MTI anunță semnarea contractului de finanțare pentru dragaj de investiții în porturile maritime

Proiectul, în valoare de peste 711 milioane de lei, vizează creșterea adâncimilor pe șenalele de acces și în bazinele portuare din zonele Constanța și Midia ale Portului Constanța.

Publicat de Adina Sîrbu, 8 iunie 2026, 14:55

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Transport (AM PT) 2021-2027, anunță semnarea contractului de finanțare nr. 149/2026 cu Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, în calitate de beneficiar, pentru implementarea proiectului „Dragaj de investiții în porturile maritime”, cod SMIS 318892.

Investiția vizează creșterea adâncimilor pe senalele de acces și în bazinele portuare din zonele Constanța și Midia ale Portului Constanța, în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație, a creșterii capacității navelor care utilizează infrastructura portuară și a reducerii costurilor generale de transport. În acest scop, vor fi realizate lucrări de dragaj în 20 de zone distincte, utilizând tehnologia CSD (Cutter Suction Dredging), pentru readucerea adâncimilor la cotele proiectate.

Investiția include dragaje în 14 zone din Portul Constanța, pe o suprafață totală de 268,06 ha, precum și în 6 zone din Portul Midia, pe o suprafață totală de 70,64 ha. Lucrările vor fi executate atât pe senale și în bazinele portuare, cât și de-a lungul cheurilor afectate de depuneri de aluviuni, iar la finalizarea acestora vor fi efectuate măsurători batimetrice pentru confirmarea atingerii adâncimilor prevăzute în proiect.

Portul Constanța, principalul port maritim al României și unul dintre cele mai importante porturi ale Uniunii Europene din regiunea Mării Negre, este amplasat pe rețeaua centrală TEN-T și reprezintă un nod strategic pentru transportul de mărfuri la nivel european. Prin implementarea proiectului vor fi create condițiile necesare pentru accesul și operarea unor nave cu capacitate mai mare, ceea ce va conduce la creșterea volumelor de mărfuri transportate, reducerea costurilor logistice și îmbunătățirea competitivității transportului maritim și intermodal.

Principalii beneficiari ai investiției sunt operatorii portuari, operatorii de transport maritim și actorii implicați în lanțurile logistice, care vor beneficia de condiții îmbunătățite pentru desfășurarea activităților de transport și manipulare a mărfurilor. Totodată, prin creșterea capacității de operare a portului și eficientizarea transportului naval, proiectul contribuie la reducerea costurilor logistice și la consolidarea competitivității economice, cu efecte pozitive inclusiv pentru populație și consumatorii finali ai bunurilor transportate.

Proiectul contribuie la dezvoltarea unei rețele TEN-T reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale și reprezintă o continuare a investițiilor realizate anterior pentru modernizarea infrastructurii portuare a Portului Constanța. Totodată, acesta este inclus în Master Planul General de Transport al României ca investiție prioritară pentru creșterea competitivității transportului naval.

Proiectul a fost depus în cadrul apelului de proiecte PT/66/PT_P1/OP3/RSO3.1/PT_A2PT/134/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16 aferent Priorității 7 – Dezvoltarea transportului naval și multimodal, contribuind la atingerea obiectivului de politică „O Europă mai conectată”.

Valoarea totală a acestui contract de finanțare, care trebuie implementat nu mai târziu de data de 31.12.2029, este de 711.330.111,81 lei, din care 355.665.055,91 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 355.665.055,90 lei valoarea eligibilă a cofinanțării beneficiarului, iar 146.770.512,12 lei valoarea totală neeligibilă a proiectului (inclusiv TVA).

Sursă: comunicat CNAPMC

După mai bine de 5 ani, se va putea circula cu trenul de la București la Kiev, via Chișinău

Continuă discuțiile despre posibilitatea prelungirii traseului de la București spre Varna, Bulgaria.

Publicat de Adina Sîrbu, 22 august 2025, 17:10

A fost semnat  Protocolul de circulație al trenurilor de călători pe ruta Kiev – București, astfel că, după mai bine de 5 ani, se va putea pe calea ferată între cele două capitale, via Chișinău.

Trenul nu va folosi relația Vicșani – Vadu Siret spre Kiev, ci vagoanele ucrainene se vor atașa la trenul Prietenia via Chișinău, iar reluarea curselor regulate de călători pe calea ferată se va putea face chiar din luna septembrie, a anunțat secretarul de stat în MTI Ionel Irinel Scrioșteanu.

În data de 19/20 august (tur) și 20/21 august (retur), în baza dispozițiilor comune ale celor trei administrații (UZ – Căile Ferate Ucrainene, CFM – Căile Ferate Moldovenești, CFR Călători), a fost organizată circulația de probă a unui grup de vagoane aparținând UZ, în compunerea trenurilor 99/401 – 402/100, pe relația Kiev – Ungheni – București Nord și retur. Transportul s-a desfășurat cu participarea delegațiilor UZ și CFM, iar monitorizarea realizată de cele trei administrații a confirmat că nu au fost înregistrate probleme de ordin tehnic.

Ca urmare, proiectul va fi implementat începând cu luna septembrie 2025. Trenul a plecat din Kiev în jurul orei 7 dimineața și a ajuns a doua zi dimineață la București. Companiile de transport călători pe calea ferată din România, Moldova și Ucraina se vor coordona astfel încât cele 4 vagoane care vor veni de la Kiev să nu facă mai mult de 24 de ore pe drum.

Împreună cu delegația ucraineană am discutat și propunerea privind reluarea traficului feroviar de călători între Ucraina și România cu trenuri la legătura în frontiera feroviară Vadu Siretului (coborâre/urcare a călătorilor), cât și posibilitatea realizării unei prelungiri a traseului de la București spre Varna. Discuțiile pe aceste subiecte au rămas deschise, urmând ca parametrii tehnici și comerciali să fie stabiliți de comun acord între administrațiile implicate, a mai anunțat secretarul de stat în MTI Ionel Irinel Scrioșteanu.