Calendarul zilei – 11 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2025, 15:15

S-a întâmplat într-o zi de 11 octombrie

* Cu 271 de ani în urmă (1754) erau întemeiate „Şcolile Blajului” (de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie). Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania

* La data de 11/23 octombrie 1866, acum 159 de ani, Poarta otomană a emis un firman prin care l-a recunoscut pe Carol I ca principe cu titlu ereditar al Principatelor Unite. Otomanii renunţau astfel la clauza restrictivă a firmanului din 1861 – recunoaşterea Unirii numai pentru durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) -, acceptând definitiv realitatea ireversibilă a existenţei României

* Într-o zi de 11 octombrie, acum 126 ani (1899), începea al doilea Război al Burilor, între Imperiul Britanic şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Conflictul s-a sfârşit la 31 mai 1902, prin anexarea regiunii de către Imperiul Britanic şi formarea Uniunii Africii de Sud ca parte din Commonwealth. Este considerat ca fiind cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea. Prima confruntare a avut loc între 16 decembrie 1880 şi 23 martie din 1881

* Cu 112 ani în urmă (1913) intra în vigoare primul Regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul. Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 156 din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. Se întâmpla în 1907, când în Capitală erau 138 de autoturisme. Tot atunci au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un registru. Exista o probă de viteză pe un traseu stabilit, care era întreruptă pe neaşteptate de examinator. Conform cerințelor din acest regulament, pentru a fi acceptat să circule pe drumurile publice din ţară şi din străinătate, orice autovehicul trebuia să fie „recunoscut bun pentru circulaţie” de către o comisie ce funcţiona pe lângă fiecare prefectură de judeţ, comisie din care trebuia să facă parte „şi un specialist de automobil, de preferinţă membru al Clubului Automobilistic Român”. În ceea ce priveşte permisul de conducere, acesta a fost modificat de mai multe ori până s-a ajuns la actual model european

* Se împlinesc 100 de ani (1925) de când, la Iași, a fost inaugurat Palatul Administrativ şi de Justiţie, actualul Palat al Culturii, recunoscut ca efigie a orașului. Edificiul, ridicat pe ruinele fostei Curţii domneşti între 1906-1925, din dorința regelui Carol I, este creația cea mai însemnată a arhitectului Ion D. Berindey, fiind construit în stil neogotic. Din 1955 a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași

* Cu 87 de ani în urmă (1938), printr-un Decret regal (din timpul dictaturii carliste – Lege nr. 3.499 din 11 oct. 1938), erau înfiinţate breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, cu rolul de a înlocui sindicatele

* În urmă cu 81 de ani (1944) armata română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Potrivit istoricilor, eliberarea Clujului s-a făcut printr-o largă acţiune de învăluire, pe dreapta pe direcţia satului Gheorgheni – Someşeni şi pe direcţia Apahida – Chinteni, iar pe stânga, pe direcţia Buru – Băişoara – Gilău şi Iara – Sălicea – Floreşti. Divizia 18, subordonată Corpului 104 Sovietic, a dus lupte grele pe aeroportul Someşeni şi la Sînnicoară, cucerind podul de peste Someş. Alte două divizii, D9 şi 21, au ocupat comunicaţia Apahida – Cluj şi au cucerit înălţimile de la nord de Cluj

* În urmă cu 79 de ani (1946), în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, era adoptat proiectul de Tratat de pace cu România (38 de articole şi 6 anexe), după a doua conflagraţie mondială

* Acum 78 de ani (1947) era fondată Organizaţia Meteorologică Mondială/OMM, instituţie specializată a ONU din 22.XII.1951, cu sediul la Geneva. România este membru fondator

* Cu 63 de ani în urmă a început Conciliul Vatican II (în latină Concilium Vaticanum secundum), al XXI-lea conciliu ecumenic din istoria Bisericii, recunoscut ca atare doar de Biserica Catolică. A fost deschis de papa Ioan al XXIII-lea la 11 octombrie 1962 și închis în timpul pontificatului papei Paul al VI-lea la 8 decembrie 1965. Conciliul Vatican II a abordat relațiile dintre Biserică și lumea modernă la un secol după Conciliul Vatican I, care s-a aflat pe poziții antagoniste față de modernitate. La lucrările conciliului a participat teologul ortodox român Andrei Scrima, însă ca reprezentant al Patriarhiei de Constantinopol

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când, între 11 şi 25 octombrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB). Din anul 1993 este certificat la nivel internaţional de către Asociaţia Globală a Industriei de Târguri – UFI şi este inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice la nivel mondial

* Acum 41 de ani (1984) Kathryn D. Sullivan (n. 1951) devenea prima femeie astronaut din SUA care făcea o călătorie în spaţiul cosmic

* În urmă cu 16 ani (2009) avea loc resfinţirea Bisericii Palatului Cotroceni, refăcută între 2003 şi 2004. Construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688, a început la 26.V.1679. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Şcolii Ardelene” este o sărbătoare publică, marcată începând din 2014 şi instituită prin Legea nr. 93/2014 adoptată de Parlamentul României; este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană; de-a lungul istoriei, membrii acestei mişcări au adus un aport important modului de gândire occidental asupra originii noastre latine, precum şi ideologiilor filosofice, politice şi culturale din Europa vestică; a fost aleasă data de 11 octombrie, deoarece este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română

– 1875, 11/23: S-a născut Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (m. 1913) – 150 de ani

– 1877, 11/23: A murit Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1827)

– 1911: S-a născut tenorul Ion Dacian; în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti (m. 1981)

– 1929: S-a născut actriţa şi profesoara Olga Tudorache, numită „Marea doamnă a teatrului românesc”, pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică (m. 2017)

– 1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (m. 1984)

– 1938: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Dan Piţa, personalitate marcantă a cinematografiei românești și a Generației ’70

– 1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (n. 1872) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Nicolae Bârna, critic și istoric literar, eseist şi traducător – 75 de ani

– 1956: S-a născut actriţa Catrinel Dumitrescu

– 1973: S-a născut violonistul Dan Claudiu Vornicelu (m. 2010)

– 1982: A murit medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902, la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova)

– 1986: A murit compozitoarea, cântăreaţa, violonista, violista şi profesoara Mansi (Clemansa) Barberis (după căsătorie Plăcinţeanu); a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România (n. 1899)

– 2004: A murit Alexandru Ungureanu, scriitor (autor de proză S.F.) şi ziarist (n. 1957)

– 2011: A murit Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (n. 1917)

– 2011: A murit Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie; pionier al terapiei laser în patologia oculară, al tehnicilor de investigaţie oftalmologică (angiofluorografie, electrofiziologie, ecografie oculară, tomografie în coerenţă optică) şi al chirurgiei vitreo-retiniene (n. 1948)

– 2016: A murit Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (n. 1942)

– 2020: A murit dirijorul Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş (n. 1952) – 5 ani

– 2021: A murit poetul și eseistul Ion Gheorghe (n. 1935)

– 2022: A murit Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă (n. 1948)

– 2022: A murit actorul de teatru şi film și profesorul universitar Doru Ana (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în zilele de 11 și 12 octombrie, are loc Jubileul spiritualităţii mariane

• Sâmbătă, 11 octombrie, Suveranul pontif va participa la slujba cu ocazia Jubileului spiritualităţii mariane, în cadrul căreia va rosti rozariul şi va marca aniversarea deschiderii Conciliului Vatican II

– Varșovia: Manifestație anti-migrație convocată de partidul naționalist Lege și Justiție

– Gabon: Al doilea tur al alegerilor legislative și locale

– Italia: Ciclism – Turul Lombardiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii”, marcată pentru prima dată în 2004, la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul (septembrie 2004)

– „Ziua Internaţională a Fetelor” (International Day of the Girl Child); adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Natiunilor Unite la sfârşitul anului 2011, sărbătorită începând din 2012, promovează drepturile fetelor din întreaga lume

– „Ziua Mondială Hospice şi a Îngrijirilor Paliative”; sărbătorită în fiecare an, din 2005 (- 20 de ani), în cea de-a doua sâmbătă din luna octombrie şi organizată de Alianţa Internaţională pentru Îngrijiri Paliative, reţea globală al cărei obiectiv este dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel internaţional, această zi marchează la nivel mondial importanţa îngrijirilor paliative (care oferă ușurare, mângâiere și sprijin moral pacienților care suferă de boli grave și incurabile) şi este celebrată în aproape 70 de ţări

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare” a fost iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA), fiind sărbătorită la nivel mondial încă din anul 2006. Din 2018 s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai (anul acesta pe 10 mai) şi octombrie (pentru țări din emisfera sudică), în concordanţă cu natura ciclică a migraţiei păsărilor în diferite emisfere. Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Tema de anul acesta este „Crearea de orașe și comunități prietenoase cu păsările”

– „Ziua Europeană a Donării” (EDD) – cunoscută și sub denumirea de „Ziua europeană a donării de organe, țesuturi și celule” sau „Ziua europeană a donării şi transplantului de organe” (EODD) – a fost creată în urmă cu aproape 30 de ani și organizată anual de Consiliul Europei, împreună cu o ţară-gazdă, de obicei în a doua sâmbătă a lunii octombrie. Ziua Europeană a Donării de Organe 2025 va avea loc sâmbătă, 11 octombrie, iar evenimentele oficiale vor fi găzduite de Grecia, la Kalamata și Atena, în perioada 10-12 octombrie. Organizată de Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor și Asistenței Medicale (EDQM) a Consiliului Europei, ziua își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța donării de organe, țesuturi și celule și să onoreze donatorii și familiile acestora. Este o inițiativă puternică care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la potențialul de salvare a vieții prin donarea de organe, țesuturi și celule. Sloganul de anul acesta este: „Donarea de organe, mai multă viaţă. Uniţi în scop. Mai puternici împreună”. NOTĂ: Începând cu anul 2005, în România se sărbătoreşte, primăvara, „Ziua naţională a transplantului” (anul acesta la 11 aprilie); prin diverse manifestări este marcată performanţa echipei profesorului Irinel Popescu, care a realizat, la 15 aprilie 2000, prima operaţie reuşită de transplant hepatic din România. Pe 16 iulie, în România este marcată „Ziua națională a donatorului de organe”, organizată, începând din 2014, de Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT); la această dată, în 1996, a luat ființă Aociația Transplantaților din România

– 1675: S-a născut teologul şi filosoful englez Samuel Clarke; importantă influenţă asupra filosofiei engleze a secolului al XVIII-lea (m. 1729) – 350 de ani

– 1705: A murit fizicianul francez Guillaume Amontons; cercetări în domeniile matematicii, fizicii, mecanicii spaţiale; în 1687 a inventat higrometrul (instrument pentru măsurarea umidităţii relative a atmosferei) (n. 1663) – 320 de ani

– 1809: A murit exploratorul american Meriwether Lewis (n. 1774)

– 1844: S-a născut Henry John Heinz, fondator al unei companii de produse alimentare (m. 1919)

– 1884: S-a născut chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); Premiul Nobel pentru chimie în 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (m. 1949)

– 1885: S-a născut François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1952 (m. 1970) – 140 de ani

– 1888: S-a născut dirijorul italian Piero Coppola (m. 1971)

– 1889: A murit fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (n. 1818)

– 1896: A murit Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (n. 1824)

– 1915: A murit Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez; cunoscut pentru cercetările minuţioase privind comportamentul şi obiceiurile insectelor (n. 1823) – 110 ani

– 1919: A murit scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup; Premiul Nobel pentru pentru Literatură în 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (n. 1857)

– 1920: S-a născut biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (m. 2010, la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş) – 105 ani

– 1925: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (m. 2013) – 100 de ani

– 1939: S-a născut Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (m. 2018)

– 1949: S-a născut Anthony Malcolm Daniels, cunoscut și sub pseudonimul de Theodore Dalrymple, scriitor, jurnalist, critic social/cultural și psihiatru englez

– 1955: S-a născut Haitham Bin Tariq Al-Said, sultanul Omanului (din 2020); prim-ministru, ministru de Externe, ministru al Apărării și comandant suprem al forțelor armate – 70 de ani

– 1958: A murit pictorul francez Maurice de Vlaminck (n. 1876)

– 1958: A murit Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (n. 1891)

– 1963: A murit Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (n. 1889)

– 1966: S-a născut actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (m. 2019)

– 1976: S-a născut Salman Amin „Sal” Khan, matematician și profesor american; a înființat (în 2008) Academia Khan, o organizaţie non-profit care oferă educaţie gratuită pe internet prin videoclipuri de matematică, ştiinţă sau istorie

– 1977: A murit MacKinlay Kantor, romancier şi ziarist american (n. 1904)

– 1985: S-a născut actrița americană Michelle Trachtenberg, cunoscută pentru rolurile interpretate în serialele „Buffy The Vampire Slayer” şi „Gossip Girl”, dar și din filme artistice precum „Prințesa gheții” (m. 2025) – 40 de ani

– 1996: A murit matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (n. 1907)

– 2009: A murit fizicianul şi endocrinologul american de origine italiană Angelo DiGeorge (n. 1921)

– 2012: A murit Helmut Haller, unul dintre cei mai importanţi fotbalişti germani de după Al Doilea Război Mondial (n. 1939)

– 2018: A murit arhitectul de aeroporturi și designerul francez Paul Andreu (n. 1938)

– 2019: A murit cosmonautul sovietic Alexei Leonov; a fost primul „pieton spaţial”, la 18 martie 1965 rămânând în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, echipat cu un costum special şi legat cu un cablu de 5,35 metri; a fost, în 1975, comandantul primei misiuni spaţiale comune a URSS şi SUA (n. 1934)

– 2019: A murit actorul american Robert Forster (nume complet: Robert Wallace Forster Jr.); a devenit cunoscut marelui public mai ales după ce regizorul Tarantino i-a oferit un rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1997) (n. 1941)

– 2022: A murit actriţa americano-britanică Angela Lansbury, cunoscută pentru rolul său de bunică-detectiv din serialul „Murder, She Wrote” (Verdict crimă) (n. 1925)

– 2023: A murit Ian Spink, dansator, coregraf și regizor australiano-britanic (n. 1947)

Sursa: RADOR