ANI. Conflict de interese în Parlament

Publicat de , 14 octombrie 2015, 12:10

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a remis presei un comunicat în care arată că 32 de foşti sau actuali parlamentari ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă.

Este vorba despre actualii deputaţi Mihăiţă Calimente, Bogdan Ciucă, Gheorghe Firczak, Iulian Iancu, Miron Ignat, Gheorghe Ionescu, Atilla Bela, Laszlo Kelemen, Ion Mocioalcă, Iuliu Nosa, Laurenţiu Nistor, Daniel Oajdea, Neculai Răţoi, Ion Stan şi Mădălin Voicu, senatorul Cătălin Croitoru şi foştii deputaţi Amet Aledin, Ana Gheorghe, Ştefan-Vasile Bereş, William Brînză, Viorel Vasile Buda, Sorin Gheorghe Buta, Petru Călian, Viorel Cărare, Radu Eugeniu Coclici, Relu Fenechiu, Gheorghe Abor, Mircia Giurgiu, Pavel Horj, Doru Leşe, Corneliu Olar, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu.

Conform ANI, constănţeanul Amet Aledin, în calitate de deputaţ a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile legale. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 1.143 Lei.

Iar deputatul social-democrat Mădălin Voicu, ales într-un colegiu din judeţul Constanţa a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 3.302 Lei.

ANI: Cum ajungeau banii constănţenilor la Nicuşor Constantinescu

Publicat de Bogdan Comșa, 16 iunie 2015, 19:14 / actualizat: 17 iunie 2015, 3:54

Agenția Națională de Integritate a constatat indicii privind posibila săvârșire de către Nicușor Danieln Constantinescu, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, a infracțiunilor de conflict de interese și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, motiv pentru care Agenția a sesizat Direcția Națională Anticorupție.

În urma evaluării, au rezultat indicii privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, întrucât, în perioada exercitării funcției, Nicușor Constantinescu a încheiat prin atribuire directă un contract de prestări servicii și 10 acte adiționale, semnate între C.J. Constanța și S.C. CONPRESS HOLDING S.R.L.

În baza contractului, asociații acestei societăți comerciale au obținut un folos patrimonial în valoare de 2.404.913,24 Lei (aprox. 556.260,16 Euro).

Constantinescu a deținut în cadrul S.C. CONPRESS HOLDING S.R.L. calitatea de asociat (23 mai 1994 – 04 aprilie 2002) și funcția de administrator (03 – 04 aprilie 2002), fiind asociat cu Strutinsky Gabriel Sorin, Ciocoiu Sanda, Cârciog Mihail Gheorghe, persoane fizice cu care este asociat și în prezent în cadrul altor societăți comerciale.

De asemenea, cu ocazia desfășurării evenimentului „Centura de Aur”, organizat în Constanța în perioada 4 – 8 septembrie 2013, C.J. Constanța, prin Președintele Constantinescu Nicușor Daniel, a încheiat cu agenția de turism S.C. ICAR TOURS CONSTANȚA S.R.L. un contract cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Astfel, prin încheierea acestui contract, s-a creat un folos patrimonial, în valoare de 22.000 Lei, în favoarea S.C. XENOTI S.R.L., societate comercială ce a asigurat, cu ocazia evenimentului menționat, servicii de cazare la Complexul „FLORA” din Mamaia și în cadrul căreia Constantinescu Nicușor Daniel deține calitatea de asociat.

Anterior, în anul 2007, S.C. ICAR TOURS CONSTANȚA S.R.L. a încheiat cu S.C. XENOTI S.R.L. – Complex „FLORA” Mamaia un contract de prestări servicii hoteliere pe durată nedeterminată.

Astfel, pentru efectuarea plăților, Constantinescu Nicușor Daniel, în calitate de Președinte al C.J. Constanța și ordonator principal de credite, a semnat documentele financiar-contabile constând în cinci ordonanțări de plată, două angajamente bugetare și două propuneri de angajare.

Mai mult, în calitate de Președinte al C.J. Constanța, Constantinescu Nicușor Daniel a folosit informațiile referitoare la bugetul instituției publice și serviciile ce urmează a fi achiziționate, informații ce nu sunt destinate publicății, în scopul obținerii unor sume de bani (2.404.913,24 Lei, echiv. a 556.260,16 Euro) pentru asociații S.C. CONPRESS HOLDING S.R.L. Constanța, societate care aparține acelorași persoane cu care Președintele C.J. Constanța se află în relații de asociere și colaborare în ultimii cinci ani, în mai multe societăți comerciale.

În același sens, Nicuşor Constantinescu, folosind informații ce nu sunt destinate publicității, a favorizat și direcționat, prin intermediul agenției de turism ICAR TOURS CONSTANȚA plata sumei de 252.899,00 Lei pentru serviciile de cazare oferite în timpul competiției sportive „Centura de Aur”, din care, ulterior, suma de 22.000 Lei a fost direcționată către propria firmă, S.C. XENOTI S.R.L.

Prin urmare, Agenția Națională de Integritate a sesizat Direcția Națională Anticorupție în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către Constantinescu Nicușor Daniel a infracțiunii de conflict de interese (art. 301 din Codul Penal) și a infracțiunii asimilate infracțiunilor de corupție (art. 12, lit. b) din Legea nr. 78/2000).

Totodată, având în vedere neconcordanțele sesizate cu privire la unele facturi fiscale, constatate ca urmare a comunicării acestora de către S.C. XENOTI S.R.L. – Complex „FLORA” Mamaia și S.C. ICAR TOURS CONSTANȚA S.R.L., a fost sesizată și Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), în vederea declanșării acțiunii de control fiscal la S.C. XENOTI S.R.L., în conformitate cu prevederile Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.

Nicuşor Constantinescu a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, dat nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Potrivit art. 301 din Codul Penal al României, „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

De asemenea, conform art. 12, lit. b) din Legea nr. 78/2000, „sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.

Nicuşor Constantinescu nu a răspuns solicitării noastre de a ne oferi un punct de vedere.

––––––

Update: Ulterior publicării articolului, Nicuşor Constantinescu ne-a transmis mai multe precizări legate de acest subiect.

Comisia Juridică – vot tranşant privind cererea DNA de urmărire penală a premierului

Publicat de Bogdan Comșa, 8 iunie 2015, 17:20

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a votat, luni după-amiaza, solicitarea DNA privind cererea de începere a urmăririi penale a premierului Victor Ponta.

Vă reamintim că acesta este acuzat de procurorii anticorupţie de conflict de interese, pentru că l-a numit pe Dan Şova în mai multe posturi de conducere în Guvern, după ce ar fi beneficiat ilegal, cu ajutorul acestuia, de anumite sume de bani şi alte avantaje materiale.

18 dintre membrii Comisiei Juridice au votat împotriva solicitării Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unul s-a abţinut, iar 6 au votat „pentru”.

Deputatul PNL, Valeria Schelean a declarat ca prin decizia luata de majoritatea membrilor Comisiei, PSD demonstraza ca se opune unei justitii independente.

Decizia finală va fi luată, însă, mâine, de Plenul Camerei Deputaţilor.

Pentru a fi adoptată solicitarea de începere a urmăririri penale, este nevoie de votul favorabil exprimat de cel putin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.

Potrivit regulamentului, votul în cazul solicitărilor de urmărire penală pentru deputaţii care au ocupat sau ocupa functii de ministri, este secret cu bile.

Decizia finală va fi luată, însă,

Fostul preşedinte al CJ Brăila, trimis din nou în judecată, acuzat că îşi finanţa firmele din banii publici

Publicat de Bogdan Comșa, 23 aprilie 2015, 18:09

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de GHEORGHE BUNEA STANCU, la data faptelor, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, (în prezent condamnat în detenție într-un alt dosar al D.N.A), în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu în formă continuată, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul şi de conflict de interese în formă continuată

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 28.03.2006 – 08.03.2012, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a făcut mai multe demersuri și a luat decizii prin care două persoane juridice – SC CLUB FOTBAL BRĂILA SA Brăila și ASOCIAŢIA HANDBAL CLUB „DUNĂREA” Brăila au obținut foloase necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei din bugetul Consiliului Județean Brăila.

Demersurile, constând în întocmirea expunerilor de motive, susținerea acestora și adoptarea hotărârilor, precum și a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive și Consiliul Județean Brăila) au fost făcut în condițiile în care Gheorghe Bunea Stancu cunoștea că se află în incompatibilitate.

În plus, finanțarea celor două persoane juridice a fost aprobată cu nerespectarea prevederilor legale, respectiv, fără a exista angajamente legale, respectiv hotărâri ale CJ Brăila de aprobare expresă a sumelor încasate de cele două cluburi.

La foloasele obținute de cele două societăți menționate, în valoare totală de 7.492.360 lei (respectiv 2.300.00 lei pentru SC FOTBAL CLUB DUNĂREA BRĂILA și suma de 5.192.360 lei pentru ASOCIAŢIA HANDBAL CLUB „DUNĂREA” Brăila) se adaugă dare în folosință gratuită, pe o perioadă de 5 ani, a unui autoturism aparținând Consiliului Județean Brăila.

Aceasta, în condiţiile în care SC BURSAGRIROM SA Brăila, la care Gheorghe Bunea Stancu este acţionar majoritar, are o participare indirectă la capitalul SC CONCIVIA SA Brăila, societate care are la rândul său, are calitatea de acţionar majoritar la SC FOTBAL CLUB DUNĂREA BRĂILA şi membru fondator la ASOCIAŢIA HANDBAL CLUB „DUNĂREA” Brăila fiind deci, persoană afiliată la acestea.

Totodată, din totalul sumei de 7.492.360 lei încasată de cele două cluburi sportive, suma de 247.122,56 lei (fără tva) ce reprezintă cheltuielile ocazionate de serviciile de servire a mesei ce au fost virate la SC ISTRU SA Brăila, firmă la care, SC BURSAGRIROM SA Brăila este acționar majoritar, iar fiul lui Gheorghe Bunea Stancu este președinte al Consiliului de Administrație. Din prestarea serviciilor de alimentaţie publică către SC CLUBUL DE FOTBAL BRĂILA SA şi HANDBAL CLUB DUNĂREA Brăila în perioada 2008 – 2011, SC ISTRU SA Brăila a realizat un profit net estimat de 61.686,76 lei.

Așadar, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al C.J Brăila, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin mai multe acte materiale, în perioada 28.03.2006 – 08.03.2012, a îndeplinit mai multe acte şi a luat decizii prin care a obţinut în mod indirect prin intermediul SC FOTBAL CLUB S.A. BRĂILA şi ASOCIAŢIA HANDBAL CLUB „DUNĂREA” Brăila foloase patrimoniale în valoare totală de 7.492.360 lei pentru SC BURSAGRIROM SA Brăila (la care este acționar majoritar) și în mod direct foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral.

Parlamentul decide când îşi votează aleşii legea pensiilor speciale

Publicat de Bogdan Comșa, 19 aprilie 2015, 16:53

Conducerea Parlamentului urmează să stabilească în perioada următoare calendarul dezbaterii şi adoptării proiectului de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari, semnat de peste 250 de senatori şi deputaţi.

Documentul prevede o indemnizaţie specială de 1500 de lei pentru aleşii cu un singur mandat şi de 4000 de lei pentru cei care au deţinut trei mandate.

Atraşi de pensiile de serviciu pe care parlamentarii din alte state europene le primesc, semnatarii proiectului susţin că indemnizaţiile speciale reprezintă o măsură reparatorie după tăierea pensiilor din guvernarea Boc şi că modul de calcul este în acord cu normele europene.

În acest sens, iniţiatorii au anexat noului proiect şi o sinteză care arată ce indemnizaţie au parlamentarii în spaţiul comunitar.

Astfel, în Parlamentul European indemnizaţia lunară este de 7807 euro, iar vârsta de pensionare de 63 de ani.

Pensia parlamentară în acest caz reprezintă 4,5% din indemnizaţia aferentă fiecărui an de mandat fără a putea depăşi însă 70% din indemnizaţia lunară ceea ce la un calcul simplu înseamnă puţin peste 5400 de euro.

Subiectul a provocat dezbateri aprinse în societate.

În acest context, Vasilica Steliana Miron, senator PNL, a declarat că banii primiţi în timpul mandatului, în jur de 5 mii de lei pe lună, nu îi ajung nici pentru coafor.

În acelaşi timp, Alianţa pentru o Românie Curată a publicat o listă cu nouă parlamentarii care au semnat proiectul de lege privind acordarea unor pensii speciale pentru senatori şi deputaţi, deşi au probleme cu legea.

Unii dintre aceştia au dosare penale deschise la DNA pentru corupţie, alţii sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare, iar alţii sunt declaraţi incompatibili sau în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate.

Dintre aceştia, 8 sunt de la PSD, iar unul de la UDMR.

În acest timp, angajaţii români beneficiază de un salariu minim brut pe economie de 218 de euro pe lună (în jur de o mie de lei), penultimul ca valoare din UE, potrivit Oficiului European de Statistică EUROSTAT, iar cele mai mari sunt în Luxembourg, Belgia şi Olanda.

Totodată, statistica arată că pensia medie lunară în ţara noastră este de 860 de lei, aproximativ 186 de euro.

Proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL în condiţiile în care pensiile şi indemnizaţiile din România nu sunt la nivelul pe care mulţi şi le-ar dori, anunţă co-preşedintele liberal Alina Gorghiu.

În schimb, atât premierul Ponta, cât şi ministrul muncii, Rovana Plumb, au declarat că în acest caz decizia aparţine în exclusivitate parlamentului.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România a demisionat

Publicat de Bogdan Comșa, 27 martie 2015, 15:18

Vasile Astărăstoae şi-a anunţat demisia de la şefia Colegiului Medicilor din România.

Potrivit acestuia, demisia ar urma să fie prezentată în cadrul viitorului Consiliu al Colegiului, care urmează să aibă loc în data de 17 aprilie.

Decizia vine după ce, ieri, a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Condamnarea a fost primită după ce Vasile Astărăstoae, în calitate de preşedinte al Institutului de Medicină Legală Iaşi, a coordonat un proiect cu fonduri europene, în care a fost implicată şi fiica sa, în calitate de avocat. În cadrul acestui proiect, IML a încheiat un contract de prestări-servicii cu Astărăstoae, în urma căruia acesta primea, lunar, 9.000 de lei.