Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră
Mortalitate zero, creștere accelerată și carne de calitate superioară: păstrăvul curcubeu se adaptează foarte bine în mediul marin românesc.
Publicat de Adina Sîrbu, 5 octombrie 2025, 14:03
Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța câștigă pariul aclimatizării păstrăvului curcubeu în Marea Neagră.
Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.
Într-un context marcat de interesul tot mai mare al operatorilor economici pentru dezvoltarea acvaculturii marine la litoralul românesc, cercetătorii de la INCDM anunță rezultate remarcabile în aclimatizarea păstrăvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apa Mării Negre.
„Cercetarea noastră a vizat o mai bună înțelegere a factorilor limitativi pentru creșterea păstrăvului curcubeu în apa Mării Negre”, explică echipa de acvacultură a INCDM, într-un raport recent.
Experimentul a fost realizat în sistemul recirculant marin (RAS) al institutului, unde, în noiembrie 2024, au fost transferate loturi de puiet cu o biomasă medie de doar 35 de grame, provenite de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu.
Rezultate spectaculoase: fără stres, fără mortalitate
În pofida schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură (de la 10°C la 15°C), „toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres”. Mai mult, cercetătorii au înregistrat „mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât şi pe întreaga perioadă monitorizată”.
Sistemul RAS modern a permis un control optim al parametrilor de mediu. Salinitatea s-a menținut între 14–16‰, considerată ideală pentru o creștere susținută, iar valorile oxigenului dizolvat (65% saturabilitate medie) și ale pH-ului au fost „bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu”.
Creștere de peste 40 ori a biomasei și carne de calitate superioară
După un an de monitorizare, păstrăvii și-au multiplicat biomasa inițială de peste 40 ori, atingând greutăți medii de 1.600 de grame – „valori excelente”, potrivit cercetătorilor. Singura afecțiune observată a fost „water belly”, o boală specifică salmonidelor crescute în apă sărată, care a fost gestionată cu succes prin oprirea temporară a hrănirii.
Un alt rezultat notabil este culoarea cărnii: „Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de <somonare>”, exemplarele prezentând o nuanță roz intens, care le crește atractivitatea comercială.”
Colaborare cu mediul privat
Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre în domeniul acvaculturii, iar echipa de specialiști a INCDM anunță că va continua colaborarea cu mediul privat, prin oferirea de informaţii de specialitate şi prin noi experimente, creând astfel noi perspective de dezvoltare durabilă a acvaculturii marine în România și oportunități comerciale în domeniul piscicol.
„Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României”, transmit reprezentanții INCDM.
