Calendarul zilei – 29 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 noiembrie 2022, 05:07 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 29 noiembrie

* Acum 548 de ani (1474), domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea, prima scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. „Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. […] Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui (ex oppido nostro Vaslui), în ziua de 29 noiembrie 1474. Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei (Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium). Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv”. Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477, care ilustrează aspecte de politică internă și externă ale celor două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Papa urmărind doar convertirea Domnului Moldovei la catolicism. Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale acoliților acestora

* Cu 84 de ani în urmă (1938) relațiile diplomatice între România și Franța au fost ridicate la nivel de ambasadă. După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită de Franţa, a fost deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa. România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială, arhitectul acestor relaţii privilegiate

* Cu 72 de ani în urmă (1950) era difuzată prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă. Prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 și s-a adresat ascultătorilor din fosta Cehoslovacie. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie

* Acum 32 de ani (1990) Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2 august 1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat Rezoluţia 678 care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15 ianuarie 1991. Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17 ianuarie 1991, a fost declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani. La 28 februarie 1991, „Războiul din Golf” s-a încheiat prin capitularea trupelor irakiene

* În urmă cu 29 de ani (1993) îşi începea transmisia postul de televiziune Antena 1, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparţinând trustului Intact Media Group)

* Se împlinesc 15 ani (2007), de când, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală

* Acum 11 ani (2011) sute de protestatari iranieni s-au adunat în fața ambasadei Marii Britanii din Teheran, manifestația devenind extrem de violentă odată cu spargerea geamurilor și incendierea drapelului britanic. Manifestanții au intrat cu forța în sediul ambasadei și au distrus un portret al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, fiind furioși pentru faptul că Londra impusese noi sancțiuni Teheranului, după publicarea raportului AIEA, care arăta că Iranul dezvolta arme nucleare. Noile sancțiuni prevedeau, printre altele, oprirea tutruror relațiilor cu băncile iraniene, inclusiv cu Banca Centrală

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când Palestina a devenit stat observator nemembru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi a Israelului. Statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

* Acum 9 ani (2013) avea loc parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului şi a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Infanteriei Marine”; la data de 29 noiembrie 1971, a fost reînfiinţat Batalionul de Infanterie Marină (desfiinţat în 1958)

– 1836: S-a născut Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; fondatorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politicii economice liberale pentru a scoate țara din criză (m. 1910)

– 1852: A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819) – 170 de ani

– 1880: S-a născut N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949)

– 1888: A murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (în 1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg)

– 1921: A murit Paulina Cruceanu; absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, ea a devenit, la 6.V.1891, prima farmacistă din România (n. 1865)

– 1922: A murit preotul greco-catolic, omul politic și publicistul Vasile Lucaciu (supranumit „Leul din Şişeşti”), una dintre cele mai importante personalități politice, culturale şi istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului austro-ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania şi înfăptuitor al Marii Uniri, declarat, în 2022, „Erou al Națiunii Române”; a fost unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (n. 1852) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul Mihai Mereuţă (m. 2003)

– 1929: S-a născut pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu-Mureș (m. 2020)

– 1933: A murit juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1856)

– 1934: S-a născut Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi Tv., scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (m. 2016)

– 1936: S-a născut librarul şi traducătorul sibian Reimar-Alfred Ungar; director al Centrului de librării din judetul Sibiu (1970-1996) (m. 2006)

– 1938: S-a născut baschetbalistul Dan Popper, fost secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), între anii 1996-2004, şi al Federaţiei Române de Canotaj (FRC), între anii 1986-1995 (m. 2015)

– 1938, 29/30: „Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu (n. 1899), conducătorul organizaţiei legionare „Garda de Fier”, şi alţi 13 şefi legionari, arestaţi şi condamnaţi (în mai 1938) la închisoare, au fost executaţi din ordinul regelui Carol al II-lea (comunicatul oficial anunţa că au încercat să fugă de sub escortă, motiv pentru care au fost împuşcaţi); Germania a reacţionat violent, demnitarii şi ofiţerii decoraţi de regele Carol restituind decoraţiile primite; a intervenit o perioadă de tensiune în relaţiile germano-române

– 1947: S-a născut Liviu Tudan (nume real: Dumitru Tunsoiu), compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei de rock „Roşu şi Negru” (m. 2005) – 75 de ani

– 1949: S-a născut violistul şi compozitorul Vladimir Mendelssohn (m. 2021)

– 1951: A murit medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul ginecologic veterinar din România (n. 1884)

– 1958: S-a născut Carmen Firan, poetă, prozatoare și jurnalistă; stabilită la New York din 1997

– 1959: A murit Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1962: S-a născut Eugen Mihăescu, chitarist şi compozitor pop-rock; liderul formaţiei „Krypton” şi al trupei „Nimic întâmplător” – 60 de ani

– 1966: A murit poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (n. 1905)

– 1968: S-a născut Ramona Bădescu, actriţă și solistă, stabilită în Italia

– 1970: A murit Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (n. 1901)

– 1971: S-a născut Daniela Nane, actriță, câștigătoarea ediției din 1991 a concursului Miss România și prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe

– 1973: A murit Gheorghe Cristescu, reprezentant al mişcării muncitoreşti şi socialiste din România; unul dintre fondatorii Partidului Comunist, al cărui prim conducător a fost (1921-1924); exclus din PCR în 1926 (n. 1882)

– 1974: A murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1978: A murit Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (n. 1903)

– 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (n. 1923)

– 1993: A murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (n. 1951)

– 1994, 29/30: A murit Titus Popovici, prozator, scenarist, dramaturg, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930)

– 1996: A murit poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (n. 1918, la Turia, Grecia)

– 1997: A murit geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1914) – 25 de ani

– 2005: A murit pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (n. 1914)

– 2011: A murit regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (n. 1946)

– 2019: A murit Dumitru Cuc, antrenor de lupte, cu o carieră de patru decenii la Dinamo, dar şi la lotul naţional, descoperind şi pregătind zeci de campioni, între care Nicolae Martinescu, Ion Cernea, Victor Dolipschi, Ştefan Rusu, Nicu Gingă, Nicolae Zamfir (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Prim-ministrul din Bangladesh Sheikh Hasina va vizita Japonia (29 – 30 nov.)

– Paris: Forumul Femeilor pentru Economie și Societate (29 – 30 nov.)

– Paris: Decizia Curții de Casație privind predarea în Italia a activistului Vincenzo Vecchi

– New York: Sunt marcați 10 ani de la votul Adunării Generale a ONU care a acordat Palestinei statutul de stat observator nemembru al Națiunilor Unite

– Teheran, Iran: Sunt comemmorați 11 ani de la atacul asupra Ambasadei Marii Britanii de către zeci de studenți și protestatari iranieni furioși pentru sancțiunile unilaterale ale Marii Britanii

– Wellington/Sydney: Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, va vizita Noua Zeelandă și

Australia și se va întâlni cu prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern la Auckland și

prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese la Sydney (29 nov. – 3 dec.)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor din UE și din Organizația Statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS)

-Zurich: Președintele italian, Sergio Mattarella va vizita Elveția (29 – 30 nov.)

– Geneva: Publicarea raportului anual UNCTAD privind transportul maritim

– Berlin: Conferință de presă despre industria germană în prezența ministrului economiei, Robert Habeck

– Londra: Easyjet – rezultate pentru anul fiscal 2022/2023

– Mansourah, Egipt: Procesul cercetătorului Patrick Zaki pentru „informații false”

– Osaka, Japonia: Ceremonia de decernare a premiilor MAMA, cele mai importante premii din lumea K-pop (29 – 30 nov.)

-Jiuquan, China: Lansarea misiunii cu echipaj Shenzhou-15, cu destinația stației spațiale chineze

– Paris: PSG/Qatar – decizie privind admisibilitatea cererii de anulare a protocolului de confidențialitate dintre Nasser Al-Khelaïfi și Tayeb Benabderrahmane

Aniversări – Comemorări

– „#GivingTuesday” sau „Ziua Mondială a Faptelor bune” este o mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. #GivingTuesday este marcată în ultima marți din luna noiembrie (în 2020 a fost în prima marți din decembrie). Inițiată de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în 2012 ( – 10 ani), în scopul promovării unei zile dedicate altruismului, #GivingTuesday a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări. În România ziua este marcată din 2017

– „Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul palestinian”, proclamată, în 1977, în cadrul celei de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 32/40 B; la 29.XI.1947 Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 181 (II) cu privire la împărţirea Palestinei – 75 de ani. NOTĂ: Rezoluţia 181 (II) stipula crearea pe teritoriul Palestinei (regiune istorică din Orientul Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană şi deşertul Siriei) a două state – arab şi israelian; oraşul Ierusalim urma să devină o unitate administrativă autonomă sub conducerea ONU; războiul din anii 1948 şi 1949, declanşat împotriva Israelului de către statele arabe vecine, s-a încheiat cu victoria Israelului şi ocuparea de către acesta a unei mari părţi din teritoriul Palestinei

– 1516: A murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino) (n. ~1430)

– 1643: A murit compozitorul italian Claudio Monteverdi (n. 1567)

– 1694: A murit Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (n. 1628)

– 1759: A murit Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n. 1687)

– 1797: S-a născut compozitorul italian Gaetano Donizetti (m. 1848) – 225 de ani

– 1803: S-a născut Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii („efectul Doppler-Fizeau”) (m. 1853)

– 1825: S-a născut medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (m. 1893)

– 1832: S-a născut Louisa May Alcott, scriitoare americană (m. 1888) – 190 de ani

– 1839: S-a născut Ludwig Anzengruber, poet, dramaturg și romancier austriac (m. 1889)

– 1849: S-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945)

– 1872: A murit editorul american de ziare Horace Greeley; în 1841 a fondat cotidianul „New York Tribune” (n. 1811) – 150 de ani

– 1915: S-a născut inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (m. 2012)

– 1924: A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (n. 1858)

– 1930: S-a născut fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (m. 2018)

– 1931: S-a născut geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (m. 2019)

– 1932: S-a născut Jacques Chirac, politician francez, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1974-1976); primar al Parisului (1977-1995), preşedinte al Franţei între anii 1995 şi 2007 (m. 2019) – 90 de ani

– 1949: S-a născut actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling; a fost una din vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” şi a propriului său sitcom „It’s Garry Shandling’s Show” (m. 2016)

– 1951: S-a născut actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu premiul César pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (m. 2020)

– 1966: S-a născut actrița mexicană Monica Villasenor (m. 2021)

– 1973: A murit scriitorul austriac Felix Braun (n. 1885)

– 1976: S-a născut Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (m. 2020)

– 1981: A murit (în condiţii neelucidate) actriţa americană de film Natalie Wood (născută Natalia Nikolaevna Zakharenko); în noiembrie 2011, investigatorii au decis redeschiderea unuia dintre cele mai misterioase cazuri de deces de la Hollywood, după ce au fost contactaţi de persoane care au susţinut că deţin informaţii suplimentare cu privire la evenimentele petrecute în acea noaptea; chiar dacă autorităţile au închis cazul declarând că moartea actriţei este un „înec accidental”, mărturia lui Dennis Davern, căpitanul iahtului deţinut de actriţă şi de soţul ei, i-a determinat pe anchetatori să reanalizeze cazul din 1981 (n. 1938)

– 1986: A murit actorul american de film Cary Grant (n. 1904)

– 2001, 29/30: A murit chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (n. 1943)

– 2010: A murit (s-a sinucis) scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (n. 1915)

– 2010: A murit poeta rusă Bella Ahmadulina (n. 1937)

– 2014: A murit poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (n. 1934, în Canada)

– 2019: A murit Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (n. 1918)

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (n. 1924)

Calendarul zilei – 28 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 noiembrie 2022, 05:02 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:06

S-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie

* Cu 201 ani în urmă (1821) Panama şi-a proclamat independenţa şi a intrat în componenţa Republicii Federative Marea Columbie, după a cărei destrămare (1831) a rămas parte a Columbiei. Explorată de spanioli pe parcursul secolului al XVI-lea, Panama a făcut parte din Real Audencia de Panama (1538), din Viceregatele Peru (1718) şi Noua Granada (1751). La 3 noiembrie 1903 se proclama Republica independentă Panama. În 1977 au fost semnate, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama şi Tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama. Istoria Republicii Panama a fost, în bună parte, marcată de regimuri militare, în decembrie 1989, generalul Manuel Antonio Noriega fiind înlăturat de la putere. În decembrie 1999, Zona Canalului Panama a trecut în deplina suveranitate a Republicii Panama

* Se împlinesc 145 de ani (1877), de când, după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cerchez şi a semnat capitularea armatei turce. Căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului (28.XI/10.XII)

* Acum 129 de ani (1893) apărea la Bucureşti, săptămânal (până la 28.I.1896), revista literară „Vieaţa”, sub conducerea lui Al. Vlahuţă şi V. A. Urechia, care a rămas în istoria publicisticii literare româneşti ca una din publicaţiile care a polemizat cel mai intens cu cele de orientare ideologică socialistă, respingând aservirea faţă de un partid politic şi arătând nocivitatea aplicării unor directive în literatură şi artă. Revista a dat la lumină câteva din poeziile lui Vlahuţă, a încurajat debuturile lui Şt. O. Iosif şi ale altor tineri scriitori şi l-a îndemnat pe bătrânul V.A. Urechia să scrie mici nuvele şi schiţe „Viaţa în trecut” bazate pe documente

* Cu 128 de ani în urmă (1894) Adunarea naţională de la Sibiu protesta împotriva deciziei guvernului ungar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi hotăra convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Imperiul Austro-Ungar

* Acum 103 ani (1919) România semna, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere

* Cu 79 de ani în urmă (1943), în perioada 28.XI – 1.XII, s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt-Churchill-Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la mersul războiului şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile). Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948. Justiţia era astfel supusă complet controlului PCR

* Acum 66 de ani (1956) era înfiinţată Asociaţia Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă). Membrii fondatori au fost: Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever

* În urmă cu 12 ani (2010) site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape niciun stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Bucovinei”, stabilită prin Legea 250/2015. „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”

– 1812: S-a născut Iacob Mureşianu, poet, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1887) – 210 ani

– 1863: S-a născut generalul Eremia Grigorescu, erou al Primului Război Mondial în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti (1916-1917); a lansat, în prima bătălie de la Oituz, celebra deviză „Pe aici nu se trece” (m. 1919)

– 1870: S-a născut inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (m. 1964)

– 1874: S-a născut prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1933)

– 1876: A murit Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (n. 1820)

– 1880: S-a născut Andrei Rădulescu, jurist şi istoric; întemeietorul şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc; membru titular al Academiei Române din 1920, vicepreşedinte (în mai multe rânduri) şi preşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1959). NOTĂ: În memoriile sale, Andrei Rădulescu menționează ca dată a naşterii 21.XI.1880; data din documentele oficiale, 28.XI.1880, este data declarării sale

– 1880, 28.XI/9.XII: A murit Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1829)

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970)

– 1893: S-a născut teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1967)

– 1893: S-a născut Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1978)

– 1903: S-a născut Tudor Ciortea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1982)

– 1912: S-a născut actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (m. 2008) – 110 ani

– 1915: A murit Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1832)

– 1919: S-a născut Cornel Regman, critic şi istoric literar (m. 1999)

– 1923: S-a născut Dan Tărchilă, medic, dramaturg şi prozator (m. 2022)

– 1938: S-a născut Marcel Mureşeanu, poet şi prozator

– 1941: S-a născut Eugen Negrici, critic şi istoric literar, specialist în literatura română veche, stilistician și profesor universitar

– 1948: S-a născut soprana Mariana Nicolesco; ambasador onorific al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură; în 1995 a creat, la Brăila, Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, aflat sub Înaltul Patronaj al UNESCO, iar în 2003 a creat, la Brașov, primul Festival și Concurs Național al Liedului Românesc; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2022)

– 1949: S-a născut Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014); a candidat la alegerile prezidenţiale din anii 1996, 2000, 2004, 2009 şi 2014 din partea PRM (de menţionat că în anul 2000, a ajuns în turul al doilea, fiind învins de Ion Iliescu – obţinând 33,17% din voturi) (m. 2015)

– 1954: S-a născut poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (m. 2014)

– 1957: S-a născut sculptorul Titi Ceară – 65 de ani

– 1967: S-a născut omul politic și juristul Ion-Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaţilor (din nov. 2021; 2019-2020); președinte al PSD (din 2020); deputat (din 2012) – 55 de ani

– 1971: A murit poetul, prozatorul și memorialistul Dimitrie Stelaru (pe numele său adevărat Dumitru Petrescu) (n. 1917)

– 1973: A murit Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română (n. 1889)

– 1982: A murit Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (n. 1896, la Atena) – 40 de ani

– 1989: A murit ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureşti; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (n. 1910)

– 2002: A murit actorul Dan Tufaru (n. 1944) – 20 de ani

– 2004: A murit prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul literar al Eugeniei Banu) (n. 1910)

– 2015: A murit Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (n. 1960)

– 2019: A murit Ion Puică, atlet și antrenor emerit de atletism, specializat în alergările de semifond şi fond (n. 1930)

– 2020: A murit Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, cercetător și profesor; creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning; a dezvoltat un nou concept global: „o singură sănătate” pentru oameni, animale și mediu; în 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Dezvoltare)

– Riga, Letonia: Ceremonia de decernare a premiilor Albert London 2022

-Londra: Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak susține un discurs la banchetul anual al Lordului Primar în Londra

-Haga: Deschiderea celei de-a 28-a conferințe a părților la Convenția privind armele chimice

-Tokyo, Japonia: Conferință de presă susținută de președintele Autorității Japoneze pentru Siguranța Nucleară

-Bruxelles: Manifestație la chemarea sindicatelor de poliție, după asasinarea unuia dintre ei de către un fost deținut

– Bruxelles: Al 7-lea „Forum de investiții pentru Kiev” dedicat reconstrucției capitalei ucrainene

– Geneva: A 9-a Conferință de revizuire a Convenției ONU privind armele biologice (28 nov. – 16 dec.)

– Rabat, Maroc: A 17-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Imaterial al UNESCO (28 nov. – 3 dec.)

– Londra: Urmează să fie dată o decizie în procesul Annei Sacoolas, soția unui diplomat american care a ucis un tânăr britanic într-un accident rutier în 2019

– Varșovia: Manifestație feministă în fața casei lui Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului naționalist conservator de guvernământ

– Tunis: Nouă audiere a liderului partidului de inspirație islamistă Ennahdha, Rached Ghannouchi, de către unitatea judiciară de combatere a terorismului, în cazul presupusei trimiteri de jihadiști în Siria și Irak

– Buenos Aires: Summit-ul Internațional al Litiului (28 – 29 nov.)

– Dakar, Senegal: Procesul în apel al unor persoane condamnate în 2018 pentru terorism

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Albania; ziua constituirii statului albanez independent/1912 – 110 ani

– Ziua naţională a Republicii Islamice Mauritania; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1632: S-a născut Jean Baptiste Lully, compozitor şi dirijor francez de origine italiană (m. 1687) – 390 de ani

– 1680: A murit Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian (n. 1598)

– 1757: S-a născut William Blake, pictor, gravor şi poet englez; reprezentant de seamă al preromantismului englez (m. 1827) – 265 de ani

– 1820: S-a născut Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, Manifestul Partidului Comunist (programul mişcării comuniste) (m. 1895)

– 1821, 28.XI/10.XII: S-a născut Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (m. 1877/1878)

– 1829: S-a născut Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1894)

– 1859: A murit Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (n. 1783)

– 1865: S-a născut atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (m. 1957)

– 1881: S-a născut Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist şi biograf austriac (m. 1942)

– 1907: S-a născut Alberto Moravia (Alberto Pincherle), scriitor şi jurnalist italian (m. 1990) – 115 ani

– 1908: S-a născut antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (m. 2009)

– 1926: S-a născut actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (m. 2018)

– 1931: S-a născut Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez; faimos pentru satira socială incisivă și aforismele sale spirituale (m. 2019)

– 1932: S-a născut saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro ”Gato” Barbieri (m. 2016) – 90 de ani

– 1939: A murit James Naismith, profesor canadian de sport, creatorul (1891) jocului de baschet, în prezent unul dintre cele mai populare jocuri sportive din lume (n. 1861)

– 1941: S-a născut actrița italiană Laura Antonelli (m. 2015)

– 1944: S-a născut actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (m. 2013)

– 1945: A murit Dwight F. Davis, om politic republican american; în tinereţe, jucător de tenis de câmp, creatorul turneului ce-i poartă numele („Cupa Davis”, 1899) (n. 1879)

– 1948: S-a născut Agnieszka Holland, regizoare şi scenaristă de film de origine poloneză

– 1954: A murit Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1938; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1901)

– 1960: A murit Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (n. 1908)

– 1961: S-a născut Serge Joncour, romancier și scenarist francez

– 1999: A murit actriţa şi scenarista americană Bethel Leslie (n. 1929)

– 2010: A murit fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (n. 1921)

– 2010: A murit Leslie Nielsen, actor canadian de film (n. 1926)

– 2014: A murit actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito”, un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare” (n. 1929)

– 2020: A murit actorul şi culturistul britanic David Prowse; a fost omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (n. 1935)

– 2021: A murit designerul american Virgil Abloh, star al generaţiei milennials şi rege al streetwear-ului de lux; primul mare designer de culoare recunoscut pe scena internaţională a modei; creator al colecţiilor pentru bărbaţi Louis Vuitton (n. 1980) – 1 an

Calendarul zilei – 27 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 27 noiembrie

* Se împlinesc 175 de ani (1847) de când membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris înfiinţau „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate. Asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”. Printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu

* În urmă cu 127 de ani (1895), printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume. Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină; Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru Ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Acum 113 ani (1909) s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români), care milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938) (27.XI/10.XII)

* Cu 109 ani în urmă (1913) se constituia prima societate naţională de navigaţie maritimă, „România”; preşedinte – Anghel Saligny (a început să funcţioneze la 1.III.1914) (27.XI/10.XII)

* În urmă cu 103 ani (1919) Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat între Puterile Aliate (inclusiv România), învingătoare în Primul Război Mondial și Bulgaria, țară învinsă în război. Tratatul a impus Bulgariei să cedeze Tracia de Vest Antantei (care a acordat-o Greciei); să cedeze o suprafață suplimentară de 2.563 km2 de la granița de vest Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor; să returneze Dobrogea României, restabilind astfel granița stabilită prin Tratatul de la București (1913); să-și reducă armata la 20.000 de oameni și să plătească despăgubiri de 100 de milioane de lire sterline

* Se împlinesc 70 de ani (1952) de la darea în folosinţă a actualei clădiri a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia şi Jean Beral

* Cu 36 de ani în urmă (1986) avea loc demolarea Bisericii Doamna Oltea din București, de regimul comunist. Parohia „Doamna Oltea” din București, din cadrul Protopopiatului II Capitală, înființată în 1940, are o istorie împărțită în două perioade: înainte de demolare și după 1990. În 1948 a fost ridicată prima biserică propriu-zisă a parohiei, care a funcționat până la demolarea ei din 27 noiembrie 1986. Lovitura a venit atât de fulgerător, încât oamenii care treceau dimineața spre serviciu pe lângă lăcașul de rugăciune, când s-au întors seara, nu au mai găsit nimic pe locul unde fusese biserica. Totul fusese îndepărtat sistematic. A fost construit în 1997 un altar de sticlă unde se mai slujește și astăzi ocazional Sfânta Liturghie, iar în același an s-a început construcția bisericii mici, actuala capelă a parohiei

* Acum 26 de ani (1996) se înfiinţa Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism românesc de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi

* În urmă cu 24 de ani (1998) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneţia

Aniversări – Comemorări

– Duminica I din Advent (Începutul Anului Liturgic) (Calendar romano-catolic 2022)

– 1764: S-a născut Naum Rîmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1839

– 1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, revoluţie la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea profesorului apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (m. 1866)

– 1867, 27.XI/10.XII: S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru titular al Academiei Române din 1910, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938) (m. 1944) – 155 de ani

– 1881: S-a născut George Oprescu, istoric, critic și colecţionar de artă, profesor; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1969)

– 1884: S-a născut V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993) (m. 1963). NOTĂ: Surorile mai mari ale scriitorului au menționat ca dată reală de naştere noaptea de 12 spre 13 octombrie 1884

– 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1944)

– 1885: S-a născut chirurgul şi profesorul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1961)

– 1895: A murit Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (n. 1819)

– 1897: S-a născut compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (m. 1983) – 125 de ani

– 1902: S-a născut criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (m. 1975) – 120 de ani

– 1912: S-a născut Dina Cocea, actriţă, scriitoare, profesoară și publicistă; s-a implicat în dezvoltarea și modernizarea teatrului românesc (m. 2008) – 110 ani

– 1913: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1924: S-a născut Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (m. 2014)

– 1926: S-a născut geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1928: S-a născut Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (m. 2000)

– 1929: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2006)

– 1929: A murit Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881)

– 1935: S-a născut Părintele Serafim Man; la vârsta de numai 17 ani, intră ca frate în Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş, lăcaş al cărui stareţ a devenit în 1973; a condus mănăstirea până în 1984 când, din motive de sănătate, s-a retras; la 6 decembrie 1973 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit; în 2012, Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de preţuire şi respect „Crucea Voievodală maramureşană” (m. 2013)

– 1938: S-a născut criticul de teatru Florica Ichim; redactor-șef al revistei ”Teatrul azi” și preşedinte al Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu” (m. 2022)

– 1939: S-a născut Nicolae Manolescu (născut Nicolae Apolzan), critic şi istoric literar, eseist, editorialist, jurnalist, politician, profesor universitar; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din iunie 2005; reales în mai 2018); director al revistei „România Literară” (din 1990); ambasador al României la UNESCO (2006-2015); fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice; senator PAC în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 2013

– 1940: S-a născut istoricul şi profesorul Ioan Scurtu

– 1940, 27/28: Legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1871)

– 1940: A murit Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887)

– 1947: S-a născut Irina Petraş, critic literar, eseistă, traducătoare şi editor; soţia criticului literar Petru Poantă – 75 de ani

– 1951: S-a născut poetul Florea Miu

– 1954: S-a născut sculptorul, artistul decorator și profesorul Bogdan Severin Hojbotă; organizator al Saloanelor „Arta Metalului”

– 1967: S-a născut Sorin Lavric, scriitor, doctor în filosofie și traducător – 55 de ani

– 1970: A murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (n. 1905)

– 1972: A murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1889, la Boboştiţa, Albania) – 50 de ani

– 1973: A murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1897)

– 1986: A murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului din Khartum, Sudan) (n. 1923)

– 1987: A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (n. 1931) – 35 de ani

– 2000: A murit Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (n. 1924, la Bairamcea, azi în R. Moldova)

– 2012: A murit jurnalistul, publicistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (n. 1938) – 10 ani

– 2017: A murit actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (n. 1946) – 5 ani

– 2018: A murit Călin Ghibu, director de imagine de film (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cuba: Turul I al alegerilor municipale

– Cairo: Audierea la procesul în apel al unui activist, achitat în primă instanță, pentru „insultarea” regizorului Islam Azazi, acuzat de agresiune sexuală

– Seattle, SUA: Aniversarea a 80 de ani de la nașterea cântărețului și chitaristului american Jimi Hendrix, decedat în 1970

Aniversări – Comemorări

– 1474: A murit compozitorul francez Guillaume Dufay (n. ~1400)

– 1701: S-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; creatorul termometrului centigrad (m. 1744)

– 1731: S-a născut Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (m. 1798)

– 1759: S-a născut Franz (František) Krommer, compozitor ceh (m. 1831)

– 1852: A murit Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (n. 1815) – 170 de ani

– 1857: S-a născut Sir Charles Scott Sherrington, medic englez, unul dintre fondatorii fiziologiei moderne; Premiul Nobel pentru medicină pe 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (m. 1952) – 165 de ani

– 1867: S-a născut Charles Koechlin, compozitor şi profesor francez (m. 1950) – 155 de ani

– 1886: S-a născut (la Tokio) Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita), pictor francez de origine japoneză; a aplicat tehnica franceză la stilul japonez de pictură (m. 1968)

– 1895: A murit Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (n. 1824)

– 1896: S-a născut Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seamă al prozei artistice (m. 1961)

– 1908: A murit paleontologul francez Albert Gaudry; în lucrările sale a prezentat numeroase argumente de ordin paleontologic privind doctrina evoluţionistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1904 (n. 1827)

– 1916: A murit poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (n. 1855)

– 1921: S-a născut Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, aceste reforme (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplină libertate de exprimare), au provocat invazia (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (m. 1992)

– 1925: S-a născut scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (m. 2018)

– 1925: A murit pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (n. 1885)

– 1928: S-a născut politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (m. 2015)

– 1938: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice (m. 2017)

– 1940: S-a născut (la San Francisco) Bruce Lee, actor de film american, născut din părinţi chinezi; vedetă a filmelor cu arte marţiale, va impune acest gen pe plan mondial (m. 1973, în Hong Kong)

– 1942: S-a născut Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american de muzică hard rock (m. 1970) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Kathryn Ann Bigelow, regizoare, scenaristă, actriţă și producătoare americană; prima femeie din istorie care a câștigat Oscarul la categoria „Cel mai bun regizor”

– 1953: A murit Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (n. 1888)

– 1955: A murit Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez; una dintre cele mai importante figuri ale culturii portugheze din secolul al XX-lea (n. 1890)

– 1955: A murit compozitorul elveţian Arthur Honegger (n. 1892)

– 1959: S-a născut violonista rusă Viktoria Mullova

– 1975: A murit (ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză) Ross McWhirter, jurnalist britanic, pasionat de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondator, împreună cu fratele său geamăn, Norris McWhirter (m. 2004), al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (n. 1925). NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1988: A murit actorul american de film John Carradine (n. 1906)

– 2010: A murit Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (n. 1921) – 10 ani

– 2012: A murit jurnalistul francez Erik Izraelewicz, specialist în economie; director editorial al publicaţiei „Le Monde” din 2011 (n. 1954) – 10 ani

– 2014: A murit scriitoarea britanică P.D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (n. 1920)

– 2014: A murit actorul polonez Stanislaw Mikulski (n. 1929)

– 2019: A murit Sir Jonathan (Wolfe) Miller, scriitor de satiră, regizor de teatru şi operă, actor, prezentator de televiziune și medic britanic; cunoscut pentru emisiunea satirică „Beyond the Fringe” (n. 1934)

Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Se împlinesc 190 de ani (1832), de când, la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit. În România, orașul Timișoara a fost primul în care a circulat pentru prima dată tramvaiul cu cai, în 1869

* Acum 148 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* În urmă cu 131 de ani (1891) Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Acum 113 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie (26.XI/9.XII)

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Acum 82 de ani (1940), în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Acum 57 de ani (1965) avea loc lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 54 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* În urmă cu 34 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este dgăzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, dar și în rest, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost „A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, în urmă cu 14 ani (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în partea de sud a Mumbai-ului, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1897)

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911)

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971) – 130 de ani

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (m. 1984)

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)

– 1909 (stilul nou): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris)

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, publicist și profesor

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972 (m. 2022)

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe (m. 2021)

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1961: S-a născut Florian Stoica, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei rock „Conexiuni” (m. 2019)

– 1967: S-a născut pianista şi profesoara Dana Ciocârlie – 55 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1968

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902)

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, solistă a Operei din Braşov (m. 2012)

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată în spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917)

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924)

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Taiwan: Alegeri regionale și municipale

– Mumbai, India: A 14-a comemorare a unei serii de atacuri devastatoare asupra orașului indian de către militanți. Atacurile, care au început pe 26 noiembrie 2008, au durat aproape trei zile, timp în care au murit 174 de persoane, inclusiv nouă bărbați înarmați

– Kiev, Ucraina: Sunt marcați 90 de ani de la „Holodomor”, termen ucrainean care se referă la „exterminarea prin foamete” a țăranilor în 1932 și 1933, de către regimul sovietic

– Cairo: Sunt marcați 100 de ani de la descoperirea mormântului lui Tutankhamon

– Bogotá, Columbia: Festivalul Internațional de Muzică Rock al Parque (26 nov. – 4 dec.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Triatlon – finala masculină a circuitului WTCS

– Rugby – Meciuri-test de toamnă, partide amicale:

• Cardiff: Țara Galilor – Australia
• Londra: Anglia – Africa de Sud

– Belo Horizonte, Brazilia: Meci demonstrativ de tenis între Rafael Nadal (Spania) și Casper Ruud (Norvegia)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății

– „Ziua Memorială a Holodomorului” sau „Ziua Comemorării Victimelor Holodomorului” este o zi de comemorare anuală a victimelor foametei din 1932 – 1933, care a ucis milioane de oameni în Ucraina. La 26 noiembrie 1998, președintele Ucrainei a emis un decret prezidențial prin care a stabilit ca a patra sâmbătă din noiembrie să fie recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor acestei atrocități în masă. La 28 noiembrie 2006, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat „Legea cu privire la Holodomorul din 1932–1933 în Ucraina”, calificând Holodomorul drept genocid al poporului ucrainean. Ziua este, de asemenea, o comemorare anuală oficială în Canada și observată de comunitățile diasporei ucrainene din alte țări. În mod tradițional, în această zi ucrainenii participă la slujbe de pomenire și pun vase simbolice cu cereale și aprind lumânări în memoria victimelor Holodomorului și a altor astfel de evenimente nefericite din Ucraina. La ceremoniile de la monumentul Lumânării Memoriei de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocidului participă lideri naționali ucraineni și străini, diplomați, reprezentanți ai organelor de conducere, organizațiilor internaționale și comunităților credincioase, precum și martori ai Holodomorului

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798)

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788) – 165 de ani

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1907: S-a născut botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (m. 2013) – 115 ani

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003)

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898) – 35 de ani

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 1933)

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 dec. 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919) – 10 ani

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Stephen Sondheim, considerat o legendă a musicalurilor de pe Broadway; a devenit celebru graţie unor spectacole precum „West Side Story”, „Into The Woods”, „Sweeney Todd”, „Sunday in the Park with George”, „A Little Night Music”; a câştigat opt premii Tony, opt premii Grammy, un premiu Oscar şi un premiu Pulitzer (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 25 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 25 noiembrie

* Acum 307 ani, la data de 25 noiembrie 1715, începeau domniile fanariote în Țara Românească, prin înscăunarea lui Nicolae Mavrocordat, fost domn al Moldovei. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta Otomană asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită

* Acum 163 de ani (1859), prin decret princiar, Facultatea de Drept din București devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La 17 octombrie 1850 a luat fiinţă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava, prima promoţie de jurişti fiind consemnată în anul 1854. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani. În anul 1908 a fost decernat primul titlu de doctor în drept

* Acum 158 de ani (1864) apărea Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichităţi a avut loc la 29 august 1865. În prezent, Muzeul Naţional de Antichităţi, conform Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, fiinţează ca un sector distinct în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de când intra în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română (25.XI/7.XII)

* În urmă cu 138 de ani (1884) a fost patentat laptele praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John (Baptist) Meÿenberg (din St. Louis, Missouri). La 25 noiembrie 1884, brevetele americane 308.421 (Aparatură pentru conservarea laptelui) și 308.422 (Procesul pentru conservarea laptelui) au fost atribuite descoperirilor lui Meÿenberg. Meÿenberg s-a asociat cu diverși negustori locali, printre care John Wildi, Louis Latzer, Dr. Knoebel, George Roth și Fred Kaeser și, la 14 februarie 1885, a organizat „Helvetia Milk Condensing Company”

* Cu 126 de ani în urmă (1896) a apărut la București primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”. Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu, a apărut, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896 – 25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu, care era editor și director; au apărut articole și cronici despre viața muzicală a țării precum și partituri de Gh. Ștefănescu, G. Musicescu, G. Dima

* Acum 102 ani (1920) avea loc semnarea Decretului privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi

* În urmă cu 82 de ani (1940) au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el, în vederea reînhumării. Zelea Codreanu a fost liderul Gărzii de Fier, organizaţie de extremă-drepta naționalist creștină şi „Căpitanul” Legiunii Arhanghelul Mihail din România

* Cu 21 de ani în urmă (2001) cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

* Acum 7 ani (2015), în perioada 25 – 27 noiembrie, s-a desfăşurat la Bucureşti, sub patronajul preşedintelui Senatului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele-în-exerciţiu al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cea de-a 46-a Adunare Generală a APCEMN. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN a fost organizată pentru prima dată o întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN

* Cu 7 ani în urmă (2005) dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil

* Acum 4 ani (2018) Catedrala Mântuirii Neamului, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al BOR, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1863: S-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934)

– 1885: A murit poetul, fabulistul, prozatorul și traducătorul Grigore Alexandrescu; considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile; are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810)

– 1892: S-a născut Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine) şi om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1977) – 130 de ani

– 1896: S-a născut actorul George Vraca (m. 1964)

– 1926: S-a născut criticul de artă Horia Horşia (m. 2006)

– 1930: S-a născut inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2019)

– 1931: S-a născut Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (m. 1990)

– 1931: S-a născut arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (m. 2015)

– 1936: A murit chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferenţiar universitar din România (n. 1891)

– 1937: S-a născut baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (m. 2019) – 85 de ani

– 1937: A murit inginerul Gheorghe Emanoil Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, statisticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1882) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Vasile Menzel (sau Mentzel), actor, cântăreţ, instrumentist, compozitor, dirijor, dramaturg, regizor, poet, eseist, coregraf, dansator de step, grafician și profesor universitar

– 1942: S-a născut poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu) – 80 de ani

– 1942: A murit Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1868) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (m. 2016)

– 1961: A murit Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog, profesor; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1968: S-a născut pianistul și profesorul Csíky Boldizsár jr.

– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (n. 1886) – 50 de ani

– 1973: A murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887)

– 1994: A murit regizorul şi scenaristul Gheorghe Vitanidis (n. 1929)

– 1996: A murit Valentin Silvestru, (nume real: Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (n. 1924)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2000: A murit basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (n. 1927)

– 2009: A murit lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Comerț)

– Turcia: Moody’s urmează să își actualizeze ratingul pentru țară

– Madrid: Compania de căi ferate low-cost Iryo lansează prima linie pe piața spaniolă

– Strasbourg: Deschiderea Târgului de Crăciun (25 nov. – 24 dec.)

– Madrid: Congresul Internațional Socialist (25 – 27 nov.)

– Kampala, Uganda: Concursul de frumusețe „Miss Curvy”

– Dakar, Senegal: Carnavalul de la Dakar (25 – 27 nov.)

– Lake Louise, Canada: Schi alpi – Cupa Mondială masculină, etapa Lake Louise (25 – 27 nov.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Triatlon – Finala circuitului WTCS (25 – 26 nov.)

– Espoo, Finlanda: Patinaj artistic – ISU Grand Prix (25 – 27 nov.)

– Santiago de Chile: Meci demonstrativ de tenis între Rafael Nadal (Spania) – Alejandro Tabilo (Chile)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 54/134 din 17.XII.1999; militanţii pentru drepturile femeii marchează această zi încă din anul 1981 pentru a comemora asasinarea, la 25.XI.1916, a trei activiste din R. Dominicană, surorile Mirabal

– Ziua naţională a Bosniei şi Herţegovina; marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943

– Ziua naţională a Republicii Suriname; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1562: S-a născut dramaturgul şi poetul spaniol Lope de Vega, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 1635) – 460 de ani

– 1763: A murit preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (n. 1697)

– 1814: S-a născut Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (m. 1878)

– 1835: S-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919)

– 1844: S-a născut inginerul şi inventatorul Karl (sau Carl) Friedrich Benz, pionier al automobilismului (m. 1929)

– 1856: S-a născut Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (m. 1915). NOTĂ: Unele surse dau ca dată naşterii şi stilul vechi – 13 noiembrie 1856

– 1870: S-a născut Maurice Denis, pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (m. 1943)

– 1872: S-a născut marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1927) – 150 de ani

– 1881: S-a născut Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (m. 1963)

– 1895: S-a născut Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (m. 1991)

– 1910: S-a născut Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (m. 1997, la Paris)

– 1914: S-a născut Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1999)

– 1915: S-a născut Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (m. 2006)

– 1917: S-a născut Francis Lemarque, compozitor francez, renumit interpret de şansonete şi actor (m. 2002) – 105 ani

– 1920: S-a născut actriţa americană Noel Neill (m. 2016)

– 1936: S-a născut dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (m. 2017)

– 1940: S-a născut cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (m. 2015)

– 1940: S-a născut Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (m. 2018)

– 1950: S-a născut scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (m. 2014)

– 1950: A murit Johannes V. Jensen, prozator, poet şi eseist danez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1944 (n. 1873)

– 1954: S-a născut PF Teodor al II-lea (numele la naştere: Nikolaos Choreftakis), Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (din 2004)

– 1959: A murit actorul francez de film Gérard Philipe (n. 1922)

– 1968: A murit scriitorul american Upton Sinclair (n. 1878)

– 1970: A murit prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka), activist politic de extremă dreapta (n. 1925)

– 1973: A murit actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (n. 1928, în Lituania). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1974: A murit Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (n. 1909)

– 1984: S-a născut actorul francez Gaspard Ulliel, cunoscut pe plan internaţional pentru interpretarea creatorului de modă Yves Saint Laurent în filmul biografic „Saint Laurent” şi pentru rolul principal jucat în lungmetrajul „Juste la fin du monde”, regizat de Xavier Dolan (m. 2022)

– 2002: A murit Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (n. 1926) – 20 de ani

– 2016: A murit Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (n. 1926)

– 2018: A murit Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (n. 1922)

– 2020: A murit Jacques Secretin, cel mai titrat jucător de tenis de masă francez (n. 1949)

– 2020: A murit fotbalistul argentinian Diego Armando Maradona; considerat unul dintre cei mai mari fotbalişti din toate timpurile (n. 1960)

Calendarul zilei – 24 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 24 noiembrie

* Cu 331 de ani în urmă (1691), prin „Diploma leopoldină”, promulgată de împăratul austriac Leopold I, erau stabilite raporturile dintre Imperiul Habsburgic și principatul Transilvaniei, acesta fiind subordonat direct Curții de la Viena și beneficiind de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). Erau recunoscute vechile privilegii ale nobilimii transilvănene pe plan economic și în planul politicii interne. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei peste un veac şi jumătate, până la Revoluţia din 1848 (până în martie 1849) (24.XI/4.XII)

* Acum 183 de ani (1839), la Paris, avea loc prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta”, de Hector Berlioz, dedicată lui Paganini şi cântată sub bagheta compozitorului (orchestra şi corul reuneau 200 de interpreţi)

* Acum 179 de ani (1843) Mihail Kogălniceanu, numit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale (24.XI/6.XII)

* În urmă cu 163 de ani (1859) era publicată „Originea Speciilor”, controversată lucrare a naturalistului britanic Charles Robert Darwin. Baza materialului a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 (când corabia, încărcată până la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth) și 2 octombrie 1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a „Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei

* Cu 157 de ani în urmă (1865), în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (24.XI/6.XII)

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. A început efectiv activitatea la Timpul la 24 noiembrie, cu articolul Bălcescu și urmașii lui și a încheiat-o la sfârșitul lui iunie 1883

* Cu 143 de ani în urmă (1879) Italia recunoştea independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. La 9 martie 1964, guvernele României şi Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasadă. În perioada postbelică, relaţiile româno-italiene au cunoscut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă. Au avut loc vizite la nivel de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor două parlamente. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost întrerupt. Oficialităţile italiene au urmărit cu interes şi simpatie evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România. După Revoluţia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ţara noastră, precum şi eforturile de integrare a României în organismele europene şi euro-atlantice

* Acum 58 de ani (1964), reprezentanțele diplomatice ale României și Danemarcei au fost ridicate la nivel de ambasadă. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și ocuparea Danemarcei au determinat o întrerupere a relațiilor româno–daneze în anul 1940, care au fost restabilite în 1946. La 24 noiembrie 1964, reprezentanțelor diplomatice ale celor două țări la Copenhaga și București le-a fost ridicat rangul, de la nivel de legație la nivel de ambasadă. În 2017 România și Regatul Danemarcei au sărbătorit 100 de ani de relații diplomatice

* În urmă cu 31 de ani (1991) a fost pusă piatra de temelie a Catedralei Arhiepiscopale de la Arad de către ÎPS Timotei Seviciu. Lucrările propriu-zise au început în 1992, iar Catedrala a fost târnosită în 6 decembrie 2008, de PF Daniel, Patrhiarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Chiriarhul eparhiei Aradului. Catedrala „Sfânta Treime” din Arad este o catedrală ortodoxă, sediul scaunului arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Aradului. Edificiul adăpostește, de asemenea, o parte din moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur. Pictura catedralei a fost realizată de pictorul Cezar Constantin Cătălin Băluț și a fost finalizată în luna decembrie a anului 2018, când a avut loc sfințirea lăcașului de cult. Cele cinci clopote ale Noii Catedrale au fost turnate la cea mai prestigioasă fabrică din Europa, Grass Mayer din Innsbruck, Austria. Au fost aduse în ziua de 21 noiembrie 2003 şi sfinţite de către ÎPS Timotei, în prezenţa preşedintelui României, de Ziua Naţională a României, la 1 decembrie 2003. Catedrala adăposteşte între zidurile sale racla cu părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, primite în dar de la Vatican şi aşezate într-o raclă din argint confecţionată la Monetăria Naţională

* Acum 18 ani (2004) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Costumelor Populare din România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 655 din 31/07/2014, privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2005, instituţia s-a mutat la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sectorul 1

* Cu 9 ani în urmă (2013) era semnat un acord încheiat la Geneva între reprezentanţii ţărilor din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian

* În urmă cu 7 ani (2015) armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian

* Acum 6 ani (2016) avea loc semnarea unui nou acord de pace între guvernul columbian şi rebelii marxişti FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, aducând tot mai aproape sfârşitul războiului civil care răscoleşte ţara de cinci decenii. Documentul revizuit a fost semnat la Bogota, între liderul FARC, Rodrigo Londono şi preşedintele columbian, Juan Manuel Santos (în funcție în perioada 2010 – 2018), care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, în octombrie 2016, pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului cu grupul insurgent. Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi guvernul au purtat discuţii în Havana, Cuba, încă din 2012, încercând să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt unui conflict care a ucis mai mult de 220.000 de oameni şi a strămutat milioane în interiorul ţării andine. Guvernul a publicat cu o săptămână înainte, acordul de pace revizuit, într-o încercare de a construi un sprijin după ce proiectul iniţial a fost respins într-un referendum, pe 2 octombrie. Contrar asteptarilor, columbienii au respins, la limită, pacea cu gherila FARC cu prilejul unui referendum asupra acordului vizând încheierea a 52 de ani de conflict

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri din Vietnam (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1796: S-a născut pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (m. 1849, executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar)

– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896)

– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (m. 1854, în exil, la Izmir, Turcia)

– 1878: S-a născut pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (m. 1967)

– 1889: S-a născut Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950)

– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985)

– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.XI.1900 (stilul vechi)

– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978) – 120 de ani

– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993)

– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma) – 110 ani

– 1919: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1920

– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1854)

– 1927: A murit Ion (Ionel) I. C. Brătianu, om politic liberal, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri (între anii 1908 şi 1927); de numele său se leagă Războiul de întregire naţională, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 ş. a.; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor universitar; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (m. 2020) – 90 de ani

– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012)

– 1953: S-a născut Ilie Stepan, cantautor (reprezentant al folkului şi rockului românesc), compozitor, instrumentist şi orchestrator, pionier al muzicii fusion; realizator de emisiuni de radio şi de televiziune; fondatorul grupului „Pro Musica”; compozitorul piesei „Timişoara”, imnul Revoluţiei Române din oraşul de pe malul Begăi

– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886) – 60 de ani

– 1967: A murit actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (n. 1907) – 55 de ani

– 1967: A murit istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (n. 1911) – 55 de ani

– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909)

– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 35 de ani

– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936)

– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921)

– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932)

– 2007: A murit actorul Radu Panamarenco (n. 1938) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea extraordinară a Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) al UE

-Beijing: Vizita președintelui cubanez, Miguel Diaz-Canel, în China, ca parte a unui turneu de consolidare a sectorului energetic al insulei (24 – 27 nov.)

-Accra: Ministrul Finanțelor din Ghana, Ken Ofori-Atta, va prezenta bugetul 2023 în

parlament

-Orașul Mexico: Mexic găzduiește summitul liderilor Alianței Pacificului (24 – 25 nov.)

-Barcelona, Spania: Al 7-lea Forum Regional al Uniunii pentru Mediterana (UpM) reunește Miniștrii Afacerilor Externe ai statelor membre UpM.

• Vicepreședintele Comisiei UE, Josep Borrell și ministrul de Afaceri Externe a Spaniei, José Manuel Albares, participă la Forumul Mediteranei de la Barcelona.

-Geneva, Elveția: ONU va organiza o sesiune specială privind Iranul în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării (online)

– Seul, Coreea de Sud: Decizia Băncii Centrale din Coreea de Sud cu privire la rata dobânzii

– Stockholm: Anunțul Băncii Suediei cu privire la nivelul ratei sale cheie

– Ankara, Turcia: Decizia Băncii Centrale Turce privind rata dobânzii

– Pretoria, Africa de Sud: Decizia de politică monetară a băncii centrale

– Hong Kong: Sentința anunțată împotriva magnatului media pro-democrație Jimmy Lai, condamnat pentru fraudă în octombrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Profesorului de Limba Franceză” este sărbătorită, începând cu anul 2019, în a patra zi de joi din noiembrie și se dorește a fi un moment dedicat valorizării meseriei de profesor de limba franceză, consolidării legăturii şi solidarității între profesori, între profesori și elevi, prin promovarea culturii franceze și francofone (conferințe, reuniuni, dezbateri, concursuri tematice, ateliere, acordarea de distincții). Evenimentul, de anvergură mondială, este coordonat de către Federația Internațională a Profesorilor de Limba Franceză

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– 1632: S-a născut Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (m. 1677) – 390 de ani

– 1713: S-a născut Laurence Sterne, scriitor englez (m. 1768)

– 1784: S-a născut Zachary Taylor, om politic american, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în funcţie între anii 1849 și 1850 (m. 1850)

– 1826: S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (m. 1890)

– 1848: S-a născut soprana germană Lilli Lehmann (m. 1929)

– 1849: S-a născut (în Marea Britanie) scriitoarea americană de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (m. 1924)

– 1864: S-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (m. 1901)

– 1864: A murit geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (n. 1779)

– 1874: S-a născut medicul francez Gustave Roussy; o atenţie aparte a acordat studiului cancerului, scop în care a înfiinţat primul Institut de oncologie din Franţa (la Ville-Juif); a fost un apropiat al României, în laboratoarele sale lucrând numeroşi specialişti români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1908: S-a născut regizorul polonez de film Aleksander Ford; în timpul războiului a trăit în URSS, apoi, în Israel, Danemarca şi, după 1968, în SUA (m. 1980)

– 1913: S-a născut Geraldine Fitzgerald, actriţă americană de origine irlandeză (m. 2005)

– 1914: S-a născut sculptorul britanic Lynn Chadwick (m. 2003)

– 1925: S-a născut autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (m. 2008)

– 1929: A murit Georges Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841)

– 1934: S-a născut compozitorul rus Alfred Schnittke (m. 1998)

– 1939: S-a născut soprana italiană Maria Chiara

– 1941: S-a născut Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (m. 2017)

– 1943: S-a născut Alexandrina Cernov, filolog de origine română din Ucraina; încă din anii studenţiei s-a dedicat redactării şi regizării emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuţi; membră (din 1971) a Catedrei de Filologie Română a Universităţii din Cernăuţi; angajată în politica de promovare a culturii române în Bucovina de Nord, îndeosebi în cadrul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, al cărei membru fondator este; redactor şef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1954: S-a născut Emir Kusturica, regizor de film, actor şi muzician sârb de origine bosniacă

– 1957: A murit Diego Rivera, proeminent pictor mexican, cunoscut pentru frescele sale de mari dimensiuni care au dat naştere Renaşterii Murale Mexicane; soţul celebrei pictoriţe Frida Kahlo (n. 1886) – 65 de ani

– 1991: A murit Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (n. 1946, în Zanzibar)

– 2002: A murit filosoful și profesorul universitar american John Bordley Rawls, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei politice ai secolului XX; a contribuit, în anii 1950 şi 1960, la recalibrarea filosofiei morale şi politice anglo-americane privind problemele de fond la nivel individual şi societal (n. 1921) – 20 de ani

– 2004: A murit (la Nassau/Bahamas) scriitorul canadian de origine britanică Arthur Hailey (n. 1920)

– 2015: A murit actriţa armeană Varduhi Varderesian (n. 1928, în România)

– 2018: A murit magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (n. 1946)

Calendarul zilei – 23 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 23 noiembrie

* Acum 2556 de ani (534 î.Hr) Pisistrate (c. 600-527 î.Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentaţii de teatru. Aceasta este, potrivit istoricilor, ziua în care a luat naștere tragedia greacă. Potrivit lui Aristotel, tragedia s-a născut din ditiramb, din cântul liric cântat în cinstea lui Dionysos de un cor ciclic dansând în jurul unui altar al zeului. Numele tragedie (cântecul ţapilor) vine de la cuvântul „tragos” (ţap). Coriştii, purtând măşti în chip de ţap, înfăţişau făpturi legendare, prieteni ai lui Dionysos. Elementul dramatic, dialogul, a apărut în momentul în care unul dintre corişti s-a desprins din grup, răspunzându-i prin cuvinte atribuite zeului, astfel apărând pentru prima dată actorul. Evenimentul este legat de numele poetului Thespis, primul actor care a jucat un personaj pe o scenă. În istoria teatrului, se consideră că Thespis ar fi inventat primul actor, tragedia fiind completată de Eschil şi Sofocle. Tot lui Thespis îi este atribuită şi apariţia turneelor, fiind primul care a pornit la drum prin mai multe oraşe greceşti

* Acum 312 ani (1710), în Moldova, avea loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir, care a durat până la 11.VII.1711. A mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie). Dimitrie Cantemir (26.X.1673 – 21.VIII.1723), prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică. La 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin). Programul său politic ca domnitor al Moldovei s-a bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană. După înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I. După domnia sa, în Moldova, a început epoca fanariotă

* Cu 133 de ani în urmă (1889) era instalat, în clubul Palais Royale Saloon din San Francisco, primul tonomat cu fise din lume, creaţia lui Louis T. Glass, proprietarul companiei Pacific Phonograph, căruia i-a venit năstruşnica idee că un aparat poate încânta clienţii cluburilor cu şlagărele vremii, contra cost. Strămoşul tonomatelor era de fapt un fonograf electric Edison, cu cilindru, căruia i-au fost ataşate iniţial patru tuburi prin care ascultătorii puteau auzi muzica produsă de aparat, numai după ce introduceau fiecare câte o monedă. Aparatul putea reproduce o singură melodie, iar pentru a asculta o nouă piesa melomanii erau nevoiţi să aştepte câteva zile, până când proprietarul schimba cilindrul fonografului. Aparatul a fost numit iniţial „nickel-in-the-slot player”, pentru că melodiile puteau fi ascultate numai după introducerea unei monede (nickel) în fanta aparatului (slot). Cum amplificatorii nu erau încă inventaţi pe vremea aceea, ascultătorii erau nevoiţi să se adune în jurul aparatului şi să-şi asculte melodiile preferate cu ajutorul unor stetoscoape. Mai târziu, tonomatele au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de „juke-box”

* În urmă cu 106 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, armatele germano-austro-ungare, conduse de feldmareşalul von Mackensen, ocupau Bucureştiul, iar trupele germane ocupau Ploieştiul (23.XI/6.XII)

* Cu 82 de ani în urmă (1940) generalul Ion Antonescu, șeful Statului Român, parafa, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia. Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresiunilor URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state. Pactul a fost considerat în epocă și un avertisment transmis SUA pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura. Cei trei parteneri își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS. Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară. Ultima țară care a semnat Pactul a fost Iugoslavia, pe 25 martie 1941

* Acum 52 de ani (1970) apărea primul număr al revistei franceze „Charlie Hebdo”. Charlie Hebdo este o revistă satirică franceză, cu apariție săptămânală, care publică în mare parte ilustrații (caricaturi și desene), dar și reportaje, articole controversate și glume. Având puternice vederi de stânga și anti-religioase, revista este caracterizată de poziția ei critică față de islamism, catolicism, iudaism și extremismul de dreapta. Revista a fost fondată în 1970, apărând până în 1981. După o întrerupere de peste zece ani, publicarea a fost reluată în 1992. Directorii ei au fost François Cavanna (1969–1981), Philippe Val (1992–2009) și Stéphane Charbonnier (2009-2014). Amenințată în mod repetat de fundamentaliștii islamiști, revista a răspuns la provocări menținându-și tonul satiric și punându-l pe Allah în ipostaze de nedescris. Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011. La 7 ianuarie 2015, în timpul unei ședințe de redacție, a fost atacat și noul sediu din Paris al săptămânalului satiric. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morți și 11 răniți, atacatorii fiind uciși după două zile de către forțele speciale ale poliției

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– „Ziua Economiştilor din România” și „Ziua profesorului de economie” marchează deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, la 23.XI/5.XII.1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”; sărbătorirea acestei zile a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România/AGER, în 1997

– 1852: S-a născut zoologul Alexandru M. Vitzu; a fost fondatorul Institutului de Fiziologie din București, inaugurat pe 14 octombrie 1892, și este considerat întemeietorul fiziologiei experimentale în România; în 1897 a devenit membru corespondent al Academiei Române (m. 1902) – 170 de ani

– 1898: S-a născut inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1905: S-a născut Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (m. 1970)

– 1920: S-a născut (la Cernăuți) Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (m. 1970, la Paris)

– 1921: S-a născut episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1923: A murit (s-a sinucis) Urmuz (numele real: Demetru Dem Demetrescu-Buzău), scriitor avangardist din perioada interbelică; proza lui premerge suprarealismului şi literaturii absurdului (n. 1883)

– 1925: S-a născut preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, disident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (m. 2006, la Washington). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc, conform rânduielilor, la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 1933: S-a născut Stancu Ilin, istoric literar şi editor; cercetări consacrate biografiilor și operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale

– 1935: S-a născut Dan Marţian, om politic, membru fondator al FSN (Frontul Salvării Naţionale – decembrie 1989) şi copreşedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – ianuarie 1990); primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după 1989 (1990 -1992) (m. 2002)

– 1935: A murit poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (n. 1862)

– 1939: S-a născut Zaharia Sângeorzan, critic şi istoric literar (m. 2002)

– 1945: S-a născut pictorul bisericesc și restauratorul Grigore Popescu-Muscel, unul dintre cei mai importanți reprezentanți contemporani ai artei iconografice românești și europene; a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Ungaria, Cipru, Franța, Serbia și Grecia

– 1948: S-a născut Grete Tartler, poetă, diplomată și traducătoare (atât din germană, daneză și engleză, cât și din arabă clasică); preocupări de orientalistică concretizate în studii şi traduceri din poezia arabă preislamică, precum şi din proza şi poezia arabă clasică

– 1949: A murit scriitorul Carol Ardeleanu (n. 1883)

– 1951: S-a născut scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (m. 2018)

– 1953: S-a născut Lucian Perţa, poet şi publicist; considerat de unii critici drept cel mai important parodist român

– 1953: A murit I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de ”Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1888)

– 1956: A murit Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1880)

– 1971: A murit prozatorul Ury Benador (pseudonimul lui Simon Moise Schmidt-Grinberg) (n. 1895)

– 1972: S-a născut Daniel David, psiholog, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; unul din cei mai cunoscuţi psihologi/psihoterapeuţi din spaţiul public şi profesional românesc; a fondat, în anul 2004, International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapies and Applied Mental Health, un institut de referinţă la nivel internaţional – 50 de ani

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)

– 2004: A murit operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (n. 1933)

– 2012: A murit interpretul de muzică populară Achim Nica; supranumit de Ion Dolănescu „Tatăl doinei bănăţenilor” (n. 1930) – 10 ani

– 2017: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (n. 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Stockholm, Suedia: Vizita secretarului de stat francez pentru Europa, Laurence Boone, în vederea președinției suedeze a UE (23 – 24 nov.)

-Londra: Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak participă la sesiunea săptămânală de întrebări și răspunsuri din Parlament

– Damasc: Prim-ministrul Belarusului, Roman Golovchenko vizitează Siria și semnează diferite acorduri cu guvernul sirian

– Los Angeles: Lansarea filmului de animație „Avalonia, the strange journey”, realizat de studiourile Disney

– Copenhaga: Finala Blast Premier a jocului video Counter-Strike (23 – 27 nov.)

– Cineastul Tim Burton păşeşte în lumea macabră şi supranaturală a familiei Addams cu un nou serial intitulat ”Wednesday”. Producţie Netflix, serialul va fi lansat pe 23 noiembrie şi este centrat în jurul personajului Wednesday Addams

– Buenos Aires: Meciul demonstrativ de tenis dintre Rafael Nadal (Spania) și Casper Ruud (Norvegia)

Aniversări – Comemorări

– 1754: S-a născut Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (m. 1807)

– 1760: S-a născut François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (m. 1797, a fost executat)

– 1804: S-a născut Franklin Pierce, militar și politician american, al 14-lea președinte a Statelor Unite ale Americii între anii 1853-1857 (m. 1869)

– 1826: A murit astronomul german Johann Elert Bode; a stabilit o lege empirică pentru calculul distanţelor de la planete la Soare (n. 1747)

– 1837: S-a născut Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 (m. 1923) – 185 de ani

– 1859: S-a născut William H. Bonney (cunoscut sub numele de „Billy the Kid”), renumit bandit american, despre care legenda spune că ar fi ucis prima dată la vârsta de 12 ani şi ar fi împuşcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit 21 de ani (m. 1881)

– 1869: S-a născut Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez; a contribuit la apariția și dezvoltarea cinematografului vorbit, fiind primul care a înregistrat cuvântul pe fir magnetic (1898) (m. 1942)

– 1876: S-a născut Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (m. 1946)

– 1888: S-a născut actorul american de film Harpo (Adolph) Marx, membru (alături de fraţii săi – Chico, Groucho şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup ”Marx Brothers”; reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1964)

– 1897: S-a născut Nirad Chaudhuri, scriitor indian şi realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune; a trăit mulţi ani în Marea Britanie (m. 1999) – 125 de ani

– 1916: S-a născut actorul britanic de film Michael Gough (m. 2011)

– 1927: S-a născut Angelo Sodano, prelat italian al Bisericii Catolice și din 1991 cardinal; a fost decan al Colegiului Cardinalilor din 2005 până în 2019 și cardinal secretar de stat din 1991 până în 2006; Sodano a fost prima persoană din 1828 care a servit simultan ca decan și secretar de stat (m. 2022)

– 1928: S-a născut Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (m. 2016)

– 1930: S-a născut poetul portughez Herberto Helder (numele complet: Luís Bernardes de Oliveira) (m. 2015)

– 1933: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul și profesorul polonez Krzysztof Penderecki, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul dintre puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate (m. 2020)

– 1935: S-a născut Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine, Preafericitul Părinte Vladimir (Victor Markianovici Sabodan) (m. 2014). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 10 noiembrie 1935

– 1937: S-a născut Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Franco Nero (pe numele său adevărat Francesco Sparanero), actor, scenarist, regizor şi producător italian de film

– 1941: S-a născut Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, un nume important al literaturii irlandeze (m. 2020)

– 1945: S-a născut, la Tbilisi, în Georgia, pianista Elisabeth Leonskaja, stabilită la Viena din 1978

– 1957: S-a născut William G. Kaelin Jr. medic american, profesor la Harvard University și cercetător la Dana–Farber Cancer Institute; Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie pe 2019, împreună cu Gregg L. Semenza și Peter J.Ratcliffe, pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările nivelurilor de oxigen; descoperirea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratare a cancerului, anemiei și altor boli – 65 de ani

– 1959: S-a născut Maxwell Caulfield, actor britanic

– 1974: A murit Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a) (n. 1920, la Dublin)

– 1976: A murit André Malraux, romancier, eseist şi om politic francez (n. 1901)

– 1979: A murit actriţa Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1911, la Mumbai/India)

– 1991: A murit actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (n. 1926)

– 1992: S-a născut Miley Cyrus (pe numele adevărat Destiny Hope Cyrus), cântăreaţă, compozitoare şi actriţă americană; fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus – 30 de ani

– 1995: A murit (la Los Angeles, unde se stabilise) Louis Malle, regizor de film, actor, scenarist şi producător francez; şi-a început cariera sub auspiciile Noului Val Francez (n. 1932)

– 2006: A murit actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (n. 1930)

– 2010: A murit Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (n. 1937)

– 2011: A murit soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (n. 1942)

– 2012: A murit José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani, fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (n. 1929) – 10 ani

– 2012: A murit Larry Hagman, actor american, regizor şi producător de film şi televiziune; celebru pentru rolul JR Ewing din serialul „Dallas” (n. 1931) – 10 ani

– 2014: A murit actriţa franceză Hélène Duc (n. 1917)

– 2015: A murit economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (n. 1920)

– 2018: A murit regizorul britanic de film Nicolas Roeg (n. 1928)

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 22 noiembrie 2022, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Acum 216 ani (1806) începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 153 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Acum 91 de ani (1931) avea loc deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* În urmă cu 71 de ani (1951) Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* Se împlinesc 55 de ani (1967), de când, după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 32 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 19 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 18 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 17 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. Din 8 decembrie 2021, noul cancelar al Germaniei este Olaf Scholz

* Acum 7 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Sunt marcați 5 ani (2017) de când Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, l-a condamnat pe Ratko Mladić pentru genocid și crime împotriva umanității: tribunalul l-a găsit vinovat de orchestrarea genocidului de la Srebenica, persecuția și exterminarea bosniacilor și croaților, terorizarea populației din Sarajevo și luarea trupelor ONU drept ostatici. În iunie 2021, un tribunal internaţional a confirmat condamnarea la detenţie pe viaţă a fostului lider al armatei sârbo-bosniace, Ratko Mladić, pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Tribunalul succesor al Curţii Penale Internaţionale pentru fosta Iugoslavie de la Haga a menţinut în apel sentinţa pronunţată împotriva lui Mladić în 2017

* Cu 2 ani în urmă (2020) Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834)

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1941: S-a născut rapsodul popular Teodora Purja, „doinitoare cu noduri” din Agrieș, Bistrița-Năsăud, „Tezaur Uman Viu” din 2018

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896) – 50 de ani

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934)

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930) – 15 ani

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE (Coeziune)

– Londra: Președintele sud-african Cyril Ramaphosa va efectua o vizită de stat în Marea Britanie, la Palatul Buckingham (22 – 24 nov.)

-Manila: Secretarul de Finanțe al Filipinelor, Benjamin Diokno și Alfredo E. Pascual, secretar de Comerț și Industrie din Filipine, vorbesc la forumul de think-tank privind infrastructura și investiții

– Paris: Reuniune a Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA) (22 – 23 nov.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind pirateria în Golful Guineei

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU despre Yemen

– Fez, Maroc: Al 9-lea Forum Mondial al Alianței Națiunilor Unite a Civilizațiilor (22 – 23 nov.)

– Nairobi, Kenia: Vizita Prințesei Victoria a Suediei și a Prințului Haakon al Norvegiei

-Antofagasta, Chile: Grevă a angajaților minei de cupru Escondida (22 – 23 nov.)

-Vilnius:Dezbaterea „Public Service Media for Democracy” este organizată de Consiliul Europei și Uniunea Europeană de Radiodifuziune, în parteneriat cu Radio și Televiziunea Națională Lituaniană, și găzduit de Parlamentul Lituanian la Vilnius.Participă: directorii generali ai France Télévisions, BBC, ORF, RTBF și LRT – și jurnaliști care lucrează în domeniu, inclusiv șeful de știri la postul ucrainean UA:PBC . Reprezentanții OSCE, Federația Europeană a Jurnaliştilor, Comisia Europeană și mulți alții vor împărtăși idei despre cum să protejăm libertatea de exprimare – online sau în persoană, marți, 22 noiembrie, de la ora locală 10:00, (termenul limită pentru înregistrare este 14 noiembrie.). Evenimentul va fi transmis în direct pe site-ul web al conferinței. www.coe.int/PSM4Democracy

– Bangkok, Thailanda: Reluarea procesului lui Yusufu Mieraili și al lui Bilal Mohammed, acuzați de atacul din 2015 asupra templului hindus din Erewan

– Haga, Olanda: A 5-a aniversare de la condamnarea pe viață a fostului lider militar sârb bosniac Ratko Mladic de către Tribunalul Penal Internațional pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității

– Kiruna, Suedia: Urmează să aibă loc lansarea rachetei experimentale Suborbital Express

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi naţională comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905) – 180 de ani

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924) – 170 de ani

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903) – 165 de ani

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut Ady Endre, unul dintre cei mai importanți poeți ai literaturii maghiare (m. 1919) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995)

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999)

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1907: A murit astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (n. 1829) – 115 ani

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998)

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876)

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012) – 105 ani

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990)

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez – 75 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882)

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021)

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon – 55 de ani

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900)

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922)

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927) – 15 ani

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921)

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914) – 10 ani

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovsky, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962) – 5 ani

Calendarul zilei – 21 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie

* Acum 239 de ani (1783), la Paris, Jean-François de Rozier și François Laurent d’Arlandes au realizat primul zbor uman din lume într-un balon cu aer cald, construit de frații Montgolfier. Zborul a durat 25 de minute, pe o distanță de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri. Jean-François de Rozier a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Thomas Edison anunţa inventarea fonografului, care a constituit primul aparat de înregistrare şi de redare a sunetelor. Dorinţa şi căutarea unui astfel de aparat era ceva mai veche. În anul 1857, Édouard-Léon Scott de Martinville, constatând că timpanul urechii în urma oscilaţiilor aerului, produse de o sursă sonoră, oscilează şi el, a construit un aparat constând dintr-o pâlnie care la capătul îngust avea o membrană pe care a fixat un ac îndoit în unghi drept. De aici şi până la descoperirea inventatorului Thomas Alva Edison (1847-1931) nu a fost mult, deoarece în 1877 el a inventat fonograful. Pentru aceasta a folosit pâlnia de la fonoautograf, membrana a confecţionat-o din metal, iar acul l-a aşezat astfel încât să vibreze pe verticală. Acul, iniţial din safir, vibra vertical pe un cilindru acoperit cu o foiţă de staniol cu canale trasate. Ulterior, a înlocuit acest tip de cilindru cu cilindrul de ceară. Fonograful n-a avut însă viaţă lungă, deoarece la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, a realizat gramofonul

* În urmă cu 142 de ani (1880), după decesul unicei sale fiice, Maria, Carol de Hohenzollern, domnitor al României în perioada 1866-1881 şi rege între anii 1881 şi 1914, semna, la Sigmaringen (Germania), actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul său de frate, devine prinţ moştenitor prezumtiv al Coroanei României. Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a avut loc la 28.IX/11.X.1914, în timpul domniei sale desăvârşindu-se unitatea statului român

* Acum 101 ani (1921), la Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului. Programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti; în distribuţie: George Calboreanu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, Niki Atanasiu

* Cu 89 de ani în urmă (1933) Alexandru Vaida-Voevod a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, noul şef al partidului devenind Ion Mihalache

* Se împlinesc 35 de ani (1987) de când era inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km)

* În urmă cu 32 de ani (1990), în ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.XI.1990), avea loc semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România)

* În urmă cu 31 de ani (1991) Parlamentul a decis (cu 414 voturi pentru şi 95 contra) adoptarea noii Constituţii postcomuniste a României (dezbaterile pentru elaborarea ei au început, în Adunarea Constituantă, la 13.II.1991. La data de 8.XII.1991 avea loc referendumul naţional în urma căruia intra în vigoare noua Constituţie. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În data de 8 decembrie se marchează „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995

* Acum 27 de ani (1995) avea loc parafarea Acordului-Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina (Acordul de pace global de la Dayton-Ohio/SUA), care a pus capăt războiului civil dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor (1.III.1992 – 14.XII.1995). Acordul, parafat de preşedinţii (de la acea vreme) sârb, Slobodan Miloşevici, croat, Franjo Tudjman, şi bosniac, Alija Izetbegovici, sub egidă americană, a fost semnat la 14.XII.1995, la Paris, de cei trei preşedinţi şi de reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federaţiei Ruse şi ai SUA

* Se împlinesc 20 de ani (2002) de când, la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) de la Praga, din 21 şi 22 noiembrie, România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29.III.2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state). Evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, în 2004, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, a ajuns la 26, în prezent el fiind de 30 prin aderarea, la 1 aprilie 2009, a Albaniei şi Croaţiei, la data de 5 iunie 2017, a Republicii Muntenegru și la 27 martie 2020, a Macedoniei de Nord)

Aniversări – Comemorări

– Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Intrarea în Templu a Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Prezentarea la Templu a Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Limbii Sârbe” este marcată, începând din 2016, la inițiativa lui Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România

– 1853: S-a născut zoologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1902)

– 1887, 21 (sau 27): A murit Petre Ispirescu, folclorist, povestitor, editor şi tipograf; culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil (n. 1830) – 135 de ani

– 1895: S-a născut tenorul Traian Grozăvescu (m. 1927)

– 1910: S-a născut Theodor Constantin, prozator dedicat aproape exclusiv literaturii poliţiste şi de aventuri (m. 1975)

– 1918: S-a născut istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran; a făcut parte din cercul literar de la Sibiu (m. 1997)

– 1918: S-a născut părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în anii 1950 şi 1952-1953 (m. 2003)

– 1921: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ionel Brătianu (n. 1885)

– 1922: S-a născut sculptorul Naum Corcescu (m. 1989) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului din anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1992; pe 25 mai 2008, ÎPS Nicolae a fost în centrul unui eveniment mai puţin obişnuit: s-a împărtăşit cu catolicii, la o liturghie oficiată de Monseniorul Francisco Javier Lozano, nunţiul papal în România (m. 2014)

– 1930: S-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română” (m. 2004)

– 1930: S-a născut matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2009)

– 1933: S-a născut Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut Constantin Crişan, critic şi istoric literar (m. 1996)

– 1943: S-a născut Nicolae Cabel, regizor de film documentar, scenarist, scriitor şi publicist

– 1954: S-a născut actriţa Adriana Şchiopu

– 1955: S-a născut (în comuna Borca, judeţul Neamţ) poetul Aurel Dumitraşcu; la Piatra Neamţ se organizează din 1994, în luna noiembrie, un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (m. 1990)

– 1957: S-a născut actorul George Alexandru (m. 2016) – 65 de ani

– 1972: A murit Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina) – 50 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 6.XII.1972

– 1982: S-a născut Ioana Ciolacu, designer de modă – 40 de ani

– 1994: A murit poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (n. 1908)

– 1999: A murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (n. 1925, la Cairaclia, azi în Ucraina)

– 2001: A murit Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (n. 1942)

– 2006: A murit (la Washington) preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, dizident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 (anul eliberării oficiale a marii majorităţi a deţinuţilor politici din România) pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (n. 1925). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc conform rânduielilor la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 2007, 21/22: A murit părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (n. 1930) – 15 ani

– 2008: A murit Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducatoare şi profesoară (n. 1959)

– 2010: A murit Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (n. 1929)

– 2010: A murit Gabriel Stănescu, poet, eseist, editor şi publicist (n. 1951)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (n. 1950) – 10 ani

– 2015: A murit chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (n. 1935)

– 2016: A murit pianstul, organistul şi clavecinistul Nicolae Licareţ, director artistic al Filarmonicii „George Enescu” (din 1991) (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit al UE

– Krong Siem Reap, Cambodgia: A 9-a reuniune a miniștrilor apărării Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) (21 – 23 nov.)

– Birmingham, Regatul Unit: Conferința organizației patronale CBI (21 – 22 nov.)

-Melbourne, Australia: Al 5-lea Congres Mondial al Confederației Internaționale a Sindicatelor (21 – 22 nov.)

-Manila, Filipine: Vizita vicepreședintelui SUA, Kamala Harris (21 – 22 nov.)

-Londra: Grevă pentru salariile angajaților a două companii de servicii aeroportuare de la Heathrow, Dnata și Menzies

-Istanbul: Vizita președintelui cubanez, Miguel Diaz-Canel, în Turcia, ca parte a unui turneu de consolidare a sectorului energetic al insulei

-Moscova: Vizita președintelui cubanez, Miguel Diaz-Canel, în Rusia, ca parte a unui turneu de consolidare a sectorului energetic al insulei (21-24 nov.)

-Madrid: Adunarea Parlamentară a NATO își ține sesiunea anuală, la cinci luni după Summitul Alianței Militare de la Madrid

-Paris: Conferinţă de sprijin pentru Moldova

-Madrid:Compania de căi ferate Iryo, subsidiară a Trenitalia, inaugurează primul său tren pe piața spaniolă

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind lupta împotriva terorismului în Irak și Afganistan

– Nairobi, Kenya: Discuții despre pace și Republica Democratică Congo, organizate de Comunitatea Africii de Est (21 – 27 nov.)

– Tetouan, Maroc: Bienala Școlilor de artă mediteraneană (21 – 27 nov.)

– Paris: Proces în apel pentru atacul dejucat al pasagerilor de la bordul Thalys în august 2015 (21 nov. – 9 dec.)

– Copenhaga: Începe procesul unui presupus pirat nigerian, arestat de marina daneză după o împușcătură în Golful Guineei

– Manchester, Regatul Unit: Apariția jucătorului Manchester United, Mason Greenwood, acuzat de „tentativă de viol” și „atac intenționat”

– Málaga, Spania: Tenis – faza finală a Cupei Davis (21 – 27 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Televiziunii”; marchează data la care, în 1996, a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii (această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr.51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996)

– „Ziua Mondială a Salutului” (World Hello Day), iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din statul Nebraska/SUA, pe considerentul că salutul este o formă elementară de acţiune interumană şi un pas important spre realizarea păcii şi înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi şi religii diferite. Serbată prima dată în contextul conflictului dintre Egipt şi Israel, din octombrie 1973, a constituit, iniţial, o formă de protest nonviolent la adresa războiului. Astăzi, această zi este celebrată în aproximativ 180 de ţări, prilej cu care oricine poate adresa scrisori liderilor politici pentru a-i încuraja în acţiunile pe care le întreprind în soluţionarea paşnică a unor conflicte

– 1555: A murit omul de ştiinţă german Georgius Agricola (numele real: Georg Bauer); contribuţii importante în domeniul ştiinţelor miniere (fiind supranumit „părintele” mineralogiei), dar şi în alte domenii: medicină, farmacie, alchimie, filologie, istorie (n. 1494)

– 1694: S-a născut Voltaire (François-Marie Arouet), filosof, istoric, dramaturg şi prozator francez (m. 1778)

– 1695: A murit compozitorul englez Henry Purcell (n. 1659)

– 1811: A murit scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (n. 1777)

– 1818: S-a născut Lewis Henry Morgan, etnolog american (m. 1881)

– 1824: S-a născut chimistul german Theodor Richter, care a descoperit elementul chimic indiu, împreună cu Ferdinand Reich, în 1863 (m. 1898)

– 1844: A murit fabulistul rus Ivan Krîlov (n. 1769)

– 1849: S-a născut Paul Rée, filosof şi scriitor german (m. 1901)

– 1854: S-a născut Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (m. 1922)

– 1898: S-a născut pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (m. 1967)

– 1902: S-a nascut Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1978 (m. 1991) – 120 de ani

– 1916: A murit Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (n. 1830)

– 1922: S-a născut actriţa franceză de origine spaniolă María Casares (m. 1996) – 100 de ani

– 1929: S-a născut scriitoarea americană Marilyn French (m. 2009)

– 1935: S-a născut Michael Crawford Chapman, director de imagine și regizor de film american, cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese și Ivan Reitman (m. 2020)

– 1937: S-a născut Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (m. 2010) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Harold Ramis, actor, regizor şi scenarist american, specializat în comedie (m. 2014)

– 1945: S-a născut actriţa americană de film, regizoarea şi producătoarea Goldie Hawn

– 1963: S-a născut Nicollette Sheridan, actriţă americană

– 1965: S-a născut Björk (Björk Guthmundsdottir), cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi producătoare islandeză de muzică

– 1970: A murit Sir Venkata Raman, fizician indian; contribuţii în domeniile opticii şi acusticii; în 1928 a descoperit fenomenul luminii monocromatice (numit ulterior „efectul Raman”); Premiul Nobel pentru fizică pe 1930 (n. 1888)

– 1974: A murit compozitorul elveţian Frank Martin (n. 1890)

– 1996: A murit Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1979, împreună cu americanii Sheldon Glashow şi Steven Weinberg (n. 1926)

– 1999: A murit Quentin Crisp, scriitor englez, scenarist şi actor de film (n. 1908)

– 2009: A murit Konstantin Feoktistov, unul dintre primii cosmonauţi sovietici şi inginer spaţial de marcă (n. 1926)

– 2017: A murit Peter Berling, actor, producător şi scriitor german (n. 1934) – 5 ani

– 2017: A murit actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (n. 1950) – 5 ani

– 2021: A murit actorul american Lou Cutell (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 20 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2022, 14:02

 S-a întâmplat într-o zi de 20 noiembrie

* Acum 798 de ani (1224) era menţionată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric şi de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu considerat drept cel mai vechi monument de arhitectură în stil romanic pur din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de inspiraţie renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Guşteriţa etc. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că monumentul ecleziastic nu a fost modificat de-a lungul timpului, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influenţa şantierelor din Ungaria vestică, influenţe ce sunt vizibile şi în zona Sibiului şi a Sebeşului începând din anul 1260

* Se împlinesc 170 de ani (1852) de la deschiderea oficială a Școlii Centrale din București, care s-a numit ulterior „Pensionatul Domnesc de fete”. La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Ştirbey a aprobat prin edict regal înfiinţarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”, şcoală destinată fiicelor unor demnitari, care se distinseseră în serviciul public şi cărora, statul, drept recunoaştere şi recompensă, le asigura în mod gratuit buna educaţie a odraslelor. Din 1864 este transformată în şcoală secundară de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, de origine din Rusia. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme. Până la 1890, când părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, construieşte actualul edificiu al Şcolii Centrale, aceasta îşi schimbă sediul în mai multe locuri: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica sau pe strada numită „a Pensionatului/Pensionului”, de lângă Colţea. După 1948 și până în 1993 instituția s-a numit „Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. În 1990, în urma schimbărilor politice ce au înlăturat regimul comunist, liceul îşi recapătă numele şi redevine Şcoala Centrală

* Cu 161 de ani în urmă (1861) Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (20.XI/2.XII)

* Acum 113 ani (1909) era înfiinţată, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România (şi din sud-estul Europei). A funcţionat între anii 1909 şi 1911 şi a pregătit primii piloţi militari români. Complexul Aeronautic de la Chitila a fost înființat prin strădaniile avocatului român Mihail Cerchez. La 20 noiembrie 1909 s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov Actul Constitutiv nr. 2931/1909 al firmei particulare Cerchez Co., încheiat între Mihail Cerchez împreună cu alte 29 de persoane, prieteni de-ai avocatului (Gigi Petcu, Iancu Mavrodin, Ștefan Cerchez ș.a.), și statul român, act prin care primii s-au obligat să contribuie cu sume de bani în vederea atigerii țelului societății: „exploatarea locomoțiunei aeriene subt toate formele”, iar statul să pună la dispoziție terenul (20.XI/3.XII)

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când a avut loc Bătălia de la Cambrai (în timpul Primului Război Mondial). Cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez au fost folosite pentru prima oară, într-o luptă, tancurile (20.XI – 8.XII)

* La data de 20 noiembrie 1919, cu 103 ani în urmă, la Ateneul Român (Palatul Adunării Deputaţilor aflându-se în renovare), îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulţi dintre membrii acestuia erau personalităţi istorice cu merite deosebite în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi mulţi alţii. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetățenite, în prezența regelui Ferdinand, care a citit obișnuitul mesaj. De data aceasta, se înțelege, cu conotații speciale. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputați și senatori din Ardeal. Președinte al Adunării Deputaților a fost ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat

* Acum 101 ani (1921) s-a desfășurat primul Congres General al Partidului Țărănesc. La Congresul general al partidului de la București, din 20–21 noiembrie 1921, Partidul Țărănesc a întrunit reprezentanți de pe tot întinsul țării (cu excepția Bucovinei, a cărei organizație s-a format în iunie 1922). Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1821, precum și proiectul de program de revendicări social-politice și economice, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când România participa la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În cadrul conferinţei s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre (conferinţa s-a încheiat la 24.VII.1923)

* La Tiraspol (Transnistria de astăzi), se semna la 20 noiembrie 1923 (acum 99 de ani) primul acord între România și URSS, acord care prevedea mijloacele și procedeele ce trebuiau urmate în vederea soluționării conflictelor de pe Nistru

* Se împlinesc 90 de ani (1932), de când, la Opera Română din București, avea loc premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931

* În urmă cu 77 de ani (1945) începeau dezbaterile în procesul principalilor criminali de război nazişti, judecat la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (Germania) și încheiat la 1.X.1946. Tribunalul de la Nürnberg a tras la răspundere nazişti de prim rang. A fost un proces-mamut, ca răspuns la crime abominabile, care influenţează până astăzi dreptul penal internaţional

* Acum 73 de ani (1949) era înființată Uniunea Federală a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone/grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări. În 2019, existau 103 organizații membre reprezentând minorități etnice, lingvistice și naționale din Europa

* Cu 63 de ani în urmă (1959), la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu

* Cu 59 de ani în urmă (1963) Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială

* În urmă cu 33 de ani (1989), între 20 și 24 noiembrie, la Sala Palatului, a avut loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ultimul Congres al PCR și-a deschis lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. A fost ultimul congres în care Ceaușescu a fost ales în unanimitate secretarul general al PCR și ovaționat la scenă deschisă. Peste numai o lună, la Timișoara, începea Revoluția și, odată cu ea, sfârșitul regimului comunist în România, prin executarea soților Ceaușescu (pe 25.XII.1989). În cadrul Congresului, timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului. În discursul său, Nicolae Ceaușescu promitea, printre altele, că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.

* Acum 33 de ani (1989) Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prima Convenție cu privire la drepturile copilului. Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA). Orice stat care semnează și ratifică Convenția se obligă să aplice integral și corespunzător standardele juridice în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului. Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014. România a semnat Protocolul în data de 13 iunie 2012

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când era deschisă oficial Bursa Română de Mărfuri, prima şedinţă de tranzacţionare având loc în 10 decembrie 1992. Dacă în 1992, BRM dispunea doar de ringul central din Bucureşti, la finele anului 2007, reţeaua teritorială cuprinde 33 terminale bursiere, prin intermediul cărora se realizează o bună acoperire teritorială a tuturor zonelor geografice ale ţării: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Reşiţa, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când Guvernul Nicolae Văcăroiu a condus România, începând cu această dată și până pe 11 decembrie 1996

* În urmă cu 27 de ani (1995) Agenția Spațială Română (ROSA) a dobândit statutul de instituție publică cu personalitate juridică, statut legiferat prin HG nr. 923/20.11.1995. ROSA este o organizaţie ştiinţifică şi tehnologică având recunoaștere internațională, îndeplinind un rol esențial în coordonarea activităţilor naţionale de cercetare şi aplicaţii spaţiale şi de securitate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasius din Durostorum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Cristos, Regele Universului; sfârşitul Anului Liturgic (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (n. 1775)

– 1869: S-a născut Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (m. 1913)

– 1872, 20.XI/2.XII: S-a născut pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1949) – 150 de ani

– 1872: S-a născut poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (m. 1957) – 150 de ani

– 1874: S-a născut (la Cruşevo, Macedonia) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (m. 1952, în lagărul de la Ghencea, Bucureşti)

– 1892: S-a născut Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar; director de studii la Universitatea populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (m. 1950, la Düsseldorf, RFG) – 130 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Şahighian, poet, prozator, traducător şi publicist (m. 1965)

– 1906: S-a născut compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (m. 1976)

– 1907: S-a născut Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător; psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988) – 115 ani

– 1911: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2008)

– 1912: S-a născut Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (m. 1979) – 110 ani

– 1912: S-a născut biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru al Academiei Române (m. 1982) – 110 ani

– 1932: S-a născut economistul, diplomatul și profesorul universitar Tudorel Postolache; a avut contribuții majore în modernizarea științelor economice; creator de școală națională de cercetare cu străpungere internațională; director general și fondator al Institutului Naţional de Cercetări Economice (1990); preşedinte al Comisiei pentru elaborarea strategiei privind înfăptuirea economiei de piaţă în România (1990); a fost preşedinte al Comisiei de elaborare a „Strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” (1995), ale cărei lucrări s-au finalizat cu „Declaraţia de la Snagov”, prin care s-a consemnat primul consens politic național, referitor la opțiunea României de a deveni stat membru al Uniunii Europene; membru titular al Academiei Române din 1990; președinte (2000-2006) și președinte de onoare (2006-2020) al Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a Academiei Române (m. 2020) – 90 de ani

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut prozatorul Stelian Tăbăraș (m. 2009)

– 1940: A murit Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (n. 1868)

– 1943: S-a născut Grigore Ilisei, scriitor, publicist, om de radio și televiziune; între anii 1966 şi 1983 a lucrat la Radio Iaşi şi Radio Bucureşti (disponibilizat în 1983 din cauza dosarului de cadre); la 22 decembrie 1989 redeschide, alături de alţi colegi, Studioul din Iaşi (închis de autorităţile comuniste în ianuarie 1985), iar în noiembrie 1991 contribuie la deschiderea Studioului TVR Iaşi

– 1948: S-a născut scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (m. 2015)

– 1950: S-a născut pictorul Viorel Nimigeanu (m. 2021)

– 1950: A murit (la Düsseldorf, RFG) Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar, dramaturg şi poet; director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (n. 1892)

– 1964: A murit (la New York) Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist român stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1894)

– 1980: A murit I.[onescu] Valerian, poet şi prozator (n. 1895)

– 2010: A murit soprana Roxana Briban; solistă a Operei Naționale București și colaboratoare a Operei de Stat din Viena (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1930)

– 2019: A murit pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (n. 1931)

– 2021: A murit Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Malabo, Guineea Ecuatorială: Alegeri prezidențiale, legislative și municipale

– Astana: Kazahstan organizează alegeri prezidențiale anticipate

– Nepal: Alegeri legislative

– Beaune, Franța: Cea de-a 162-a vânzare de vinuri de la Hospices de Beaune

– Los Angeles: Ultimul concert susținut de Elton John, în cadrul ultimului său turneu american

– Doha, Qatar: Fotbal – Cupa Mondială FIFA 2022 (20 nov. – 18 dec.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Campionatul Mondial de Formula 1 – Abu Dhabi Grand Prix

– Addis Abeba, Etiopia: Atletism – cursa de 10 km „Marea alergare a Etiopiei”

– Toulouse, Franța: Rugby – meciuri-test de toamnă, partide amicale: Franța – Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Universală a Copiilor”; se sărbătoreşte pe baza unei decizii a UNICEF din 1992 (- 30 de ani) – la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului. NOTĂ: Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului

– „Ziua Mondială a Tineretului” (ZMT), ediţia XXXVII, are loc în plan local anul acesta. În Anul Sfânt al Răscumpărării (1983/1984), Papa Ioan Paul al II-lea a convocat pentru prima dată pe tinerii din toată lumea pentru Duminica Floriilor. Tinerii au răspuns cu un entuziasm care a depăşit toate aşteptările şi astfel a început obiceiul „Zilei mondiale a tineretului”, din 1985. ZMT se celebrează în fiecare an în cadrul Bisericilor locale în ultima duminică a anului liturgic, solemnitatea „Cristos, regele universului”, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale (următoarea va fi la Lisabona în 2023, în perioada 1-6 august). NOTĂ: La 12 august se marchează, începând din anul 2000, şi „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, la 17.XII.1999, la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Londra, între 8 şi 12.VIII.1998

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– „Ziua Industrializării Africii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22.XII.1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare Industrială a Africii; scopul acestei zile este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african

– 1602: S-a născut Otto von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (m. 1686) – 420 de ani

– 1752: S-a născut poetul britanic Thomas Chatterton, unul dintre precursorii romantismului (m. 1770) – 270 de ani

– 1792, 20.XI/1.XII: S-a născut matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (m. 1856) – 230 de ani

– 1813: S-a născut Franz Miklošič, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave (”Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general (”Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (m. 1891)

– 1858: S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în anul 1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (m. 1940)

– 1869: S-a născut Zinaida Gippius, scriitoare, editoare şi critic literar rus; fondatoare, alături de Valeri Briusov, a Simbolismului în literatura rusă (m. 1945)

– 1889: S-a născut astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit primul că universul se extinde (m. 1953)

– 1894: A murit Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (n. 1829)

– 1907: S-a născut regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (m. 1977) – 115 ani

– 1908: S-a născut Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (m. 2004)

– 1910 (stil nou): A murit scriitorul rus Lev Tolstoi, unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1923: S-a născut Nadine Gordimer, prozatoare sudafricană, figură marcantă a luptei împotriva apartheidului; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1991 (m. 2014)

– 1924: S-a născut, la Varşovia, Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (m. 2010)

– 1925: S-a născut Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (n. 1864)

– 1926: S-a născut antreprenorul Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (m. 2012)

– 1928: S-a născut Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (m. 2017)

– 1936: S-a născut Donald Richard DeLillo, romancier, scenarist, dramaturg și eseist american

– 1938: A murit Edwin Hall, fizician american, care a descoperit efectul „Hall” (efect galvanomagnetic) (n. 1855)

– 1940: S-a născut Arieh Warshel, chimist și profesor american de origine israeliană; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2013, alături de Martin Karplus şi Michael Levitt, „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”

– 1942: S-a născut Joe Biden (nume complet: Joseph Robinette Biden, Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 20.I.2021) – 80 de ani

– 1945: A murit fizicianul britanic Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1922 (n. 1877)

– 1946: S-a născut PF Părinte Kirill (numele la botez: Vladimir Mihailovici Gundeav), Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (din 2009)

– 1947: A murit Wolfgang Borchert, scriitor şi dramaturg german (n. 1921) – 75 de ani

– 1948: S-a născut soprana afro-americană Barbara Hendricks

– 1950: A murit compozitorul italian Francesco Cilea (n. 1866)

– 1952: A murit Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (n. 1866) – 70 de ani

– 1956: S-a născut actrița americană Bo Derek

– 1975: A murit Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (n. 1892)

– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit ”pictura metafizică” (n. 1888, în Grecia)

– 1984: A murit poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmas Faiz; alături de Muhammad Iqbal, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi pakistanezi (n. 1911)

– 2006: A murit Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)

– 2016: A murit William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (n. 1928)

– 2018: A murit Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (n. 1926)

– 2020: A murit Patriarhul Irineu (nume la naștere: Miroslav Gavrilović), al 45-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2010), arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (n. 1930)

Calendarul zilei – 19 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 noiembrie 2022, 05:01 / actualizat: 21 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 19 noiembrie

* Se împlinesc 645 de ani (1377) de la prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”

* În urmă cu 203 ani (1819) avea loc inaugurarea muzeului Prado din Madrid, Spania. Fiind unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume, găzduieşte cea mai importantă colecţie de pictură spaniolă din lume, dar şi alte lucrări europene. Construit în 1818 din ordinul lui Ferdinand al VII-lea, a fost deschis publicului sub numele de Muzeul Regal de Pictură. Exponatele aparţin unei perioade îndelungate: secolul al XII-lea – secolul al XIX-lea, făcând parte, iniţial, din diversele colecţii regale ale monarhilor spanioli din casa de Habsburg şi de Bourbon. În 1868, după exilarea Isabelei a II-a, a devenit Muzeul Naţional Prado

* Acum 104 ani (1918) avea loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia. „Comisia de candidare” propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu. Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort. Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu (19.XI./2.XII)

* Cu 97 de ani în urmă (1925), în cadrul expoziţiei „Luna Bucureştilor”, la ora 15:00, a fost realizată prima emisiune în limba română, cu un program de divertisment, cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când a avut loc cea mai tragică operațiune militară din istoria Armatei Române, cea de la Cotul Donului, componentă a marii Bătălii de la Stalingrad din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în care, în mai puțin de două zile, au murit peste 150.000 de români (aproape jumătate din efectivele aruncate de mareșalul Antonescu în ofensiva asupra URSS, dirijată de forțele germane)

* Acum 76 de ani (1946) au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste. În ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului. La sugestia sovieticilor, guvernanţii au recurs la forţă şi la falsificarea alegerilor. PCR şi acoliţii lor au obţinut prin intimidări, ameninţări și grave încălcări ale legislaţiei nu mai mult de 47%

* Se împlinesc 45 de ani (1977), de când, între 19 şi 20 noiembrie, președintele egiptean Anwar El Sadat (1918-1981) devenea primul lider arab al Orientului Mijlociu care efectua o vizită oficială în Israel, în cadrul căreia a avut întâlniri cu premierul israelian Menachem Begin și a susţinut un discurs în Knesset, la Ierusalim. Vizita, care a revoltat lumea arabă, a avut loc la invitaţia premierului Begin, care dorea începerea unor negocieri de pace. În 1978, a fost semnat acordul de pace la Camp David, ulterior cei doi oficiali primind Premiul Nobel Pentru Pace

* Cu 43 de ani în urmă, în data de 19 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre staţia Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, acesta a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători. Primul tronson de metrou al Magistralei I, cu o lungime de 8,1 Km, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune pe 16 noiembrie 1979. Trei zile mai târziu, din Depoul Ciurel pleca primul tren de metrou care a primit călători. Primele şase staţii de metrou construite au fost Semănătoarea (actuala Petrache Poenaru), Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi. În 2019, prin proiectul „Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera” a fost deschisă o nouă cale de acces la staţia de metrou Tineretului. Linia M5 a Metroului din București este o magistrală nouă, dată în folosință în data de 15 septembrie 2020 de Metrorex pentru a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Piața Iancului. Aceasta are ca stații finale Râul Doamnei și Valea Ialomiței, în cartierul Drumul Taberei și stația Pantelimon, în cartierul Pantelimon

* Tot acum 43 de ani (1979) Constantin Pârvulescu, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România, a protestat împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului, dar şi faţă de exacerbarea cultului personalităţii din jurul familiei Ceauşescu. Discursul său de protest a avut loc la Congresul al XII-lea al PCR, desfăşurat între 19 şi 23 noiembrie. În urma acestui gest fără precedent la adresa lui Ceauşescu, Constantin Pârvulescu a fost criticat aspru de o parte dintre cei prezenţi şi dat afară din sală, fiind catalogat drept trădător şi pro-sovietic. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia. Constantin Pârvulescu s-a născut la 10 noiembrie 1895 în Olănești, județul Vâlcea, şi s-a stins din viaţă la data de 11 iulie 1992

* Cu 32 de ani în urmă (1990), în perioada 19 – 21 noiembrie, avea loc la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În ultima zi a Conferinţei (21 nov.) a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România). Au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.). De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994

* Tot acum 32 de ani și tot la Paris, avea loc semnarea Tratatului privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul „Războiului Rece”. Intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995, este considerat fundamentul securităţii europene. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat unilateral implementarea Tratatului în decembrie 2007, iar în martie 2015, invocând încălcarea de facto a Tratatului de către NATO, Rusia a oprit complet participarea la el

* China lansa cu succes, în urmă cu 23 de ani (1999), prima sa navă spațială, Shenzhou 1, marcând astfel startul propriului ei program spaţial. Naveta nu avea nici încărcătură şi nici oameni la bord. După doar 4 ani, în 2003, asiaticii reuşeau să trimită în spaţiu primul lor astronaut, Yang Liwei, alăturându-se astfel celorlalte două ţări cu performanţe similare, Rusia şi SUA. De atunci, alte 4 misiuni chineze cu echipaj uman au fost lansate pe orbita terestră

* Se împlinesc 20 de ani (2002), de când, la Giessen, în Germania, se deschidea primul muzeu interactiv din lume dedicat matematicii – „Mathematikum”

* Cu 6 ani în urmă (2016) Iisus Hristos a fost declarat Regele Poloniei, în cadrul unei ceremonii simbolice, la care a participat președintele Poloniei, Andrzej Duda. Ceremonia, care a avut loc la Biserica Milostivirii Divine în Cracovia, a coincis cu sfârșitul Jubileului Anul Mercy (Anul Îndurării) a Bisericii Catolice și a 1050-a aniversare a creștinismului polonez. Acest act are la bază învăţătura Papei Pius al XI-lea, care, în enciclica sa Quas Primas, sublinia necesitatea ca în timpurile noastre „Iisus Hristos să împărăţească”. Potrivit Conferinţei Episcopilor Polonezi, actul încoronării lui Iisus este doar începutul lucrării de întronizare a lui Iisus Hristos în naţiunea poloneză. Episcopii au accentuat că evenimentul subliniază o recunoaștere naţională a suveranităţii Lui peste univers și o supunere față de legea și voința Lui

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade. NOTĂ: Citologul american de origine română George Emil Palade (19.XI.1912 – 8.X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975)

– „Ziua Bărbatului”, stabilită prin decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 3 martie 2016; potrivit iniţiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională

– 1799: A murit poetul Alecu Văcărescu (n. 1767 sau 1769)

– 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900) – 185 de ani

– 1898: S-a născut Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor (m. 1981)

– 1908, 19.XI/2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; munca sa de pionierat a contribuit decisiv la nașterea unei noi discipline, cea de biologie celulară; Premiul Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (m. 2008) – 110 ani

– 1913: S-a născut Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (m. 1948)

– 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1858)

– 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (m. 1975)

– 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872) – 100 de ani

– 1923: S-a născut (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio ”Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile ”Teze şi antiteze la Paris” şi ”Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (m. 2008)

– 1930: S-a născut Nicolae Niţescu, interpret de romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (m. 2012)

– 1933: S-a născut Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (m. 2015)

– 1935: S-a născut botanistul-morfolog şi profesorul Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, eseist şi traducător (în special din literatura spaniolă, dar şi din cea engleză, franceză sau germană)

– 1937: S-a născut Ioan Tugearu, unul dintre cei mai mari balerini români, coregraf cu preocupări atât în sfera baletului clasic cât şi în cea a dansului contemporan, regizor și profesor – 85 de ani

– 1937: S-a născut actorul Ion Fiscuteanu (m. 2007) – 85 de ani

– 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog, profesor şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000; membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Academiei Civice (1991-1994), preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (din 1992), preşedinte al Convenţiei Democrate Române (1992-2000), preşedinte al partidului Alianţa Populară (din 2003 până în 2008 când Alianţa Populară a fuzionat cu PNL); rector al Universităţii Bucureşti (1992-1996); a creat Fundaţiile Forumul Academic Român

– 1947: S-a născut Liviu Tudan, compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei „Roşu şi Negru” (m. 2005) – 75 de ani

– 1960: S-a născut Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon din București de peste 30 de ani (m. 2021)

– 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă – 55 de ani

– 1979: A murit medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908)

– 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2012: A murit Paul D. Popescu, istoric (istoriograf al municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova), scriitor, publicist (n. 1927) – 10 ani

– 2018: A murit sculptorul Liviu Vladimir Russu (n. 1951)

– 2019: A murit Victor (Filip) Eskenasy, arheolog medievist, istoric (specializat în istoria evreilor din România), critic muzical, jurnalist, redactor la Radio Europa Liberă (din 1988); stabilit în Elveția din 1983 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Malaysia: Alegeri legislative anticipate

– Taipei, Taiwan: Ceremonia de decernare a premiilor Festivalului de film Golden Horse

– Moscova: Expirarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina

– Djerba, Tunisia: Summit-ul Francofoniei, care sărbătorește a 50-a aniversare a Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) (19 – 20 nov.)

– Otterlo, Olanda: Vernisajul expoziției „Fernand Leger și acoperișurile Parisului”, care va cuprinde inclusiv tabloul „Fum pe acoperișuri”, descoperit pe spatele unei alte lucrări ale sale. Expoziția se va desfășura în perioada 19 noiembrie 2022 – 2 aprilie 2023, la Muzeul Kroller-Muller din centrul Olandei și va fi amplasată într-o vitrină care va permite vizitatorilor să îi vadă ambele părți

– Washington: Nunta lui Naomi Biden, nepoata președintelui Joe Biden, cu Peter Neal, la Casa Albă

– St. Petersburg: Fotbal – Meci amical internațional: Rusia – Bosnia și Herțegovina

– Rugby – meciuri-test de toamnă, partide amicale:

• Genova: Italia – Africa de Sud
• Cardiff: Țara Galilor – Georgia
• Edinburgh: Scoția – Argentina
• Londra: Anglia – Noua Zeelandă
• Dublin: Irlanda – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Bărbatului”, este marcată cu scopul de a promova sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor și egalitatea dintre sexe și prezentarea de modele masculine de urmat; a fost fondată în 1999 de către dr. Jerome Teelucksingh, în prezent sărbătorindu-se în peste 70 de ţări din întreaga lume. NOTĂ: Ziua este marcată și în România din 2016

– „Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului asupra Copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor

– ONU a desemnat (în iulie 2013) data de 19 noiembrie ca „Ziua Mondială a Toaletelor”, în urma unei propuneri făcute de reprezentantul statului Singapore; în cadrul Adunării Generale a ONU, diplomatul singaporez a precizat că peste 2,5 miliarde de persoane din lume nu au acces la instalaţii sanitre corespunzătoare; această zi a fost definită, încă din 2001, de „World Toilet Organization” şi este sărbătorită anual pentru a sublinia importanţa instalaţiilor sanitare şi a canalizării

– „Ziua Europeană a Spectatorului” este un eveniment dedicat spectatorilor din Europa şi organizat de „Be SpectACTive!”, un proiect european ce se axează pe artele spectacolului şi implicarea activă a publicului; prima ediție a avut loc în 2015, ziua marcându-se în a treia sâmbătă din luna noiembrie

– Ziua naţională a Principatului Monaco; sărbătoarea Prinţului (Ziua instaurării actualei dinastii – Grimaldi, în 1949)

– 1617: S-a născut Eustache Le Sueur (Lesueur), unul dintre cei mai importanți pictori de subiecte istorice, mitologice şi religioase din secolul al 17-lea din Franţa şi unul dintre fondatorii clasicismului francez; se numără printre fondatorii Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris (m. 1655) – 405 ani

– 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)

– 1799: S-a născut René Caillié, cercetător şi călător francez, care la început de secol XIX a reuşit să traverseze Sahara şi să se şi întoarcă din „Africa Neagră” (o adevarată victorie în acele timpuri) pentru a povesti cele trăite în locurile din inima continentului rămase încă necunoscute europenilor. Cea mai mare reuşită a călătoriei lui Caillié a fost considerată în lumea ştiinţifică ”descoperirea” oraşului Tombouctou, situat ”undeva” la sud de deşertul Sahara. René Caillié a fost primul european care a reuşit să pătrundă în oraşul interzis creştinilor şi să-l observe timp de câteva zile (m. 1838)

– 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)

– 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797)

– 1883: A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist şi inventator britanic de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul sau de corodare electrochimică; tot el este şi inventatorul pirometrului şi al apometrului (n. 1823)

– 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983)

– 1913: S-a născut dirijorul şi pianistul spaniol Ataulfo Argenta (m. 1958)

– 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1971 (m. 1974)

– 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinată de către extremişti sikh) – 105 ani

– 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006)

– 1921: S-a născut pianistul elveţian de origine maghiară Anda Géza (m. 1976)

– 1925: S-a născut Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (m. 2017)

– 1933: S-a născut Larry King, cunoscut realizator american de talk-show-uri de radio şi televiziune (m. 2021)

– 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, ”să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui”; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856)

– 1936: S-a născut (în Taiwan) chimistul american Yuan (Tseh) Lee; colaborator al conaţionalului său Dudley (Robert) Herschbach, şi-a concentrat cercetările asupra cineticii chimice (ramură a chimiei care se ocupă de viteza reacţiilor); împreună cu acesta şi cu canadianul John C. Polanyi, primeşte, în 1986, Premiul Nobel pentru chimie, pentru lucrările lor care au pus bazele studiului proceselor în interiorul materiei. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 29.XI.1936

– 1942: S-a născut Calvin Klein, designer vestimentar american de origine maghiară – 80 de ani

– 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892) – 80 de ani

– 1944: S-a născut mezzosoprana greacă Agnes Baltsa

– 1949: S-a născut Nigel Bennett, actor, regizor și scriitor britanic de origine canadiană

– 1957: S-a născut cântăreaţa israeliană Ofra Haza (m. 2000) – 65 de ani

– 1961: S-a născut actriţa de film şi producătoarea americană Meg Ryan (Margaret Mary Emily Anne Hyra)

– 1962: S-a născut Jodie Foster (nume real: Alicia Christian Foster), actriţă, regizoare şi producătoare americană – 60 de ani

– 1976: S-a născut Jack Dorsey, programator american şi antreprenor cunoscut ca un co-fondator şi CEO al Twitter şi ca fondator şi CEO al Square, o companie de plăţi mobile

– 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (n. 1919)

– 1998: A murit Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (n. 1928)

– 2004: A murit Sir John Robert Vane, farmacist englez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1982, împreună cu Sune K. Bergstrom şi Bengt Ingemar Samuelsson (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (n. 1933) – 10 ani

– 2014: A murit Mike Nichols (născut Mikhail Igor Peschkowsky), regizor de film, televiziune şi teatru, scenarist, producător şi comediant american; multiplu laureat al premiilor Oscar, Tony, Emmy şi Grammy (n. 1931)

– 2017: A murit Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (n. 1932) – 5 ani

– 2021: A murit Guillermo Morón, istoric, scriitor, jurnalist și profesor universitar venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; autor al unei istorii generale a Venezuelei; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 18 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2022, 14:02

S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie

* Se împlinesc 720 de ani (1302), de când, prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), Papa Bonifaciu al VIII-lea proclama supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată de istoricii una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. Documentul original s-a pierdut, dar o versiune a textului se poate găsi în registrele Papei Bonifaciu al VIII-lea, în Arhivele de la Vatican

* Acum 629 de ani (1393) avea loc prima mențiune documentară a stolnicului în Moldova. În Evul Mediu, stolnicul (din slavonă „stolu” – masă) era un dregător care se îngrijea de masa domnului și se ocupa de aprovizionarea curții domnești cu produsele alimentare necesare. În împrejurări deosebite, sau la sărbători, stolnicul îl servea pe domn și gusta mâncarea acestuia, pentru a se asigura că nu era otrăvită. Aproviziona curtea cu pește și era mai mare peste bucătărie. Stolnicii au dispărut odată cu reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza

* Cu 461 de ani în urmă (1561) a început domnia lui Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclid) în Moldova. Ioan Iacob Heraclid sau Iacob Eraclide (1511 – 15.XI.1563) a fost domnul Moldovei în perioada 18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563. De origine greacă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar. Ajuns pe tron, a luat numele de Ioan-vodă și și-a asigurat grația sultanului prin urcarea tributului la 50.000 de scuzi, precum și protecția ambasadorului Franței. Lui i se datorează emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările lui, de altfel foarte lăudabile, de a reforma moravurile decăzute ale țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini, dar și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea, fiind asasinat

* Acum 396 de ani (1626) avea loc sfinţirea Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, de către Papa Urban al VIII-lea. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde apostolul Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 şi 329, împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, cea mai mare biserică din lume, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612, în timpul Papei Paul al V-lea

* Acum 202 ani (1820) vânătorul (în special de balene și foci), exploratorul şi căpitanul american de marină, Nathaniel Brown Palmer (1799 – 1877), din Stonington, Connecticut, navigator cu experiență și căpitan al micului vas Hero, a descoperit Antarctica, unul dintre cele șapte continente. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Pentru a onora realizarea căpitanului din Stonington, Palmer Land, o parte a Peninsulei Antarctice și Arhipelagul Palmer îi poartă numele. Deși Palmer nu este singurul navigator care a câștigat renume pentru descoperirea Antarcticii, isprava sa este și o mărturie a teritoriului larg acoperit de comerțul cu foci din Connecticut

* Cu 182 de ani în urmă (1840) avea loc, la Teatrul Național din Iași, premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali (18/30)

* Acum 162 de ani (1860) Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)

* În urmă cu 168 de ani (1864) era discutată și aprobată, în Consiliul orașului Bucureşti, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială

* Tot într-o zi de 18 noiembrie, acum 148 de ani (1874), România adera la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22.VIII.1864, la Geneva (18/30)

* Acum 119 ani (1903) era semnat primul Tratat americano-panamez ce stabilea instituirea jurisdicţiei „a perpetuidad” (pentru totdeauna) a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1432 kmp. La 7.IX.1977 a fost semnat un nou Tratat, în care erau prevăzute modalităţile de transfer către Panama, până la 31.XII.1999, a tuturor drepturilor de administrare a acestei căi navigabile şi de refacere a suveranităţii R. Panama asupra fâşiei de pământ denumite Zona Canalului. În zona Canalului Panama se derulează, în prezent, un contract de operare a porturilor, pe o perioadă de 25 ani, încheiat de guvernul panamez cu firma chineză Hutchinson Whampoa (cu sediul la Hong Kong)

* Cu 104 ani în urmă (1918) avea loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, cu participarea a 1228 de delegați (deputați). În numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adunării, format din Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan I. Pop și Dimitrie Radu – președinți, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Ioan Flueraș – vicepreședinți, precum și a unui Secretariat. Vasile Goldiș a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începea cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție propus de V. Goldiș a fost adoptat de cei prezenți la Marea Adunare Națională cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei până la constituirea Constituantei, Adunarea Națională a procedat la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membri. Acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent. După săvârșirea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, au aprobat cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului național unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea cu România a Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918 (18.XI/1.XII)

* Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 94 de ani (1928), la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat

* În urmă cu 91 de ani (1931) avea loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene

* Se împlinesc 85 de ani (1937) de la inaugurarea clădirii Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, a purtat între anii 1957 – 1982 numele de Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”

* În urmă cu 59 de ani (1963) avea loc premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referinţă în istoria cinematografului românesc care evocă mişcarea istorică de la 1821

* Tot acum 59 de ani, compania Bell Telephone a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc. A fost instalat pentru prima dată în Carnegie și Greensburg, Pennsylvania

* Acum 44 de ani (1978) avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, care s-a desfăşurat în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa. Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956 în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie

* În urmă cu 31 de ani (1991) a avut loc „Masacrul de la Vukovar”. La acea dată, armata iugoslavă şi unităţile paramilitare au pus stăpânire pe oraşul Vukovar din estul Croaţiei, după un asediu de aproape trei luni. Aproape 300 de bărbaţi care s-au refugiat într-un spital au fost transportaţi sub pază armată la ferma Ovcara din afara oraşului, unde au fost bătuţi de soldaţi mai multe ore. Câţiva dintre ei au fost eliberaţi, dar peste 200 au fost ucişi, iar corpurile lor au fost aruncate în gropi comune. Asediul oraşului Vukovar a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfăşurată în oraşul din estul Croaţiei. Asedierea oraşului s-a făcut de Armata Populară Iugoslavă, sprijinită de diverse forţe paramilitare sârbe, cu intenţia de a desprinde localitatea de Croaţia şi de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia şi Muntenegru. Asediul s-a desfăşurat între august şi noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independenţă. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a cel puţin 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. A fost primul oraş european ras de pe faţa pământului de la Al Doilea Război Mondial încoace

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut Ioan Iacov Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1931)

– 1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (m. 1944)

– 1879: S-a născut medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (m. 1959)

– 1898: A murit Ion Georgescu, sculptor şi desenator, elev al lui Karl Storck (n. 1856)

– 1905: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) medicul Grigore Benetato, medic şi fiziolog; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972)

– 1906: S-a născut Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (m. 1997)

– 1907: S-a născut Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (m. 2000) – 115 ani

– 1916: S-a născut Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (m. 1997)

– 1924: S-a născut Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (m. 2006)

– 1924: S-a născut Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (m. 2012)

– 1935: S-a născut Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (m. 2012)

– 1940: A murit Ion Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1884, la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Dan Cezar Buciu; unul dintre primii teoreticieni în zona modalismului muzical românesc

– 1947: S-a născut Bedros Horasangian, prozator, eseist, publicist şi jurnalist de origine armeană – 75 de ani

– 1950: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Cornel Groza; din 1986 este dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărui membru fondator a fost în 1972

– 1952: S-a născut Vlad Rădescu, actor, regizor şi profesor universitar – 70 de ani

– 1957: S-a născut ÎPS Calinic Botoşăneanul (pe numele de mirean Constantin Dumitriu), arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (din 2020); fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1991-2020) – 65 de ani

– 1961: S-a născut sculptorul și profesorul Paul Popescu, președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (m. 2021)

– 1967: S-a născut regizorul Felix Alexa; fiul regizorului de teatru şi film Alexa Visarion – 55 de ani

– 1969: S-a născut poeta Nina Vasile

– 1980: A murit chimistul Mircea Ionescu; specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1992: A murit prozatorul Radu Tudoran (numele la naștere Nicolae Bogza); frate cu scriitorul Geo Bogza (n. 1910) – 30 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 19.XI.1992

– 2000: A murit Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (n. 1949)

– 2002: A murit scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (n. 1934) – 20 de ani

– 2005: A murit actorul Valeriu Doru Popescu; stabilit în Franţa între anii 1970 şi 1995 (n. 1938)

– 2006: A murit chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1937)

– 2013: A murit Eugenia Văcărescu-Necula, dirijor al Corului de Copii Radio timp de 20 de ani și profesoară de muzică (n. 1938)

– 2018: A murit diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (n. 1961)

– 2020: A murit actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (n. 1932)

– 2020: A murit Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe ale teatrului și filmului românesc, considerată „Marea doamnă a comediei” (n. 1933)

– 2021: A murit solistul de muzică populară Benone Sinulescu (n. 1937) – 1 an

– 2021: A murit Boris Petroff, actor, scenarist, producător şi regizor de teatru; şi-a dedicat zeci de ani din viaţă teatrului pentru copii; din 1974 până la pensionare a jucat pe scenele Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti, Teatrului Evreiesc de Stat şi Teatrului Nottara (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Bangkok: Liderii forumului interguvernamental de cooperare economică Asia-Pacific (APEC) din 21 de economii membre din zona Pacificului participă la summitul anual de la Bangkok (18 – 19 nov.)

– Vukovar, Croația: Sunt marcați 31 de ani de la masacrul de la Vukovar. La 18 noiembrie 1991, miliția sârbă și trupele armatei iugoslave care au refuzat să accepte independența Croației au capturat orașul de pe malul Dunării cândva prosper, amestecat din punct de vedere etnic, după ce l-au redus la dărâmături într-un asediu brutal de trei luni

– Los Angeles: Salonul Auto de la Los Angeles (18 – 27 nov.)

– Manama, Bahrain: Summit-ul Manama Dialogue (18 – 20 nov.)

– Portugalia: Moody’s urmează să își actualizeze ratingul pentru țară

– Africa de Sud: Moody’s își actualizează ratingul pentru țară

– Stockholm: Lansarea unui album postum al legendarului cântăreț suedez de jazz Esbjörn Svensson, la 14 ani de la moartea sa

– SUA: Lansarea filmului „She Said”, despre investigațiile jurnalistice care au dus la căderea lui Harvey Weinstein în 2017

– Las Vegas: Cântăreața britanică Adele își începe rezidențiatul la Caesar’s Palace din Las Vegas

– Sapporo, Japonia: Patinaj artistic – ISU Grand Prix, Trofeul NHK (18 – 20 nov.)

Aniversări – Comemorări

– 18 – 27.XI: „Săptămâna Europeană a Roboticii”, este o inițiativă a EURobotics, începută în 2011, ce are drept scop promovarea industriei roboticii în țările Uniunii Europene; se desfăşoară în ultima săptămână completă din noiembrie (ambele weekenduri inclusiv)

– „Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat, din 2008, sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor, urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a frâna dezvolarea naturală a rezistenței la antibiotice. Tema de anul acesta este: „Prevenim rezistența antimicrobiană împreună”. NOTĂ: „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene” are loc între 18-24 noiembrie, sub egida Naţiunilor Unite, tema fiind: „Antimicrobiene: manipulați cu grijă” (antimicrobienele includ medicamentele antibiotice, antivirale, antifungice și antiprotozoare)

– Ziua naţională a Republicii Letonia; aniversarea proclamării republicii – 1918

– Ziua naţională a Sultanatului Oman; se sărbătorește independența Omanului față de Portugalia în 1650 și ziua de naştere a Sultanului Qabus bin Said al-Said (n.18.XI.1940 – m.10.I.2020)

– 1647: S-a născut Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (m. 1706) – 375 de ani

– 1680: La această dată a fost botezat compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (m. 1730)

– 1714: S-a născut poetul englez William Shenstone (m. 1763)

– 1768: S-a născut Friedrich Ludwig Zacharias Werner, poet, dramaturg şi preot german (m. 1823)

– 1786: S-a născut compozitorul german Carl Maria von Weber; creatorul operei romantice germane (m. 1826)

– 1787: S-a născut Louis (Jacques Mandé) Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (m. 1851) – 235 de ani

– 1814: A murit Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. cca. 1738)

– 1839: S-a născut fizicianul german August Kundt (m. 1894)

– 1863: S-a născut Richard Dehmel, poet german (m. 1920)

– 1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci (m. 1963) – 140 de ani

– 1897: S-a născut Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1948 (m. 1974) – 125 de ani

– 1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (m. 1989)

– 1899: S-a născut dirijorul şi violonistul american de origine ungară Eugene Ormandy (m. 1985)

– 1901: S-a născut George Gallup, sociolog şi ziarist american; fondatorul unui cunoscut institut de sondare a opiniei publice, care-i poartă numele, cu sediul la Princetown (New Jersey) (m. 1984)

– 1906: S-a născut biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (m. 1997)

– 1906: S-a născut ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (m. 1998)

– 1912: S-a născut Walter Schulz, filosof german (m. 2000) – 110 ani

– 1922: A murit Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (n. 1871) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei ”Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (m. 1998)

– 1927: S-a născut Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (m. 2015) – 95 de ani

– 1928: A murit cineastul suedez Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (n. 1883)

– 1935: S-a născut cântărețul francez Alain Barrière (m. 2019)

– 1939: S-a născut Margaret Eleanor Atwood, scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză

– 1939: S-a născut John O’Keefe, neurolog și profesor american-britanic; cercetări asupra hipocampului şi rolului acestuia în memoria spaţială şi în orientare; Premiul Nobel pentru pentru fiziologie sau medicină pe 2014, împreună cu norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, pentru descoperirea „GPS-ul intern” care face posibilă orientarea în spaţiu

– 1941: A murit fizicianul, chimistul și profesorul german Walther Hermann Nernst; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1920, pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (n. 1864)

– 1944: S-a născut Wolfgang Joop, creator și designer german, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „Joop!”

– 1952: A murit poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel), unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (n. 1895) – 70 de ani

– 1960: S-a născut Kim Wilde (numele la naştere: Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop și prezentatoare de televiziune

– 1962: A murit fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1922 pentru teoria sa privind structura atomului (n. 1885) – 60 de ani

– 1970: S-a născut actriţa australiană de film Peta Wilson (cunoscută din serialul tv. „Nikita”)

– 1973: A murit Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (n. 1893)

– 1976: A murit Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (n. 1890)

– 1999: A murit scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (n. 1910)

– 2002: A murit James Coburn, actor american de film (n. 1928) – 20 de ani

– 2010: A murit astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (n. 1937)

– 2015: A murit neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (n. 1975)

– 2016: A murit interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (n. 1956)

– 2017: A murit Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (n. 1953) – 5 ani

Calendarul zilei – 17 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 17 noiembrie 2022, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 17 noiembrie

* Acum 484 de ani (1538), avea loc prima atestare documentară a așezării Caracal. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Prima atestare este conținută în hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie (1535–1545), fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui document Radu Vodă Paisie arăta că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele [Radu vel Clucer (vistier)] pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă [două moșii cumpărate de la] jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri”

* Cu 183 de ani în urmă (1839), la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi, după un libret de Antonio Piazza și Temistocle Solera

* Acum 158 de ani (1864) era înfiinţată Episcopia Dunării de Jos, prin Decretul nr. 1617 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care i s-a recunoscut acestei eparhii jurisdicţia asupra judeţelor Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila. Primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos a fost episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823-1892), ctitor al acestei eparhii, pe care a condus-o vreme de 15 ani. După încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa (1879). Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Constanţei, în 1923, teritoriul canonic se reducea la zonele Galaţi şi Tulcea. După 1950, jurisdicţia eparhiei se va întinde din nou asupra judeţelor Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila. În anul 2009, eparhia a fost ridicată la rang de arhiepiscopie

* În urmă cu 153 de ani (1869) avea loc inaugurarea Canalului Suez care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps (lucrările au început la 25.IV.1859). La fastuoasa ceremonie de deschidere au participat înalţi demnitari, printre care şi împărăteasa Eugénie, soţia împăratului Franţei, Napoleon al III-lea. Construcţia canalului, care are acum lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, a durat 10 ani

* La 17 noiembrie 1892, în urmă cu 130 de ani, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice și se va compune din trei membri numiți de minister „dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau arheologice” – din care doi vor fi membrii Academiei Române -, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existență (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) și-a mărit numărul de membri la 9 și a avut membrii corespondenți în județele țării. Principalele atribuții ale Comisiunii au fost inventariere, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor

* Cu 52 de ani în urmă (1970) inventatorul american Douglas Engelbart (n. 1925 – m. 2013) primea patentul pentru primul mouse de calculator. Denumit iniţial ca „Poziţia indicator X-Y pentru un sistem de afişare”, acesta a fost folosit prima dată la sistemul calculatorului Xerox Alto în 1973. Cu toate acestea, din cauza lipsei sale de succes, prima utilizare pe scară largă a mouse-ului aparţine companiei Apple

* Acum 33 de ani (1989) au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în Cehoslovacia, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. Data a coincis cu ziua în care, în urmă cu 50 de ani (la 17.XI.1939), ocupanţii fascişti înăbuşiseră în sânge o manifestaţie a studenţilor patrioţi cehoslovaci. NOTĂ: A se vedea articolul de mai jos referitor la „Ziua Internaţională a Studenţilor”

* Acum 29 de ani (1993) era instalat la Haga (Olanda) Tribunalul Penal Internaţional (constituit, pe baza Rezoluţiei 808 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată, în unanimitate, la 22.II.1993) pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991). NOTĂ: A nu se confunda cu o altă instanţă cu sediul tot la Haga, Curtea Penală Internaţională

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la adoptarea Legii 199/1997 privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale. Carta a fost adoptată la 15.X.1985, la Strasbourg

* Tot 25 de ani se împlinesc (1997) de la inaugurarea Zonei Libere Giurgiu. Înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 788/11 septembrie 1996 privind înființarea Zonei Libere Giurgiu și a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Giurgiu, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/14 octombrie 1996, dată la care a intrat în vigoare

* Sunt comemorați 25 de ani (1997) de la masacrul din Luxor, atac terorist islamist care a avut loc la faimosul sit arheologic Deir el-Bahari, lângă Luxor, în Egipt. Șase atacatori deghizați în forțe de securitate au ucis 62 de persoane, în principal turiști (inclusiv 36 elvețieni, 10 japonezi, 5 cetățeni britanici, 4 germani, 1 francez și 1 columbian) și 4 egipteni prinși în templu. Atacul, atribuit organizației teroriste egiptene Gamaa al-Islamiya, a avut drept scop deteriorarea economiei turistice a țării pentru a provoca o represiune guvernamentală care ar fi sporit sprijinul popular pentru oponenții regimului de guvernământ

* În urmă cu 16 ani (2006) avea loc inaugurarea lucrărilor de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, în prezenţa oficialilor de la acea vreme, preşedintele Traian Băsescu şi primarul general Adriean Videanu. Pasajul, care are o lungime de 1450 m, deţine două recorduri europene şi anume faptul că podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajată o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). Inaugurarea lui a avut loc pe 18.VI.2011, fiind deschis traficului auto a doua zi

* Se împlinesc 5 ani (2017) de când liderii UE au proclamat și semnat, la Göteborg (Suedia), Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia primului summit social al UE organizat în ultimii 20 de ani. Acesta stabilește 20 de principii și drepturi esențiale menite să asigure piețe ale forței de muncă și sisteme de asistență socială echitabile și funcționale. Guvernul României a aprobat, la 18.X.2017, Memorandumul cu tema Elemente generale de poziţionare a României cu privire la „Proclamația interinstituțională privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”

* În urmă cu 4 ani (2018) au început protestele așa-numitelor „Veste galbene” (sau „Gilets jaunes”), o mișcare politică populistă, pentru justiție economică. După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său. Creșterea prețurilor la combustibili a fost motivul care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”. Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil, unele proteste transformându-se în revolte majore. Întrucât Vestele galbene au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare, alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene

Aniversări – Comemorări

– Sf. Elisabeta a Ungariei, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Academiei Navale Mircea cel Bătrân”; prin Decizia Ministerului de Război nr. 15 din 17 noiembrie 1872, era înfiinţată, acum 150 de ani, Şcoala Flotilei, cu sediul la Galaţi, actuala Academie Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa. Ulterior, învăţământul superior de marină a evoluat sub diferite denumiri conform organizărilor şi reorganizărilor învăţământului militar. La 29 august 1973, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină a fuzionat, prin Decretul Consiliului de Stat, cu Institutul de Marină Civilă creat în 1972, noii instituţii de învăţământ superior atribuindu-i-se numele de Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”. Prin Hotărârile de Guvern nr. 406 din 23 aprilie şi 551 din 17 mai 1990, Institutul de Marină a fost reorganizat ca urmare a consecinţelor Revoluţiei din decembrie 1989, înfiinţându-se Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, instituţie militară de învăţământ superior de specialitate

– „Ziua Națională a Copilului Prematur din România”, stabilită prin Legea nr. 189/21.VIII.2020, la inițiativa deputatului PSD Cristina Elena Dinu, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acţiunilor concertate ale factorilor de decizie în vederea scăderii fenomenului copiilor prematuri. Legea prevede ca în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătății să prezinte în fața comisiilor de sănătate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților un raport privind situația copiilor prematuri din România, precum și progresele înregistrate în acest domeniu

– „Ziua Naţională fără Tutun”; marcată, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13.XI.2002 (- 20 ani)

– 1844: S-a născut Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (m. 1893)

– 1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană; se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea (m. 1930)

– 1888: A murit Dora D’Istria (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), scriitoare, pictoriţă, muziciană, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (n. 1828)

– 1899: S-a născut fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1955)

– 1902: S-a născut sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1966) – 120 de ani

– 1907: S-a născut istoricul de naţionalitate maghiară Ladislau Banyai; şi-a orientat cercetarea îndeosebi asupra unor momente ale istoriei moderne şi contemporane, precum şi asupra istoriei minorităţilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1981) – 115 ani

– 1909: S-a născut baritonul Şerban Tassian (m. 1983)

– 1909, 17/30: A murit Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1857)

– 1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu; mama actriţei Ioana Pavelescu (m. 2008)

– 1922: S-a născut artista decoratoare Florica Vasilescu (m. 2002) – 100 de ani

– 1926: S-a născut soprana Teodora Lucaciu (m. 1986)

– 1926: S-a născut ÎPS Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis în temniţele comuniste la începutul anilor ‘50 ai secolului XX; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1932: S-a născut George Muntean, istoric şi critic literar, editor, jurnalist şi om politic (m. 2004) – 90 de ani

– 1939: A murit basul George Folescu (n. 1884)

– 1940: S-a născut Virgil Dridea, fost fotbalist și antrenor; a jucat ca mijlocaș în 82 de meciuri pentru Petrolul Ploiești, în perioada 1958-1968; în 1968, s-a transferat la Metalul Plopeni, unde, în 1970, și-a început cariera de antrenor de fotbal (m. 2022)

– 1941: S-a născut George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (m. 2000)

– 1944: A murit poeta Magda Isanos (n. 1916)

– 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 19.XI.1947

– 1957: A murit George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (n. 1868) – 65 de ani

– 1962: A murit ieroschimonahul Daniil Teodorescu („Sandu Tudor”), gazetar, poet, teolog; a fost iniţiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, martir în temniţele comuniste (n. 1896) – 60 de ani

– 1984: A murit actorul Constantin Rauţchi (n. 1934)

– 1985: A murit (asasinat din motive politice) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (n. 1926, la Soroca, în R. Moldova)

– 1987: A murit Paul Erdös, artist plastic de naţionalitate maghiară; a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste (n. 1916) – 35 de ani

– 1991: A murit Anton Cosma, critic şi istoric literar (n. 1940)

– 1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stanley: Prințesa Anne, membră a familiei regale britanice, va vizita Insulele Falkland (17 – 22 nov.)

– Bangkok: Reuniunea ministerială APEC

-Londra: Publicarea unui plan fiscal de către ministrul de finanțe Jeremy Hunt

– Melbourne: Al 5-lea Congres Mondial al Confederației Internaționale a Sindicatelor (17 – 22 nov.)

– Jakarta, Indonezia: Reuniune a Băncii Indoneziei privind ratele cheie

– Badhoevedorp, Olanda: Verdict în procesul a trei ruși și a unui separatist ucrainean pentru prăbușirea zborului MH17

– Londra: Publicarea unui plan fiscal de către ministrul de finanțe Jeremy Hunt

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (17 – 18 nov.)

– Munchen: Siemens – rezultate anuale 2021/2022

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – Rezultate anuale 2021/2022

– Londra: Burberry – rezultate semestriale în prima jumătate a anului

– Bruxelles: Studenții de limbă franceză din Belgia sunt chemați să manifesteze pentru a denunța creșterea costului vieții (energie, locuințe etc.)

– Abu Dhabi: Summit-ul din Orientul Mijlociu și Africa (17 – 18 nov.)

– Los Angeles: Salonul Automobility LA, dedicat tehnologiilor auto

– New York: Sunt marcați 80 de ani de la nașterea regizorului american Martin Scorsese

– Luxor, Egipt: Sunt comemorați 25 de ani de la atacul din fața templului Hatshepsut, în care au fost uciși 58 de turiști străini și patru egipteni

– Johannesburg, Africa de Sud: Săptămâna modei (17 – 19 nov.)

– Macao, China: Auto – Marele Premiu de la Macao (17 – 21 nov.)

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Golf – DP World Tour Championship (17 – 20 nov.)

– Sea Island, SUA: Golf – PGA, The RSM Classic (17 – 20 nov.)

– Amman, Iordania: Meci amical internațional de fotbal între Iordania și Spania

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cancerului Pancreatic”, marcată în a treia joi din noiembrie, de către Coaliția Mondială a Cancerului Pancreatic, ce reunește peste 80 de organizații din peste 30 de țări și șase continente, pentru a sensibiliza cu privire la simptomele și riscurile bolii și la nevoia urgentă de detectare mai timpurie

– „Ziua Internaţională a Filosofiei” este marcată la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), din anul 2002 (- 20 de ani), în a treia zi de joi din noiembrie; manifestările legate de această zi (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile regionale

– „Ziua Internaţională fără Fumat”; se marchează, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile „Uniunii Internaţionale contra Cancerului”; la 18.XI.1976, Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur; un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun. NOTĂ: O „Zi mondială fără tutun” este marcată şi la 31 mai, din anul 1988, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)

– „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011, la iniţiativa mai multor fundaţii şi organizaţii internaţionale; la nivel mondial se înregistrează, în fiecare an, 15 milioane de naşteri premature; aceasta (naşterea prematură) este cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor, determinând, la nivel mondial, mai mult de un milion de decese anual

– „Ziua Internaţională a Studenţilor”; marcată în amintirea zilei de 17.XI.1939, când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre; a fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941

– 1494: A murit filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola; prefaţa culegerii sale filosofice publicate în 1486, prefaţă intitulată „Elogiu demnităţii umane”, a devenit o lucrare de bază a umanismului renascentist (n. 1463)

– 1503: S-a născut Agnolo Bronzino, pictor manierist italian (m. 1572)

– 1558: A murit Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de ”Maria cea sângeroasă” (1553-1558) (n. 1516)

– 1624: A murit filosoful german Jakob Böhme; important reprezentant al filosofiei mistice germane după Meister Eckhart (n. 1575)

– 1747: A murit scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (n. 1668) – 275 de ani

– 1749: S-a născut Nicolas Appert, bucătar şi cofetar francez; a inventat procedeul de conservare a alimentelor prin tratare termică în recipiente ermetic închise (m. 1841)

– 1790: S-a născut Ferdinand Möbius, matematician şi astronom german; unul dintre precursorii topologiei (a inventat modelul unei suprafeţe cu o singură faţă – „banda lui M”); contribuţii în domeniile teoriei numerelor, a mecanicii cereşti şi a opticii; a iniţiat geometria conformă şi a dezvoltat grafica statică (m. 1868)

– 1858: A murit Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (n. 1771)

– 1902: S-a născut Eugene Wigner, fizician maghiar de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1995) – 120 de ani

– 1906: S-a născut industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX, Honda a început să producă şi autoturisme (m. 1991)

– 1917: A murit Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (n. 1840) – 105 ani

– 1921: S-a născut teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (m. 2009)

– 1923: S-a născut cântăreaţa austro-suedeză de operă Margareta Sjöstedt (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rock Hudson (m. 1985)

– 1925: S-a născut Sir Charles Mackerras, dirijor și muzicolog de origine australiană; s-a numărat printre pionierii reevaluării aşa-numitei „muzici vechi” (m. 2010)

– 1929: A murit statisticianul american de origine germană Herman Hollerith; în 1889 a realizat prima maşină de calculat (un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor) (n. 1860)

– 1940: A murit zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (n. 1879)

– 1942: S-a născut Martin Scorsese, regizor, scenarist, producător, actor şi istoric american de film – 80 de ani

– 1944: S-a născut Danny DeVito (Daniel Michael DeVito, Jr.), actor, regizor şi producător american de film

– 1945: S-a născut Abdelmadjid Tebboune, om politic algerian, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din 2019)

– 1959: A murit Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (n. 1887)

– 1966: S-a născut Sophie Marceau, actriță, regizoare de film, scenaristă și scriitoare franceză

– 2000: A murit fizicianul francez Louis Néel (nume complet: Louis Eugène Félix Néel); laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu astrofizicianul suedez Hannes Alfvén, pentru studiile sale de pionierat privind proprietățile magnetice ale solidelor (n. 1904)

– 2003: A murit Don (Donald Eugene) Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country, supranumit şi ”poetul trist” (n. 1928)

– 2006: A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (n. 1927)

– 2012: A murit cântăreţul american de R&B Billy Scott (n. 1942) – 10 ani

– 2013: A murit Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2007 (n. 1919, în Iranul de azi, pe atunci Persia)

– 2017, 17/18: A murit Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture franco-tunisieni (n. 1940) – 5 ani

Calendarul zilei – 16 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 16 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 16 noiembrie

* Acum 379 de ani (1643) era încheiat Tratatul de alianţă antihabsburgic de la Alba Iulia între Transilvania, Suedia şi Franţa. Transilvania primea, conform termenilor tratatului, subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic (16/26)

* Cu 122 de ani în urmă (1900), în Philadelphia (SUA), avea loc primul concert al orchestrei „Philadelphia Symphonic Orchestra”; iniţiatorul şi primul ei dirijor a fost (până la moartea sa, în 1907) Fritz Scheel

* În urmă cu 106 ani (1916) a avut loc Bătălia de la Neajlov şi Argeş („Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai amplă operaţiune militară de pe frontul românesc în acel an, ultima încercare a Armatei române, comandate de generalul Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşită numeric şi tehnic, Armata română este nevoită să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice (16/29.XI – 20.XI/3.XII)

* La această dată, acum 104 ani (1918), după proclamarea independenţei, la 29.X.1918, şi abdicarea regelui Carol al IV-lea, la 13.XI.1918, a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Ungară. Mihály Károlyi a devenit preşedintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru

* În urmă cu 77 de ani (1945) avea loc semnarea, la Londra, a actului de constituire a UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris, intrat în vigoare la 4.XI.1946. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Se împlinesc 65 de ani (1957), de când, între 16 şi 19 noiembrie, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, desfăşurată la Moscova, consacra rolul de hegemon al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român

* Se împlinesc 55 de ani (1967) de când erau stabilite relaţiile diplomatice la rang de ambasadă între România şi Columbia. Ambasada Republicii Columbia la Bucureşti a fost închisă în noiembrie 2002. Reprezentarea diplomatică este asigurată de Ambasada R. Columbia la Varșovia

* Cu 34 de ani în urmă (1988) era adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale. Independenţa a fost declarată oficial la 20 august 1991

* În urmă cu 23 de ani (1998) era lansat primul număr al Ziarului Financiar, publicaţie a informaţiilor de afaceri, care apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Astăzi, Ziarul Financiar publică zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale

* Acum 18 ani (2004) avea loc lansarea oficială a „Radio3net”, primul radio public din țară și din Europa care emite exclusiv pe internet. A luat naştere, prin strădania lui Florian Pittiş, la 1 octombrie 2004, ca şi continuator al programului 3 al Societăţii Române de Radiodifuziune – „Radio România Tineret” (înfiinţat în 12 martie 1973 şi desfiinţat din FM la 1 octombrie 2004). Drept omagiu, postul poartă numele lui Florian Pittiş (1943-2007), din luna august 2007 – Radio 3 Net „Florian Pittiş”

* În urmă cu 17 ani (2005) era realizat primul transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu

* Cu 8 ani în urmă (2014), în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România (primul având loc la data de 2 noiembrie), Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte (cu 54,43 % din voturi). La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat al doilea tur de scrutin, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Matei (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”; cu această ocazie sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România; la 16 noiembrie 1972 ( – 50 de ani), la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural; la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”. NOTĂ: Pe 18 aprilie este marcată „Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor”, stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO

– „Ziua Transporturilor Militare”; la 16.XI.1880, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română

– 1364: A murit Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești; înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, este actul cel mai semnificativ al domniei lui, care stabileşte clar apartenenţa confesională a Ţării Româneşti la ortodoxie (n. 1352)

– 1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autor al poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române”), poezie inspirată de entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3/15.V.1848; poezia a devenit ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann (1850) (după descoperiri recente ale unui muzeograf braşovean, muzica ar aparţine lui George Ucenescu) (m. 1863). NOTĂ: După Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române” a devenit Imnul Naţional al României

– 1894: S-a născut Nutzi Acontz, pictoriță română de etnie armeană (m. 1957)

– 1897: S-a născut regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (m. 1965) – 125 de ani

– 1903: S-a născut părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (n. 1857). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10/16.XI.1919

– 1933: S-a născut Petre Codreanu, muzicolog şi critic muzical

– 1934: S-a născut inginerul și profesorul universitar Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti (m. 2014)

– 1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (m. 2017)

– 1941: S-a născut economistul, jurnalistul și disidentul anticomunist Neculai Constantin Munteanu; a lucrat la Televiziunea Română; în 1977 a părăsit România, stabilindu-se în Occident; din 1980 a lucrat la postul de radio „Europa Liberă” (până în 1994, când revine în ţară), fiind una dintre cele mai ascultate voci ale rubricii „Actualitatea românească”

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina) – 80 de ani

– 1943: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexandru Vilmanyi (m. 2021)

– 1948: S-a născut Ion Cristoiu, publicist, scriitor şi analist politic

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1951

– 1957: S-a născut ÎPS Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan), mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare al Academiei Române din 2010 – 65 de ani

– 1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei (n. 1909)

– 1978: A murit Olga Greceanu, scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc; singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin ”Rugul Aprins” și singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a Patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară; alături de duhovnicul ei, Arhimandritul Sofian Boghiu de la Antim, a pictat şi a restaurat zeci de biserici; cununa scrierilor sale religioase este „Dicționarul Biblic Ortodox”, descoperit în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod și publicat, în 2011, cu titlul „Mărturie în cuvânt și chip – Vocabular al credinței și vieții spirituale” (n. 1890)

– 1984: A murit prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu) (n. 1916)

– 2000: A murit criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1943)

– 2004, 16/17: A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1940)

– 2013: A murit jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (n. 1939)

– 2014: A murit filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (n. 1925)

– 2017: A murit Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (n. 1940) – 5 ani

– 2020: A murit medicul și profesorul universitar Alexandru Oproiu, formatorul școlii moderne de gastroenterologie și hepatologie din România; preşedintele de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie; a fost director al Institutului Clinic Fundeni timp de 22 de ani (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Eltville (Hessen), Germania: Reuniunea miniștrilor de interne din cadrul G7 (16 – 18 nov.)

– Tokyo, Japonia: Conferința Uniqlo despre inițiativele sale durabile

– Stockholm, Suedia: Parlamentul votează o modificare a Constituției care permite legi mai stricte împotriva terorismului

– Berlin: Justiția decide cu privire la posibila anulare a alegerilor municipale din 2021, marcate de nereguli

– Marrakech, Maroc: Forumul Mondial de Investiții 2022 (16 – 17 nov.)

– Algeria: Exerciții comune antiteroriste între Algeria și Rusia (16 – 28 nov.)

– Moscova: Evaluarea preliminară a PIB-ului în trimestrul 3 (Rosstat)

– Koblenz, Germania: Începutul procesului lui Peter S, judecat pentru incendiul mortal al unui cămin de migranți în 1991

– Tanger, Maroc: Nouă confruntare între pârâți și reclamanți în scandalul Bouthier

– Londra: Începutul licitației mingii cu care Diego Maradona a marcat golul la Cupa Mondială din 1986 folosind „mâna lui Dumnezeu”, la Graham Budd Auctions

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)”, este marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă

– „Ziua Internaţională pentru Toleranţă”, sărbătorită la solicitarea Adunării Generale a ONU (din 12.XII.1996); marchează data la care a fost semnată „Declaraţia principiilor toleranţei”, la încheierea Conferinţei generale a UNESCO de la Paris din 25.X-16.XI.1995

– 1717: S-a născut Jean le Rond D’Alembert, filosof iluminist francez şi matematician (unele dintre teoremele sale şi-au găsit aplicaţii imediate în astronomie şi fizică); coeditor, împreună cu Denis Diderot, al „Enciclopediei franceze” (m. 1783) – 305 ani

– 1745: A murit Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (n. 1668)

– 1766: S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (m. 1831)

– 1829, 16/28: S-a născut Anton Rubinstein, compozitor rus şi unul dintre dei mai importanţi pianişti ai secolului al XIX-lea (m. 1894)

– 1880, 16/28: S-a născut poetul rus Aleksandr Blok (m. 1921)

– 1889: S-a născut George Simon Kaufman, dramaturg (Premiul Pulitzer pe anii 1931 şi 1936), regizor şi critic teatral american (m. 1961)

– 1894: S-a născut contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (m. 1972)

– 1895: S-a născut Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (m. 1963)

– 1922: S-a născut scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (m. 2010) – 100 de ani

– 1924: S-a născut fostul sprinter american Mel Patton, dublu campion olimpic în 1948; a fost deţinător al recordurilor mondiale la 100 şi 200 de yarzi, fiind considerat cel mai rapid om din lume, în anii ’40 (m. 2014)

– 1927: S-a născut textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song“, „I Got a Name“ şi „It Goes Like It Goes“ (m. 2018) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Chinua Achebe (nume complet: Albert Chinualumogu Achebe), scriitor şi profesor nigerian de limbă engleză, cunoscut ca fiind „părintele literaturii africane moderne”; a scris romane prezentând dezagregarea societăţilor africane tradiţionale în contact cu civilizaţia europeană, în special cu misionarismul şi colonialismul englez (m. 2013)

– 1952: S-a născut Arcadie-Vasile Suceveanu, poet, eseist, ziarist și profesor din Republica Moldova – 70 de ani

– 1960: A murit actorul american de film Clark Gable (n. 1901)

– 1972: A murit Vera Alexeevna Karalli, balerină, actriță de film mut și coregrafă rusă (n. 1889) – 50 de ani

– 1977: S-a născut patinatoarea ucraineană Oksana Baiul, campioană mondială şi olimpică (1994) la patinaj artistic, actriţă de film; stabilită în SUA – 45 de ani

– 1993: A murit soprana cehă Lucia Popp (n. 1939)

– 1997: A murit Georges Marchais, om politic comunist francez, secretar general al Partidului Comunist Francez între anii 1972 şi 1994 (n. 1920) – 25 de ani

– 1999: A murit Daniel Nathans, microbiolog american de origine rusă; Premiul Nobel pentru medicină pe 1978, împreună cu Hamilton O. Smith (tot din SUA) şi cu elveţianul Werner Arber, pentru cercetările în domeniul ADN-ului (n. 1928)

– 2001: A murit Tommy Flanagan (nume complet: Thomas Lee Flanagan), pianist și compozitor american de jazz (n. 1930)

– 2006: A murit Milton Friedman, economist, comentator politic, eseist şi profesor american; contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru economie pe 1976 (n. 1912)

– 2017: A murit comediantul Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (n. 1925) – 5 ani

– 2018: A murit romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (n. 1931)

Calendarul zilei – 15 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 16 noiembrie 2022, 14:14

S-a întâmplat într-o zi de 15 noiembrie

* Acum 209 ani (1813), Gheorghe Asachi a deschis, la Academia domnească din Iaşi, o clasă specială în limba română, pentru a preda, în limba naţională, un curs de pregătire a inginerilor hotarnici (a funcţionat până în 1818)

* Cu 186 de ani în urmă (1836) era înfiinţat Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, a spătarului Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi a vornicului Ştefan Catargiu (în noiembrie 1840 îşi va înceta activitatea) (15/27)

* Acum 167 de ani (1855) avea loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Tehnice de Telegrafie din Bucureşti. În anul 1855 s-au înfiinţat şcoli de telegrafie la Bucureşti şi la Iaşi, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice. În anii 1858-1859 liniile telegrafice române au fost preluate de la austrieci (15/27)

* În urmă cu 106 ani (1916) avea loc înfiinţarea Serviciului Foto-Cinematografic al Armatei Române (SFCAR) – cea dintâi instituţie de profil din ţară şi una dintre primele case de filme militare din lume, a cărei producţie era realizată cu mijloace materiale şi financiare exclusiv statale, la conducerea sa fiind numit sublocotenentul Ion Oliva, student la Facultatea de arhitectură din Paris (trimis în țară de către șeful misiunii militare române din Franța, în scopul organizării acestui serviciu)

* Cu 104 ani în urmă (1918) „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât în unanimitate „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României”. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România. Acest Consiliu, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România, s-a constituit la 14/27.X.1918. Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775. „Ziua Bucovinei” a fost stabilită pe 28 noiembrie prin Legea 250/2015 (15/28)

* În urmă cu 102 ani (1920) era înfiinţată Şcoala Politehnică din Timişoara, conform Decretului Regal nr. 4822 din 11 noiembrie 1920. În 1948, Școala Politehnica şi-a schimbat denumirea în „Institutul Politehnic din Timişoara”, devenit ulterior, Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, și mai apoi (1991), Universitatea Tehnică din Timişoara. În anul 1995, în baza Hotărârii de Guvern nr. 568 publicată în Monitorul Oficial în data de 16.VIII.1995, s-a schimbat denumirea Universităţii Tehnice din Timişoara în Universitatea „Politehnica” din Timişoara (din 2013, Universitatea „Politehnica” Timişoara)

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când la Timişoara s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuze din România. Primele vehicule timişorene sunt „filobusele” de la Fiat, fabricate la Torino. Termenul timişorean „firobuz” este traducerea directă în română a cuvântului italian „filobus” şi nu se utilizează decât la Timişoara

* Acum 79 de ani (1943) se constituia, pe teritoriul URSS, din iniţiativa Guvernului sovietic, divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est, cu scopul de a lupta împotriva Germaniei. Îndoctrinaţi de emigranţi comunişti români şi de propagandişti sovietici, ei trebuiau să activeze în procesul de comunizare a României

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii devenea instituţie specializată a ONU. Înfiinţată în 1865, la Paris, sub denumirea de Uniunea Internaţională a Telegrafului, denumirea actuală a fost adoptată de Convenţia din 1932

* Sunt marcați 65 de ani (1957) de când România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă, la nivel de legaţie fiind stabilite la 14.XII.1948. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. România are un Birou Comercial în cadrul Ambasadei la New Delhi și Consulate Onorifice la Kolkata şi Chennai. Consulate onorifice ale României au fost deschise la Kolkata (jurisdicţie consulară în statele: West Bengal, Bihar, Jharkhand, Odisha, Chattisgarh, Sikkim, Meghalaya, Tripura, Mizoram, Nagaland, Assam, Manipur şi Arunachal Pradesh) și Chennai (jurisdicţie consulară în statele: Tamil Nadu şi Kerala)

* În urmă cu 54 de ani (1968) erau stabilite relaţiile consulare între România şi Republica San Marino. Ulterior, la 6 februarie 1974, acestea au fost ridicate la nivel de consulat general, iar la 20 iunie 1995 au fost ridicate la nivel de ambasadă (ambasador nerezident). În anul 2001 a fost deschis Consulatul onorific al României la San Marino, iar în 2002 a fost deschis Consulatul Republicii San Marino la Bucureşti

* În urmă cu 52 de ani (1970) a ajuns pe suprafaţa Lunii (în zona Mării Ploilor) primul vehicul cu deplasare autonomă, „Lunohod 1”, transportat de naveta spaţială sovietică „Luna-17” (îşi va începe activitatea două zile mai târziu)

* Acum 51 de ani compania Intel a lansat primul procesor comercial denumit Intel 4004, pe data de 15 noiembrie 1971, fiind vândut la un preț de 60 de dolari. Proiectul a început, de fapt, în 1969, când compania japoneză producătoare de calculatoare Busicom a apelat la Intel pentru producția unor procesoare pentru calculatoare performante. Ted Hoff a fost omul responsabil pentru producția procesorului, dar după o scurtă perioadă, Hoff împreună cu Stanley Mazor, inginerul de software și inginerul Busicom, Masatoshi Shima, au fost însărcinați cu alte proiecte. În aprilie 1970, Intel l-a angajat pe Federico Faggin ca lider de proiect, iar acesta a reușit să finalizeze proiectul. Primele unități 4004 au fost trimise către Busicom în martie 1971, iar la sfârșitul anului au fost trimise și altor clienți. Așadar, în noiembrie 1971, compania Intel a introdus public primul microprocesor cu un singur cip din lume, Intel 4004 (brevetul SUA nr. 3.821.715), inventat de inginerii Intel Federico Faggin, Ted Hoff și Stanley Mazor. După ce invenția circuitelor integrate a revoluționat designul computerelor, dimensiunea s-au tot micșorat. Cipul Intel 4004 a dus circuitul integrat cu un pas mai departe, plasând toate părțile unui computer (adică unitatea centrală de procesare, memorie, controale de intrare și ieșire) pe un cip mic. Programarea inteligenței în obiecte neînsuflețite devenise acum posibilă

* Sunt marcați 5 ani (2017) de la dispariția submarinului ARA San Juan, care avea la bord un echipaj format din 44 de membri, la aproximativ 430 de kilometri de coasta argentiniană. Autoritățile au suspendat căutările după două săptămâni, dar acestea au fost continuate de marina argentiniană. Epava submarinului argentinian ARA San Juan a fost găsită la o adâncime de 800 de metri în Oceanul Atlantic în noiembrie 2018, la un an de la dispariția acestuia. Descoperirea a venit la doar două zile după comemorarea de un 1 an în memoria celor 44 de membri ai echipajului. Potrivit unui mesaj postat pe Twitter de forțele navale argentiniene, ARA San Juan a fost identificat de o companie a Statelor Unite. Epava a fost localizată la circa 400 km de coastele Patagoniei, de compania privată americană Ocean Infinity

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Paisie de la Neamţ; Începutul Postului Nașterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022). NOTĂ: La 15.XI.1794 a murit cuviosul Paisie Velicikovski, stareţ al Mănăstirii Neamţ din 1779, cunoscut reformator al vieţii monahale ortodoxe prin centralizarea vetrelor de sihăstrie românească (n. 1722, la Poltava/Ucraina)

– Începe Postul Crăciunului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987″, stabilită prin Legea 215 din 22 iulie 2021, amintește de una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist; proiectul, iniţiat de parlamentari de la PNL, susţinut de cei de la USR PLUS şi de un deputat PSD, este argumentat prin faptul că „fără revolta din 15 noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste” – 35 de ani. NOTĂ: În 15 noiembrie 1990, a avut loc, simultan la Braşov şi la Bucureşti, un miting uriaş organizat de Alianţa Civică, în colaborare cu Asociaţia 15 noiembrie, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi alte organizaţii; cu acea ocazie a fost lansată „Proclamaţia de la Brașov” (ce conține 22 angajamente) a celor care au spus NU comunismului, a celor care nu au trădat niciodată, a celor care continuau lupta pentru liberate, prin care ziua de 15 noiembrie a fost declarată „Ziua națională de luptă împotriva comunismului”. Prin lege au mai fost stabilite următoarele zile de cinstire a victimelor comunismului: la 21 decembrie „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” și la 23 august „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” (Legea nr. 198/7.XI.2011) iar la 14 mai „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” (Legea 127/30.V.2017)

– „Ziua Scafandrilor Militari” şi „Ziua Scafandrului Român”; pe 15 noiembrie 1967 (- 55 de ani), comandorul Constantin Scarlat a pus bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, prin înfiinţarea Grupului 279 Scafandri, care a funcţionat în garnizoana Mangalia, până la data de 1 octombrie 1976, când a fost înfiinţat Centrul de Scafandri din Constanța şi grupul de scafandri de la Mangalia a intrat în subordinea noii structuri

– 1845: S-a născut filosoful, avocatul, omul politic şi profesorul Vasile Conta; adept al determinismului universal (m. 1882)

– 1868: S-a născut biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (m. 1947)

– 1876: S-a născut Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu), contesă De Mathieu, a fost prima femeie numită membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură din Belgia (ian. 1922); prima femeie comandor al Legiunii de Onoare; prima femeie admisă în Academia Română ca membru de onoare (1925) (m. 1933)

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936) – 135 de ani

– 1896: S-a născut fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (m. 1972)

– 1906, 15/28: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1911: S-a născut Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, lingvist, etimolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg, eseist), traducător, profesor şi diplomat, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu Ioan şi George Ciorănescu (m. 1999)

– 1911: S-a născut inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.), membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2008)

– 1928: S-a născut economistul Iulian Văcărel; contribuţii în domeniul finanţelor; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2019)

– 1932: A murit Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1919) (n. 1854) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Anton Uncu, gazetar, redactor-şef la „România liberă” și la cotidianul „Curentul” (m. 1998)

– 1939: S-a născut Ştefan Sileanu, actor şi artist plastic (m. 2020)

– 1945: S-a născut actorul Ovidiu Moldovan

– 1945: A murit pictorul și gravorul Ion Diaconescu (n. 1915)

– 1953: S-a născut Mircea Ardeleanu, maestru internațional al țambalului, unul dintre cei mai cunoscuți virtuozi ai Banatului; primul artist român care a introdus țambalul autohton la mari evenimente de jazz (m. 2020)

– 1956: A murit (la Paris, unde era în exil) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (n. 1894, la Sinaia)

– 1976: A murit matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1988: A murit Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (n. 1896)

– 1991: A murit Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (n. 1902)

– 1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu; specialist în artă medievală românească şi în istoria artei europene; s-a impus ca unul dintre cei mai prestigioşi istorici de artă din Europa; unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 2008: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Ioan Lăcustă (n. 1948)

– 2020: A murit Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2021: A murit Ana-Dorica „Dorli” Blaga, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu; s-a ocupat toată viaţa de recuperarea şi valorificarea operei marelui poet Lucian Blaga, contribuind la editarea operei complete a tatălui său (n. 1930, la Berna, Elveția, unde tatăl ei lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română) – 1 an

– 2021: A murit jurnalistul Florin Zaharescu, fost director al Radio Cluj (1995-2013), profesor în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității Lucian Blaga din Sibiu (n. 1952) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

-Bruxelles: Reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Kîrgîstan

– Amman: Regele Carl XVI Gustaf și Regina Silvia ai Suediei vor efectua o vizită de stat în Iordania, la invitația Regelui Abdullah (15 – 17 nov.)

– Bali: Indonezia va găzdui Summitul șefilor de stat din cadrul G20 (15 – 16 nov.)

– Se estimează că populația lumii va ajunge la 8 miliarde de oameni

– Tokyo: Forumul financiar internațional Paris Europlace Tokyo – la Hotel Imperial

– Londra: BAE Systems – rezultate trimestriale

– Londra: Statistici lunare privind ocuparea forței de muncă și șomajul în septembrie

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– New York: Licitație la Casa Phillips a tabloului „The Father” de Chagall, care fusese furat de naziști, în cadrul vânzărilor de toamnă

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Congresul mondial dedicat presei „Global Media Congress” (15 – 17 nov.)

– Panama: Procesul a 32 de persoane în dosarul de spălare a banilor și evaziune fiscală, „Panama Papers” (15 – 18 nov.)

– Buenos Aires: Sunt marcați 5 ani de la dispariția submarinului argentinian San Juan cu 44 de membri la bord

– Buenos Aires: Sunt marcați 80 de ani de la nașterea dirijorului Daniel Barenboim

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Scriitorilor Întemniţaţi”, instituită din iniţiativa Federaţiei Mondiale a PEN-clubului, pentru a atrage atenția asupra cazurilor scriitorilor închiși sau persecutați, de asemenea pentru a comemora scriitorii care au fost uciși pentru că și-au exprimat părerea

– În Brazilia este marcată „Ziua Republicii” (la 15.XI.1889 împăratul Pedro al II-lea este detronat, iar Brazilia se proclamă republică federativă, sub numele de Statele Unite ale Braziliei)

– Autoritatea Palestiniană: Sărbătorirea Declaraţiei simbolice de la Alger (15.XI.1988) de întemeiere a statului palestinian independent. Sărbătoare naţională

– 1630: A murit Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (n. 1571)

– 1670: A murit Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (n. 1592)

– 1738: S-a născut Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (m. 1822)

– 1787: A murit compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (n. 1714) – 235 de ani

– 1839: A murit inventatorul scoţian William Murdock; este primul care a produs gaz pentru iluminat prin încălzirea cărbunelui într-o retortă (1772); este şi unul dintre pionierii folosirii forţei aburului (în 1784 a construit primul model al unei „trăsuri cu aburi”) (n. 1754)

– 1862: S-a născut Gerhart Hauptmann, dramaturg şi romancier german; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1912 (m. 1946) – 160 de ani

– 1874: S-a născut soprana germană Selma Kurz-Halban (m. 1933)

– 1874: S-a născut August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru medicină pe 1920 (m. 1949)

– 1887: S-a născut Georgia O’Keeffe, pictor american (m. 1986) – 135 de ani

– 1890: S-a născut Claude McKay, scriitor american de origine jamaicană (m. 1948)

– 1891: S-a născut Averell Harriman, finanţist şi omul politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „Războiului rece” (m. 1986)

– 1910: A murit scriitorul german Wilhelm Raabe (n. 1831)

– 1916: A murit scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru literatură în 1905 (n. 1846)

– 1917: A murit Emile Durkheim sociolog, psiholog social și filosof francez de origine evreiască; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (n. 1858) – 105 ani

– 1919: A murit chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie pe 1913 (n. 1866)

– 1922: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi, cunoscut pentru operele sale legate de crima organizată, mafia sau problemele sociale (m. 2015) – 100 de ani

– 1924: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1929: S-a născut Ed Asner, actor american de film, televiziune, teatru și actor de voce (m. 2021)

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009)

– 1932: S-a născut Petula Clark, cântăreaţă, compozitoare şi actriţă britanică de film – 90 de ani

– 1938: A murit fizicianul francez André-Eugène Blondel; a inventat oscilograful electromagnetic (1893) şi aparatul de fotometrie (n. 1863)

– 1942: S-a născut Daniel Barenboïm, pianist şi dirijor de naţionalitate argentiniană şi israeliană – 80 de ani

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (n. 1873)

– 1958: S-a născut Doina Aldea Teodorovici, cantautoare din R. Moldova; împreună cu soţul său, Ion Aldea Teodorovici, au militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier în România, împreună cu soţul său)

– 1958: A murit actorul american de film Tyrone Power (n. 1914)

– 1959: S-a născut Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (m. 2013)

– 1959: A murit Charles T. R. Wilson, fizician scoţian; a inventat (1912) camera cu ceaţă care-i poartă numele, important procedeu experimental de cercetare în fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1927, împreună cu americanul Arthur H. Compton (n. 1869)

– 1960: S-a născut actriţa germană Susanne Lothar (m. 2012)

– 1976: A murit Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (n. 1904)

– 1978: A murit Margaret Mead, renumit antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (n. 1901)

– 2016: A murit Mose Allison, pianist, compozitor şi interpret american de jazz şi blues (n. 1927)

– 2019: A murit regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (n. 1925)

– 2019: A murit Vladimir Hotineanu, medic-chirurg, doctor habilitat în științe medicale, academician, profesor universitar și politician din R. Moldova (n. 1950)

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 788 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Se împlinesc 525 de ani (1497) de când era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* Se împlinesc 190 de ani (1832) de când era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 112 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la difuzarea primei emisiuni radiofonice a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 82 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 58 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 53 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 53 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1842: S-a născut Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (m. 1928) – 180 de ani

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz)

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013) – 90 de ani

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga-Avramescu

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900) – 55 de ani

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

– 2021: A murit scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Sculptură București (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Nusa Dua, Indonezia: Reuniunea comună a miniștrilor de finanțe și cei ai sănătății din cadrul G20

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita sultanului din Brunei Hassanal Bolkiah

-Manila: Ministrul de finanțe al Filipinelor, Benjamin Diokno, susține un discurs la

Dialogul de afaceri european

-Bali: Liderii din țările G20 și organizațiile mondiale sosesc în Bali, Indonezia înaintea

unui summit de două zile

– Colombo, Sri Lanka: Discurs al președintelui Wickremesinghe privind bugetul 2023

-Amman, Iordania: Discurs al regelui Abdullah al II-lea la deschiderea sesiunii parlamentare

– Amman, Iordania: Conferință de presă susținută de comisarul general al Agenției Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat

-Mexico, Mexic: Manifestație la apelul opoziției, împotriva reformei electorale

– Buenos Aires, Argentina: Audiere în procesul de corupție, în care vicepreședintele Cristina Kirchner este unul dintre inculpați

– Paris: Raport lunar OPEC

– Emiratele Arabe Unite: Dezbatere strategică la Abu Dhabi (14 – 15 nov.)

– Panama: A 19-a reuniune a Conferinței părților la CITES (14 – 25 nov.)

– Stockholm: Rezultatele financiare Oatly din trimestrul 3 (înainte de tranzacționare)

-Haga, Țările de Jos: Este anunțat cel de-al 18-lea Premiu Internațional pentru Pace pentru Copii, acordat de Fundația Kidsrights

– Cape Canaveral, SUA: Urmează să aibă loc decolarea rachetei SLS cu capsula Orion, ca parte a misiunii NASA pe Lună, Artemis 1

– Roma: Meci de fotbal adus ca omagiu în amintirea lui Diego Armando Maradona

Aniversări – Comemorări

– 14 – 20.XI: „Săptămâna Globală a Educației”, ediţia a XXIV-a, desfășurată în a treia săptămână din noiembrie, este o campanie de sensibilizare la nivel european, facilitată de Centrul Nord – Sud al Consiliului Europei (denumit oficial Centrul European pentru Interdependenţă şi Solidaritate), care își propune să consolideze conceptul pedagogic al învățării globale în peisajul educațional european și să contribuie astfel la atingerea celor 17 obiective ale Agendei 2030; în timpul Săptămânii sunt împărtășite soluții pentru a regândi obiceiurile și modurile de a trăi, de a cheltui și de a consuma dar și pentru a găsi noi moduri de educație și socializare

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt, descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878) – 210 ani

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002) – 115 ani

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997) – 95 de ani

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1936: S-a născut Antonio Gades (Antonio Esteve Ródenas), renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco; a ajutat la popularizarea formei de artă pe scena internațională (m. 2004)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Charles al III-lea, rege al Marii Britanii (din 2022); este primul copil al reginei Elisabeta a II-a (1926-2022) și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo – 60 de ani

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (nume complet Joshua David Duhamel) – 50 de ani

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935)

Calendarul zilei – 13 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 13 noiembrie

* Acum 428 de ani (1594) avea loc uciderea creditorilor turci (chemaţi la Bucureşti şi Iaşi sub pretextul de a fi plătiţi) din porunca lui Mihai Viteazul, fapt ce a reprezentat semnalul pentru începerea războiului antiotoman din Moldova şi Ţara Românească

* Cu 217 ani în urmă (1805) Johann George Lehner, un măcelar din Viena, inventa un produs alimentar pe care l-a numit „frankfurter”, o reţetă mai veche a hot-dog-ului de astăzi

* Acum 138 de ani (1884) la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera piesei „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale (în distribuţie: Aristizza Romanescu, Constantin Nottara, I. Panu, I. Petrescu) (13/25)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când inginerul francez Paul Cornu reușea primul zbor din lume cu un elicopter. El s-a ridicat 30 de centimetri de la sol la bordul primei „maşini zburătoare cu decolare verticală”. Zborul nu a durat decât 20 de secunde, dar acestea au fost suficiente ca Paul Cornu să intre în istorie drept primul pilot al unei aeronave cu aripă rotativă, categoria vehiculelor aeriene motorizate din care face parte elicopterul

* Acum 68 de ani (1954) prima Cupă Mondială de Rugby era câștigată de Marea Britanie, care a învins Franța în finala disputată la Parc des Princes din Paris, cu scorul de 16 la 12

* În urmă cu 62 de ani (1960) România stabilea relaţii diplomatice cu Cipru, la nivel de ambasadă. România a stabilit relații diplomatice cu Cipru imediat după proclamarea independenței de stat a acestei țări, în anul 1960

* Acum 52 de ani (1970) ciclonul tropical devastator Bhola a lovit Pakistanul de Est (în prezent Bangladesh) și Bengalul de Vest din India. A fost cel mai distrugător ciclon tropical înregistrat vreodată și unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Până la 500.000 de persoane și-au pierdut viața în timpul furtunii, în principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta râului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al șaselea și cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, în Oceanul Indian de Nord, atingând o forță echivalentă cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format deasupra Golfului Bengal la data de 8 noiembrie și a călătorit spre nord, intensificându-se în tot acest timp. Și-a atins apogeul cu vânturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizând chiar în acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coastă, anihilând sate și distrugând culturile agricole din regiune. Cel mai rău afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin (Bangladesh), unde peste 45% din populația de 167.000 de persoane de aici a fost decimată de furtună

* Se împlinesc 20 de ani (2002) de la deversarea de petrol în largul coastei Galiției, Spania, cauzată de scufundarea petrolierului MV Prestige, vechi de 26 de ani, cu deficiențe structurale, care transporta 77.000 de tone de păcură grea. În timpul unei furtuni, un tanc a explodat, pe 13 noiembrie, iar guvernele francez, spaniol și portughez au refuzat să permită navei să andocheze. Nava s-a scufundat ulterior, pe 19 noiembrie 2002, la aproximativ 210 kilometri (130 mile) de coasta Galiției. Se estimează că a deversat 60.000 de tone sau un volum de 67.000 m cubi (17,8 milioane US gal) de păcură grea. Deversarea a poluat mii de kilometri de coastă și mai mult de o mie de plaje de pe coastele spaniolă, franceză și portugheză și a provocat însemnate prejudicii industriei locale de pescuit. Deversarea este cel mai mare dezastru ecologic din istoria Spaniei și a Portugaliei. Cantitatea de petrol vărsată a fost mai mare decât incidentul Exxon Valdez și toxicitatea considerată mai mare, din cauza temperaturilor mai ridicate ale apei

* Cu 7 ani în urmă (2015), în seara zilei de 13 spre 14 noiembrie, a avut loc un şir de atacuri armate la Paris şi în arondismentele 10 şi 11, în apropierea stadionului Stade de France, situat în Saint-Denis, care a lăsat în urmă aproape 130 de morţi şi peste 350 de răniţi, fiind considerat de autorităţile franceze drept cel mai sângeros din istoria ţării. Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic. Printre decedaţi s-au aflat şi doi români, Mariana Lăcrămioara Pop, din Maramureş, şi Ionuţ Ciprian Calciu, din Tulcea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi mama sa, Sf. Antuza (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Arhiepiscop Ioan Gură de Aur al Constantinopolului. Colecta în favoarea Asociației „Caritas” (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Bibliei”, instituită prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 15.XI.2006), pentru a marca rolul Sfintei Scripturi în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor; coincide cu ziua de sărbătorire a Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului

– „Ziua Dramaturgiei Româneşti”, instituită prin Legea nr.96/ 7 mai 2019, se celebrează anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti; iniţiatorii proiectului au fost deputaţii Varujan Vosganian şi Ion Hadârcă

– „Ziua Limbii Maghiare”, iniţiată de senatorii şi deputaţii UDMR şi stabilită prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 11 noiembrie 2015; cu acest prilej vor fi prezentate valorile minorităţii maghiare, tradiţiile şi obiceiurile ungureşti. NOTĂ: La 22 ianuarie este sărbătorită şi „Ziua culturii maghiare”, în multe locuri ale lumii, începând cu anul 1989

– 1888, 13/25: A murit politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (n. 1841)

– 1893: S-a născut (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici), stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (m. 1974)

– 1909, 13/26: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; pionier al literaturii şi teatrului absurdului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1994). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou 26.XI.1909

– 1914: A murit Dimitrie Anghel, poet, prozator, publicist şi traducător; reprezentant al simbolismului român; considerat un „Luchian al literaturii”, datorită volumului său de debut, „În grădină” (n. 1872)

– 1930: S-a născut (la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) Georgeta Horodincă, critic şi istoric literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită, din 1982, în Franţa (m. 2006)

– 1931: S-a născut arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (m. 2003)

– 1936: S-a născut baschetbalistul Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA (ulterior echipa a devenit Steaua), dar și ai reprezentativei naționale în perioada de aur a baschetului românesc, între anii 1953-1967; stabilit în Germania din 1975, unde s-a dedicat profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă (m. 2019)

– 1950: S-a născut Ioana Crăciunescu, actriţă şi poetă

– 1955: A murit Romulus Cioflec, prozator şi publicist (n. 1882)

– 1960: A murit Gheorghe T. Kirileanu, istoric literar, folclorist, memorialist şi editor; sub conducerea lui A. D. Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1872)

– 1964: S-a născut Christian Tămaş, scriitor, filosof, orientalist şi traducător

– 1977: A murit istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; autor al unor lucrări monografice şi de sinteză privind istoria românilor; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1931); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1901) – 45 de ani

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1984: A murit Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (n. 1923)

– 1988: A murit Vlad Georgescu, istoric şi jurnalist; din 1978 a trăit în exil, ca refugiat politic, iniţial în SUA şi apoi în RFG; între anii 1982 şi 1988 a fost director al Departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” (cu sediul la München) (n. 1937)

– 1997: A murit Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului FSN; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (n. 1911, la Comrat, azi în R. Moldova) – 25 de ani

– 2000: A murit Liviu Ionescu, compozitor şi dirijor (n. 1928)

– 2002: A murit filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (n. 1916) – 20 de ani

– 2015: A murit arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

-Slovenia: Slovenii votează în al doilea tur al alegerilor prezidențiale

-Jakarta: Președintele SUA, Joe Biden va vizita Indonezia pentru a participa la G20 (13 – 16 nov.)

-Yangon, Myanmar: A 11-a aniversare de la eliberarea liderului opoziției din Myanmar, Aung San Suu Kyi

– Nusa Dua, Indonezia: Reuniunea comună a miniștrilor de finanțe și cei ai sănătății din cadrul G20

– Nusa Dua: Summitul B20 al liderilor în afaceri (13 – 14 nov.)

– La Coruña, Spania: Sunt marcați 20 de ani de la scufundarea tancului „Prestige”, care a provocat cea mai gravă scurgere de petrol din istoria Spaniei

– Düsseldorf, Germania: Ceremonia de decernare a premiilor muzicale MTV Europe

– Cairo: A 44-a ediție a Festivalului Internațional de Film (CIFF) (13 – 22 nov.)

– Yangzhou, China: Atletism – Campionatele Mondiale de semimaraton

– Grecia: Atletism – Maratonul de la Atena

– São Paulo, Brazilia: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Braziliei

– Guadalajara, Mexic: Campionate Mondiale de Taekwondo (13 – 20 nov.)

– Edinburgh, Regatul Unit: Rugby – meciuri-test de toamnă, partide amicale: Scoția – Noua Zeelandă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”; se marchează, din anul 1946, în ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Hauy (1745-1822), cel care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784. NOTĂ: O „Zi a nevăzătorilor” mai este marcată la 15 octombrie

– „Ziua Internaţională a mimului”, instituită la iniţiativa Institutului Internaţional de Teatru, începând din 1998, declarat „Anul internaţional al mimului”, cu ocazia centenarului naşterii francezului Étienne Decroux (1898-1991), fondatorul artei „mimului corporal” sau a „mimului pur”

– „Ziua Mondială a Săracilor”, marcată pentru prima oară în 2017 ( – 5 ani), a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an (penultima duminică a anului liturgic); mesajul pentru anul 2022 este: ”Isus Cristos s-a făcut sărac pentru voi” (cf. 2 Cor 8,9)

– „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă”, lansată în 2016 de Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă

– 354 d.H.: S-a născut Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii renumiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (m. 430 d.H.). NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte pe Sf. Augustin la 28 august (ziua morţii sale)

– 1619, 13/14: A murit pictorul italian Ludovico Carracci (n. 1555)

– 1699: S-a născut Jan Zach, compozitor și violonist ceh (m. 1773)

– 1710: S-a născut Charles Simon Favart, dramaturg francez (m. 1792)

– 1718: S-a născut John Montagu conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1745: S-a născut pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784 (m. 1822)

– 1782: S-a născut Esaias Tegnér, poet și profesor suedez, episcop al Bisericii luterane (m. 1846) – 240 de ani

– 1834: S-a născut poetul, romancierul, jurnalistul, omul politic şi pedagogul Ignacio Manuel Altamirano, figură reprezentativă a culturii mexicane (m. 1893)

– 1850: S-a născut scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (m. 1894)

– 1868: A murit compozitorul italian Gioacchino Rossini (n. 1792)

– 1873: S-a născut dirijorul italian Egisto Tango; a fost un timp dirijor la Opera Română din Cluj (m. 1951)

– 1874: S-a născut pianista franceză Marguerite Long (m. 1966)

– 1903: A murit Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (n. 1830)

– 1904: S-a născut H. C. (Henry Codman) Potter jr., regizor american de teatru și film (m. 1977)

– 1909: S-a născut actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (m. 1986)

– 1922: S-a născut actorul austriac de film Oskar Werner (m. 1984) – 100 de ani

– 1923: S-a născut actriţa de film americană de origine mexicană Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (m. 2011)

– 1929: S-a născut (în Bulgaria, a crescut şi a studiat în România) Jean-Jacques Askenasy, medic neurolog, cercetător în domeniul neuroștiinței și profesor din Israel; pionier al studiului terapiilor somnului; membru de onoare al Academiei Române din 2016

– 1934: S-a născut Jimmy Fontana, actor, muzician și compozitor italian (m. 2013)

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american Garry Marshall, cunoscut pentru filme ca ”Frumuşica/ Pretty Woman” (1990) sau „Frankie and Johnny” (1991) (m. 2016)

– 1935: S-a născut actorul american Tom Atkins

– 1940: S-a născut Saul Aaron Kripke, filosof, logician și profesor american; considerat printre cei mai importanți 10 filosofi din ultimii 200 de ani; lucrări în domeniile legate de logica matematică, filosofia matematicii, metafizică, epistemologie și teoria mulțimilor (m. 2022)

– 1943: A murit pictorul francez Maurice Denis, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (n. 1870)

– 1947: S-a născut Joseph Anthony „Joe” Mantegna, actor, producător, scenarist și regizor american de origine italiană – 75 de ani

– 1952: S-a născut Stuart Cornfeld, producător de film și actor american (m. 2020) – 70 de ani

– 1953: S-a născut Andrés Manuel López Obrador, om politic mexican, președinte al Mexicului (din 2018)

– 1955: S-a născut actriţa americană Whoopi Goldberg (pe numele său adevărat Caryn Elaine Johnson)

– 1973: A murit Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (n. 1920)

– 1974: A murit Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (n. 1901). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1902

– 1983: A murit Shisō Kanaguri, atlet japonez; alături de sprinterul Yahiko Mishima, a fost primul atlet japonez care a participat la Jocurile Olimpice, anume la cele din 1912 din Stockholm (Suedia) (n. 1891)

– 1988: A murit Antal Doráti, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2001: A murit actriţa britanică Peggy Mount (n. 1915)

– 2010: A murit regizorul spaniol de film Luis García Berlanga, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei spaniole a secolului XX (n. 1921)

– 2014: A murit matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (n. 1928)

– 2016: A murit muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (n. 1942)

– 2018: A murit actriţa americană Katherine MacGregor; cunoscută pentru rolul Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” („Căsuţa din prerie”) (n. 1925)

– 2019: A murit Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (n. 1936)

– 2020: A murit Ken Spears, scriitor, editor și producător american de televiziune; creator al serialului animat „Scooby-Doo” şi co-fondator al Ruby-Spears Productions, împreună cu Joe Ruby (n. 1938)

– 2021: A murit scriitorul sud-african Wilbur Smith, considerat un maestru incontestabil al romanelor de aventuri; cel mai mare succes al său a fost „Saga of the Courtneys” („Saga familiei Courtney”), o serie de treisprezece romane relatând destinul unei familii de-a lungul a peste trei secole, de la începutul colonizării Africii de către europeni până la apartheid-ul din Africa de Sud (n. 1933, în Rhodesia de Nord, Zambia de astăzi) – 1 an

Calendarul zilei – 12 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 12 noiembrie

* Se împlinesc 165 de ani (1857) de când o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale

* Acum 161 de ani (1861) apărea la Bucureşti, (până la 17/23.III.1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad; în paginile sale erau susţinute reforme în favoarea ţărănimii

* În urmă cu 153 de ani (1869) era înființată Facultatea de Medicină din București, în prezent Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, ca urmare a dezvoltării treptate a Școlii naționale de medicină și farmacie care ființa din 1857. Și-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universității din București. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când Ion Luca Caragiale citea, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă” (12/24)

* Cu 141 de ani în urmă (1881) avea loc deschiderea oficială a cursurilor Facultăţii de Teologie din Bucureşti, prelegerile începând la 16 noiembrie. Primul decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). Abia în anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi

* Timişoara devenea, în urmă cu 138 de ani (1884), primul oraş din Europa iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena

* În urmă cu 106 ani (1916) autorităţile de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial (12/25)

* Cu 104 ani în urmă (1918) Austria a fost proclamată republică, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria

* Tot acum 104 ani (1918) Rusia sovietică a denunţat Tratatul de pace de la Brest-Litovsk (din 18.II/3.III.1918), încheiat cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia)

* În urmă cu 103 ani (1919) avea loc primul zbor din Anglia spre Australia, realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat în localitatea Darwin)

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când, într-o zi de 12 noiembrie, avea loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima rută aeriană transcontinentală de pasageri. Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană

* Cu 63 de ani în urmă (1959) era deschisă, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României

* Acum 56 de ani (1966) România şi Republica Federală Nigeria au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă. În 1968 s-a deschis Ambasada României la Lagos şi a fost acreditat primul ambasador rezident. Din 2001, aceasta funcţionează la Abuja (actuala capitală federală). Ambasada R. F. Nigeria la Bucureşti a fost deschisă în 1974

* În urmă cu 54 de ani (1968), România stabilea relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, cu Ecuador. Primele contacte oficiale datează din 8 aprilie 1880, după ce guvernul român a notificat proclamarea independenţei de stat a României, la care Ecuador a răspuns la 8 iulie 1881. În iulie 1973 şi, respectiv, aprilie 1974 România şi Ecuador au deschis ambasade în capitalele celor două ţări, conduse la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. România a închis temporar ambasada sa la Quito, în mai 2000. Guvernul Republicii Ecuador a închis temporar ambasada sa la Bucureşti, la 31 mai 1999. În aprilie 2017, în Parlamentul României a fost constituit Grupul Parlamentar de Prietenie România-Ecuador

* Acum 32 de ani (1990) apărea prima pagină web. Evenimentul a revoluţionat comunicarea, internetul fiind printre cele mai mari descoperiri ale omenirii. După ce la data de 12 martie 1989, fizicianul Tim Berners-Lee a venit cu propunerea dezvoltării unui sistem electronic care să permită accesul la informaţie din orice parte a globului, un an mai târziu proiectul a început să prindă contur. Iniţial, Tim Berners-Lee s-a gândit să găsească o soluţie simplă pentru ca echipele de cercetare în domeniul fizicii nucleare să poată comunica mai uşor cu specialiştii CERN (Centrul European pentru Fizică Nucleară), cu sediul la Geneva. Ideea lui Berners-Lee a fost aceea de a face legătura între mai multe documente prin „hipertext”, astfel că au apărut primele pagini web. La 12 noiembrie 1990, Berners-Lee și colegul Robert Cailliau, au publicat o propunere intitulată „WorldWideWeb: Propunere pentru un proiect HyperText”, care stabilea un plan în două faze pentru realizarea web-ului. Prima etapă presupunea „implementarea browserelor simple”, extinsă apoi prin „permiterea utilizatorilor de a adăuga noi materiale”. La data de 13 noiembrie 1990, la o zi după publicarea lui Tim Berners-Lee și a lui Robert Cailliau a conceptului de sistem de hipertext la nivel mondial, a fost creată prima pagină web. Primul server web a fost nxoc01.cern.ch, denumit ulterior info.cern.ch, iar prima pagină web http://nxoc01.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html. Tot în acea perioadă s-a început lucrul la primul browser care să ajute la navigare pe internet. Spre sfârşitul anului 1990 s-au făcut și primele demonstraţii de navigare, în primă fază afişarea făcându-se în format text. Primul navigator performant – MOSAIC – a apărut în 1993, când a început cu adevărat răspândirea internetului pentru uz civil

* Cu 32 de ani în urmă (1990) avea loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat al „Ţării Soarelui Răsare”, împăratul japonez Akihito, inaugurându-se, cu acest prilej, era imperială „Heisei”. La data de 7 ianuarie 1989, la încetarea din viaţă a Împăratului Hirohito (denumit postum Împăratul Showa), Majestatea Sa Împăratul Akihito a urcat pe tron, ca al 125-lea Împărat al Japoniei. Ceremonia de încoronare s-a defăşurat la Palatul Imperial, la aceasta participând reprezentanţii a 158 de ţări, printre care s-au numărat monarhi şi şefi de stat, precum şi preşedinţii a două organizaţii internaţionale. Japonia a organizat, la data de 22 octombrie 2019, ceremonia oficială ce marchează urcarea pe Tronul Crizantemei a lui Naruhito, cel de-al 126-lea împărat din istoria ţării, un eveniment prin care succesorul lui Akihito şi-a proclamat mandatul în faţa poporului nipon şi a demnitarilor din 194 de ţări. La 1 mai 2019, prinţul moştenitor Naruhito al Japoniei a fost încoronat ca împărat după abdicarea tatălui său, Akihito, care a devenit primul monarh japonez ce a abdicat în ultimii 200 de ani. Odată cu încoronarea sa, în istoria japoneză se sfârşeşte era Heisei şi începe era Reiwa

* În urmă cu 31 de ani (1991) avea loc Masacrul din Santa Cruz (cunoscut și sub numele de Masacrul de la Dili), când cel puțin 250 de oameni din Timorul de Est manifestanți independenți în cimitirul Santa Cruz din capitala Dili, au fost împușcați, în timpul ocupației indoneziene a Timorului de Est, eveniment ce face parte din Genocidul din Timorul de Est

* Acum 23 de ani (1999) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) adopta „Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”

* Cu 21 de ani în urmă (2001) un avion Airbus A-300 al American Airlines care zbura spre Republica Dominicană s-a prăbuşit după decolarea de pe Aeroporul din New York, într-o zonă rezidenţială din cartierul Queens. 260 de pasageri şi 5 oameni de la sol şi-au pierdut viaţa

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Iosafat, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Cercetaşilor Militari”; prin Ordinul 83/12.XI.1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General (ca prim element al cercetării în Armata română)

– „Ziua Geodezilor Militari” în România; bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse prin semnarea, de către domnitorul Al.I. Cuza (1859-1866), a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa „Corpul (Korpu) de Stat Major General”, care avea în compunerea sa o structură de specialitate care să execute „tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statistice, precum și ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărței cadastrale a Principatelor Unite”

– „Ziua Statului Major al Apărării”; după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică

– 1850: A murit Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770)

– 1862, 12/24: S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1934) – 160 de ani

– 1869: A murit Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (n. 1788, la Herţa, azi în Ucraina)

– 1900: S-a născut Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1903: A murit Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 1869)

– 1922: S-a născut Titus Moisescu, muzicolog, bizantinolog şi editor (m. 2002) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (m. 2013)

– 1934: A murit Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul Primului Război Mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1853)

– 1937: S-a născut fostul atlet, antrenor şi om politic Nicolae Mărăşescu (m. 2016) – 85 de ani

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Nicolae Panin; specialist în domeniul geo-ştiinţelor mării; membru titular al Academiei Române din 2015

– 1940: S-a născut violoncelistul şi profesorul universitar Cătălin Ilea, stabilit, din 1977, în Germania

– 1946: S-a născut sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (m. 2013)

– 1950: S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (m. 1999)

– 1957: S-a născut sculptorul Dan Drăghici, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020) – 65 de ani

– 1960: A murit juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1885)

– 1961: S-a născut Nadia Comăneci (Conner), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montreal/Canada din 1976), numită şi „Zâna de la Montréal”; stabilită din 1989 în SUA; preşedinte de onoare al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică; în 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

– 1987: A murit Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (n. 1919) – 35 de ani

– 1992: A murit locotenentul-comandor Dan Valentin Vizanty, pilot militar care a luptat în al Doilea Război Mondial, impunându-se ca unul dintre așii aviației de vânătoare române (n. 1910) – 30 de ani

– 2000: A murit Henry Mălineanu, compozitor (de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru), dirijor, textier și om de teatru (n. 1920)

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, şi publicat abia în 1993, care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)

– 2013: A murit hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Manama: Alegeri pentru Consiliul Reprezentanților din Bahrain

-Phnom Penh: Președintele SUA, Joe Biden va călători în Cambodgia pentru a participa la evenimentul anual Summit-ul SUA-ASEAN și Summit-ul Asiei de Est (12 – 13 nov.)

– Copenhaga, Danemarca: Ceremonie desfășurată la sediul Primăriei pentru cea de-a 50-a aniversare de la urcarea pe tron a reginei Margrethe a II-a

– Lech, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială masculină, etapa Lech (12 – 13 nov.)

– Auckland, Noua Zeelandă: Rugby – finala Cupei Mondiale feminine 2021

– Bahrain: Auto – Campionatul Mondial de Anduranță (WEC), Cele 8 Ore de la Bahrain

– Rugby – meciuri-test de toamnă, partide amicale:

• Dublin: Irlanda – Fiji
• Florența: Italia – Australia
• Londra: Anglia – Japonia
• Cardiff: Țara Galilor – Argentina
• Marsilia: Franța – Africa de Sud

– Mendoza, Argentina: Fotbal – Meci amical, River Plate – Real Betis

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, este marcată, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii

– 1833: S-a născut compozitorul şi chimistul rus Alexandr Borodin (m. 1887)

– 1840: S-a născut Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (m. 1917)

– 1842: S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1904; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (m. 1919) – 180 de ani

– 1915: S-a născut Roland Barthes, eseist şi critic literar francez (m. 1980)

– 1929: S-a născut actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (m. 1982)

– 1929: S-a născut Michael Ende, scriitor german, cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”; a fost de asemenea actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul american Jerry Douglas, cunoscut mai ales pentru rolul lui John Abbott din serialul „Tânăr și neliniștit” (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: S-a născut jucătorul sârb de şah Borislav Ivkov, câştigător a multiple medalii olimpice, mondiale şi europene (m. 2022)

– 1935: S-a născut actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-’80 (m. 2011)

– 1939: S-a născut soprana cehă Lucia Popp (Lucia Poppová) (m. 1993)

– 1943: S-a născut (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (m. 2015)

– 1943: S-a născut actorul spaniol Ernesto Chao (m. 2018)

– 1945: S-a născut Neil Young, interpret rock şi compozitor canadian; unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani

– 1948: A murit compozitorul italian Umberto Giordano (n. 1867)

– 1964: S-a născut economistul american Michael Robert Kremer, profesor la Universitatea Harvard, laureat al Premiului Nobel pentru Economie 2019, împreună cu Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale”

– 1976: A murit compozitorul american Walter Piston (n. 1894)

– 1980: S-a născut Ryan Gosling, actor, scenarist, regizor și muzician canadian

– 1982: S-a născut actrița americană Anne (Jacqueline) Hathaway, laureată a Premiului Oscar pentru rolul din „Les Misérables” (2012) – 40 de ani

– 1984: A murit scriitorul afro-american Chester Himes (n. 1909)

– 1988: A murit Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2013: A murit actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (n. 1924)

– 2013: A murit compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (n. 1944)

– 2017: A murit Liz Smith, cunoscută autoare de cronici mondene din presa americană, care a contribuit la creşterea interesului manifestat de industria mass-media faţă de ştirile despre celebrităţi (n. 1923) – 5 ani

– 2018: A murit scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (n. 1922)

– 2020: A murit fizicianul japonez Masatoshi Koshiba; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu fizicianul american Raymond Davis, Jr., pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici; ei au împărţit premiul cu fizicianul american Riccardo Giacconi (n. 1926)

Calendarul zilei – 11 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 11 noiembrie 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 11 noiembrie

* Acum 104 ani (1918) Imperiul German şi puterile Antantei semnau Armistiţiul de la Compiègne (Franţa) dintre Aliaţi şi Germania (în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a), acord ce a pus capăt Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918), pe Frontul de Vest. Tratatul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11:00. Principalii semnatari au fost mareşalul Ferdinand Foch, comandantul forţelor Antantei, şi Matthias Erzberger din partea Germaniei. Cu acest prilej, anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”

* Cu 89 de ani în urmă (1933) apărea la Bucureşti, până la 3.X.1936, „Cuvântul liber”, revistă săptămânală de politică-literatură-teatru-artă, sub conducerea lui Tudor Teodorescu-Branişte

* Administraţia română din teritoriul eliberat al nordului Transilvaniei era înlăturată, acum 78 de ani (1944), de sovietici, care au introdus o administraţie militară proprie. Măsura era destinată să ofere URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului Partidului Comunist Român asupra ţării (revenirea administraţiei române a avut loc în martie 1945)

* Cu 52 de ani în urmă (1970) intra în vigoare Convenţia ONU privind Imprescriptibilitatea Crimelor de Război şi a Crimelor împotriva Umanităţii, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 2391 (XXIII) din 26 noiembrie 1968. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 547, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 83 din 30 iulie 1969

* Cu 33 de ani în urmă (1989) Todor Jivkov (1911 – 1998), liderul comunist al Bulgariei între anii 1954 şi 1989, era înlăturat (paşnic) de la putere şi înlocuit cu Petăr Mladenov (1936 – 2000), fost ministru de externe. Ca preşedinte, Mladenov a susţinut mai multe reforme, inclusiv pe cea a excluderii politicii antiturceşti a lui Jivkov şi pe cea a desfăşurării alegerilor în sistem de coaliţie a partidelor din iunie 1990, dar a fost forţat să demisioneze la puţin timp după acest scrutin

* Acum 32 de ani (1990) intra în vigoare Convenţia ONU privind Combaterea Traficului Ilegal de Stupefiante şi de Substanţe Psihotrope (adoptată în decembrie 1988)

* Acum 22 de ani (2000) avea loc dezastrul din Tunelul Kaprun, când, într-un tunel lung de 3 km din stațiunea austriacă Kaprun a luat foc instalația electrică de încălzire de la un vagon, s-au topit țevile de la instalația hidraulică, blocându-se ușile și trenul propriu-zis. Până la spargerea geamurilor care erau dintr-un plastic rezistent, focul s-a întețit și au murit arși 155 de tineri, toți schiori, care se îndreptau către Kitzsteinhorn. Totuși, din numărul total de persoane care au fost în acel funicular au scăpat un număr de 12 persoane, 10 germani și doi austrieci. Funicularul nu a mai fost redeschis niciodată după incendiu și a fost înlocuit cu o telegondolă. Stațiile au fost abandonate, iar tunelul sigilat, rămânând nefolosit și astăzi

* Se împlinesc 5 ani (2017) de la deschiderea pentru public a Muzeului Luvru din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), inaugurat oficial câteva zile mai devreme, pe 8 noiembrie, în prezenţa preşedintelui Franţei Emmanuel Macron. „Luvrul” din Emiratele Arabe Unite s-a născut în urma unui acord interguvernamental semnat în 2007 între Paris şi Abu Dhabi. Pe o perioadă de 30 de ani, primul muzeu universal din lumea arabă de la Abu Dhabi va împrumuta opere de artă şi va organiza expoziţii de artă temporare contra sumei de un miliard de euro. Doar concesionarea numelui muzeului Luvru până în 2037 va aduce muzeului parizian 400 de milioane de euro. Muzeul are o suprafaţă de 8.600 de metri pătraţi, 23 de galerii permanente şi 600 de opere de artă și a fost conceput de arhitectul francez Jean Nouvel

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Martin de Tours, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii”, instituită prin Legea nr. 150 din 22.10.2014 privind modificarea şi completarea OUG nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. Această zi a fost aleasă pentru simbolistica ei: intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11:00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918; semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar decedat în teatrul de operaţii din Afganistan. România a sărbătorit pentru prima oară această zi în 2014, alăturându-se astfel Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii şi altor state din Europa, care la 11 noiembrie îşi arată recunoştinţa pentru militarii întorşi din misiuni şi îşi comemorează eroii

– 1845: S-a născut (la Trinca/jud. Hotin, azi în Ucraina) Vasile Stroescu, jurist, cărturar, filantrop (a construit numeroase biserici, şcoli şi spitale în toate provinciile româneşti, a asigurat burse pentru mulţi tineri), om politic (primul preşedinte al Parlamentului României Mari, 1919); membru onorific al Academiei Române din 1919 (m. 1926)

– 1874: S-a născut Constanţa Erbiceanu, pianistă şi profesoară; una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti, creatoarea „metodei Erbiceanu” (m. 1961)

– 1883, 11/24: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) istoricul literar Ştefan Ciobanu; a depus o intensă activitate politică şi culturală pentru unirea Basarabiei cu România; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1950)

– 1886: S-a născut Cezar Papacostea, scriitor, traducător şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 1936)

– 1904: S-a născut Benedict Menkeş, medic şi biolog; cercetări multilaterale de embriologie; a participat la punerea bazelor şi la dezvoltarea învăţământului medical preclinic timişorean; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1987)

– 1910: S-a născut dramaturgul Mihail Davidoglu (numele la naştere: Moise Davidson) (m. 1987)

– 1914: S-a născut muzicologul şi profesorul Victor Giuleanu (m. 2006)

– 1923: S-a născut istoricul literar Dumitru Velciu; de profesie economist, şi-a consacrat tot timpul liber cercetării cronicilor şi cronicarilor (m. 1994)

– 1924: S-a născut Vasile Ilica, publicist, scriitor, cercetător asupra masacrelor antiromâneşti din nordul Bucovinei, veteran de război (m. 2015)

– 1928: S-a născut Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (m. 2010)

– 1928: S-a născut Mircea Mureşan, regizor de film şi scenarist; a scris şi publicistică de cinema (m. 2020)

– 1928: S-a născut chimistul, farmacistul şi profesorul american de origine română Gheorghe D. Mateescu; lucrări fundamentale privind spectroscopia în infraroşu; contribuţii în domeniul rezonanţei magnetice nucleare; pionier în cercetari biomedicale cu izotopi de oxigen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2021)

– 1933: S-a născut actorul Ştefan Bănică (m. 1995)

– 1934: S-a născut Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (m. 2006)

– 1937: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Târgovişte, expert în diabetologie; contribuţii importante la ridicarea nivelului asistenţei diabetului şi a bolilor metabolice din România; membru titular al Academiei Române din 2015 – 85 de ani

– 1940: S-a născut Virgil Enătescu, psihiatru, informatician, inventator şi profesor; inventatorul psihiatriei cibernetice; americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului al XXI-lea (m. 2020)

– 1942: S-a născut Pavel Alaszu, pictor și grafician (m. 1995) – 80 de ani

– 1945: S-a născut sculptorul monumentalist Pavel Bucur (m. 2016)

– 1948: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Anca Florea (m. 2017)

– 1950: S-a născut Mircea Dinescu, poet, publicist şi editor

– 1951: S-a născut Christian W. Schenk, medic chirurg, poet, eseist, editor și traducător bilingv româno-german; în anul 1976 a părăsit România, stabilindu-se definitiv în Germania; membru al Uniunii Scriitorilor din România și Germania

– 1951: S-a născut sculptorul Liviu Vladimir Russu (m. 2018)

– 1962: A murit Ion I. Nistor, istoric şi om politic; luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei; în toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni; a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii; după 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti; arestat şi închis la Sighet (1950-1955); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1876) – 60 de ani

– 1967: S-a născut Romulus Cristea, jurnalist, revoluționar și fost redactor la ziarul „România liberă”; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru un număr de cărți publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (m. 2020) – 55 de ani

– 1973: S-a născut tenorul Marius Brenciu

– 1995: A murit Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (n. 1914)

– 2004: A murit David Davidescu, inginer agrochimist şi profesor universitar; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2005: A murit interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (n. 1930)

– 2012: A murit inginerul electronist şi profesorul universitar Adrian Rusu; a adus contribuţii fundamentale la teoria structurilor electronice semiconductoare, a inventat dispozitive electronice şi circuite integrate, realizate în calitate de demonstratori, dintre care unele au fost introduse în circuitul industrial; contribuţii la orientarea învăţământului de microelectronică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1994 (n. 1946) – 10 ani

– 2013: A murit actorul Geo Costiniu (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (buget)

• Comisia Europeană își prezintă ultimele previziuni economice pentru 2022 și 2023

– New Delhi: Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, va vizita India pentru a participa la parteneriatul economic și financiar SUA-India, înaintea reuniunii G20

– Phnom Penh: Liderii Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și omologi din alte țări conexe participă la un summit regional (11 – 13 nov.)

-Cairo: Președintele SUA, Joe Biden va călători în Egipt pentru a participa la COP27

– Paris: A 5-a ediție a Forumului pentru Pace de la Paris (11 – 12 nov.)

– Tokyo: Toshiba – rezultate din trimestrul II 2022/23

– Tokyo: Rakuten – rezultate din trimestrul 3

– Istanbul: Procesul primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, pentru „insultă”

– Statele Unite: Lansarea filmului „Black Panther: Wakanda Forever”

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: A 5-a aniversare de la deschiderea pentru public a muzeului Luvru Abu Dhabi

– Maroc: Festivalul Internațional de Film de la Marrakech (11 – 19 nov.)

– Nairobi, Kenya: Condamnarea polițistului vinovat de uciderea avocatului pentru drepturile omului Willie Kimani

– La Nucía, Spania: Fotbal – meci amical feminin: Franța – Norvegia

Aniversări – Comemorări

– Ziua independenţei Poloniei – 1918. Sărbătoare naţională (este aniversată din nou începând cu anul 1989)

– Ziua naţională a Republicii Angola; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– Anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”; la 11.XI.1918 s-a semnat armistiţiul de la Compiègne/Franţa dintre Aliaţi şi Germania (în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a), armistiţiu ce a pus capăt Primului Război Mondial (28.VII.1914-11.XI.1918)

– „Ziua Veteranilor” în SUA; iniţial, ziua era consacrată veteranilor din Primul Război Mondial şi se numea „Ziua Armistiţiului”, recunoscută ca sărbătoare naţională în Statele Unite în 1938; din 1954, după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi după războiul din Coreea, a devenit o zi a veteranilor americani din toate războaiele şi pentru toate armele

– 1493: S-a născut elveţianul Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic (a introdus în tratament medicamente chimice, devenind precursorul iatrochimiei), „magician” şi filosof al naturii; una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii (m. 1541). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 17 decembrie 1493

– 1579: La această dată a fost botezat pictorul flamand Frans Snyders (m. 1657)

– 1729: S-a născut Louis Antoine de Bougainville, amiral și explorator francez (m. 1811)

– 1791: S-a născut scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (m. 1830)

– 1855: A murit Sören (Aabye) Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (n. 1813)

– 1863: S-a născut Paul Signac, pictor francez; discipol al lui Georges Seurat şi, împreună cu el, teoretician al tehnicei divizioniste în pictură (m. 1935)

– 1866: S-a născut lingvistul francez Antoine Meillet; contribuţii fundamentale la gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; a perfecţionat metoda comparativ-istorică; a condus, împreună cu conaţionalul său Marcel Cohen, elaborarea lucrării „Limbile lumii”; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (m. 1936)

– 1868: S-a născut pictorul francez Jean Edouard Vuillard (m. 1940)

– 1883: S-a născut dirijorul elveţian Ernest Ansermet (m. 1969)

– 1898: S-a născut regizorul francez de film René Clair (m. 1981)

– 1904: S-a născut, în India, matematicianul englez J.H.C. (John Henry Constantine) Whitehead (m. 1960)

– 1914: A murit arhitectul francez Émile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (n. 1844)

– 1915: S-a născut sculptorul german Bernhard Heiliger (m. 1995)

– 1919: S-a născut Kaarlo (Kalle) Alvar Päätalo, romancier finlandez; unul dintre cei mai populari scriitori ai ţării din secolul al XX-lea (m. 2000)

– 1922: S-a născut Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (m. 2007) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (m. 2013)

– 1925: S-a născut John Guillermin, regizor, scriitor și producător britanic; a cunoscut succesul cu filme precum „Infernul din zgârie-nori” (1974) şi „King Kong” (1976) (m. 2015, în California, SUA)

– 1926: S-a născut italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (m. 2016)

– 1927: S-a născut Mose Allison, pianist, compozitor şi interpret american de jazz şi blues (m. 2016) – 95 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (m. 2012)

– 1929: S-a născut actriţa egipteană de film Hind Rostom, considerată o „Marilyn Monroe a lumii arabe” (m. 2011)

– 1935: S-a născut actriţa suedeză de film Bibi Andersson (nume real: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (m. 2019)

– 1936: S-a născut actorul american John Reilly, un star al telenovelelor nord-americane (m. 2021)

– 1951: S-a născut Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise o adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (m. 2009)

– 1955: S-a născut actorul american Stephen Lee (m. 2014)

– 1962: S-a născut Demi Moore (pe numele său adevărat Demi Guynes), actriţă, regizoare, producătoare și fotomodel american – 60 de ani

– 1964: S-a născut actriţa de film americană Calista Flockhart

– 1973: A murit Artturi Ilmari Virtanen, chimist finlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1945 (n. 1895)

– 1974: S-a născut actorul și producătorul american de film Leonardo DiCaprio

– 1976: A murit sculptorul american Alexander Calder, unul dintre cei mai prolifici artiști importanți ai secolului XX; pionier al sculpturii cinetice (n. 1898)

– 1999: A murit Sir Vivian Ernest Fuchs, geolog şi explorator britanic; este cel care a realizat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, trecând prin Polul Sud (expediţia s-a desfăşurat în perioada 24.XI.1957-2.III.1958) (n. 1908)

– 2004: A murit Yasser Arafat, om politic palestinian; ales, în 1968, preşedinte al Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei, iar în 1994, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene; Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu premierul israelian Yitzhak Rabin şi cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian, pentru progresul (din acea perioadă) în negocierile de pace din Orientul Mijlociu (n. 1929)

– 2016: A murit actorul american Robert Vaughn (n. 1932)

– 2021: A murit Frederik Willem de Klerk, al șaptelea și ultimul președinte al Africii de Sud în perioada de apartheid, servind din septembrie 1989 până în mai 1994, precum și vicepreședintele țării între mai 1994 și iunie 1996; fiind ultimul șef de stat al Africii de Sud de pe vremea guvernării minorităților albe, el și guvernul său au demontat sistemul de apartheid și au introdus votul universal (n. 1936) – 1 an

Calendarul zilei – 10 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 11 noiembrie 2022, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 10 noiembrie

* În urmă cu 578 de ani (1444) avea loc Bătălia de la Varna (Bulgaria), cruciadă antiotomană promovată de papa Eugen al IV-lea (1431 – 1447) şi condusă de Vladislav (1440 – 1444), regele Ungariei şi al Poloniei, şi de Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievodul Transilvaniei. Conform datelor istorice armata lui Vladislav era inferioară armatei otomane, aceasta numărând 15-16 mii de ostaşi, în timp ce armata Sultanului era de 80-120 mii de soldaţi. Deşi Iancu de Hunedoara l-a sfătuit pe Vladislav să-i atace rapid pe turci pentru a nu le da posibilitatea de a descoperi inferioritatea lor numerică, regele Vladislav, lipsit de experienţă şi neascultând de sfatul lui Iancu, a dat ordinul de a-i ataca pe turci chiar în miezul nopţii. Acest lucru a dus la moartea regelui Ungariei, iar acest lucru a lovit ca un fulger moralul armatei producându-se panică în rândul ostaşilor. Iancu de Hunedoara a fost nevoit să părăsească câmpul de luptă. Sultanul a sărbătorit triumful în tot imperiul, în schimb Occidentul a refuzat, un timp, să creadă că şansa de a-i alunga pe otomani definitiv din Europa a fost pierdută. „Bătălia de la Varna” a însemnat pierderea speranţei obţinerii independenţei de către popoarele balcanice şi ascensiunea otomană fără precedent

* Acum 514 ani (1508), din iniţiativa lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti (1495-1508), apărea „Liturghierul” slavon, ieşit de sub teascurile călugărului sârb Macarie, de la Mănăstirea Dealu, prima carte tipărită în Muntenia. „Liturghierul” lui Macarie nu este doar prima tipăritură imprimată vreodată în Ţările Române, ci şi primul Liturghier ortodox tipărit

* Cu 334 de ani în urmă (1688) era terminată tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română („Biblia de la Bucureşti”). Textul (o sinteză a eforturilor depuse, timp de trei veacuri, de către cărturarii români din toate ţările româneşti şi considerat cel dintâi document de limbă literară, pe înţelesul tuturor românilor) a fost definitivat, din iniţiativa domnitorului muntean Şerban Cantacuzino (1678-1688), de către un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu (10/20)

* Se împlinesc 150 de ani (1872) de când era inaugurată Universitatea din Cluj – Universitatea Franz Joseph (înfiinţată pe baza unui decret imperial din 12.X.1872), cu patru facultăţi: Filosofie şi Litere, Matematici şi Ştiinţele Naturii, Drept şi Medicină (clădirea a fost construită după planurile arhitecţilor Ferdinand Fellner şi Herman Helmer). Și-a încetat activitatea în 1945

* Cu 94 de ani în urmă (1928) era difuzată prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928). Se transmiteau zilnic lecturi din operele scriitorilor noştri clasici şi contemporani

* Tot acum 94 de ani se forma primul guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu preşedintele PNŢ, Iuliu Maniu (1928-1933)

* În dimineaţa zilei de 10 noiembrie, acum 82 de ani (1940), la ora locală 3:39, a avut loc cel mai puternic cutremur vrâncean din secolul al XX-lea, eveniment care a atins pe arii largi intensităţi care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrâncean catastrofal din 23 ianuarie 1838. Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul în partea de nord-est a Munţilor Vrancei, iar adâncimea focarului a fost estimată la cca. 145-150 km. A avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Intensitatea maximă a cutremurului a atins 9-10 grade pe scara Mercalli în mai multe localităţi din judeţul Vrancea (în special la Panciu şi Corod). De asemenea, pe o arie largă din Moldova (în special partea centrală şi de sud) şi Muntenia (în special în zona subcarpatică din nord-estul Munteniei, dar şi în alte localităţi din sud-estul ţării), cutremurul a atins intensităţi mari, de cca. 8 grade pe scara Mercalli şi chiar 8-9 grade în nord-estul Munteniei (judeţele Prahova şi Buzău), inclusiv la Bucureşti

* Acum 71 de ani (1951) primarul M. Leslie Downing din Englewood, New Jersey, forma un număr de telefon de 10 cifre, iar 18 secunde mai târziu, îi răspundea primarul Frank Osborne în Alameda, California, fiind efectuată astfel, prima convorbire telefonică la distanță (de pe coasta de Vest pe cea de Est), fără să fie nevoie de asistenţa unui operator

* În urmă cu 42 de ani (1980) Tribunalul Suprem al R. P. Polone recunoştea legalitatea constituirii sindicatului liber „Solidaritatea”, creat, sub conducerea lui Lech Wałęsa, în urma mişcărilor greviste de la şantierele navale din Gdansk, din vara aceluiaşi an (între anii 1981 şi 1989 sindicatul a fost interzis). Federaţia sindicală, fondată în septembrie 1980 la Gdańsk în Polonia, a consituit în anii ′80 o importantă mişcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste. Solidaritatea sugera nonviolenţa în activitatea membrilor săi. Supravieţuirea Solidarităţii a reprezentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Polonia, ci şi pentru întregul bloc estic

* Cu 28 de ani în urmă (1994) România a adoptat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (semnată la 1.II.1995, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state). Convenţia a intrat în vigoare la 1.II.1998. România a semnat Convenţia în ziua adoptării acesteia (1 februarie 1995), alături de alte 20 de state europene. Din partea României a semnat Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe de la acea vreme. România a fost primul stat care a ratificat documentul, la data de 29 aprilie 1995, depunând instrumentul de ratificare la data de 11 mai 1995

* Acum 7 ani (2015) preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, să formeze un nou guvern, ca urmare a demisiei lui Victor Ponta. Premierul desemnat a prezentat, la data de 15 noiembrie, lista persoanelor propuse a ocupa funcţii în viitorul Guvern. La 17 noiembrie Parlamentul a votat noul cabinet cu 389 de voturi pentru, 115 împotrivă şi 2 voturi nule. În seara aceleiaşi zile, membrii cabinetului au depus jurământul în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, iar în data de 19 noiembrie, executivul condus de premierul Dacian Cioloş se reunea în prima şedinţă de la învestire. Guvernul Cioloș, în funcție până la data de 4 ianuarie 2017, a fost unul apolitic, de tehnocrați, și a fost învestit atât cu voturile majorității parlamentare, cât și cu cele ale opoziției

Aniversări – Comemorări

– Sf. Leon cel Mare, papă învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Artileriei Române” (la 10/22.XI.1843, prin Porunca Domnească 198 a domnitorului Gheorghe Bibescu s-a înfiinţat prima baterie de artilerie a Ţării Româneşti, act ce simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare)

– 1887: S-a născut Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (m. 1973) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (m. 1986) – 130 de ani

– 1895: A murit Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru al Societăţii Academice Române din 1870 (n. 1834)

– 1911: S-a născut Emil Turdeanu, istoric literar român stabilit în Franţa din 1945; contribuţii de referinţă la istoria literaturii române vechi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2001)

– 1920: S-a născut actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în film (m. 1987)

– 1927: S-a născut basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (m. 2000) – 95 de ani

– 1927: S-a născut József Birtalan, compozitor, dirijor şi profesor (m. 2017) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa şi graficiana de origine aromână Sultana Maitec; soţia sculptorului Ovidiu Maitec (m. 2016)

– 1932: S-a născut Ştefan Cazimir (prenumele la naştere: Ştrul), critic și istoric literar, eseist, epigramist, profesor universitar, om politic – fondator al Partidului Liber Schimbist (1990-1992), ulterior deputat PDSR/PSDR în mai multe legislaturi; considerat cel mai de seamă cunoscător şi critic al operei lui I. L. Caragiale (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Oana (Onica) Busuioceanu, critic literar, traducătoare (din literaturile italiană, spaniolă) şi prozatoare (m. 2007)

– 1934: S-a născut Ovidiu Genaru (pseudonim al lui Ovidiu Bibire), poet, prozator şi dramaturg

– 1937: S-a născut poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă), soţia poetului Cezar Baltag (m. 1987) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Ioan Neacșu, publicist, eseist şi critic literar

– 1940: S-a născut regizorul Tudor Mărăscu; personalitate a regiei de teatru şi film, fie el de televiziune sau lungmetraj cinematografic s-a impus cu montări de anvergură pe scena teatrelor importante; a semnat regia a zeci de spectacole la Teatrul Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti, precum şi la teatre din ţară (m. 2012)

– 1942: S-a născut criticul și teoreticianul literar Dan Cristea – 80 de ani

– 1945: S-a născut poetul George Ţărnea (m. 2003)

– 1949: S-a născut poetul Vasile Chiru

– 1951: S-a născut Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică (m. 2013)

– 1953: S-a născut Laurenţiu Eleodor Mihăileanu, poet şi prozator (m. 2013)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător şi eseist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1898)

– 1981: A murit Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (n. 1922)

– 1988: A murit poetul şi prozatorul Alexandru Jar (pseudonimul literar al lui Alexandru Avram) (n. 1911)

– 1994: A murit actorul de circ Iosefini (numele real: Aurel Iozif), timp de două decenii director al Circului de Stat din Bucureşti (n. 1916)

– 1995: A murit Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1902)

– 2009: A murit actorul Gheorghe Dinică (n. 1934). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 2020: A murit pictorița Doina Herivan Moisescu (n. 1944)

– 2020: A murit actorul Vladimir Găitan (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Phnom Penh, Cambodgia: Summit-ul ASEAN (10 – 13 nov.)

– New York: Sesiunea Adunării Generale a ONU privind situația din Afganistan

– Milano: BMPS – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Crédit Agricole – rezultate din trimestrul 3 (înainte de tranzacționare)

– Paris: Zi de greve și demonstrații la apelul CGT, pentru creșterea salariilor

– München: Allianz – rezultate din trimestrul 3

– Bonn: Deutsche Telekom – rezultate din trimestrul 3

– Londra: AstraZeneca – rezultate din trimestrul 3

– Espoo, Finlanda: Fortum – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Târg internațional dedicat fotografiei Paris Photo (10 – 13 nov.)

– Moscova: Sunt marcați 40 de ani de la moartea liderului sovietic Leonid Brejnev

– Los Angeles: Actrița Angelica Vale își dezvăluie o stea pe Hollywood Walk of Fame

– Rabat, Maroc: Mondial 2022 – Anunțarea echipei Atlas Lions (10 – 11 nov.)

– Aichi, Japonia: Auto – Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), Raliul Japoniei (10 – 13 nov.)

– Sun City, Africa de Sud: Golf – Turneu european, Nedbank Golf Challenge (10 – 13 nov.)

– Humble, SUA: Golf – PGA, Open-ul Cadence Bank Houston (10 – 13 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988); în România se sărbătoreşte din anul 1990

– „Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare”; proclamată la a 31-a Conferinţă generală a UNESCO, la 2.XI.2001; se marchează anual, având ca scop promovarea ştiinţei în sprijinul păcii şi dezvoltării şi punerea accentului pe utilizarea responsabilă a ştiinţei în beneficiul societăţii

– „Ziua Mondială de Conștientizare a Tumorilor Neuroendocrine” („World NET Cancer Day”), coordonată de Alianța Internațională pentru Cancer Neuroendocrin (INCA), este marcată pentru a crește gradul de conștientizare a cancerului neuroendocrin și pentru a oferi o voce comunității NET pentru diagnostic îmbunătățit, tratamente, informații, îngrijire și cercetare

– 1483: S-a născut Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (m. 1546)

– 1668: S-a născut François Couperin (Le Grand), compozitor francez (m. 1733)

– 1697: S-a născut William Hogarth, pictor şi grafician englez, autor de gravuri şi stampe satirice şi ilustrator de cărţi, precursor al caricaturii moderne (m. 1764) – 325 de ani

– 1728: S-a născut scriitorul irlandez Oliver Goldsmith; a fost, alături de Laurence Sterne, un reprezentant de seamă al sentimentalismului (m. 1774). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1730

– 1759: S-a născut Friedrich von Schiller, poet şi dramaturg german; considerat unul din „prinții poeziei germane” (m. 1805)

– 1834: S-a născut poetul argentinian José Hernández (m. 1886)

– 1869: S-a născut filosoful francez León Brunschvicg; a examinat progresul conştiinţei în lumina istoriei ştiinţei şi filosofiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1935) (m. 1944)

– 1873: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez Henri Rabaud (m. 1949)

– 1887: S-a născut scriitorul german Arnold Zweig (m. 1968) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Claude Rains, actor englez (m. 1967)

– 1891: A murit poetul francez Arthur Rimbaud (nume complet: Jean Nicolas Arthur Rimbaud), precursor al simbolismului (n. 1854)

– 1905: S-a născut fizicianul şi radiologul britanic Louis Harold Gray; pionier în radiobiologie (m. 1965)

– 1905: A murit istoricul francez Nicolas Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; a cunoscut istoriografia română a vremii; a prefaţat, între altele, „Histoire des Roumains de la Dacie Trajane” de A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (n. 1842)

– 1918: S-a născut chimistul german Ernst Otto Fischer; cercetări în domeniul chimiei compuşilor organometalici ai metalelor tranziţionale; a descoperit, independent de britanicul Geoffrey Wilkinson, complecşii ”pi”; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1973, împreună cu Sir G. Wilkinson (m. 2007)

– 1919: S-a născut ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă „AK-47” („kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (m. 2013)

– 1920: S-a născut Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (m. 1979)

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Richard Burton (numele real: Richard Walter Jenkins, Jr.) (m. 1984)

– 1928: S-a născut muzicianul italian Ennio Morricone, considerat unul dintre cei mai influenți şi prolifici compozitori de muzică de film; a revoluţionat muzica de film, a creat coloana sonoră a peste 500 de filme şi a compus peste 100 de melodii devenite clasice (m. 2020)

– 1932: S-a născut actorul și producătorul american Roy Scheider (m. 2008) – 90 de ani

– 1938: A murit Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern; a participat la revoluţia ”junilor turci” (1908), apoi a condus războiul de eliberare naţională (”revoluţia kemalistă”, 1919-1922) (n. 1881)

– 1939: S-a născut actorul de film şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (m. 2012)

– 1947: S-a născut Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson”, „Emerson” şi „Lake and Palmer” (m. 2016) – 75 de ani

– 1977: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Brittany Murphy (m. 2009) – 45 de ani

– 1981: A murit Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (n. 1889)

– 1982: A murit Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS.; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (n. 1906, în Ucraina) – 40 de ani

– 1982: A murit cineastul italian Elio Petri (n. 1929) – 40 de ani

– 1984: A murit scriitorul australian Xavier Herbert, cunoscut mai ales pentru romanul „Poor Fellow My Country” (n. 1901)

– 2001: A murit Ken Kesey (nume complet: Ken Elton Kesey), scriitor american, cunoscut pentru celebrul său roman „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (1962), care a devenit un clasic al contraculturii americane şi a inspirat o celebră ecranizare (n. 1935)

– 2007: A murit Norman Mailer, prozator, jurnalist, eseist şi dramaturg american (n. 1923) – 15 ani

– 2010: A murit producătorul italian de film Dino (Agostino) De Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”. În 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (n. 1919)

– 2014: A murit actorul japonez Ken Takakura (numele real: Goichi Oda), supranumit „Clint Eastwood al Japoniei”, pentru rolurile sale de tip dur sau de mafiot (n. 1931)

– 2015: A murit Helmut Schmidt (nume complet: Helmut Heinrich Waldemar Schmidt), om politic social-democrat german; ministru al apărării (1969-1972) şi de finanţe (1972-1974), cancelar al RFG (1974-1982); editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (n. 1918)

– 2015: A murit filosoful francez André Glucksmann (n. 1937)

– 2015: A murit Allen Toussaint, pianist, muzician, compozitor şi producător american; legendă a genului rhythm and blues din New Orleans (n. 1938)

Calendarul zilei – 9 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 9 noiembrie 2022, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 9 noiembrie

* Acum 692 de ani (1330), între 9 şi 12 noiembrie, a avut loc lupta de la locul numit „Posada” (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I (1310-1352), care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, de-a lungul culoarului Timiş-Cerna, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă. Basarab I înfrânge armata lui Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei. Victoria domnitorului muntean a însemnat consfinţirea independenţei Ţării Româneşti

* Cu 646 de ani în urmă (1376) au fost datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, statute care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, precum şi în localităţile Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti organizate în 19 bresle (fraternitates)

* Se împlinesc 165 de ani (1857) de când deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depuneau o jalbă la biroul Adunării, cerând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii) (9/21)

* În urmă cu 127 de ani (1895) Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, înfiinţat la 5 octombrie 1895, în vremea regelui Carol I, şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, în casele Atanasovici din Calea Rahovei nr. 46, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare. Şcoala de Aplicaţie, destinată pregătirii practice a viitorilor învăţători şi profesori, s-a născut, la iniţiativa lui Alexandru Odobescu, director al Şcolii Normale Superioare, din necesitatea concretizării conceptului de şcoală activă, opus conceptului de şcoală de carte

* Acum 104 ani (1918) Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cerea, ultimativ, Guvernului ungar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei. Consiliul Naţional Român Central s-a întrunit la 9/22 noiembrie 1918 şi a adoptat o Notă Ultimativă care cerea guvernului maghiar „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie. Tratativele între delegaţia Consiliul Naţional Român Central şi cea a Consiliului Naţional Maghiar au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat

* Cu 94 de ani în urmă (1928) apărea primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie)

* În urmă cu 61 de ani (1961) România devenea membră a FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), înfiinţată în 16 octombrie 1945, la Quebec City (Canada). Washington D.C. a fost desemnată în 1945 ca sediu temporar al FAO. În 1951, sediul FAO a fost mutat la Roma, Italia. Organizaţia are în componenţă 194 de state

* În 1968, cu 54 de ani în urmă, erau restabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Peru. Relaţiile diplomatice dintre România şi Peru au fost stabilite la 10 octombrie 1939, la nivel de legaţie, fiind întrerupte în martie 1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial şi restabilite ulterior, la această dată, la nivel de ambasadă. Guvernul Republicii Peru a închis ambasada sa la Bucureşti, în septembrie 1992, cu caracter temporar, redeschizând-o la 16 noiembrie 1995. Reprezentanţa diplomatică a României la Lima a funcţionat neîntrerupt

* Acum 36 de ani (1986) Teoctist Arăpaşu (fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de patriarh în perioada august-noiembrie 1986) a fost ales cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 16.XI.1986). Prea Fericitul Părinte Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu) s-a născut 7.II.1915 şi a murit la 30.VII.2007

* Acum 33 de ani (1989) avea loc căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane (construcţia acestuia a început la 13.VIII.1961). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă dincolo de Zid, iar peste 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina; Sf. Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfinţirea Bazilicii din Lateran (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Limbii Ucrainene”, instituită prin Legea nr. 213/27.VII.2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne ale persoanelor aparţinând acestei minorităţi etnice. În expunerea de motive, iniţiatorul acestei legi, deputatul Uniunii Ucrainenilor din România Miroslav Nicolai Petretki, a susţinut: „În România ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate documentar de peste şapte secole”. Ucrainenii din toată lumea sărbătoresc, din 1997, „Ziua scrierii şi limbii ucrainene”, în ziua de pomenire (27.X./9.XI.) a Sfântului Cuvios Nestor Cronicarul, adept al creatorilor scrierii slave Chiril și Metodiu

– „Ziua Naţională a Persoanelor cu Deficienţe de Auz din România”; marcarea acestei zile a fost stabilită în 1995, la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România; la 9.XI.1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unui grup de persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria

– 1818: S-a născut scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1884)

– 1872: A murit Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu (n. 1811, la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina) – 150 de ani

– 1883: S-a născut Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1964)

– 1897: S-a născut Basil (Vasile) Munteanu, comparatist, critic şi istoric literar; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1972) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog; specialist în istoria veche şi arheologia României; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980)

– 1901: S-a născut Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (m. 1985)

– 1908: S-a născut Lucian Boz, critic literar, eseist, poet, traducător şi ziarist; în 1939 a fost corespondent la Paris al „Jurnalului” lui Teodorescu-Branişte şi face, totodată, cronică diplomatică şi pentru agenţia americană United Press în Franţa; membru activ al Rezistenţei franceze, a fost internat, în 1944, în lagărul de la Drancy (Paris); în 1945 a revenit în România, iar în 1951 a plecat în Australia şi s-a stabilit la Sydney (m. 2003)

– 1911: S-a născut Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (m. 1971, la Lisabona, unde se stabilise)

– 1914: S-a născut ÎPS Eftimie Luca, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului (m. 2014)

– 1918: S-a născut (la Turia, Grecia) poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (m. 1996)

– 1922: S-a născut Mihail Bălănescu, fizician, doctor în științe nucleare; unul dintre specialiștii care, alături de acad. Horia Hulubei, acad. Șerban Țițeica și prof. Ciorăscu, au fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în 1949; a lucrat în cercetarea de vârf din domeniul nuclear, fiind implicat în realizarea aparaturii cu izotopi radioactivi pentru aplicații în medicină și industrie, precum și în construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; a pus la punct și tehnologii brevetate de filtrare a aerului de particule contaminate radioactiv și de alte naturi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2018) – 100 de ani

– 1922: A murit Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al Medicinei Veterinare româneşti (n. 1848) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Aurel Rău, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător

– 1933: S-a născut (la Tarutino, azi în Ucraina) regizorul de teatru şi film, scenaristul şi producătorul Lucian Pintilie; considerat unul dintre cei mai mari regizori români (m. 2018)

– 1937: S-a născut Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific și profesor universitar doctor; expert în arta modernă românească; director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (m. 2021) – 85 de ani

– 1942: S-a născut teatrologul Michaela Tonitza Iordache; profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999); nepoata pictorului Nicolae Toniza şi soţia actorului Ştefan Iordache (m. 2010) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Corneliu-Mihail Lungu, istoric, arhivist și profesor universitar

– 1943: S-a născut istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (m. 2017)

– 1961: S-a născut artistul plastic Mihail Gavril

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910) – 45 de ani

– 1981: A murit Paul Constant (pseudonimul lui Paul Constantinescu); militar de profesie, a fost un prozator cunoscut şi apreciat în perioada interbelică (n. 1895)

– 1983: A murit geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1986: A murit soprana Teodora Lucaciu (n. 1928). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1926

– 1990: A murit Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (n. 1914)

– 1999, 9/10: A murit Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1912)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Iurie Darie (n. 1929, la Soroca, azi în R. Moldova) – 10 ani

– 2013: A murit artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (n. 1963)

– 2018: A murit preotul ortodox Nicolae Ioan Bordaşiu, mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste (1955-1964); a făcut parte din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim; paroh al Bisericii Sf. Silvestru (2003-2010); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul, profesorul și diplomatul Ion Bulei; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată Istoriei moderne a românilor (n. 1941)

– 2021: A murit Constantin „Titi” Udrea, jucător de rugby şi arbitru internaţional (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană urmează să-și comunice ideile cu privire la reforma Pactului de Stabilitate

– Bruxelles: Apel la o grevă lansată în Belgia de către cele trei sindicate majore din țară în apărarea puterii de cumpărare

-Bruxelles: Grevă la apelul celor trei mari sindicate belgiene pentru apărarea puterii de cumpărare

– Sharm El-Sheikh, Egipt: Miniștrii de finanțe se întrunesc la COP27

– Berlin: Președintele Paraguayului Mario Abdo Benitez va vizita Germania (9 – 10 nov.)

– Ierusalim: Președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, va vizita Israelul

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita președintelui filipinez Ferdinand Marcos Jr.

– Phnom Penh: Sărbătorirea Zilei Independenței

– Yokohama, Japonia: Nissan – rezultatele trimestrului 2 2022/23

– Mumbai, India: Rezultatele trimestrului 4 prezentate de Tata Motors

– Stockholm: Lansarea de către Volvo a SUV-ului complet electric EX90, viitorul flagship al mărcii suedeze

– Franța: Filmul produs de Marvel „Black Panther: Wakanda Forever” este lansat în cinematografele franceze

– Paris: Veolia – rezultate din trimestrul 3

– Londra: Lansarea sezonului 5 al serialului The Crown, pe Netflix

– Frankfurt: Commerzbank – rezultate din trimestrul 3

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate din trimestrul 3

– Erlangen, Germania: Siemens Healthineers – rezultate din trimestrul 4

– New York: Licitația colecției de artă a co-fondatorului Microsoft Paul Allen, la Casa Christie’s (9 – 10 nov)

– Manchester: Fotbal – Cupa Ligii Angliei, runda a 3-a: Manchester City – Chelsea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Fascismului şi Antisemitismului”; comemorează victimele „Nopţii de cristal” (9.XI.1938), moment ce marchează începutul simbolic al Holocaustului; această zi este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului; la nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit jumătate de secol de la tragicele evenimente. NOTĂ: În noaptea de 9/10.XI.1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Acest prim pogrom a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de cristal” sau „Noaptea geamurilor sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Biserica Persecutată”, iniţiată de Comitetul pentru Libertate Religioasă din cadrul Alianţei Evanghelice Mondiale; este o zi de solidaritate cu cei persecutaţi pentru convingerile lor religioase în diverse părţi ale lumii, în ţări dominate de intoleranţă religioasă, fanatism, fundamentalism şi/sau ateism

– „Ziua Mondială pentru Turismul Responsabil” este marcată în ultima zi a Târgului Internațional de Turism de la Londra (7 – 9 nov.) și în întreaga lume, prin organizarea unor evenimente menite să promoveze dezvoltarea turismului, colaborările între companiile de turism, organizațiile sau chiar persoanele interesate de aplicarea unor practici durabile în turismul mondial; evenimentele prilejuite de marcarea acestei zile au loc cu sprijinul Organizației Mondiale a Turismului (World Tourism Organization — UNWTO), agenția Națiunilor Unite care coordonează promovarea la nivel internațional a turismului responsabil, durabil și accesibil. NOTĂ: „Ziua mondială a turismului” este marcată la 27 septembrie, ziua când, în 1970, a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului

– Sărbătoarea naţională a Regatului Cambodgiei; Ziua Independenţei – 1953

– 1778: A murit Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, gravor şi arhitect veneţian (n. 1720)

– 1801: A murit Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (n. 1745)

– 1844, 9/21: A murit fabulistul rus Ivan A. Krîlov (n. 1769)

– 1885: S-a născut poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov), unul din fondatorii futurismului literar rus (m. 1922)

– 1885: S-a născut tenorul italian Aureliano Pertile (m. 1952)

– 1888: S-a născut Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 aug. 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (m. 1979)

– 1918: A murit Guillaume Apollinaire, poet şi critic de artă francez; precursor al suprarealismului şi promotor al cubismului; poezia lui a influenţat lirica modernă europeană (n. 1880)

– 1922: S-a născut comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (m. 2006) – 100 de ani

– 1926: S-a născut regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (m. 2015)

– 1929: S-a născut romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Imre Kertész; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2002 (m. 2016)

– 1934: S-a născut astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (m. 1996)

– 1934: S-a născut dramaturgul britanic de origine sud-africană Ronald Harwood, premiat cu Oscar pentru scenariul „The Pianist”; este considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici (m. 2020)

– 1934: A murit Ivy Ledbetter Lee jurnalist american, expert în publicitate și unul din fondatorii relațiilor publice moderne; a dezvoltat majoritatea tehnicilor de comunicare şi a definit cele mai multe din principiile folosite astăzi de specialiştii din domeniu (n. 1877)

– 1936: S-a născut campionul mondial rus de şah Mihail Tal (m. 1992)

– 1940: S-a născut scriitorul şi poetul american Sam Savage; autorul celebrului roman „Firmin. Aventurile unei vieţi subterane” (m. 2019)

– 1940: A murit omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (n. 1869)

– 1952: S-a născut Jack W. Szostak, biochimist, genetician și profesor canadian-american, de origine britanico-poloneză; autorul primului cromozom artificial din lume; Premiul Nobel pentru medicină în anul 2009, împreună cu Elizabeth Blackburn și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază – 70 de ani

– 1953: A murit poetul britanic Dylan Thomas (n. 1914)

– 1970: A murit Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (n. 1890)

– 1974: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (n. 1885)

– 1991: A murit actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (n. 1921)

– 2000: A murit impresarul britanic Eric Morley; în 1951 a venit cu ideea ambiţioasă de a descoperi cea mai frumoasă femeie din lume şi a iniţiat acest gen de concurs în Marea Britanie; astfel s-a născut concursul anual „Miss World”; începând din 1961, tot datorită lui Morley, acest festival al frumuseţii a devenit unul dintre evenimentele cele mai generatoare de bani pentru acţiuni caritabile (n. 1918)

– 2004: A murit Stieg Larsson, jurnalist și scriitor suedez de romane polițiste (n. 1954)

– 2008, 9/10: A murit (lângă Napoli, în timpul unui concert de susţinere a scriitorului italian Roberto Saviano, ameninţat cu moartea de mafia italiană pentru best-seller-ul „Gomorra”) cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam Makeba (supranumită „Mama Africa”), prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy (1965) (n. 1932)

– 2011: A murit Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleotidelor şi a abordat studiul codului genetic; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1968, împreună cu M.W. Nirenberg şi R.W. Holley (n. 1922)

– 2012: A murit Major Harris, cântăreț american de R&B (n. 1947) – 10 ani

– 2015: A murit bateristul scoţian Andy White, fost component al trupei The Beatles (n. 1930)

– 2017: A murit actorul american John Hillerman (n. 1932) – 5 ani

– 2020: A murit dramaturgul, scenaristul, regizorul și actorul american Israel Horovitz; considerat de critici fiul spiritual al dramaturgului american Arthur Miller (n. 1939)

– 2021: A murit actorul american Jerry Douglas (pe numele său adevărat Gerald Rubenstein) (n. 1932) – 1 an

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 14:37

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 229 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 157 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)

* În 1874, acum 148 de ani, era dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București

* În urmă cu 127 de ani (1895), fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen (1845 – 1923), a descoperit razele X (denumite şi „radiaţiile R”), făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, realizare care i-a adus un Premiu Nobel pentru Fizică, în anul 1901. Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiații electromagnetice ionizante cu undă mică, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Ca profesor al Universității Würzburg (Germania) a studiat descărcările electrice. Pe parcursul studiilor și cu un mic ajutor (o lampă), descoperă niște radiații pe care le-a numit raze X.  Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german a realizat prima radiografie făcută mâinii soției sale

* În urmă cu 99 de ani a avut loc „Puciul de la Berărie”. Declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită „Bürgerbraukeller”. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al Primului Război Mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923

* Acum 77 de ani (1945), cu prilejul zilei onomastice a regelui Mihai, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Palatului, prima mare demonstraţie anticomunistă organizată de PNL, PNŢ şi organizaţiile lor de tineret şi studenţi, în timpul căreia au avut loc provocări armate împotriva participanţilor, autorităţile comuniste procedând apoi la arestări masive în rândul acestora

* Cu 76 de ani în urmă (1946) era înfiinţat Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Prin Decretul-lege nr. 895 emis de Regele Mihai, se aproba raportul ministrului Sănătăţii, neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înfiinţare şi organizare a Institutului de Endocrinologie. La început, noua instituţie a funcţionat în localul Clinicii de Dermatologie a Spitalului Colentina, pentru ca din 1948 să îşi găsească locul în clădirea Sanatoriului Saint Vincent de Paul. Dacă iniţial, a funcţionat în sistemul Ministerului Sănătăţii, ulterior a trecut sub tutela Academiei Române, ca apoi să funcţioneze sub auspiciile Academiei de Ştiinţe Medicale. Încă de la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”

* Acum 72 de ani (1950) avea loc prima luptă a unor avioane de vânătoare (jet fighter), în timpul războiului coreean (1950 – 1953), când un F-80 aparținând SUA a doborât două MiG-15 nord-coreene, de origine rusească. Prim-locotenentul Russell J. Brown, din cadrul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, a 16-a escadrilă de interceptare a luptătorilor, este creditat cu doborârea unui avion de vânătoare Mikoyan-Gurevich MiG-15, construit în Rusia, lângă râul Yalu, în timp ce zbura cu un Lockheed F-80C-10-LO Shooting Star

* În urmă cu 64 de ani (1958) Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti îi condamna, prin Sentinţa nr. 125, pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti. Lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile

* După căderea comunismului, România obţinea, acum 29 de ani (1993), din partea SUA, clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale. Cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane au decis permanentizarea clauzei). României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an. Prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza

* Cu 23 de ani în urmă (1999) era înfiinţat Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în urma unui acord între Guvernul României şi cel al Republicii Federale Germania privind colaborarea în domeniul cultural. Acesta este unul dintre cele 15 Institute Culturale Române care funcţionează în momentul de faţă la Budapesta, Viena, Praga, Varşovia, Paris, Roma, Veneţia, Londra, Istanbul, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Stockholm, New York și Beijing. Toate aceste institute se aflau sub o dublă coordonare: aceea a Ministerului Afacerilor Externe (care le administrează) şi cea a Institutului Cultural Român din Bucureşti – centrala care asigură susţinerea proiectelor culturale propriu-zise. Ţelurile prioritare ale ICR sunt „exportul” de cultură românească în lume şi asistenţa identitară culturală pentru românii care trăiesc în afara ţării. În data de 6 octombrie 2015, a avut loc inaugurarea noului sediu ICR Berlin, în Reinhardtstr. nr. 14

* Acum 9 ani (2013) Taifunul Haiyan lovea arhipelagul Filipine, provocând moartea a peste 6.000 de oameni, fiind una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării

* În urmă cu 6 ani (2016) Donald John Trump (n. 1946), magnat imobiliar, vedetă de televiziune şi politician, a devenit al 45-lea președinte al Statelor Unite, candidând din partea Partidului Republican şi învingând-o pe Hillary Clinton, propusă din partea Partidului Democrat. A preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l în această funcţie pe Barack Obama. A candidat din partea Partidului Republican pentru un nou mandat la Casa Albă, la alegerile desfășurate pe data de 3 noiembrie 2020, scrutin în urma căruia a fost dat drept câștigător candidatul democrat, Joseph „Joe” Biden Jr., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Statelor Unite (al 47-lea) în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril şi toate cetele Puterilor Cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Martirilor Români de la Beliș”, amintește de evenimentul petrecut la această dată în 1918 pe moșia baronului maghiar János Urmánczy, în zona comunei Beliș din districtul Huedin al comitatului Cluj, când, între 41 și 50 de civili – în majoritate români – au fost împușcați mișelește și aruncați în foc de către o unitate de militari înarmați aflată sub comanda căpitanului k.u.k. Antoniu Dietrich

– 1857: S-a născut Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1947) – 165 de ani

– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)

– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931)

– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)

– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)

– 1921: S-a născut polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (m. 2013)

– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar, profesor (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (m. 2019)

– 1929: S-a născut Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ’80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (m. 2019). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 9.XI.1929

– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)

– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, redactor, publicist şi profesor; considerat de părintele Dumitru Stăniloaie „cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”; supranumit „magul de la Vultureşti” (prof. dr. Nicolae Georgescu, eminescolog) (m. 2020) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021

– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904) – 50 de ani

– 1995: A murit Ion Baciu, muzician, dirijor şi profesor (n. 1931)

– 1996: A murit istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914)

– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)

– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)

– 2016: A murit Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (n. 1935)

– 2019: A murit Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (ECOFIN)

– Amsterdam: Vizita președintelui Italiei, Sergio Mattarella, însoțit de ministrul italian de externe Antonio Tajani, în Țările de Jos (8 – 11 nov.)

-Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov se întâlnește cu omologul său indian, Subrahmanyam Jaishankar, pentru a discuta probleme bilaterale și despre criza din Ucraina

-Ankara: Președintele turc, Tayyip Erdogan se întâlnește cu prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson pentru a discuta despre oferta Stockholm de a adera la NATO, precum și despre extrădarea oamenilor din Ankara considerați terorişti.

– Washington, D.C:  Alegeri pentru Camera Reprezentanților din SUA

– Washington, D.C: Alegeri pentru Senatul SUA

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita premierului chinez Li Keqiang

-Geneva: O comisie a ONU pentru conflictul israeliano-palestinian conduce o primă serie de audieri publice ale victimelor (8 – 11 nov.)

– Dayton, SUA: Fostul președinte Donald Trump organizează un miting intitulat „Salvați America”, înainte de alegerile de la jumătatea mandatului

– Franţa: Grupul auto Renault organizează o reuniune cu analiştii şi investitorii, ocazie cu care proprietarul Dacia este aşteptat să ofere noi detalii cu privire la planul său de a crea o divizie specializată în producţia de vehicule electrice

– Zhuhai, China: Expoziție internațională aerospațială și de aviație (8 – 13 nov.)

– Tokyo: Nintendo – rezultatele trimestrului 2 2022/23

– Milano: Salonul pentru motociclete EICMA (8 – 13 nov.)

– Londra: O instanță examinează un recurs împotriva unei hotărâri care respinge imunitatea fostului rege al Spaniei Juan Carlos într-un proces de hărțuire

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate din trimestrul 3

– San Francisco: Disney – rezultate din trimestrul 4

– Alger: Procesul pentru corupție al fostului CEO al grupului petrolier Sonatrach Abdelmoumen, Ould Kaddour

– Rio de Janeiro: Conferința despre inovare și cultură „Săptămâna Inovării de la Rio” (8 – 14 nov.)

– Geneva: Licitație de bijuterii, inclusiv diamantul roz gigant „The Fortune Pink”, la Casa Christie’s

– Statele Unite: Lansarea cărții „The Philosophy of Modern Song” a lui Bob Dylan, dedicată compunerii de cântece

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Începe expoziția cu tabloul Sfântul Ioan Botezătorul de Leonardo da Vinci, împrumutat de Luvru muzeului omonim din Abu Dhabi

– Milano: Tenis – Turneul Next Gen (8 – 12 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Radiologiei” este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale. Data marchează aniversarea descoperirii radiațiilor X de către Wilhelm Roentgen, în 1895. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012 ( – 10 ani) şi este continuatoarea „Zilei europene a radiologiei”, sărbătorită doar o singură dată la 11 februarie 2011, cu ocazia comemorării lui Röntgen

– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949, ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială a urbanismului” sau „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări

– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)

– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)

– 1711, 8/19: S-a născut Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)

– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)

– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912) – 175 de ani

– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)

– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1959)

– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)

– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)

– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)

– 1900: S-a născut prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)

– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1998)

– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)

– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)

– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)

– 1922: S-a născut Christian Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)

– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1927: S-a născut actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929 – m. 2018), a regizat filme cu tematică social-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei

– 1932: S-a născut actrița franceză Stéphane Audran (m. 2018) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor de film, scenarist şi producător francez

– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură pe 1933; primul rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (n. 1870)

– 1959: S-a născut scriitoarea americancă Caroline Knapp (m. 2002)

– 1960: S-a născut actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (m. 2017)

– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)

– 1994: A murit scriitorul şi umoristul american Michael O’Donoghue (n. 1940)

– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)

– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)

– 2017: A murit Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (n. 1937) – 5 ani

Calendarul zilei – 7 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 14:37

S-a întâmplat într-o zi de 7 noiembrie

* Cu 363 de ani în urmă (1659) era semnat Tratatul Pirineilor, acord de pace între Franţa şi Spania, de la sfârşitul Războiului de 30 de ani. Întrucât Filip IV al Spaniei nu a primit ajutorul aşteptat de la Habsburg împotriva Franţei, a încheiat un tratat de pace prin care ceda Franţei porţiuni de graniţă. Tratatul implica, de asemenea, căsătoria dintre Ludovic al XIV-lea şi infanta spaniolă Maria Tereza, în urma căreia monarhul francez a devenit cel mai puternic din Europa

* Generalul Pavel Kiseleff (1788-1872), comandant al armatei ruseşti din Principatele Române în timpul războiului ruso-turc (26.IV – 14.IX.1829), era numit, acum 193 de ani (1829), în temeiul Tratatului de la Adrianopol (care instituia Rusia drept putere protectoare a Principatelor), preşedinte plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti (până la 20.III/1.IV.1834) (7/19)

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de când începea asaltul final al trupelor române asupra redutei Rahova. Bătălia de la Rahova (Bulgaria, 7/19 – 9/21 noiembrie 1877), a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului pentru Independenţa României. În lupte au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea supunerii garnizoanei otomane de la Rahova. Lupta pentru ocuparea Rahovei s-a încheiat cu victoria trupelor române

* Se împlinesc 105 ani (1917) de când avea loc Revoluţia bolşevică din Rusia: revoluţionarii bolşevici au cucerit Palatul de Iarnă al ţarilor ruşi de la Sankt Petersburg, puterea fiind preluată de Partidul Bolşevic, condus de Lenin (eveniment cunoscut în istorie ca Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi considerat începutul unei perioade de peste 70 de ani de comunism). După prăbuşirea U.R.S.S (în 1991), pe baza unui decret semnat de preşedintele Boris Elţîn, în 1996, această zi a fost proclamată ca „Zi a consensului şi reconcilierii”. Începând din 2005 se marchează, însă, la 4 noiembrie, „Ziua Unităţii Poporului” (care celebrează sfârşitul intervenţiei poloneze în 1612), care înlocuieşte ziua de 7 noiembrie

* Acum 104 ani (1918) apărea Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea, la 18.XI/1.XII, a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Desemnarea delegaţiilor la Adunare s-a făcut pe principii democratice, în adunări deschise, fiind aleşi ţărani, învăţători, preoţi, avocaţi, studenţi, ofiţeri, soldaţi muncitori și meseriaşi. La Marea Adunare de la Alba Iulia au sosit 1228 de delegaţi/deputaţi, de drept sau aleşi, din toate ţinuturile transilvane, peste 100.000 de români. În dimineaţa zilei de 18.XI/1.XII, Preşedintele Consiliului Naţional Român Central, Ştefan Cicio-Pop, a rostit cuvântul de deschidere, subliniind importanţa istorică a momentului şi misiunea adunării. Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş care sublinia caracterul actului ce trebuia înfăptuit (7/20)

* Cu 91 de ani în urmă (1931) era fondată Agenţia chineză de ştiri „Red China News Agency”, predecesoarea actualei agenţii „Xinhua News Agency” (China Nouă). În anul 1937, „Red China News Agency” şi-a schimbat numele în „Xinhua”, iar în 1949 în „China Nouă”. Sediul Agenţiei naţionale de presă a Chinei este la Beijing, „Xinhua” fiind cel mai mare centru de presă din China şi unul dintre cele mai mari din lume. Nu este doar o agenţie de presă, ci și un trust care editează peste 40 de tipuri de publicaţii

* În urmă cu 72 de ani (1950) avea loc inaugurarea Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti (actualul Teatru Naţional de Operetă „Ion Dacian”), cu premiera „Vânt de libertate”, de Isaac Dunaevski. Cu un sediu demolat în 1986, de regimul Ceauşescu (situat pe Splaiul Unirii), Teatrul de Operetă a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”. Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat timp de doi ani în sala MAI (Ministerul Afacerilor Interne), ulterior revenind în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale. Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat un amplu turneu naţional. Noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti, prima clădire destinată artelor spectacolului muzical construită în România după anul 1989, a fost inaugurată în luna ianuarie a anului 2015, cu musicalul „Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber, în regia lui Stephen Barlow. Noua clădire este amplasată pe Bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României

* Acum 71 de ani (1951) avea loc premiera, la Bucureşti, a operetei „Ana Lugojana”, de Filaret Barbu

* Într-o zi de 7 noiembrie, acum 32 de ani (1990), a fost creată Alianţa Civică, constituită prin cooperarea principalelor asociaţii civice de la acea dată şi ca urmare a adeziunii publice a 216 personalităţi ale lumii culturale, artistice, ştiinţifice şi tehnice din România, multe dintre acestea fiind cunoscuţi opozanţi ai regimului lui Ceauşescu. Deşi nu s-a transformat în partid politic şi nu a candidat ca entitate separată în alegeri, numeroşi membri ai Alianţei Civice au fost propulsaţi în diferite funcţii în stat (la nivel central şi local) ca parte din decizia Alianţei de a se implica activ în viaţa politică din România (printre ei se numără şi prof. univ. Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000)

* Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj a inaugurat, acum 8 ani (2014), primul Institut de Armenologie din România. Conferința inaugurală a avut loc în sala Regele ­ Ferdinand I, avându-i ca invitați pe ÎPS Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia și administrator apostolic al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, PS Datev Hagopian, episcop și Întâistătătorul Bisericii Apostolice Armene din România, senatorul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia în România (de la acea dată), prof. univ. dr. Aram Simonyan, rectorul Universității de Stat din Erevan, capitala Armeniei, precum și acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai

* Cu 7 ani în urmă (2015) avea loc întâlnirea istorică dintre președintele Taiwanului, Ma Ying-jeou și cel al Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, în Singapore. Întâlnirea a fost prima dintre liderii politici ai celor două părți ale strâmtorii Taiwan de la sfârșitul războiului civil chinez din 1950 şi proclamarea de către Mao Zedong a Republicii Populare Chineze, și prima de la întâlnirea dintre Chiang Kai-shek și Mao Zedong, la Chongqing, în timpul Acordului dublu al zecelea, cunoscut formal sub numele de Rezumatul conversațiilor dintre reprezentanții Kuomintangului și Partidul Comunist din China, acord între Kuomintang (KMT) și Partidul Comunist Chinez (PCC) care a fost încheiat la 10 octombrie 1945 (Zece Ziua dublă a Republicii China), după 43 de zile de negocieri

* În urmă cu 2 ani (2020) au fost anunțate rezultatele alegerilor din 3 noiembrie, Joseph „Joe” Biden fiind ales ca noul lider de la Casa Albă, al 46-lea președinte al SUA, democratul învingându-l pe Donald Trump, după ce a „câștigat” statele Pennsylvania și Nevada. A obținut astfel 279 de electori, peste cei 270 necesari pentru a ajunge în această funcție

Aniversări – Comemorări

– 1867: S-a născut medicul Mihail Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie; întemeietorul pediatriei ştiinţifice ca metodă de abordare a patologiei infantile; autorul primelor tratate de pediatrie şi terapeutică infantilă; a fondat Societatea Română de Pediatrie (1929) (m. 1954) – 155 de ani

– 1869: S-a născut preotul şi folcloristul Teodor Bălăşel, considerat cel mai de seamă culegător de folclor din Oltenia; în timpul vieţii a publicat doar o parte neînsemnată din materialul cules, restul apărând postum (m. 1941)

– 1872: S-a născut Ion-Aurel Candrea, lingvist, filolog şi etnofolclorist; studii de dialectologie, lexicologie şi limbă română veche; autor, împreună cu Ovid Densusianu, al „Dicţionarului etimologic al limbii române. Elementele latine” (m. 1950) – 150 de ani

– 1881: S-a născut Peter Neagoe, prozator şi pictor; stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913 (m. 1960, la Kingston/SUA)

– 1897: S-a născut poetul D.[umitru] Ciurezu (m. 1978) – 125 de ani

– 1908: S-a născut Ion Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino, fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul ”Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii ”Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (m. 1975)

– 1911: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu; era numită „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc” sau „Prinţesa cântecului popular românesc” (m. 1972)

– 1914: S-a născut poetul şi editorul Ion Bănuţă (m. 1986)

– 1915: S-a născut Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (m. 2003)

– 1916: S-a născut Mihai Şora, filosof şi eseist; ministru al învăţământului (decembrie 1989-iunie 1990) în primul Guvern democratic provizoriu al României după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice; membru de onoare al Academiei Române (2012)

– 1917: S-a născut Viaceslav Harnaj inginer, profesor, fondatorul apiculturii moderne românești; a înființat primul combinat apicol din lume (m. 1988) – 105 ani

– 1923: S-a născut Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (m. 1989)

– 1927: S-a născut actorul Mihai Berechet (m. 1991) – 95 de ani

– 1936: S-a născut Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2019)

– 1940: S-a născut actriţa Dorina Lazăr; directoare a Teatrului Odeon (2003-2017)

– 1942: S-a născut actriţa Mariana Mihuţ; soția actorului Victor Rebengiuc – 80 de ani

– 1945: A murit Mircea Djuvara, filosof şi jurist; considerat unul dintre marii gânditori în domeniul filosofiei juridice; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1958: S-a născut Marius Ladislau Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo; ales, în mai 2013, la Sankt Petersburg, în funcţia de preşedinte al organizaţiei mondiale SportAccord, cu 54 de voturi din 92, succedându-i în funcţie olandezului Hein Verbruggen; reales în 2017

– 1983: A murit sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1887)

– 1996: A murit Val Munteanu, ilustrator de carte, grafician (n. 1927)

– 2009: A murit dirijorul Alexandru Lascae; stabilit în Olanda din 1969 (n. 1942)

– 2015: A murit textierul, poetul şi scriitorul Aurel Storin (n. 1937)

– 2016: A murit jurnalistul şi scriitorul Valentin Hossu-Longin (n. 1939)

– 2016: A murit juristul, profesorul şi publicistul Corneliu Turianu (n. 1940)

– 2020: A murit pictorul, artistul decorator şi graficianul Ovidiu Paştina (n. 1934)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Octavian Nemescu, considerat unul dintre cei mai importanți exponenți ai avangardei clasice europene; a avut o contribuție importantă la apariția și evoluția curentului spectral românesc, pe orientarea spectralismului isonic; a compus piese simfonice, corale, camerale, muzică ambientală, metamuzici, muzică imaginară, ritualuri colective și individuale ce implică toate simțurile (n. 1940)

– 2020: A murit sociologul, juristul şi omul politic Vasile Gherasim; fost primar al Sectorului 1 al Capitalei (2000-2004), deputat (2008-2012) şi consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României (din 2017) (n. 1950)

– 2020: A murit Aurelian Iulius Șuţă (ȘAI), unul din cei mai renumiți caricaturiști români; artist vizual și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Craiova (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

-Sharm El-Sheih, Egipt:  Conferința Internațională privind clima COP27 (7 – 18 nov.)

– Zhengzhou, China: Limitarea zonei din jurul celei mai mari fabrici de iPhone din lume, pentru a lupta împotriva Covid-19 (7 – 9 nov.)

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita prim-ministrului vietnamez Pham Minh Chinh

– Riad, Arabia Saudită: Forumul media mondial (7 – 8 nov.)

– Washington: Sunt marcaţi 2 ani de la alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA

– Manila, Filipine: Intră în vigoare ridicarea interdicției de dislocare a lucrătorilor casnici în Arabia Saudită

– Jakarta, Indonezia: Intrarea la Bursă a grupului de comerț electronic Blibli

– Dublin: Ryanair – rezultate semestriale pentru anul 2022/2023

– San Francisco: Activision Blizzard – rezultate din trimestrul 3

– Los Angeles, SUA: Festivalul de film AFI FEST

Aniversări – Comemorări

– 7 – 13.XI: „Săptămâna Internațională a Științei și Păcii” a avut loc pentru prima dată în 1986 și, datorită succesului său, a fost desemnată oficial ca atare de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1988. Manifestările, ce au loc în săptămâna care include ziua de 11 noiembrie, au ca obiective promovarea păcii internaționale și a drepturilor omului, protecția mediului și conștientizarea rolului științei și tehnologiei în menținerea păcii mondiale și a dezvoltării sociale

– 7 – 13.XI: „Săptămâna Europeană a Fertilității” (EFW), stabilită în 2016, se desfășoară anual în prima săptămână completă din noiembrie, perioadă în care Fertility Europe – organizaţia-umbrelă a asociaţiilor de pacienţi afectaţi de infertilitate – şi membrii săi, asociaţii de pacienţi din peste 20 de ţări europene, îşi intensifică acţiunile de awareness & advocacy pentru cauza celor care îşi doresc copii dar nu îi pot avea decât cu ajutor medical. NOTĂ: Asociaţia „SOS Infertiltatea” desfăşoară în România, din 2012, „Săptămâna naţională de conştientizare a fenomenului medical şi social al infertilităţii”

– 1598: La această dată a fost botezat pictorul spaniol Francisco de Zurbarán (m. 1664)

– 1698: A murit Andrea Guarneri, lutier italian din Cremona (n. 1626)

– 1810: S-a născut Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog ungar (m. 1893)

– 1818: S-a născut Emil Du Bois-Reymond, medic şi fiziolog german, descoperitorul potenţialului de acţiune al neuronului şi întemeietorul electrofiziologiei experimentale (m. 1896)

– 1839: S-a născut dirijorul german Hermann Levi (m. 1900)

– 1867: S-a născut Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (m. 1934) – 155 de ani

– 1878: S-a născut Lise Meitner, fiziciană suedeză de origine austriacă; a emis, în ianuarie 1939, împreună cu Otto Frisch, prima explicaţie fizică a fisiunii nucleare, iar împreună cu chimistul german Otto Hahn şi asistentul său Fritz Straßmann a descoperit, prin metode radiochimice, reacţia de fisiune nucleară; din cauza faptului că era femeie şi evreică, în perioada interbelică nu a fost recunoscută ca unul dintre descoperitorii fisiunii nucleare (m. 1968)

– 1903: S-a născut Konrad Lorenz, medic şi psiholog austriac; studii de psihologie animală în corelaţie cu comportamentul uman; fondatorul etiologiei, alături de britanicul Nikolaas Tinbergen; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1973, împreună cu germanul Karl von Frisch şi britanicul N. Tinbergen (m. 1989)

– 1904: S-a născut Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1991) (m. 1999)

– 1910, 7/20: A murit scriitorul rus Lev Tolstoi; este unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1913: S-a născut scriitorul şi filosoful francez Albert Camus; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1957 (m. 1960)

– 1918: S-a născut Billy Graham (nume complet: William Franklin Graham Jr.), influent predicator evanghelist american, de orientare neoprotestantă, supranumit „Pastorul Americii”; pionier al „tele-evanghelismului” (m. 2018)

– 1926: S-a născut cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (m. 2010)

– 1928: S-a născut Ernesto „Tito” Puentes, muzician cubanez, şef de orchestră şi trompetist virtuoz (m. 2017)

– 1928: A murit baritonul italian Mattia Battistini (n. 1856)

– 1929: S-a născut neuropsihiatrul american de origine austriacă Eric R. Kandel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2000, împreună cu Arvid Carlsson şi Paul Greengard

– 1936: S-a născut Gwyneth Jones, cântăreață galeză de operă, soprană dramatică

– 1939: S-a născut Lene Mayer-Skumanz, scriitoare austriacă

– 1964: S-a născut violonistul francez Laurent Korcia

– 1967: S-a născut David Guetta, DJ şi producător francez – 55 de ani

– 1969: S-a născut Hélène Grimaud, pianistă franceză

– 1980: A murit actorul american de film Steve McQueen, reprezentant al generaţiei anilor ’50 ai secolului XX, alături de James Dean şi Marlon Brando (n. 1930)

– 1990: A murit scriitorul britanic Lawrence Durrell; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat ca ataşat de presă la ambasadele britanice de la Cairo şi Alexandria (n. 1912)

– 1992: A murit Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, reformele iniţiate (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplina libertate de exprimare) au provocat invadarea (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (n. 1921) – 30 de ani

– 2006: A murit jurnalistul, politicianul şi scriitorul francez Jean-Jacques Servan-Schreiber ; cunoscut editorialist pe probleme de politică internaţională la cotidianul „Le Monde”; în 1953 a fondat, împreună cu Françoise Giroud, publicaţia săptămânală „L’Express” (n. 1924)

– 2011: A murit americanul Joe Frazier, fost campion mondial de box profesionist între anii 1970 – 1973 (n. 1944)

– 2012: A murit muzicianul american Richard Robbins; a compus coloanele sonore pentru aproape toate filmele regizate de James Ivory şi produse de Ismail Merchant (n. 1940) – 10 ani

– 2012: A murit Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (n. 1951) – 10 ani

– 2016: A murit poetul, prozatorul şi muzicianul canadian Leonard Cohen (n. 1934)

– 2016: A murit Haralambie Moraru, prozator şi publicist din Rep. Moldova (n. 1950)

– 2018: A murit compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (n. 1932)

– 2018: A murit Christopher Lehmann-Haupt, jurnalist, redactor, critic literar și romancier american (n. 1934)

– 2021: A murit Dean Stockwell, actor american de film și de televiziune (n. 1936) – 1 an

Calendarul zilei – 6 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 14:37

S-a întâmplat într-o zi de 6 noiembrie

* Se împlinesc 165 de ani (1857) de când era încheiat, la Galaţi, un aranjament între guvernul Moldovei şi Comisiunea Europeană a Dunării pentru serviciul liniei telegrafice Galaţi-Sulina (ratificat la 19/31.III.1858) (6/18)

* Cu 162 de ani în urmă (1860) Abraham Lincoln (n. 1809 – m. 1865) era ales al 16-lea preşedinte al Statelor Unite, învingându-i pe democratul Stephen A. Douglas, pe John C. Breckinridge (care candida din partea democraţilor din Sud), şi pe John Bell de la noul Partid Uniunea Constituţională. A fost primul preşedinte din istoria SUA dat de Partidul Republican. Victoria sa s-a datorat în întregime puternicei susţineri din Nord şi din Vest. În 10 din cele 15 state sclavagiste nu a apărut pe niciun buletin de vot, şi a câştigat doar două din cele 996 de comitate din tot Sudul

* Acum 99 de ani (1923) colonelul american Jacob Schick (1878-1937) a patentat aparatul electric de bărbierit

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când Adunarea Deputaţilor vota o moţiune de neîncredere în activitatea grupării politice liberale conduse de Gheorghe Tătărăscu, reprezentanţii liberali fiind înlăturaţi din guvernul Groza (practic, din acest moment, activitatea Partidului Naţional Liberal încetează, până în ianuarie 1990)

* Cu 23 de ani în urmă (1999) australienii respingeau, în cadrul unui referendum constituţional, în proporţie de 54%, instaurarea republicii, preferând monarhia ca formă de guvernământ

Aniversări – Comemorări

– 1879: S-a născut istoricul literar Petre V. Haneş (m. 1966)

– 1882, 6/19: S-a născut Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi) – 140 de ani

– 1905: S-a născut poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (m. 1966)

– 1905: S-a născut Valerian Zaharia (nume de botez: Vasile), episcop al Oradei între 1951 şi 1969, an când a fost forţat de comunişti să se pensioneze (m. 1996)

– 1910: A murit George Panu, jurist, memorialist, critic literar, gazetar (polemist de talent) şi om politic (n. 1848)

– 1914: S-a născut scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1989)

– 1928: S-a născut pictorul Nicolae Rădvan; a fost membru al Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 2013 și a participat la numeroase saloane de pictură organizate de Centrul Cultural Vrancea (m. 2020)

– 1930: S-a născut Pavel Darie, poet, prozator şi traducător (m. 2015)

– 1934: S-a născut Mircea Pascu, fost vicepreședinte (1983-1989) și președinte al Federației Române de Fotbal (feb. – aug. 1990); pe plan internațional, Pascu a fost membru al Comisiei de organizare a competițiilor fotbalistice europene, membru în comisia de protocol FIFA, membru al Comisiei Fair-Play UEFA, fiind, de asemenea, numit membru de onoare al forului european (m. 2020)

– 1937: S-a născut chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2006) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Constantin Dumitru-Dulcan, medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul conştiinţei, scriitor şi profesor; volumul cu caracter filosofic „Inteligenţa Materiei”, publicat în 1981, anticipa, cu ani buni înaintea culturii occidentale, că Universul are inteligenţă până la ultima celulă şi că omul este expresia supremă a inteligenţei cosmice prin sămânţa divină pe care o conţine

– 1938: S-a născut pictorul Dumitru Rusu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

– 1940: S-a născut Mihai Zamfir, prozator, istoric şi critic literar, profesor universitar și diplomat; specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată și traducător din limba portugheză; fost ambasador al României în Portugalia și în Brazilia

– 1941: S-a născut regizorul, scenograful şi pictorul Sergiu Savin (m. 2016)

– 1942: S-a născut omul de radio, ziaristul şi scriitorul Dan Ursuleanu; din 1966 a fost reporter, apoi realizator la Programul 3 al Radiodifuziunii Române, unde a realizat emisiuni din diverse domenii; dintre cele mai cunoscute emisiuni de radio au fost „Logicon” (concurs de teste, probleme şi jocuri logice) şi „Exploratorii lumii de mâine”, singurul şi cel mai longeviv program SF din estul Europei (m. 2013) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Petre Geambaşu, interpret de muzică uşoară şi instrumentist

– 1944: S-a născut ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit emerit de București, fost arhiepiscop-mitropolit al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti (1990-2019); membru de onoare al Academiei Române din 2001

– 1947: S-a născut Alex.[andru] Ştefănescu, critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV – 75 de ani

– 1949: S-a născut Olga Delia Mateescu, actriţă, scriitoare şi profesoară

– 1957: A murit Ştefan Paşca, lingvist şi filolog; studii de onomastică şi de literatură română veche; colaborator sau coordonator al unor lucrări de sinteză ale Academiei („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic român”); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1901) – 65 de ani

– 1964: S-a născut poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion”, a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1968: A murit inginerul Ion S. Gheorghiu; contribuţii la elaborarea unei teorii generale a maşinilor electrice (a introdus noţiunea de generator unic); a realizat proiectele de electrificare a unor căi ferate (Ploieşti-Braşov, Târgovişte- Bucureşti); a participat la modernizarea şi extinderea uzinelor Grozăveşti şi Filaret din Bucureşti; membru tiutlar al Academiei Române din 1952, vicepreşedinte al acestui for (1959-1963) (n. 1885)

– 1971: S-a născut Luminiţa Huţupan Dinu, fostă jucătoare de handbal, antrenoare și profesoară; a fost votată, în 2011, pe site-ul Federaţiei Internaţionale de Handbal drept cel mai bun portar din lume din toate timpurile; a fost medaliată cu argint la CM 2005 cu „naţionala” României

– 1988: A murit fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1899)

– 1993: A murit Alexandru Piru, critic şi istoric literar, profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1917)

– 1997: A murit Sever Frenţiu, pictor, gravor, decorator şi scenograf; fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române a Masoneriei (din 1996) (n. 1931) – 25 de ani

– 2003, 6/7: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)

– 2005: A murit Petre Sălcudeanu, prozator, scenarist, publicist; după 1990 a ocupat o serie de funcţii publice (n. 1930)

– 2009, 6/7: A murit maestrul Alexandru Lăscae, dirijor permanent, în perioada 1998 – 2009, al Filarmonicii „Moldova” din Iaşi; s-a stabilit în Olanda, unde a devenit concert-maestru al Orchestrei „Residentie” din Haga; tot în acelaşi oraş, a debutat ca dirijor la pupitrul ansamblului Enescunicii. Din 1990, maestrul Alexandru Lăscae a revenit periodic în România, colaborând mai ales cu orchestrele din Iaşi şi Cluj-Napoca (n. 1942)

– 2012: A murit solista Marilena Dobre, stabilită din 1997 în SUA (n. 1969) – 10 ani

– 2013: A murit Dana Comnea, actriţă de teatru şi film (n. 1933)

– 2013: A murit Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (n. 1942)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Octavian Nemescu, unul dintre liderii avangardei muzicii contemporane românești; reprezentant de seamă al curentului spectral (n. 1940)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Petrică Mâţu Stoian (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Sharm El-Sheikh, Egipt: Conferința internațională pentru climat COP27 (6 – 18 nov.)

– Nicaragua: Alegeri municipale

– Saitama, Japonia: Ciclism – Saitama Criterium

– China: Atletism – Maratonul de la Beijing

– Saint-Malo, Franța: Începutul celei de-a XII-a ediții a Route du Rhum

– SUA: Atletism – Maratonul de la New York

– Londra: Rugby – Meciuri test de toamnă, partide amicale: Anglia – Argentina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Prevenirea Exploatării Mediului în timp de Război sau Conflict Armat”; stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 5.XI.2001, prin Rezoluţia 56/4; marcarea acestei zile urmăreşte sensibilizarea opiniei publice şi a factorilor de decizie asupra consecinţelor acţiunilor armate asupra mediului

– 1494: S-a născut Suleyman I Magnificul, al zecelea sultan al Imperiului Otoman, care a domnit între anii 1520-1566; a fost cel mai puternic şi cunoscut conducător din Europa secolului al XVI-lea (m. 1566)

– 1672: A murit compozitorul german Heinrich Schütz (n. 1585) – 350 de ani

– 1795: A murit compozitorul ceh Jiri Antonin Benda (n. 1722)

– 1814: S-a născut Adolphe [Antoine-Joseph] Sax, interpret şi constructor belgian de instrumente de suflat (inventatorul saxofonului, în 1846) (m. 1894)

– 1822: A murit chimistul francez Claude Louis Berthollet; a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică raţională; a descoperit proprietăţile decolorante ale clorului şi aplicaţiile acestuia ca agent de albire (n. 1748) – 200 de ani

– 1825: S-a născut arhitectul francez Charles Garnier, cel mai important reprezentant al stilului Second Empire; printre lucrările sale se numără Opera din Paris şi Cazinoul din Monte Carlo (m. 1898)

– 1833: S-a născut Jonas Lie (Jonas Lauritz Idemil Lie), scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai literaturii norvegiene alături de Henrik Ibsen, Bjørnstjerne Bjørnson şi Alexander Kielland (m. 1908)

– 1835: S-a născut Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (m. 1909)

– 1854: S-a născut compozitorul american John Philip Sousa (m. 1932)

– 1860, 6/18: S-a născut Ignacy (Jan) Paderewski, pianist, compozitor şi om politic polonez; prim-ministru şi ministru de externe al Poloniei (ianuarie-decembrie 1919); a semnat Tratatul de la Versailles-1919 (m. 1941)

– 1861: S-a născut James Naismith, profesor canadian de sport, creatorul, în 1891, a jocului de baschet (m. 1939)

– 1865: S-a născut medicul militar britanic Sir William Boog Leishman; pasionat de bacteriologie, a descoperit vaccinul contra febrei tifoide (m. 1926)

– 1866: S-a născut scriitorul danez Johannes (Jens) Jorgensen (m. 1956)

– 1893: A murit compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (n. 1840)

– 1919: S-a născut poeta portugheză Sophia de Mello Breyner (m. 2004)

– 1920: S-a născut basul italian Nicola Rossi-Lemeni (m. 1991)

– 1929: S-a născut Francy Boland, compozitor şi pianist belgian de jazz (m. 2005)

– 1930: S-a născut Pavel Darie, poet, prozator şi traducător din Rep. Moldova (m. 2015)

– 1931: S-a născut Mike Nichols (Mikhail Igor Peschkowsky), regizor de film, televiziune şi teatru, scenarist, producător şi comediant american; multiplu laureat al premiilor Oscar, Tony, Emmy şi Grammy (m. 2014)

– 1932: S-a născut fizicianul și profesorul universitar belgian François Englert; Premiul Nobel pentru fizică pe 2013, împreună cu britanicul Peter Higgs, pentru lucrările legate de „descoperirea teoretică a unui mecanism care a contribuit la înţelegerea originii masei particulelor subatomice şi care au fost confirmate recent”; bosonul lui Higgs este considerat de fizicieni drept piatra unghiulară a structurii fundamentale a materiei, particula elementară care dă masă celorlalte, potrivit teoriei denumite „Modelul standard” – 90 de ani

– 1936: S-a născut Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Rep. Moldova (m. 2003)

– 1948: S-a născut Glenn Lewis Frey, cântăreţ, compozitor, chitarist, producător şi actor american; unul dintre fondatorii grupului rock „Eagles” (m. 2016)

– 1952: S-a născut scriitorul, scenaristul și profesorul universitar american Michael Cunningham; a devenit cunoscut mai ales după ce, în anul 1998, a publicat romanul „Orele”, pentru care a câștigat Premiul Pulitzer pentru ficțiune și PEN/Faulkner Award, în anul următor – 70 de ani

– 1955: S-a născut economistul american Paul Michael Romer; Premiul Nobel pentru științe economice pe 2018, „pentru integrarea inovațiilor tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung”

– 1959: A murit scriitorul argentinian Juan Carlos Dávalos (n. 1887)

– 1964: A murit biochimistul german Hans von Euler-Chelpin, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1929, împreună cu Arthur Harden (n. 1873)

– 1965: A murit Edgard Varèse (nume complet: Edgard Victor Achille Charles Varèse), compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)

– 1968: A murit dirijorul şi violonistul francez Charles Münch (n. 1891)

– 1970: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul și scriitorul american Ethan Hawke; în ultimii ani a susţinut-o pe mama sa în realizarea unor programe umanitare în România

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Maxim (născut Marin Naidenov Minkov), patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare, mitropolit al Sofiei (4 iulie 1971 – 6 noiembrie 2012) (n. 1914) – 10 ani

– 2016: A murit dirijorul, compozitorul şi pianistul ungar Zoltan Kocsis (n. 1952)

– 2017: A murit actriţa germană Karin Dor (n. 1938) – 5 ani

– 2020: A murit unul dintre cei mai importanţi poeţi ai Israelului, Nathan Zach (nume la naștere: Nathan Seitelbach), traducător, redactor, critic literar şi profesor (n. 1930, la Berlin)

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul şi politicianul argentinian Fernando Solanas; bogată experienţă în filmul documentar (n. 1936)

Calendarul zilei – 5 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 14:37

S-a întâmplat într-o zi de 5 noiembrie

* Acum 162 de ani (1860) avea loc inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”

* Cu 142 de ani în urmă (1880) Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României (5/17)

* Acum 133 de ani (1889) erau deschise oficial cursurile Şcolii Superioare de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, înfiinţată la 8/20 august acelaşi an, printr-un decret al regelui Carol I

* La Lugoj, avea loc, acum 117 ani (1905), o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti. Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria

* Acum 89 de ani (1933), între 5 şi 11 noiembrie, la Salonic, s-a desfăşurat a patra Conferinţă balcanică, în cadrul căreia a fost adoptat, în unanimitate, proiectul Pactului balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice. Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți. Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934

* În urmă cu 82 de ani (1940), sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Academic Radio, prima formaţie corală a radioului public. Este cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România şi s-a impus de-a lungul timpului ca o echipă de elită. A ajuns să îşi însuşească neîncetat partituri noi şi are în prezent în repertoriu oratorii, cantate, madrigale, poeme sau balade. Corul Academic Radio este format din aproximativ 70 de muzicieni profesionişti şi este pregătit şi condus în prezent de Ciprian Ţuţu. De-a lungul anilor a fost condus de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia

* Cu 52 de ani în urmă (1970), la Vatican, a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la redeschiderea Ambasadei Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989

* Prin Decretul 192, acum 29 de ani (1993), se înfiinţa Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moșii de toamnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008, după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat “Ziua europeană a profesiilor liberale”

– 1836: S-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898)

– 1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1885, la Atena)

– 1854: S-a născut Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1929)

– 1880: S-a născut Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1961)

– 1888: S-a născut Mihail Bârcă, dirijor şi compozitor, prozator şi profesor (m. 1973)

– 1895: S-a născut sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (m. 1988)

– 1909: S-a născut Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (m. 1949)

– 1911: S-a născut Elena Vianu, critic şi istoric literar, eseist; soţia lui Tudor Vianu (m. 1965)

– 1918: A murit Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (n. 1875)

– 1921: S-a născut părintele arhimandrit Mina Dobzeu; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, când a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt (m. 2018)

– 1921: A murit tenorul Ioan Băjenaru (n. 1863)

– 1933: S-a născut Ilie Purcaru, publicist şi poet (m. 2008)

– 1935: S-a născut Radu Selejan, poet şi prozator, reporter (la ziarul „Tribuna” din Sibiu, din 1978) (m. 2000)

– 1937: S-a născut compozitorul Mihai Moldovan; a lucrat, ca redactor, la Radiodifuziunea Română, la Casa de Discuri „Electrecord” şi la revista „Muzica” (m. 1981) – 85 de ani

– 1937: A murit Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1876) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Nicolae Cristache, prozator, scenarist şi jurnalist

– 1939: S-a născut Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2019)

– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Ioan Tomescu, specialist in teoria grafurilor şi combinatorică; a pregătit, o lungă perioadă de timp, lotul olimpic român pentru Olimpiada Internaţională de Matematică şi pentru Balcaniada de Matematică; membru corespondent al Academiei Române din 2000 – 80 de ani

– 1942: S-a născut Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Tîrgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (m. 2014) – 80 de ani

– 1942: S-a născut artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (m. 2017) – 80 de ani

– 1943: S-a născut pictoriţa și profesoara Angela Tomaselli

– 1949: S-a născut Angela Nache-Mamier, poetă, critic literar și profesor, stabilită în Franţa din 1987; membră stagiară a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec

– 1951: A murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879)

– 1952: A murit astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n. 1866) – 70 de ani

– 1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, fondator şi toboşar al formaţiei „Iris”

– 1956: A murit actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (n. 1883)

– 1968: S-a născut interpreta Nicola (Nicoleta Alexandru)

– 1977: S-a născut Mihai Covaliu, scrimer (campion mondial în 2005) și antrenor; președintele Comitetul Olimpic și Sportiv Român (din 2016, reales în 2020) – 45 de ani

– 1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (n. 1902)

– 1979: A murit Lucia Dem.(etriade) Bălăcescu, pictor, grafician și cronicar plastic (n. 1895)

– 1979: A murit Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (n. 1906)

– 1984: A murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1895). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 7 noiembrie 1984

– 1988: A murit lingvistul, foneticianul şi profesorul Dimitrie Macrea; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)

– 1995: A murit numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (n. 1909)

– 1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (n. 1954)

– 2007: A murit Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (n. 1927) – 15 ani

– 2009: A murit pictorul Nicolae Spirescu (n. 1921)

– 2010: A murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943)

– 2014: A murit Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (n. 1930)

– 2020: A murit poetul, jurnalistul şi senatorul maghiar Géza Szöcs, preşedinte al filialei PEN Club din Ungaria (n. 1953, la Târgu Mureș)

EVENIMENTE EXTERNE

– Jakarta, Indonezia: Publicarea PIB-ului trimestrului 3 (08:00)

– Buenos Aires: Marșul Mândriei

– Rugby: Meciuri test de toamnă, partide amicale:

• Cardiff (Regatul Unit): Țara Galilor – Noua Zeelandă
• Dublin (Irlanda): Irlanda – Africa de Sud
• Edinburgh (Regatul Unit): Scoția – Fiji
• Padua (Italia): Italia – Samoa
• Saint-Denis (Franța): Franța – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei. NOTĂ: 16 iunie este „Ziua limbii romani” în România, instituită în 2019, pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” și pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor”

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunami-urilor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU pentru a promova o cultură globală de conștientizare a tsunami, a fost marcată pentru prima oară în 2016

– Marea Britanie: „Ziua Focurilor de Artificii”; una dintre cele mai populare sărbători britanice (marchează eşuarea unui complot din 1605 vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici)

– 1494: S-a născut Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (m. 1576)

– 1714: A murit Bernardino Ramazzini, medic italian, considerat fondatorul medicinei muncii; în anul 1700 a scris prima carte importantă despre bolile profesionale şi industria igienică (n. 1633)

– 1854: S-a născut chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1941)

– 1879: A murit James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană; contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (n. 1831)

– 1883: S-a născut Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (m. 1940)

– 1895: S-a născut pianistul german Walter Gieseking (m. 1956)

– 1911: S-a născut Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye), cântăreţ de muzică country şi actor american; supranumit „regele cowboy-lor” (m. 1998)

– 1913: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului XX (m. 1967)

– 1914: A murit biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (n. 1834)

– 1920: S-a născut economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (m. 2015)

– 1921: S-a născut pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Czyffra (m. 1994)

– 1923: S-a născut jurnalistul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (m. 2002)

– 1931: S-a născut muzicianul american Ike Turner (m. 2007)

– 1931: S-a născut „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune, preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1934: S-a născut regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (m. 2018)

– 1938: S-a născut Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), cântăreţ francez (m. 1980)

– 1938: A murit Georges Urbain, chimist francez şi profesor la Sorbona; studii de chimie termodinamică; în 1907 a descoperit, independent de Auer von Welsbach, luteţiul şi yterbiul (n. 1872)

– 1941: S-a născut Art Garfunkel (nume complet: Arthur Ira Garfunkel), cântăreţ, poet și actor american; cunoscut mai ales ca membru al trupei de muzică folk „Simon & Garfunkel”

– 1943: S-a născut actorul și dramaturgul american Sam Shepard (m. 2017)

– 1944: A murit Alexis Carrel, chirurg și biolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1912 (n. 1873)

– 1948: S-a născut William Daniel Phillips, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1997, împreună cu fizicienii Steven Chu și Claude Cohen-Tannoudji, pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1955: A murit pictorul francez Maurice Utrillo (n. 1883)

– 1959: S-a născut Bryan Adams, cântăreţ rock, compozitor şi actor canadian

– 1963: A murit poetul spaniol Luis Cernuda (n. 1902)

– 1989: A murit pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (n. 1903). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904

– 1991: A murit britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (n. 1923, în Cehia)

– 1997: A murit Sir Isaiah Berlin, istoric şi scriitor britanic, cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică (n. 1909, în Lituania, într-o familie de evrei) – 20 de ani

– 2005: A murit scriitorul englez John Fowles (n. 1926)

– 2010: A murit actriţa americană Jill Clayburgh (n. 1944)

– 2012: A murit compozitorul american Elliott Carter (n. 1908) – 10 ani

– 2012: A murit Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, compozitor şi interpret argentinian (n. 1938) – 10 ani

– 2019: A murit Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (n. 1926)

– 2019: A murit actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (n. 1931)

– 2019: A murit romancierul afro-american Ernest J. Gaines (n. 1933)

Calendarul zilei – 4 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 4 noiembrie 2022, 14:26

S-a întâmplat într-o zi de 4 noiembrie

* Acum 153 de ani (1869), în Statele Unite ale Americii, era publicat primul număr al reputatei reviste științifice „Nature”, cel mai influent şi cel mai citat săptămânal din lumea ştiinţifică mondială. Sub sigla „Nature”, în ultimele decenii au mai apărut alte zece jurnale ştiinţifice, iar subredacţii există la New York, Hong Kong, München sau Tokyo

* Cu 143 de ani în urmă (1879) era patentată prima maşină de marcat (care calcula, înregistra şi controla vânzările), inventată de americanul James Ritty (1836 – 1918)

* Cu 103 ani în urmă (1919) au avut loc primele cursuri universitare de jurnalism în România. Profesorul Iordan Radu, specialist în drept, începea la Universitatea Daciei Superioare Cluj, Facultatea de Știinte Juridice și de Stat, seminarul de Ziaristică, după modelul german

* Acum 94 de ani (1928), la microfonul Radiodifuziunii Române era invitat primul actor, de fapt, o actriţă, şi anume Victoria Mierlescu, care a susţinut un recital de poezie. Emisia inaugurală a Radioului românesc avusese loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie

* În urmă cu 76 de ani (1946) începea să funcţioneze oficial UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris. La această dată a intrat în vigoare actul de constituire a Organizaţiei, semnat la 16.XI.1945, la Londra. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Acum 72 de ani (1950) a fost semnată, la Roma, Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, care a intrat în vigoare la 3.IX.1953. Convenţia a fost semnată și/sau ratificată de peste 30 de state. La 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale

* Cu 44 de ani în urmă (1978) avea loc inaugurarea oficială a nodului hidrotehnic de la Stânca-Costeşti de pe râul Prut, construit împreună cu URSS (azi la graniţa cu R. Moldova). Una dintre cele mai frumoase, dar şi mai utile construcţii hidrotehnice din România, Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I. Cu o capacitate de 1,4 miliarde de metri cubi de apă, lacul de acumulare de la Stânca-Costeşti atrage atenţia şi prin întinderea sa. El ocupă o suprafaţă de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenţie, însă poate ajunge şi la 9.000 de hectare, în situaţia în care coeficientul de umplere este maxim, fiind şi la acest capitol între primele trei din ţară

* Acum 43 de ani (1979) un grup de studenţi iranieni, susţinători ai ayatollahului Khomeini, a atacat şi ocupat Ambasada SUA de la Teheran, luând prizonieri 52 de diplomaţi americani, pe care i-au ţinut în captivitate 444 zile, criză care a provocat ruperea relaţiilor diplomatice dintre Iran şi Statele Unite. În luna iulie a anului 2015, Iranul şi marile puteri au încheiat un acord istoric care îşi propunea să facă imposibilă obţinerea armei nucleare de către Teheran, în schimbul unei ridicări progresive, dar şi reversibile, în cazul nerespectării angajamentelor, a sancţiunilor internaţionale. A fost pentru prima oară când un acord la acest nivel a legat Republica islamică de Statele Unite, de la ruperea relaţiilor diplomatice, deznodământul marcând un succes major pentru preşedintele Hassan Rohani, dar şi pentru omologul său american, Barack Obama

* Cu 14 ani în urmă (2008), democratul Barack Obama a fost ales drept al 44-lea preşedinte al Statelor Unite, primul afro-american ales în această funcţie. A fost învestit la 20 ianuarie 2009, înlocuindu-l pe predecesorul său George W. Bush. În anul 2012 a fost reales, rămânând astfel în funcţie pentru încă 4 ani. A fost succedat în funcţie de republicanul Donald Trump, care a câştigat alegerile din 8 noiembrie 2016. În prezent, această funcție este deținută de Joe Biden, ales în noiembrie 2020

* Acum 7 ani (2015) premierul Victor Ponta a demisionat, în urma unor proteste de stradă care au durat mai multe zile, oamenii fiind nemulţumiţi de modul în care autorităţile au tratat tragedia din clubul bucureştean „Colectiv”, din data de 30 octombrie 2015. În aceeaşi zi, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi-a depus demisia

* Tot acum 7 ani, la Palatul Cotroceni, a avut loc reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est, şefii de delegaţii fiind primiţi de preşedinţii României şi Poloniei, Klaus Iohannis, respectiv Andrzej Duda. La reuniune au participat şi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, alături de preşedinţii Bulgariei, Rosen Plevneliev, Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, Republicii Letonia, Raimonds Vejonis, Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, Republicii Slovace, Andrej Kiska, Ungariei, Ader Janos, şi preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe, Jan Hamacek. Liderii statelor din Europa Centrală şi de Est au adoptat declaraţia comună privind „Solidaritatea aliată şi responsabilitatea comună”, în care este subliniată necesitatea întăririi flancului estic al NATO şi angajamentul alocării a 2% din PIB apărării

* Cu 3 ani în urmă (2019) Guvernul Ludovic Orban (1), al 129-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. După numai un an a fost demis prin moțiune de cenzură la 14 martie 2020, dar a fost reînvestit de Parlament pe fondul răspândirii epidemiei de coronavirus. A fost primul guvern liberal de la cel din 2008, condus de Călin Popescu-Tăriceanu

Aniversări – Comemorări

– Sf. Carol Borromeu, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1818: S-a născut preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1883)

– 1872: S-a născut omul politic Barbu Alexandru Ştirbei; preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927); a fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu britanicii şi americanii; în septembrie 1944 a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1946) – 150 de ani

– 1876: S-a născut Nicolae Lupu, medic şi om politic, iniţial liberal (1907), ulterior membru al PNŢ (1918) sau al disidenţelor din acesta (Partidul Ţărănesc Democrat, pe care l-a creat în 1946); de mai multe ori ministru (m. 1947)

– 1900: S-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (m. 1954, executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an)

– 1901: S-a născut Henri H. Stahl, sociolog, antropolog cultural, etnograf, memorialist şi jurist; începând cu anul 1925 s-a implicat activ în acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1903: S-a născut compozitorul Ion Vasilescu (m. 1960)

– 1904: A murit Nicolae I. Basilescu, scriitor, publicist şi traducător (n. 1868)

– 1924: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu Popescu, unul dintre oamenii care au marcat şi influenţat medicina pediatrică (m. 2013)

– 1926: S-a născut generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-al Doilea Război Mondial (m. 2017)

– 1930: S-a născut Horia Aramă, prozator, eseist, scenarist, traducător, critic și poet (m. 2007)

– 1938: S-a născut traducătoarea Irina Mihaela Bădescu, membră a Filialei de Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2019)

– 1939: S-a născut Boris Petroff, actor, scenarist, producător şi regizor de teatru (m. 2021)

– 1941: S-a născut Alice Mavrodin, muzicolog; redactor muzical (1965-1992) şi realizator (1992-1999) la Societatea Română de Radiodifuziune

– 1947: A murit Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1857) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Traian Băsescu, fost preşedinte al României între anii 2004 – 2014; preşedinte al Partidului Democrat (mai 2001-decembrie 2004); primar general al Bucureştiului după alegerile din iunie 2000 (reales în iunie 2004) până în decembrie 2004; fost ministru al transporturilor în mai multe rânduri după 1990; în aprilie 2007, Traian Băsescu a devenit primul preşedinte din istoria României care a fost suspendat din funcţie, dar a fost reinstalat o lună mai târziu după un referendum popular, care a avut loc la 19 mai, unde a fost susţinut de aproape 3/4 din electoratul prezent la vot; în iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară; el a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23 % din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52 % au votat pentru demitere şi 11,15 % au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România; în prezent este preşedinte de onoare al Partidului Mişcarea Populară, pe care l-a înfiinţat în anul 2014, şi europarlamentar din partea aceleiaşi formaţiuni pentru un mandat de 5 ani (2019-2024)

– 1965: A murit Elena Vianu, critic, istoric literar şi eseist; soţia esteticianului Tudor Vianu (n. 1911)

– 1966: A murit Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX; bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”) (n. 1906)

– 1970: A murit Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet şi publicist (n. 1903)

– 1975: A murit inginerul Plautius Andronescu, unul dintre primii specialişti români în domeniul aparaturii electrotehnice; creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (n. 1893)

– 1979: A murit regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (n. 1905)

– 2006: A murit fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1929, la Hotin, azi în Ucraina)

– 2015: A murit compozitorul şi muzicianul român de origine maghiară Károly Horváth (n. 1950)

– 2021: A murit pictorul și publicistul Petru-Ilie Birău (n. 1966) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Société Générale – rezultate din trimestrul 3 (înainte de tranzacționare)

– Madrid: Telefonica – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Amadeus – rezultate din trimestrul 3

– Londra: Aston Martin – rezultate din trimestrul 3

– Suedia: Lansarea în limba suedeză a celui mai recent volum din seria de romane polițiste „Millenium”, scris de Karin Smirnoff

– Hong Kong: Sevens Rugby – Turneul de la Hong Kong (4 – 6 nov.)

– Angers, Franța: Patinaj artistic – Marele Premiu ISU, Marele Premiu al Franței (4 – 6 nov.)

– Macedonia de Nord: Handbal feminin – Euro-2022 (4 – 20 nov.)

Aniversări – Comemorări

– În Rusia se sărbătoreşte, începând din 2005, „Ziua Unităţii Poporului” (care marchează sfârşitul intervenţiei poloneze în 1612 – 405 ani); ea înlocuieşte ziua de 7 noiembrie, pe baza unei legi adoptate, în decembrie 2004, de Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus). NOTĂ: La 7.XI.1917 (- 105 ani) revoluţionarii bolşevici au cucerit Palatul de Iarnă al ţarilor ruşi de la Sankt Petersburg, puterea fiind preluată de către Partidul Bolşevic condus de Lenin, eveniment cunoscut în istorie ca Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi considerat începutul unei perioade de peste 70 de ani de comunism; după prăbuşirea URSS, din 1991, sărbătoarea a fost redenumită „Zi a consensului şi reconcilierii”, dar comuniştii şi alţi nostalgici după era sovietică au continuat să marcheze această dată prin marşuri cu drapele roşii

– 1575: S-a născut pictorul italian Guido Reni (m. 1642)

– 1751: La această dată a fost botezat Richard Brinsley Sheridan, autor dramatic şi om politic irlandez (m. 1816)

– 1847: A murit compozitorul şi dirijorul german Felix Mendelssohn-Bartholdy (n. 1809) – 175 de ani

– 1856: A murit pictorul academist francez Paul (Hippolyte) Delaroche (n. 1797)

– 1884: S-a născut inginerul irlandez Harry Ferguson, cunoscut mai ales pentru rolul său în dezvoltarea modernă a tractorului agricol; a fost primul irlandez care a construit şi zburat cu propriul său avion (m. 1960)

– 1885: S-a născut scriitorul austriac Felix Braun (m. 1973)

– 1900: S-a născut Luigi Lucioni, pictor peisagist american de origine italiană (m. 1988)

– 1908: S-a născut Sir Joseph Rotblat, fizician britanic de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1995 (m. 2005)

– 1909: S-a născut Ciro Alegría, scriitor, jurnalist şi om politic peruvian (m. 1967)

– 1916: S-a născut Ruth Handler, femeie de afaceri americană; a inventat, în 1959, celebra păpuşă Barbie (m. 2002)

– 1919: S-a născut actorul de film american Martin Balsam (m. 1996)

– 1919: S-a născut cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (m. 1998)

– 1921: A murit arheologul suedez Oscar Montelius; fondatorul metodei tipologice în cercetarea arheologică (n. 1843)

– 1922: S-a născut scriitoarea franceză Annick de Souzenelle, antropolog al religiilor, psihoterapeut jungian; s-a dedicat studiului teologiei și s-a convertit de la catolicism la ortodoxie, din perspectiva căreia abordează în lucrările sale dialogul dintre spiritualitatea creştină şi cea ebraică – 100 de ani

– 1924: A murit Gabriel Fauré, compozitor francez (n. 1845)

– 1925: S-a născut actriţa americană de comedie Doris Roberts, câștigătoare a mai multor premii Emmy (m. 2016)

– 1929: S-a născut (în Grecia) Preafericitul Părinte Anastasie (Yannoulatos), Arhiepiscop al Tiranei, Durrësului şi al întregii Albanii, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale din Albania (din 1992)

– 1929: S-a născut Shakuntala Devi, femeia supranumită „calculatorul uman”, datorită capacităţii ei extraordinare de a realiza calcule matematice complexe în minte; în 1980 a înmulţit corect două numere a câte 13 cifre (7.686.369.774.870 şi 2.465,099.745.779), în numai 28 de secunde (timp necesar, de altfel, pentru a pronunţa răspunsul calculului, un număr alcătuit din 26 de cifre), în cadrul Imperial College din Londra, performanţa asigurându-i un loc în ediţia din 1982 a Cărţii Recordurilor; a fost, de asemenea, astrolog şi autoare de cărţi (m. 2013)

– 1941: S-a născut dirijorul australian Richard Gill, specializat în muzică de operă, de teatru, vocală şi corală; figură populară nu doar în cercurile admiratorilor muzicii clasice, ci şi pentru eforturile sale de popularizare a muzicii clasice în rândul tuturor straturilor sociale (m. 2018)

– 1957: A murit compozitorul, muzicologul şi pianistul francez Joseph Canteloube (n. 1879) – 65 de ani

– 1969: S-a născut actorul american Matthew McConaughey

– 1969: A murit compozitorul ungar Szabó Ferenc (n. 1902)

– 1982, 4/5: A murit Jacques Tati (numele real: Jacques Tatischeff), regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (n. 1907) – 40 de ani

– 1994: A murit pictorul american Sam Francis (n. 1923)

– 1995: Yitzhak (Ițhak) Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995), a fost asasinat de un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace (n. 1922). NOTĂ: Datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP

– 2008: A murit John Michael Crichton, scriitor de literatură science fiction şi horror, romancier (faima a dobândit-o cu romanul ”Jurassic Park”), medic, producător de film şi regizor american de film şi televiziune; părintele techno-thriller-ului; cărţile sale s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial şi multe dintre ele au fost adaptate pentru film şi televiziune (n. 1942)

– 2011: A murit jurnalistul american Andrew Aitken „Andy” Rooney, prezentatorul popularului program de analiză politică „60 minutes” al postului american de televiziune CBS (n. 1919)

– 2015: A murit René (Noël Théophile) Girard, teoretician literar, filosof al științelor sociale, istoric, antropolog al violenței și religiosului, profesor francez, stabilit în SUA; supranumit „noul Darwin al științelor umaniste”; a scris mult pe subiectul diversității și unității religiilor (n. 1923)

– 2016: A murit compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ’50 ai secolului XX (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul şi criticul literar spaniol José de la Colina, „neobosit povestitor al vieţii culturale a ţării”; fondatorul şi colaboratorul mai multor publicaţii culturale; stabilit în Mexic din 1940 (n. 1934)

– 2019: A murit Ion Dediu, biolog, specialist în ecologie, om politic și profesor din R. Moldova; unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice din R. Moldova, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii științifice de ecologie politică (n. 1934)

– 2020: A murit chitaristul, clăparul şi solistul britanic Ken Hensley, parte din formula originală a trupei britanice „Uriah Heep” (n. 1945)

Calendarul zilei – 3 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 3 noiembrie 2022, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 3 noiembrie

* Acum 233 de ani (1789) au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne, prin promulgarea „Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, votată la 26.VIII.1789, de către Adunarea Stărilor Generale din Franța, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante. Declarația a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite țări din Europa și America Latină

* În urmă cu 188 de ani (1834) era fondat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), prin actul 142 semnat de principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut Marelui Ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului. Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic. Pe parcursul timpului muzeul a fost găzduit în diferite clădiri, sediul actual fiind proiectat şi construit prin strădania dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944

* Acum 178 de ani (1844), la Teatrul Argentina din Roma, avea loc debutul lui Giuseppe Verdi cu „I due Foscari” („Cei doi Foscari”), operă în 3 acte, după un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa „The Two Foscari” a Lordului Byron)

* Cu 162 de ani în urmă avea loc deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. În data de 25 noiembrie 1859, Alexandru I. Cuza emitea Decretul domnesc nr. 158 de Înfiinţare a Gimnaziului „Matei Basarab”, ce poartă numele domnitorului „ocrotitor al culturii şi iubitor al artelor, creator al fundamentului culturii limbii naţionale”. Deschiderea oficială a cursurilor Gimnaziului „Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlăţeanu din Calea Craiovei (Rahova), urmând ca în anul 1865, în baza Legii instrucţiunii publice votate în anul 1864, să devină al doilea liceu din capitala ţării, după Colegiul „Sfântul Sava”. Până în 1884 cursurile Liceului „Matei Basarab” s-au desfăşurat în multe clădiri aparţinând proprietarilor Ioan Urlăţeanu şi Tomiţă Atanasovici, precum şi în încăperile din curtea Bisericii Sf. Apostoli. La îndemnul lui Spiru Haret, Ministerul instrucţiunii publice a cumpărat de la moştenitorii lui August Treboniu Laurian locul şi clădirea destinată să adăpostească Liceul şi internatul „Matei Basarab”, în mahalaua Lucaci – Mircea Vodă. Din septembrie 1885, Liceul „Matei Basarab” s-a mutat în clădirea formată iniţial din 4 săli la parter şi 4 săli la etaj – ce constituie azi partea centrală a construcţiei, extinsă mai apoi prin construirea a două aripi: una spre Str. Labirint, alta spre Str. Matei Basarab

* Acum 159 de ani (1863) era lansată, la Bucureşti, prima revistă umoristică, editată de B. P. Hasdeu, „Aghiuţă”, un săptămânal satiric, editat până în mai 1864

* Cu 104 ani în urmă (1918) era pus în aplicare, printr-un Decret-lege, principiul votului universal (numai pentru bărbaţi), egal, direct, obligatoriu, stabilit de Parlament în 1917, la Iaşi. Totodată, numărul membrilor Adunării Deputaţilor se reducea de la 568 la 367, iar numărul membrilor Senatului – de la 236 la 198 (3/16)

* În urmă cu 104 ani (1918) era semnat Armistițiul de la Villa Giusti (lângă Padova, Italia), încheiat între Austro-Ungaria și Antanta / Regatul Italiei. Prin el se puneau capăt luptelor, în special a celor de pe frontul italian al Primului Război Mondial, între trupele italiene și ale Antantei, pe de-o parte și cele ale Austro-Ungariei și ale aliatului ei german, pe de altă parte, precum și luptelor de pe toate celelalte fronturi în care erau implicați militarii K.u.K. În acest document, conform articolului 3, s-a decis evacuarea tuturor teritoriilor invadate de Austro-Ungaria pe diferitele fronturi. Acest acord a fost completat pentru ansamblul fostei monarhii habsburgice cu convenția de armistițiu semnată la 13 noiembrie 1918, la Belgrad

* Acum 99 de ani (1923) era semnată Convenţia de la Geneva privind simplificarea formalităţilor vamale. România a aderat la această Convenţie la 13.I.1926

* Acum 74 de ani (1948) autorităţile comuniste naţionalizau (de fapt, confiscau) instituţiile medico-sanitare şi cinematografele

* Cu 72 de ani în urmă (1950) avea loc, în Mont Blanc, Franța, prăbușirea avionului Air India Flight 245 denumit și Malabar Princess, catastrofă aeriană care s-a soldat cu 58 de morți

* Ziua de 3 noiembrie este una aniversară pentru Opera Naţională Română Iaşi, întrucât la această dată, acum 66 de ani, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric înfiinţat la începutul aceluiași an (1 ianuarie 1956), care avea să poarte, începând din 2003, actuala denumire. Şi pentru că spectacolul inaugural a fost celebra „Tosca”, s-a instaurat tradiţia ca în fiecare an, la 3 noiembrie, opera pucciniană să marcheze evenimentul. Aşadar, inaugurarea a avut loc la 3 noiembrie 1956, cu „Tosca” de Giacomo Puccini, dirijată de Radu Botez, regia artistică aparţinând lui Hero Lupescu

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când fosta U.R.S.S. lansa prima capsulă spaţială locuită, „Sputnik II”, având la bord un câine pe nume Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu (a supravieţuit 7 zile). Evenimentul avea loc la doar o lună de la lansarea „Sputnik I”

* Tot într-o zi de 3 noiembrie, dar acum 64 de ani (1958), era inaugurat, la Paris, Palatul UNESCO. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură are peste 70 de suboficii active în diverse ţări ale lumii, România fiind membru UNESCO din 27 iulie 1956

* Cu 51 de ani în urmă (1971), între 3 şi 5 noiembrie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR, la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. Plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali. Plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii

* Cu doar 2 ani în urmă (2020) au avut loc alegerile prezidențiale din SUA, scrutin în urma căruia candidatul democrat, Joe Biden, a devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite. În cadrul alegerilor din 3 noiembrie, americanii au votat și cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, pe 35 dintre cei 100 de senatori, dar și 13 guvernatori

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Vânătorilor de Munte”; la 3/16.XI.1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte

– „Ziua Ordinului Bărbăţie şi Credinţă”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în 1903; se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004

– 1866: S-a născut Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (m. 1896)

– 1900: A murit Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (n. 1821)

– 1909: S-a născut Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (m. 1977)

– 1909: S-a născut istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (m. 1996)

– 1922: S-a născut pictorul Doru Bucur (m. 1969) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (m. 2018)

– 1923: S-a născut istoricul și profesorul Dan Berindei; specialist în istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2021)

– 1926: S-a născut regizorul de film Iulian Mihu (m. 1999)

– 1933: S-a născut soprana Mariana Stoica (m. 2009)

– 1936: S-a născut regizorul de film Mircea-Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (m. 2020)

– 1936: A murit (la Paris) compozitorul şi pianistul Filip Lazăr (n. 1894)

– 1938: S-a născut Nicolae Dragoş (pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel), poet, epigramist şi publicist (funcţii de conducere în presa dinainte de 1989)

– 1938: S-a născut Cornel(iu) Meraru, compozitor şi saxofonist (fost membru al Big Band-ului Radiodifuziunii Române)

– 1938: S-a născut actorul Radu Panamarenco (m. 2007)

– 1942: S-a născut Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (m. 2021) – 80 de ani

– 1943: S-a născut prozatorul Alexandru Ecovoiu

– 1953: A murit agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi E. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1880)

– 1967: S-a născut P. S. Sofronie Drincec (prenumele la naştere, Radu-Ştefan), episcop al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului (din februarie 2007) – 55 de ani

– 1970: A murit medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1874)

– 1990: A murit geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (n. 1900)

– 2005: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (n. 1928)

– 2020: A murit părintele ieromonah Varlaam Almăjanu, stareţul și duhovnicul Mănăstirii Partoş (timp de 12 ani) (n. 1978)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Cancelarul german Olaf Scholz urmează să facă o vizită în China (3 – 4 nov.)

– Seul: Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Coreea de Sud (3 – 5 nov.)

– Manama: Papa Francisc vizitează Bahrain (3 – 6 nov.)

– Münster, Germania: Reuniunea miniștrilor de externe G7 (3 – 4 nov.)

– Paris: Anunțarea câștigătorilor Premiului Goncourt și Premiului Renaudot

– Atena: Vizita deputaților europeni din cadrul comisiei de anchetă privind programele spion Pegasus, în cadrul căreia au programată o întâlnire cu prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis (3 – 4 nov.)

– Bosnia și Herțegovina: Expirarea misiunii militare europene în Bosnia (Eufor-Althea), care este reînnoită în fiecare an de Consiliul de Securitate al ONU

– Paris: AXA – rezultate din trimestrul 3 (după tranzacționare)

– Milano: BMPS – rezultate din trimestrul 3

– Paris: BNP Paribas – rezultate din trimestrul 3 (înainte de tranzacționare)

– Paris: Euronext – rezultate din trimestrul 3 (după tranzacționare)

– Madrid: Manifestație a celor două sindicate principale (CCOO și UGT) pentru a cere majorări salariale

– Amsterdam: Stellantis – rezultate din trimestrul 3

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, raport de politică monetară

– Zürich: Adecco – rezultate din trimestrul 3

– München: BMW – rezultate din trimestrul 3

– Londra: BT – rezultatele trimestrului 2 al exercițiului financiar deplasat 2022/2023

– Londra: Rolls-Royce – rezultate financiare din al treilea trimestru

– Milano: Enel – rezultate din trimestrul 3

– Montréal: Bombardier – rezultate din trimestrul 3

– Los Angeles: Audiere de sentință pentru Eric Ronald Holder, condamnat pentru uciderea rapperului Nipsey Hussle

– Rio de Janeiro: Petrobras – rezultatele trimestrului 3

– Grecia: A 63-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Salonic (3 – 13 nov.)

– Rabat, Maroc: Golf – International Series Maroc (turul asiatic) (3 – 6 nov.)

– Valencia, Spania: MotoGP – Campionatul Mondial, Marele Premiu Valencia (3 – 6 nov.)

– Playa del Carmen, Mexic: Golf – PGA, World Wide Technology Championship (3 – 6 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a statului insular Dominica (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor, descoperit de Columb la 3.XI.1493, într-o zi de duminică); aniversarea proclamării independenţei – 1978

– Ziua naţională a Statelor Federate ale Microneziei; declararea suveranității – 1986

– Ziua naţională a Republicii Panama; aniversarea proclamării independenţei – 1903

– 1643: A murit Paul Guldin (pe numele adevărat Habakkuk Guldin), astronom şi matematician elveţian (n. 1577)

– 1718: S-a născut John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1793: A murit Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez și activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (n. 1748)

– 1794: S-a născut William Cullen Bryant, poet și publicist american (m. 1878)

– 1801: S-a născut compozitorul italian Vincenzo Bellini (m. 1835)

– 1864: A murit poetul brazilian Antônio Gonsalves Dias (n. 1823)

– 1892: A murit Florimond Hervé (Louis-Auguste-Florimond Ronger), compozitor, autor dramatic, actor, cântăreț, scenarist și director de trupă teatrală francez (n. 1825) – 130 de ani

– 1900: S-a născut filosoful francez Pierre Mesnard; specialist în politologie şi limbi orientale; la începutul carierei a fost lector de limba franceză pe lângă Universitatea din Iaşi; membru corespondent străin al Academiei Române (1939) (m. 1969)

– 1901: S-a născut André Malraux (André Berger), romancier, eseist şi om politic francez (m. 1976)

– 1903: S-a născut fotograful american Walker Evans; a realizat (în alb şi negru) reportaje documentare abordând, în special, efectele crizei economice din 1929; portrete de mare expresivitate (m. 1975)

– 1905: S-a născut Lois Mailou Jones, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (m. 1998)

– 1914: A murit poetul austriac George Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu (n. 1887)

– 1917: A murit Léon-Marie Bloy, romancier, eseist, pamfletar și poet francez; scrierile sale se caracterizează prin orientare religioasă, catolică (n. 1846) – 105 ani

– 1921: S-a născut actorul american de film Charles Bronson (pe numele său adevărat Charles Dennis Buchinsky) (m. 2003)

– 1924: S-a născut coregraful şi regizorul american Marc Breaux (m. 2013)

– 1924: S-a născut, la Baku (Azerbaidjan), poetul, dramaturgul și scriitorul rus Leonid Genrikovici Zorin (m. 2020)

– 1925: S-a născut scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă (m. 2018)

– 1927: S-a născut actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (m. 1967) – 95 de ani

– 1927: S-a născut chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (m. 2014) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Monica Vitti, actriţă, regizoare de film și scenaristă italiană (m. 2022)

– 1933: S-a născut John Barry (născut John Barry Prendergast), compozitor britanic de muzică de film şi dirijor; autorul coloanelor sonore a 11 dintre filmele seriei „James Bond”; câştigător a cinci premii Oscar (m. 2011)

– 1933: A murit bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1853)

– 1937: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (n. 1892) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Pupi (Giuseppe) Avati, regizor de film, scenarist, producător și scriitor italian

– 1938: S-a născut dramaturgul american Terrence McNally, adesea descris drept „bardul teatrului american” (m. 2020)

– 1949: A murit colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas (n. 1861)

– 1950: S-a născut James E. Rothman, biochimist, biolog celular și profesor american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”

– 1954: A murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului (n. 1869)

– 1957: A murit Wilhelm Reich, psihiatru, psihanalist american de origine austriaco-ebraică (n. 1897) – 65 de ani

– 1959: A murit Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (n. 1875)

– 1969: S-a născut (în Elveţia) Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (m. 2017)

– 1972: S-a născut Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (m. 2019) – 50 de ani

– 1982: S-a născut patinatorul rus Evgheni Pluşenko; multiplu campion: de patru ori medaliat la campionatele olimpice, de trei ori campion mondial, de șapte ori campion european și de zece ori campion național al Rusiei – 40 de ani

– 1983: A murit Alfredo Antonini, compozitor şi dirijor american de origine italiană (n. 1901)

– 1998: A murit scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creator, alături de Bill Finger, al personajului Batman (n. 1915)

– 2005: A murit editoarea germană Anne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”); numită şi „regina secretă a modei germane” (n. 1909)

– 2009: A murit Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (n. 1906)

– 2010: A murit Viktor Cernomîrdin, om politic care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Federației Ruse (14 decembrie 1992 – 23 martie 1998) și prim-ministru interimar (23 august – 11 septembrie 1998) (n. 1938)

– 2018: A murit Raymond Chow, producător chinez (a produs de-a lungul carierei sale peste 170 de filme), considerat un mogul al cinematografiei din Hong Kong; cofondator al studiourilor Golden Harvest, în 1971; filmele sale l-au ajutat pe Bruce Lee să devină celebru în această industrie (n. 1927)

– 2019: A murit Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (n. 1916)