Ziua Bujorului Românesc, floarea națională a României

Bujorii Dobrogei, frumusețe sălbatică de admirat doar în natură!

Publicat de Adina Sîrbu, 15 mai 2026, 14:34 / actualizat: 17 mai 2026, 14:24

Bujorul sălbatic, floarea spectaculoasă cu petale catifelate de un roșu intens, declarată monument al naturii încă din 1932, a fost desemnată prin lege drept floare națională a României. De patru ani, pe 15 mai este celebrată Ziua Bujorului Românesc.

Simbolul bujorului a fost mereu prezent în folclor, în artă și pe obiectele tradiționale. Îl întâlnim în versurile lui Mihai Eminescu, în picturile lui Nicolae Grigorescu și în broderiile populare, fiind asociat cu eleganța și feminitatea. Alegerea sa ca floare națională reflectă atât frumusețea sa naturală, cât și rolul său în tradițiile și identitatea românească.

Ideea unei flori naționale a apărut încă din timpul domniei Regelui Carol I, când au fost formulate mai multe propuneri. În cele din urmă, argumentele în favoarea bujorului – susținute de cercetări îndelungate – au prevalat.

Printre acestea se numără: existența celor cinci specii de bujor care cresc spontan în România, în rezervații naturale protejate, cu un potențial biologic și ornamental deosebit, la care se adaugă trei specii cultivate, cu peste 100 de varietăți; organizarea anuală, în luna mai, a festivalurilor dedicate bujorului în diverse regiuni ale țării; popularitatea sa ca floare decorativă, prezentă în parcuri și grădini; adaptabilitatea ecologică ridicată, care permite cultivarea sa aproape peste tot, de la câmpie la munte; prezența sa constantă ca sursă de inspirație în folclor, muzică, literatură și arta populară; faptul că peste 100.000 de români poartă numele sau prenumele Bujor; asocierea sa, în mentalul colectiv, cu sănătatea și frumusețea; precum și utilizarea sa tradițională în medicina populară.

Bujorul sălbatic crește în mod natural în peste 80 de arii protejate din România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, fiind ocrotit prin lege pentru a-i asigura conservarea. Ca floare națională, statut obținut prin lege, bujorul include cele cinci specii spontane (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis ssp. banatica), dar și trei specii cultivate (Paeonia officinalis, Paeonia lactiflora, Paeonia suffruticosa).

Bujorul dobrogean (Paeonia peregrina) este considerat un simbol al sacrificiului și al mândriei naționale. Culoarea sa roșu intens este legată în legendele locale de sângele eroilor căzuți, iar statutul de Floare Națională a României îi întărește rolul simbolic. Specia este inclusă în Lista Roșie a plantelor superioare din România, în categoria vulnerabil și rar, fiind protejată prin lege și declarată monument al naturii.

Pe 27 octombrie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 285/2022, care consacră bujorul drept floare națională a României.

Bujorul sălbatic poate fi admirat în mai multe rezervații naturale din Dobrogea, unde în fiecare primăvară oferă un spectacol impresionant de culoare. Perioada optimă de înflorire este cuprinsă între sfârșitul lunii aprilie și jumătatea lunii mai, iar florile rămân deschise aproximativ zece zile.

În județul Tulcea, unul dintre cele mai spectaculoase locuri este Dealul Bujorilor, în apropierea Cetății Enisala. Bujorii pot fi întâlniți și în Parcul Național Munții Măcinului, iar în Pădurea Hagieni, în județul Constanța, pot fi admirați, alături de bujorii sălbatici, și bujorii de stepă.

Frumusețea sălbatică nu stă în vază

La final de primăvară, dealurile Dobrogei se colorează în roșu intens, dar spectacolul Bujorului Dobrogean (Paeonia peregrina) este unul fragil. Oricât de tentant ar fi să luați acasă o parte din această splendoare, adevărul e simplu și dureros: un bujor rupt se ofilește în câteva ore, iar o plantă smulsă din rădăcină înseamnă pierderea definitivă a speciei în acel loc.

Legislația este clară. Potrivit Ordinului nr. 410/2008, recoltarea, achiziția sau comercializarea plantelor declarate monumente ale naturii, a celor rare, endemice ori aflate în pericol de dispariție este strict interzisă. Amenzile pentru persoanele fizice care distrug flora din ariile naturale protejate  ajung la 10.000 de lei și sunt între 25.000 și 50.000 de lei pentru persoane juridice.

De aceea, bucurați-vă de bujorii Dobrogei acolo unde le este locul: în natură. Luați cu voi doar fotografii, filmări și amintiri. Nu doar pentru că amenzile sunt mari, ci pentru că vorbim despre un monument al naturii, un patrimoniu viu pe care îl datorăm generațiilor viitoare.

Bujorul românesc și bujorul de stepă

Pe teritoriul României cresc două specii de bujor sălbatic: bujorul de stepă și bujorul românesc sau bujorul dobrogean –, ambele protejate prin lege.

Bujorii de stepă pot fi admirați în Rezervația naturală Gura Dobrogei, în timp ce bujorul românesc este prezent în mai multe arii protejate din Dobrogea: Dealul Consul, Munții Măcin (Tulcea), Rezervația Hagieni (Constanța), Dealul Bujorului – Ciucurova (Tulcea) și Rezervația Enisala (Tulcea).

Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) este o specie erbacee, originară din Munții Caucaz și de pe litoralul Mării Negre din Ucraina, răspândită ulterior în Bulgaria, România și Serbia. Se recunoaște ușor după frunzele foarte fine, filiforme, asemănătoare cu cele de mărar, dispuse des pe tulpină. Florile, de un roșu intens, au de obicei cinci petale ondulate, sunt parfumate și prezintă numeroase stamine galbene. Planta poate atinge 30–60 cm înălțime.

Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) se deosebește prin frunzele late, verde-închis, tulpina robustă și florile mai mari, cu un roșu profund. Înflorește la începutul lunii mai, la scurt timp după bujorul de stepă, iar florile rezistă în medie 7–10 zile, în absența ploilor puternice.

De fiecare dată când întâlnim aceste flori, trebuie să ne amintim că sunt specii rare, supraviețuitoare ale unor epoci îndepărtate. Bujorii sălbatici nu trebuie rupți, smulși sau transplantați, pentru că nu rezistă în alt mediu și dispar definitiv din locul de origine.

Să ne bucurăm de splendoarea lor acolo unde le este locul: în natură!

Video și foto: Mariana Stelu Dumitru