Scriitorul Mircea Cărtărescu a anunțat pe pagina sa de Facebook că romanul sau Solenoid, a fost premiat drept cea mai buna ficțiune în topul Los Angeles Times.
Premiile Los Angeles Times ”sunt dedicate descoperirii de noi voci și celebrării scrierilor de cea mai bună calitate din întreaga gamă de publicații de carte”, se arată în descrierea oficială.
”Într-una dintre poze, editorul meu american e transfigurat de bucurie. Mulțumesc, Will Evans, mulțumesc, Sean Cotter, mulțumesc juriului Los Angeles Times Book Prize! Mulțumesc ICR NY pentru recentul turneu american! Încă nu-mi vine să cred că “Solenoid” a câștigat acest premiu, unul dintre cele mai importante din USA”, scrie Mircea Cărtărescu în postarea de pe Facebook.
Scriitorul român Mircea Cărtărescu va primi sâmbătă în Germania, la Teatrul Lubeck, Premiul „Thomas Mann“ pentru Literatură pe anul 2018, unul dintre cele mai mari premii literare germane.
Cărtărescu a devenit ‘în cursul ultimelor decenii cea mai importantă voce a literaturii române – prin volumele sale de poezie, dar mai ales prin romanele, povestirile şi eseurile sale’- argumentează juriul alegerea din acest an.
La ceremonia de decernare a premiului, laudatio va fi rostită de cunoscutul romancier german Uwe Tellkamp, iar premiul va fi înmânat de Michael Kruger, preşedintele Academiei de Arte frumoase din Bavaria, împreună cu primarul oraşului Lubeck, Jan Lindenau, informează Ambasada Germaniei la Bucureşti pe pagina sa de Facebook.
Christa Wolf, Peter Handke, Daniel Kehlmann, Gunter Grass, Siegfried Lenz sunt doar câteva alte nume din galeria de laureaţi ai prestigiosului premiu Thomas Mann.
Premiul, în valoare de 25.000 de euro, se acordă începând din 2010 anual de către Academia de Arte Frumoase din Bavaria şi de oraşul Lubeck.
Născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti, Mircea Cărtărescu a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980.
Poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, Cărtărescu reprezintă un nume românesc de referinţă nu doar în mediile literare din spaţiul german, opiniile, eseurile şi luările sale de poziţie pe teme de actualitate fiind găzduite în paginile unor ziare de calibru (Neue Zurcher Zeitung, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Berliner Zeitung etc.).
În anul 2014 a fost încheiată publicarea în limba germană a trilogiei ‘Orbitor’, prin apariţia, la Editura Paul Zsolnay, a ultimului volum al acesteia. În anul 2015, scriitorul român a fost distins cu prestigiosul Premiu al Cărţii pentru Înţelegere Europeană, al oraşului Leipzig.
Operele sale au fost traduse în limbile germană, engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară, fiind premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România.
În 2005, a primit Premiul literar ‘Giuseppe Acerbi’, Castel Goffredo, Italia, pentru romanul ‘Nostalgia’. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură ‘Haus der Kulturen der Welt’, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană (2015), Premiul Leteo, Spania (2017).
Totodată, Mircea Cărtărescu a fost distins cu Ordinul Naţional ‘Serviciul credincios’ în grad de Comandor (2000), Ordinul ‘Meritul cultural’ în grad de Mare ofiţer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia ‘Nihil Sine Deo’ a Casei Regale a României (2016).
În prezent, scriitorul este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.
Scriitorului român Mircea Cărtărescu i-a fost decernat luni la Buenos Aires Premiul Formentor pe anul 2018 ca recunoaştere pentru ansamblul operei sale care obligă la o reconsiderare a „condiţiei existenţiale” extinzând în acelaşi timp „limitele ficţiunii”, potrivit deciziei juriului, transmite EFE.
„În opera sa evidenţiază realitatea cartografierii memoriei, libertatea imaginaţiei şi pulsiunea dorinţelor”, a apreciat juriul, din care au făcut parte Alberto Manguel – laureatul ediţiei precedente -, Francisco Ferrer Lerín, Andrés Ibáńez, Aline Schulman, şi preşedintele Formentor, Basilio Baltasar.
După două zile de deliberări cu uşile închise în Casa de Victoria Ocampo din capitala Argentinei, unde în 1930 se înfiinţa legendara revistă literară Sur, membrii juriului au anunţat public luni decizia în Biblioteca Naţională din oraş, în cadrul unui eveniment la care a participat şi ministrul culturii din Argentina, Pablo Avelluto. În decizie, comunicată de Baltasar, juriul a evidenţiat puternica capacitate narativă a lui Cărtărescu, născut la Bucureşti, în 1965, şi „extraordinara sa cunoaştere a bibliotecii universale”.
În timpul ceremoniei, preşedintele premiului Formentor a citit un text trimis de scriitorul român după ce i s-a comunicat că a primit premiul, pe care l-a acceptat „în cel mai smerit mod cu putinţă şi cu umilă emoţie” şi s-a declarat „extrem de onorat”. „Smerenia mea se accentuează când mă compar cu scriitorii străluciţi care au fost premiaţi înaintea mea, pe care nu doar că-i respect, ci au fost şi maeştrii mei în multe sensuri”, se menţionează în mesajul transmis de Cărtărescu, potrivit EFE.
Mircea Cărtărescu a recunoscut că, de la începuturile sale de scriitor, în urmă cu aproape 40 de ani, nu şi-ar fi imaginat niciodată că scrierile sale vor provoca această „veneraţie şi consideraţie” din partea atâtor cititori în limba spaniolă şi a evidenţiat „munca nepreţuită” a traducătoarei sale, Marian Ochoa de Eribe, şi a editurii sale, Impedimenta.
„Promit să fac tot ce-mi stă în puteri să fiu la înălţimea scriitorilor care au câştigat acest premiu înaintea mea. Ne vom vedea curând în frumoasa insulă mediteraneană Mallorca”, a conchis Mircea Cărtărescu, referindu-se la faptul că va fi prezent să-şi ridice premiul la 5 octombrie, cu ocazia celei de-a XI-a ediţii a Conversaţiilor Literare de la Formentor.
Premiul, în valoare de 50.000 de euro şi care a fost acordat pentru prima dată în anii 1960, reprezintă o recunoaştere a operei marilor scriitori care şi-au dedicat viaţa literaturii, ca modalitate de a-şi păstra esenţa şi moştenirea culturală, notează EFE.
Premiul şi-a luat numele de la oraşul Formentor de pe insula spaniolă Mallorca, faimoasă pentru reuniunile sale literare.
În ultimele patru decenii, Mircea Cărtărescu a devenit cea mai importantă voce din literatura românească, mai întâi prin volumele sale de poezie, apoi prin romane, povestiri şi eseuri, cu trilogia sa romantică neobişnuită, polifonică „Orbitor“ scriitorul înscriindu-se în literatura mondială. Așa au motivat reprezentanții juriului din Germania decizia de a-i oferi scriitorului român Mircea Cărtărescu premiul -Thomas Mann- 2018 pentru Literatură. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, Angelo Mitchievici, vorbește pentru Radio Constanța despre această reușită.
Romanele lui Mircea Cărtărescu au ajuns pe raftul de sus al scriitorilor lumii, dar nu peste noapte, ci după o viața de muncă, de discreție și energie dedicată în totalitate literaturii a declarat președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, Angelo Mitchievici. Premiul Thomas Mann pentru Literatură 2018 primit de scriitorul Mircea Cărtărescu în Germania este de fapt o recunoaștere a valorii literaturii române.
Scriitorul Angelo Mitchievici crede că Mircea Cărtărescu este demn de premiul Nobel pentru Literatură
„Pentru România, evident, este o recunoaștere binemeritată a calităților de scriitor al lui Mircea Cărtărescu, poate cel mai reprezentativ scriitor român al momentului și ceea ce este în mod evident un avantaj pe care Cărtărescu îl ocazionează, acest premiu cumva confirmă valoarea unei literaturi care a fost permanent confruntată pe parcursul istoriei literare cu minoratul ei. Evident, pentru Mircea Cărtărescu este un moment de bucurie, a nu se uita însă că Mircea Cărtărescu ajunge la aceste rezultate foarte târziu, după o activitate discretă, modestă, intensă, zilnică“, afirmă scriitorul și criticul literar Angelo Mitchievici.
Tot prozatorul Angelo Mitchievici a apreciat că romanul „Solenoid“ al scriitorului Mircea Cărtărescu poate fi comparat, prin complexitatea sa, cu „Muntele Vrăjit“ al lui Thomas Mann.
„Mircea Cărtărescu a ajuns să intre pe raftul de sus alături de cei mai mari scriitori. Cred că ne reprezintă la modul exponențial. Aș spune că ultimul roman al lui Mircea Cărtărescu, Solenoid, este comparabil prin monumentalitate, prin complexitate, prin vizionarism cu «Muntele Vrăjit» al lui Thomas Mann, numele scriitorului al cărui premiu l-a primit foarte de curând“, a mai adăugat Angelo Mitchievici.
După premiul Thomas Mann, scriitorul Mircea Cărtărescu își continuă drumul către premiul Nobel pentru Literatură, pe care, de altfel, îl consideră o loterie.
„Eu, personal, îmi doresc, și spun asta pentru că, surprinzător, nu toți românii își doresc acest lucru, probabil ține de firea românului, îmi doresc personal ca Mircea Cărtărescu să ia premiul Nobel pentru Literatură pentru că îl merită cu prisosință și ar fi un serviciu imens pe care îl face Literaturii Române, care merită să fie recunoscută ca o mare literatură. Eu nu am nicio îndoială că Literatura Română este o MARE LITERATURĂ“, este de părere Angelo Mitchievici.
Statutul scriitorului este acela de a nu putea fi un profesionist în România, în sensul foarte simplu al cuvântului, de a trăi din scris. Dar, excepțiile confirmă regula, în acest caz. Declarația îi aparține președintelui Uniunii Scriitorilor din România, Angelo Mitchievici care a vorbit pentru Radio Constanța despre condiția autorilor de carte din țara noastră.
Este foarte greu să ajungi să trăiești din scris în România 2018 la fel cum este foarte greu pentru un scriitor să se încununeze de glorie. Președintele Uniunii Scriitorilor din România filiala Dobrogea, Angelo Mitcheivici, a declarat pentru Radio Constanța că înainte de 1989 statutul scriitorul era unul privilegiat. Acum acest prestigiu se câștigă foarte greu, literatura intrând într-un regim concurențial al ofertelor multiple. Doar cei mai buni ajung să vândă bine și să aibă, în același timp și prestigiu. O astfel de excepție este Mircea Cărtărescu, a declarat criticul literar Angelo Mitchievici.
„Marea literatură nu este neapărat debitoare popularității, a felului în care o carte se vinde. Probabil că ar putea trăi din scris Mircea Cărtărescu, nota bene însă, Mircea Cărtărescu a ajuns la acest nivel după o foarte lungă perioadă de discreție, ca să spunem așa, de efort benedictin, de anonimat, nu a ajuns deodată la această performanță“, afirmă Angelo Mitchievici.
Criticul literar Angelo Mitchievici consideră că, în profesia de scriitor, cuvântul discreție este unul de aur.
„Marii autori înțeleg această necesitate a discreției ca fiind mediul cel mai bun ca opera lor să se desăvârșească și atât cât poate ea fi o operă valoroasă, discreția acordă de fapt o șansă în plus. Uneori sunt scriitori mediocri ce vând foarte bine; pentru scriitorii autentici acest fapt este descurajator, deși nu ar trebui să fie“, este de părere Angelo Mitchievici.
O carte bună este o ocazie excelentă ca autorul și cititorul să se întâlnească, să se cunoască și să facă un schimb de păreri și de emoții a concluzionat președintele Uniunii Scriitorilor din România, Angelo Mitchievici.
„Atelierul de traduceri literare din limba română în limba turcă” organizat de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul împreună cu Asociatia Culturală Kalem a ajuns anul acesta la cea de-a 8-a ediţie şi s-a desăşurat în perioada 10–15 decembrie 2017, la sediul institutului. Traducătorii care au participat la această ediţie al atelierului sunt: Jenny Marilena Vișa, Alina Feiruz Gerez, Arzu Ören, Fidan Ekmez, Amira Syoufi, Bayar Abduraim, Monica Erenel, Denis Agiemin, Ghiulșen Iusuf Ismail şi Azel Mavi Anton. Proiectul a fost coordonat de Şeila Suliman de la ICR Istanbul.
În programul atelierului au fost incluse sesiuni de lucru pe textele traduse în prealabil de participanți şi o vizită la sediul Agenţiei Literare Kalem din Istanbul.
directorul ICR Istanbul – dr. Nadia Tunsu
În deschiderea sesiunii de lucru dr. Nadia Tunsu, director al Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul a vorbit despre obiectivele şi importanţa organizării acestor ateliere de traduceri literare. Moderatoarea întrunirii Nermin Mollaoglu, co-fondator al Asociaţiei Literare Kalem, una din cele mai prestigioase de gen din Istanbul, în deschiderea sesiunii de lucru a vorbit despre, „Piața editorială turcească și responsabilitățile traducătorului”.
În cadrul sesiunilor de lucru au fost traduse capitole din următoarele opere ale autori contemporani, precum: Ligia Rușcu, „O dimineață la vânătoare” ed. Polirom, 2014; Matei Florian, „Cexina Catapuxina”, ed. Polirom, 2016; Iulian Tănase, „Teoria tăcerii”, ed. Herg Benet, 2015; Cristian Teodorescu, „Cartea pisicii”, ed. Polirom, 2017; Monica Săvulescu Voudouri, „Dacă treci podul Soweto”, ed. Tracus Arte, 2015; Simona Antonescu „Hanul lui Manuc”, ed. Polirom, 2017; Ion Groșan, „Lumea ca literatură”, ed. Polirom/ Polirom Yayınları, 2014; Radu Mareș, „Sindromul Robinson”, ed. Polirom/ Polirom Yayınları, 2014; Ana Maria Sandu, „Pereți subțiri”, ed. Polirom, 2017.
Proiectul continuă linia celor șapte ateliere de traduceri literare desfășurate între anii 2008 și 2017, ale căror rezultate au determinat publicarea de traduceri în limba turcă din operele lui Dan Lungu, Dumitru Ţepeneag, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Florin Irimia, Norman Manea și Ioana Pârvulescu etc.și, totodată, impunerea de traducători români pe piața literară turcă.
La finalul sesiunilor de lucru din cadru atelierului dr. Nadia Tunsu, gazda workshopului a precizat următoarele:
„Traducătorii prezenți la această ediţie a atelierului au avut oportunitatea de a consolida şi aplica tehnici de traducere literară, dar și de a discuta despre problemele ridicate de traducerea unui text literar. Atelierul de traduceri se înscrie în categoria proiectelor strategice ale ICR Istanbul, un proiect de succes, cu rezultate vizibile și are menirea de a încuraja traducerile din autori români contemporani și de a susţine circulaţia operelor literare românești în spaţiul european şi internaţional. Cu precădere, scopul ICR Istanbul îl reprezintă stimularea interesului editorilor turci pentru creaţiile româneşti în vederea publicării acestora în limba turcă”, a conchis dr. Nadia Tunsu, director al Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul.
Sub îndrumarea și la recomandările profesorilor universitari de limbă turcă și a Agenției Literare KALEM, ICR Istanbul își propune să formeze o nișă de traducători profesioniști specializați în traduceri literare.
La finalul atelierului va fi editat un volum care va conţine primele capitole din romanele unor scriitorilor contemporani români traduse în limba turcă, traduceri realizate în cadrul Atelierului de traducere organizat de ICR Istanbul, o scurtă biografie a autorilor şi prezentarea traducătorilor.
VIDEO/Mircea Cărtărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității OVIDIUS
Publicat de ,
8 mai 2017, 11:52
Mircea Cărtărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius.
Ceremonia de decernare a fost urmată de o sesiune de autografe. Mircea Cărtărescu este autorul a peste 25 de volume (de menționat Nostalgia, Levantul, trilogia romanescă Orbitor, romanul Solenoid), multe dintre ele traduse, în 24 de limbi. A primit numeroase premii literare românești și zece importante premii internaționale: Ordinul național ”Serviciul credincios” în gradul de Comandor (2000), Ordinul ”Meritul cultural” în gradul de Mare ofițer categoria A (2006), Medalia Chevalier de l’ordre des arts et des lettres (2008), Medalia ”Nihil Sine Deo” a Casei Regale (2016).
CONSTANȚA: Mircea Cărtărescu, propus pentru titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius“
Publicat de Cristina Sîmbeteanu,
7 martie 2017, 16:20 / actualizat: 8 martie 2017, 8:43
Scriitorul Mircea Cărtărescu va primi titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Ovidius“ din Constanţa.
Ceremonia va avea loc în luna mai şi este pentru prima dată când scriitorului i se face o astfel de propunere din partea unei universităţi.
Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Dobrogea, Angelo Mitchievici, vine cu detalii:
„Data nu a fost fixată, este mai de grabă un interval cuprins între 1 și 15 mai, urmând ca Mircea Cărtărescu să-și dea acordul asupra unei zile din acest interval. Se intenționează ca Mircea Cărtărescu să țină și o conferință și, deopotrivă, să își lanseze ultimul roman „Solenoid“. Este pentru prima oară când cineva îi face o astfel de propunere, o universitate. Cred că își dorește să se întâlnească cu publicul constănțean interesat de personalitatea lui, de literatura lui, de ideile sale“, afirmă conf. univ. dr. Angelo Mitchievici.
AUDIO | Jucăriile copiilor din anticul Tomis, în expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”
Care erau jucăriile preferate ale copiilor din vechea cetate a Tomisului, cum arătau căluții din teracotă cu rotițe, ursuleții din ambră și...
FOTO – Mircea Cărtărescu, Radu Jude şi Radu Afrim, laureaţi ai Galei Premiilor Radio România Cultural
Publicat de ,
22 martie 2016, 11:22
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XVI-a, desfăşurată luni, 21 martie, la Teatrul Odeon, a desemnat câştigătorii anului 2015.
A fost un spectacol în care lumea culturală a strălucit şi care s-a bucurat de prezenţa unor importante personalităţi ale lumii culturale şi artistice, jurnalişti, dar şi a unui public care a umplut până la refuz sala Teatrului Odeon. Evenimentul a fost urmărit în direct de ascultătorii Radio România Cultural şi pe internet la www.radioromaniacultural.ro. TVR 2 şi TVR HD vor difuza înregistrarea pe data de 3 aprilie, ora 22:00.
Momentele muzicale au fost asigurate de Luiza Zan şi Big Band-ul Radio, condus de Ionel Tudor. Gala a fost prezentată de Maria Balabaş şi Radu Croitoru.
Au fost acordate trei premii speciale:
Premiul de Excelenţă i-a fost decernat istoricului Neagu Djuvara.
Premiul Lux Mundi i-a revenit artistului vizual Dan Perjovschi.
Premiul In memoriam Iosif Sava i-a fost acordat acordat pianistei Raluca Ştirbăţ.
Premiile pe secţiuni au fost următoarele:
Premiul pentru Proză i-a revenit lui Mircea Cărtărescu, pentru Solenoid, Editura Humanitas.
Premiul pentru Film a revenit regizorului Radu Jude, pentru filmul Aferim!.
Premiul pentru Poezie i-a fost înmânat lui Robert Şerban, pentru volumul Puţin sub linie, Editura Cartea Românească.
Premiul pentru Teatru a fost decernat Echipei proiectului Antisocial – o coproducţie a Teatrului Naţional Radu Stanca şi a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, semnată de Bogdan Georgescu.
Premiul la categoria Arte plastice a fost obţinut de artistul plastic Liviu Stoicoviciu pentru expoziţia Oraşe imaginate (curator: Călin Dan) de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană.
Premiul pentru Muzică i-a revenit compozitorului Adrian Enescu, pentru complexitatea artistică a proiectului BachFiles.
Premiul pentru Educaţie a fost obţinut de Asociaţia MetruCub, pentru coordonarea proiectului Susţine cultura în educaţie.
Premiul pentru Ştiinţă – Roxana Rădvan, coordonatoarea Centrului de Excelenţă pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO.
La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri a fost laureat Radu Afrim pentru conducerea artistică a Galei Tânărului Actor HOP.
Eveniment co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării).
Partener: Teatrul Odeon. Coproducator: TVR 2. Sponsori: Domeniile Ostrov, ApiLand, Gerovital, New Andrei Style. Parteneri media: România liberă, Media Trust, Dacic Cool, Şapte Seri, Observator cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, agenţiadecarte.ro.
Mircea Cărtărescu a primit luni Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană
Publicat de ,
27 iulie 2015, 19:59
Potrivit unui comunicat al ICR Viena, ceremonia a avut loc la Haus fur Mozart din Salzburg, evenimentul fiind deschis de Helga Rabl-Stadler, director al Festivalului de la Salzburg, și Wilfried Haslauer, guvernator al landului Salzburg.
Josef Ostermayer, ministrul federal al Artelor, Culturii, Constituției și Mass-media, i-a oferit lui Mircea Cărtărescu distincția pentru întreaga sa operă și recunoașterea internațională de care se bucură, moment urmat de un Laudatio susținut de Ernest Wichner (traducător și director al Literaturhaus Berlin).
„Niciun moment nu mi-am abandonat (…) convingerile artistice și atașamentul față de rădăcinile mele — arta europeană”, a declarat Mircea Cărtărescu, în discursul său de mulțumire.
La decernarea premiului au participat Silvia Davidoiu — ambasadorul României în Austria, Sergiu Nistor — consilier prezidențial și Irina Cornișteanu — directorul Institutului Cultural Român de la Viena.
În toamna anului trecut, Mircea Cărtărescu a susținut un turneu de promovare în spațiul de limbă germană a ultimului volum din trilogia „Orbitor, Die Flügel/ Aripa dreaptă” (traducerea Ferdinand Leopold), organizat de editura Paul Zsolnay în colaborare cu Institutul Cultural Român.
Trilogia a fost publicată de editura austriacă în anii 2007, 2011 și 2014. Pentru „Der Korper/ Corpul” (traducerea Gerhardt Csejka și Ferdinand Leopold, 2011), scriitorul și traducătorii au obținut în anul 2012 Premiul internațional pentru literatură al Haus der Kulturen der Welt din Berlin.
La începutul anului 2015, Mircea Cărtărescu a primit Premiul pentru Înțelegere Europeană în deschiderea Târgului de Carte de la Leipzig.
AUDIO | Jucăriile copiilor din anticul Tomis, în expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”
Care erau jucăriile preferate ale copiilor din vechea cetate a Tomisului, cum arătau căluții din teracotă cu rotițe, ursuleții din ambră și...
Târgul „Carte la nisip” revine la Mangalia pe 25 iulie.
Amatorii de lectură sunt aşteptaţi la Casa de Cultură din localitate, zilnic, până pe 9 august, de dimineaţa până seara.
Pentru ediţia aniversară cu numărul 25, organizatorii au pregătit recitaluri de muzică, expoziţii de fotografii şi pictură, degustări de vinuri şi bineînţeles, lansări de carte.
Grigore Leşe, Mircea Cărtărescu şi Adrian Cioroianu se numără printre cei care îşi vor lansa volumele la Mangalia.
PROGRAMUL EVENIMENTULUI
1. Sâmbătă, 25 iulie, ora 19.00
o Deschiderea oficială a Tîrgului Estival de Carte
Participă Gheorghe Todor, Ionel Dumitrescu, Paul Marinescu
o Degustare de vinuri Cramele Vincon Vrancea
o Recital pop-rock – „Freedom”
2. Duminică, 26 iulie, ora 20.30
o Dublă lansare, un singur autor
– Walter Ghicolescu
o Lansare de carte: Pove?tile cavalerului folktrotter
o Lansare de CD: Trecerea lumilor
o Recital folk
3. Luni, 27 iulie, ora 20.30
o Lansare de carte
– Tăbli?ele de la Marathon – Alexandru Rusu
Participă Alexandru Rusu, Ionel Dumitrescu, Gheorghe Todor
4. Mar?i, 28 iulie, ora 20.30
o Lansare de carte
– Kallatida ?i Studii de preistorie în aria Pontică – dr. Sorin Colesniuc
Participă Sorin Colesniuc
o Recital „Cvartetul Passione”
5. Miercuri, 29 iulie, ora 20.30
o Concert extraordinar
– Fanfara ?i Corala For?elor Navale Române
6. Joi, 30 iulie, ora 20.30
o Vernisaj
– Expozi?ie de pictură Constan?a Dănilă
– Expozi?ie de pictură Ferodin Iaia
– Expozi?ie de fotografie veche a Mangaliei din colec?ia Gheorghe Todor
o Lansarea calendarului „Mangalia interbelică”
Participă Constan?a Dănilă, Ferodin Iaia, Gheorghe Todor, Ionel Dumitrescu
o Lansare de carte – Cenaclul SOLTERIS Mangalia
– Ferestre vesele, ferestre triste – Ada Sofineti
– Grani?ele încumetării – Ana Ardeleanu
Participă Ada Sofineti, Ana Ardeleanu, Emilia Dabu, Ionel Dumitrescu
7. Vineri, 31 iulie, ora 20.30
o Lansare de carte
– Confesiunile unui bucătar pervers – Dan-Silviu Boerescu
Participă Dan-Silviu Boerescu, Costel Postolache, Ionel Dumitrescu
8. Sâmbătă, 1 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte ?i recital
– Las-o să plece ?i Popor de somnoroase păsărele – Andrei Păunescu
9. Duminică, 2 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte Clubul Amiralilor
– Viceamiral Grigore Marte? – 100 de ani de la na?tere – cdor Marian Mo?neagu
– De la memorii afective la submarinul Delfinul – Amiral ing. Ilie ?tefan
– Mangalia – recuno?tin?ă ve?nică armatei române – Dumitru Isac
– Racheti?tii navali, contribu?ii monografice – cdor(r) Nicolae Teodorescu
Participă Viceamiral (r) Dorin Dănilă, cdor Marian Mo?neagu, Dumitru Isac, cdor(r) Nicolae Teodorescu
10. Luni, 3 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte
– Toni?a – Doina Păuleanu
Participă dr. Doina Păuleanu, dr. Tatiana Odobescu, Ionel Dumitrescu
11. Mar?i, 4 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte
– Maria a României – Adrian Cioroiannu
Participă Adrian Cioroianu, Ionel Dumitrescu, dr. Tatiana Odobescu
12. Miercuri, 5 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte ?i recital
– Acum ?tiu cine sunt – Grigore Le?e
13. Joi, 6 augusţ ora 20.30
o Coming back to Nepal 2015 – SEGA
o Lansare de carte
– Namaste – un roman de aventuri spirituale în Nepal
Participă Sega, Lidia Bodea, Denisa Comănescu
14. Vineri, 7 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte ?i audio CD
– Poezia ?i Fata de la marginea vie?ii – Mircea Cărtărescu
– Audio CD „Levantul”
Participă Mircea Cărtărescu, Lidia Bodea, Denisa Comănescu, Ionel Dumitrescu
15. Sâmbătă, 8 augusţ ora 20.30
o Lansare de carte
– Lomografii – Ioana Nicolaie
Participă Ioana Nicolaie, Lidia Bodea, Ionel Dumitrescu
o Lansarea colec?iei Vara, la Humanitas Fiction
Participă Denisa Comănescu, Lidia Bodea
16. Duminică, 9 augusţ ora 20.00
o Festivitatea de închidere a Tîrgului Estival de Carte carte la nisip 2015
o Respect pentru cei care sprijină cultura
o Concert rock – Tribute to Pink Floyd – The Wall, live in Mangalia cu participarea extraordinară a lui Mircea Cărtărescu
După premiul Thomas Mann, scriitorul Mircea Cărtărescu își continuă drumul către premiul Nobel pentru Literatură, pe care, de altfel, îl consideră o loterie.
