O stradă din Constanţa ar putea să fie denumită Petre Ţuţea, o propunere în acest sens fiind deja înaintată Primăriei Constanţa.
Petre Ţuţea a ocupat, în perioada guvernării legionare din 1940, funcţia de secretar general la Ministerul Economiei.
Elisabeth Ungureanu, şeful Serviciu Comunicare la Institutul Ellie Wiesel România, ne-a declarat că este doar la latitudinea autorităţilor locale din Constanţa să determine dacă schimbarea denumirii unei străzi contravine sau nu prevederilor Legii 217:
Totodată, Elisabeth Ungureanu a ţinut să precizeze că nici legea în cauză şi nici Institutul Ellie Wiesel, nu interzic operele de cultură ale unor intelectuali din perioada anilor 1930-1940, precum Eliade sau Cioran:
Elisabeth Ungureanu, şeful Serviciului Comunicare la Institutul Ellie Wiesel România.
Iniţiativa UNPR privind consultările partidelor parlamentare pe tema Codului Fiscal este agreată de PNL şi UDMR.
PNL este de acord cu propunerea UNPR, despre care spune că dovedeşte faptul că şi alte partide pun raţiunea şi prudenţa înaintea entuziasmului, când este vorba despre proiecte majore pentru ţară.
Liberalii sunt de părere că este nevoie de consens şi dialog pe tema Codului Fiscal.
„Etapele pe care le vom parcurge, cum şi în ce fel vom stabili pentru acest an şi pentru la anul diminuarea TVA, o vom stabili în aceste discuţii”, a spus purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe.
Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras-Levente, consideră că este necesar dialogul între partidele din parlament, deoarece Codul Fiscal are implicaţii foarte importante pentru economie şi societate.
„Cred că UDMR trebuie să participe la aceste consultări, atât cu PNL cât şi cu UNPR. Sunt formaţiuni politice din Parlamentul României, iar Codul Fiscal este un act normativ care poate influenţa întreaga societate românească şi e important pentru următorii ani”, a declarat Mate Andras-Levente.
Atât PNL cât şi UNPR au propus discuţii pe tema Codului Fiscal, înainte de sesiunea extraordinară a parlamentului, programată la sfârşitul acestei luni.
Şi preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a salutat invitaţia UNPR la dialog pe tema Codului Fiscal şi spune că, la aceste discuţii, social-democraţii vor fi reprezentaţi de ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici.
Liderul interimar al partidului mai spune, în comunicatul trimis la redacţie, că este nevoie de consens pe acest subiect şi anunţă disponibilitatea social-democraţilor de a participa şi la întâlnirea propusă de PNL.
Liviu Dragnea precizează că din toamnă ar trebui organizate întâlniri permanente, între toate partidele politice, pentru consultări şi pe alte teme, cum ar fi descentralizarea administrativă şi susţinerea românilor din diaspora.
El mai spune că s-a consultat cu premierul Victor Ponta înainte de a face aceste precizări.
Avocatii sunt persoane implicate in tot ceea ce inseamna valorile democratice. Acest lucru este sustinut avocatul Gabriel Grigore, decanul Baroului Constanta.
„In prezent mai ales in barourile mari, in special cel din Bucuresti, profesia de avocat tinde sa evolueze spre o afacere, existand firme mari de avocatura care sunt organizate potrivit principiilor corporatiste, cu o conducere despre care se pune problema ca poate fie efectuata de persoane care nu sunt avocati”.
Legea privind organizarea si functionarea profesiei de avocat ar putea suferi modificari.
„Tin sa remarc extinderea activitatii avocatilor (articolul 3 din Legea 51), care se refera la situatia in care avocatul, care este implicat intr-un dosar penal, poate sa se consulte cu clientul sau in ceea ce priveste declaratiile pe care acesta urmeaza sa le faca, consecintele acestor declaratii si acest lucru vine in corelatie cu tot ceea ce inseamna modificarea Codului de Procedura Penala si procedurile care au fost introduse in acest Nou Cod de Procedura Penala in ceea ce priveste acordurile de recunoastere a vinovatiei, procedura simplificata, in ceea ce priveste recunoasterea faptelor si beneficierea de reducere a pedepselor”, a mai spus avocatul Gabriel Grigore, decanului Baroului Constanta.
Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene vor putea să fie reprezentaţi în consiliile de administraţie ale regiilor autonome, societăţilor locale de apă şi alte asociaţii de dezvoltare ale localităţilor.
Deputaţii au respins cererea fostului preşedinte Traian Băsescu de reexaminare a proiectului de lege prin care primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene li se acorda acest drept. Băsescu susţinea că legea, în forma respectivă, ar pune în opoziţie interesele personale ale aleşilor cu interesul public.
Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene nu vor mai fi incompatibili dacă fac parte din consiliile de administraţie ale unor regii autonome locale. Deputaţii au respins cererea de reexaminare înaintată de fostul preşedinte al ţării privind incompatibilitatea aleşilor locali.
Liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, unul dintre iniţiatorii legii spune că social-democraţii susţin respingerea cererii de reexaminare.
Marian Neacşu: „El vine să reglementeze o situaţie care din nefericire nefiind corect şi bine reglementată a dat naştere unor interpretări care s-au întors împotriva destul de mulor aleşi locali. Cine să reprezinte mai bine comunitatea dacă nu cei pe care comunitatea îi alege din patru în patru ani ca să o conducă? Cine să cunoască mai bine interesele locuitorilor şi cine să răspundă mai bine acestor comandamente?”
Din opoziţie, deputatul UDMR Antal Istvan menţionează că este de acord cu textul iniţial şi nu susţine cererea de reexaminare.
Deputaţii au avut cuvântul final în cazul acestui proiect de lege. Documentul merge acum la promulgare la şeful statului în forma lui iniţială.
Back
Lider PNL: PSD nu vrea legea votului pentru diaspora
Publicat de Bogdan Comșa,
4 aprilie 2015, 19:15 / actualizat: 4 aprilie 2015, 22:23
Copreşedinta PNL, Alina Gorghiu, acuză PSD, că nu doreşte adoptarea unei legi care să reglementeze votul în diaspora.
Aceasta susţine, că proiectul privind votul prin corespondenţă a fost pus de liberali la dispoziţia tuturor colegilor din parlament, dar social-democraţii refuză să prezinte un punct de vedere asupra documentului.
Alina Gorghiu: „Îi somez pe premier şi îi somez pe cei din PSD care sunt în Parlament, să spună public că nu vor această lege.
Este mai bine să-şi asume răspunderea încălcării Constituţiei în continuare, sper, totuşi, să auzim ce s-a mai întâmplat cu dosarul legat de votul din diaspora. Sunt absolut convinsă, că instituţiile care se ocupă de acea anchetă a încălcării drepturilor fundamentale la momentul alegerilor prezidenţiale, vor veni în cel mai scurt timp cu un rezultat”.
Preşedinta Consiliului Naţional al PSD, Rovana Plumb, o acuză, într-un comunicat de presă, pe Alina Gorghiu că lansează diversiuni pentru a acoperi problemele din propriul partid.
Aceasta se referă la fostul parlamentar PNL şi consilier prezidenţial, George Scutaru, urmărit penal pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani în campania electorală din 2008 de la Buzău.
PSD susţine că de finanţare electorală ilegală ar fi beneficiat şi actualul prim-vicepreşedinte al PNL, Cătălin Predoiu, care a candidat tot la Buzău şi căruia social-democraţii i-au cerut să demisioneze din toate funcţiile deţinute în partidul său.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a reacţionat miercuri după-amiaza, pe Facebook, faţă de modul în care senatorii l-au scăpat pe Dan Şova de perspectiva reţinerii şi, ulterior, arestării preventive.
Vă reamintim că senatorul PSD Dan Şova este acuzat de comiterea mai multor fapte de corupţie, în legătură cu unele contracte obţinute, în calitate de avocat, la complexurile energetice Turceni – Rovinari.
Redăm, integral, articolul publicat de preşedintele Iohannis.
„În calitate de garant al respectării Constituției și principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că astăzi Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiției.
Într-un stat de drept nimeni nu este mai presus de lege.
Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în fața justiției.
Parlamentul nu se poate erija în instanță. Justiția este singura în măsură să-și spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumția de nevinovăție.
Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce privește integritatea, capabil să răspundă prompt și corect la cererile justiției, poate recăpăta încrederea cetățenilor”.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis astăzi, că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public, în consecință el poate fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție.
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
În luna ianuarie 2014, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Este vorba despre actualul Cod penal și noul Cod penal.
Prin acea lege, din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor erau înlăturați președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.
Guvernul a dat aviz pozitiv propunerii legislative privind insolvenţa persoanelor fizice, deşi există o opoziţie vehementă a Fondului Monetar Internaţional şi a băncilor împotriva acestui proiect.
Pentru debitor, principalul avantaj în cazul în care legea ar fi aplicată va fi faptul că deşi îşi va pierde casa, nu va mai fi urmărit pentru diferenţa de credit, iar cu acceptul instanţei, poate să stea în locuinţă pentru o vreme.
Octavian Barbu, reprezentantul Casei de Insolvenţă Transilvania spune că legea falimentului personal va pune şi mai multă presiune pe lichidităţile băncilor.
În prezent, în cazul executării silite, dacă valoarea garanţiilor sau a bunurilor executate nu acoperă datoria, datornicul tot va trebui să plătească băncii diferenţa, adică va rămâne înglodat în datorii pentru mulţi ani, fără şansa de a mai apela la un credit sau la alte posibilităţi de redresare financiară.
Rămâne de văzut dacă proiectul va fi transpus în lege sau nu după dezbaterile care vor avea loc în Parlament.
Lipsa de predictibilitate şi stabilitate reprezintă principalele provocări ale sistemului fiscal din România.
Anul trecut, Codul fiscal s-a modificat de 34 de ori, iar până în prezent, în acest an au fost operate 17 modificări ale celui mai important act normativ în domeniul fiscal.
Toate acest modificări, însă, nu au fost de natură să simplifice cadrul legislativ, a declarat Emilia Dragu, consultant fiscal.
Investitorii cu care am stat de vorbă susţin că, pe lângă un cadru legislativ stabil ce trebuie asigurat de Executiv, la nivelul administraţiei locale este nevoie de mai multă implicare şi de strategii sustenabile pe termen lung.
Obligaţia de a plăti TVA în România chiar dacă mărfurile doar tranzitează ţara noastră alungă investitorii străini care aleg să facă importuri prin alte porturi din regiune.
Constanţa şi statul român pierd astfel taxe vamale şi de operare de sute de milioane de euro, dar şi dezvoltarea pe orizontală pe care ar putea să o angreneze dezvoltarea portului, a declarat expertul în fiscalitate pe domeniul vamal, Valentin Durigu.
Legea dialogului social (nr.62/2011) îi scoate în stradă pe sindicaliştii de la Cartel Alfa. Oamenii sunt revoltaţi pentru că, deşi au primit asigurări că va fi modificată această lege care a rămas deocamdată în forma aprobată de guvernul Boc. Sindicaliştii Cartel Alfa sunt decişi să protesteze, începând de astăzi, până pe 1 noiembrie, zilnic, în faţa Ministerului Muncii.
Liderul constănţean, Ion Caraignat, ne-a declarat că peste 400 de sindicalişti constănţeni vor participa pe 7 octombrie, de Ziua Internaţională a Muncii Decente, la mitingul de protest din faţa Guvernului.
În urma negocierilor cu patronatele s-a stabilit modificarea , prin HG, a câtorva articole din lege, lucru care nu s-a realizat. Este vorba de scăderea reprezentativităţii sindicatelor de la 50%+1 la cel mult o treime din numărul sindicaliştilor. Aceştia mai solicită ca infiinţarea unui sindicat să nu mai fie legată de numărul de membrii după cum ne-a declarat liderul filialei Constanţa, Ion Caraignat.
O altă revendicare este stabilirea unui contract colectiv de muncă la nivel naţional, cu o erarhizare a muncii, cum era în vechea lege.
(AUDIO) Transportul şi distribuţia de energie şi de gaze naturale sunt declarate activităţi de interes naţional
Publicat de cristina.iliuta,
24 septembrie 2014, 12:24 / actualizat: 24 septembrie 2014, 13:25
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a legilor energiei, gazelor naturale, petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu cel puţin doi ani, din 2018 până în 2021, a calendarului de liberalizare a preţului la gazele naturale pentru populaţie. Preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, Iulian Iancu, a precizat că acest proiect prevede şi obligativitatea publicării tuturor costurilor, care vor putea fi analizate de toţi consumatorii din România, introducerea punctului unic de contact pentru consumatorul casnic, pentru soluţionarea în timp optim a sesizărilor, contestaţiilor, reclamaţiilor. Prin modificările aduse operatorii de distribuţie nu mai au acces în casele consumatorilor decât în cazurile de siguranţă sau de pericol de explozie. Prin acest proiect, transportul şi distribuţia de energie si de gaze naturale sunt declarate de interes naţional.Iulian Iancu a declarat, pentru Radio Constanţa , că aplicarea noii legi va duce la dezvoltarea firmelor de profil, în special din Dobrogea, în contextual dezvoltării activităţilor de explorare şi exploatare a gazelor şi petrolului din Marea Neagră. Interviu cu preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, Iulian Iancu.
Publicat de Adina Sîrbu,
18 septembrie 2014, 08:24
Pensionarii vor putea din nou să lucreze în sistemul public şi să cumuleze pensia cu salariul, ca urmare a modificării, de către Camera Deputaţilor, a legii care interzicea acest cumul.
Iniţiatorii susţin că propunerea legislativă repară abordarea din 2009 şi totodată, oferă posibilitatea profesioniştilor valoroşi să rămână în sistem.
Până acum era interzisă cumularea veniturilor pentru cei care aveau o pensie egală sau mai mare cu salariul mediu pe economie.
Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către Curtea Constituţională. Decizia a fost luată marţi de judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi.
Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.
De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.
Judecătorii constituţionali au luat în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.
Procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, a transmis, luni, Curţii Constituţionale (CC) punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.
Legea privind amnistia fiscală dezbătută de deputaţi
Publicat de gabriel.afuz,
8 septembrie 2014, 14:52
Ministrul muncii, Rovana Plumb, anunţă că 50.000 de pensionari şi 20.000 de mame vor beneficia de noile prevederi privind amnistierea fiscală a pensionarilor, a mamelor şi a altor categorii de bugetari, care au primit mai mulţi bani din cauza unor erori de calcul.
Banii vor fi restituiţi în tranşe egale, pe o perioadă de 5 ani, de la 1 ianuarie anul viitor.
Rovana Plumb susţine că efortul bugetar pentru restituirea sumelor destinate mamelor şi pensionarilor se ridică la aproximativ 400 milioane de lei.
Vă reamintim că proiectele de lege privind amnistia fiscală vor fi dezbătute în această după-amiază de Camera Deputaţilor.
Tot astăzi, pe agenda deputaţilor se va afla şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.
Potrivit noilor reglementări, instanţele pe raza cărora au domiciliul persoanele amendate sunt cele care decid cine face muncă în folosul comunităţii.
Mai exact, în cazul în care contravenientul nu achită amenda în 30 de zile, acesta va fi trimis în faţa magistraţilor.
Ei vor decide câte zile de muncă în folosul comunităţii trebuie să presteze contravenientul, dacă persoana nu are bunuri care pot fi executate pentru a fi achitată amenda.
Astfel, cei care nu îşi plăteasc amenzile pot ajunge să deszăpezească străzile, să strângă gunoaiele din parcuri sau să cureţe bulevardele, fără ca pedeapsa impusă să depăşească 300 de ore de muncă în folosul comunităţii.
