TULCEA: Petiția pentru stoparea secării deltei refăcute de la Mahmudia și Beștepe, semnată de peste 6.000 de oameni

Guvernul trebuie să acționeze înainte ca o decizie judecătorească să priveze comunitatea de beneficiile economice ale deltei și să producă un dezastru ecologic, prin dispariția a numeroase exemplare de specii emblematice de pești și păsări ale Deltei, se arată în petiția WWF.

Publicat de Adina Sîrbu, 19 ianuarie 2025, 09:02

Locuitorii comunelor Mahmudia și Beștepe, și ai întregii Delte, dar și românii preocupați de viitorul acestui ținut unic în Europa, solicită ferm Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor oprirea secării deltei refăcute din zona Carasuhat. Petiția WWF „Apa rămâne la Carasuhat”, pentru stoparea secării deltei refăcute de la Mahmudia și Beștepe, a fost semnată de peste 6.000 de oameni.

Guvernul trebuie să acționeze acum, înainte ca o decizie judecătorească să priveze comunitatea de beneficiile economice ale deltei și să producă un dezastru ecologic, prin dispariția a numeroase exemplare de specii emblematice de pești și păsări ale Deltei, se arată în petiția online.

Înainte de 1989, cetățenii nu au avut niciun cuvânt de spus atunci când cca 2.500 ha de deltă aflate în proximitatea localității au fost transformate în teren agricol și nici când, după 1989, mare parte din terenul desecat a intrat în administrarea Consiliului Județean Tulcea și apoi a început să fie exploatat de către câteva companii agricole, fără beneficii economice reale pentru comunitatea locală.

Este momentul ca locuitorilor din Mahmudia și Beștepe să li se redea dreptul de a gestiona delta refăcută, în parteneriat cu autorități relevante: Primăria și Consiliul Local, Consiliul Județean și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării!

La Mahmudia, fosta amenajare  agricolă Carasuhat, de peste 2.000 de hectare, a fost redată Deltei. În 2016, circa 1.000 de hectare, printr-un proiect european în valoare de 4 milioane de euro, și în 2023, prin inundare în perioada de primăvară.

Ca urmare, Delta și oamenii de aici au prosperat: veniturile din practicarea turismului au crescut prin creșterea numărului de structuri de cazare de la 2 în 2017 la 17 în 2019; localnicii au început afaceri în turism sustenabil: observarea păsărilor – birdwatching, ture cu caiacul, agroturism, etc; veniturile nete ale pescarilor au crescut.

Beneficiile pentru natură au fost uriașe: Carasuhat este azi un loc ideal de reproducere a peștilor, dovadă fiind diversitatea impresionantă de păsări – aproape 100 de specii – care se hrănesc cu aceștia. Impresionant este numărul mare de pelicani, o colonie de 10.000 de indivizi, care folosesc zona umedă pentru hrănire și odihnă.

Mărturii ale acestor afirmații stau imaginile postate pe Facebook ale vizitatorilor și iubitorilor zonei, precum Lucian Mândruță sau Teodor Frolu.

Vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Teodor Frolu, vorbește despre succesul renaturării zonei și îi îndeamnă pe oameni să se implice în „repararea acestei situații incredibile” și blocarea „aceastei scamatorii legale, ce distruge major zona și veniturile generate pentru comunitatea locală” prin semnarea petiției: „(…) Despre succesul unei renaturări de la Mahmudia (Carasuhat), făcută de WWF împreună cu comunitatea, unde eu am fotografiat în octombrie cel mai mare stol de pelicani pe care l-am văzut în Deltă. Deci, o poveste de succes despre cum putem să recuperăm ceva din ce am stricat prin lăcomia de a face bani cu orice preț. Lângă această renaturare se află o incintă agricolă concesionată de „niște investitori” (proprietatea statului român) pe care apele au înghițit-o și pe ea din cauza unui dig ce a cedat. Au obținut în justiție o decizie acum câteva zile prin care primăria este obligată să aducă la forma inițială întreaga zonă, adică să se renunțe și la renaturare”.

Carasuhat, model de prosperitate sustenabilă

Zona Carasuhat a fost în ultimii ani un model de prosperitate sustenabilă. Acest model de gestionare corespunzătoare a Deltei poate fi continuat și nu sacrificat în favoarea agriculturii intensive, care nu își are locul în Delta Dunării.

De altfel, 97% dintre locuitorii Mahmudiei vor ca zona inundată să rămână în situația actuală, conform unui sondaj de opinie realizat în august 2023.

Carasuhat nu este doar un proiect, ci este o dovadă vie că natura poate fi regenerată cu sprijinul și voința oamenilor. Aici, biodiversitatea a renăscut, păsările, peștii și vegetația au revenit, iar Delta și-a recâștigat o parte din teritoriu.

Pentru economie: Turismul ecologic de calitate, lent, bazat pe frumusețea naturală și autenticitatea Deltei, a devenit o sursă reală de venit pentru locuitori. Creșterea numărului de pensiuni și reducerea costurilor pentru pescari și operatori turistici sunt doar câteva dintre beneficiile tangibile. Resursa piscicolă a zonei, reprezintă un avantaj major pentru pescarii din localitate.

Pentru comunitate: 97% dintre locuitorii comunei Mahmudia susțin renaturarea ecosistemelor. Carasuhat este dovada că, atunci când comunitatea lucrează împreună pentru binele comun, toată lumea câștigă.

Pentru viitor: Într-o lume din ce în ce mai afectată de schimbările climatice, Carasuhat este un exemplu de succes care poate fi replicat oriunde. Nu putem accepta să renunțăm la această moștenire!

Soluția juridică

Legislația în vigoare și jurisprudența arată că soluții există. Cea mai facilă soluție este declararea zonei inundate – pe întreaga sa suprafață – prin Hotărâre de Guvern ca zonă de interes public major și implicit rezilierea contractelor în baza cărora se practică agricultura, cu despăgubire justă și prealabilă.

De asemenea, semnatarii petiției solicită Consiliului Județean Tulcea, Administrației Biosferei Delta Dunării și Primăriei Mahmudia să se pună de acord și să înainteze autorităților naționale un acord de principiu pentru modificarea statutului terenului vizat (fosta amenajare agricolă Carasuhat), respectiv denunțarea unilaterală, motivată de un interes public superior, a contractelor de concesiune agricolă încheiate pentru terenul administrat de Consiliul Județean.

Adițional, această zonă de deltă refăcută poate să fie parte a obligației statului român la implementarea Legii Refacerii Naturii (regulament european adoptat în 2024), prin care România este obligată ca până în 2030 să renatureze 30% dintre terenurile și zonele umede degradate (Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului, privind Restaurarea Naturii și de Modificare a Regulamentului (UE) 2022/869).