Guvernul se reunește marți în ședința din această săptămână, având în vedere zilele libere de Crăciun. Ședința este programată să înceapă la ora 18:00.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seara, într-o emisiune la Antena 3, că în ședința Executivului va fi adoptată Ordonanța ‘trenuleț‘, care vine să clarifice ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri.
‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului.
Ordonanța ‘trenuleț’ a fost publicată luni seara în transparență decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Conform unui comunicat al ministerului, ordonanța de urgență care reglementează un set de măsuri necesare pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, cât și o serie de măsuri strategice pentru anul următor are ca scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare și sprijinirea autorităților publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
‘Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești’, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Semne de întrebare în rândul directorilor școlilor din Constanța după ce au primit, zilele trecute, o adresă de la Inspectoratul Școlar Județean prin care li se solicita să transmită măsurile pe care le vor lua, astfel încât valoarea salariilor profesorilor să se încadreze în bugetul alocat, pentru acest an, strâmtorat de Ordonanța “Trenuleț”.
Ce au răspuns unii directori de școli constănțene, dacă se vor putea încadra în bugetul alocat, care este reacția inspectorului școlar general și dacă Ordonanța “Trenuleț” va afecta actul educațional, aflăm din reportajul realizat de Silvia Pascale.
Senatul a adoptat, tacit, luni, în plen, Ordonanța ‘trenuleț’ aprobată de Executiv pe 30 decembrie 2024, referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 2 martie, a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.
Potrivit ordonanței, măsurile fiscal-bugetare vizează un set de măsuri pentru ‘asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice, ce vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor’.
‘Aceste soluții sunt aprobate în contextul în care România și-a asumat, potrivit Planului bugetar pe termen mediu și lung, o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031’, explică inițiatorul.
Senatorii Opoziției și-au exprimat nemulțumirea că ordonanța nu a fost dezbătută în Senat.
Senatorul USR Violeta Alexandru consideră că lipsa dezbaterii este motivată ‘de frică’. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția asupra abdicării de la ‘regulile parlamentarismului’, iar liderul senatorilor POT, Gheorghe Vela, a solicitat ca ordonanța să revină în comisii pentru a fi dezbătută.
AUDIO | Miting de protest în Piața Victoriei din Capitală
Oamenii sunt nemulțumiți de legislația în domeniul pensiilor și salarizării, de legislația echivalentă pentru sistemul de apărare, siguranță și ordine publică, precum și de măsurile luate prin ordonanța austerității.
Publicat de Adina Sîrbu,
24 ianuarie 2025, 16:42 / actualizat: 24 ianuarie 2025, 18:38
Un miting de protest, la care și-au anunțat participarea 30.000 de ceferiști, militari în rezervă, polițiști, mineri, silvicultori, dar și alte categorii profesionale și pensionari, s-a desfășurat, astăzi, în Piața Victoriei din București.
Acțiunea de protest, autorizată în intervalul 13.00 – 16.00, a fost organizată de FSTFR, SCMD și ROMIL.
Oamenii sunt nemulțumiți de legislația în domeniul pensiilor și salarizării, de legislația echivalentă pentru sistemul de apărare, siguranță și ordine publică, precum și de măsurile luate prin recenta ordonanță a austerității.
Delegați ai sindicatelor, repartizați pe ramuri de activitate, au fost invitați la negocieri cu reprezentanții Guvernului.
Printre revendicările protestatarilor se numără: abrogarea Ordonanţei Trenuleț; aplicarea Legii 153/2017 a salarizării, în forma promulgată, la toate categoriile socioprofesionale; respectarea statutelor profesionale ale ceferiştilor şi silvicultorilor; aplicarea Legii 223/2015 a pensiilor militare, în forma promulgată, prin anularea tuturor prevederilor din OUG-uri; deblocarea imediată a Legii 559/2024, pentru rezervişti; deblocarea, pentru pensionarii civili, a Proiectului Legislativ reparatoriu, 524/2024, care repara toate nedreptăţile introduse în Legea 360/2023; acordarea aceloraşi drepturi militarilor şi politiştilor care au îndeplinit misiuni de luptă, pe teritoriul şi în afara teritoriului României; eliminarea din Programul de guvernare 2024-2028, a măsurii de reducere a numărului direcţiilor silvice, asumată de Guvern pentru a fi implementată în primele 6 luni ale anului 2025; îndeplinirea tuturor solicitărilor prezentate în 26 septembrie 2024, 25 octombrie şi 29 noiembrie 2024, de către delegaţia sindicatelor civile: ceferişti, mineri, silvicultori, siderurgişti, energeticieni, poliţişti, transportatori, lucrători din sănătate, învăţământ, revoluţionari etc.
Preşedintele Federaţiei Transportatorilor Feroviari, Rodrigo Maxim, a precizat că lucrătorii feroviari au ieşit în stradă pentru că Ordonanţa trenuleţ interzice angajările şi plata orelor suplimentare. „Oamenii se pensionează şi nu se angajează pentru că aceste ordonanţe interzic angajarea. Ordonanţa de anul acesta interzice şi plata orelor suplimentare. Orele suplimentare nu se pot compensa şi în aceste condiţii, conducerea CFR Călători anulează trenurile de călători”, a transmis Rodrigo Maxim printr-o postare pe pagina de Facebook a Confederaţiei Meridian.
Acțiuni de protest au fost organizate, astăzi, de către Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate şi Asociaţia Militarilor din România (ROMIL), în Piaţa Victoriei din capitală.
Protestatarii și-au exprimat nemulțumirea față de afectarea pensiilor militare din cauza prevederilor Ordonanței „trenuleț”. Ei reclamă și stoparea Legii nr. 559/2024 aflată în curs de promulgare, un act normativ care actualiza pensiile militare.
Dacă revendicările nu le vor fi rezolvate, rezerviștii vor continua protestele, a declarat comandorul în rezervă Ilie Truță, participant la discuțiile de astăzi cu reprezentanții Guvernului, într-un interviu semnat de Cecilia Pătrăhău:
O reacție la reducerile bugetare impuse de Guvern au prezentat marți reprezentanți ai angajaților de la Institutul Național de Statistică.
Sindicatul din INS București critică măsurile, dar reclamă și un mod de implementare a acestora abrupt, populist și lipsit de raționament.
Ca alternative la măsurile de austeritate ale Executivului, liderii sindicali propun: eliminarea subvențiilor pentru partidele politice, reducerea la jumătate a funcțiilor de secretar și subsecretar de stat, eliminarea facilităților de cazare și a costurilor de transport pentru aceștia, reevaluarea fondului pentru achiziții neesențiale.
Într-un comunicat, sindicatul solicită autorităților stoparea acțiunilor și declarațiilor care „vizează învrăjbirea diverselor categorii sociale și duc la atingerea demnității lucrătorilor din sistemul public, lăsând să se înțeleagă că aceștia ar sta cu mâna întinsă la lucrătorii din privat”.
Miercuri, de Ziua Culturii Naționale, se vor alătura protestelor și angajații muzeelor și bibliotecilor din țară.
La Constanța, membrii Sindicatului „Ovidius” al Lucrătorilor din Muzee vor purta banderole albe și își vor exprima public nemulțumirile, începând cu ora 11.00, în fața muzeelor din oraș și a bibliotecii județene, fără a bloca, însă, activitatea.
Măsurile de austeritate impuse prin ordonanța “Trenuleț” afectează grav și domeniul asistenței sociale, anunță sindicaliștii. Au de suferit nu doar angajații, prin înghețarea salariilor, dar și beneficiarii acestui sector de activitate, cum sunt persoanele cu nevoi speciale.
Liderul SANITAS Constanța, Nicolae Manea, spune că blocarea angajărilor face ca ieșirile din sistem – prin demisie, ori urma pensionării – să arunce un volum de muncă suplimentar pe umerii angajaților rămași. Și nu este vorba numai despre dosare în plus, ci și despre oameni cu dizabilități, copii și adulți, care trebuie îngrijiți, spălați și hrăniți. Amănunte, în interviul realizat de Bogdan Comșa.
Ordonanța de urgență a Guvernului care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025 a fost publicată marți seara în Monitorul Oficial, intră în vigoare de miercuri, 01 ianuarie 2025, și va sta la baza adoptării Legii bugetului de stat pentru anul viitor.
Una dintre măsuri prevede că studenţii la cursuri cu prezență fizică beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a 2-a, doar între localitatea de domiciliu şi cea în care se află instituţia de învăţământ superior la care sunt înmatriculaţi.
„Până la aprobarea unor norme de aplicare şi actualizarea aplicaţiei online, biletele sau abonamentele cu reducere pentru studenţi se vor putea procura numai de la casele de bilete din staţiile de cale ferată şi agenţiile de voiaj CFR. În cazul în care staţia de urcare nu este deschisă activităţii de vânzare cu personal propriu CFR Călători sau îmbarcarea se face în afara orelor de program al caselor de bilete, biletele cu reducere pentru studenţi se vor procura şi din tren dacă se solicită imediat după urcare”, potrivit unui comunicat al CFR Călători.
Pentru respectarea prevederilor impuse de ordonanță, la procurarea legitimaţiilor de călătorie cu reducere pentru studenţi va fi necesară prezentarea legitimaţiei de student pentru reducere/gratuitate la transport, în original, pe care să existe evidenţiată localitatea în care se află instituţia de învăţământ şi a actului de identitate din care să reiasă domiciliul beneficiarului.
Scrisoare deschisă adresată de Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România premierului Marcel Ciolacu în legătură cu unele măsuri dispuse prin Ordonanța „trenuleț”.
„Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), prima confederație patronală înființată conform noii Legi a dialogului social 367/2022, având în componență federații din domeniul construcțiilor, turismului, agriculturii, energiei și serviciilor, vă aduce în atenție următoarele:
Recentele măsuri dispuse de Guvernul României prin „Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” nu vor aduce rezultatele așteptate dacă nu se vor avea în vedere măsuri de stimulare a economiei.
Reamintim că, începând cu anul 2019 până în 2024, unele sectoare, precum construcțiile, agricultura și IT-ul, au beneficiat de stimulente fiscale care și-au demonstrat utilitatea în înregistrarea unor creșteri economice aproape constante, contribuind decisiv la creșterea PIB-ului din ultimii ani foarte dificili pentru economia românească. Retragerea înainte de termen și fără predictibilitate a acestor stimulente investiționale a creat dificultăți economiei, lucru reflectat imediat în rezultatele statistice care, la sfârșitul anului 2024, se contabilizează în creșteri dominant negative, în ciuda unei perspective de finanțare din PNRR garantată, iar prognoza rămâne în continuare într-un trend pesimist.
Mai mult decât atât, prognoza pe următoarele 3 luni comunicată recent de INS arată scăderi economice asociate cu creșteri de prețuri în toate sectoarele importante, cu mici creșteri în domeniul comerțului, specific acestei perioade a anului, și o oarecare menținere a activității din servicii.
Înțelegem nevoia Guvernului de a lua unele măsuri pentru „corectarea deficitului bugetar excesiv”, dar considerăm că este imperios necesar ca, în paralel cu reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar, să se aplice măsuri stimulative pentru creșterea economiei reale generatoare de buget.
Față de această situație, propunem câteva măsuri pe care Guvernul să le aibă în vedere:
1. Măsuri pentru stimularea forței de muncă – principalul factor în realizarea proiectelor de investiții – de reducere a taxării muncii, cel mai valoros capital al economiei. Criza de forță de muncă din Europa adâncește și mai mult criza de forță de muncă din țara noastră, România rămânând în continuare furnizor de forță de muncă pentru alte țări, indiferent de nivelul de pregătire sau de domeniul de activitate.
Aplicarea unui sistem de impozitare diferențiat ar putea fi acceptat ca o situație de compromis în acest moment, astfel:
Salariile ≤ 15.000 lei impozitate cu 5%;
Salariile între 15.001 și 30.000 lei inclusiv impozitate cu 10%;
Salariile ≥ 30.001 lei impozitate cu 16%.
2. Măsuri pentru aplicarea art. 18(1) din legea 296/2023. Așa cum am mai solicitat, aplicarea unui impozit de 1% companiilor care realizează cifra de afaceri mai mare de 50,0 mil. Euro/an trebuie rediscutată în următoarele scenarii separate sau combinate:
Introducerea unor criterii de aplicare.
Micșorarea cuantumului la un nivel mai ușor suportabil de 0,5%.
Mărirea pragului de aplicare la peste 100,0 mil. Euro/an.
3. Având în vedere că situația negativă din economie este cauzată în bună măsură și de întârzierile exagerate la plata facturilor din partea autorităților statului, solicităm:
Alocarea de urgență, cu prioritate, a sumelor necesare plății facturilor restante către companii.
Compensarea obligațiilor de plată ale companiilor către stat cu contravaloarea corespunzătoare din facturile neachitate de beneficiarii de stat.
Înțelegând pe deplin situația economiei românești, nevoia de intervenții severe pentru reducerea deficitului bugetar, dar și contextul european dificil, considerăm că doar o abordare holistică poate aduce îmbunătățirea situației și rezultatele scontate. Mai exact, reducerea cheltuielilor este obligatoriu a fi însoțită de măsuri de stimulare a investițiilor, care sunt principalele generatoare de venituri la buget.
Pentru aceasta, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România vă asigură de întreaga disponibilitate pentru dialog în vederea găsirii celor mai potrivite soluții”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de președintele CAIR, Cristian Romeo Erbașu.
AUDIO | Ordonanța “Trenuleț”, adoptată de Executiv, a generat nemulțumiri atât din partea patronatelor, cât și din cea a sindicatelor, care amenință cu proteste
Contestată și intens criticată, Ordonanța “Trenuleț” a fost adoptată de Executiv. La începutul ședinței de Guvern, prim-ministrul a declarat că nu este o ordonanță a austerității sau a sărăciei, ci una necesară pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025.
Actul normativ a generat nemulțumiri atât din partea patronatelor, cât și din cea a sindicatelor, care amenință cu proteste.
Cu proteste în fața Palatului Victoria, premierul Marcel Ciolacu a anunțat, astăzi, adoptarea Ordonanței „Trenuleț”. La începutul ședinței de Guvern, prim-ministrul a declarat că nu este o ordonanță a austerității sau a sărăciei, ci una necesară pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025.
Premierul Marcel Ciolacu a precizat că „a făcut dreptate” pentru milioane de oameni și a ajutat economia prin investiții „majore”, spunând că nu regretă nici una dintre măsurile luate care au dus la majorarea pensiilor, salariilor sau de acordare în plus de bani pentru ca facturile la energie neschimbate.
„Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar şi datele venite în decembrie de la Comisia Naţională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât aşteptările specialiştilor. Situaţia s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor Uniunii Europene, începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde lei, adică 3,92% din PIB, faţă de ceea ce era prevăzut în buget.” a explicat premierul.
Iată declarația integrală din deschiderea ședinței de Guvern.
„Am hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adoptăm azi aşa-zisa ordonanţă trenuleţ, pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene prin planul fiscal. Am obţinut o prelungire de la patru la şapte ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene şi din PNRR, atât de necesare pentru a continua modernizarea României.
Această ordonanţă nu este una a austerităţii sau a sărăciei. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA-ul de la 19 la 24, sau când s-au închis şcoli şi spitale.
Am structurat această ordonanţă pe trei obiective fundamentale: stoparea creşterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, şi majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie România, din PNRR.
Adoptăm azi măsuri clare privind reforma statului şi reducerea cheltuielilor publice, şi începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi îngheţate şi în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25%; apoi vom continua cu aparatul bugetar. În acest an nu există resurse financiare pentru creşterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri şi premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în anul 2025 şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comarsarea de instituţii şi agenţii publice. Vom prelua un model deja consacrat şi vom înfiinţa Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez că în acest departament, care va fi cu specialişti din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono.
În acelaşi timp, trebuie să luăm măsuri de creştere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creşterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiţii sau să creştem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creşterea TVA, care ar fi dus la creşterea inflaţiei.
Aşadar, eliminăm toate facilităţile fiscale şi creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, pentru a evita un şoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii. Astfel, ne vom păstra locul şapte în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cel mai mic impozit pe dividende. În ţara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar în Ungaria are 15%, Polonia are 19% Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 20%.
În final fac un apel către companiile care continuă să nu-şi plătească corect taxele şi să-şi externalizeze profiturile: nu mai putem aşeza povara fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc şi creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci, plătiţi toţi corect sau plecaţi!
Am un mesaj special pentru pensionari şi pentru românii cu venituri mici: măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că, atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie, vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin pentru pensiile mici şi medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflaţiei în a doua parte a anului.
De asemenea, vor reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii. Şi mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de şase luni pentru îngheţarea preţurilor şi solidaritate cu populaţia şi Guvernul României.
Ca prim-ministru sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate face altfel!”, a declarat premierul la începutul ședinței de Guvern.
Anterior, mai multe organizaţii sindicale şi patronale au criticat dur măsurile pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar.
Sindicatele din educaţie se opun îngheţării salariilor, iar cea mai mare federaţie din administraţia publică şi asistenţă socială, Columna, reclamă faptul că ordonanţa a fost elaborată fără nicio urmă de dialog social real, sectorial, diferenţiat pe problematicile şi distorsiunile reale care există în prezent.
La lipsa consultărilor face referire şi Federaţia Patronală a Energiei, care acuză că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% pe construcţiile speciale, aşa-numita taxă pe stâlp, a fost propusă fără un dialog cu actorii din domeniu și reprezintă o povară fiscală majoră, care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice.
Federaţia Patronală Romalimenta avertizează că industria alimentară primeşte încă o lovitură odată cu anularea facilităţilor fiscale de care beneficiau angajaţii din sector, iar reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii spun că reducerea pragului de impozitare pentru IMM-uri şi creşterea impozitului pe dividende vor avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români.
Şi, tot azi, la guvern a fost depusă petiţia intitulată „Scoateţi trenuleţul din ordonanţă”, semnată 35.000 de studenţi, care au cerut eliminarea din ordonanţă a prevederilor care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenţi.
Dumitru Chisăliţă (AEI): Noul Guvern nu doar că va creşte taxele, dar pune în pericol investiţiile din energie
Populaţia va acoperi o parte din cheltuieli, prin creşterea preţului la gaz, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, urmare a taxei pe clădiri speciale.
Populaţia va fi cea care va plăti o parte din impozitul suplimentar pentru construcţiile considerate speciale, de 1,5%, prevăzut în Ordonanţa „trenuleţ”, prin creşterea preţului la gaz, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, însă vor fi puternic afectate şi investiţiile viitoare în energie, avertizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.
„Vechiul Guvern a cheltuit iresponsabil şi acum Noul Vechi Guvern trebuie să acopere cheltuielile iresponsabile făcute de Vechiul, dar în fapt acelaşi Guvern. Deşi toată lumea politică a promis că nu vor creşte taxele, în fiecare zi suntem anunţaţi că noi şi noi taxe apar. Chiar dacă suntem păcăliţi că aceste taxe sunt adresate companiilor, ele vor fi plătite de populaţie urmare a creşterii preţurilor. Între măsurile propuse de a acoperi aceste cheltuieli se numără şi un nou impozit suplimentar pentru construcţiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie”, precizează Chisăliţă într-un comunicat.
Este vorba de un articol care apare în proiectul de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor, care este, în fapt, modificarea articolul 498, alineatul 1, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.
Potrivit preşedintelui AEI, vorbim de sondele de ţiţei şi gaz, clădirile staţiilor de tratare, clădirile staţiilor de comprimare, clădirile staţiilor de reglare, platforme, clădirile staţiilor de transpormare, clădirile centralelor hidroelectrice, clădirile centralelor termoelectrice etc.
„Investiţiile viitoare în energie vor fi puternic afectate. Vom vorbi de întârzieri, dar şi de investitori care oricum au început să aibă îndoieli asupra a ideii de a investi în România. În situaţia în care nu vom reuşi să menţinem această încredere într-un sistem de taxare predictibil în România, investiţiile în sectorul energetic se vor restrânge şi vom culege în maxim 2 ani (odată cu oprirea reactorului numărul 1 de la Cernavodă) roadele şi să ne pregătim de un scenariu extrem, precum cel din Republica Moldova, să alegem cine va avea şi cine nu va avea lumină şi căldură”, atrage atenţia preşedintele AEI.
În opinia sa, o altă problemă foarte importantă este determinată de faptul că această taxă, va afecta investiţiile în derulare atât de necesare în prezent în sectorul de gaze şi energie electrică din considerente de securitate.
„În primul rând ne găsim într o situaţie extrem de periculoasă de a se rebloca (pentru a câta oară) investiţii extraordinar de importante pentru securitatea energetică a României – Exploatarea Gazelor din Marea Neagră, Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Centrala pe gaze naturale de la Mintia etc. Avem un scenariu 2014, care se repetă şi deja putem să anticipăm rezultatele pentru România. Sigur, Legea offshore prevede ca regimul fiscal specific al domeniului, care include şi eventuale impozite, taxe, contribuţii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operaţiunilor petroliere desfăşurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi sonde, platforme marine, conducte, staţii de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului, va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcţii speciale, dar Codul Fiscal este o lege care se aplică cu prioritate. Astfel, aceste taxe se vor aplica şi pentru investiţiile din Marea Neagră şi care poate ridica din nou problema exploatării acestor gaze”, a explicat Chisăliţă.
Potrivit sursei citate, pe lângă problema de securitate (reducerea/îngheţarea investiţiilor), care o creează această Ordonanță „trenuleț”, toate aceste taxe se vor regăsi în tarife şi în cheltuielile de producţie, şi mai departe în preţuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme şi clădiri aferente instalaţiilor tehnologice), AIE a evaluat o creştere a preţului la gaze cu circa 2,7% faţă de preţul plafonat existent în prezent.
„Populaţia va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creşterea preţului la gaze, energie electrică, produse petroliere şi energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025. Trădare, interese, dorinţa de prăbuşirea sistemului energetic al României, prostie sau disperare. Aceasta este întrebarea?”, a mai transmis AIE.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România ANOSR a anunţat că a depus la Guvern o petiţie cu 35.000 de semnături prin care se solicită eliminarea din proiectul de ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 a prevederilor care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenţi.
„Reprezentanţii ANOSR au fost prezenţi astăzi, la Palatul Victoria, (…) pentru a depune fizic la registratura Guvernului lista cu cei peste 35.000 de semnatari ai petiţiei Scoateţi trenuleţul din ordonanţă! lansată în urmă cu mai puţin de 24 de ore în spaţiul public cu scopul de a elimina prevederile cuprinse în cadrul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenţi”, se arată într-un comunicat al ANOSR.
Totodată, organizaţia a transmis, duminică dimineaţă, către premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, argumentele şi justificările referitoare la necesitatea de a menţine nemodificate prevederile articolului 128 din Legea nr. 199/2023 aplicate până în prezent.
Alianţa a solicitat şi organizarea unei întâlniri de urgenţă, înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern planificate luni pentru adoptarea proiectului de act normativ, între reprezentanţii studenţilor şi membrii Executivului pentru a discuta în mod direct despre importanţa reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi.
„Întrucât ANOSR nu a primit niciun răspuns din partea factorilor de decizie, precum şi din cauza faptului că nu a existat nicio consultare a societăţii civile în ceea ce priveşte măsurile fiscal-bugetare propuse pentru anul 2025, aşteptăm ca guvernanţii, dată fiind prezenţa fizică a reprezentanţilor federaţiei în faţa sediului Guvernului României, să ne primească la discuţie fie înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern programată astăzi, fie să ne invite în cadrul şedinţei pentru a putea susţine punctul de vedere al tuturor studenţilor din România”, se mai precizează în comunicatul transmis de Sergiu Covaci, preşedinte ANOSR.
Guvernul se reuneşte în şedinţă luni, începând cu ora 13.00
Angajații Penitenciarului Poarta Albă nu au intrat astăzi în serviciu. Ei sunt nemulțumiți de prevederile Ordonanței „trenuleț”, care ar urma să fie adoptată în ședința de Guvern de la ora 13.00.
Circa 100 de angajaţi ai Penitenciarului Poarta Albă au participat, luni dimineaţa, la un protest în faţa sediului instituţiei, nemulţumiţi că nu vor mai fi plătite orele suplimentare şi alte drepturi băneşti.
Poliţiştii de penitenciar sunt nemulţumiţi că norma de hrană este menținută la nivelul anului 2018, reclamă neaplicarea Legii salarizării și susțin că, din cauza lipsei de personal, numărul de ore suplimentare trece de un milion anual.
În aceste condiții, oamenii vor continua protestele și nu vor mai presta nicio oră de muncă suplimentară neplătită.
George Lazer, liderul Sindicatului Drepturilor Personalului din Penitenciare, spune că pierderile la salariu depășesc 2.000 de lei:
La rândul lor, reprezentanții Penitenciarului Poarta Albă spun că vor fi asigurate drepturile deținuților chiar și în acest context.
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului, Nicoleta Bărăitaru:
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor de Penitenciare a anunţat declanșarea, începând de luni, a centralizării de semnături pentru blocarea activităţilor din Poliţia Penitenciară prin refuz de muncă suplimentară, pe data de 31 decembrie, începând cu ora 6.30.
„În cadrul unei reacţii unitare la nivelul întregului sistem penitenciar, faţă de dispreţul cu care guvernanţii tratează poliţiştii de penitenciare, SNPP a centralizat peste 5.000 de semnături pentru încetarea activităţii prin refuzul muncii suplimentare, cu următoarele revendicări: menţinerea în anul 2025 a tuturor drepturilor aflate în plată cel puţin la valoarea din luna decembrie 2024, eliminarea din „OUG privind măsurile bugetare 2025″ a prevederilor care generează diminuări salariale pentru poliţiştii de penitenciare”, se arată într-un comunicat semnat de Ştefan Teoroc, preşedintele SNPP.
„Numărul minim de posturi necesare în Poliția Penitenciară este de 20.000 conform standardelor aprobate, în prezent fiind ocupate 13.400 de posturi (în scădere). În contextul în care capacitatea legală de deținere a sistemului penitenciar românesc este crescută constant, prim-ministrul României a asumat ferm, în dialog cu sindicatele, o suplimentare a numărului total de posturi prevazute prin HG cu cel putin 10%, suplimentare care nu s-a materializat. Mai mult de atât, Guvernul a blocat constant concursurile de ocupare a posturilor, a eliminat pensiile militare, iar în anul 2025, prin OUG privind măsurile bugetare, operează diminuari drastice în special ale salariilor personalului operativ, respectiv ale polițiștilor de penitenciare din prima linie care își asumă riscurile cele mai mari în misiuni”, subliniază președintele SNPP.
Potrivit aceluiași comunicat, personalul din penitenciare a informat că nu va intra în serviciu pe data de 31 decembrie 2024.
„Acţiunea din 31 decembrie va demonstra o dată în plus (prima acţiune de acest tip având loc pe 31 mai 2023) că Poliţia Penitenciară se menţine funcţională doar pentru că poliţiştii de penitenciare acceptă să presteze muncă suplimentară într-un volum uriaş, unic în România, iar simpla exercitare a dreptului legal de a refuza munca în plus chiar şi pe o perioadă scurtă de timp generează blocaje în special în sectorul operativ.
La data menţionată personalul operativ se va prezenta la serviciu dar nu va intra în unităţi. Prin urmare, turele operative aflate în serviciu de 12 ore nu vor putea fi schimbate în dimineaţa zilei de 31 decembrie, apelul deţinuţilor nu se va efectua, iar o serie lungă de structuri şi activităţi se vor bloca (vizite, plimbări, puncte de lucru, prezentări la instanţe etc). (…) Acţiunea din 31 decembrie reprezintă un avertisment pentru guvernanţi, precum şi dovada că suntem determinaţi să încetăm activităţile total în luna ianuarie 2025. Guvernul va trebui să identifice soluţii alternative pentru misiunile de pază, escortare şi supraveghere din penitenciare. Acţiunile de refuz al muncii suplimentare vor fi susţinute cu proteste în faţa tuturor penitenciarelor din România”, afirmă sindicaliştii.
Se alătură protestelor și angajații Penitenciarului Constanța – Poarta Albă: „Întrucât prevederile din OUG „trenuleț” nu îngheață salariile, ci duce la pierderi salariale în sectorul ordine și siguranță națională de cel puțin 1.000 de lei, angajații Penitenciarului Constanța – Poarta Albă vor refuza intrarea în serviciu luni, 30.12.2025. Nu vor fi prezentați deținuți la instanțele de judecată, nu se vor acorda drepturile deținuților, paza se va face în cel mai fericit caz cu personal necalificat în acest sens. Vom bloca tot ce se poate, atât timp cât premierul Ciolacu a promis anumite lucruri în cadrul ședinței cu sindicatele din ANP și nu se ține de cuvânt. Luni, peste 100 de persoane vor protesta în fața Penitenciarului Constanța – Poarta Albă”, se arată în comunicatul semnat de George Lazer, președinte SDPP.
Guvernul se reuneşte în şedinţă, astăzi, începând cu ora 13.00, urmând să discute Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025.
Conform proiectului, impozitul pe dividende distribuite din 2025 va creşte de la 8% la 10%, facilităţile de care beneficiază angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară vor fi eliminate, plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor va fi redus de la 500.000 de euro în prezent, la 250.000 de euro, şi se reinstituie impozitul pe construcţii.
„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române”, se menţionează în proiect. De asemenea, se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile cazul microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, Ordonanţa propune reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. De asemenea, se propune eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor
În plus, ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR şi prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 se propune eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Totodată, se reinstituie impozitul pe construcţii, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se află îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor bugetarilor, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate.
Alte măsuri prevăzute de acest proiect sunt: menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 de lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, scăderea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024 și neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.
Proiectul mai prevede că instituţiile publice pot acorda vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele se utilizează pentru plata a cel mult 800 de lei din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate.
Guvernul, patronatele și sindicatele au discutat variantele de reducere a cheltuielilor bugetare prevăzute în Ordonanța „trenuleț”.
Reprezentanții sindicatelor susțin că înghețarea salariilor bugetarilor înseamnă scăderea veniturilor acestora, pentru că nu vor mai fi plătite orele suplimentare, precum și sâmbetele sau duminicile lucrate, și atrag atenția că vor urma proteste.
În ceea ce priveşte pensiile, discuţia va avea loc cu ocazia formării bugetului de anul viitor. Variante luate în discuţie sunt acordarea unui ajutor financiar pentru pensiile mici şi medii sau creşterea pensiilor în a doua parte a lui 2025.
USR atrage atenția că, prin măsurile anunțate, Guvernul Ciolacu 2 pune noi biruri pe mediul de afaceri. Într-o postare pe Facebook, USR consideră că reducerea pensiilor și a salariilor, prin neindexarea lor cu rata inflației în 2025, se dovedește insuficientă pentru a acoperi gaura uriașă pe care guvernele PSD-PNL au creat-o în bugetul de stat în ultimii 3 ani.
Uniunea Naţională a Studenţilor din România le solicită guvernanţilor restabilirea facilităţilor pentru studenţi şi elevi – de la burse şi transport gratuit, până la alte beneficii esenţiale, precum şi implementarea unor politici coerente, pe termen lung, care să trateze Educaţia ca pe un domeniu strategic şi nu ca pe un simplu capitol bugetar.
„Educaţia este cheia către un viitor mai bun pentru România, iar decidenţii trebuie să înţeleagă că nu mai putem accepta compromisuri şi promisiuni deşarte. Acum este momentul pentru acţiuni concrete”, se arată într-un comunicat al UNSR.
Reacţia Uniunii Studenţilor vine în contextul în care, duminică, Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă proiectul de ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025.
„Educaţia reprezintă fundaţia oricărei societăţi prospere şi democratice. Totuşi, realitatea din România arată că sistemul educaţional continuă să fie marginalizat prin politici care subminează viitorul generaţiilor actuale şi viitoare. În vechea Lege a Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 se prevedea alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, însă această obligaţie legală nu a fost niciodată respectată. În loc să ne apropiem de acest deziderat, guvernanţii se pregătesc să diminueze şi bruma de finanţare rămasă pentru anii următori. De altfel, se estimează că bugetul alocat Educaţiei în 2025 va fi şi mai mic decât în ultimii doi – trei ani, o situaţie care nu s-a mai repetat din 2009. Aşadar? Suntem în criză sau ne batem joc de educaţie?”
Această tendinţă de a „economisi” pe seama învăţământului este o dovadă a lipsei de viziune şi de responsabilitate faţă de dezvoltarea economică, socială şi culturală a României, susţin reprezentanţii UNSR.
Potrivit acestora, „la situaţia dramatică a subfinanţării se adaugă şi tăierea sistematică a facilităţilor esenţiale pentru elevi şi studenţi”.
„Reducerea sau eliminarea burselor sociale, a subvenţiilor pentru transport ori a accesului gratuit la diverse activităţi educaţionale ridică ziduri în plus în faţa celor ce luptă deja cu dificultăţi financiare. Cel mai grav este că se discută şi despre tăierea sprijinului pentru elevii cu dizabilităţi psihice sau motorii, măsură care ar echivala cu o excludere socială a celor mai vulnerabili tineri. În loc să ofere un mediu incluziv şi deschis, guvernanţii par hotărâţi să condamne o generaţie la imposibilitatea de a-şi atinge potenţialul”, se arată în comunicat.
„Lansat cu mare entuziasm de preşedintele ţării, proiectul România Educată promitea o schimbare sistemică profundă. În practică, a rămas doar un set de declaraţii sforăitoare, fără efecte concrete asupra elevilor, studenţilor şi profesorilor. Suntem, în continuare, departe de a avea un sistem educaţional modern şi incluziv”, subliniază UNSR.
„Consecinţele nu se limitează la mediul academic. O populaţie slab educată este mai uşor de manipulat, mai puţin pregătită să evalueze critic guvernarea şi mult mai vulnerabilă la populism. Prin urmare, subfinanţarea Educaţiei reprezintă nu doar o eroare economică sau socială, ci şi o ameninţare directă la adresa democraţiei şi securităţii naţionale”, atrag atenția reprezentanții UNSR.
Proiectul Ordonanţei „trenuleţ” prevede că, în anul 2025, valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială per student se menţine la nivelul aferent lunii noiembrie 2024, astfel că nu vor exista creșteri ale cuantumului burselor pentru studenți anul viitor.
De asemenea, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa sau rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află centrul universitar în care aceștia studiază, pe durata anului universitar.
În plus, reducerea tarifului pentru transportul local și metrou va fi micșorată de la 90%, cât este acum, la 50%.
„Aceste măsuri sunt inacceptabile și limitează accesul studenților la metode de transport accesibile, punând o presiune suplimentară asupra acestora, în contextul în care majoritatea studenților nu dispun de un venit stabil, iar fondul de burse nu se va mai majora”, susține UNSR, care anunţă ferm că, „dacă vocea studenţilor va continua să fie ignorată, iar Educaţia va rămâne ultima pe lista de priorităţi, va urma un protest de amploare”.
Înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul bugetar anul viitor este prevăzută în proiectul unei ordonanțe-trenuleț, aflat în lucru la Ministerul Finanțelor, potrivit surselor TVR Info.
Documentul prevede că salariile și sporurile bugetarilor vor fi înghețate, pe tot parcursul anului viitor, iar munca suplimentară va fi compensată doar cu timp liber.
Angajările în sistemul public vor fi stopate de la 1 ianuarie, la fel și plata premiilor și a orelor suplimentare și nu se vor mai acorda tichete valorice, cu excepția tichetelor de creșă.
În 2025, instituțiile și autoritățile publice nu vor mai putea acorda indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă ori serviciu ori la trecerea în rezervă.
Iar dacă ordonanţa va fi aprobată de Guvern în această formă, nu vor mai fi acordate nici vouchere de vacanță.
Prin aceste măsuri se încearcă reducerea deficitului bugetar din 2025, în condiţiile în care se estimează că anul acesta se vă încheia cu un deficit de 8,6% din PIB.
