Creveții Palaemon adspersus, adaptați în laboratorul INCDM „Grigore Antipa”, sunt pregătiți pentru reproducere artificială

Un nu experiment derulat de cercetătorii dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu în laboratorul de acvacultură.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 16:42

Maternitatea marină a Institutului Național de Cercetare‑Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” are noi locatari: creveții din specia Palaemon adspersus, colectați de specialiști din mediul natural și adaptați cu succes în laboratorul de acvacultură.

După perioada de acomodare, exemplarele sunt acum pregătite pentru reproducere indusă artificial.

Creveții reprezintă o sursă valoroasă de proteine complete, esențiale pentru regenerarea țesuturilor, și furnizează acizi grași omega‑3, recunoscuți pentru rolul lor în menținerea sănătății cardiovasculare. De aceea, obținerea unor cantități semnificative din surse controlate și sigure poate avea impact atât în industria farmaceutică, cât și în consumul alimentar, unde creveții sunt apreciați în rețete variate, de la preparate simple la gastronomii rafinate.

Cercetătorii INCDM dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu testează în perioada următoare tehnologii moderne de creștere intensivă, metode de reproducere repetată și parametrii limitativi ai speciei, pentru a oferi celor interesați toate datele necesare pentru dezvoltarea unei acvaculturi sustenabile la Marea Neagră.

Cele mai noi date privind dinamica pe termen lung a comunităților de copepode (crustacee foarte mici) de-a lungul coastei românești a Mării Negre, pe baza unui set extins de date ce acoperă aproape șase decenii (1956–2015), au fost făcute publice în luna martie.

Recent, cei doi specialiști au prezentat și un studiu științific privind relansarea acvaculturii de stridii (Magallana gigas) pe litoralul românesc, realizat în premieră pentru România.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.

Totodată, prin proiectul EX-AQUA Institutul urmărește să poziționeze regiunea Mării Negre pe harta acvaculturii marine și a culturilor de alge, dar și să transforme INCDM într-un centru de excelență în acvacultura durabilă a algelor marine.

Vezi și:

Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră

Studiu: Condiții favorabile pentru relansarea acvaculturii de stridii în România

INCDM „Grigore Antipa” a inaugurat un nou laborator pentru testarea tehnologiilor de creștere a algelor marine

Sursă și foto: INCDM

AUDIO | Anul viitor, vom mânca păstrăvi, midii și stridii din Marea Neagră

Cercetătorii INCDM continuă cu succes aclimatizarea păstrăvului și bibanului de mare, precum și cultivarea stridiei japoneze și a midiilor în mare deschisă.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 februarie 2025, 15:34

Au fost adjudecate 10 din cele 28 de suprafețe de luciu de apă din Marea Neagră scoase la licitație de Apele Române. Acestea se întind de la Gura Portiței până la Vama Veche. Un agent economic din Prahova a închiriat patru sectoare și e posibil ca anul viitor, de Paști, să mâncăm păstrăv crescut în Marea Neagră. Alți agenți economici vor cultiva midii și stridii.

Experimentul de cultivare a stridiei japoneze în mare deschisă continuă cu succes, iar rezultatele privind aclimatizarea lavracului sunt mai mult decât încurajatoare ne-a declarat cercetătorul marin Victor Niță, de la  Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța:

Redactor: Cecilia Pătrăhău

AUDIO | Cercetătorii INCDM „Grigore Antipa” testează cu succes adaptarea lavracului în Marea Neagră

Rezultate promițătoare ale adaptării speciei la salnitatea și temperaturile scăzute din Marea Neagră: mortalitate zero și ritm rapid de creștere.

Publicat de Adina Sîrbu, 28 ianuarie 2025, 07:17

Lavracul sau bibanul de mare este testat în laboratoarele INCDM „Grigore Antipa”, pentru a fi aclimatizat în apele mai puțin sărate ale Mării Negre.

Specialiștii de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța continuă să experimenteze aclimatizarea unor specii de pești din Marea Mediterană, care sunt căutate pe piața românească.

După doradă și păstrăv, specialiștii studiază acum în ce măsură lavracul (Dicentrarchus labrax) sau bibanul de mare, un alt pește foarte apreciat din apele mai calde europene, se poate adapta la condițiile de salinitate și temperaturi mai scăzute din Marea Neagră, pentru a se evalua cât de fezabil este în condițiile unei ferme de acvacultură.

Lavracul este, cantitativ, a doua cea mai importantă specie crescută în acvacultura din Marea Mediterană (32,9% din totalul producţiei regionale), un peşte gustos, bine echilibrat, şi cu toleranţă bună la temperaturile scăzute din apele nord-vestice ale Mării Negre.

În laboratorul INCDM este testat răspunsul speciei la creşterea în apă cu salinitate scăzută, urmând ca, după atingerea vârstei de un an, testările să aibă loc în viviere amplasate în mare deschisă, pe instalaţia pilot de acvacultură a institutului.

Potrivit biologului marin dr. Magda Nenciu, rezultatele de până acum sunt promițătoare. Astfel, s-a înregistrat mortalitate zero la schimbarea rapidă a salinităţii, iar ritmul de creştere în apa Mării Negre a exemplarelor aduse din Italia este bun:

Redactor: Cecilia Pătrăhău/ Foto: INCDM „Grigore Antipa”

Dezastrul ecologic de la Kerci, monitorizat în contextul noului sezon turistic

Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, vom avea stridii și midii din ferme de acvacultură autohtone.

Publicat de Adina Sîrbu, 21 ianuarie 2025, 18:25

Poluarea masivă cu hidrocarburi din zona Strâmtorii Kerci în urma nauvragiului a două petroliere rusești, produs luna trecută, este atent monitorizată de autoritățile de mediu și cercetători, în contextul apropierii sezonului estival pe litoralul Mării Negre, dar și al fermelor de acvacultură înființate recent.

Astăzi, ministrul Mircea Fechet a participat, alături de specialiști ai ABADL și INCDM, la prelevarea de probe de apă din Marea Neagră, după dezastrul ecologic din decembrie 2024.

„Campania de monitorizare a Mării Negre va dura patru-cinci zile, iar la finele ei vom obține informații privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralului românesc”, a spus oficialul de la Mediu.

„Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic. (…) Deși riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic, am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral, cât și celor de la institutele din Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare. (…) Mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”.

Potrivit ministrului, au fost stabilite secțiuni de monitorizare pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), precum și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi.

Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, în ţara noastră vor funcţiona ferme piscicole la Marea Neagră, fiind deja atribuite prin concesionare anumite perimetre pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Este vorba despre perimetrele marine recent licitate de-a lungul întregului litoral românesc, începând din dreptul lacului Sinoe și până la Vama Veche, unde, în premieră, vom avea pe masă midii și stridii cultivate în ferme românești, precum și pești cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul somonat sau lavracul.

Mircea Fechet a spus că aşteaptă cu nerăbdare să mănânce scoici sau peşti „din fermele noastre piscicole din largul Mării Negre, şi nu importat de la mii de kilometri depărtare”:

Potrivit acestuia, discuţia legată de ferme piscicole în largul Mării Negre durează de zeci de ani în ţara noastră, în timp ce în Bulgaria au fost făcute deja astfel de investiţii.

Referitor la problemele pe care le au investitorii în ferme piscicole, legate de dificultatea obţinerii obţinerii autorizaţiilor şi de necesitatea existenţei unei infrastructuri pe plajă, ministrul a spus că vor fi găsite soluţii.

„Eu sunt convins că niciun crescător de midii, de stridii, de doradă, de lavrac sau orice altă specie adaptată la Marea Neagră nu se va plimba cu cutiile cu peşte printre şezlonguri. Sunt convins că vom asigura şi infrastructura necesară, care ar putea să difere în funcţie de tipul de tehnologie, de tipul de fermă piscicolă, însă eu cred că aceste lucruri trebuie făcute pe parcurs”, a mai declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

FOTO | Rezultate excelente înregistrate de cercetătorii INCDM privind adaptarea lavracului la apele Mării Negre

Experimentele de laborator vor continua până în vară, când testarea se va face în vivierele din mare, pe instalaţia pilot de acvacultură a Institutului.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 decembrie 2024, 10:36

Cercetătorii colectivului de acvacultură marină de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța derulează un experiment dedicat bibanului de mare european, pentru a vedea dacă peștele ar putea fi crescut în Marea Neagră.

După experimentele reușite în adaptarea la apele Mării Negre a păstrăvului și doradei, specialiștii studiază acum în ce măsură lavracul (Dicentrarchus labrax), un alt pește foarte apreciat din apele mai calde europene, se poate adapta la condițiile de salinitate și temperaturi mai scăzute de pe litoralul nostru, iar dacă experimentul va fi un succes, ar putea fi înființate ferme pentru creșterea acestei specii.

Prin proiectul „Nucleu dedicat studierii surselor de hrană sustenabile la litoralul românesc”, colectivul de acvacultură marină al INCDM realizează o serie de cercetări în laborator dedicate acestei specii de interes, utilizând juvenili din Marea Adriatică.

Lavracul este, cantitativ, a doua cea mai importantă specie crescută în acvacultura din Marea Mediterană (32,9% din totalul producţiei regionale), un peşte gustos, bine echilibrat, şi cu toleranţă bună la temperaturile scăzute din apele nord-vestice ale Mării Negre.

Din acest motiv, în Laboratorul de Acvacultură al INCDM, dr. Victor Niţă şi dr. Magda Nenciu testează deja de 6 luni răspunsul speciei la creşterea în apă cu salinitate scăzută, iar înainte de a formula concluziile finale, aceștia notează rezultate promițătoare ale experimentului.

Astfel, s-a înregistrat mortalitate zero la schimbarea rapidă a salinităţii (aspect foarte important pentru transferul direct al loturilor din Marea Mediterană în Marea Neagră, esenţial în cazul fermelor private).

De asemenea, ritmul de creştere în apa Mării Negre este cel puţin la fel de bun comparativ cu subloturile menţinute la salinităţi ridicate, în condiţii identice, în laborator.

Experimentele de laborator vor continua până la atingerea vârstei de un an, urmând ulterior a se realiza testări în viviere pilot amplasate în mare deschisă, pe instalaţia pilot de acvacultură a INCDM, transmit cercetătorii.

Sursă: INCDM „Grigore Antipa” Constanța