Calendarul zilei – 13 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 noiembrie 2025, 05:00 / actualizat: 17 noiembrie 2025, 15:05

S-a întâmplat într-o zi de 13 noiembrie

* Cu 431 de ani în urmă (1594) creditorii turci (chemaţi la Bucureşti şi Iaşi sub pretextul de a fi plătiţi) erau uciși din porunca lui Mihai Viteazul, fapt ce a reprezentat semnalul pentru începerea războiului antiotoman din Moldova şi Ţara Românească

* Se marchează 220 de ani (1805) de când Johann George Lehner, un măcelar din Viena, inventa un produs alimentar pe care l-a numit „frankfurter”, o reţetă mai veche a hot-dog-ului de astăzi

* Acum 141 de ani (1884) la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera piesei „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale (în distribuţie: Aristizza Romanescu, Constantin Nottara, I. Panu, I. Petrescu) (13/25)

* În urmă cu 118 ani (1907) inginerul francez Paul Cornu reușea primul zbor din lume cu un elicopter. El s-a ridicat 30 de centimetri de la sol la bordul primei „maşini zburătoare cu decolare verticală”. Zborul nu a durat decât 20 de secunde, dar acestea au fost suficiente ca Paul Cornu să intre în istorie drept primul pilot al unei aeronave cu aripă rotativă, categoria vehiculelor aeriene motorizate din care face parte elicopterul

* Cu 71 de ani în urmă (1954) prima Cupă Mondială de Rugby era câștigată de Marea Britanie, care a învins Franța în finala disputată la Parc des Princes din Paris, cu scorul de 16 la 12

* Sunt marcați 65 de ani (1960) de când România stabilea relaţii diplomatice cu Cipru, la nivel de ambasadă. România a stabilit relații diplomatice cu Cipru imediat după proclamarea independenței de stat a acestei țări, în anul 1960

* Se marchează 55 de ani (1970) de când ciclonul tropical devastator Bhola a lovit Pakistanul de Est (în prezent Bangladesh) și Bengalul de Vest din India. A fost cel mai distrugător ciclon tropical înregistrat vreodată și unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Până la 500.000 de persoane și-au pierdut viața în timpul furtunii, în principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta râului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al șaselea și cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, în Oceanul Indian de Nord, atingând o forță echivalentă cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format deasupra Golfului Bengal la data de 8 noiembrie și a călătorit spre nord, intensificându-se în tot acest timp. Și-a atins apogeul cu vânturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizând chiar în acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coastă, anihilând sate și distrugând culturile agricole din regiune. Cel mai rău afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin (Bangladesh), unde peste 45% din populația de 167.000 de persoane de aici a fost decimată de furtună

* Cu 23 de ani în urmă (2002) avea loc deversarea de petrol în largul coastei Galiției, Spania, cauzată de scufundarea petrolierului MV Prestige, vechi de 26 de ani, cu deficiențe structurale, care transporta 77.000 de tone de păcură grea. În timpul unei furtuni, un tanc a explodat, pe 13 noiembrie, iar guvernele francez, spaniol și portughez au refuzat să permită navei să andocheze. Nava s-a scufundat ulterior, pe 19 noiembrie 2002, la aproximativ 210 kilometri (130 mile) de coasta Galiției. Se estimează că a deversat 60.000 de tone sau un volum de 67.000 m cubi (17,8 milioane US gal) de păcură grea. Deversarea a poluat mii de kilometri de coastă și mai mult de o mie de plaje de pe coastele spaniolă, franceză și portugheză și a provocat însemnate prejudicii industriei locale de pescuit. Deversarea este cel mai mare dezastru ecologic din istoria Spaniei și a Portugaliei. Cantitatea de petrol vărsată a fost mai mare decât incidentul Exxon Valdez și toxicitatea considerată mai mare, din cauza temperaturilor mai ridicate ale apei

* Sunt marcați 10 ani (2015) de când, în seara zilei de 13 spre 14 noiembrie, a avut loc un şir de atacuri armate la Paris şi în arondismentele 10 şi 11, în apropierea stadionului Stade de France, situat în Saint-Denis, care a lăsat în urmă aproape 130 de morţi şi peste 350 de răniţi, fiind considerat de autorităţile franceze drept cel mai sângeros din istoria ţării. Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic. Printre decedaţi s-au aflat şi doi români, Mariana Lăcrămioara Pop, din Maramureş, şi Ionuţ Ciprian Calciu, din Tulcea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi mama sa, Sf. Antuza; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Bibliei”, instituită prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 15.XI.2006), pentru a marca rolul Sfintei Scripturi în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor; coincide cu ziua de sărbătorire a Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului

– „Ziua Dramaturgiei Româneşti”, instituită prin Legea nr.96/ 7 mai 2019, se celebrează anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti; iniţiatorii proiectului au fost deputaţii Varujan Vosganian şi Ion Hadârcă

– „Ziua Limbii Maghiare”, iniţiată de senatorii şi deputaţii UDMR şi stabilită prin decret semnat de fostul preşedinte Klaus Iohannis la 11 noiembrie 2015; cu acest prilej vor fi prezentate valorile minorităţii maghiare, tradiţiile şi obiceiurile ungureşti. NOTĂ: La 22 ianuarie este sărbătorită şi „Ziua culturii maghiare”, în multe locuri ale lumii, începând cu anul 1989

– 1888, 13/25: A murit politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (n. 1841)

– 1893: S-a născut (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici), stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (m. 1974)

– 1909, 13/26: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; pionier al literaturii şi teatrului absurdului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1994). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou 26.XI.1909

– 1914: A murit Dimitrie Anghel, poet, prozator, publicist şi traducător; reprezentant al simbolismului român; considerat un „Luchian al literaturii”, datorită volumului său de debut, „În grădină” (n. 1872)

– 1930: S-a născut (la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) Georgeta Horodincă, critic şi istoric literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită, din 1982, în Franţa (m. 2006) – 95 de ani

– 1931: S-a născut arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (m. 2003)

– 1936: S-a născut baschetbalistul Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA (ulterior echipa a devenit Steaua), dar și ai reprezentativei naționale în perioada de aur a baschetului românesc, între anii 1953-1967; stabilit în Germania din 1975, unde s-a dedicat profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă (m. 2019)

– 1950: S-a născut Ioana Crăciunescu, actriţă şi poetă – 75 de ani

– 1955: A murit Romulus Cioflec, prozator şi publicist (n. 1882) – 70 de ani

– 1960: S-a născut Teodora Ungureanu, fostă gimnastă de talie mondială, medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1976, antrenoare și arbitră internațională de gimnastică artistică; stabilită în SUA din 1993, unde, împreună cu soțul, a condus clubul de gimnastică „Dynamic Gymnastics” – 65 de ani

– 1960: A murit Gheorghe T. Kirileanu, istoric literar, folclorist, memorialist şi editor; sub conducerea lui A. D. Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1872) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Christian Tămaş, scriitor, filosof, orientalist, traducător și profesor

– 1977: A murit istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; autor al unor lucrări monografice şi de sinteză privind istoria românilor; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1931); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1901)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1984: A murit Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (n. 1923)

– 1988: A murit Vlad Georgescu, istoric şi jurnalist; din 1978 a trăit în exil, ca refugiat politic, iniţial în SUA şi apoi în RFG; între anii 1982 şi 1988 a fost director al Departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” (cu sediul la München) (n. 1937)

– 1997: A murit Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului FSN; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (n. 1911, la Comrat, azi în R. Moldova)

– 2000: A murit Liviu Ionescu, compozitor şi dirijor (n. 1928) – 25 de ani

– 2002: A murit filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (n. 1916)

– 2015: A murit arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (n. 1929) – 10 ani

– 2022: A murit Constantin Codrescu, actor, regizor, scenograf și profesor universitar, cu o carieră prolifică în teatru şi film; director al Teatrului Maria Filotti din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe; dintre rolurile memorabile pot fi amintite cel din filmul „La moara cu noroc” și cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România; colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare din cadrul UE

– Bruxelles: Forumul Europa-China al Prietenilor Europei 2025; aflat la a 15-a ediție, Forumul rămâne principala platformă europeană pentru dialog public pe tema relațiilor UE-China, reunind anual aproximativ 200 de participanți, inclusiv europarlamentari, ambasadori, înalți funcționari ai UE, lideri de afaceri și cadre universitare

-Beijing: Regele Thailandei, Maha Vajiralongkorn, va efectua o vizită în China (13 – 17 nov.)

– Shenzhen, China: Tencent – rezultatele trimestrului al III-lea

– Dhaka, Bangladesh: Verdict în procesul fostului prim-ministru demis Sheikh Hasina pentru crime împotriva umanității

– Paris: Evenimente de marcare a 10 ani de la atacurile din 13 noiembrie

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– München: Ceremonia de decernare a premiilor Bambi Media. Premiul Bambi este cel mai important premiu media din Germania, decernat din 1948 de Hubert Burda Media, pentru a onora personalități din diverse domenii precum media, artă, cultură, sport și altele, care au inspirat publicul german. Statueta este o figurină aurie în formă de căprioară, numită după personajul lui Felix Salten, Bambi, și a evoluat de la un premiu de film la un eveniment media cross-platform

– Las Vegas: A 26-a ceremonie de decernare a premiilor Grammy Latin

– Dubai: Golf – Turneul European, Campionatul Mondial DP (13 – 16 nov.)

-Berna, Elveția: Concurs Mondial de Brânzeturi (13 – 15 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii”, concepută pentru a crește gradul de conștientizare la nivel mondial cu privire la contribuția importantă pe care o are calitatea la creșterea și prosperitatea atât organizațională, cât și națională. Ziua Mondială a Calității are loc în fiecare an în a doua zi de joi din noiembrie, începând din 1988; în România se sărbătoreşte din anul 1990 (- 35 de ani)

– „Ziua Mondială a Bunătății”, cunoscută și sub numele de „Ziua Mondială a Bunăvoinței” a fost sărbătorită pentru prima oară în anul 1998 și a fost înființată de Mișcarea Mondială a Bunătății („World Kindness Movement”), o coaliție de organizații non-guvernamentale preocupate de caritate; ziua este un prilej de a evidenția faptele bune din comunitate, de a ne concentra pe puterea pozitivă și pe firul comun al bunăvoinței care ne leagă. NOTĂ: Pe 25 noiembrie este „Ziua mondială a faptelor bune” (Giving Tuesday), sărbătorită în ultima marți din luna noiembrie, ce pune în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. GivingTuesday a fost inițiată în 2012 de echipa de la „92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact”, un centru cultural din New York

– „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”; se marchează, din anul 1946, în ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Haüy (1745-1822), cel care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784. NOTĂ: O zi internaţională a nevăzătorilor (denumită şi „Ziua bastonului alb”) mai este marcată la 15 octombrie

– „Ziua Internaţională a Mimului”, instituită la iniţiativa Institutului Internaţional de Teatru, începând din 1998, declarat „Anul internaţional al mimului”, cu ocazia centenarului naşterii francezului Étienne Decroux (1898-1991), fondatorul artei „mimului corporal” sau a „mimului pur”

– „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă”, lansată în 2016 de Confederaţia Internaţională a Cinematografelor de Artă

– 354 d.H.: S-a născut Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii renumiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (m. 430 d.H.). NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte pe Sf. Augustin la 28 august (ziua morţii sale)

– 1619, 13/14: A murit pictorul italian Ludovico Carracci (n. 1555)

– 1699: S-a născut Jan Zach, compozitor și violonist ceh (m. 1773)

– 1710: S-a născut Charles Simon Favart, dramaturg francez (m. 1792) – 315 ani

– 1718: S-a născut John Montagu conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1745: S-a născut pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784 (m. 1822) – 280 de ani

– 1782: S-a născut Esaias Tegnér, poet și profesor suedez, episcop al Bisericii luterane (m. 1846)

– 1834: S-a născut poetul, romancierul, jurnalistul, omul politic şi pedagogul Ignacio Manuel Altamirano, figură reprezentativă a culturii mexicane (m. 1893)

– 1850: S-a născut scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (m. 1894) – 175 de ani

– 1868: A murit compozitorul italian Gioacchino Rossini (n. 1792)

– 1873: S-a născut dirijorul italian Egisto Tango; a fost un timp dirijor la Opera Română din Cluj (m. 1951)

– 1874: S-a născut pianista şi profesoara franceză Marguerite Long (m. 1966)

– 1903: A murit Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (n. 1830)

– 1904: S-a născut H. C. (Henry Codman) Potter jr., regizor american de teatru și film (m. 1977)

– 1909: S-a născut actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (m. 1986)

– 1922: S-a născut actorul austriac de film Oskar Werner (m. 1984)

– 1923: S-a născut actriţa de film americană de origine mexicană Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (m. 2011)

– 1929: S-a născut (în Bulgaria, a crescut şi a studiat în România) Jean-Jacques Askenasy, medic neurolog, cercetător în domeniul neuroștiinței și profesor din Israel; pionier al studiului terapiilor somnului; membru de onoare al Academiei Române din 2016

– 1934: S-a născut Jimmy Fontana, actor, muzician și compozitor italian (m. 2013)

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american Garry Marshall, cunoscut pentru filme ca ”Frumuşica/ Pretty Woman” (1990) sau „Frankie and Johnny” (1991) (m. 2016)

– 1935: S-a născut actorul american Tom Atkins – 90 de ani

– 1940: S-a născut Saul Aaron Kripke, filosof, logician și profesor american; considerat printre cei mai importanți 10 filosofi din ultimii 200 de ani; lucrări în domeniile legate de logica matematică, filosofia matematicii, metafizică, epistemologie și teoria mulțimilor (m. 2022) – 85 de ani

– 1943: A murit pictorul francez Maurice Denis, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (n. 1870)

– 1947: S-a născut Joseph Anthony „Joe” Mantegna, actor, producător, scenarist și regizor american de origine italiană

– 1952: S-a născut Stuart Cornfeld, producător de film și actor american (m. 2020)

– 1955: S-a născut actriţa de comedie, cântăreața și compozitoarea americană Whoopi Goldberg (pe numele său adevărat Caryn Elaine Johnson); deținătoare a Premiilor Emmy, Oscar, Tony și Grammy – 70 de ani

– 1973: A murit Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (n. 1920)

– 1974: A murit Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (n. 1901). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1902

– 1983: A murit Shisō Kanaguri, atlet japonez; alături de sprinterul Yahiko Mishima, a fost primul atlet japonez care a participat la Jocurile Olimpice, anume la cele din 1912 din Stockholm (Suedia) (n. 1891)

– 1988: A murit Antal Doráti, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2001: A murit actriţa britanică Peggy Mount (n. 1915)

– 2010: A murit regizorul spaniol de film Luis García Berlanga, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei spaniole a secolului XX (n. 1921) – 15 ani

– 2014: A murit matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (n. 1928)

– 2016: A murit muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (n. 1942)

– 2018: A murit actriţa americană Katherine MacGregor; cunoscută pentru rolul Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” („Căsuţa din prerie”) (n. 1925)

– 2019: A murit Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (n. 1936)

– 2019: A murit Kieran John Modra, înotător paralimpic australian și ciclist în tandem; a câștigat cinci medalii de aur și cinci de bronz la opt Jocuri Paralimpice din 1988 până în 2016 (n. 1972)

– 2020: A murit Ken Spears, scriitor, editor și producător american de televiziune; creator al serialului animat „Scooby-Doo” şi co-fondator al Ruby-Spears Productions, împreună cu Joe Ruby (n. 1938) – 5 ani

– 2021: A murit scriitorul sud-african Wilbur Smith, considerat un maestru incontestabil al romanelor de aventuri; cel mai mare succes al său a fost „Saga of the Courtneys” („Saga familiei Courtney”), o serie de treisprezece romane relatând destinul unei familii de-a lungul a peste trei secole, de la începutul colonizării Africii de către europeni până la apartheid-ul din Africa de Sud (n. 1933, în Rhodesia de Nord, Zambia de astăzi)

– 2023: A murit Michael Lawson Bishop, scriitor american de literatură modernă în genurile science-fiction și fantasy (n. 1945)

– 2024: A murit fotbalistul panamez Luis Ernesto „Cascarita” Tapia, considerat „Pele al Americii Centrale” (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR