai populari actori indieni, producător și regizor; fiul lui Raj Kapoor (n. 1952)

– 2022: A murit cântăreaţa americană de muzică country Naomi Judd; alături de fiica sa Wynonna a format duetul „The Judds”, cu care a cunoscut celebritatea și a câştigat numeroase premii, inclusiv cinci trofee Grammy; a fost lider al unor organizații de caritate, a înființat Fondul de Cercetare Naomi Judd pentru a susține cercetările în găsirea unui tratament pentru hepatita C (n. 1946)

– 2023: A murit celebrul creator de modă rus Slava Zaiţev (nume întreg: Veaceslav Zaiţev); supranumit de presa occidentală „Ţarul modei sovietice”; a dictat moda sovietică şi rusă timp de decenii; a creat peste 1.000 de modele de-a lungul carierei sale (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 29 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 29 aprilie

* Cu 156 de ani în urmă (1868) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea Filarmonică Română (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955), prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906). Primul concert a avut loc la 15/27.XII.1868 (29.IV/11.V)

* Acum 147 de ani (1877) Adunarea Deputaţilor adopta o moţiune prin care era declarată starea de război a României cu Imperiul Otoman. O zi mai târziu (30.IV/12.V), aceeaşi moţiune era adoptată şi de Senat (29.IV/11.V)

* În urmă cu 189 de ani (1835), în timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, a fost descoperit un obiect conic, așa-numita „Pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care au ieșit la lumină în timp: conul de aur din Avanton (1844), vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch (1935), lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin)

* Acum 79 de ani (1945), la Caserte (Italia), a fost semnată capitularea trupelor germane din această ţară (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 74 de ani în urmă (1950) România şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Misiunea diplomatică română la Ulan Bator a fost închisă temporar în 1995, iar cea mongolă la Bucureşti în 1997

* Acum 66 de ani (1958), la Geneva, avea loc încheierea Convenţiei asupra platoului continental. România a aderat la această Convenţie la 31.VIII.1961

* Tot în urmă cu 66 de ani era creată Comisia Economică ONU pentru Africa (UNECA), de către Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite (ONU), fiind una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU. Începând cu anul 1963, UNECA este reprezentată pe continentul african cu câte un birou în fiecare din cele 5 subregiuni: Africa de Nord, Africa de Vest, Africa Centrală, Africa de Est şi Africa de Sud. Mandatul UNECA este de a promova dezvoltarea economică și socială a celor 54 de state membre, de a încuraja integrarea intra-regională și de a promova cooperarea internaţională în scopul dezvoltării Africii

* Cu 29 de ani în urmă (1995) România a devenit primul stat care a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de Consiliul Europei, la Strasbourg, la 1.II.1995 (a intrat în vigoare la 1.II.1998). Convenţia-cadru reprezintă primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale

* Acum 27 de ani (1997) intra în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* În urmă cu 13 ani (2011) avea loc căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge (nepotul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit), cu Kate Middleton, la catedrala Westminster din Londra. Nunta secolului sau chiar a mileniului – așa cum a fost considerată de britanici – a fost urmărită la televizor de 2 de miliarde de oameni din întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Luni (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Începutul Săptămânii Mari (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Ecaterina din Siena, fecioară învăţătoare a Bisericii, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională a Veteranilor de Război”; prin Hotărârea de Guvern nr.1222/10.10.2007 această zi este marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României; s-a hotărât această dată deoarece titlul de „veteran de război” a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprile 1902, printr-un decret al regelui Carol I

– 1830, 29.IV/11.V: S-a născut Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1891)

– 1878: A murit Dimitrie Petrino, poet elegiac, jurnalist şi traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo şi Lenau); reţinut de istoria literaturii mai ales ca inamic şi detractor al lui Mihai Eminescu; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1838)

– 1885, 29.IV/11.V: A murit Visarion Roman, publicist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1833)

– 1918: A murit Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de ai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (n. 1858)

– 1925: S-a născut inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007)

– 1927: S-a născut Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (m. 2007)

-1931: S-a născut prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache (m. 2021)

– 1936: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (m. 1997)

– 1939: A murit (s-a sinucis) pictorul Petre Iorgulescu-Yor (n. 1890) – 85 de ani

– 1940: S-a născut inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2019)

– 1941: S-a născut regizorul de film Mircea Veroiu (m. 1997)

– 1947: A murit Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române (n. 1875)

– 1951: S-a născut teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (m. 2016)

– 1955: A murit Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1884)

– 1956: S-a născut actorul Florin Călinescu, fost director al Teatrului Mic din Bucureşti, realizator de emisiuni tv., om de afaceri

– 1960: A murit dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (n. 1881)

– 1975: A murit Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu), poet, gazetar, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (n. 1905)

– 1976: A murit Emanuil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (n. 1882)

– 1982: A murit regizorul de film Doru Năstase (n. 1933)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (n. 1912) – 25 de ani

– 2004: A murit violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (n. 1955) – 20 de ani

– 2005: A murit inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1941)

– 2007: A murit Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”; a condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (n. 1926)

– 2010: A murit (la Paris) Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă evreu născut în România; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (n. 1929)

– 2014: A murit Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (n. 1921) – 10 ani

– 2015: A murit Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei”, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (n. 1919)

– 2015: A murit arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (n. 1922, în Basarabia)

– 2020: A murit Romulus Cristea, jurnalist, scriitor și revoluționar; și-a petrecut cea mai mare parte din carieră ca redactor la ziarul România liberă; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru cărțile publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (n. 1967)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale al UE (29 – 30 apr.)

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor europeni ai agriculturii

– New York: Consiliul de Securitate al ONU decide prelungirea misiunii de menținere a păcii în Sudanul de Sud

-Bangkok: Liderul Brunei Sultan Hassanal Bolkiah urmează să se întâlnească cu prim-ministrul thailandez Srettha Thavisin. Totodată, cei doi lideri vor susține declarații comune

– Praga: Președintele ceh Petr Pavel îl întâmpină pe președintele german Frank-Walter Steinmeier la Castelul Praga. Ambii președinți vor vorbi la conferința care marchează cea de-a 20-a aniversare a Republicii Cehe în Uniunea Europeană.

-Londra: Este marcată a 13-a aniversare a căsătoriei Prințului William și Catherine Middleton

– Madrid: Premierul spaniol anunță dacă va demisiona după deschiderea unei anchete judiciare care vizează soția sa

-Londra: Grevă a poliției de frontieră pe aeroportul Heathrow din Londra (29 apr.- 2 mai)

– Tbilisi, Georgia: Partidul de guvernământ organizează un miting pentru a contracara protestele împotriva controversatei legi  a „influenței străine”

– Hong Kong, China: Curtea din Hong Kong va pronunța verdictul în procesul presei de opoziție Stand News și al editorilor săi

– Stuttgart, Germania: Începe procesul pentru nouă presupuși membri ai unei rețele extremiste care au pus la cale o lovitură de stat

– Togo: Alegeri legislative și regionale

– Madrid: Fostul șef al fotbalui spaniol Luis Rubiales, este citat de instanțe într-o anchetă de corupție

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dansului”; marchează naşterea coregrafului şi dansatorului francez Jean Georges Noverre (1727-1810), creator al baletului modern; se celebrează din anul 1982, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– „Ziua Internaţională a Dorinţei” („World Wish Day”); în 29 aprilie 1980, unui copil de 7 ani bolnav de leucemie îi era împlinită simbolic dorinţa de a deveni poliţist. Povestea lui Chris Greicius a inspirat o adevărată mişcare la nivel global, care este celebrată an de an. Organizaţia internaţională „Make-A-Wish”, implicată în acţiuni caritabile în sprijinul copiilor greu încercaţi din diverse colţuri ale lumii, şi-a lansat filiala din România la 29 aprilie 2015

– „Ziua Europeană a Solidarităţii între Generaţii”, sărbătorită din 2009 (- 15 ani), îşi propune să contribuie la promovarea înţelegerii între tineri şi persoanele în vârstă prin asigurarea unei oportunităţi pentru cele două grupuri de a se reuni în vederea schimbului de experienţe şi competenţe

– 1630: A murit Agrippa d’Aubigné, poet şi cronicar francez (n. 1552)

– 1727: S-a născut coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (m. 1810). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1842: S-a născut Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (m. 1899)

– 1854: S-a născut Henri Poincaré, matematician, astronom şi filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (m. 1912) – 170 de ani

– 1863: S-a născut poetul grec Konstantinos Petrou Kavafis, una dintre figurile literare cele mai importante din secolul al XX-lea şi unul dintre ce mai mari exponenţi ai renaşterii limbii greceşti moderne (m. 1933)

– 1863: S-a născut publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (m. 1951)

– 1875: S-a născut Rafael Sabatini, scriitor britanic de origine italiană (m. 1950)

– 1879: S-a născut Sir Thomas Beecham, dirijor englez (m. 1961) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (m. 1948)

– 1893: S-a născut Harold C. Urey, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1934 (m. 1981)

– 1895: S-a născut Sir Malcolm Sargent, dirijor și compozitor englez (m. 1967)

– 1899: S-a născut Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (m. 1974) – 125 de ani

– 1907: S-a născut Tino (Constantino) Rossi, cântăreț și actor francez de film; tenor al cabaretului francez și unul dintre marii idoli romantici ai timpului său (m. 1983)

– 1907: S-a născut Fred Zinnemann, regizor şi producător american de film, de origine austriacă (m. 1997)

– 1917: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (m. 2012)

– 1919: S-a născut Gérard Oury (pe numele său real Max-Gérard Houry Tannenbaum), regizor şi actor francez de film (m. 2006) – 105 ani

– 1922: S-a născut muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (m. 2016)

– 1923: S-a născut Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (m. 2010)

– 1924: S-a născut Renée Marcelle „Zizi” Jeanmaire, dansatoare, cântăreață de music-hall și actriță franceză (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (m. 2011)

– 1930: S-a născut Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (m. 2017)

– 1933: S-a născut Willie Nelson, cântăreţ şi chitarist american de muzică country, actor de film şi producător

– 1933: S-a născut poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (m. 2015)

– 1935: S-a născut Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (m. 2018)

– 1936: S-a născut dirijorul şi muzicianul indian Zubin Mehta; director muzical pe viaţă al Filarmonicii din Israel (din 1981), dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Viena, Orchestrei Filarmonice din München, Los Angeles Philharmonic, Staatskapelle Berlin şi al Orchestrei de Stat din Bavaria

– 1938: S-a născut Bernie Madoff, fost director la bursa NASDAQ din New York, autor al celei mai mari escrocherii financiare din istorie, în valoare de mai multe zeci de miliarde de dolari (m. 2021, în penitenciarul din Carolina de Nord, unde ispăşea o pedeapsă de 150 de ani de închisoare)

– 1951: A murit filosoful austriac-britanic Ludwig Wittgenstein (nume complet: Ludwig Josef Johann Wittgenstein), unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului (n. 1889)

– 1954: S-a născut Jerry (Jerome) Seinfeld, actor de comedie, scenograf şi producător american de film – 70 de ani

– 1955: S-a născut Leslie Jordan, actor, comediant, scriitor și cântăreț american, care s-a remarcat prin rolurile sale din serialele ”Will & Grace” şi „American Horror Story” (m. 2022)

– 1957: S-a născut Daniel Day-Lewis, actor britanic de teatru şi film; singurul actor premiat cu 3 Oscaruri pentru rol principal

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Michelle Pfeiffer

– 1970: S-a născut Uma Thurman, actriţă americană de film și fotomodel

– 1970: S-a născut André Agassi, fost jucător american de tenis, câştigător a 8 titluri de Grand Slam şi a medaliei olimpice de aur; a câştigat 17 turnee ATP Masters Series

– 1980: A murit Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspansului (n. 1899)

– 2006: A murit economistul american John Kenneth Galbraith; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură; teoretician al fenomenului managementului (n. 1908, în Canada)

– 2008: A murit chimistul elveţian Albert Hofmann, cel care a descoperit accidental drogul halucinogen LSD (n. 1906)

– 2011: A murit pianistul rus Vladimir Krainev (n. 1944)

– 2012: A murit inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (n. 1945)

– 2014: A murit Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător și scenarist britanic (n. 1942) – 10 ani

– 2015: A murit François Michelin, directorul grupului cu același nume din ultimii 47 de ani; a fost cel care a transformat Michelin în gigantul mondial al industriei anvelopelor de astăzi şi care a revoluţionat procesul de producţie (n. 1926)

– 2019: A murit Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (n. 1938) – 5 ani

– 2020: A murit actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă consecventă în cinematografia occidentală (n. 1967)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 28 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 8 mai 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 28 aprilie

* Acum 522 ani (1502) era încheiată traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo-germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare şi cuprinde intervalul 1457-1502

* Se împlinesc 165 de ani (1859) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 117 pentru înfiinţarea Biroului de statistică al Ţării Româneşti şi numea ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian (28.IV/10.V)

* În urmă cu 137 de ani (1887) apărea Legea pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. Institutul a intrat ulterior în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”. În prezent, poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” (28.IV/10.V)

* Acum 116 ani (1908) a avut loc, la Bucureşti, adunarea de constituire a Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). Alături de scriitori bucureşteni au participat şi reprezentanţi din provincie ai breslei. Preşedinte al Societăţii a fost ales poetul şi publicistul Cincinat Pavelescu. A funcţionat sub această denumire până în martie 1949. Uniunea Scriitorilor din România a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici (28.IV/11.V)

* Acum 72 de ani (1952) intra în vigoare Tratatul de la San Francisco, semnat la 8 septembrie 1951, între Japonia şi o parte a Puterilor Aliate, care a pus capăt oficial celui de-Al Doilea Război Mondial şi a alocat despăgubiri civililor şi foştilor prizonieri de război din ţările aliate, care suferiseră din cauza crimelor de război comise de japonezi. Japonia şi-a recâştigat independenţa, pierdută la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost ocupată militar de Puterile Aliate conduse de Statele Unite

* Cu 67 de ani în urmă (1957) avea loc constituirea, la Aix-les-Bains (Franţa), a Federaţiei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite (FMOI), cu sediul la Paris. Legat de acest eveniment, începând din 1985, se sărbătoreşte, în ultima duminică a lunii aprilie, „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (24 aprilie 2022)

* Cu 28 de ani în urmă (1996) avea loc Masacrul din Port Arthur (Tasmania, Australia), în care 35 de persoane au fost ucise și alte 23 rănite. Criminalul, Martin Bryant, a fost condamnat pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată. În urma incidentului au fost aduse schimbări fundamentale unor legi pentru controlul armelor de foc în Australia, cazul fiind considerat printre cele mai sângeroase masacre din istoria continentului (28 – 29)

* Acum 27 de ani (1997) avea loc semnarea Protocolului de înfrăţire a oraşelor Suceava şi Chişinău

* Acum 23 de ani (2001) milionarul american Dennis Tito (n. 1940) devenea primul om care a plecat în spațiu ca turist, însoţind doi cosmonauţi ruşi, în misiunea Soyuz TM-32, şi rămânând împreună cu aceştia pe orbită, timp de 7 zile, 22 de ore şi 4 minute

Aniversări – Comemorări

– Intrarea Domnului în Ierusalim; Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile; Sf. M. Dada, Maxim și Quintilian (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1764: S-a născut Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (m. 1808, la Vârşeţ, în Serbia de azi) – 260 de ani

– 1861: S-a născut Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1946)

– 1874: S-a născut Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1936) – 150 de ani

– 1882, 28/29: S-a născut matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1964)

– 1887: S-a născut basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (m. 1967)

– 1893: A murit omul politic Emilian Pache-Protopopescu; membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (n. 1845)

– 1923: S-a născut general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1928: S-a născut Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (m. 2010)

– 1931: S-a născut Radu Iftimovici cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (m. 2020)

– 1939: S-a născut compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (m. 1997) – 85 de ani

– 1940: S-a născut pianista şi profesoara Elena Cosma (m. 2001)

– 1943: S-a născut pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (m. 2021)

– 1947: S-a născut actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (m. 2014)

– 1948: S-a născut Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă (m. 2022)

– 1948: A fost arestat (sub acuzaţia falsă de complot) juristul Lucreţiu Pătrăşcanu (n. 1900), reprezentant al comunismului naţional, unul dintre liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944 și ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; executat la 16/17.IV.1954, în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an; împreună cu el au mai fost arestaţi soţia sa, Elena Pătrăşcanu, pictoriţa Lena Constante, soţul acesteia, folcloristul Harry Brauner, şi scriitorul Bellu Zilber

– 1953: S-a născut Sorin Burtea, jurnalist și realizator de emisiuni în cadrul TVR; timp de peste 40 de ani a realizat şi coordonat emisiuni precum „Reflector“, „Economia încotro?“, „Studioul economic“, „Ziua de mâine“; pe TVR Internaţional a realizat şi moderat emisiunea „Investiţi în România“ (m. 2020)

– 1957: S-a născut actorul Teodor Corban (m. 2023)

– 1965: A murit pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (n. 1913)

– 1972: A murit regizorul de film documentar Gabriel Barta (n. 1923)

– 1987: A murit sculptoriţa Iulia Oniţă (n. 1923)

– 1995: A murit actorul Nicolae Dinică (n. 1934)

– 1996: A murit poetul timişorean Alexandru Jebeleanu (n. 1923)

– 2006: A murit Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (n. 1934)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (n. 1931)

– 2009: A murit interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (n. 1947) – 15 ani

– 2010: A murit Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1916)

– 2011: A murit Margareta Giurgea, fizician cu cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1915)

– 2013: A murit „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989; fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (n. 1951)

– 2018, 28/29: A murit Ilie Gheorghe, actor de teatru și film, regizor; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Naţional din Craiova (n. 1940)

– 2021: A murit artista plastică Doina Artemiza Boceanu (n. 1940)

– 2023: A murit Liviu Georgescu, poet și medic; stabilit în SUA din 1990 (n. 1958) – 1 an