Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2025, 05:00 / actualizat: 26 noiembrie 2025, 15:26

S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Cu 193 de ani în urmă (1832), la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit. În România, orașul Timișoara a fost primul în care a circulat pentru prima dată tramvaiul cu cai, în 1869

* Acum 151 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* În urmă cu 134 de ani (1891) Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Acum 116 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* Cu 108 ani în urmă (1917) România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie (26.XI/9.XII)

* Egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, acum 103 ani (1922), în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Se comemorează 85 de ani (1940) de când, în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* În urmă cu 68 de ani (1957) Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Sunt marcați 60 de ani (1965) de la lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 57 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* Acum 37 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este dgăzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, dar și în rest, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost „A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, cu 17 ani în urmă (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în partea de sud a Mumbai-ului, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1897)

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911) – 150 de ani

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971)

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (m. 1984)

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982)

– 1909 (stilul nou): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015)

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019)

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, cronicar dramatic, publicist și profesor universitar; a contribuit fundamental la prestigiul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” și al școlii literare clujeane; rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1984) (m. 2022)

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972 (m. 2022)

– 1933: S-a născut Ella Zeller Constantinescu, legendă a tenisului de masă românesc; onclusă în Hall of Fame de Federaţia Internaţională de Tenis de Masă, alături de legendara Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu Zeller a scris istorie în sportul în care a fost sursă de inspiraţie atât în cariera de jucătoare, cât şi în anii care au urmat retragerii (m. 2025)

– 1944: S-a născut soprana Steliana Calos (m. 1997)

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (m. 2021)

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia – 70 de ani

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1961: S-a născut Florian Stoica, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei rock „Conexiuni” (m. 2019)

– 1963: A murit Gheorghe Băgulescu, general al armatei române în cel de-Al Doilea Război Mondial, ambasador în Japonia și China, scriitor și colecționar de artă; una din cărțile sale, „Suflet japonez” (trei volume), a primit premiul Academiei de Ştiinţe din Japonia, fiind considerată cea mai bună lucrare scrisă de un străin despre japonezi, până la momentul apariţiei ei; stabilit la Nisa, a deschis în acest oraş un muzeu de artă japonez; de asemenea, a donat numeroase stampe japoneze şi orientale Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti (n. 1886)

– 1968: S-a născut pianista şi profesoara franceză de origine română Dana Ciocârlie. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1967

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902) – 55 de ani

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, solistă a Operei din Braşov (m. 2012)

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată în spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, 2012–2013, 2019-2020, 2020-2021, un record; vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing și 2020 de la Tokyo, campioană olimpică pe echipe la ediția din 2016 de la Rio de Janeiro, de trei ori campioană mondială și de șapte ori campioană europeană; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917) – 15 ani

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924) – 10 ani

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959) – 10 ani

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (n. 1935) – 5 ani

– 2022: A murit Sanda Toma, una dintre cele mai apreciate actrițe ale cinematografiei și teatrului românesc; vreme de peste trei decenii a încântat publicul de pe scena Teatrului de Comedie; din 1994 a putut fi admirată la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București; a lucrat și în Televiziunea Română a anilor ’60-’70 ai secolului XX, unde a prezentat mai multe emisiuni: „Magazin 111”, „Post Meridian”, „Zigzag”, „Album Duminical (n. 1934)

– 2022: A murit Daniel Vighi, prozator, eseist, publicist, traducător și profesor universitar; s-a numărat printre cei care au înființat Alianța Civică, Partidul Alianței Civice și Asociația culturală „Ariergarda” și s-a implicat în mod remarcabil în viața culturală a orașului Timișoara din ultimele trei decenii, aducând o valoroasă contribuție documentară la istoria orașului și a regiunii (n. 1956)

– 2023: A murit actorul de teatru și film Ion Roxin; și-a dedicat o mare parte din viață (37 de ani) scenei Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești (n. 1938, la Paris)

– 2024: A murit actorul Andrei Ionescu; soțul actriței Ileana Stana Ionescu (n. 1927) – 1 an

– 2024: A murit Nicolae Popa, jurist, profesor universitar doctor, fost judecător la Curtea Constituțională a României (1996-2004) şi fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (2004-2009); decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti (1996-2005) (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Președintele german Frank-Walter Steinmeier vizitează Spania (26 – 28 nov.)

– Londra: Ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, prezintă bugetul în fața Parlamentului

– Madrid: OCDE lansează Studiul economic al Spaniei

– Frankfurt, Germania: BCE: publicarea raportului semestrial privind stabilitatea financiară

-Frankfurt, Germania: BCE: discursul președintei Christine Lagarde, care va primi un premiu din partea unei asociații pentru Tratatul germano-american – ora locală 17:00

– Paris: Curtea de Casație își pronunță decizia privind apelul lui Nicolas Sarkozy împotriva condamnării sale în afacerea Bygmalion

– Paris: Cererea de suspendare a platformei Shein în Franța este examinată de judecătorul procedurii sumare de la Curtea de Justiție din Paris

– Washington, DC: Date privind PIB-ul trimestrului al III-lea (a doua estimare)

– Washington, DC: Veniturile și cheltuielile gospodăriilor și inflația PCE în octombrie

– Washington, DC: Beige Book a Rezervei Federale

– Accra, Ghana: Curtea Supremă examinează argumentele legate de acordul de deportare încheiat cu Statele Unite

– Mumbai, India: Se comemorează 17 ani de la o serie de atacuri devastatoare comise de militanți asupra orașului indian. Atacurile, care au început pe 26 noiembrie 2008 și au durat aproape trei zile, s-au soldat cu 174 de morți, inclusiv nouă bărbați înarmați

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din 2015 (- 10 ani), atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier (precum oboseală, intoleranță la frig, anxietate, pierderea părului, paloare etc.), care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Principalele cauze ale carenței de fier sunt lipsa fierului în alimentaţie (de exemplu, în regimurile vegane şi vegetariene), pierderile de sânge (de exemplu, în timpul menstruaţiei ambundente), malabsorbţia, necesarul crescut (de exemplu, în perioada sarcinii), inflamaţia din organism (de exemplu, în cazul persoanelor cu boli inflamatorii intestinale). De asemenea, carența de fier afectează și pacienții cu insuficiență cardiacă cronică cu o incidență de 37-61% și pacienții cu boală cronică de rinichi cu o incidență 24-85%

– „Ziua Mondială pentru Transport Durabil”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 16 mai 2023, va fi marcată prin educație și organizarea de evenimente menite să îmbunătățească cunoștințele publicului cu privire la aspectele legate de transportul durabil, în special îmbunătățirea conectivității transportului intermodal, promovarea transportului ecologic, dezvoltarea infrastructurii de transport incluzive din punct de vedere social și alte aspecte ale durabilității transportului. Decizia marcării acestei zile vine ca un pas semnificativ către promovarea cooperării în domeniul transporturilor durabile și avansarea angajamentului global față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris, Noua Agendă Urbană și Declarația Politică privind îmbunătățirea siguranței rutiere la nivel mondial

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798) – 170 de ani

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788)

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)

– 1879: S-a născut Belle da Costa Greene, una din cele mai proeminente bibliotecare din istoria Americii; a fost prima femeie de culoare bibliotecară la John Pierpont Morgan, bancher și colecționar de artă american (m. 1950)

– 1885: A murit Thomas Andrews, chimist și fizician irlandez, care a stabilit conceptele de temperatură și presiune critică și a arătat că un gaz va trece în stare lichidă și invers, fără nicio discontinuitate sau schimbare bruscă a proprietăților fizice; de asemenea, el a fost cel care a dovedit că ozonul este o formă de oxigen (n. 1813) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1907: S-a născut botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (m. 2013)

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)

– 1921: S-a născut pictoriţa franceză Françoise Gilot, partenera lui Pablo Picasso între 1946 şi 1953 şi ulterior artistă de renume; devenită cetăţean american, și-a petrecut ultimii ani din viaţă la New York (m. 2023)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003) – 100 de ani

– 1928: S-a născut regizorul britanic de teatru John Barton; a fondat „Royal Shakespeare Company”, alături de Peter Hall, în 1960 (m. 2018)

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”; este unul dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali ai Statelor Unite ale Americii, având peste 100 de milioane de albume vândute în întreaga lume; a câștigat 12 premii competitive Grammy (m. 2023)

– 1939: S-a născut actorul american Mark Margolis; cunoscut pentru rolul lui Hector Salamanca din serialul „Breaking Bad” (m. 2023)

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898)

– 1990: S-a născut Rita (Sahatçiu) Ora, cântăreață, compozitoare și actriță britanică originară din Kosovo – 35 de ani

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 1933)

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 dec. 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919)

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Stephen Sondheim, considerat o legendă a musicalurilor de pe Broadway; a devenit celebru graţie unor spectacole precum „West Side Story”, „Into The Woods”, „Sweeney Todd”, „Sunday in the Park with George”, „A Little Night Music”; a câştigat opt premii Tony, opt premii Grammy, un premiu Oscar şi un premiu Pulitzer (n. 1930)

– 2023: A murit Alberto da Costa e Silva, istoric, poet și diplomat brazilian; a câștigat Premiul Camões în 2014; a fost ambasador al Braziliei în Portugalia din 1986 până în 1990, în Columbia din 1990 până în 1993 și în Paraguay din 1993 până în 1995 (n. 1931)

– 2024: A murit Jan Furtok, fotbalist profesionist polonez, considerat cel mai mare jucător din istoria lui GKS Katowice, este cel mai bun marcator al clubului din toate timpurile; a fost apoi antrenorul echipei şi preşedinte al clubului (n. 1962) – 1 an

Sursa: RADOR