Calendarul zilei – 23 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 24 octombrie 2025, 14:45

S-a întâmplat într-o zi de 23 octombrie

* Acum 164 de ani (1861) se înfiinţa, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna (23.X/4.XI)

* Cu 117 ani în urmă (1908) guvernul I. C. Brătianu adresa Vienei un Memoriu în care preciza poziţia României în „problema Dunării”, ridicată de cercurile guvernamentale austro-ungare în condiţiile anexării Bosniei şi Herţegovinei. Guvernul român cerea: permanentizarea „Comisiei Dunării”, constituirea unei „Comisii a statelor riverane” pentru aplicarea regulamentului de navigaţie pe cursul fluviului în amonte de Brăila, participarea ţării noastre cu vot deliberativ. Ca urmare a poziţiei ferme a Guvernului român, Austro-Ungaria a renunţat la intenţiile de redeschidere a „problemei Dunării” (23.X/5.XI)

* În perioada 23 – 26 octombrie, cu 81 de ani în urmă (1944), a avut loc Bătălia din Golful Leyte, operaţiune de recucerire de către forţele americane a arhipelagului Filipinelor, considerată cea mai mare bătălie navală din cel de-Al Doilea Război Mondial şi poate chiar din întreaga istorie a războaielor navale. Bătălia din Golful Leyte, denumită şi „A Doua Bătălie din Marea Filipinelor”, s-a desfăşurat lângă insulele Leyte şi Samar din Arhipelagul Filipinelor. Înfrângerea în bătălia din Golful Leyte a afectat grav capacitatea japonezilor de a transfera resursele din Asia de Sud-Est către Arhipelagul Japonez. Un moment important este că în timpul bătăliei, pe 25 octombrie, a avut loc primul atac al unui luptător „kamikaze” japonez, prima ţintă lovită de un A6M Zero fiind portavionul de escortă USS St. Lo, care s-a scufundat, ucigând peste 100 de marinari americani. În total, până la sfârşitul războiului, peste 1.320 de avioane japoneze au lovit navele aliate, şi peste 3.000 de militari americani şi britanici şi-au pierdut viaţa

* Cu 71 de ani în urmă (1954), la Paris, avea loc semnarea Acordului privind crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), intrat în vigoare la 5 mai 1995. În urma semnării Acordului de la Paris, care modifica Tratatul de la Bruxelles pentru a permite Germaniei Federale să participe la Alianţa Nord-Atlantică în condiţii acceptabile pentru vecinii săi, celor cinci ţări semnatare ale Tratatului de la Bruxelles li s-au adăugat două state vest-europene, foste inamice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Italia şi Germania, noua organizaţie primind denumirea de Uniunea Europei Occidentale. Uniunea Europei Occidentale a fost însă eclipsată, un an mai târziu, de crearea Alianţei Atlantice, dar a continuat să funcţioneze şi să primească noi membri. Într-o declaraţie comună, ţările care au dizolvat Uniunea Europei Occidentale subliniau faptul că Uniunea Europeană prelua misiunile legate de securitatea comună. Multă vreme, această structură a fost totuşi considerată un embrion al unei apărări europene, pe care unele capitale, precum Parisul ar fi vrut să o dezvolte în paralel cu Alianţa Atlantică. Uniunea Europei Occidentale devenise însă redundantă, iar apărarea europeană rămâne legată, deocamdată, organic de NATO. Pe 30 iunie 2011 UEO a fost declarată oficial desființată

* Acum 69 de ani (1956), în perioada 23 – 26 octombrie, a avut loc o conferinţă internaţională sub egida ONU care a aprobat statutul noii Agenţii Internaţionale pentru Energie Atomică – AIEA. Statutul a intrat în vigoare la 29 iulie 1957, iar la 14 noiembrie acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Tot cu 69 de ani în urmă, în contextul procesului de destalinizare a ţărilor din blocul sovietic, la Budapesta izbucnea o revoltă populară anticomunistă, cea mai importantă dintre mișcările anticomuniste izbucnite în Europa de Est după moartea lui Stalin. Nagy Imre, care preia conducerea noului guvern, promite respectarea libertăţilor democratice şi părăsirea Tratatului de la Varşovia. La începutul lunii noiembrie trupe sovietice au înnăbuşit în sânge tentativa ungară de respingere a sistemului comunist. Circa 200.000 de locuitori au părăsit în acele zile ţara. La 4.XI.1956, János Kádár a format un nou guvern, care, după o perioadă iniţială dogmatică, vădeşte, de la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea, tendinţe liberale în domeniul politicii economice. NOTĂ: Această dată este marcată în Republica Ungară ca sărbătoare naţională

* Etiopia devenea, acum 41 de ani (1984), centrul de interes al întregii lumi. În urma rapoartelor făcute de organizaţiile Oxfam, Salvaţi Copiii, Christian Aid şi Crucea Roşie, care susţineau că peste 10 milioane de oameni se confruntă cu foametea în Etiopia, în această ţară au fost trimise ajutoare umanitare în valoare de 1.8 milioane de lire sterline. Deşi nu există date foarte precise, se crede că numai în anul 1984, în Etiopia au murit de foame peste 1 milion de oameni. Din cauza acestei catastrofe Etiopia a fost cunoscută în lume ca „Ţara foamei”

* În urmă cu 34 de ani (1991), la Paris, a avut loc semnarea unui Acord de pace de către cele patru facţiuni angajate în războiul civil din Cambodgia. Peste o lună (la 22.XI.1991), regele Norodom Sihanouk (n. 1922 – m. 2012), înlăturat de la putere în 1970 şi revenit din exil, devenea preşedintele Consiliului Naţional Suprem (un guvern provizoriu, creat în iunie 1991), fiind recunoscut oficial şef al statului

* Acum 24 de ani compania americană Apple lansa iPod-ul. Pe 23 octombrie 2001, Steve Jobs (cofondatorul și CEO-ul al firmei Apple Computer; n. 1955 – m. 2011), îmbrăcat în clasica helancă neagră, urca pe scenă pentru a prezenta iPod-ul, dispozitivul de culoare albă care urma să revoluționeze lumea player-elor MP3, dar și pe cea a telefoanelor de mai târziu, fiind o sursă de inspirație pentru iPhone. Linia de produse constă în iPod clasic, iPod touch cu touch screen, compactul iPod nano și ultra compactul iPod shuffle. Modelele clasice stochează conținut media pe un hard drive intern, în timp ce restul modelelor utilizează memorie flash potrivită dimensiunilor mai mici ale acestora. Ca și alte dispozitive media, iPod-urile pot servi ca sursă externă de depozitare a datelor. Capacitatea de stocare poate varia în funcție de model între 2GB la iPod shuffle până la 160GB la iPod clasic. Gama iPod a fost anunțată de Apple în 23 octombrie 2001 și s-a lansat în 10 noiembrie 2001. Toate modelele au fost îmbunătățite de mai multe ori de la lansarea lor. Cele mai recente îmbunătățiri la iPod au fost introduse pe 1 septembrie 2010. Softul iTunes de la Apple poate fi folosit pentru a transfera muzică din computer către alte dispozitive utilizând diferite versiuni de sisteme de operare Apple Macintosh sau Microsoft Windows. Pentru cei care nu doresc sau nu pot utiliza iTunes sunt disponibile mai multe surse alternative. ITunes și alternativele sale pot de asemenea transfera poze, videoclipuri, jocuri, date de contact, setări de e-mail, semne de carte și calendare dacă modelul de iPod suportă aceste caracteristici. În 2015, Apple a luat decizia de a nu mai oferi publicului informații cu privire la vânzările de iPod. Dacă pe vremuri gadget-ul era unul din motivele de mândrie ale companiei, acum se pare că a fost introdus într-un con de umbră

* Cu 14 ani în urmă (2011) un cutremur cu magnitudinea 7,2 pe scara Richter a zguduit Provincia Van, Turcia, la o adâncime de 10 km. Cel puțin 604 persoane au fost ucise, 2.608 rănite, 5.739 de clădiri distruse și 4.882 avariate în zona Erciș-Tabanlı-Van

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ap. Iacob, rudenia Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului; Sf. Preot Mucenic Constantin Sârbu (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Preotul duhovnic Constantin Sârbu (n. 10.I.1905 – m. 23.X.1975) a slujit cu toată dragostea și jertfelnicia Lui Dumnezeu și semenilor, pe unde a fost rânduit: la Huși, în București la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din cartierul Vergului (pe care a ctitorit-o), apoi la Biserica Sapienției; a fost unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste, pătimind opt ani în cele mai dure carcere comuniste. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 12 iulie 2024, împreună cu alți 15 clerici români, proclamarea canonizării generale având loc pe 4 februarie 2025

– 1868: S-a născut medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (m. 1941)

– 1881: S-a născut scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (m. 1970)

– 1908: S-a născut poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (m. 1994)

– 1909: S-a născut numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (m. 1995)

– 1925: S-a născut Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor 90 ai secolului XX; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (m. 2014) – 100 de ani

– 1930: S-a născut pictoriţa Georgeta Năpăruş (m. 1997) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Corneliu Vasilescu, pictor, grafician și profesor, reprezentant al expresionismului abstract; supranumit de criticii de artă „maestrul gestualismului românesc” (m. 2023)

– 1944: S-a născut criticul de teatru Ileana Lucaciu

– 1945: A murit geograful, etnograful şi pedagogul Constantin Brătescu; a susţinut concepţia geografiei regionale complexe, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii; poate fi pe drept socotit geograful Dobrogei; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1882) – 80 de ani

– 1957: A murit poetul Mihai Codreanu, unul dintre cei mai de seamă autori de sonete din literatura română; traducător de teatru în versuri; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (n. 1876)

– 1961: S-a născut Virgil Păunescu, cercetător, imunolog și profesor; vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale și coordonatorul Centrului OncoGen din Timișoara

– 1975: S-a născut Luminiţa Gliga, artist vizual – 50 de ani

– 1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu – 50 de ani

– 1980: A murit tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (n. 1904) – 45 de ani

– 1982: A murit Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (n. 1898)

– 1998: A murit actorul Silviu Stănculescu (n. 1932)

– 2001: A murit pictorul Vasile Savonea (n. 1932)

– 2006: A murit inginerul agronom Mircea Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2011: A murit pictorul Virgil Preda (n. 1923)

– 2013, 23/24: A murit poetul şi eseistul Ilarie Hinoveanu (n. 1934)

– 2019: A murit baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (n. 1937)

– 2023: A murit actriţa Nataşa Raab, care a jucat pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova; a făcut, de asemenea, teatru şi film TV, a participat la emisiuni de varietăţi, a fost prezentatoare şi realizatoare de emisiuni radiofonice la Radiodifuziunea Română între anii 1984-1988 (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului European (23 – 24 oct.)

– Budapesta: Manifestări cu ocazia Zilei Naționale a Ungariei, în timpul cărora opoziția intenționează să mobilizeze sute de mii de oameni împotriva guvernului

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul israeliano-palestinian

– Strasbourg: CEDO se confruntă cu un apel formulat de francezul Fillon în cazul „locurilor de muncă fictive”

– Libia: Manifestări de marcare a 13 ani de la declarația de eliberare a Libiei

– Van, Turcia: Sunt marcați 13 ani de la cutremurul, care a ucis peste 600 de persoane și a rănit peste 4.000 de alte persoane

– Paris: Tribunalul din Paris se pronunță asupra apelului pentru „practici comerciale înșelătoare” depus de trei ONG-uri care acuză TotalEnergies de „greenwashing”

– Londra: Unilever – rezultate trimestrul al treilea

– Paris: Licitația celei mai mari imagini monocrome Yves Klein, aflate în posesie privată

– San Francisco: Festivalul de Film de la San Quentin, primul festival de film desfășurat în interiorul unei închisori (23 – 24 oct.)

– Paris: Prezentarea traseului Turului Franței 2026

– Emiratele Arabe Unite: Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) organizează un turneu amical feminin care va avea loc în în perioada 23-29 octombrie, unde, pe lângă echipa gazdă, va juca pentru prima dată şi echipa refugiatelor afgane, precum şi echipele feminine ale Libiei şi Ciadului.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Leopardului Zăpezilor” este marcată din 2014, cu scopul de a arăta importanţa conservării leopardului zăpezilor şi de a creşte gradul de conştientizare cu privire la acest animal. Ziua a fost iniţiată de ţările aflate în arealul habitatului leopardului zăpezilor: Uzbekistan, Tadjikistan, Rusia, Pakistan, Mongolia, Kârgâzstan, Kazahstan, India, China, Bhutan şi Afganistan. La 23 octombrie 2013, aceste ţări au semnat Declaraţia de la Bişkek privind conservarea leopardului zăpezilor, în cadrul primului Forum global dedicat acestei feline

– Republica Ungară: Marcarea începutului revoluţiei anticomuniste şi al luptei de eliberare, în 1956 (sărbătoare naţională) şi Ziua proclamării Republicii Ungare, în 1989

– Libia: Ziua eliberării țării de forțele și structurile fostului regim – sărbătoare națională. La 15 februarie 2011, în Benghazi şi alte oraşe libiene au izbucnit revolte populare împotriva regimului Ghaddafi, soldate cu pierderi umane şi materiale semnificative. Pe acest fond, la 27 martie 2011, la Benghazi, s-a anunţat formarea unui Consiliu Naţional de Tranziţie (CNT), iar la mijlocul lunii martie 2011, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 1970 (impunerea unui embargo de arme şi de sancţiuni împotriva regimului Ghaddafi) şi, respectiv, Rezoluţia 1973, prin care se instituia o zonă de interdicţie aeriană deasupra Libiei şi măsuri de protejare a civililor. La 23 octombrie 2011, ca urmare a capturării şi uciderii lui Ghaddafi, CNT a declarat eliberarea întregului teritoriu naţional de forţele şi structurile fostului regim

– 1698: S-a născut arhitectul francez Jacques Ange Gabriel; prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea; considerat unul dintre cei mai mari exponenți ai clasicismului francez (m. 1782)

– 1801: S-a născut compozitorul german Albert Lortzing (m. 1851)

– 1805: S-a născut Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (m. 1868) – 220 de ani

– 1805: S-a născut John Russell Bartlett, istoric, lingvist și bibliograf american, care și-a adus cea mai mare contribuție la lingvistică cu lucrarea sa de pionierat „Dicționarul americanismelor: un glosar al cuvintelor și frazelor” (m. 1886) – 220 de ani

– 1813: S-a născut geologul, exploratorul şi naturalistul german Ludwig Leichhardt (m. 1848)

– 1817: S-a născut lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (m. 1875)

– 1844: S-a născut poetul britanic Robert Seymour Bridges (m. 1930)

– 1872: A murit scriitorul francez Théophile Gautier (n. 1811)

– 1873: S-a născut William David Coolidge, inginer american, care a contribuit la dezvoltarea filamentului din tungsten; în 1913 a inventat tubul de raze X cu catod încălzit (m. 1975)

– 1875: S-a născut Gilbert N. Lewis, chimist și fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni; este cel care a denumit „foton” unitatea de bază care formează lumina (m. 1946) – 150 de ani

– 1885: S-a născut pictorul canadian Lawren Stewart Harris (m. 1970) – 140 de ani

– 1893: S-a născut compozitorul, organistul și profesorul belgian Jean Absil (m. 1974)

– 1906: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)

– 1908: S-a născut fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit ”radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1921: S-a născut soprana franceză Denise Duval (m. 2016)

– 1921: A murit John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (n. 1840)

– 1925: S-a născut Manos Hadjidakis, compozitor grec; promotor al stilului de muzică Entechno, care îmbină tradiționalul cu modernul (m. 1994) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (m. 2005) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Leszek Kolakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (m. 2009)

– 1930: A murit geologul francez Pierre-Marie Termier; contribuţii importante în studierea Alpilor Orientali; unul dintre cei mai importanţi geologi europeni ai secolului al XIX-lea; membru de onoare străin al Academiei Române (1928) (n. 1859) – 95 de ani

– 1939: A murit Zane Grey, scriitor american; cunoscut pentru romanele sale populare de aventuri și alte povestiri care prezintă o imagine idealizată a Vechiului Vest American; cea mai vândută carte a sa este „Riders of the Purple Sage” (n. 1872)

– 1940: S-a născut renumitul jucător brazilian de fotbal Pelé (Edson Arantes do Nascimento); considerat cel mai mare jucător de fotbal din istorie; cunoscut ca „Regele Fotbalului” și „Perla Neagră”; singurul fotbalist cu trei titluri de campion mondial în palmares (1958, 1962 și 1970), a câștigat 30 de trofee cu: Santos (25), New York Cosmos (2) și naționala Braziliei (3) (m. 2022) – 85 de ani

– 1941: S-a născut (din părinţi evrei originari din România) dirijorul american Lawrence Foster; a înregistrat integrala lucrărilor simfonice ale lui George Enescu şi opera „Oedip”

– 1942: S-a născut John Michael Crichton, scriitor de literatură science fiction şi horror, romancier (faima a dobândit-o cu romanul „Jurassic Park”), medic, producător de film şi regizor american de film şi televiziune; părintele techno-thriller-ului; cărţile sale s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial şi multe dintre ele au fost adaptate pentru film şi televiziune (m. 2008)

– 1944: A murit fizicianul britanic Charles Glover Barkla, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1917 (n. 1877)

– 1945: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul danez Kim Larsen (nume complet: Kim Melius Flyvholm Larsen), o legendă a muzicii rock daneze, considerat un erou naţional în ţara sa (m. 2018) – 80 de ani

– 1954: S-a născut regizorul, scenaristul și producătorul american de origine taiwaneză Ang Lee; primul regizor de origine asiatică recompensat cu un Oscar (în 2006, pentru filmul „Brokeback Mountain”); filmul „Life of Pi” i-a adus cel de-al doilea Oscar în 2013

– 1965: S-a născut scriitorul american Augusten Burroughs, cunoscut mai ales pentru cele două volume autobiografice: „Running with Scissors” („Alergând ca apucaţii”, 2002) şi „Dry” (2003) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Trudi Canavan, scriitoare australiană de romane fantastice; cunoscută mai ales pentru trilogia fantasy „Magicianul Negru”

– 1976: S-a născut actorul canadian Ryan Reynolds

– 1984: A murit actorul austriac de film Oskar Werner (n. 1922)

– 1986: A murit biochimistul american Edward Adelbert Doisy; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (n. 1893)

– 1994: A murit actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (n. 1928)

– 1998: A murit filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei ”Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1913)

– 2001: A murit arbitrul britanic Ken Aston, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii în fotbal; cartonaşele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era preşedintele Comisiei de Arbitri a FIFA; Aston a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri şi al patrulea oficial în teren şi a colorat steguleţele asistenţilor în roşu şi galben, pentru a fi vizibile (n. 1915)

– 2004: A murit Robert Merrill, bariton şi actor american (n. 1917)

– 2005: A murit actorul american William (Michael) Hootkins (n. 1948) – 20 de ani

– 2013: A murit Sir Anthony Alfred Caro, sculptor abstract britanic (n. 1924)

– 2017: A murit regizorul de imagine britanic Walter Lassally (n. 1926, în Germania)

– 2018: A murit actorul american James Karen (n. 1923)

Sursa: RADOR