Calendarul zilei – 9 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 ianuarie 2020, 06:17 / actualizat: 9 ianuarie 2020, 9:39

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Asociația 4Culture în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Festivalul Europalia prezintă spectacolul „Traces”, un spectacol de dans contemporan creat de coregraful flamand Wim Vandekeybus, la Teatrul Național București – ora 19:00

* Concert susţinut de Emeric Imre – ora 21:30, la Hard Rock Cafe

* Arad: Concert de Anul Nou – ora 19:00, la Filarmonica de Stat (9 – 10 ian.)

– Sport

* Lausanne, Elveţia: A III-a ediţie a Jocurilor Olimpice de de Iarnă pentru Tineret, la care participă şi sportivi români (9 – 22 ian.)

– S-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie

* Acum 582 de ani (1438) avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole

* Acum 228 de ani (1792) avea loc semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Yedisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată

* Cu 176 de ani în urmă (1844) apărea săptămânal (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), periodic ce continuă programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” este prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21)

* Cu 132 de ani în urmă (1888) avea loc promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România (9/21)

* Tot într-o zi de 9 ianuarie, acum 75 de ani (1945), se semna, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944

* Acum 66 de ani (1954) era inaugurată clădirea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu

* Acum 41 de ani (1979) întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a fost fondată Asociaţia Profesională Liberală a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj (APLMM Cluj), devenită ulterior Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (APM Cluj), prima asociaţie patronală reînfiinţată după 1989. Ulterior, după afilierea la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în 1992, ca membru fondator, APM Cluj a fost decretată ca „cea mai veche organizaţie patronală din Europa”, atestată documentar

* Cu 14 ani în urmă (2006) un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea Aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca

Aniversări – Comemorări

– 1780: A murit (probabil otrăvit) Chesarie De Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti) – 240 de ani

– 1865: A murit dramaturgul şi poetul Alexandru Depărăţeanu (n. 1834) – 155 de ani. NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a morţii 11.I.1865

– 1885, 9/21: S-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969) – 135 de ani. NOTĂ: www.crispedia.ro dă naşterea la 22.I.1885

– 1900: S-a născut (la St. Avald, Franţa) prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (m. 1984) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 1.IX.1900

– 1902: S-a născut arhitectul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare („Casa Română” de la Expoziţia internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1911: S-a născut soprana Lya Hubic (m. 2006)

– 1911: S-a născut economistul Ion Rachmuth; lucrări în domeniul teoriei economice şi al mecanismului formării preţurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1990)

– 1912: S-a născut poetul Ştefan Stănescu, format în climatul ortodoxist al revistei „Gândirea” (m. 1956)

– 1914: S-a născut Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (m. 1977)

– 1922: S-a născut compozitorul Ştefan Mangoianu (m. 1979)

– 1928: S-a născut Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă; lucrări asupra artei româneşti medievale şi a celei moderne (m. 1987)

– 1931: S-a născut Ion Cojar, regizor de teatru şi profesor; fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (m. 2009)

– 1934: S-a născut Mircea Tomuş, critic şi istoric literar, profesor

– 1944: S-a născut Grid Modorcea (prenumele la naştere: Mitică-Puiu), poet, prozator, dramaturg, eseist, regizor, scenarist, critic de film și ziarist

– 1947: S-a născut Ioana Ieronim (pseudonimul Ioanei Brânduş), poetă şi traducătoare (din literaturile daneză şi olandeză)

– 1950: A murit Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România, medic obstretician și profesoară; medic militar în timpul Primului Război Mondial, cu merite deosebite în salvarea şi îngrijirea multor răniţi; soția anatomistului și antropologului Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România (n. 1875) – 70 de ani. NOTĂ: www.araratonline.com menționează decesul la 14.I.1950

– 1955: S-a născut poetul şi publicistul Ion Mureşan – 65 de ani

– 1956: S-a născut dirijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner

– 1959: S-a născut Cristi (Cristian Alexandru) Minculescu, solist vocal şi compozitor de muzică rock, cunoscut pentru activitatea sa de peste 30 de ani ca vocalist al trupei „Iris” (formaţie de care s-a despărţit în anul 2012, când s-a stabilit în Germania)

– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (n. 1901)

– 1972: A murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1906, la Gyula, Ungaria)

– 1977: S-a născut Vlad Hogea, publicist și om politic, fost deputat de Iași în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în legislaturile 2000–2004 și 2004–2008, cunoscut ca autor al lucrării „Naționalistul” şi unul din promotorii Partidului România Unită; în anul 2005 a activat ca euro-observator la Parlamentul European (m. 2014)

– 1980: A murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1898) – 40 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 18.XII.1898, iar a morţii 10.I.1980

– 1991: A murit Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (n. 1950)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 1993: A murit Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire, membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (n. 1893, la Sângereni, azi în R. Moldova)

– 1998: A murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932)

– 2011: A murit profesorul Raul Volcinschi, o legendă a luptei împotriva comunismului, cel care, în 1983, a pus la cale un atentat pentru asasinarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1923)

– 2018: A murit Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (n. 1940)

– 2019: A murit actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu, care a performat pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara; directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (n. 1944) – 1 an

– 2019: A murit economistul și profesorul Iulian Văcărel; deschizător de drumuri în domeniul finanțelor publice și al asigurărilor; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Zagreb: O delegaţie oficială a Comisiei Europene va vizita Croaţia, în contextul preluării de către această ţară a Preşedinţiei Consiliului UE, pentru o perioadă de şase luni (9 – 10 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1774: A murit arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (n. 1705)

– 1870, 9/21: A murit Alexandr I. Herzen, scriitor şi filosof rus (n. 1812) – 150 de ani

– 1878: A murit Victor Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (n. 1820)

– 1890: S-a născut Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (m. 1938) – 130 de ani

– 1908: S-a născut Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (m. 1986)

– 1913: S-a născut Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate”, a fost obligat să demisioneze (m. 1994)

– 1914: S-a născut Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina în toată această perioadă (m. 1998)

– 1918: A murit Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (n. 1844)

– 1922: S-a născut Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleatidelor şi a abordat studiul codului genetic; a reuşit să producă în laborator prima genă artificială; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1968, împreună cu americanii Marshall W. Nirenberg şi Robert W. Holley (m. 2011)

– 1924: S-a născut regizorul de film georgian Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (m. 1990)

– 1936: A murit actorul american de film John Gilbert (numele real: John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (n. 1899). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1939: S-a născut actriţa britanică de film Susannah York (m. 2011)

– 1941: S-a născut cântăreaţa americană de muzică folk Joan Baez

– 1944: S-a născut chitarisul, compozitorul şi producătorul britanic Jimmy (James Patrick) Page, fondator al grupului rock „Led Zeppelin”

– 1968: S-a născut studenta americană Kimberly Bergalis, prima persoană care a contractat sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA) de la un lucrător din domeniul sănătăţii (dentistul ei) (m. 1991)

– 1973: S-a născut cântăreţul jamaican de muzică reggae şi dance Sean Paul (Sean Paul Ryan Francis Henriques)

– 1979: A murit Pier Luigi Nervi, inginer şi arhitect italian; adept al unei arhitecturi funcţionale (Palatul Expoziţiilor şi cel al Muncii din Torino, sala audienţelor de la Vatican, Australia Square din Sydney, catedrala din San Francisco) (n. 1921)

– 2005: A murit Koji Hashimoto, regizor de film japonez (n. 1936) – 15 ani

– 2011: A murit regizorul, producătorul, actorul şi scenaristul britanic de film Peter Yates (n. 1929)

– 2013: A murit economistul american James M. Buchanan, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1986, pentru contribuţiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale şi constituţionale fondate pe studiul procesului de pregătire şi luare a deciziilor politice şi economice (n. 1919)

– 2015: A murit producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (n. 1926) – 5 ani

– 2015: A murit creatorul de modă olandez Frans Molenaar (n. 1940) – 5 ani

– 2016: A murit actorul american Angus Scrimm (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Barbara Allyne Bennet (n. 1940)

– 2017: A murit Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (n. 1925)

Calendarul zilei – 8 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 ianuarie 2020, 06:11 / actualizat: 8 ianuarie 2020, 7:16

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 8 ianuarie

* Cu 628 de ani în urmă (1392) avea loc prima menţiune documentară a funcţiilor de „stolnic” şi de „paharnic” în Ţara Românească. În Moldova, aceastea apar atestate la data de 18 noiembrie 1393

* Cu 156 de ani urmă (1864) se deschidea Şcoala Preparandală din Iaşi, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanţii înscrişi în anul întâi se afla şi Ion Creangă

* În urmă cu 128 de ani (1892), la Sibiu, avea loc o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care hotăra alcătuirea unui „Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând revendicările celor trei milioane de români din monarhia austro-ungară, precum şi o critică a politicii naţionale intolerante a guvernului ungar; preşedinte al PNR este ales dr. Ioan Raţiu (8/20 – 9/21)

* Acum 108 ani (1912), era creat, în Uniunea Sud-Africană, Congresul Naţional African (ANC), prima mare organizaţie politică a populaţiei băştinaşe din Africa

* Tot într-o zi de 8 ianuarie, acum 30 de ani (1990), apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”. Instituția s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio”, Agenția Română de Presă — Agerpres, Agenția Națională de Presă Rompres și, din 2008, Agenția Națională de Presă Agerpres

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când a fost reînscris oficial Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD (prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989). Corneliu Coposu a devenit preşedinte al PNŢCD. La 22.XII.1989 Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat activitatea legal. Tot atunci s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ). La data de 28.XII.1989 cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat, formând PNŢCD (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), continuatorul tradiţional al politicii Partidului Naţional Ţărănesc, partid istoric interzis de comunişti în 1947. În 22 decembrie 1989, PNŢ a lansat manifestul „Apel către ţară”, semnat, printre alţii, de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Niculae Ionescu Galbeni. Ulterior, s-a adoptat o declaraţie programatică în care se preciza că instaurarea democraţiei, a unei economii libere şi a libertăţii religioase reprezentau principalele obiective ale partidului

Aniversări – Comemorări

– 1873: S-a născut Iuliu Maniu, jurist şi om politic, unul dintre artizanii unirii Transilvaniei cu România; preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi, după fuziunea PNR cu Partidul Ţărănesc/Mihalache, preşedinte al PNŢ (1926-1933; 1937-1947); prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930, 1932-1933); membru de onoare al Academiei Române; după 1944 a încercat să se opună sovietizării ţării; implicat într-un proces de trădare înscenat (1947), devenit şi pretext al desfiinţării PNŢ, a fost condamnat la detenţie pe viaţă (m. 1953, în închisoarea de la Sighet, corpul fiindu-i aruncat într-o groapă comună, în fostul cimitir al săracilor)

– 1899: S-a născut Ion Jovin, medic și profesor; întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti; deţinut politic (1947-1952); membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1994)

– 1904: S-a născut chimistul Dumitru A. Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1915: S-a născut istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain, specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (m. 1982) – 105 ani

– 1915: S-a născut Aurel Tita, traducător (a tradus singur, sau în colaborare, din Anatole France, Mérimée, La Fontaine, Émile Zola, Lope de Vega, La Bruyère, Fedru, La Rochefoucauld, Baudelaire ş. a.) şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (m. 1994) – 105 ani

– 1921: S-a născut geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1928: A murit Dumitru Georgescu-Kiriac, profesor, compozitor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie din România (n. 1866)

– 1928: S-a născut regizorul de film Manole Marcus (m. 1994)

– 1932: A murit juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului al XX-lea („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (n. 1869)

– 1939: S-a născut sculptorul Silviu Catargiu (m. 2016)

– 1939: A murit Caton Theodorian, prozator şi dramaturg (n. 1877)

– 1940: A murit Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor apreciate manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (n. 1879) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (m. 2010)

– 1954: S-a născut poetul și publicistul Lucian Vasiliu

– 1978: A murit Sarina Cassvan, prozatoare (a scris multă literatură pentru copii, iar „30 de zile în studio” este unul dintre primele volume de reportaje româneşti) şi traducătoare (în 1931 a tradus antologia „Contes roumains d’écrivain contemporains”; autoare a numeroase traduceri din literatura universală); soţia scriitorului Ion Pas (n. 1894)

– 1992: A murit Anton Dumitriu, filosof şi logician (n. 1905)

– 1998: A murit istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe; membru titular al Academiei Române din  (n. 1910). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 7.I.1998

– 2000: A murit mezzosoprana Martha Kessler (n. 1930) – 20 de ani

– 2016: A murit regizorul, scenograful şi pictorul Sergiu Savin (n. 1941)

– 2019: A murit dirijorul, compozitorul și pianistul Cornel Trăilescu; și-a dedicat Operei Naționale București mai mult de o jumatate de veac, din cei peste 90 de ani de viață (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, va prezenta Planul de investiții durabile al UE

– Istanbul: Preşedintele rus, Vladimir Putin, va purta discuţii cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan

– New York: Gala de premiere organizată de National Board of Review, o prestigioasă asociaţie de critici din New York cu o vechime de peste un secol, ale cărei trofee deschid în mod tradiţional noul sezon al premiilor decernate de industria cinematografică americană – la clubul Cipriani. Evenimentul va fi prezentat de Willie Geist

Aniversări – Comemorări

– Grecia: „O Zi sub Papuc”; în fiecare an, în această zi, în satele greceşti Monoclisia şi Petra puterea este preluată în exclusivitate de femei; obiceiul a luat amploare în ultimii ani, extinzându-se şi în alte localităţi greceşti

– 1324, 8 sau 9: A murit Marco Polo, celebru călător veneţian; a făcut o lungă călătorie (1271-1275) din Veneţia (străbătând Asia) până în China; relatările sale au constituit cea mai importantă sursă documentară medievală asupra Asiei (n. 1254)

– 1337: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul italian Giotto di Bondone, principal precursor al Renaşterii (n. 1266 sau 1276)

– 1642: A murit Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (n. 1564)

– 1705: S-a născut arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada regilor Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (m. 1774) – 315 ani

– 1713: A murit Arcangelo Corelli, compozitor, pedagog şi dirijor italian (n. 1653)

– 1830: S-a născut Hans von Bülow, dirijor, pianist, pedagog, compozitor şi critic muzical german (m. 1894) – 190 de ani

– 1874: A murit Charles-Étienne Brasseur de Bourbourg, scriitor, istoric şi arheolog francez (n. 1814)

– 1891: S-a născut fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu britanicul Max Born (m. 1957)

– 1891: A murit Fredrik Pacius, compozitor finlandez de origine germană, considerat părintele şcolii naţionale muzicale finlandeze; este autorul imnului naţional al ţării sale (n. 1809)

– 1896: A murit poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (n. 1844)

– 1910: S-a născut renumita balerină rusă Galina Ulanova; impactul ei asupra baletului rusesc, dar şi al celui vest-european, a fost impresionant (m. 1998) – 110 ani

– 1912: S-a născut regizorul japonez de film Tadashi Imai (m. 1991)

– 1920: S-a născut actorul britanic Douglas Wilmer, care l-a întruchipat pe detectivul Sherlock Holmes din serialul televizat cu același nume difuzat în anii ’60 (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul britanic Ron Moody (m. 2015)

– 1926: S-a născut Evelyn Lear, soprană americană (m. 2012)

– 1934: S-a născut Roy Kinnear, actor englez (m. 1988)

– 1934: S-a născut Alexandra Ripley, scriitoare americană, cunoscută mai ales pentru romanul „Scarlett” (m. 2004)

– 1934: A murit Boris Nikolaevici Bugaev, cunoscut mai mult sub numele de Andrei Bely, romancier, poet, teoretician şi critic literar; reprezentant de seamă al mişcării simboliste ruse (n. 1880)

– 1935: S-a născut cântăreţul şi actorul american Elvis Presley; cunoscut ca „Regele Rock-and-Roll-ului” (m. 1977) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Shirley Bassey, cântăreaţă galeză de jazz

– 1938: S-a născut basul rus Evgheni Nesterenko

– 1942: S-a născut Stephen W. Hawking, matematician şi fizician englez, profesor la Universitatea din Cambridge; autor al cărţilor „Scurtă istorie a timpului” (A Brief History of Time – 1988) şi „Găurile negre şi copilăria universurilor” (Black Holes and Baby Universes – 1993); imobilizat într-un scaun cu rotile, din cauza unei boli degenerative, vorbea studenţilor prin intermediul computerului (m. 2018)

– 1944: S-a născut Terence Dean „Terry” Brooks, scriitor american de ficţiune fantastică; de-a lungul carierei sale, a scris 23 de cărţi considerate bestseller de publicaţia „New York Times”; are peste 21 milioane de cărţi vândute în lumea întreagă, fiind unul dintre scriitorii în viaţă cu cele mai mari vânzări de cărţi de literatură fantastică

– 1947: S-a născut David Bowie (nume real: David Robert Jones), cântăreţ, compozitor, producător muzical, chitarist, saxofonist, pianist, actor de film şi pictor englez (m. 2016)

– 1948: A murit Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (n. 1887)

– 1967: A murit actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (n. 1927)

– 1976: A murit Ciu En-Lai (Zhou Enlai), om politic comunist chinez; personalitate de seamă a Chinei, a acţionat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, pentru transformarea acesteia într-o ţară modernă; în anii ‘70 ai secolului XX a fost iniţiatorul restabilirii relaţiilor R. P. Chineze cu ţările occidentale (n. 1898)

– 1986: A murit violoncelistul francez Pierre Fournier (n. 1906)

– 1996: A murit François Mitterrand, om politic socialist francez; de mai multe ori ministru; preşedinte al Franţei între anii 1981 şi 1995; autor de memorii şi eseuri politice (n. 1916)

– 1998: A murit Sir Michael Tippett, compozitor englez (n. 1905)

– 2002: A murit fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică pe 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1916, în Australia)

– 2011: A murit Jiří Dienstbier, figură importantă a anti-comunismului, primul şef al diplomaţiei cehoslovace după „Revoluţia de catifea”, senator şi jurnalist; unul din „campionii” Primăverii de la Praga (n. 1937)

– 2012: A murit pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (n. 1929)

– 2015: A murit cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (n. 1942) – 5 ani

– 2016: A murit italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (n. 1926)

– 2017: A murit cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (n. 1941)

Calendarul zilei – 7 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 ianuarie 2020, 06:09 / actualizat: 8 ianuarie 2020, 7:11

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Belgia: Prim-ministrul României, Ludovic Orban, va efectua, în perioada 7-9 ianuarie 2020, o vizită de lucru la Bruxelles, la sediul instituțiilor europene, respectiv al NATO.Programul deplasării include întrevederi cu principalii lideri europeni, între care președinții Consiliului European (Charles Michel), Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (David Sassoli), precum și cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg

– Învăţământ

* Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) organizează evenimentul aniversar al Galei Studenţilor Români din Străinătate, ediţia a unsprezecea, ce va avea loc, începând cu ora 18:00, în sala C. A. Rosetti, din incinta Palatului Parlamentului

– Cultură

* Fundaţia Calea Victoriei organizează, de la ora 19:00, la Sala Radio, un concert dirijat de Tiberiu Soare şi susţinut de Symphactory Orchestra, în ritmurile muzicii de inspiraţie spaniolă. Invitat special al Concertului Extraordinar de Anul Nou 2020 – eveniment de marcă ce deschide sezonul muzical bucureştean – este bas-baritonul Zoltan Nagy, artist cu o carieră internaţională impresionantă. Coproducător: Radio România Muzical. Printre partenerii media strategici: Radio România Cultural

* Concert susţinut de Mirabela Dauer – ora 21:30, la Berăria H

– S-a întâmplat într-o zi de 7 ianuarie

* Acum 163 de ani (1857) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 2 în La major pentru pian, de Franz Liszt

* Cu 116 ani în urmă (1904) era introdus semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD (seek you, danger), înlocuit doi ani mai târziu cu SOS (save our souls)

* Cu 103 ani în urmă (1917) avea loc înfiinţarea, la Iaşi, a „Comitetului naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria”, format din 12 persoane (Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Ion Nistor, Sever Bocu ş.a.), care semnează „Declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare” (7/20)

* Acum 74 de ani (1946), la presiunile Comisiei Aliate de Control, în guvernul dr. Petru Groza erau admişi câte un reprezentant al PNŢ şi PNL, în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu, fapt ce a dus la sfârşitul „grevei regale” (începute la 21.VIII.1945)

* În urmă cu 41 de ani (1979) era înlăturat, de către trupele vietnameze, regimul khmerilor roşii din Cambodgia. Acest regim de teroare, instalat, în 1976, de Pol Pot (dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste khmerii roşii), a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat

* Acum 28 de ani (1992), în perioada 7 – 14 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Cifra de 22.810.035 persoane a marcat o creştere cu 1.353.000 a persoanelor înregistrate (respectiv 7,1%) faţă de recensământul din 1977. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor a crescut de la 88,1%, în 1977, la 89,5%

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când, în ziua Crăciunului rusesc, la Moscova, a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul” (biserică dărâmată, în anul 1931, din ordinul lui Stalin). La 7.IX.1997, a avut loc ceremonia de inaugurare a noii catedrale, odată cu cea de-a 850-a aniversare a Moscovei. Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul” a fost ridicată de ţarul Alexandru I ca semn de recunoştinţă pentru victoria Rusiei în războiul franco-rus din 1812 şi pentru a comemora victoria armatei ruse împotriva lui Napoleon. Piatra de temelie a fost pusă la 10.IX.1839, iar construcţia a durat 44 de ani, fondurile fiind asigurate din bani publici

* Se împlinesc 5 ani (2015) de la atentatul terorist de la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”. Doi militanţi islamişti – fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni – zece jurnalişti şi doi poliţişti – au fost ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi. Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Crăciunul – pe stil vechi (sărbătorit de bisericile din Ierusalim, Rusia, Georgia şi Serbia; începând cu 1991, în Rusia se marchează ca sărbătoare oficială) (Calendar Rompres, ianuarie 2000)

– 1869: S-a născut Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (m. 1903)

– 1872, 7/19: S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (m. 1942)

– 1881, 7/20: S-a născut prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (m. 1953)

– 1895: S-a născut pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (m. 1960) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Sanda Movilă, poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (m. 1970) – 120 de ani

– 1902: S-a născut geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1905: S-a născut profesorul de teologie Ştefan Lupşa; studii privind istoria bisericească universală şi română (în special istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania), studii de patrologie (m. 1964) – 115 ani

– 1908: A murit M.[oise] Ronetti-Roman (pseudonimul lui Aron Blumenfeld), poet şi dramaturg (n. 1847). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă naşterea în anul 1852 şi moartea la 9.I.1908

– 1914, 7/20: A murit Atanasie Marian Marienescu, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1830). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă moartea la 7/20.I.1915

– 1926: S-a născut Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1999)

– 1933: S-a născut actriţa Ioana Bulcă-Diaconescu. NOTĂ: Unele surse (www.tnb.ro) dau anul naşterii 1936

– 1936: S-a născut violonistul Varujan Cozighian

– 1938: S-a născut scenograful Radu Călinescu (m. 1983). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1984

– 1942: S-a născut Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (m. 2008)

– 1944: A murit geologul şi paleontologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (n. 1873)

– 1945: S-a născut inginerul şi profesorul Ion-Gheorghe Boldea, recunoscut ca unul din specialiştii de frunte din lume în domeniul maşini şi acţionări electrice; a inventat şi a realizat în ţară primul vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante; laureat al premiului Nikola Tesla în 2015, „pentru contribuţia adusă designului şi controlului maşinilor electrice rotative şi liniare pentru industria de aplicaţii”; membru titular al Academiei Române din 2016 – 75 de ani

– 1947: S-a născut Doina Modola, critic dramatic, teatrolog şi eseistă

– 1954: S-a născut fizicianul Marius-Ioan Piso; fondator, director executiv (din 1995) și preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (din 2004), fondator al Institutului de Ştiinţe Spaţiale (1991); autorul a peste 20 de brevete în senzori inerţiali şi de gravitaţie, comunicaţii optice şi tehnologie nano-magneticǎ; a contribuit la dezvoltarea politicilor spațiale din România

– 1958: A murit dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1944 – februarie 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; Groza a format, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (n. 1884)

– 1962: S-a născut fosta canotoare Florica Lavric, câştigătoare a medaliei de aur la JO de la Los Angeles (1984) cu echipajul de 4+1 rame (m. 2014)

– 1990: A murit Ovidiu Bârlea, folclorist (autor a numeroase antologii şi al unor lucrări de sinteză dedicate problemelor metodologice ale disciplinei folclorice) şi prozator (n. 1917) – 30 de ani

– 1993: A murit Sile Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii timp de 34 de ani) (n. 1919)

– 1996: A murit actorul Ion Manta (n. 1906)

– 1998: A murit istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2007: A murit Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (n. 1921, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit regizorul şi actorul Ion Vova (pe numele său adevărat Vladimir Stelian Ionescu); supranumit „Domnul Radio”, din 1952 a fost regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română, numele său fiind legat de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă” (n. 1917, la Berlin, unde se afla mama sa, actriţa şi cântăreaţa Aglaia Ionescu)

– 2013: A murit istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz, originar din România; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (n. 1925, la Cernăuţi)

– 2013: A murit ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (n. 1932)

– 2017: A murit fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, D.C.: Preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, la Casa Albă

– Las Vegas: Salonul CES, Consumer Electronics Show – expoziție de IT organizată anual în luna ianuarie în cel mai mare oraş din Nevada, Statele Unite (7 – 10 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1715: A murit François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor iluminişti (n. 1651) – 305 ani

– 1830: A murit Sir Thomas Lawrence, pictor englez (n. 1769) – 190 de ani

– 1871: S-a născut matematicianul francez Émile Borel; contribuţii în domeniul analizei matematice, în topologie şi în teoria probabilităţilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1956)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Francis Poulenc (m. 1963)

– 1907: S-a născut harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Gűnter Wand (m. 2002)

– 1922: S-a născut flautistul francez Jean-Pierre Rampal (m. 2000)

– 1925: S-a născut (în India) naturalistul britanic Gerald Durrell; reputat cercetător în domeniul ştiinţelor naturale şi militant pentru protecţia mediului înconjurător şi a speciilor pe cale de dispariţie; autor a numeroase cărţi şi gazda unor emisiuni despre natură realizate de BBC; frate cu scriitorul Durrell Lawrence (m. 1995) – 95 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (m. 2017)

– 1932: A murit André Maginot, om politic francez, ministru de război (1922-1924, 1929-1932); la 11.XII.1929 propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (n. 1877)

– 1943: A murit Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, primul generator de ozon medical, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (n. 1856)

– 1955: A murit Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (n. 1866) – 65 de ani

– 1964: S-a născut actorul american de film Nicolas Cage (numele adevărat: Nicolas Kim Coppola)

– 1967: A murit Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (n. 1880)

– 1984: A murit fizicianul francez Alfred Kastler; a fundamentat metodele optice în studiul rezonanţelor hertziene la atomi; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1966 (n. 1902)

– 1997: A murit violonistul şi dirijorul francez de origine ungară Vègh Sándor (n. 1912, la Cluj)

– 1998: A murit chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (n. 1906, la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina)

– 2004: A murit actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (n. 1926)

– 2013: A murit actorul american Huell Howser (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (n. 1926) – 5 ani

– 2015: A murit actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit cântăreaţa americană Kitty Kallen (n. 1921)

– 2017: A murit Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (n. 1924)

– 2018: A murit părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (n. 1926)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall) (n. 1947)

Calendarul zilei – 6 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 6 ianuarie 2020, 06:34 / actualizat: 6 ianuarie 2020, 8:36

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 6 ianuarie

* Cu 306 ani în urmă (1714) englezul Henry Mill (1683-1771) patenta un dispozitiv de scris asemănător tiparului (maşina de scris din zilele noastre). Prima maşină de scris comercială a fost patentată în anul 1868, inventatorul ei fiind inginerul mecanic american Christopher Sholes (1819 – 1890)

* Într-o zi de 6 ianuarie, acum 182 de ani (1838), pictorul şi fizicianul american Samuel Morse (1791 – 1872) făcea prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie, în oraşul Morristown, New Jersey. Primul telegraf a fost, însă, realizat de francezul Claude Chappe în 1793 – telegraful său optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor braţe articulate care reproduceau semnale dinainte stabilite de expeditor şi destinatar. Primele modele de telegraf electric au fost testate în Germania, în 1833, de către Gauss şi Weber, în cadrul studiilor privind electromagnetismul. Telegraful electric cunoaşte adevăratul său succes datorită lui Samuel Morse care a inventat în 1832 un sistem care punea în legătură două staţii. Morse a elaborat un cod simplu alcătuit din numai două semne: linia şi punctul (alfabetul Morse). Fiecare literă şi cifră a alfabetului era codificată printr-o combinaţie de linii şi puncte. Telegraful său s-a răspândit rapid în întreaga lume. În ţara noastră, prima linie sistem Morse a fost construită în anul 1853 pe traseul Viena – Timişoara – Sibiu. În anul 1854, a început să funcţioneze legătura telegrafică Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, iar un an mai târziu s-a construit linia Iaşi – Cernăuţi

* Acum 94 de ani (1926) se înfiinţa compania aeriană germană „Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.)

* La această dată, acum 55 de ani (1965), România şi Libanul stabileau relaţii diplomatice la rang de ambasadă

* Cu 13 ani în urmă (2007), la Bâlea Lac (jud. Sibiu), avea loc inaugurarea primei biserici ecumenice de gheaţă din România. De atunci, în fiecare iarnă, biserica este reconstruită şi sfinţită de preoţi de mai multe rituri creştine. Biserica este construită din blocuri de gheaţă tăiate din Lacul Bâlea, pe interior acestea fiind sculptate. Lăcaşul de cult este construit după modelul unei vechi biserici sibiene, din satul Mălâncrav. Biserica de Gheaţă se află în Munţii Făgăraş, lângă Lacul Bâlea, în imediata apropiere a cabanei Bâlea Lac şi a Hotelului de Gheaţă, construit în fiecare iarnă tot din blocuri de gheaţă

Aniversări – Comemorări

– Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare) (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2020)

– Epifania Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1760: S-a născut Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii Ardelene (m. 1820) – 260 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1763

– 1802: S-a născut Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; primul preşedinte al Academiei Române (1867-1870); animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii Societăţii Literare (1827) şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească („Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară; „Muzeu naţional” (1836); „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare); ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (m. 1872)

– 1832, 6/18: S-a născut Iacob Dimitrie Felix, medic ceh (originar din Boemia), naturalizat român în 1869; fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică; membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (m. 1905)

– 1833: A murit Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene („Cronica Banatului”) (n. 1751)

– 1834: S-a născut poetul Alexandru Sihleanu; volumul „Armonii intime”, apărut cu două luni înaintea morţii sale premature, dezvăluie o poezie romantică de factură byroniană, cu vocaţia cosmicului şi a fantasticului, anticipând motive eminesciene (m. 1857)

– 1881, 6/7: S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (m. 1944)

– 1882: S-a născut Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (m. 1965)

– 1883: S-a născut pictorul-violonist Tarasov Stavru (m. 1961)

– 1887: S-a născut Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1897: S-a născut matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (m. 1942)

– 1897: S-a născut prozatorul Ionel Teodoreanu (nume complet: Ioan-Hipolit Teodoreanu), creatorul celebrului roman pentru adolescenţi „La Medeleni”; fratele scriitorului Al. O. Teodoreanu (Păstorel) şi soţul prozatoarei Ştefana Velisar-Teodoreanu (m. 1954)

– 1907: S-a născut fizicianul şi inginerul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române din 1963; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (m. 1971)

– 1910: A murit Constantin I. Brătianu, general, geodez şi cartograf; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864); membru titular al Academiei Române din 1899 (n. 1844) – 110 ani

– 1919: S-a născut Dan Nasta (Dan Constantin Ioan Popescu-Nasta), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (m. 2015)

– 1927: S-a născut baritonul David Ohanesian; alături de Octav Enigărescu şi Nicolae Herlea, a făcut parte din triada de aur a celor mai mari baritoni ai României (m. 2007)

– 1932: A murit Iacob C. Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; secretarul „Junimii” şi redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, preşedinte şi vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (n. 1842)

– 1934: S-a născut regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (m. 1992)

– 1940: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (m. 1977) – 80 de ani

– 1940: S-a născut poetul Ion Iuga (m. 1993) – 80 de ani. NOTĂ: Site-ul www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu dă naşterea la 10.I.1940

– 1943: S-a născut Ion Drăgănoiu, poet şi publicist (m. 2003)

– 1944: A murit Constantin N. Vasiliu Bolnavu, filantrop şi deputat liberal. Opera sa principală de binefacere este Fundaţia Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu”, instituţie culturală de referinţă în România interbelică. Misiunea Fundaţiei a fost ajutorarea studenţilor din provincie veniţi pentru studiu în Bucureşti după reîntregire. Pentru îndeplinirea acestui scop, Constantin N. Vasiliu Bolnavu înzestrează Fundaţia la înfiinţare, în anul 1923, cu suma de douăsprezece milioane lei, apoi cu o mare proprietate la marginea Bucureştiului şi ulterior, în anul 1928, cu 575 hectare în apropiere de Sinaia, pentru înfiinţarea unei staţiuni de creaţie pentru intelectuali. Gesturile sale filantropice nu s-au limitat la susţinerea materială a fundaţiei universitare omonime, el fiind cunoscut şi prin ctitorirea unor biserici, cum este cea din Suceveni, Galaţi, şi a multor şcoli săteşti cum este şcoala „Vasile Voiculescu” din Bezdead, Dâmboviţa, pentru care a donat un teren de 5.000 mp (n. 1867)

– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător (fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu) (n. 1901). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 9 ianuarie 1961

– 1969: S-a născut Ilie Dumitrescu, fost jucător de fotbal; a făcut parte din lotul echipei naţionale a României cu ocazia realizării celei mai mari performanţe a acesteia, sfertul de finală jucat la Mondialul din 1994; ca antrenor, a pregătit printre altele echipele greceşti AEK Atena şi PAOK Salonic, dar şi fosta sa echipă, Steaua Bucureşti

– 1989: A murit acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (n. 1926)

– 1990: A murit compozitorul Gheorghe Bazavan (n. 1916) – 30 de ani

– 1993, 6/7: A murit Ştefan Baciu, poet, eseist, ziarist, memorialist, traducător, profesor, diplomat şi critic de artă român din diaspora (după peregrinările în Europa şi America Latină s-a stabilit în Hawaii) (n. 1918)

– 2003: A murit arhimandritul Vasile Vasilache, vicarul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada (n. 1909)

– 2005: A murit Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (n. 1942) – 15 ani

– 2009: A murit pictorul Toma Hirth (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Urmează să fie anunţaţi câştigătorii Premiilor Costa Book

– New York: Începe procesul producătorului Harvey Weinstein, cofondator al studiourilor Miramax, cândva unul dintre cei mai influenţi producători de la Hollywood, care este acuzat de agresiune sexuală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Orfanilor de Război” a fost instituită de o organizaţie din Franţa („SOS Enfants sans Detresss”), care a dorit prin acest demers să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra acestui grup ţintă cu adevărat vulnerabil, copiii rămaşi orfani în urma unui conflict

– 1412: S-a născut Jeanne (Ioana) d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită „Fecioara din Orleans” (m. 1431)

– 1745: S-a născut aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1799) – 275 de ani

– 1822: S-a născut Heinrich Schliemann, arheolog german; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (m. 1890)

– 1831: A murit Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (n. 1766)

– 1832: S-a născut pictorul şi graficianul francez Gustave Doré (m. 1883)

– 1838: S-a născut Max Bruch, dirijor, pedagog şi compozitor german (m. 1920)

– 1848: S-a născut poetul bulgar Hristo Botev; considerat unul dintre cei mai mari poeţi al Bulgariei (m. 1876)

– 1852: A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul (1829) unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (n. 1809)

– 1872: S-a născut compozitorul şi pianistul rus Aleksandr Skriabin (m. 1915)

– 1878: S-a născut Carl Sandburg, poet, istoric, nuvelist şi folclorist american (m. 1967)

– 1884: A murit Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (n. 1822)

– 1905: A murit poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (n. 1870) – 115 ani

– 1919: A murit Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru pace pe 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (n. 1858)

– 1931: S-a născut E. L. (Edgar Lawrence) Doctorow, scriitor, editor şi profesor american (m. 2015)

– 1933: S-a născut actorul şi scriitorul britanic John Clive (m. 2012)

– 1938: S-a născut Adriano Celentano, cantautor, muzician, actor şi moderator TV italian

– 1939: S-a născut (în Scoţia) sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (m. 2012)

– 1944: S-a născut imunologul elveţian Rolf Zinkernagel; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1996, împreună cu australianul Peter Doherty, pentru descoperirea modului în care sistemul imunitar recunoaşte celulele infectate cu virus

– 1945: A murit Vladimir I. Vernadski, mineralog şi geochimist rus; unul dintre fondatorii geochimiei moderne (n. 1863) – 75 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2006)

– 1949: A murit regizorul american Victor Fleming (n. 1889)

– 1954: S-a născut Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic (m. 2008)

– 1974: A murit pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (n. 1896)

– 1981: A murit scriitorul englez A.[rchibald] J.[oseph] Cronin (n. 1896)

– 1990: A murit fizicianul rus Pavel A. Cerenkov; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1904) – 30 de ani

– 1993: A murit Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (n. 1917)

– 1993: A murit (la Paris) Rudolf Nureev, balerin şi coregraf rus (n. 1938)

– 1999: A murit Michel Petrucciani, pianist şi compozitor de jazz francez (n. 1962)

– 2006: A murit cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls (n. 1933)

– 2010: A murit Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (n. 1925) – 10 ani

– 2015: A murit actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul francez de origine română Eugène Ionesco (n. 1924) – 5 ani

– 2015: A murit actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (n. 1933) – 5 ani

– 2016: A murit actorul francez Yves Vincent (n. 1921)

– 2017: A murit Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (n. 1941)

– 2017: A murit actorul indian Om Puri (n. 1950)

– 2017: A murit actriţa americană Francine York (n. 1936) . NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1938, conform datelor oficiale

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 5 ianuarie 2020, 17:06

EVENIMENTE INTERNE

– Administraţie

* Primăria Sectorului 1 lansează programul de bugetare participativă și platforma online dedicată. Prin intermediul noului site, sau la Registratura instituției, locuitorii Sectorului 1 care au împlinit vârsta de 16 ani pot înscrie, în perioada 5 ianuarie – 6 februarie 2020, proiecte eligibile care urmează să fie finanțate de Primăria Sectorului 1. În acest fel, membrii comunității au oportunitatea de a delibera, dezbate și influența alocarea bugetului Sectorului 1, fiind implicați în definirea priorităților de dezvoltare prin propunerea de proiecte. Proiectele propuse de membrii comunității și validate de autoritatea locală vor fi votate de cetățeni, fiind asigurată astfel reprezentativitatea rezultatelor

– S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Acum 304 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 192 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 161 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Cu 59 de ani în urmă (1961) se inaugura „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* Acum 52 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial: Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 43 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la apariţa Decretului-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot 30 de ani se împlinesc de când era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* În urmă cu 8 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut muzicologul Florian Lungu; realizator de emisiuni radiofonice şi tv. de jazz, critic muzical, compozitor, muzicolog, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; redactor şi apoi realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune (din 1967)

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel)

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) – 70 de ani

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO din mai 2015

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Los Angeles: A 77-a ediţie a ceremoniei decernării premiilor „Golden Globes” pentru cinema și televiziune

– Arabia Saudită: Ediţia a 42-a a Raliului Dakar, startul urmând să aibă loc de la Jeddah, în Arabia Saudită, ţară în care se va desfăşura, exclusiv, raliul. Sosirea este programată în oraşul Al Qiddiya (5 – 17 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932) – 165 de ani

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, om politic german creştin-democrat, primul cancelar al R. F. Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963); rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955) – 120 de ani

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (m. 1995) – 100 de ani

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel, în prezent rezident în Marea Britanie; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014) – 85 de ani

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă americană de film, regizor şi producător

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 19 martie 2017); fost ministru de externe al Germaniei (2005 – 2009 şi 2013 – 2017); vicecancelar al RFG (2007 – 2009); şeful Cancelariei Federale (1999 – 2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882) – 50 de ani

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916) – 25 de ani

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană (n. 1925)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

Calendarul zilei – 4 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 4 ianuarie 2020, 05:00 / actualizat: 5 ianuarie 2020, 17:03

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 4 ianuarie

* Acum 173 de ani (1847) apărea (până la 28 aprilie 1848), la Blaj, prima gazetă tipărită în Transilvania în întregime cu caractere latine. Este vorba de „Organul luminării”, publicaţie săptămânală, cu profil filologic, politic şi literar, editată din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu. Între 12 mai şi 29 septembrie 1848 va apărea sub numele de „Organul naţiunale”

* În urmă cu 124 de ani (1896) a avut loc la Bucureşti un miting de solidaritate cu lupta românilor din Transilvania, la care a luat cuvântul Vasile Lucaciu, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a acestora (4/16)

* Acum 106 ani (1914) era format un guvern liberal în frunte cu Ion I. C. Brătianu, care avea să conducă ţara până în 1919 (cu o întrerupere, martie-noiembrie 1918). După preluarea puterii, şeful liberalilor a făcut ca diplomaţia românească să încline tot mai mult spre Antantă, văzând în aceasta calea spre satisfacerea dezideratului unităţii statale (4/17)

* Acum 94 de ani (1926) Parlamentul României a ratificat hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol al II-lea la tronul României („Actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor al tronului. Pe timpul minoratului lui Mihai se instituie o Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi principele Nicolae, fratele lui Carol al II-lea

* Acum 73 de ani (1947) apărea, la Hamburg, primul număr al prestigioasei reviste germane „Der Spiegel”

* Cu 51 de ani în urmă (1969) intra în vigoare Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a ONU, în decembrie 1965, la sesiunea a 20-a. România a aderat la Convenţie la 14.VII.1970

* Tot într-o zi de 4 ianuarie, acum 30 de ani (1990), lua fiinţă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, forumul tutelar al minorității cehe și slovace din ţara noastră (înregistrată la 27.II.1990, pe baza unei decizii civile a Judecătoriei Arad)

* Cu 21 de ani în urmă (1999) se desfăşura greva minerilor din Valea Jiului. Aproximativ 15.000 de mineri de la Compania Naţională a Huilei din Valea Jiului au început o grevă pentru a obţine mărirea salariilor şi renunţarea la programul de închidere a minelor nerentabile, ameninţând că vin la Bucureşti, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Aflat în faţa unui conflict fără precedent, premierul Radu Vasile acceptă dialogul cu minerii, eveniment care a avut loc la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja şi Bărbăteni şi neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor

* Se împlinesc 10 de ani (2010) de când a avut loc, la Dubai, inaugurarea oficială a celei mai înalte clădiri din lume (la acea dată) – Burj Khalifa (828 m). Construcţia a început la 21 septembrie 2004, costurile totale ale proiectului au fost de aprox. 1,5 miliarde de dolari, proiectul dispunând de 30.000 de locuinţe şi 9 hoteluri

* Acum 3 ani (2017) guvernul Sorin Grindeanu, al 127-lea guvern al României (4 ian. – 29 iun. 2017), a fost învestit de Parlament

Aniversări – Comemorări

– 1841: S-a născut Petru Poni, chimist şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (m. 1925)

– 1877: S-a născut Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru titular al Academiei Române din 1914 (m. 1948)

– 1891: S-a născut Ticu Archip (prenumele la naştere: Sevastia), prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică (m. 1965)

– 1894: S-a născut prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (m. 1975)

– 1896: S-a născut chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1897, 4/17: S-a născut Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1960, la New York)

– 1899: S-a născut Emil Petrovici, lingvist şi folclorist; a întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935); a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic” (1936); autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1931: S-a născut Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino), poetă, prozatoare şi traducătoare (din limbile germană și suedeză)

– 1942: S-a născut pianista şi profesoara Krimhilda Cristescu

– 1943: S-a născut Mandics György (pseudonim George M. Dick) prozator, eseist, poet, critic literar, traducător, matematician şi cercetător SF

– 1945: S-a născut Eugen Bunaru, poet, publicist, filolog și profesor; unul dintre cei mai prestigioși poeți și animatori culturali timișoreni

– 1946: S-a născut Mihai Constantinescu, solist vocal şi compozitor de muzică uşoară (m. 2019)

– 1954: A murit Elena Farago (pseudonimul Elenei Paximade), poetă şi publicistă; una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România (n. 1878)

– 1965: S-a născut Cătălin Neghină, poet, autor dramatic, actor, muzician, artist plastic și jurnalist – 55 de ani

– 1969: S-a născut Lia Bugnar, actriţă, scenaristă, regizoare şi scriitoare

– 1970: A murit Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov – 1946 (n. 1886) – 50 de ani. NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 menționează naşterea la 25.VII.1886, iar moartea la 5.I.1970

– 1971: A murit Ştefan Braborescu, actor (elev al lui Nottara), regizor, profesor şi scriitor (n. 1880)

– 1973: A murit Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (n. 1901)

– 1977: A murit Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (n. 1909)

– 1998: A murit compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (n. 1925)

– 2006: A murit, la Montréal, poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (numele la naştere: Israel Pincu Lazarovici) (n. 1912, la Târgu Neamţ)

– 2011: A murit Dumitru Titus Popa, profesor, ziarist şi scriitor; fost director general al Televiziunii Române, între 1994 şi 1996, fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (n. 1940)

– 2016: A murit artista plastică Doina Simionescu (n. 1947)

– 2019: A murit Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Braille” este marcată de ziua de naştere a francezului Louis Braille (1809-1852), inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere; în 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători

– „Ziua Mondială a Compoziţiei Şahiste”; decizia privind marcarea acestei zile a fost adoptată la al 50-lea Congres Mondial de Compoziţie Şahistă, desfăşurat în perioada 13-20 octombrie 2007, în Insula Rodos din Grecia, la propunerea marelui maestru ucrainean Valentin Rudenko

– Ziua Naţională a Uniunii Myanmar; proclamarea, în 1948, a independenţei Uniunii Birmane, care refuză să mai facă parte din Commonwealth (de la 27.V.1989 se numeşte Uniunea Myanmar)

– 1710: S-a născut compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (m. 1736) – 310 ani

– 1785: S-a născut Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (m. 1863) – 235 de ani

– 1795, 4/15: S-a născut Aleksandr Griboedov, dramaturg şi diplomat rus (m. 1829) – 225 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 ianuarie 1795

– 1809: S-a născut Louis Braille, pedagog francez, inventatorul unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (1829) (m. 1852)

– 1813: S-a născut Sir Isaac Pitman, fonetician şi educator britanic; a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (m. 1897)

– 1857: S-a născut Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (m. 1938)

– 1874: S-a născut compozitorul ceh Josef Suk (m. 1935)

– 1916: S-a născut Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1995)

– 1920: A murit Pérez Galdós Benito, prozator şi dramaturg spaniol (n. 1843) – 100 de ani

– 1920: S-a născut Robert Lamoureux, actor, regizor, scenarist, dramaturg, poet şi compozitor francez; considerat timp de o jumătate de secol „regele comediei franceze” (m. 2011) – 100 de ani

– 1932: S-a născut Carlos Saura, regizor, scenarist, producător şi actor spaniol de film

– 1933: S-a născut Ilia al II-lea (numele la naştere: Irakli Guduşauri-Şiolaşvili), Catolicos-Patriarh a toată Georgia şi conducătorul spiritual al Bisericii Georgiei din 25 decembrie 1977 (apelativul oficial este: Sanctitatea Sa, Preafericitul Arhiepiscop de Mtskheta-Tbilisi şi Catolicos-Patriarh a toată Georgia)

– 1937: S-a născut mezzosoprana americană Grace Bumbry

– 1940: S-a născut scriitorul francez de limbă chineză Gao Xingjian; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2000 – 80 de ani

– 1940: A murit scriitorul german Konrad Weiss (n. 1881) – 80 de ani

– 1941: A murit filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1927 (n. 1859)

– 1942: S-a născut englezul John McLaughlin, chitarist de jazz şi compozitor

– 1955: S-a născut Mark David Hollis, muzician și compozitor britanic; solistul trupei britanice „Talk Talk”, celebră în anii ’80 ai secolului trecut (m. 2019) – 65 de ani

– 1956: A murit compozitorul rus Alexandr Grecianinov (n. 1864)

– 1960: A murit Albert Camus, scriitor, jurnalist și dramaturg francez – algerian; cunoscut, în primul rând, pentru lucrările sale din „ciclul absurdului”, romanele: „Străinul” (1942) și „Ciuma” (1947); Premiul Nobel pentru literatură pe 1957 (n. 1913, în Algeria) – 60 de ani

– 1961: A murit Erwin Schrödinger, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1933, împreună cu Erwin Schrödinger şi Paul A.M. Dirac (n. 1887)

– 1963: S-a născut May-Britt Moser, psiholog, neurolog şi profesoară norvegiană; director fondator al Institutului Kavli pentru Sisteme de Neuroştiinţe şi Centrul pentru Biologia Memoriei din cadrul Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie din Trondheim; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2014, alături de cercetătorii John O’Keefe (Statele Unite) şi Edvard Moser (Norvegia), pentru „cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier”, un fel de „GPS intern”, care face posibilă orientarea în spaţiu

– 1965: A murit T.[homas] S.[tearns] Eliot, poet, dramaturg, critic literar şi editor englez de origine americană; începând cu anii ‘20 ai secolului XX a exercitat o puternică influenţă în cultura anglo-americană; a revitalizat lirica engleză prin noutatea expresiei; Premiul Nobel pentru literatură pe 1948 (n. 1888) – 55 de ani

– 1996: A murit Arvid Fredborg, istoric, ziarist şi scriitor suedez; s-a numărat printre primii care au atras atenţia asupra amplorii exterminării evreilor de către nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1915)

– 1999: A murit pictorul spaniol José Vela Zanetti, creatorul uneia dintre picturile murale închinate drepturilor omului expuse la sediul Naţiunilor Unite din New York (1953); autoexilat, în 1939, în Republica Dominicană, la sfârşitul războiului civil din Spania (n. 1913)

– 2011: A murit cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (n. 1947)

– 2012: A murit fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (n. 1912)

– 2013: A murit actorul german Thomas Holtzmann (n. 1927)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american Sammy Johns (n. 1946)

– 2013: A murit actorul Tony Lip (pe numele real Frank Anthony Vallelonga) (n. 1930)

– 2015: A murit Pino Daniele, cântăreţ, compozitor şi chitarist italian (n. 1955) – 5 ani

– 2015: A murit regizorul francez René Vautier; recunoscut pentru numeroasele filme în care a tratat tema colonialismului şi războiul din Algeria (n. 1928) – 5 ani

– 2016: A murit comediantul francez de origine marocană Michel Galabru (n. 1922)

– 2017: A murit dirijorul francez Georges Prêtre (n. 1924)

– 2018: A murit Aharon Appelfeld, scriitor israelian de origine română; supraviețuitor al Holocaustului din Bucovina și Transnistria (n. 1932, în Bucovina)

– 2018: A murit flautistul, solistul şi compozitorul britanic Ray Thomas, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „The Moody Blues” (n. 1941)

Calendarul zilei – 3 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 3 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 5 ianuarie 2020, 17:02

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Concert susţinut de Carla’s Dreams – X ReveliOFF – ora 23:15, la Berăria H

* Câştigătoare a unei menţiuni speciale în competiţia Festivalului de la Cannes din acest an, „It Must Be Heaven”/ „Paradisul, probabil”, noua comedie a lui Elia Suleiman, regizor de film palestinian-israelian și actor de origine greacă ortodoxă Rûm, care redă călătoria cineastului prin diferite oraşe ale lumii, unde descoperă paralele neaşteptate cu Palestina sa natală, va rula în cinematografele din România începând de astăzi: București (Cinema Elvira Popescu, Cineplexx Băneasa, Cinema Europa, Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union și Hollywood Multiplex), Cluj (Cinema Victoria, Cinema Arta), Craiova (Cinema Patria), Iași (Ateneu), Pitești (Cinema Trivale), Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta), Sibiu (CineGold), Târgu Mureș (Cinema Arta) și Vaslui (Cityplex)

– S-a întâmplat într-o zi de 3 ianuarie

* Acum 548 de ani (1472) printr-un privilegiu comercial acordat negustorilor braşoveni de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, aceştia primeau libertate comercială deplină şi le era garantată securitatea activităţii lor pe teritoriul ţării (documentul era un semn pregătitor al reconcilierii domnului moldovean cu Matia I Corvin, regele Ungariei)

* Cu 271 de ani în urmă (1749) apărea, la Copenhaga, publicaţia „Berlingska Tidende” (Berling’s Times), cel mai vechi ziar danez care apare şi astăzi, şi unul dintre cele mai vechi din lume, conform World Association of Newspapers

* La „Teatrul Italian” din Paris, a avut loc, acum 177 de ani (1843), premiera operei bufe în 3 acte, “Don Pasquale”, de G. Donizetti, după un libret de Michele Accursi şi Giacomo Ruffini

* Cu 167 de ani în urmă (1853) apărea (bisăptămânal), la Sibiu, din iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna, ziarul de informaţie socială şi culturală „Telegraful român”, condus, iniţial, de Aaron Florian şi apoi de dr. Pavel Vasici. Din 1919 publicaţia devine organul Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu

* Acum 143 de ani (1877) avea loc semnarea unei Convenţii secrete ruso-austro-ungare, la Budapesta, prin care Rusia consimţea anexarea Bosniei şi Herţegovinei de către Austro-Ungaria, în schimbul acceptării de către aceasta a încorporării celor trei judeţe din sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul şi Ismail) la Rusia. Cele trei judeţe fuseseră retrocedate Moldovei prin Tratatul de Pace de la Paris din 1856 (3/15)

* Acum 61 de ani (1959) Alaska a devenit al 49-lea stat al SUA

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de la apariţia Decretului-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice în România (cu excepţia celor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat)

Aniversări – Comemorări

– 1894: S-a născut Sarina Cassvan; prozatoare (a scris multă literatură pentru copii, iar „30 de zile în studio” este unul dintre primele volume de reportaje româneşti) şi traducătoare (în 1931 a tradus antologia „Contes roumains d’écrivain contemporains”; autoare a numeroase traduceri din literatura universală); soţia scriitorului Ion Pas (m. 1978)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.I.1896

– 1900: S-a născut inginerul Traian Negrescu; lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1960) – 120 de ani

– 1909: S-a născut violoncelistul, compozitorul și profesorul Iuliu Boniş (m. ?)

– 1909: S-a născut Dan Smântânescu, scriitor, istoric şi critic literar; secretar particular al istoricului Nicolae Iorga în perioada 1931-1940 (m. 2000)

– 1912: S-a născut Emil Condurachi, istoric şi arheolog; specialist în istoria Antichităţii; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1987)

– 1916: S-a născut Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (m. 1990)

– 1930: S-a născut Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor (m. 2009) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Emilian Corniţescu, preot şi profesor de teologie; unul dintre cei mai importanţi specialişti români contemporani în studiul Vechiului Testament

– 1953: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gabriel Dorobanţu

– 1961: A murit chirurgul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1885)

– 1967: A murit Alfred Margul Sperber, poet, publicist şi traducător de limbă germană din România (n. 1898)

– 1977: S-a născut dirijorul Tiberiu Soare

– 1978: A murit inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 2013: A murit Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul Ștefan Iaută (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 106 î.Hr: S-a născut Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (m. 43 î.Hr.)

– 1719: S-a născut Francisco José Freire, istoric şi filolog portughez (m. 1773)

– 1785: A murit compozitorul italian Baldassare Galuppi (n. 1706) – 235 de ani

– 1795: A murit ceramistul englez Josiah Wedgwood, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă (n. 1730) – 225 de ani

– 1829: S-a născut profesorul şi filologul german Konrad Duden (m. 1911)

– 1875: A murit lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (n. 1817) – 145 de ani

– 1892: S-a născut (în Republica Sud Africană) scriitorul, poetul, filologul şi profesorul britanic John Ronald Revel Tolkien, creatorul trilogiei „Stăpânul inelelor”; considerat „tatăl” literaturii fantastice, mai exact al subgenului „high fantasy” (m. 1973)

– 1897: S-a născut actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (m. 1987)

– 1923: A murit Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (n. 1883)

– 1929: S-a născut Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (m. 1989)

– 1930: S-a născut actorul american Robert Loggia (m. 2015) – 90 de ani

– 1931: A murit mareşalul Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest în timpul Primului Război Mondial; renumit în urma victoriei de la Marna (n. 1852)

– 1938: S-a născut actorul rus de teatru şi film Aleksandr Lazarev (m. 2011)

– 1956: S-a născut Mel Gibson, actor, regizor, producător şi scenarist american de film

– 1960: A murit regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm, unul dintre marii maeştri ai filmului mut, considerat, alături de Mauritz Stiller, „părintele” cinematografului suedez (n. 1879) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Michael Schumacher, fost pilot de curse german; a câştigat campionatul mondial de Formula 1 de şapte ori (în 1994, 1995 şi în anii 2000-2004, consecutiv), realizând o performanţă unică; este considerat, de către cei mai mulţi specialişti, drept cel mai bun pilot de Formula 1 din toate timpurile; la data de 29 decembrie 2013, a suferit un grav accident de schi, la Meribel, în Franţa

– 1998: A murit regizorul şi scenaristul italian Carlo Ludovico Bragaglia, prolific realizator în special de comedii (n. 1894)

– 2003: A murit Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, emigrată în SUA în 1976 (n. 1935)

– 2012: A murit scriitorul şi publicistul ceh Josef Škvorecký (n. 1924)

– 2013: A murit actriţa americană de origine spaniolă Patty Shepard (n. 1945)

– 2014: A murit cântăreţul american Phil Everly; a făcut parte din trupa de rock’n’roll „Everly Brothers” (n. 1939)

– 2014: A murit actriţa americană Alicia Rhett (n. 1915)

– 2014: A murit producătorul american de film Saul Zaentz, câştigător a trei premii Oscar (n. 1921)

– 2019: A murit Herb Kelleher, om de afaceri, avocat american, personalitate a industriei aeriene americane, pionier al curselor aeriene low-cost, cofondator al companiei „Southwest Airlines” și preşedinte executiv al acesteia timp de 30 de ani (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 2 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 2 ianuarie 2020, 05:00 / actualizat: 26 decembrie 2020, 11:46

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 2 ianuarie

* Cu 178 de ani în urmă (1843), la Dresda, avea loc premiera operei „Olandezul zburător” (în germană „Der Fliegende Holländer”), de Richard Wagner, compusă  pe un libret scris de compozitor însuşi şi inspirat din romanul satiric „Aus den Memoiren des Herrn von Schnabelewopski” („Din memoriile domnului Schnabelewopski”), de Heinrich Heine

* Acum 102 ani (1919) Consiliul Dirigent al Transilvaniei proceda la organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe, şi numea prefecţi în toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu (2/15)

* Cu 62 de ani în urmă (1959) avea loc lansarea rachetei cosmice sovietice „Luna-1” (Lunik-1), prima sondă spaţială care a fost lansată corect pe direcţia Lunii şi prima din programul Sovietic care a ajuns în vecinătatea satelitului natural. Până în 1959 nici Uniunea Sovietică dar nici Pioneer, programul spaţial al SUA, nu reuşise să trimită un obiect pe Lună. „Luna 1” a făcut primele observaţii şi măsurători asupra vântului solar (un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui, fiind în cea mai mare parte format din electroni şi protoni). Pe parcursul acestei misiuni s-a mai doborât un record: a fost stabilită comunicarea prin radio la o distanţă de jumătate de milion de kilometri. O defecţiune la sistemul de control a făcut, însă, ca Luna 1 să treacă pe lângă Lună la o distanţă de 5900 km

* Se împlinesc 50 de ani (1971) de la tragedia de la Ibrox Park (acum stadionul Ibrox), când 66 de persoane au murit în Scoția după ce o tribună a arenei s-a prăbușit. În data de 2 ianuarie 1971, meciul părea să se încheie cu victoria formației vizitatoare, Celtic, care conducea cu scorul de 1-0, cu doar câteva minute înainte de fluierul final. Fanii formației Rangers au început să plece din tribune, când, în minutul 89 de joc, atacantul Colin Stein a egalat. Suporterii, bucuroși, au încercat să intre din nou pe stadion pentru a celebra golul. Din nefericire, o tribună s-a prăbușit din cauza greutății. Bilanțul a fost tragic: 66 de suporteri au murit sufocați, între care numeroși copii, în timp ce alte 140 de persoane au fost rănite

* Cu 31 de ani în urmă (1990) lua fiinţă organizaţia apolitică Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR). Evoluţia AFDPR s-a datorat preşedintelui ei, Constantin Ticu Dumitrescu, reales la conducerea acesteia, fără întrerupere, până la moartea sa, la 5 decembrie 2008. În prezent această funcţie este ocupată de inginerul Octav Bjoza

* Acum 29 de ani (1992) intra în vigoare Legea STASI (STASI – poliţia politică secretă est-germană), conform căreia cetăţenilor germani, victime ale STASI, li s-a permis consultarea dosarelor ce le fuseseră întocmite, oferindu-li-se totodată şi posibilitatea de a afla numele informatorilor „personali”

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore din Nazianz, episcopi învăţători ai Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1529: Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti între anii 1522 – 1529, a fost ucis împreună cu fiul său Vlad, la Râmnicu Vâlcea, unde se refugiase la mănăstirea Cetăţuia, în capela Sf. Gheorghe, de boierii Neagoe şi Drăgan (n. cca 1500)

– 1816: S-a născut Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române în perioada 1872 – 1876 (m. 1886) – 205 ani

– 1848: S-a născut Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (m. 1922)

– 1891: S-a născut Aron Cotruş, poet, jurnalist şi traducător; din 1939 până în 1956 trăieşte în Spania; în 1957 solicită autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa (m. 1961, Long Beach/SUA) – 130 de ani

– 1895: S-a născut medicul neurolog Ion T. Niculescu; cercetări în domeniul histologiei sistemului nervos; contribuţii la studiul substratului anatomic al bolii Parkinson; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1957)

– 1896: S-a născut Sabin Popp, pictor şi desenator (m. 1928) – 125 de ani

– 1901: S-a născut George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în perioada 1953-1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde se va stabili cu familia (m. 1971) – 120 de ani

– 1907, 2/15: S-a născut pictorul Ion Popescu-Negreni (m. 2001)

– 1910: S-a născut (la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina) Mircea Streinul, poet şi prozator; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme în artă; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (m. 1945)

– 1913: S-a născut medicul Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli româneşti de chirurgie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1996)

– 1920: S-a născut Francisc Pădurariu, prozator, poet, eseist (studii şi eseuri despre cultura latino-americană) şi diplomat (m. 1998)

– 1924: S-a născut fizicianul Victor Mercea; cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor; cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele; membru corespondent al Academiei Române (m. 1987)

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul român de etnie maghiară Tiberiu Olah (Oláh Tibor) (m. 2002)

– 1933: S-a născut Ion Băieşu (pseudonimul lui Ion Mihalache), prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; a scris sute de scenete satirico-umoristice difuzate la radio şi televiziune (m. 1992)

– 1953: S-a născut prozatorul Nicolae Stan

– 1956: S-a născut interpretul şi compozitorul de muzică uşoară Adrian Romcescu; stabilit, din 1986, în Danemarca, s-a întors în România în 2019 – 65 de ani

– 1991: A murit Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (n. 1918, la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) – 30 de ani

– 1964: A murit Octavian Beu, muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat (n. 1903)

– 1970: S-a născut Sanda Ladoşi, interpretă de muzică uşoară și artistă de circ

– 1991: A murit Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (n. 1918, la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) – 30 de ani

– 1994: A murit Constantin Vişoianu, om politic ţărănist, diplomat (colaboratorul lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor, reprezentantul României la Tribunalul Internaţional de la Haga, ministru de externe în guvernele Sănătescu şi Rădescu); stabilit în SUA a primit statutul de „rezident special” (n. 1897). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 4 ianuarie 1994

– 2010: A murit scriitorul Stelian Filip (n. 1924)

– 2013: A murit prozatorul şi ziaristul Alexei Rudeanu (a semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz) (n. 1939, Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit prezentatoarea TV Andreea Chirvasiu, jurnalist la postul OTV (n. 1980)

– 2014: A murit pianista Camelia Chiţibea, artistă a cărei activitate a fost legată, peste 3 decenii, de evoluţia Corului de Copii Radio (n. 1961)

– 2018: A murit omul de știință de naționalitate armeană Garabet Kumbetlian, inginer în specialitatea mașini termice, profesor universitar de mecanica și rezistența materialelor (n. 1936)

– 2020: A murit George Mihalcea, jurnalist, poet, prozator și eseist; a fost redactor în presa militară, realizator al emisiunilor militare de radio şi televiziune („Ora armatei” şi „Pro Patria”); editor coordonator în departamentul Ştiri al Antenei 1 şi redactor şef în departamentul Ştiri la Tele7 abc; realizator al emisiunii de politică internaţională „Marş forţat” şi al emisiunii „Lumea cărţilor” la postul B1 tv; a fost în numeroase misiuni jurnalistice în străinătate și corespondent de război în Bosnia-Herţegovina (n. 1954) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Glasgow, Scoția: Sunt marcați 50 de ani de la tragedia de pe stadionul Ibrox, unde, în timpul derby-ului Rangers-Celtic, în urma prăbușirii unei tribune, 66 de oameni și-au pierdut viața

Aniversări – Comemorări

– 1557: La această dată a fost înmormântat pictorul italian (florentin) Pontormo (Jacopo Carrucci, zis il~), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (n. 1494)

– 1824, 2/14: S-a născut Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (m. 1906)

– 1837: S-a născut Mili Balakirev, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1910)

– 1866: S-a născut Gilbert Murray, filolog şi umanist englez (m. 1957) – 155 de ani

– 1889: S-a născut tenorul italian Tito Schipa (m. 1965)

– 1896: S-a născut (la Bialystok, Polonia) regizorul rus Dziga Vertov, un clasic al filmului documentar (m. 1954) – 125 de ani

– 1905: S-a născut Sir Michael Tippett, compozitor englez (m. 1998)

– 1911: A murit prozatorul grec Alexandros Papadiamantis, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii greceşti din secolul al XIX-lea (n. 1851) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 3.I.1911

– 1913: S-a născut filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei „Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 1998)

– 1920: S-a născut Isaac Asimov, biochimist şi scriitor american de origine rusă; considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (m. 1992)

– 1925: S-a născut mezzosoprana de origine rusă Irina Arhipova (m. 2010)

– 1948: S-a născut istoricul şi eseistul britanic Tony Judt, specialist în epoca postbelică a Europei (după 1945) (m. 2010)

– 1957: S-a născut actriţa americană de film de origine poloneză Joanna Pacula

– 1967: S-a născut Tia Carrere, actriţă americană

– 1968: S-a născut Cuba Gooding Jr., actor american

– 1995: A murit actriţa americană Nancy Kelly (n. 1921)

– 1999: A murit compozitorul elveţian Rolf Liebermann (n. 1910)

– 2000: A murit scriitorul şi istoricul britanic Patrick O’Brian (n. 1914)

– 2004: A murit Lynn Cartwright, actriţă americană (n. 1927)

– 2011: A murit actorul britanic de film Pete Postlethwaite (n. 1946) – 10 ani

– 2013: A murit actorul american Ned Wertimer (n. 1923)

– 2013: A murit actorul american Jim Boyd (n. 1933)

– 2013: A murit actorul american Council Cargle (n. 1935)

– 2013: A murit istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (n. 1937)

– 2014: A murit scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (n. 1923)

– 2015: A murit cântăreţul şi compozitorul american de muzică country Little Jimmy Dickens (numele real: James Cecil Dickens) (n. 1920)

– 2016: A murit cântăreţul, compozitorul şi scriitorul francez Michel Delpech (Jean Michel Bertrand Delpech) (n. 1946) – 5 ani

Calendarul zilei – 1 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 2 ianuarie 2020, 13:36

EVENIMENTE INTERNE

– Organizaţii internaţionale

* România preia de la Grecia preşedinţia rotativă semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Motto-ul Președinției-în-Exercițiu a României este „Bridging Shores through Enhancing Cohesion”

– Economic

* Începând cu această dată, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată urmează să fie majorat la 2.230 lei lunar (o creştere de cu 7,2%), faţă de 2.080 lei în trecut

* Intră în vigoare legea pentru modificarea Codului fiscal care prevede că supraacciza la carburanţi şi supraimpozitarea contractelor de muncă part-time vor fi eliminate începând cu această dată

* Executivul european a agreat ca operatorii de telefonie mobilă din România să aplice, de la această dată, un tarif maxim de 0,76 eurocenți pe minut pentru apelurile care se termină în propriile rețele, în scădere cu 10% față de tariful precedent. Această măsură de reglementare, luată în urma consultării cu industria, este una tranzitorie până la adoptarea unui tarif unic la nivelul UE, acțiune preconizată a avea loc până la finalul anului 2020

– S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie

* Acum 263 de ani (1757), domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)

* Se împlinesc 235 de ani (1785) de la apariţia primului număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788, avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice

* Cu 232 de ani în urmă (1788) apărea, la Londra, primul număr al ziarului „The Times” (este, de fapt, noul nume sub care apare ziarul „The Daily Universal Register”, fondat la 1.I.1785, de John Walter)

* Acum 188 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)

* Cu 182 de ani în urmă (1838) George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”

* Acum 172 de ani (1848) intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)

* Se împlinesc 165 de ani (1855) de când poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)

* Acum 159 de ani (1861), Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)

* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum 154 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:

• 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
• 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
• 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
• 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
• 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

* Acum 153 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, a „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu

* În urmă cu 152 de ani (1868) apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)

* Acum 147 de ani (1873) apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti

* Cu 147 de ani în urmă se deschidea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), prima expoziţie de pictură şi sculptură organizată de nou înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă

* Se împlinesc 145 de ani (1875), de când lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)

* Şi tot acum 145 de ani, apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)

* Cu 142 de ani în urmă (1878) apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)

* Se împlinesc 125 de ani (1894) de la apariţia (până în august 1896), la Bucureşti, a revistei bilunare „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga

* Se împlinesc 116 ani (1904) de la apariţia, sub conducerea istoricului Ion Nistor, a revistei lunare de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)

* Acum 113 ani (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935); sub conducerea lui Mihail Dragomirescu

* Şi tot 113 ani se marchează de la apariţia la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), a revistei „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine

* Cu 112 ani în urmă (1908) apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)

* Acum 108 ani (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin). Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949

* În urmă cu 97 de ani (1923) a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)

* Acum 93 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)

* Cu 81 de ani în urmă (1939) apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de când trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrund în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Acum 71 de ani lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric

* Tot acum 71 de ani se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

* Cu 62 de ani în urmă (1958) intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Olanda

* Acum 54 de ani (1966) apărea, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România

* Cu 53 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Li Yong (China) şi numărând (în februarie 2016) 170 de state membre

* Şi tot acum 53 de ani România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României se desfăşoară în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017

* În urmă cu 43 de ani (1977) lua fiinţă, în Cehoslovacia, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare (la 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”)

* Acum 39 de ani (1981), Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Cu 34 de ani în urmă (1986), Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* În urmă cu 31 de ani (1989) intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), un tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU

* Se împlinesc 30 de ani (1990) de când România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). NOTĂ: România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de la intrarea în vigoare a acordului privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului

* Acum 24 de ani (1996) şi-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP

* Cu 22 de ani în urmă (1998) intra în vigoare Acordul mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)

* Cu 21 de ani în urmă (1999) începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997

* România a preluat de la Austria, acum 19 ani (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 18 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene

* Începând cu această dată, acum 16 ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie

* Acum 13 ani (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană

* Tot acum 13 ani (2007), Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE

* Slovenia a aderat, acum 13 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven

* Acum 12 ani (2008) Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro

* În urmă cu 8 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011

* Începând cu această dată, acum 6 ani (2014), restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din zece state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 7 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* În urmă cu 6 ani (2014) România a liberalizat piața funciară, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole

* Tot acum 6 ani (2014) începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi (2014-2024)”, lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică

* Cu 6 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 5 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda), urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013 şi Salonic în 2014

* Lituania devenea, acum 5 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro

* Şi tot 5 ani se împlinesc de la intrarea în vigoare a Tratatului care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism

* Cu 3 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon

* Acum 2 ani (2018) România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România exercită, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

* Se împlineşte 1 an (2019) de când România a deținut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune

* Se împlineşte 1 an (2019) de când a început „Deceniul privind Agricultura Familială 2019-2028”, declarat de Națiunile Unite, la sfîrșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019

* Se împlineşte 1 an (2019) de când Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO)

Aniversări – Comemorări

– Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Tăierea împrejur a Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2020)

– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2020 ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români” (www.basilica.ro). NOTĂ: 2020 este cel de-al treisprezecelea an cu o tematică specifică în Patriarhia Română, tradiţia fiind instituită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2008

– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. ?)

– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea)

– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883) – 190 de ani

– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841

– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899) – 165 ani

– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953) – 155 de ani

– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946)

– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957)

– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (m. 1970)

– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava)

– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)

– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)

– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991)

– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)

– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994)

– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.I.1923

– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978)

– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869)

– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896)

– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008)

– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005) – 90 de ani

– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)

– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012)

– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1934: S-a născut colonelul în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist şi dirijor, fost şef al Muzicii militare sibiene

– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator şi ceramist

– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter (m. 2016)

– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, muzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1986

– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004)

– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)

– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)

– 1945: S-a născut pictorul şi graficianul Vasile Crăiţă-Mândră – 75 de ani

– 1946: S-a născut graficianul şi pictorul Teodor Hrib

– 1947: S-a născut George Virgil Stoenescu, economist şi poet

– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă

– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, prozator, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru

– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu

– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar şi publicist

– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (din 2012); membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018) – 65 de ani

– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Poezie – București (m. 2015)

– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu

– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România – 40 de ani

– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921) – 25 de ani

– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914) – 25 de ani

– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925)

– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954)

– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910)

– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957)

– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935)

– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; devine cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; Marian Bistriceanu a fost în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează mai bine de un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; Marian Bistriceanu a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947)

– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru al Academiei Române (n. 1939) – 1 an

– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Zagreb: Croaţia preia, de la Finlanda, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE)

– Tirana: Albania preia, de la Slovacia, preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

– Washington: SUA preia, de la Franța, preşedinţia anuală a G7

– Phenian: Alocuţiune a liderului nord-coreean, Kim Jong Un, la începutul noului an

– Viena, Austria: Intră în vigoare taxa GAFA

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc celebrează o slujbă cu ocazia Zilei Mondiale a Păcii, instituită de Vatican în 1967. Tema pentru cea de-a 53-a marcare a acestei zile este: „Pacea ca drum al speranţei: dialog, reconciliere şi conversiune ecologică”

– Washington, D.C: Suspendarea temporară a producţiei de Boeing 737 MAX

– Croaţia/Irlanda: Oraşele Rijeka din Croația și Galway din Irlanda sunt, în acest an, „Capitale Europene ale Culturii”. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 50 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu. NOTĂ: Din România oraşul Sibiu a fost, în anul 2007, capitală culturală europeană, iar Timișoara va fi în 2021

– Spania: Anul acesta Málaga (Spania) va fi „Capitală Europeană a Sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală Europeană a Sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018) și Budapesta (2019)

– Franţa: Oraşul Amiens din Franța este „Capitală Europeană a Tineretului” în acest an. Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând în anul 2009 cu oraşul Rotterdam (Olanda), urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018 și Novi Sad (Serbia) în 2019

– Portugalia: Lisabona, capitala Portugaliei, a câştigat titlul de „Capitală verde a Europei” pentru anul 2020. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 până în 2019 zece oraşe au primit acest titlu: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda) și Oslo (Norvegia)

– Finlanda: Orașul Kuopio din Finlanda deține titlul de „Regiune Gastronomică Europeană” în anul 2020, acordat de Institutul Internațional pentru gastronomie, cultură, arte și turism (IGCAT). Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019

– Chişinău: Anul Federației Ruse în Republica Moldova

– Malaysia: UNESCO a desemnat Kuala Lumpur drept „Capitala Mondială a Cărții” pentru anul 2020 (începând cu 23 aprilie, Ziua Internaţională a Cărţii şi Dreptului de Autor)

– Viena: Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dirijor Andris Nelsons (Letonia), dirijor al Boston Symphony Orchestra – ora locală 11:15, în Sala de Aur a Musikverein

– Intră în vigoare noile reguli – Protocolul Montreal 2014 sau MP14 – , un tratat global – recunoscut de 22 de națiuni din întreaga lume – care permite ţărilor membre să pedepsească pasagerii neliniștiți care perturbă zborurile. Aceştia ar putea ajunge la închisoare, în străinătate, conform noilor reguli, Legea acoperind inccidente de infiltrare, agresiune fizică, hărțuire, fumat sau nerespectarea instrucțiunilor echipajului

– „Anul Internațional al Asistenței Medicale și a Moașelor”, stabilit pe 24 mai 2019, în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, este semnificativ pentru OMS în contextul consolidării asistenței medicale și a moașelor pentru acoperirea universală cu servicii medicale și asistență medicală. În acest an se împlinesc 200 de ani de la nașterea Florenței Nightingale (n.12.V.1820 – m.13.VIII.1910), una dintre fondatorii asistenței medicale moderne

– „Anul Internaţional al Sănătății Plantelor” (IYPH), declarat în decembrie 2018 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, este o oportunitate de a sensibiliza la nivel mondial despre modul în care protejarea sănătății plantelor poate ajuta la încetarea foamei, reducerea sărăciei, protejarea mediului și stimularea dezvoltării economice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Păcii”, a fost instituită de către Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. Tema pentru cea de-a 53-a zi mondială a păcii este: „Pacea ca drum al speranţei: dialog, reconciliere şi conversiune ecologică”. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua Internaţională a Păcii”, proclamată în 1981 de către Naţiunile Unite

– Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a declarat, în mesajul pastoral de Crăciun, anul 2020 drept „Anul reînnoirii spirituale și grijii datorate tinerilor”

– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965 (- 55 de ani), de către organizaţia „Al-Fatah”

– Ziua Naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei – 1959

– Ziua Naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei – 1804

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat – 1993. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993 R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii

– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei – 1956

– Sfântul Sinod Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a declarat anul acesta ca „An omagial al Sfântului Ierarh Nectarie al Eghinei”. Decizia a fost luată în contextul în care anul acesta se vor împlini 100 de ani (pe 8.XI.1920) de la trecerea în veşnicie a ierarhului cunoscut ca mare izbăvitor de cancer. Acesta a fost canonizat de Patriarhia Ecumenică în 1961, fiind pomenit în data de 9 noiembrie

– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492)

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748)

– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787)

– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818) – 285 de ani

– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860)

– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)

– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712)

– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)

– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849)

– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908)

– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1929)

– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941)

– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937)

– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu, dă moartea la 1.XI.1955

– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970)

– 1894, 1/13: A murit Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea Revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1816). NOTĂ: http://www.crispedia.ro/Paul_Theodore_Bataillard menţionează ca dată a morţii 1/13 martie 1894

– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974)

– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857)

– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998)

– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010)

– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998)

– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014)

– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)

– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8)

– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)

– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920)

– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928)

– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924) – 15 ani

– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972) – 10 ani

– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)

– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a Federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928)

– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927)

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944) – 5 ani

– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932) – 5 ani

– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950) – 5 ani

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944) – 5 ani

– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine american de origine maghiară; a fost laureat al Premiului Oscar pentru contribuția adusă filmului „Întâlnire de gradul trei” (1977) (n. 1930)

– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)

– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937)

Calendarul zilei – 31 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 31 decembrie 2019, 06:00 / actualizat: 31 decembrie 2019, 16:15

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Fermierii pot depune până la această dată cererile de acord privind ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020

– Cultură

* Hiturile anilor ’80-’90 vor fi live la cea mai mare petrecere dintre ani din București – „Revelion 2020. Disco Night Fever” – organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB. Printre artiștii care vor urca, de la ora 18:00, pe scena din Piața Constituției, se numără O-Zone, Haddaway și Milli Vanilli

* Cluj-Napoca: Editura Herald şi Librăria Bookstory din Cluj (Bd. Eroilor nr. 6-8) organizează, de la ora 18:00, lansarea cărții „Sparge tiparele!” de Gitta Jacob. Se va vorbi pe tema noutăţii editoriale apărute în colecţia Psihopractica, alături de invitatele, Melania Moldovan și Paula Nuțaș, psihoterapeute. Printre partenerii media: Radio România Cluj

* Sfântu Gheorghe: Primăria Sfântu Gheorghe va organiza şi anul acesta o petrecere de Revelion în Piaţa Centrală, iar atmosfera va fi întreţinută de formaţiile Popas Band şi Mobilmánia

* Timişoara: Opera Naţională Română din Timişoara prezintă spectacolul de operetă „Liliacul” de Johann Strauss – ora 18:00

– S-a întâmplat într-o zi de 31 decembrie

* Cu 167 de ani în urmă (1852) avea loc inaugurarea solemnă a Teatrului cel Mare din Bucureşti (din 1875, Teatrul Naţional). Prin proporţiile şi amenajările interioare era, la acea dată, al treilea din Europa. S-a jucat vodevilul franţuzesc „Zoe sau Amor românesc”, pe muzica lui Ioan Andrei Wachmann (în rolurile principale – Costache Caragiali şi Nini Valéry). Deschiderea teatrului nu s-a făcut cu o piesă românească, deoarece Rusia (puterea protectoare) şi Turcia (puterea suzerană) nu au permis acest lucru. Primul director-concesionar al teatrului a fost Costache Caragiali

* Acum 153 de ani (1866) avocatul Ioan Raţiu prezenta împăratului Austriei, la Viena, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români) în care se exprima protestul împotriva votării de către noua Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria

* Cu 102 ani în urmă (1917) guvernul sovietic recunoştea independenţa Finlandei, care, la 6.XII.1917, profitând de revoluţia bolşevică rusă, îşi declarase independenţa totală

* Acum 94 de ani (1925) Consiliul de Coroană aproba renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai. La 12.XII.1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman

* Acum 81 de ani (1938) celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)

* Cu 73 de ani în urmă (1946) era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza). „Uzina Tractorul” a intrat, după 1990, într-un lent proces de privatizare fiind desfiinţată definitiv în 2007

* În urmă cu 71 de ani (1948) erau înfiinţate trupele Ministerului de Interne pentru „securitatea teritoriului şi frontierelor ţării”

* Acum 63 de ani (1956) se înfiinţa Televiziunea Română (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună). Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială

* Acum 56 de ani (1963) România şi Islanda decid ridicarea la rang de ambasadă a reprezentanţelor lor diplomatice (stabilite la rang de legaţie la 16.V.1956)

* Cu 51 de ani în urmă (1968) avea loc primul zbor al supersonicului rus, Tupolev Tu – 144, cunoscut mai ales sub deumirea de „Concordski” şi prezentat în premieră, în 1971, în cadrul unui salon aviatic desfăşurat la Paris

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de la apariţia Decretului-lege al CFSN privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România

* În discursul de Anul Nou de acum 30 de ani (1989), preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu, anunţa abolirea pedepsei cu moartea în România

* Se împlinesc 30 de ani de la constituirea, la Bucureşti, a primei organizații a societății civile înfiinţate legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului. Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale

* Cu 27 de ani în urmă (1992) Republica Federativă Cehă şi Slovacă îşi înceta existenţa, potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFCS, succesoare ale fostei Cehoslovacii, ca state independente, devenind Republica Cehă şi Republica Slovacă

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de când Canalul Panama (ce traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific) a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, pe baza Tratatului semnat la 7.IX.1977, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos. În baza acestuia, jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze. Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

* Acum 8 ani (2011) avea loc sfârşitul prezenţei americane în Irak (începută în martie 2003), instituită sub denumirea de „Ziua Irakului”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Hermes (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– 1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică; unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic (n. 1625) – 360 de ani

– 1842: S-a născut Iacob Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; membru-fondator şi secretar al „Junimii”; redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, vicepreşedinte şi preşedinte al acestui for în mai multe rânduri; fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi (m. 1932)

– 1858: S-a născut Enea Hodoş (frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş), scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1945)

– 1869: S-a născut juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului XIX până în primele decenii ale secolului XX („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (m. 1932) – 150 de ani

– 1889: A murit scriitorul Ion Creangă; recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1839) – 130 de ani

– 1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (vezi Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882. Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890. Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cel mai în vârstă era soţia

– 1894: S-a născut Alexandru Marcu, istoric literar şi traducător (numeroase traduceri din literatura italiană: Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1955) – 125 de ani

– 1903: S-a născut poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit (în 1933) la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (m. 1946, s-a sinucis). NOTĂ: Alte surse dau ca dată a morţii 8.IV.1946

– 1915: S-a născut Nell Cobar, caricaturist şi regizor de film de animaţie (m. 1993)

– 1919: S-a născut Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (m. 2007) – 100 de ani

– 1931: A murit Iacov (Ioan) Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; a păstorit ca episcop al Dunării de Jos și apoi ca episcop al Hușilor; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1856)

– 1946: S-a născut Mihai Dascăl (pseudonimul lui Mihail Dascălu), critic şi istoric literar, editor (m. 2004)

– 1949: S-a născut regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (m. 2018) – 70 de ani

– 1953: A murit Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (n. 1865)

– 1956: A murit Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (n. 1874)

– 1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice ”Opera” şi la transformarea ei în ”Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără (n. 1887)

– 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1894)

– 1985: A murit compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903)

– 1988: A murit Arnold Hauser, scriitor german originar din România (n. 1929)

– 2001: A murit Ion Zamfirescu, eseist şi istoric al teatrului, personalitate marcantă a vieţii teatrale româneşti (n. 1907)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1384: A murit John Wycliffe (sau Wycliff), teolog, filosof şi reformator englez, iniţiator al primei traduceri complete a Bibliei în limba engleză (n. 1330) – 635 de ani

– 1617: S-a născut pictorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo, una dintre cele mai importante figuri ale picturii baroce spaniole (m. 1682). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/398128/Bartolome-Esteban-Murillo menţionează ca dată a botezului 1 ianuarie 1618

– 1679: A murit Giovanni Alfonso Borelli (pe numele său adevărat Giovanni Francesco Antonio Alonso), fizician, matematician și astronom renascentist italian, considerat întemeietorul biomecanicii (n. 1608) – 340 de ani

– 1691: A murit Robert Boyle, fizician, chimist şi filosof irlandez; unul dintre întemeietorii chimiei moderne; a dat prima definiţie a elementului chimic (1661) şi a pus bazele analizei chimice calitative (n. 1627)

– 1719: A murit John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (n. 1646) – 300 de ani

– 1849: S-a născut Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (m. 1913) – 170 de ani

– 1855: S-a născut poetul italian Giovanni Pascoli (m. 1912)

– 1869: S-a născut Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului (m. 1954) – 150 de ani

– 1872: A murit dramaturgul și prozatorul Aleksis Kivi, considerat întemeietorul teatrului național finlandez (n. 1834)

– 1877: A murit Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (n. 1819)

– 1878: S-a născut scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (m. 1937)

– 1880: S-a născut George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1953 (m. 1959)

– 1899: A murit Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (n. 1842) – 120 de ani

– 1899: S-a născut Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (m. 1940) – 120 de ani

– 1903, 31.XII. /1904, 13.I: S-a născut Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (m. 1992)

– 1905: S-a născut Tadeusz Breza, romancier polonez (m. 1970)

– 1905, 31.XII. /1906, 13.I: A murit fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (1896) (n. 1859)

– 1908: S-a născut (în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) Simon Wiesenthal, celebrul ”vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2005)

– 1919: S-a născut Artur Fischer, lăcătuş şi inventator german; a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie, printre care: primul bliţ sincronizat pentru o cameră foto, diblul din plastic pentru prinderea holţşuruburilor în perete, kiturile de modelism Fischertechnik, duzele de ventilaţie etc; în 1948 şi-a înfiinţat propria companie, Fischer Group, care are acum 42 de subsidiare internaţionale (m. 2016) – 100 de ani

– 1922: S-a născut pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (m. 2001)

– 1935: S-a născut Salman bin Abdulaziz Al Saud, regele Arabiei Saudite din 2015

– 1936: A murit scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno (n. 1864)

– 1937: S-a născut Sir Anthony Hopkins, actor britanic de film

– 1940: A murit Jacques-Arsène d’Arsonval, medic, fizician şi inventator francez; cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic (n. 1851)

– 1941: S-a născut actriţa britanică Sarah Miles

– 1943: S-a născut actorul britanic de film Ben Kingsley (nume real: Krishna Bhanji)

– 1948: S-a născut Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii Disco” (m. 2012)

– 1950: A murit Charles Koechlin, compozitor şi profesor francez (n. 1867)

– 1959: S-a născut Val Kilmer, actor american – 60 de ani

– 1980: A murit regizorul de film american Raoul Walsh (n. 1887)

– 2000: A murit José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (n. 1918)

– 2015: A murit cântăreaţa americană de muzică soul Natalie Cole, fiica celebrului muzician Nat King Cole (n. 1950)

– 2016: S-a născut actorul american William Christopher (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa franco-israeliană Maya Casabianca (nume la naștere: Margalit Azran), celebră în anii ’60 ai secolului trecut atât în Franţa cât şi în ţările arabe (n. 1941, în Maroc) – 1 an

Calendarul zilei – 30 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 31 decembrie 2019, 16:14

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Sectorului 6, prin Centrul Cultural European Sector 6 organizează „Concertul Tradiţional de Anul Nou 2020”, a ajuns la cea de-a VII-a ediţie, susţinut de Orchestra Simfonice Bucureşti, dirijorul Nicolae Moldoveanu, invitatul special fiind Linda Teodosiu de la ora 19:00, pe scena Sălii Palatului

– S-a întâmplat într-o zi de 30 decembrie

* Acum 97 de ani (1922) era adoptată, în unanimitate, de către primul Congres Unional al Sovietelor, Declaraţia privind crearea U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. La 21.XII.1991, prin documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente – C.S.I, semnat la Alma-Ata, se consfinţea dispariţia de pe harta politică a lumii a U.R.S.S.

* Cu 96 de ani în urmă (1923), avea loc premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima co-producţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi prima realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune

* Acum 72 de ani (1947) regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a fost obligat să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara. A doua zi a plecat la Sinaia, unde a rămas până la 4.I.1948, când a părăsit România. Tot la 30 decembrie, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor proclama Republica Populară Română (prin Legea 363)

* Cu 62 de ani în urmă (1957) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (A.C.A.R.). Constituită în 1957 ca organizaţie obştească, şi recunoscută oficial în 1958, A.C.A.R. a cunoscut o dezvoltare rapidă şi remarcabilă în perioada următoare. În anul 1958, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA

* Tot acum 62 de ani avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Erupţia”, filmul de debut al regizorului Liviu Ciulei (1923 – 2011); în distribuţie: Lucia Mara, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija ş. a.

* Se împlinesc 55 de ani (1964), de când a fost instituţionalizată, de Adunarea Generală a ONU, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), la recomandarea Conferinţei cu acelaşi nume, de la Geneva (din martie-iunie 1964)

* Cu 26 de ani în urmă (1993) era semnat, la Ierusalim, un acord istoric de recunoaştere reciprocă între Israel şi Vatican. La data de 15.VI.1994 cele două state au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură

Aniversări – Comemorări

– 1863: S-a născut Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (a tradus din Kant, Goethe, Strindberg, Dumas, Karl May); frate cu Enea şi Nerva Hodoş (m. 1928). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.III.1929

– 1883: S-a născut Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (m. 1979)

– 1891: A murit profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (n. 1839)

– 1894: A murit poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1868) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morţii 31.XII.1894

– 1902: S-a născut Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1995)

– 1904: S-a născut istoricul Vasile Maciu, specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1981) – 115 ani

– 1905: S-a născut inginerul chimist Şerban Solacolu; i se datorează cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1980)

– 1934: S-a născut arheologul Vasile Ursachi; între anii 1957 şi 2004 a fost directorul Muzeului de Istorie din Roman; a condus peste 20 de şantiere arheologice; a publicat peste 190 de articole de specialitate, volume şi cataloage de expoziţii interne şi internaţionale – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul Mircea Andreescu – 80 de ani

– 1940: S-a născut Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighet) Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (n. 1891)

– 1962: S-a născut pictorul Dacian Andoni, doctor în arte vizuale şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice

– 1986: A murit poetul şi editorul Ion Bănuţă (n. 1914)

– 2016: A murit Camelia Dăscălescu, compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă; producător muzical şi pedagog (n. 1921)

– 2016: A murit actorul Teatrului Naţional Bucureşti Bogdan Muşatescu, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (n. 1941)

– 2017: A murit compozitorul și muzicologul Vasile Donose; în perioada 1964-1978 a fost redactor șef și director în Radiodifuziunea și Televiziunea Română; tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (n. 1929)

– 2018: A murit Constantin Vasilică, agronom, personalitate marcantă a învățământului superior agronomic din România; viaţa şi activitatea lui profesională timp de șase decenii s-a confundat cu istoria Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 39: S-a născut Titus Flavius Vespasianus, împărat roman între anii 79-81 (m. 81) – 1980 de ani

– 1819: S-a născut scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (m. 1898) – 200 de ani

– 1853: S-a născut André Messager, compozitor şi dirijor francez (m. 1929)

– 1859: S-a născut Josef Bohuslav Foerster, compozitor ceh (m. 1951) – 160 de ani

– 1865: S-a născut, la Bombay (India), scriitorul britanic Rudyard Kipling; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907 (m. 1936)

– 1904: S-a născut Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (m. 1987) – 115 ani

– 1906: S-a născut Sir Carol Reed, primul regizor britanic de film care a fost înnobilat, în anul 1952 (m. 1976)

– 1910: S-a născut scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (m. 1999)

– 1926: S-a născut Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (m. 2013)

– 1928: S-a născut chitaristul american Bo Diddley, figură reprezentativă a muzicii americane a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2008)

– 1934: S-a născut actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (m. 2017) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Vladimir Konstantinovici Bukovski, fost disident antisovietic, autor și activist politic (m. 2019)

– 1944: A murit scriitorul francez Romain Rolland; Premiul Nobel pentru literatură pe 1915 (n. 1866) – 75 de ani

– 1945: S-a născut muzicianul britanic Davy Jones (David Thomas „Davy” Jones), membru al trupei The Monkees (m. 2012)

– 1947: A murit Alfred North Whitehead, matematician şi filosof englez (n. 1861)

– 1948: S-a născut Randy Wayne Schekman, cercetător american în domeniul biologiei celulare; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2013, împreună cu James Rothman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”

– 1959: S-a născut dirijorul şi pianistul englez-italian Sir Antonio Pappano – 60 de ani

– 1968: A murit Trygve Lie, om politic şi diplomat norvegian, primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) între anii 1946 şi 1953 (n. 1896)

– 1969: S-a născut Kersti Kaljulaid, biolog, om politic estonian, președinte al Estoniei din 10 octombrie 2016; prima femeie președinte și cel mai tânăr președinte al Estoniei – 50 de ani

– 1994: A murit fizicianul rus Dmitri Ivanenko (n. 1904, la Poltava, astăzi în Ucraina) – 25 de ani

– 2002: A murit scriitoarea britanică Mary Wesley (pe numele ei adevărat Mary Aline Mynors Farmar) (n. 1942)

– 2006: A fost executat (prin spânzurare), la Bagdad, fostul preşedinte irakian Saddam Hussein, condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi; Saddam Hussein a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003 (n. 1937)

– 2009: A murit Alberto Lysy, violonist şi dirijor argentinian de origine de origine ucraineană (n. 1935) – 10 ani

– 2010: A murit Bobby Farrell, cântăreţ de muzică pop olandez, cunoscut mai mult ca membru al formației muzicale de succes a anilor 1970, Boney M (n. 1949)

– 2012: A murit Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru medicină pe 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (n. 1909)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Luise Rainer (n. 1910) – 5 ani

– 2018: A murit Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 29 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 29 decembrie 2019, 10:38

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 29 decembrie

* În urmă cu 174 de ani (1845) Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federaţii. La data de 13 octombrie 1845, marea majoritate a alegătorilor din Republică a aprobat oferta americană şi propunerea de constituţie care permitea explicit sclavia şi aducerea de sclavi de către emigranţi în Texas. Această constituţie a fost ulterior acceptată de Congresul SUA, Texas devenind stat al SUA în aceeaşi zi cu anexarea, 29 decembrie 1845 (nemaitrecând prin etapa de teritoriu). Unul dintre motivele acestei uniri a fost existenţa unor datorii uriaşe acumulate de guvernul texan, pe care SUA a acceptat să şi le asume prin anexare. În schimbul preluării acestei datorii (10.000.000 de dolari), Texasul a renunţat la pretenţiile teritoriale asupra zonelor aflate astăzi în Colorado, Kansas, Oklahoma, New Mexico şi Wyoming, pe care Texasul nu le controlase niciodată şi pe care guvernul federal le capturase direct de la Mexic la începutul Războiului Mexicano-American

* Se împlinesc 100 de ani (1919) de când Parlamentul vota Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei. Este primul Parlament al României reîntregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români

* Cu 49 de ani în urmă (1970) conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, şi reînhumarea lor în satul Bădăcin, judeţul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat şi reînhumarea lor în comuna Topoloveni, judeţul Argeş

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de la prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman, primul executiv al României de după căderea comunismului. Petre Roman a fost numit, pe data de 27 decembrie 1989, Prim Ministru al Guvernului Provizoriu de Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), formațiune condusă de Ion Iliescu. După alegerile din mai 1990, a fost desemnat și votat de Parlament ca Prim Ministru al României. Primul guvern al României de după căderea comunismului s-a întrunit în prima sa şedinţă la 29 decembrie 1989. Din 31 de miniștri, 23 ocupaseră, înainte de 1989, posturi de responsabilitate în structurile de partid sau în statul comunist

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de când a apărut primul număr al publicației Vestitorul Ortodoxiei Românești, denumirea inițială a periodicului Patriarhiei Române. Din colegiul redacțional de la acea dată au făcut parte: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme protosinghel și consilier în cadrul Departamentului „Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic” al Administrației patriarhale, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe atunci, arhimandrit și inspector patriarhal pentru învățământul teologic, vrednicul de pomenire Episcop-vicar Roman Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Teodor Baconski, care era doctorand și redactor la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

* Se împlinesc 15 ani (2004) de când Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a deţinut puterea executivă în România, în perioada 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008

Aniversări – Comemorări

– Sfinții prunci uciși de Irod (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sf. Familie: Isus, Maria şi Iosif (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1839: S-a născut Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (m. 1901) – 180 de ani

– 1843: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 17/29.XII.1843 şi moartea la 18.II/2.III.1916

– 1843: A murit (la Sighişoara) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (n. 1765, la Luckau, Germania)

– 1884: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Ioan Cristu Danielescu (m. 1966) – 135 de ani

– 1898: S-a născut Tudor Şoimaru (pseudonimul lui Gheorghe Drăguşanu), prozator, dramaturg, cronicar dramatic, traducător şi gazetar (m. 1967)

– 1903: S-a născut Sergiu Dan (pseudonimul lui Isidor Sergiu Rottman), prozator şi traducător (din literatura universală) (m. 1976)

– 1907: S-a născut Ion Luican, cântăreţ de muzică populară (m. 1992)

– 1919: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pianistul, compozitorul şi muzicologul Roman Vlad, stabilit în Italia în 1938 (m. 2013) – 100 de ani

– 1928: A murit Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (n. 1854)

– 1933: A murit (asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia) I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (n. 1879). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă naşterea la 26.XII.1879

– 1935: A murit chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (n. 1867)

– 1937: A murit fizicianul Constantin I. Miculescu; principala sa contribuţie la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei (n. 1863)

– 1942: S-a născut analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2006)

– 1952: S-a născut Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, monograf, poet, publicist şi scriitor. NOTĂ: Unele surse dau data de 4.I.1953, când a fost înregistrată în acte naşterea

– 1971: S-a născut Grigore Şoitu, poet şi jurnalist

– 1975: A murit matematicianul Tiberiu Popoviciu; fondatorul şcolii române de analiză numerică; a înfiinţat (în 1946), la Universitatea din Cluj, Seminarul de Teoria Aproximării şi Analizei Numerice; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1906)

– 1978: A murit Franyó Zoltán, publicist şi traducător maghiar din România (n. 1887) – 40 de ani

– 2000: A murit Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (n. 1928)

– 2012: A murit organistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul Helmut Plattner; a înfiinţat, în 1954, clasa de orgă a Conservatorului din Bucureşti pe care a condus-o 20 ani; stabilit în Germania din 1974 (n. 1927)

– 2018: A murit istoricul, profesorul și editorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografia istorică, istoria instituțiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Țării Românești, istoria relațiilor internaționale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din  (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Copilului Nenăscut” a fost instituită de Biserica Ortodoxă a Greciei și se celebrează în prima duminică după sărbătoarea Naşterii Domnului

– 1776: S-a născut Charles Macintosh, chimist şi inventator britanic (m. 1843)

– 1825: A murit pictorul francez Jacques-Louis David, şeful şcolii neoclasice din Franţa; pictor de curte al lui Napoleon I (n. 1748)

– 1834: A murit Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (n. 1766) – 185 de ani. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a morţii 23 decembrie 1834

– 1876: S-a născut Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi ulterior în Puerto Rico; aici va organiza (începând din 1956) festivalul ce-i poartă numele (m. 1973, Puerto Rico)

– 1882, 29.XII./ 1883. 10.I. S-a născut prozatorul rus Aleksei N. Tolstoi (m. 1945). NOTĂ: Site-ul http://russiapedia.rt.com/prominent-russians/literature/aleksey-n-tolstoy/ menţionează ca dată a naşterii doar 10 ianuarie 1883

– 1883: A murit Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (n. 1817)

– 1890: S-a născut pianistul şi compozitorul francez Yves Nat (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (m. 1974)

– 1910: S-a născut economistul şi profesorul american de origine britanică Ronald (Harry) Coase; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1991 (m. 2013)

– 1913: S-a născut Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1916: A fost asasinat călugărul rus Grigori Efimovici Rasputin, rămas în istorie pentru influenţa ocultă pe care a exercitat-o asupra familiei imperiale ruse (n. 1869). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 16/29 decembrie 1916, iar altele 17/30 decembrie 1916

– 1918: S-a născut soprana franceză Mado Robin (m. 1960)

– 1919: S-a născut Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (m. 2000) – 100 de ani

– 1924: A murit Carl Spitteler, poet, nuvelist şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1919 (n. 1845) – 95 de ani

– 1926: A murit poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (n. 1875)

– 1938: S-a născut actorul american de film Jon Voight

– 1939: S-a născut Ed Bruce, cântăreț american de muzică country și actor – 80 de ani

– 1942: S-a născut actorul indian Rajesh Khanna, considerat primul superstar de la Bollywood (m. 2012)

– 1957: S-a născut Bruce A. Beutler, genetician şi imunolog american; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2011, împreună cu Jules Hoffmann şi Ralph Steinman, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1986: A murit (la Paris) regizorul, actorul şi scriitorul rus Andrei Tarkovski; considerat unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile (n. 1932)

– 2012: A murit cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (n. 1935)

– 2018: A murit actriţa mexicană Rosenda Monteros (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 28 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2019, 9:55

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În zilele de 28 şi 29 decembrie, de la orele 11:00 şi 17:00, Opera Comică pentru Copii prezintă un spectacol de familie, musicalul „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu

– S-a întâmplat într-o zi de 28 decembrie

* Acum 407 ani (1612), planeta Pluto era observată pentru prima dată de Galileo Galilei, fiind catalogată doar ca o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea a făcut ca la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun să intre tocmai în ziua aceea în mișcare retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce rezultă din combinarea mișcării planetei observate cu a Pământului). Din acest motiv Neptun părea că nu se mișcă față de stele. Oricum, mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Abia peste 234 de ani, această planetă va fi considerată o nouă planetă a sistemului solar. În 2006 a primit statutul de planetă pitică

* Se împlinesc 150 de ani (1869), de când dentistul William Finley Semple din Mount Vernon, Ohio, primea primul patent pentru guma de mestecat, obţinând certificatul numărul 98.304 din S.U.A. În 1848, omul de afaceri american, John B. Curtis, a făcut şi vândut prima gumă de mestecat care a fost numită „State of Maine Pure Spruce Gum” (Guma Pură de Molid a Statului Maine). În 1888 o gumă Tutti-Frutti, lansată de Thomas Adams, a devenit prima gumă care a fost vândută în automate cu fise pentru dulciuri, în staţiile de metrou din New York

* Cu 147 de ani în urmă (1872) intra în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (tramcarul), pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – străzile Biserica Enei – Academiei – Colţei – Piaţa Sf. Gheorghe – Moşilor

* Se împlinesc 140 de ani (1879), de când podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, 75 de oameni fiind ucişi. Prăbușirea podului, deschis timp de doar 19 luni, a produs unde de șoc în profesia victoriană a ingineriei și în rândul publicului. Ancheta care a urmat a arătat că podul s-a prăbuşit din cauza faptului că nu a fost construit ca să reziste la furtuni

* Cu 139 de ani în urmă (1880) se înfiinţa Agenţia ungară de presă MTI (Magyar Távirati Iroda), cu sediul la Budapesta

* Acum 124 de ani (1895), la Paris (în Salonul Indian de la „Grand Café” din Boulevard des Capucines 14), avea loc prima proiecţie publică a unui film, organizată de fraţii Auguste şi Louis Lumière, eveniment considerat ca marcând actul de naştere a cinematografului. „Cinematograful Lumière” a fost brevetat la 13.II.1895, la Paris

* Cu 116 ani în urmă (1903), iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare, M.C. Sutzu, preşedinte activ, Gr. Tocilescu, vicepreşedinte, Al. Cantacuzino, secretar, lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil, dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. Odată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România

* Acum 109 ani avea loc demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (1864-1927) (din cauza activităţii legislative şi a necesităţii de reorganizare a partidului). Brătianu i-a propus regelui extinderea dreptului de vot prin înfiinţarea colegiului unic, dar Carol I a refuzat. În faţa acestei situaţii, liderul liberalilor şi-a depus mandatul pe 28 decembrie 1910. S-a format un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care a promovat o susţinută şi eficientă iniţiativă

* Se împlinesc 65 de ani (1954) de când, la aproape 10 ani de la terminarea războiului, se desfiinţa sistemul de aprovizionare a populaţiei României pe bază de cartele şi raţii

* Cu 38 de ani în urmă (1981) avea loc inaugurarea celui de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, între uzinele „Timpuri Noi” şi „Republica” (lungime – 9,3 km)

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de când Nicolae și Elena Ceaușescu au fost înmormântați, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din București

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de la constituirea, la Sibiu, a Forumuliui Democrat al Germanilor din România; în prezent preşedintele FDGR este Paul-Jürgen Porr

* Se împlinesc 30 de ani de la constituirea primelor sindicate libere din România postcomunistă

* Şi tot într-o zi de 28 decembrie, şi tot acum 30 de ani, se întrunea la Bucureşti, pentru prima dată, după o lungă pauză, Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. A fost ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu. În prezent preşedintele Uniunii Scriitorilor este Nicolae Manolescu

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Prunci Nevinovaţi, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1805: S-a născut cărturarul Eftimie Murgu; a contribuit la cristalizarea învăţământului filosofic în România; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (m. 1870)

– 1814: A murit József (Iosif) Benkő, preot şi profesor de teologie; istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei), botanist şi geograf secui (n. 1740) – 205 ani

– 1840: S-a născut Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1913)

– 1868: S-a născut (la Bratislava-Slovacia) prozatoarea Bucura Dumbravă (pseudonimul lui Fany Seculici); stabilită cu familia în România la vârsta de cinci ani, se va ataşa de cultura şi tradiţiile noii ţări; pasionată excursionistă, organizează, împreună cu Simion Mehedinţi, turismul în Carpaţi (m. 1926, la Port Said-Egipt)

– 1874: S-a născut (la Rohozna, azi în R. Moldova) Francisc Iosif Rainer, medic şi antropolog; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi a Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1944) – 145 de ani

– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Christu Danielescu (m. 1966) – 135 de ani

– 1887: S-a născut sculptorul Spiridon Georgescu (m. 1974). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 29 decembrie 1887

– 1898: S-a născut căpitanul Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun-Cehoslovacia, la 12.IX.1926, şi amputate ulterior); la 20.V.1928 va obţine locul I la concursul internaţional de la Băneasa (m. 1935)

– 1900: S-a născut Eugen Cuteanu, compozitor şi violonist (m. 1968)

– 1903: S-a născut compozitorul Nicolae Kirculescu (m. 1985)

– 1907: S-a născut compozitorul Nicolae Brânzeu (m. 1983)

– 1925: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Baruţu T. Arghezi, fiul scriitorului Tudor Arghezi (m. 2010)

– 1941: S-a născut Ioana Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (m. 1990)

– 1950: A murit Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1889). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003, Dorina Rusu dă moartea la 29.XII.1950

– 1955: S-a născut Magda Cârneci (până în 1989 a folosit şi pseudonimul Magdalena Ghica), poetă, critic de artă şi publicistă

– 1957: S-a născut solistul vocal, compozitorul şi interpretul Laurenţiu Cazan

– 1959: A murit chimistul Ion Tănăsescu; contribuţii importante la chimia heterociclurilor; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1892) – 60 de ani

– 1989: A murit (la Feucht, Germania) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1894, la Sibiu) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 29.XII.1989

– 1997: A murit Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (n. 1906)

– 2003: A murit Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (n. 1943)

– 2004: A murit pictorul Vasile Chinschi (n. 1939) – 15 ani

– 2007: A murit actriţa Clody Bertola (n. 1913)

– 2008: A murit scriitorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923)

– 2012: A murit dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (n. 1915)

– 2012: A murit economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1706: A murit Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (n. 1647)

– 1731: A fost botezat Christian Cannabich, violonist, compozitor şi dirijor german (m. 1798)

– 1856: S-a născut Thomas Woodrow Wilson, om politic (democrat) american, preşedinte al SUA între anii 1913 şi 1921; a fost primul preşedinte născut pe teritoriul unui fost stat sudist; rol important la elaborarea Tratatului de la Versailles (după prima conflagraţie mondială) şi la crearea Ligii Naţiunilor; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1919 (m. 1924)

– 1888: S-a născut Wilhelm Friedrich Murnau, regizor german de film (m. 1931)

– 1902: S-a născut Mortimer Adler, filosof, pedagog şi editor american (m. 2001)

– 1903: S-a născut, în Ungaria, matematicianul american John von Neumann (m. 1957)

– 1904: A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american care, la 15.XII.1848, a patentat scaunul de dentist (n. 1822) – 115 ani

– 1920: S-a născut muzicianul francez André Verchuren, supranumit „Regele acordeonului” (m. 2013)

– 1921: S-a născut compozitorul, muzicianul si cântăreţul american Johnny Otis (Ioannis Alexandres Veliotes), cunoscut ca unul din pionerii genului R&B (m. 2012)

– 1925: S-a născut Hildegard Knef, una dintre cele mai populare actriţe de film germane ale anilor ’50 şi ’60 ai secolului XX, considerată de mulţi o a doua Marlene Dietrich; şansonetistă şi scriitoare; a fost căsătorită cu regizorul britanic de film David Cameron (m. 2002)

– 1931: S-a născut actorul american Martin Milner (m. 2015)

– 1937: A murit compozitorul francez Maurice Ravel, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major “Boléro”, compusă în 1928 (n. 1875)

– 1945: A murit scriitorul american Theodore Dreiser (n. 1871)

– 1953: S-a născut Richard Clayderman (pseudonimul lui Philippe Pagès), pianist şi compozitor francez, creator al unui nou stil muzical, numit New Romantic

– 1954: S-a născut actorul de film, regizorul şi producătorul american Denzel Washington, considerat un Sidney Poitier al anilor ’90 ai secolului XX – 65 de ani

– 1955: S-a născut Liu Xiaobo, activist chinez pentru democraţie şi drepturile omului, critic literar şi scriitor; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010

– 1956: S-a născut violonistul englez Nigel Kennedy

– 1962: S-a născut pianistul şi compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (m. 1999)

– 1963: A murit Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (n. 1895)

– 1969: S-a născut Linus Benedict Torvalds inginer de software finlandez-american; a început dezvoltarea nucleului sistemului de operare Linux (1991), iar astăzi este coordonator la proiectul de dezvoltare al acestuia – 50 de ani

– 2013: A murit actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (n. 1924)

– 2015: A murit Lemmy (nume real: Ian Fraser Kilmister), cântăreţ şi compozitor britanic; a fondat formaţia de muzică rock „Motörhead” (n. 1945)

– 2016: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Debbie (Marie Frances) Reynolds (n. 1932)

– 2017: A murit scriitoarea americană de thriller Sue Grafton; prolifică autoare a romanelor incluse în ”Alphabet Series” (n. 1940)

– 2017: A murit romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (n. 1959)

– 2018: A murit Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 27 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 28 decembrie 2019, 9:54

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Producția românească a musicalului „My Fair Lady”, pusă în scenă cu succes de regizorul Răzvan Ioan Dincă, revine la Sala Palatului într-o ediţie specială de Crăciun – ora 19:00

* Premiera în cinematografele din toată ţara a filmului de comedie românesc „5GANG: Un altfel de Crăciun”, în regia lui Matei Dima

– S-a întâmplat într-o zi de 27 decembrie

* Acum 628 de ani (1391) apărea prima mențiune documentară a „logofătului” în Țara Românească. În Evul Mediu, logofătul era un mare dregător din Moldova şi Ţara Românească, şef al cancelariei domneşti care se ocupa cu redactarea hotărârilor luate de domn şi de sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnului; denumirea provine din Bizanţ şi a ajuns la noi pe filieră sud-slavă. În documentele în limba latină, marele logofăt se numeşte „cancellarius” sau „supremus cancellarius”

* Se împlinesc 235 de ani (1784), de când Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania (declanşate la 2 noiembrie acelaşi an şi înfrânte o lună mai târziu), erau prinşi şi închişi la Alba Iulia (la 31.I.1785 a fost prins şi Crişan). Primii doi au fost traşi pe roată la 28.II.1785, pe platoul „La furci” din Alba Iulia, iar Crişan s-a spânzurat în închisoare

* În urmă cu 203 ani (1816), la Iaşi, a avut loc, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentaţie teatrală în limba română. O trupă românească (formată din copiii boierilor moldoveni Ghica şi Sturza) a prezentat piesa într-un act „Mirtil şi Hloe”, pastorală dramatizată de scriitorul francez Jean-Pierre Claris de Florian, după elveţianul Salomon Gessner

* Cu 101  ani în urmă (1918/1919), Adunarea naţională a saşilor de la Mediaş s-a declarat de acord cu hotărârea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de unire a Transilvaniei cu România (27.XII/9.I)

* Acum 74 de ani (1945) se înfiinţa Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BIRD (cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială – BM), în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). BM devine, la 26.VI.1946, agenţie specializată a ONU, însă funcţionează independent. România a devenit membră a BM la 15.XII.1972

* Tot acum 74 de ani lua fiinţă Fondul Monetar Internaţional – FMI, în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). Funcţionează oficial de la 1.III.1947. FMI a devenit agenţie specializată a ONU la 15.XI.1947, iar România a devenit membră a FMI la 15.XII.1972

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de când presa publica Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a consiliilor teritoriale ale FSN, ca organe ale puterii de stat. A fost ales Biroul Executiv al CFSN (condus de Ion Iliescu – preşedinte şi Dumitru Mazilu – vicepreşedinte)

* Se împlinesc 30 de ani de când URSS şi SUA (prin ambasadori) şi Marea Britanie (printr-o telegramă a primului ministru) transmiteau sprijinul pentru schimbările şi noile autorităţi din România. Declaraţii de recunoaştere a Frontului Salvării Naţionale au mai făcut guvernele din Canada, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Argentina, Columbia, Vietnam ş.a.

* Şi tot într-o zi de 27 decembrie, acum 28 de ani (1991), conform Legii nr. 1/30 iunie 1990, care stipula utilizarea corpului istoric ca instituţie muzeală şi H.G. nr. 478 din 10.07.1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni (înfiinţat în iulie acelaşi an), având un pronunţat caracter memorialistic

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– A III-a zi de Crăciun; Sf. Arhidiacon mucenic Ştefan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sf. Ioan, Apostol şi Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1877: A murit pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (n. 1835)

– 1897, 27.XII./ 1898, 8.I: S-a născut Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1964)

– 1906: S-a născut poetul Emil Giurgiuca, unul dintre cei mai activi şi mai importanţi reprezentanţi ai grupului de „tineri poeţi ardeleni” (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ş.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucişare discretă şi armonioasă dintre modernism şi tradiţionalism (m. 1992)

– 1948: S-a născut inginerul fizician Mihai N. Mihăilă; descoperitor al fononilor în zgomot; membru corespondent al Academiei Române din 1999

– 1951: S-a născut pictorul Mihai Marin Cârstea

– 1956: S-a născut atleta Doina Melinte; fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (aflată în structura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului), cu rang de secretar de stat; campioană olimpică la proba de 800 m (Los Angeles, 1984) şi mondială la proba de 1500 m (Roma, 1987) şi 1500 m indoor (Indianapolis, 1987 şi Budapesta, 1989)

– 1959: A murit actorul Ion Manolescu; membru fondator (1919) al primului Sindicat al artiştilor dramatici şi lirici din România, alături de Nicolae Leonard, Lucia Sturdza-Bulandra şi Gheorghe Storin (n. 1881) – 60 de ani

– 1977: A murit pictorul Alexandru Ciucurencu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1990: A murit medicul veterinar Vasile Gheţie; lucrări în domeniul morfologiei animale; considerat iniţiatorul şi conducătorul şcolii româneşti de anatomie comparată a animalelor domestice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1903)

– 1993: A murit Manole Auneanu, scriitor şi publicist (n. 1935)

– 1993: A murit Peter Paulhoffer, actor german născut în România (n. 1941)

– 2006: A murit Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (postum, 2007) (n. 1937)

– 2006: A murit Peter Hammer, matematician american originar din România; a fost fondator sau redactor-şef al mai multor reviste de specialitate: „Discrete Mathematics”, „Discrete Applied Mathematics”, „Annals of Discrete Mathematics”, „Discrete Optimization”, „Annals of Operations Research”, „SIAM Monographs on Discrete Mathematics and Applications”; a fost fondatorul şi directorul institutului RUTCOR (Rutgers University Center for Operations Research) (n. 1936, la Timişoara)

– 2007, 27/28: A murit actriţa Clody Bertola (n. 1913)

– 2013: A murit Vera Călin (născută Clejan), istoric literar, eseistă şi traducătoare stabilită în SUA (n. 1921)

– 2018: A murit matematicianul și profesorul Constantin Corduneanu; cercetări în direcții precum: studiul funcțiilor aproape periodice, soluții periodice şi aproape periodice pentru ecuații şi sisteme diferențiale sau funcționale, teoria globală şi probleme de stabilitate pentru soluțiile unor astfel de sisteme, problemede control optimal pentru sisteme cu operatori Volterra; stabilit în SUA din 1978; fondatorul revistei „Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani; membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1928) – 1 an

– 2018: A murit jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (n. 1967) – 1 an

– 2018: A murit actorul și profesorul Sergiu Tudose; societar de onoare al Teatrului Naţional „Vasile Alcsandri” din Iași (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1571: S-a născut Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (m. 1630)

– 1585: A murit poetul francez Pierre de Ronsard (n. 1524)

– 1822: S-a născut Louis Pasteur, chimist şi biolog francez; fondator al microbiologiei moderne; a elaborat principiile asepsiei şi a pus bazele imunologiei (m. 1895)

– 1832: S-a născut Pavel Mihailovici Tretiakov om de afaceri, critic, umorist şi colecţionar de artă rus, fondatorul Galeriei de artă plastică, din Moscova, care îi poartă numele (m. 1898)

– 1856: S-a născut André Gédalge, compozitor şi pedagog francez; printre elevii săi s-a numărat şi George Enescu (m. 1926)

– 1877, 27.XII./ 1878, 8.I: A murit Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (n. 1821)

– 1883: S-a născut Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii mişcării pacifiste PUGWASH (m. 1979)

– 1896: S-a născut romancierul american Louis Bromfield (m. 1956)

– 1901: S-a născut Marlène Dietrich, actriţă americană de film de origine germană (m. 1992)

– 1902: S-a născut compozitorul ungar Szabó Ferenc (m. 1969)

– 1907: S-a născut Willem van Otterloo, dirijor, violoncelist şi compozitor olandez (m. 1978)

– 1923: A murit inginerul francez Alexandre-Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris ce-i poartă numele (n. 1832). NOTĂ: Alte surse dau moartea la 28.XII.1923

– 1925: S-a născut Michel Piccoli, actor, regizor, producător şi scenarist francez

– 1925, 27/28: A murit poetul rus Serghei Esenin (n. 1895)

– 1942: A murit americanul William G. Morgan, inventatorul voleiului (combinând elemente din baschet, baseball şi tenis, Morgan a inventat, în 1895, pe când era antrenor la Y.M.C.A – Asociaţia Creştină a Tinerilor, un joc devenit foarte popular) (n. 1870)

– 1948: S-a născut actorul francez de film Gérard Depardieu

– 2002: A murit George Roy Hill, regizor american de film, scenarist, actor şi producător (n. 1921)

– 2003: A murit actorul britanic de film Alan Bates (n. 1934)

– 2007: A murit Jerzy Kawalerowicz, regizor, scenarist şi actor polonez de film (n. 1922)

– 2007: A murit, în urma unui atentat sinucigaş cu bombă în cursul unei manifestaţii electorale, în Rawalpindi, Benazir Bhutto, prim-ministru al Pakistanului din 1988 până în 1990 şi din 1993 până în 1996; după ce s-a reîntors din exil în octombrie 2007, a devenit liderul opoziţiei politice (n. 1953, în Karachi, provincia Sindh din Pakistan)

– 2010: A murit actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (n. 1949)

– 2016: A murit actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (n. 1927)

– 2017: A murit regizorul argentinian Fernando Birri, părintele noului cinema latinoamerican (n. 1925)

Calendarul zilei – 26 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 26 decembrie 2019, 17:47

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 26 decembrie

* Acum 413 ani (1606), la curtea Regelui James I, se juca pentru prima oară tragedia „Regele Lear”, scrisă de William Shakespeare

* În urmă cu 214 ani, la 26 decembrie 1805, se încheia Pacea de la Pressburg (cunoscută şi ca Pacea de la Pojon), între Austria şi Franţa, condusă de Napoleon. Această pace a survenit în urma Bătăliei de la Austerlitz şi a pus capăt celui de-al treilea război al Coaliţiei antinapoleoniene. În urma acestui tratat, Austria a fost nevoită să cedeze comitatul Tirol şi Vorarlberg statului bavarez. Restul Austriei Occidentale a fost împărţită între Marele Ducat de Baden şi Württemberg. Regiunile Veneţia, Istria, Dalmaţia şi Cattaro, care au fost alipite Austriei abia în 1797 prin Pacea de la Campo Formio, au fost repartizate regatului napoleonic Italia

* Cu 171 de ani în urmă (1848) avea loc la Iaşi, premiera primei operete româneşti, feeria „Baba Hârca”, de Alexandru Flechtenmacher, pe libretul lui Matei Millo (care a interpretat rolul titular)

* Acum 47 de ani (1972) avea loc inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Iaşi (denumit din 2015 Muzeul Național al Literaturii Române din Iași). Muzeul a funcționat mai întâi ca secție de literatură în cadrul Complexului Muzeal Iași, devenind instituție de sine-stătătoare la 1 octombrie 1990, cu 10 obiective în subordine

* Se împlinesc 30 de ani (1989), de când prin decret al CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale), Petre Roman era numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului României (până în 1991)

* Într-o zi de 26 decembrie, acum 15 ani (2004), a avut loc un devastator seism cu magnitudinea de peste 9,1 grade pe scara Richter produs în largul insulei indoneziene Sumatra, care a generat valuri seismice uriaşe, de şase metri (tsunami), care au afectat peste zece ţări din Oceanul Indian şi care s-au soldat cu 232.000 de morţi sau daţi dispăruţi

* Acum 7 ani (2012), China punea în funcţiune cea mai lungă linie de tren de mare vitează din lume, între Beijing şi Canton (2.298 de kilometri), şi cea mai avansată din punct de vedere tehnic (care reduce de trei ori timpul de transport)

* Se împlineşte 1 an (2018) de când sportivul american Colin O’Brady a devenit primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (a parcurs pe gheaţă o distanţă de aproape 1.600 de kilometri în 54 de zile). În 2016, el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid alpinist care a cucerit cele şapte piscuri

Aniversări – Comemorări

– Soborul Maicii Domnului. Sf. Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– A II-a zi de Crăciun; Serbarea Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sf. Ştefan, primul martir (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1868: A murit Francisc Serafim Caudella, compozitor, violoncelist, pianist, organist şi profesor român de origine germană (n. 1812)

– 1890: S-a născut Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (m. 1977)

– 1912: S-a născut Neagu Rădulescu, caricaturist, prozator şi autor de literatură pentru copii (m. 1972)

– 1921: S-a născut Imre Tóth, filosof, istoric al matematicii şi filolog evreo-maghiar născut în România (m. 2010, la Paris)

– 1924: S-a născut muzicologul Jean (Ion) Barnea; a fost regizor muzical la Radiodifuziunea Română (m. 2008) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (m. 2013)

– 1927: S-a născut tenorul Ion Stoian (m. 2000)

– 1935: S-a născut mezzosoprana Viorica Cortez, stabilită, din 1970, la Paris; numită de Sergio Segalini „Diva assoluta” şi „Carmen a secolului” de critica franceză

– 1940: S-a născut Vintilă Ivănceanu, poet, prozator şi dramaturg; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada „liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 (m. 2008)

– 1942: A murit Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (n. 1872)

– 1962: A murit Radu Stanca, poet, dramaturg şi regizor, animator al „Cercului literar de la Sibiu” (n. 1920)

– 1997: A murit regizorul de film Mircea Veroiu (n. 1941)

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş. a; membru corespondent al Academiei Române (n. 1950) – 10 ani

– 2011: A murit sculptorul Alexandru Gheorghiţă (n. 1931)

– 2013: A murit Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (n. 1929)

– 2013: A murit artistul ceramist George Tiutin (n. 1935)

– 2017: A murit (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (n. 1933)

– 2018: A murit Aurel Ardelean, biolog, profesor, om politic și publicist; rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, iar mai apoi președinte al universității; contribuţii originale în domeniul biologiei celulare, moleculare, al geobotanicii şi ecologiei restaurative (n. 1939) – 1 an

– 2018: A murit Dan Hatmanu, pictor, grafician și profesor (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Boxing Day” se marchează în prima zi de după Crăciun; este o sărbătoare publică în Marea Britanie şi în majoritatea statelor membre ale Commonwealth-ului; în această zi se oferă daruri celor dragi, se ia masa cu rudele sau cu prietenii, se iese la cumpărături pentru a se profita de reducerile de preţuri

– 1716: S-a născut poetul preromantic englez Thomas Gray (m. 1771)

– 1716: S-a născut poetul şi filosoful francez Jean François de Saint-Lambert (m. 1803)

– 1731: A murit Antoine Houdar de la Motte, dramaturg și teoretician literar francez (n. 1672)

– 1771: A murit filosoful francez Claude-Adrien Helvétius; unul dintre reprezentanții de seamă ai materialismului (n. 1715)

– 1867: S-a născut Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar francez (m. 1956)

– 1867: S-a născut Ádám Abet, scriitor, poet, jurnalist şi traducător maghiar (m. 1947)

– 1883: S-a născut pictorul francez Maurice Utrillo (m. 1955)

– 1890: A murit arheologul german Heinrich Schliemann; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (n. 1822)

– 1891: S-a născut scriitorul american Henry Miller (m. 1980)

– 1893: S-a născut Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (m. 1976)

– 1904: S-a născut Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (m. 1980, la Paris) – 115 ani

– 1909: A murit Frederic Remington, pictor, ilustrator şi sculptor american, specializat în scene din Vestul american (n. 1861) – 110 ani

– 1914: S-a născut actorul şi producătorul american de film Richard Widmark (m. 2008) – 105 ani

– 1926: S-a născut compozitorul american Earle Brown; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai genului de muzică avangardist, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui sistem de compoziţie cu „formă deschisă” (m. 2002)

– 1931: A murit Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (n. 1851)

– 1940: S-a născut Ronald B. Herberman, biolog, medic, cercetător şi profesor de medicină american; a descoperit celulele NK (celulele natural ucigaşe), care asigură apărarea imună a organismelor împotriva bolii neoplazice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2013)

– 1953: A murit David Brown Milne, pictor, tipograf şi scriitor canadian (n. 1882)

– 1954: S-a născut actorul canadian Tony Rosato, un veteran al sketch-urilor umoristice din cadrul programelor Saturday Night Live şi SCTV (m. 2017) – 65 de ani

– 1960: A murit Watsuji Tetsuro, filosof şi istoric japonez (n. 1889)

– 1963: S-a născut Lars Ulrich, baterist danez, unul dintre fondatorii formaţiei americane de heavy metal, Metallica

– 1966: A murit Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (n. 1876)

– 1972: A murit omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al S.U.A. între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (n. 1884)

– 1977: A murit Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1896)

– 1988: A murit dirijorul şi compozitorul spaniol Pablo Sorozábal (n. 1897)

– 2000: A murit actorul de film american Jason Robards (n. 1922)

– 2010: A murit Teena Marie, cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică R&B (n. 1956)

– 2012: A murit producătorul britanic de film şi televiziune Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds”; scriitor (n. 1929)

– 2012: A murit producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (n. 1932, în Polonia)

– 2018: A murit actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (nume real: Frank Testaverde Scioscia) (n. 1935) – 1 an

– 2018: A murit Roy Jay Glauber, fizician și profesor american; pionier al opticii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2005, împreună cu John Hall și Theodor Hänsch, pentru contribuții la teoria cuantică a coerenței optice (2005) (n. 1925) – 1 an

– 2018: A murit actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 25 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 25 decembrie 2019, 8:38

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 25 decembrie

* Acum 1219 ani (800), Carol cel Mare, rege al francilor (768-814), era încoronat la Roma ca împărat al Occidentului (800-814), de către Papa Leon al III-lea

* Acum 151 de ani (1868/1869), apărea Legea pentru poliţia locală, care-i fixa atribuţiile şi modul de organizare. Legea înfiinţa guarziii câmpeneşti care aveau ca atribuţii doar paza holdelor, livezilor şi sădirilor şi erau controlaţi de primarii satelor (25.XII./6.I)

* Acum 137 de ani (1882/1883) avea loc conferinţa pe ţară a secţiunilor locale „Oliphant”, la Galaţi, la care s-au stabilit măsuri concrete de organizare şi sprijinire a plecării evreilor în Palestina. Secţiunile din Bacău, Focşani şi Râmnicu Sărat au fuzionat sub denumirea „Azile B’nei Israel” (Fiii Sionului) (25 – 26.XII.1882/ 7 – 8.I.1883)

* Cu 111 ani în urmă (1908) începea să apară lunar (cu unele întreruperi, până în aprilie 1929), la Vălenii de Munte, revista „Neamul românesc literar”, sub conducerea lui Nicole Iorga, supliment al ziarului „Neamul românesc”

* Acum 108 ani (1911) avea loc inaugurarea clădirii în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon. Operă a arhitectului Grigore Cerchez, edificiul s-a numit iniţial Teatrul „Comoedia”, având două săli de spectacol

* Cu 103 ani în urmă (1916/1917) se înfiinţa ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase, compus dintr-o cruce albastră şi o panglică violet cu dungi albastre (25.XII./7.I)

* Acum 87 de ani (1932), Radiodifuziunea Română realiza prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala patriarhului Miron Cristea

* În fosta Primărie a Municipiului, era inaugurat, acum 42 de ani (1977), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (inaugurare dedicată centenarului Independenţei de Stat a României). Piatra fundamentală a clădirii a fost pusă în anul 1911, construindu-se în mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivându-se în anii 1919-1921). Construcţia masivă a fost proiectată de unul dintre elevii Şcolii de arhitectură a lui Ion Mincu

* În dimineaţa acestei zile, acum 30 de ani (1989), la Radio şi Televiziune se transmitea, în direct, pentru prima dată după Revoluţie, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti

* Tot în urmă cu 30 de ani, la Târgovişte, s-a desfăşurat procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989) şi lider al PCR (1965-1989), şi al soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale. În urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile

* Cu 30 de ani în urmă, se constituia Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990); primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993); în prezent, preşedintele UDMR este Kelemen Hunor

* Primul număr al cotidianului „Adevărul” (serie nouă), apărea acum 30 de ani, în locul ziarului „Scânteia”

* Acum 28 de ani (1991) Mihail Gorbaciov demisiona din funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, aceasta încetând oficial să mai existe, punându-se, astfel capăt unei perioade istorice de aproape 70 de ani de socialism. Evenimentul a marcat totodată, sfârşitul formal al Războiului Rece. Punctul de referinţă al destrămării este considerat de istorici a fi Congresul Deputaţilor Populari, din 12 iunie 1990, când s-a adoptat declaraţia privind suveranitatea Federaţiei Ruse. Apoi, al doilea moment major a fost puciul nereuşit din 19 august 1991, când anumiţi politicieni din anturajul lui Mihail Gorbaciov au anunţat crearea unui comitet special şi i-au cerut preşedintelui declararea stării de urgenţă şi transmiterea temporară a puterii către vicepreşedintele Ghennadi Ianaev. După această dată s-a creat Comunitatea Statelor Independente, o asociaţie a 11 foste republici sovietice

* Tot cu 28 de ani în urmă (1991) Radiodifuziunea Română a lansat Programul „Antena Satelor”. Recepţionat la început în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea, cu o emisie de 5 ore pe zi de luni până vineri, a devenit, la 1 martie 2006, post cu acoperire naţională

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Domnului (Crăciunul) (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; Calendarul Romano-Catolic 2019)

– Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos (Crăciunul) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– 1841, 25.XII /1842, 6.I: S-a născut (la Ceremuş, azi în Ucraina) Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1926)

– 1873: S-a născut (la Constantinopol; azi, Istanbul) monseniorul Vladimir Ghika, prinţ, diplomat scriitor, preot romano-catolic; nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856). S-a dedicat operelor de caritate, a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – ”Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară; a participat la servicii sanitare şi misiuni diplomatice în timpul războaielor (balcanic, Primul şi Al Doilea Război Mondial). A fost primul preot român care a primit privilegiul de a putea celebra atât în rit romano-catolic, cât şi în rit ortodox. A fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de ”înaltă trădare” şi condamnat la trei ani de închisoare; întemniţat la Jilava, a fost ameninţat, bătut până la sânge şi torturat. Martiriul său pentru credinţă a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013; a fost beatificat la 31 august 2013, în cadrul unei celebrări desfăşurate la Bucureşti, şi înscris în rândul fericiţilor Bisericii Catolice, cu zi de prăznuire la 16 mai, ziua martiriului său; a fost ales membru post mortem al Academiei Române în anul 2013 (m. 1954)

– 1902: A murit fiziologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1987 (n. 1852)

– 1914: S-a născut Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (m. 1989) – 105 ani

– 1919: S-a născut Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (m. 1998) – 100 de ani

– 1923: S-a născut dirijorul Victor Ciornei (m. 2010)

– 1927: S-a născut actorul Matei Alexandru (m. 2014)

– 1927: S-a născut Mihai Stoian, prozator şi publicist; autor de literatură pentru copii în primii ani ai activităţii, abordează, după 1966, genul literaturii-document, în care este considerat un deschizător de drum în proza română (m. 2005)

– 1932: S-a născut Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (m. 1999)

– 1933: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut în zorii zilei de Crăciun, părinţii au decis însă să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1938: S-a născut (în Mihailovca, raionul Cimișlia, Republica Moldova) poetul Emil Brumaru (m. 2019)

– 1941: S-a născut Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (m. 2000)

– 1956: S-a născut actriţa Rodica Negrea

– 1963: S-a născut Constantin (Titi) Aur, pilot de raliuri; a câştigat 49 de raliuri şi a obţinut 8 titluri de campion al României

– 1978: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi compozitoarea Paula Selling

– 1981: A murit matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (n. 1906)

– 1988: A murit botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1989: A murit Nicolae Ceauşescu, om politic comunist; secretar general al CC al PCR (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974); preşedinte al RSR (1974-1989); în primii ani după instalarea sa la putere a continuat politica lui Gh. Gheorghiu-Dej de deschidere în politica internă şi internaţională; din 1971 a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist, bazată pe un cult al personalităţii fără precedent în istoria României; deteriorarea continuă, pe toate planurile, a situaţiei interne a determinat nemulţumirea crescândă a populaţiei, care a culminat cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte şi executat (n. 1918) – 30 de ani

– 1991: A murit matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1942, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1997: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé (n. 1931)

– 1998: A murit Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (n. 1919)

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1950) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Tradiţionala binecuvântare „Urbi et Orbi” a Papei Francisc în ziua de Crăciun

Aniversări – Comemorări

– 1642, 25.XII./ 1643, 4.I: S-a născut Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (m. 1727)

– 1821: S-a născut Clara Barton, asistentă medicală şi fondatoare a Crucii Roșii americane (m. 1912)

– 1848, 25.XII. /1849, 6.I: S-a născut Hristo Botev, scriitor şi patriot bulgar (m. 1876)

– 1868: A murit americanul Linus Yale; în 1848 a inventat un nou mecanism de încuietoare care-i poartă numele (n. 1821)

– 1887: S-a născut americanul Conrad Hilton, fondatorul (1919) lanţului hotelier internaţional care-i poartă numele (m. 1979)

– 1899: S-a născut actorul american de film Humphrey Bogart (m. 1957) – 120 de ani

– 1904: S-a născut Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1971 (m. 1999) – 115 ani

– 1906: S-a născut Ernst Ruska, inginer şi fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986 (m. 1988)

– 1909: S-a născut Julien Binford, pictor american (m. 1997) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1908

– 1911: S-a născut sculptoriţa americană de origine franceză Louise Bourgeois (m. 2010)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 ai secolului XX şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (m. 2012)

– 1918: S-a născut Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace, semnat, la Washington (26.III.1979), cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru pace pe 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (m. 1981, asasinat)

– 1921: A murit Hans Huber, compozitor, pianist şi pedagog elveţian (n. 1852)

– 1921: A murit scriitorul rus Vladimir Korolenko, maestru al prozei scurte (n. 1853)

– 1935: A murit Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (n. 1852)

– 1938: A murit Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (n. 1890)

– 1942: S-a născut cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (m. 2010)

– 1942: A murit Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac; cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (n. 1859)

– 1943: S-a născut Hanna Schygulla, actriţă de film şi cântăreaţă germană

– 1948: S-a născut Victor Bucătaru, regizor de film documentar, jurnalist din R. Moldova (m. 2013)

– 1952: A murit dirijorul italian Bernardino Molinari (n. 1880)

– 1954: S-a născut Annie Lennox, interpretă britanică de muzică pop-rock; împreună cu David Stewart a format trupa Eurythmics, unul dintre cele mai celebre duo-uri muzicale ale anilor ’80 – 65 de ani

– 1977: A murit (în Elveţia) Sir Charles Spencer „Charlie” Chaplin, actor de film (creatorul celebrului personaj Charlot), regizor, scenarist, compozitor şi producător american de origine engleză (n. 1889)

– 1983: A murit Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol, influenţat de suprarealism (n. 1893)

– 1995: A murit Dean Martin (născut Dino Paul Crocetti), cântăreţ şi actor de film american (n. 1917)

– 1997: A murit regizorul italian de teatru Giorgio Strehler; fost director la „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (n. 1921)

– 2000: A murit Willard Van Orman Quine, unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului al XX-lea (n. 1908)

– 2005: A murit soprana suedeză Birgit Nilsson (n. 1918)

– 2010: A murit Carlos Andrés Pérez, om politic venezuelean, preşedinte al Venezuelei între anii 1974-1979 şi 1989-1993 (n. 1922)

– 2010: A murit Bud (Jonah J.) Greenspan, regizor şi producător american, specialist în domeniul filmelor documentare despre Jocurile Olimpice; cunoscut îndeosebi pentru realizarea celebrului documentar „The 100 Years of Olympic Glory” (n. 1926)

– 2014: A murit actorul britanic David Ryall (n. 1935) – 5 ani

– 2015: A murit George Clayton Johnson, scriitor american de SF (n. 1929)

– 2016: A murit cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (n. 1963)

Calendarul zilei – 24 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 decembrie 2019, 05:35 / actualizat: 25 decembrie 2019, 8:38

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Urmează să fie anunţate rezultatele Concursului Național pentru Traducerea Poeziei Românești „Lidia Vianu Translates”, ediția a III-a, pe pagina de Facebook a concursului. Printre partenerii media: Radio România Cultural

– S-a întâmplat într-o zi de 24 decembrie

* Acum 293 de ani (1726) avea loc întemeierea oraşului Montevideo de către spanioli, care încercau, astfel, să creeze un punct fortificat împotriva expansiunii portugheze. S-a aflat sub stăpânirea succesivă a spaniolilor, portughezilor şi englezilor. Din 1828 a fost capitala Uruguayului

* Se împlinesc 205 ani (1814) de când reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii și cei ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat Tratatul de la Gent (în Belgia de astăzi, pe atunci aflat într-un teritoriu disputat între Primul Imperiu Francez și Regatul Unit al Țărilor de Jos), prin care au pus capăt Războiului din 1812. Tratatul a restaurat în mare parte relațiile dintre cele două țări la status quo ante bellum. Din cauza mijloacelor lente de comunicație din epocă, vestea semnării a ajuns în SUA abia după două săptămâni, iar bătălia de la New Orleans s-a dat după semnarea tratatului, dar înainte de ratificarea lui

* Acum 148 de ani (1871) avea loc premiera operei în patru acte „Aida”, de Giuseppe Verdi (bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni), la Opera din Cairo, cu prilejul festivităţilor inaugurării Canalului de Suez, precum şi a inaugurării primului teatru muzical de la Cairo

* Ziarul „Tribuna” din Sibiu îi publica lui Octavian Goga, în urmă cu 122 ani (1897), cea dintâi poezie, intitulată „Atunci şi acum”

* Cu 57 de ani în urmă (1962) România şi Confederaţia Elveţiană stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Relaţiile diplomatice, la nivel de legaţie, au fost stabilite la 9 mai 1911, primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia fiind Nicolae Cantacuzino, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911

* Se împlinesc 55 de ani (1964) se inaugura Teatrul pentru copii „Ion Creangă” din Bucureşti, cu premiera piesei „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul nou-înființatului teatru. Decretul de constituire al Teatrului „Ion Creangă” va fi emis pe 4 mai 1965. Tot în acest an ia fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul „Ion Creangă”, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii, acum 51 de ani (1968), fiind observată din spaţiu partea nevăzută a acesteia. Apollo 8 a fost prima misiune spaţială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieşirea din câmpul gravitaţional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitaţional al unui alt corp ceresc şi prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. După lansarea de la 21 decembrie 1968, echipajul a călătorit timp de trei zile până la Lună, orbitând singurul satelit natural al Pământului de zece ori de-a lungul a 20 de ore

* Se împlinesc 40 de ani de la începerea Războiului din Afganistan (desfăşurat până pe 15 februarie 1989). În noaptea de 24 decembrie 1979, trupele sovietice au ocupat Afganistanul într-un număr foarte mare, avându-l ca ţintă primordială pe Hafizullah Amin (care preluase puterea statului, după ce a ordonat asasinarea lui Taraki, în octombrie 1979). Sovieticii au reuşit, în cele din urmă, lichidarea preşedintelui Hafizullah Amin, pentru ca mai apoi să instaleze un nou guvern marionetă condus de către un comunist afgan, Babrak Karmal. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului mare şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial, bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane curmând aproape un milion de vieţi

* În urmă cu 32 de ani (1987) era dat în exploatare, la Bucureşti, tronsonul de metrou Crângaşi – Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.

* Se împlinesc 30 de ani (1989), de când, în Ajunul Crăciunului, Radioul şi Televiziunea transmiteau, pentru prima dată după mai multe decenii, colinde şi cântece religioase

* Într-o zi de 24 decembrie, acum 30 de ani, a fost prezentat, la Televiziune, Comunicatul CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) prin care se anunţau măsurile excepţionale adoptate: încetarea completă şi imediată a focului pe întreg teritoriul ţării, predarea obligatorie, către unităţile militare, a armamentului aflat în posesia civililor şi integrarea unităţilor Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naţionale, care prelua comanda unică asupra tuturor trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării

* Cu 29 de ani în urmă (1990), s-a reconstituit Partidul Social Democrat Român/PSDR (reînscris oficial la 12.I.1990). La data de 16.VI.2001 a avut loc Congresul de fuziune a PSDR (Partidul Social Democrat Român) cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), rezultând un nou partid, PSD (Partidul Social Democrat)

* Se împlinesc 20 de ani (1999), de când cinci mii de „porți sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume se deschideau în noaptea de Crăciun pentru a marca începutul Marelui Jubileu al anului 2000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s-a încheiat la 6 ianuarie 2001 (Ziua Botezului Domnului)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Muceniţă Eugenia. Ajunul Crăciunului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– „Ziua Luptătorului Antiterorist” omagiază pe toţi cei care fac parte din structura antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii; ziua a fost stabilită în amintirea eroilor Unității Speciale de Luptă Antiteroristă care și-au jertfit viața în 24 decembrie 1989 – 30 de ani

– 1854: S-a născut actriţa şi profesoara Aristizza Romanescu; a reuşit, în 30 de ani de carieră, să interpreteze peste 400 de roluri din toate genurile dramatice (m. 1918) – 165 de ani

– 1872: A murit Radu Ionescu, poet şi critic literar; redutabil ziarist politic (n. 1834)

– 1877: A murit pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (n. 1835). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 27 decembrie 1877

– 1900: S-a născut Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (m. 1963)

– 1904: S-a născut Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2008) – 115 ani

– 1911: A murit Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi apoi membru titular al Academiei Române din 1900 (n. 1824)

– 1928: A murit tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (n. 1886)

– 1933: S-a născut Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (m. 2002)

– 1944: S-a născut Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues. Înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (m. 2010) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Mircea Diaconu, actor, scriitor, profesor şi om politic; candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019; europarlamentar (2014-2019); fost director al Teatrului „Nottara”; senator PNL (2008-2012) – 70 de ani

– 1958: S-a născut sculptoriţa Ionela Lăzureanu

– 1958: A murit George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); creatorul unei puternice şcoli veterinare româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1867)

– 1960: A murit inginerul Traian Negrescu; lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1963: A murit Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul ”Voltaire”, mişcarea ”Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a); în timpul celui De-al Război Mondial a făcut parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (n. 1896) – 55 de ani. NOTĂ: Unele surse dau moartea la 25.XII.1963

– 1967: S-a născut Marina Scupra, interpretă de muzică uşoară şi profesoară de canto (m. 2017)

– 1975: S-a născut Marius Ianuș, poet şi jurnalist

– 1984: A murit George Marcu, folclorist, compozitor şi dirijor; studii despre folclorul aromân (n. 1913, în Macedonia) – 35 de ani

– 1989: A murit actorul de comedie Horia Căciulescu (n. 1922) – 30 de ani

– 2008: A murit scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923)

– 2017: A murit Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (n. 1943)

– 2018: A murit Eugenia Bosânceanu, actriță de teatru și film (n. 1925) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Sanctitatea Sa Papa Francisc va prezida slujba de Crăciun, în Bazilica Sfântul Petre

– Chengdu, China: Prim-ministrul nipon, Shinzo Abe, va participa la un summit cu China şi Coreea de Sud pentru a analiza mecanismele de cooperare între cele trei ţări, în cadrul căruia se va întâlni cu preşedintele chinez, Xi Jinping, şi cu cel sud-coreean, Moon Jae-in

Aniversări – Comemorări

– 1453: A murit compozitorul englez John Dunstable, considerat unul dintre marii maeştri ai artei polifonice din prima perioadă a Renaşterii (n. ~1390)

– 1524: A murit Vasco da Gama, navigator portughez care a efectuat prima călătorie pe mare din Europa până în India, înconjurând Africa; el a deschis, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia (n.~1460) – 495 de ani

– 1798: S-a născut poetul polonez Adam Mickiewicz (m. 1855)

– 1818: S-a născut fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (m. 1889)

– 1863: A murit romancierul englez William Thackeray (n. 1811)

– 1872: A murit inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (n. 1820)

– 1879: S-a născut matematicianul francez Henri (René Pierre) Villat; lui i se datorează organizarea celui dintâi congres internaţional de ştiinţe matematice, ţinut după încheierea primului război mondial; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1972) – 140 de ani

– 1881: S-a născut Juan Ramón Jiménez, scriitor spaniol, stabilit în SUA din 1936; reprezentant de seamă al modernismului hispanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1956 (m. 1958)

– 1901: S-a născut scriitorul rus Alexandr Fadeev (m. 1956). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul nou – 11 decembrie 1901

– 1907: S-a născut I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (m. 1989)

– 1910: S-a născut (în Noua Zeelandă) fizicianul american William H. Pickering (supranumit „Rocket Man”), pionier al astronauticii americane, una dintre figurile-cheie ale programului spaţial al SUA; sub conducerea sa a fost realizat primul satelit ştiinţific american („Explorer I”, lansat de la Cape Canaveral, la 31.I.1958); contribuţii importante în realizarea primului zbor al unei staţii automate pe o traiectorie cislunară, precum şi a zborurilor până la Lună (1964-1965) sau cele de survolare a planetelor Venus (1962) şi Marte (1964-1965) (m. 2004)

– 1922: S-a născut Ava Gardner, actriţă americană de film (m. 1990)

– 1934: S-a născut Gheorghe Vodă, poet, scenarist şi regizor de film din R. Moldova (m. 2007) – 85 de ani

– 1935: A murit compozitorul austriac Alban Berg (n. 1885)

– 1949: S-a născut Ray Colcord, compozitor american de muzică de film (m. 2016) – 70 de ani

– 1952: S-a născut scriitorul francez Yann Andrea (pe numele său real Yann Lemee), ultimul partener de viaţă al scriitoarei franceze Marguerite Duras (1914 – 1996) (m. 2014)

– 1963: S-a născut scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (m. 2016)

– 1966: A murit Gaspar Cassadó, violoncelist şi compozitor spaniol (n. 1897)

– 1971: S-a născut Ricky Martin (pe numele său adevărat Enrique Martín Morales), cântăreț pop şi actor portorican, laureat al premiului Grammy și Latin Grammy

– 1982: A murit poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux) (n. 1897)

– 1994: A murit John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (n. 1929) – 25 de ani

– 1997: A murit actorul japonez de film Toshiro Mifune (n. 1920)

– 2008: A murit politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (n. 1927)

– 2008: A murit Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru Literatură pe 2005 (n. 1930)

– 2010: A murit Roy Neuberger, om de afaceri american şi unul dintre cei mai mari colecţionari de artă modernă (n. 1903)

– 2012: A murit compozitorul britanic Richard Rodney Bennett; a compus coloanele sonore a numeroase filme de referinţă; nominalizat de trei ori la Premiile Oscar (n. 1936)

– 2012: A murit actorul de film, teatru şi televiziune american Charles Edward Durning (n. 1923)

– 2012: A murit Jack Klugman (numele real: Jacob Joachim Klugman), actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1922)

– 2016: A murit romancierul britanic Richard Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (n. 1920)

– 2016: A murit Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (n. 1948)

– 2018: A murit muzicianul argentinian Jaime Torres, care a făcut cunoscut la nivel mondial charango-ul, un instrument cu coarde din zona Anzilor (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 23 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 23 decembrie 2019, 9:47

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Parlamentul se va reuni în şedinţă comună pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul legii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, precum şi pe modificarea OUG 114/2018  – ora 16:00

– Cultură

* Muzeul Municipiului București organizează pentru copiii cu vârste între 6 și 13 ani atelierul creativ intitulat „Bricolăm Crăciunul”, care se va desfășura, de la ora 12:00, la Palatul Suțu – Bd. Ion C. Brătianu nr. 2

* Timişoara: „Spărgătorul de Nuci”, magica poveste de Crăciun pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski, și un balet de legendă al Teatrului Municipal de Operă și Balet din Kiev cu soliștii săi – stele ale baletului ucrainean vor avea două reprezentații ale spectacolului astăzi, de la ora 17:00 și de la ora 20:00, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara

– S-a întâmplat într-o zi de 23 decembrie

* Acum 347 de ani (1672) astronomul francez Jean-Dominique Cassini (1625 – 1712) descoperea Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn. Acesta este sferic şi măsoară 1.529 km diametru, aproximativ jumătatea atelitului terestru Luna, ceea ce îl face să fie al doilea satelit al lui Saturn. Se crede că nucleul este formta din rocă şi ar reprezenta a treia parte din diametrul satelitului, manta şi scoarţa este compusă din apă îngheţată şi diferite impurităţi. Omul de ştiinţă i-a dat numele după figura mitologică grecească Rhea, soră şi soţie a lui Cronos (Saturn în panteonul roman). Satelitul a fost fotografiat de sonda USA Voyager 1 în noiembrie din 1980, când aceasta a trecut prin sistemul lui Saturn

* Acum 213 ani (1806) avea loc prima audiţie a concertului pentru vioară şi orchestră de Ludwig van Beethoven, la Theater an der Wien din capitala Austriei

* În urmă cu 99 de ani (1920), Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast

* În data de 24 decembrie, acum 77 de ani (1941), avea loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă)

* Acum 56 de ani (1963) era încheiată prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „Bucureşti” (a ancorat în portul Constanţa). Pe data de 11 august 1963 cargoul Bucureşti a plecat din Dana 0 a Portului Constanţa pentru a face ocolul Pământului. Echipajul era format din 50 de persoane, căpitanul navei fiind Liviu Neguţ, secundul – Boris Cazacu şi ofiţerul III – Romulus Nicolae Moise. Prima escală a avut loc la Santiago de Cuba. Cargoul „Bucureşti” a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, nava parcurgând, în timpul voiajului, 27.600 de mile, cu o viteză cuprinsă între 16-18 noduri pe oră

* În data de 24 decembrie 1990, acum 29 de ani, a avut loc un referendum al independenţei în Slovenia, în care 92,3% dintre votanţi (88,5% din ansamblul electoral) s-au exprimat pentru secesiunea Sloveniei faţă de Iugoslavia. Pe 25 iunie 1991, independenţa slovenă a fost proclamată de Parlamentul Sloveniei. După un scurt Război de Zece Zile, armata slovenă a asigurat independenţa. La sfârşitul aceluiaşi an independenţa a fost recunoscută de Comunitatea internaţională

* Acum 9 ani (2010), Adrian Sobaru, angajat ca electrician la Ştirile TVR, s-a aruncat de la unul din balcoanele sălii de plen a Parlamentului în timp ce era dezbătută moţiunea de cenzură „Legea salarizării guvernului responsabil”. Pe 5 ianuarie 2011 a fost externat din Spitalul Universitar Municipal

* Cu 8 ani în urmă (2011) intra în vigoare Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 2 mai 2011, amplasarea scutului antirachetă american în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român. Legea nr. 290/2011, de ratificare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 15 decembrie 2011. La data de 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO

Aniversări – Comemorări

– 23-30: Sărbătoarea mozaică Hanuca (a început în seara zilei precedente)

– 1823: S-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (m. 1898)

– 1898: S-a născut prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908, 23.XII./1909, 5.I: S-a născut (la Bucureşti) principesa Ileana de Hohenzollern-Sigmaringen (penultimul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria); în ianuarie 1948 a părăsit România, împreună cu familia regală; în anii ’60 ai secolului XX s-a călugărit sub numele de Maica Alexandra şi a devenit stareţă a mânăstirii ortodoxe cu hramul ”Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Ohio-Statele Unite, unde se stabilise definitiv; în 1990 a revenit pentru câteva zile în ţară (m. 1991)

– 1925: S-a născut soprana Lili (Elena) Duşescu

– 1930: S-a născut Albert Poch, grafician şi caricaturist (m. 2013)

– 1931: S-a născut Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (m. 2010)

– 1936: S-a născut Peter Ladislau Hammer, matematician american originar din România (m. 2006)

– 1938: S-a născut Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (m. 2001)

– 1940: S-a născut, la Reni, în Ucraina (Basarabia de Sud), patriotul şi fostul disident basarabean Valeriu Graur, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat în anii ’60-70 ai secolului trecut în URSS (m. 2012, la Bucureşti)

– 1952: S-a născut jurnalistul Mircea Toma, preşedinte al Agenţiei de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, unul din fondatorii publicaţiei săptămânale „Academia Caţavencu”

– 1954: S-a născut sculptorul Sergiu Dumitrescu (m. 2016) – 65 de ani

– 1962: S-a născut, la Arad, Stefan W. Hell, fizician şi profesor german; a realizat o nouă microscopie optică la o scară mult mai mică decât aceea a lungimii de undă a luminii vizibile, care oferă posibilităţi de explorare a lumii moleculare, în special a vieţii la scară nanometrică; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2014, alături de cercetătorii Eric Betzig şi William E. Moerner, pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012

– 1965: S-a născut Zoran Kurteš, antrenorul echipei HCM Constanţa; a câştigat două titluri de campion cu HCM şi a reuşit, în premieră pentru România, să ducă o echipă în optimile Ligii Campionilor la handbal masculin (m. 2010)

– 1981: A murit Noël Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”; în 1953 se stabileşte în Germania, la München; aici va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (n. 1925)

– 1986: A murit actriţa şi profesora de artă dramatică Eugenia Popovici (n. 1914)

– 1993: A murit compozitoarea şi dirijoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2005: A murit Pericle Martinescu, prozator, eseist şi traducător (a tradus din Erskine Caldwell, Paul Feval, Nikos Kazantzakis, Artur Lundkvist) (n. 1911). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 21 decembrie 2005

– 2013: A murit artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (n. 1946)

– 2014: A murit regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (n. 1949) – 5 ani

– 2017: A murit pictorul şi profesorul Ştefan Sevastre; reprezentant al abstracţionismului geometric (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sichuan, China: Vizita prim-ministrului nipon, Shinzo Abe, ocazie cu care va participa, pe 24 decembrie, la un summit, în localitatea Chengdu, cu China şi Coreea de Sud pentru a analiza mecanismele de cooperare între cele trei ţări (23 – 24 dec.)

– Beijing: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, va vizita China pentru discuții anuale la nivel înalt cu liderii chinezi și japonezi (23 – 25 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 1790: S-a născut orientalistul francez Jean-François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; utilizând inscripţiile de pe piatra din Rosetta (Rosetta Stone, descoperită în 1799, în Delta de Vest a Egiptului), a descifrat mai multe semne şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale la 17 septembrie 1822, în cadrul unui discurs pe care l-a rostit la Academia de Inscripţii; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scrierea hieroglifică (m. 1832)

– 1804: S-a născut Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (m. 1869) – 215 ani

– 1805: S-a născut Joseph Smith jr., lider religios american, fondatorul sectei mormonilor (1830); Smith propovăduia, conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos; Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Isus Cristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia (m. 1844)

– 1810: S-a născut egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1884)

– 1834: A murit Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (n. 1766) – 185 de ani. NOTĂ: „Dicţionarul de istorie universală (1968)”, http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Thomas_Robert_Malthus şi http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360609/Thomas-Robert-Malthus menţionează ca dată a morţii 29 decembrie 1834

– 1862: S-a născut istoricul belgian Henri Pirenne; specialist în istoria Evului Mediu; s-a făcut cunoscut, îndeosebi, prin lucrări de istorie economică şi socială; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1935)

– 1896: S-a născut scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (m. 1957)

– 1911: S-a născut medicul danez Niels Jerne; studii şi cercetări legate de dezvoltarea şi controlul sistemului imunitar şi mecanismul de producere a anticorpilor; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1984, împreună cu germanul Georg Köhler şi britanicul Cesar Milstein (m. 1994)

– 1916: S-a născut Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake a jucat Al Pacino (m. 2008)

– 1918: S-a născut José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (m. 2000)

– 1918: S-a născut Helmut Schmidt (nume complet: Helmut Heinrich Waldemar Schmidt), om politic german; cancelar social-democrat al Republicii Federale Germania între 1974-1982; ministru al apărării (1969-1972) şi de finanţe (1972-1974); editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (m. 2015)

– 1932: S-a născut (în India) Sir Thomas Walter Bannerman Kibble, fizician teoretician şi profesor britanic; a adus o contribuţie crucială la predicţia teoretică a bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu”) şi a proprietăţilor acestuia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (m. 2016)

– 1946: S-a născut soprana slovacă Edita Gruberová

– 1966: A murit Heimito von Doderer, poet şi romancier austriac; proza sa se remarcă prin aşa-numitul „realism magic” (o nouă modalitate de abordare a realismului) (n. 1896)

– 1971: S-a născut actorul canadian Corey Haim (m. 2010)

– 1998: A murit scriitorul rus Anatoli Rîbakov (n. 1911)

– 2007: A murit pianistul şi compozitorul canadian de jazz Oscar Peterson; considerat de unii critici muzicali ca fiind printre cei mai buni pianiști ai lumii (n. 1925)

– 2012: A murit Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (n. 1924)

– 2013: A murit ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă ”AK-47” (”kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (n. 1919)

– 2013: A murit Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (n. 1920)

– 2013: A murit Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (n. 1959)

– 2015: A murit farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu Martin Rodbell (n. 1941)

– 2017: A murit Dumitru Covalciuc, istoric, folclorist, poet, povestitor, publicist și traducător român din Ucraina; autor a numeroase studii despre viața culturală din Bucovina, neobosit luptător pentru drepturile românilor din Ucraina (n. 1947)

Calendarul zilei – 22 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 23 decembrie 2019, 9:47

EVENIMENTE INTERNE

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• Pomenirea eroilor martiri ai Revoluţiei Române în toate bisericile din Episcopia Timişoarei

– Cultură

* Timişoara: Are loc spectacolul „Crăciun la Operă” – ora 19:00, la Opera Naţională Română din Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 22 decembrie

* Cu 211 ani în urmă (1808) avea loc prima audiţie, la Viena, a patru lucrări de Ludwig van Beethoven: Simfonia a V-a, Concertul nr. 4 pentru pian, Fantezia pentru cor, pian şi orchestră şi Simfonia a VI-a (Pastorala)

* Cu 173 de ani în urmă (1846), în sala Momolo din Bucureşti, a avut loc primul concert susţinut, pe meleaguri româneşti, de Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar

* În Franța începea, în urmă cu 125 de ani (1894), „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus a fost dovedit vinovat de înaltă trădare şi a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cu trei luni înainte, serviciul secret descoperise la ambasada Germaniei o listă a câtorva documente în legătură cu apărarea naţională. S-a constatat o asemănare între scrisul căpitanului Dreyfus şi cel de pe lista respectivă. Afacerea a avut la început un ecou limitat, până când în 1898, adevăratul vinovat a fost achitat și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, “J’accuse…!”, provocând o serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său, în 1899, afacerea a dezvăluit clivajele Franței celei de-a Treia Republici, încheindu-se cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții franceze de Casație care l-a exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al nedreptății în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major jucat de presă și de opinia publică

* Acum 94 de ani (1925), Asociaţia Prietenii Radiofoniei căpăta personalitate juridică. Asociaţia s-a constituit la 26.III.1925, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”

* Cu 92 de ani în urmă (1927) apărea Reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2. La data de 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al SDRR, constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care este aprobat şi Statutul de funcţionare

* Se împlinesc 80 de ani (1939), de când, la Opera Română din Cluj, avea loc premiera operei comico-fantastice în șase tablouri „Kir Ianulea”, de Sabin Drăgoi; libretul de Radu Urlățeanu, după nuvela omonimă a lui I. L. Caragiale

* Se împlinesc 55 de ani (1964), de când, prin decret ministerial, Teatrul Mic primea acest nume (sub conducerea lui Radu Penciulescu). În 1914, la Bucureşti s-a înfiinţat un nou teatru, care a purtat numele actriţei Maria Filotti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul a devenit o instituţie de stat şi a purtat, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” şi Teatrul pentru tineret şi copii, după care, botezat în 1964 cu numele său actual, a intrat în familia teatrelor mici din Europa

* Acum 49 de ani (1970) avea loc inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadu Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre

* Se împlinesc 30 de ani de la intensificarea revoluţiei române anticomuniste din decembrie 1989. În Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii capătă amploare. Grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene au ocupat centrul Capitalei. S-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00). La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia. Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat o nouă putere provizorie, Frontul Salvării Naţionale – FSN. Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezenta un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi şi a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 30 de ani (1989), de când Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) îşi relua legal activitatea, fondându-se Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) vor fuziona formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD a fost înscris oficial la 7.I.1990, fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)

* Se împlinesc 30 de ani de când apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”. În seara aceleiaşi zile apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”

* Şi tot acum 30 de ani era redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791). Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de când Guvernul Mugur Isărescu și membrii cabinetului său au depus jurământ în fața președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu, executiv aflat în exerciţiu în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000. La data de 16 decembrie 1999, Mugur Isărescu a fost desemnat în funcția de prim-ministru al României

* Acum 11 ani (2008) Guvernul Emil Boc (1) a guvernat România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de iarnă (ora 06:19, ora României); solstiţiul marchează ziua cea mai lungă (21 iunie) sau cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie) a anului

– Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019). NOTĂ: La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n. 1596, la Suceava)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Hanuca (23-30.XII.)

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al României nr. 873/12 dec. 2011)

– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1943) – 150 de ani

– 1894: S-a născut Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1974) – 125 de ani

– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din    (m. 1981) – 125 de ani

– 1898: S-a născut prozatorul şi traducătorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908: S-a născut pictoriţa Medi Wechsler Dinu (m. 2016)

– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1828) – 105 ani

– 1914: S-a născut (într-o familie de origine germană) Dumitru (Trixy) Checais, regizor, scenograf, coregraf, balerin și profesor; considerat de critica de specialitate drept cel mai mare balerin român al secolului trecut (m. 1990) – 105 ani

– 1923: S-a născut muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (m. 2011)

– 1925: S-a născut (la Boston, SUA, din părinţi români) George Litarczek, medic anestezist; a pus bazele experimentale şi teoretice, alături de profesorul Dan Setlacec, ale specialităţii medicale de anestezie şi reechilibrare hidroelectrolitică şi a format, la Spitalul Fundeni, o şcoală de anestezie şi terapie intensivă de înaltă clasă; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis (m. 2019)

– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867). NOTĂ: Site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/Vintil%C4%83_I._C._Br%C4%83tianu menţionează ca dată a morţii 21 decembrie 1930, iar http://www.romanialibera.ro/aldine/history/vintila-i-c–bratianu–o-personalitate–56600, 23 decembrie 1930

– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc (m. 1997)

– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999) – 80 de ani

– 1940: S-a născut sculptorul şi profesorul Mihai Buculei; autorul unui mare număr de sculpturi monumentale, printre ele numărându-se cea mai mare sculptură din Bucureşti – Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945 – 1989 din România şi Basarabia, și Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia

– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu

– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet, prozator şi dramaturg – 75 de ani

– 1956: A murit poetul Nicolae Labiş, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie; criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul unei generații” (n. 1935)

– 1966: A murit actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (n. 1889). NOTĂ: Unele surse (Cronica română 3.VIII.2005) menţionează ca dată a morţii 23.XII.1966

– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)

– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune – 45 de ani

– 1981: A murit scriitorul Dragoş Vicol (n. 1920). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 21 decembrie 1981

– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927) – 30 de ani

– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2015: A murit Günther Reininger, muzician german-român, pianist, organist, compozitor şi vocalist în cadrul trupelor „Phoenix” şi „Amicii” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Uzbekistan: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– 1639: Sa născut Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699) – 380 de ani. NOTĂ: Unele surse (Catholic Encyclopedia şi http://www.imagi-nation.com) dau ca dată a naşterii 20.XII.1639

– 1666: A murit pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (n. 1591)

– 1723: S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (m. 1787)

– 1735: S-a născut Ulrich Bräker, scriitor elveţian (m. 1798)

– 1768: S-a născut pictorul britanic John Crome (m. 1821)

– 1807: S-a născut Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (m. 1873)

– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor și dirijor german (m. 1885) – 200 de ani

– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini; a fost un virtuoz al instrumentului său, fiind supranumit „Paganini al contrabasului” (m. 1889)

– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915)

– 1823: S-a născut scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (m. 1911)

– 1828: A murit chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (n. 1766)

– 1858: S-a născut compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (m. 1924). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 23.XII.1858

– 1859: S-a născut matematicianul german Otto Hölder; în analiza matematică, relația fundamentală în cadrul spațiilor Lp poartă numele de „inegalitatea lui Hölder” (m. 1937) – 160 de ani

– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (n. 1788)

– 1867: A murit pictorul francez Théodore Rousseau (n. 1812)

– 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939) – 145 de ani

– 1876: S-a născut Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul (m. 1944)

– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (n. 1819)

– 1883: S-a născut Edgar Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965)

– 1900: S-a născut John C. Slater, fizician şi chimist american, recunoscut pentru introducerea funcţiilor exponenţiale care descriu orbitalii atomici (m. 1976)

– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995)

– 1903: S-a născut Haldan Keffer Hartline, medic, fiziolog şi biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi americanul George Wald (pentru descoperirea mecanismului vederii) (m. 1983)

– 1905: S-a născut actorul francez Pierre Brasseur (m. 1972)

– 1908: S-a născut Giacomo Manzù (pseudonimul lui Giacomo Manzoni), sculptor, grafician şi desenator italian (m. 1991)

– 1908: S-a născut Max Bill, arhitect, artist şi designer elveţian (m. 1994)

– 1923: A murit lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români (”Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române din 1922 (n. 1860)

– 1929: S-a născut Hugo Loetscher, scriitor şi eseist elveţian (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (m. 2012)

– 1936: S-a născut Héctor Elizondo, actor american originar din Puerto Rico

– 1936: A murit scriitorul socialist rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)

– 1941: S-a născut chimistul american de origine britanică M. Stanley Whittingham, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 2019, împreună cu John B. Goodenough şi Akira Yoshino, „pentru dezvoltarea acumulatorului litiu-ion”

– 1949: S-a născut cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (m. 2003) – 70 de ani

– 1949: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robin Gibb, fondator, împreună cu doi fraţi ai săi (Barry şi Maurice), al grupului disco „Bee Gees” (m. 2012) – 70 de ani

– 1955: S-a născut cercetătorul german Thomas Südhof, în prezent profesor la Universitatea Stanford (SUA); laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie în anul 2013, alături de James Rothman şi Randy Schekman pentru „descoperirile lor asupra mecanismului care reglează circulaţia veziculară, un sistem major de transport în celulele noastre”

– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; este cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894) – 50 de ani

– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1979: A murit Darryl F. Zanuk, director executiv și producător de film american (n. 1902) – 40 de ani

– 1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (n. 1906) – 30 de ani

– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)

– 1996: A murit Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)

– 1998: A murit Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938)

– 2014: A murit Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (n. 1954) – 1 an

Calendarul zilei – 21 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 21 decembrie 2019, 9:27

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Preşedintele Klaus Iohannis va depune jurământul în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului în şedinţă solemnă. Şedinţa va începe la ora 14:00, cu intonarea Imnului naţional. În deschidere, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României. Klaus Iohannis urmează să rostească jurământul, iar apoi preşedintele de şedinţă va citi Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României. În final, şeful statului va transmite un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului

– Parlament

* ora 14:00 – Şedința solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• ora 13:00 – Expoziţie pe teme despre Revoluţia din Decembrie 1989- carte- album “Întâlnirea cu îngerul”, coordonator Mihai Olteanu, Bastion

– Diverse

* Asociația Culturală Dominium, în colaborare cu Avenue 48, organizează, în perioada 21 – 22 decembrie, singurul Festival de modă destinat copiilor și adolescenților din România. Evenimentul va aduce pe podium designeri și branduri din industria de modă pentru copii și adolescenți. Cei prezenţi vor urmări ultimele trenduri în modă pentru copii și adolescenți, impuse de designeri şi branduri de renume din Romania si nu numai. La acest eveniment hair stylingul va fi asigurat de către specialiștii de la Milano Luxury care cu aceasta ocazie vor prezenta ultimele trend-uri de coafuri și tunsori pentru copii și adolescenți într-un show de hair style „Luxury M. Kids”

* Mezanin Market sărbătorește un an la Palatul Universul. Timp de două zile, mici antreprenori vor prezenta bijuterii, produse de design interior, băuturi și sosuri interesante, haine pentru copii și pentru adulți, produse eco-friendly, cărți, dulciuri și miere în combinații sănătoase, genți speciale, cosmetice naturale, decorațiuni de poveste și jucării (21 – 22 dec.)

– S-a întâmplat într-o zi de 21 decembrie

* Acum 173 de ani (1846) britanicul Robert Liston (1794-1847) realiza prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra

* Acum 136 de ani (1883/1884), apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel care a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884) (21.XII/2.I)

* Cu 116 ani în urmă (1903), în Franţa, se acorda pentru prima oară Premiul Goncourt, pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, premiu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt (1822-1896). Acesta şi-a lăsat prin testament întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Alcătuită din zece scriitori, Academia acordă, anual, acest premiu, primul laureat fiind John-Antoine Nau, pentru romanul „Force ennemie”. De menţionat că Premiul Goncourt a fost acordat în fiecare an, în pofida a două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice

* Cu 165 ani în urmă (1913) apărea, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul Arthur Wynne, un jurnalist din Liverpool. Careurile de cuvinte încrucişate au rămas la fel de populare, dar diferă într-o oarecare măsură de cele originale, care erau create în formă de diamant şi nu ofereau rezolvări distincte pe orizontală şi verticală

* Acum 92 de ani (1927) a avut loc votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud

* În urmă cu 82 de ani (1937), la „Carthay Circle Theater”, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand, bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de filme animate Disney și unul dintre filmele de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile

* Acum 66 de ani (1953) era înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov – actualmente Opera Braşov

* În urmă cu 56 de ani (1963) era constituit, la Bucureşti, Comitetul pentru Studii Sud-Est Europene din România, de pe lângă Asociaţia Internaţională de Studii Sud-Est Europene

* Acum 54 de ani (1965) a fost adoptată Convenţia Internaţională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, la cea de-a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare la 4.I.1969. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970

* În urmă cu 51 de ani (1968) avea loc lansarea misiunii americane „Apollo 8”. A fost prima misiune cu echipaj care a folosit racheta Saturn V, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell, Jr. și William A. Anders a făcut înconjurul Lunii și a reintrat în atmosfera Pământului cu succes

* Se împlinesc 50 de ani (1969) de când un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km

* Cu 48 de ani în urmă (1971) avea loc crearea, la Paris, a organizaţiei umanitare „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1999)

* În urmă cu 31 de ani (1988) terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea, la Lockerbie (Scoţia), a aparatului B-747 (zborul PanAm 103), care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de la declanşarea Revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA. În cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor

* Tot 30 de ani se împlinesc de când, prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie) la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Se împlinesc 30 de ani de când au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi) (21, 22 şi zilele următoare)

* Cu 28 de ani în urmă (1991) avea loc semnarea, la Alma-Ata/Kazahstan, a documentului de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI); documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

* Acum 12 ani (2007) Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia

* Se împlinesc 5 ani (2014) de când președintele Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial de la Traian Băsescu și a depus jurământul de învestitură. La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat un al doilea mandat, în cadrul turului secund de scrutin, în care a obținut peste 63% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Supravieţuitorului de Cancer” a fost desemnată în anul 2001, la iniţiativa Ligii Române de Cancer, celebrând decizia de a trăi, de a lupta împotriva resemnării şi efortul imens de a supravieţui acestei boli

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 22 decembrie (ziua morţii sale)

– 1861, 21.XII. / 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927). NOTĂ: „Dicţionarul de literatură română” (1979) dă naşterea la 20.XII.1861

– 1865, 21.XII / 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1934). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 2.I.1866

– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărescu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1847)

– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog, bizantinolog, editor şi publicist

– 1934: S-a născut Dumitru Denis Buican Peligrad biolog, scriitor, filosof, istoric al ştiinţelor şi profesor; autorul unei noi teorii a evoluţiei, teoria sinergică a evoluţiei, şi autorul unei noi teorii a cunoaşterii, biognoseologia; din anul 1969 este stabilit la Paris – 85 de ani

– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, azi în R. Moldova) actriţa Stela Popescu (m. 2017)

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu

– 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1893) – 65 de ani

– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist, poet şi traducător (n. 1917)

– 1969: A murit fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1899) – 50 de ani

– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912)

– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)

– 1998: A murit Dan Laurențiu (nume real: Laurențiu Ciobanu), poet și eseist (n. 1937)

– 1999, 21/22: A murit poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (n. 1937) – 20 de ani

– 2003: A murit Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (n. 1915)

– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924)

– 2012: A murit Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (n. 1938)

– 2015: A murit poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio; cu povestirile sale reunite în „Decameronul” a influențat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a creat și modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni (n. 1313)

– 1773: S-a născut botanistul scoţian Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (m. 1858)

– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1926) – 165 de ani

– 1879 (stilul nou): S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-al doilea război mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953). NOTĂ: Mai multe surse, printre care şi http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/stalin_joseph.shtml sau http://www.biography.com/people/joseph-stalin-9491723, menţionează ca dată a naşterii 18 decembrie 1879

– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1946 (m. 1967)

– 1890: A murit compozitorul danez Niels W. Gade (n. 1817)

– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834) – 120 de ani

– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000)

– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972 (m. 1985)

– 1918: S-a născut omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU între anii 1972 şi 1981; preşedinte al Austriei (1986-1992); după alegerea sa ca preşedinte au existat numeroase controverse legate de perioada petrecută de acesta în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind etichetat drept ex-nazist (m. 2007)

– 1933: A murit Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (n. 1879)

– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film

– 1938: S-a născut Frank Moorhouse, scriitor australian

– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993)

– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; unul dintre scriitorii reprezentativi ai „generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: „Marele Gatsby”, „Blândeţea nopţii” (n. 1896)

– 1944: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul american Michael Tilson Thomas – 75 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul şi compozitorul spaniol Paco De Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (m. 2014)

– 1953: S-a născut pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff

– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884)

– 1966: S-a născut Kiefer Sutherland, actor, regizor şi producător britanic de origine canadiană

– 1977: S-a născut Emmanuel Macron (numele complet: Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron), filosof, bancher şi om politic francez; cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei (ales la 7.V.2017)

– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1903/1904)

– 2009: A murit biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 1992 (n. 1918) – 10 ani

– 2014: A murit Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac (n. 1934) – 5 ani

– 2017: A murit astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat (n. 1937)

Calendarul zilei – 20 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 20 decembrie 2019, 7:58

EVENIMENTE INTERNE

– Diaspora

* Washington, SUA: Începând cu ora 19:30, românii din Washington participă la o Petrecere românească „Ca în seara de Crăciun”, un eveniment cu colinde și tradiții de sărbători, muzică ușoară și populară și multe alte surprize. Invitații speciali sunt bine-cunoscutul cântăreț de muzică ușoară și colinde, George Rotaru și faimosul trompetist Mirel Manea

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• ora 12:00 – Declanşarea sirenei timp de 3 minute pentru a marca dobândirea de către Timişoara a statutului de oraş liber de comunism
• ora 15:30 – Şedinţa festivă – la sala Operei Române
• ora 18:00 – Rock for Revolution – în Piaţa Victoriei. Participă: Cargo, Phoenix, Pro Musica şi Sonatic

– Cultură

* Lansarea numărului 2 al revistei “BD Historia – benzi desenate istorice” va avea loc de la ora 17:00 la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București, Bd. Ion C Brătianu, nr. 2

* Bacău: Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău prezintă spectacolul „America de-Acasă”, proiect menit să pună în valoare dramaturgia românească contemporană prin intermediul unui concept cultural unic în spațiul teatral românesc – colaborarea dintre actori și regizori români din Cahul (Republica Moldova), Vârșeț (Serbia), Viena, Bacău și București. Avanpremiera și premiera spectacolului „America de-Acasă” vor avea loc în zilele de 20 și 22 decembrie, în Sala Mare a Teatrului Municipal „Bacovia”, începând cu ora 18:00

* Sibiu: „Actorul şi poezia” este tema ultimei conferinţe speciale FITS (Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu) şi TNRS (Teatrul Naţional „Radu Stanca”) din anul 2019, eveniment care îl va aduce la Sibiu pe George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie Bucureşti, unul dintre cei mai iubiţi actori de teatru şi film  – ora 18:00, la Librăria Habitus, Piața Mică nr. 4

– S-a întâmplat într-o zi de 20 decembrie

* Acum 828 de ani (1191), printr-un document emis de Papa Celestin al III-lea, se menționa prima atestare documentară a cetății Sibiului, sub numele de „Cibinum”. Acest act ecleziastic a recunoscut, la rugămințile regelui ungar Béla al III-lea, existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis – prepozitura este o funcție de conducere în anumite congregații religioase) scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Deși primele așezări în zona Sibiului par să fi fost castrul roman Cedonia, din zona actualului cartier Gușterița și o așezare de origine slavă, localitatea avea să fie colonizată în a doua parte a secolului al XII-lea de coloniștii sași, prima atestare documentară în limba germană, Hermannstadt, datând din anul 1223

* Cu 207 ani în urmă (1812) apărea primul volum din colecţia de basme culese de fraţii Jacob şi Wilhelm Grimm („Kinder- und Hausmärchen”). De atunci, poveştile fraţilor Grimm au fost traduse în peste 170 de limbi, iar din 2005, prima ediţie, care se află la Kassel, în centrul Germaniei, face parte din patrimoniul cultural al umanităţii

* Acum 182 de ani (1837/1838) apărea (până la 31.XII.1838), la Bucureşti, primul cotidian românesc, „România”, sub conducerea lui Aaron Florian şi Gheorghe Hill. Cotidianul oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, precum şi evenimente politice din întreaga lume. Primele 150 de numere ale gazetei au fost imprimate cu caractere chirilice, folosindu-se apoi alfabetul de tranziţie (20.XII./1.I)

* Cu 162 de ani în urmă (1857/1858), Adunarea ad-hoc a Moldovei vota o rezoluţie prin care se adresa Puterilor garante cu rugămintea de a „se prevedea şi a stabili calea prin care Principatele Unite, la orice călcare a drepturilor lor, de orice parte ar proveni, să poată cere şi dobândi puternicul sprijin al marelui Areopagiu” (20.XII./1.I)

* Acum 127 de ani (1892) Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” a fost inaugurat ca „Morga oraşului”, de către medicul al cărui nume îl poartă. Din 1898 a fost transformat în „Institutul medico-legal”, constituind astfel primul institut de medicină legală din lume; din 1924 poartă numele întemeietorului său

* Cu 111 ani în urmă (1908/1909) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Cercului românilor de peste munţi”, cu scopul de a dezvolta şi întreţine legături mai strânse cu românii de dincolo de Carpaţi şi de a sprijini revendicările „fraţilor aflaţi sub dominaţia austro-ungară” (20.XII./2.I)

* Se împlinesc 110 ani (1909/1910) de la apariţia Legii pentru înfiinţarea Băncilor populare de meseriaşi şi a cooperativelor de producţie, consum, construcţie şi de comerţ şi Legea contra sindicatelor şi asociaţiunilor profesionale („Legea Orleanu”), prin care se interzicea dreptul de asociere şi de grevă tuturor salariaţilor statului (20.XII/2.I)

* Acum 104 ani (1915) avea loc audiţia în premieră, la Ateneul Român din Bucureşti, a primului poem simfonic românesc, „Acteon” de Alfred Alessandrescu, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu

* Cu 102 ani în urmă (1917) era înfiinţată CEKA („Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului”), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă, care a devenit mai târziu KGB (Comitetul pentru Securitatea de Stat)

* Parlamentul vota, acum 73 de ani (1946), Legea pentru etatizarea şi organizarea Băncii Naţionale a României, fapt care a permis Guvernului dominat de PCR să-şi asigure controlul asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă, precum şi asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor (Legea va fi publicată la 28 decembrie). Guvernator al BNR (din 9.I.1947) a fost prof. univ. Tiberiu Moşoiu (din partea PNL-Tătărescu), iar viceguvernator – Aurel Vijoli (din partea PCR)

* Cu 54 de ani în urmă (1965), în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a fost decisă crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială – ONUDI (care şi-a început activitatea la 1.I.1967)

* Cu 46 de ani în urmă (1973) avea loc inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu o suprafață de 10.000 mp şi trei săli de spectacol ce însumau peste 1.600 de locuri. Proiectul inițial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu. Teatrul Naţional Bucureşti a mai „suferit” o inaugurare recentă, la data de 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici. Clădirea TNB s-a aflat în proces de consolidare din 2011. În urma lucrărilor de modernizare, faţada TNB a revenit la forma iniţială (înainte de lucrările de remodelare din anii ′80), spectatorii având la dispozitie şapte săli de spectacol complet modernizate

* Cu 32 de ani în urmă (1987), feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omenești. Doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace

* În cursul serii de 20 decembrie 1989, în urmă cu 30 de ani, Nicolae Ceauşescu, întors dintr-o vizită în Iran, s-a adresat populaţiei într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, teroriste. În cadrul aceluiaşi discurs, a anunţat că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare

* Tot acum 30 de ani (1989), a avut loc o intervenţie militară americană în Panama. Aceasta s-a produs pentru a proteja viaţa cetăţenilor americani aflaţi în zonă. Intervenţia a dus, totodată, la înlăturarea dictatorului panamez Manuel Antonio Noriega

* Cu 22 de ani în urmă (1997) avea loc premiera filmului „La vita é bella”, în regia lui Roberto Benigni. Benigni joacă și rolul lui Guido Orefice, un evreu italian, care își folosește imaginația inventând un joc pentru a-și proteja copilul de ororile care aveau loc în lagărele naziste. Pelicula a fost foarte bine primită de critici și a avut un succes financiar răsunător, Benigni câştigând Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1999. La aceeaşi ediţie a Premiilor Oscar, pelicula a mai câştigat „Cea mai bună coloană sonoră” şi „Cel mai bun film străin”

* Republica Populară Chineză a reluat, acum 20 ani (1999), exercitarea suveranităţii asupra teritoriului Macao, pe baza Declaraţiei comune a guvernelor Chinei şi Portugaliei semnate la 26.III.1987. Teritoriul, situat pe coasta de est a Chinei, la 70 km de Hong Kong, include Peninsula Macao, insulele Coloane şi Taipa. A fost una dintre cele mai vechi colonii europene din China, datând încă din secolul al XVI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea populară „Ignatul”; obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, consideră folcloristul Petru Caraman. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnali, între 17 si 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semănăturilor, la sărbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii

– 1740: S-a născut József (Iosif) Benkő, istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei, un susţinător al latinităţii limbii române), botanist şi geograf secui (m. 1814)

– 1768: S-a născut mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată la organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova; la îndemnul său, în 1833, s-a pus temelia actualei catedrale mitropolitane din Iaşi (m. 1846)

– 1808: S-a născut Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (m. 1889)

– 1808/1809, 20.XII./1.I: S-a născut (la Miskolc/Ungaria) cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1873). NOTĂ 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809. NOTĂ 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1852: S-a născut arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (m. 1912)

– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928) – 165 de ani. NOTĂ: Pe site-ul www.crispedia.ro naşterea este trecută la 18.XII.1854 iar decesul la 29.XII.1928

– 1879: S-a născut I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (m. 1933, asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă naşterea la 26.XII.1879

– 1889: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (m. 1966) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.XII.1966

– 1904: S-a născut istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (m. 1976) – 115 ani

– 1912: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850)

– 1927: S-a născut economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul României pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2010)

– 1929: S-a născut Al.[exandru] Căprariu, poet, eseist şi publicist (m. 1988) – 90 de ani

– 1934: S-a născut sculptorul George Apostu, stabilit în Franţa (m. 1986) – 85 de ani

– 1935: S-a născut Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (m. 2016)

– 1935: S-a născut producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul sapniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (m. 2009)

– 1943: S-a născut actriţa Ruxandra Sireteanu (m. 2014)

– 1944: A murit istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei discipline; membru titular al Academiei Române din 1941 (n. 1883) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Andrei Codrescu (pseudonimul lui Andrei Perlmutter), poet, romancier, eseist, scenarist, antologator şi traducător american de origine română; a emigrat, în 1966, în SUA; colaborator la National Public Radio; profesor la mai multe universităţi americane

– 1950: S-a născut Ioan Flora, poet de limbă română din Banatul sârbesc şi traducător; a colaborat mai bine de două decenii la cele mai importante reviste literare din România şi din Iugoslavia; a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2005)

– 1957: S-a născut actorul Marian Râlea

– 1958: A murit (la Geneva) etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1893)

– 1963: A murit compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1909)

– 1966: A murit Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (n. 1885)

– 1983: A murit (la Bucureşti) Slavomir Popovici, regizor de film documentar (n. 1930, Vârşeţ, Serbia)

– 1989: A murit medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1927) – 30 de ani

– 1991: A murit pianistul Dagobert Buchholz (n. 1906)

– 1999: A murit Valeriu Munteanu, filolog, lexicograf şi traducător (n. 1921) – 20 de ani

– 2015: A murit actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sankt Petersburg, Rusia: Preşedintele rus, Vladimir Putin, se va întâlni cu omologul său azer, Ilham Aliyev

–  Sankt Petersburg, Rusia: Președintele rus, Vladimir Putin, va avea o întrevedere cu omologul său belarus, Alexander Lukashenko

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane”; proclamată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/209, pornind de la identificarea solidarităţii ca una dintre valorile fundamentale şi universale, care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre popoare în secolul al XXI-lea

– 1494: S-a născut Oronce Finé, matematician și cartograf francez; în 1532 devine primul profesor de matematică titular la Colegiul Regal, devenit ulterior Collège de France (m. 1555) – 525 de ani

– 1783: A murit Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (n. 1729)

– 1898: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Irene Dunne (m. 1990)

– 1903: A murit Kornél Ábrányi (tatăl), memorialist, muzicolog şi compozitor maghiar (n. 1822)

– 1917: S-a născut poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (m. 2011)

– 1917: S-a născut actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (m. 2013)

– 1927: S-a născut fostul președinte sud-coreean Kim Young-Sam, devenit, în 1993, primul președinte civil după 30 de ani de dominație militară; în funcţie între 25 februarie 1993 şi 25 februarie 1998 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Gigliola Cinquetti, interpretă italiană şi prezentatoare de televiziune

– 1948: S-a născut pianista japoneză Mitsuko Uchida, naturalizată ca cetăţean britanic

– 1953: S-a născut violonistul american Mark Kaplan. NOTĂ: Alain Pâris, în Dicţionarul de interpreţi, dă ca dată a naşterii 30.XII.1953

– 1955: S-a născut Hideki Noda, actor, dramaturg şi regizor de teatru şi film japonez; considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani ai Japoniei

– 1957: S-a născut Anna Vissi, cântăreață originară din Cipru

– 1968: A murit scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1962 (n. 1902)

– 1974: A murit compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (n. 1905) – 45 de ani

– 1982: A murit Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză (n. 1887)

– 1996: A murit astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (1980) (n. 1934)

– 1998: A murit Sir Alan (Lloyd) Hodgkin, fiziolog şi biofizician britanic; a descris impulsul nervos şi a emis teoria ”pompei cu sodiu” în inducerea influxului nervos; Premiul Nobel pentru medicină pe 1963, împreună cu australianul John C. Eccles şi cu britanicul Andrew F. Huxley (n. 1914)

– 2001: A murit Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (n. 1906)

– 2008: A murit balerina rusă Olga Lepeşinskaia (n. 1916)

– 2009: A murit Brittany Murphy, actriţă americană (n. 1977) – 10 ani

– 2012: A murit compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (n. 1921)

– 2015: A murit Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (n. 1928)

– 2016: A murit actriţa franceză Michele Morgan (numele real: Simone Roussel) (n. 1920)

– 2018: A murit actorul britanic de teatru şi film Donald Moffat; stabilit în SUA din 1956 (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 19 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2019, 7:19

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 –   Activitate în comisiile parlamentare

– Economic

* Aston Martin lansează în România DBX – cel mai versatil și accesibil model din segmentul SUV-urilor de lux, care urmează să fie prezentat în mod oficial în România, în cadrul reprezentanței Aston Martin, deținute de compania British Motors, parte a Grupului Forza Rossa

– Învăţământ

* Cluj-Napoca: Rectorul Universității Babeș-Bolyai, acad. prof. Ioan-Aurel Pop, și președintele Senatului, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă participă la Concertul Extraordinar de Sărbători susținut de Orchestra Simfonică a Universității Babeș-Bolyai – ora 19:00, în Auditorium Maximum, Str. M. Kogălniceanu nr. 3. Din repertoriu vor face parte lucrări de Bizet, Offenbach, Bartók, Faure, Brahms, Delibes și Ceaikovski

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• ora 10:00 – Adunarea Festivă pentru celebrarea a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi lansarea volumului „Proclamaţia de la Timişoara – în contextul Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – Universitatea de Vest

– Cultură

* Are loc vernisajul expoziţiei de fotografie de teatru – „WaterLear”, eveniment organizat de Florin Ghioca – Theatre Photographer şi Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti – ora 18:30, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I. L. Caragiale”, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2. Expoziția „WaterLear” conține fotografii cu actorii spectacolului „Regele Lear”, regizat de georgianul David Doiashvili, imagini realizate de fotograful TNB, Florin Ghioca, în timpul unei filmări speciale care a avut loc „în ploaie”. Expoziţia va rămâne deschisă publicului timp de o săptămână, până pe 26 decembrie

* În perioada 19 – 21 decembrie, de la ora 19:00, soprana Felicia Filip, directorul general al Operei Comice pentru Copii și invitații săi aduc magia Crăciunului în sala de spectacol. Opera Comică pentru Copii prezintă „Crăciunul Feliciei”, un spectacol-eveniment extraordinar, prezentat în premieră la Opera Comică pentru Copii, în regia lui Cristian Mihăilescu

* Gala „Remember Enescu – 20 ani de Excelenţă în Muzica Clasică”, avându-l ca protagonist pe violonistul Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder-Voicu, alături de pianista Sînziana Mircea, soprana Laura Tătulescu, dar și tinerii interpreți lMaria Ecaterina Blejan și Ioan Theodor Blejan la pian și harpă și pianista Eva Garet – ora 19:00, Sala Majestic a Teatrului Odeon. Partenerii evenimentului: Teatrul Odeon – Primăria București, Aectra Agrochemicals SRL și Radio România Muzical. Eveniment organizat de Fundația Culturală „Remember Enescu” și Teatrul Odeon

* Concert al Orchestrei simfonice şi al Corului Filarmonicii „George Enescu”, dirijor – Iosif Ion Prunner; soliști: Veronica Anușca, Antonela Bârnat, Călin Brătescu, Iustinian Zetea – ora 19:00, la Ateneul Român (19 – 20 dec.)

* Focşani, Jud.Vrancea: Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Vrancea organizează o expoziţie de carte veche şi un tur ghidat al Casei „Dr. Saideman”, monument istoric care adăposteşte sediul instituţiei, în cadrul evenimentului intitulat „105 ani de istorie”

* Suceava: Începând cu ora 12:00, Biblioteca Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava va găzdui o nouă întâlnire din cadrul manifestărilor „Omul și Cartea”

* Bruxelles: În cadrul Festivalului Europalia România (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020) scriitorii Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu şi Cătălin Pavel vor face o vizită ghidată la Muzeul de Istorie Europeană. Publicul va fi condus de fiecare participant spre colecţiile muzeului de unde fiecare scriitor invitat îşi va alege un obiect pe care îl va prezenta vizitatorilor. De asemenea, în cadrul EUROPALIA, Mircea Cărtărescu, cel mai tradus scriitor român, va avea întâlniri cu publicul belgian la Huis van Teirlinck şi cu studenţi de la Université Libre de Bruxelles

– S-a întâmplat într-o zi de 19 decembrie

* Cu 778 de ani în urmă (1241), termenul de „parlament” a fost utilizat în premieră într-un document regal oficial prin care era convocat Consiliul regal al lui Henric al III-lea al Marii Britanii, care a condus Anglia din 1216 şi până în 16 noiembrie 1272, când a murit. Astăzi, Parlamentul este un organ legislativ din unele ţări, compus din una sau din două Camere şi constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice, aleşi total sau parţial, prin votul cetăţenilor. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi, un an mai târziu, în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Romane. Convenţia de la Paris din 7/19 august 1858 a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională, iar prin Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864, s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat drept cea de-a doua Cameră. Declaraţia de independenţă a României, din 9 mai 1877, şi actele de unire de la sfârşitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne

* Acum 147 de ani (1872) apărea Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române (19/31)

* În urmă cu 107 ani (1912/1913) a avut loc cel de-al patrulea recensământ în România (7.248.061 de locuitori). Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, la 5 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011 (19.XII/1.I)

* Acum 82 de ani (1937) la Radiodifuziunea Română era inaugurată emisiunea „Ora militară”

* Se împlinesc 40 de ani (1979) de când a fost tăiată oficial panglica de începere a exploatării metroului bucureștean, de către Nicolae Ceaușescu; primul tronson de metrou al Magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune la 16 noiembrie 1979. Pe 19 noiembrie, din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului; până la data de 19 decembrie 1979 metroul a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcţionat cu călători

* Se împlinesc 35 de ani (1984) de la semnarea Declaraţiei chino-britanice, pe baza căreia colonia britanică Hong Kong urma să revină oficial, la 1.VII.1997, sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Patriarhia Română emitea, în urmă cu 27 de ani (1992), un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse

* Şi tot într-o zi de 19 decembrie, acum 22 ani (1997), a avut loc premiera filmului „Titanic” (în regia lui James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme, fiind situat pe primele locuri în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Pelicula a obţinut nu mai puţin de 11 Premii Oscar

Aniversări – Comemorări

– 1885: S-a născut teologul de mare erudiţie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (m. 1973)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1904: S-a născut Vasile Jianu, flautist, dirijor, compozitor şi profesor; fondator al şcolii moderne de flaut (m. 1968) – 115 ani

– 1927: S-a născut Emilian Ursu, compozitor, dirijor, ofiţer şi profesor. NOTĂ: Site-ul http://www.ucmr.org.ro/listMembri.asp?CodP=225 dă ca dată a naşterii 19 februarie 1927

– 1927: S-a născut Ramon Tavernier, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist român de origine franceză, personalitate importantă a muzicii uşoare, compunând peste 300 de melodii; este primul care a folosit instrumente muzicale populare în muzica ușoară și jazz; înainte de Revoluţia din 1989 a folosit pseudonimul Constantin Alexandru

– 1967: A murit prozatorul Gheorghe Banea (n. 1891)

– 1968: A murit Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1877)

– 1978: A murit medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ cel de-Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (n. 1901, într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia)

– 1986: A murit medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1989: A murit scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1914) – 30 de ani

– 1992: A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită din 1969 în S.U.A. (n. 1923)

– 2011: A murit Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 s-a stabilit la München (n. 1917, la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului)

– 2013: A murit actorul Nae Lăzărescu, cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă Vasile Muraru (n. 1940). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 8.IX.1941

– 2015: A murit chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (n. 1973)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1741: A murit Vitus (Jonassen) Bering, navigator şi explorator danez în serviciul Rusiei; a condus primele expediţii în Peninsula Kamceatka; traversând marea şi strâmtoarea care azi îi poartă numele, a ajuns până la ţărmul de nord-vest al Peninsulei Alaska (n. 1681)

– 1848: A murit scriitoarea britanică Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (n. 1818)

– 1851: A murit pictorul şi gravorul britanic Joseph William Turner, precursor al impresionismului (n. 1775)

– 1852: S-a născut Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1907 (m. 1931)

– 1861: S-a născut Italo Svevo (pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz) scriitor și dramaturg italian (m. 1928)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi cu francezul Jean Dausset (m. 1996)

– 1906: S-a născut (în Ucraina) Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (m. 1982)

– 1910: S-a născut Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (m. 1986)

– 1914: S-a născut Melvin „Mell” Shaw (nume real: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor american; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (m. 2012) – 105 ani

– 1915: S-a născut şansonetista franceză Édith Piaf (pseudonimul lui Edith Gassion) (m. 1963)

– 1915: A murit Alois Alzheimer, psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demenţă degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (n. 1864)

– 1918: S-a născut producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune ”Sybil” (1976) (m. 2012)

– 1924: S-a născut romancierul, eseistul și jurnalistul francez Michel Tournier; a fost unul dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt (m. 2016) – 95 de ani

– 1925: S-a născut compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (m. 2012)

– 1944: S-a născut dirijorul, harpistul, muzicologul și profesorul american William Lincoln Christie – 75 de ani

– 1944: S-a născut chitaristul britanic de blues şi rock Alvin Lee (numele la naştere: Graham Anthony Barnes), liderul legendarului grup rock al anilor 60 – 70 „Ten Years After” (m. 2013) – 75 de ani

– 1946: A murit fizicianul şi inventatorul francez Paul Langevin; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (n. 1872)

– 1953: A murit Robert Andrews Millikan, fizician american, specialist în fizica experimentală; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric (n. 1868)

– 1958: S-a născut violoncelistul britanic Steven Isserlis

– 1961: S-a născut Eric Allin Cornell, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2001, alături de Wolfgang Ketterle, Carl E. Wieman, pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor

– 1996: A murit actorul italian de film Marcello Mastroianni (n. 1924)

– 2004: A murit cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (n. 1922) – 15 ani

– 2009: A murit Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (n. 1951) – 10 ani

– 2015: A murit dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (n. 1927)

– 2018: A murit textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song”, „I Got a Name” şi „It Goes Like It Goes” (n. 1927) – 1 an

Calendarul zilei – 18 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2019, 7:16

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Şedinţa în plen

* ora 12:00    – Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în comisiile parlamentare

– Istorie

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• ora 10:00 – Crosul Revoluţiei – pe Stadionul „Dan Păltinişanu” (pista exterioară)
• ora 12:00 – Lansarea videoclipului 3D al piesei „Timişoara”, interpretată de Pro Musica – în Clădirea Senatului Rectoratului Politehnicii Timişoara
• ora 18:00 – Depunere de candele – la Catedrala Mitropolitană

– Cultură

* Doi dintre cei mai mari violonceliști români: Marin Cazacu şi Răzvan Suma, a căror întâlnire profesională a dat naștere unei frumoase relații de mentor-discipol, se vor regăsi pe scena Sălii Radio, de la ora 19:00, într-un concert prezentat de Orchestra  de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Ferenc Gabor. Cei doi vor interpreta două partituri superbe ale barocului muzical: Concertele pentru două violoncele și orchestră semnate de Händel şi Vivaldi (celebrul creator al Anotimpurilor)

* Vernisajul expoziției profesorului universitar dr. Ion STENDL la Muzeul Național al Literaturii Române – ora 14:00, la Sala Alexandru Oprea, Calea Griviței nr.64-66

* Muzeul Municipiul București organizează o întâlnire în spațiul dedicat Pinacotecii București (Palatul Suțu), avându-l invitat pe artistul Sorin Adam – ora 17:00. Pictorul va povesti despre locurile în care a călătorit în scopul documentării tematicilor sale, în ţară sau în străinătate: Maroc, India, Grecia, Italia, Ţara Galilor, Israel, Canada, de curând Vietnam, Cambodgia, Laos, locuri ce l-au impresionat prin exotismul locurilor, prin bogăţia tradiţiilor, prin firescul existenţei umane și al relației dintre locuitori și mediul înconjurător

* Din rivali la Vocea României, Horia Brenciu și Irina Rimes devin parteneri de scenă la cele două concerte de la Sala Palatului – ora 19:30 (18 și 19 dec.)

* Recital de pian susţinut de Eduard Kunz, în cadrul unui eveniment organizat de Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură – ora 19:00, la sediul Centrului din Bd. Lascăr Catargiu nr. 50

* Bruxelles: Spectacolul „The Birth of Violence”, regizat de Ioana Păun, va avea premiera internațională în Belgia, în cadrul bienalei internaționale Europalia. Spectacolul va fi prezentat pe 18 și 19 decembrie – la Théâtre Les Tanneurs din Bruxelles. Evenimentul este organizat în cadrul Sezonului România-Franţa 2019 și al Festivalului Europalia România. Printre partenerii media: Radio România Internaţional, Radio România Cultural

* Bruxelles: În cadrul celei de 27-a ediţii a Festivalului EUROPALIA ROMÂNIA (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020), patru scriitori din generaţii diferite, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel, vor dezbate „30 ans après”, la BOZAR, pe 18 decembrie, o temă esențială a istoriei recente – căderea comunismului. La evenimentul moderat de Peter Vermeersch se vor face mărturisiri inedite despre prima revoluţie transmisă în direct şi despre urmările acesteia

– S-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie

* Acum 154 de ani (1865), în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei

* Cu 139 de ani în urmă (1880), apărea, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (a început să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit. Aceasta a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori

* În urmă cu 127 de ani (1892), la „Mariinsky Theatre” din St. Petersburg, avea loc premiera baletului în două acte şi cincisprezece tablouri „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Compozitorul rus a început lucrul la „Spărgătorul de nuci” în ianuarie 1892 şi deja în luna martie a aceluiaşi an l-a terminat

* Acum 118 ani (1901) a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen” (înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor)

* Cu 97 de ani în urmă (1922), la Dayton (SUA), se efectua primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (n. 1882 – m. 1940)

* Acum 96 de ani secţia militară a Muzeului Naţional al României (creată în aprilie 1914) a fost transformată în instituţie de sine stătătoare, devenind Muzeul Militar Naţional, înfiinţat la data de 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost Generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol I denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. Clădirea şi exponatele au suferit pagube din cauza unui puternic incendiu din vara anului 1938 şi, din nou ca urmare a seismului din noiembrie 1940. Cele două dezastre şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial au dus la întreruperea activităţii muzeului. La 9 mai 1957, muzeul a fost redeschis sub titulatura de Muzeul Militar Central, întâi în imobilul din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, apoi a fost mutat în clădirea fostei Şcoli de infanterie şi cavalerie din Strada Izvor nr. 137. În perioada 1975-1987, director al muzeului a fost istoricul militar general-maior Constantin Antip. În timpul directoratului său, în 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din Str. Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Clădirea a fost în trecut cazarma Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, ulterior, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. Din 1990 instituţia a revenit la titulatura de Muzeul Militar Naţional

* Acum 91 de ani (1928), avea loc prima transmisie a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 75 de ani de la apariţia primului număr al cotidianului francez „Le Monde”, fondat de Hubert Beuve-Mery, după ce generalul Charles de Gaulle îşi exprimase dorinţa de a înfiinţa în Franţa un ziar „cu greutate” orientat spre străinătate. S-a pornit la drum cu un capital de 200.000 de franci francezi, repartizaţi în 200 de acţiuni. Primul număr a văzut lumina tiparului la 18 decembrie 1944, purtând însă data de 19 decembrie (fiind un ziar de seară, care iese de la tipar după-amiaza cu data zilei de mâine)

* Unităţi ale Armatei a IV-a române pătrundeau, în urmă cu 75 de ani (1944), pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat la operaţiuni militare până la 12.V.1945 (în a doua conflagraţie mondială)

* Adunarea Generală a ONU adopta, acum 40 de ani (1979), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. A intrat în vigoare la 3.IX.1981, iar România a ratificat Convenţia la 7.I.1982

* Cu 28 de ani în urmă (1991), la Strasbourg, a avut loc semnarea actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană, încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la data de 19.XII.1954

* Acum 27 de ani (1992) era înfiinţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) prin schimbarea denumirii Unităţii Speciale de Transmisiuni „R” din Ministerul de Interne, printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

* Cu 13 ani în urmă (2006) fostul preşedinte Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de Comisia prezidenţială pentru studierea comunismului în România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”; la 18.XII.1992 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice; mai multe state au recunoscut importanţa acestui document prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale; România sărbătorește de 20 de ani această zi, pe baza HG nr. 881/9.XII.1998. În anul 2017, la inițiativa celor 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale, această zi a fost ridicată la nivel de sărbătoare naţională

– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901) – 195 de ani

– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768)

– 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848, la Budapesta) – 120 de ani

– 1903: S-a născut medicul veterinar și profesorul Vlăduţiu Octavian (m. 1991)

– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filosof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (m. 1992, la Villalba, Spania)

– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul Vasile Veselovski (m. 1998)

– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000) – 90 de ani

– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Ioan Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, președinte interimar al acestui for (ian.- mar. 2018) și vicepreședinte (2010-2018)

– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu (m. 2019)

– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884) – 80 de ani

– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (n. 1907)

– 1981: A murit compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (n. 1917)

– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)

– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899) – 30 de ani

– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933)

– 1997: A murit ziaristul Radu Budeanu (n. 1943)

– 1997, 18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n. 1908)

– 2006: A murit Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (n. 1924)

– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929) – 10 ani

– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939)

– 2011: A murit graficiana Clarette Wachtel (n. 1926)

– 2013: A murit Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Mediului din cadrul UE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Limbii Arabe”; în 1973, prin Rezoluția nr. 3190, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a sa; pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie)

– „Ziua Internaţională a Migranților”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite; la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora

– Sărbătoarea naţională a Republicii Niger; aniversarea proclamării republicii – 1958

– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644)

– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german (n. 1744)

– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744) – 190 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a naşterii 1.IV.1744

– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908)

– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795)

– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste (m. 1940) – 140 de ani

– 1911: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (m. 2008)

– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace pe 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992)

– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez, care, împreună cu Arthur Brown, a efectuat, în 1919, primul zbor transatlantic fără oprire (n. 1892) – 100 de ani

– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987)

– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul şi unul dintre membrii fondatori ai celebre trupe „The Rolling Stones”

– 1943: S-a născut saxofonistul american Bobby Keys, membru al formaţiei Rolling Stones (m. 2014)

– 1946: S-a născut Steven Allan Spielberg, regizor, producător şi scenarist american; producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor; filmele sale au avut încasări de aproape 8 miliarde de dolari la nivel mondial

– 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia

– 1963: S-a născut actorul şi producătorul american de film Brad Pitt

– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892)

– 1978: S-a născut actrița americană Katie Holmes

– 1980: S-a născut cântăreaţa pop şi compozitoarea americană Christina Aguilera

– 1990: A murit violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (n. 1914)

– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910)

– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)

– 2006: A murit Joseph Barbera, animator, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie; unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori de personaje animate din lume; cofondatorul studiourilor „Hanna-Barbera” (n. 1911)

– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

– 2016: A murit Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (n. 1917)

– 2018: A murit Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (n. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 17 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2019, 7:16

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

• ora 13:00 – Comisia pentru administraţie publică

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare

* ora 12:00  – şedinţă în plen

– Uniunea Europeană

* Stockholm, Suedia: Reprezentanţa Comisiei Europene la Stockholm va organiza, la Biserica St. Johannes, pentru prima dată, astăzi, un concert de colinde tradiţionale pentru a marca sărbătoarea Crăciunului în anul 2019 – ora 18:00. Evenimentul este organizat în colaborare cu reprezentanţele diplomatice a 12 state membre ale Uniunii Europene. Fiecare ţară va cânta un colind în limba proprie, iar la final toţi artiştii vor invita publicul pentru a cânta împreună un colind în limba suedeză. Concertul se va încheia cu un mic târg de Crăciun

– Economic

* Întâlnire informală cu membrii Comitetului Director al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER – ora 10:00, Calea Dorobanţilor nr. 50B, Sector 1

– Medicină, Sănătate

* Mihai Miclăuș, cercetător și doctor în biologie moleculară, va susține conferința „Despre genetică și popcorn”, eveniment organizat de Universitatea din București în cadrul seriei de conferințe „Știința pe înțelesul tuturor”, în cadrul căruia se va discuta despre genomul porumbului, organismele modificate genetic și despre cum editarea genetică ne îmbunătățește sau nu calitatea vieții – ora 18:00, în Sala Media a Teatrului Național București

– Învăţământ

* Astăzi va avea loc lansarea volumului de studii “Moralitate și violenţă. Perspective asupra comunităţilor politice contemporane”, coordonat de conf. univ. dr. Radu-Sebastian Ungureanu și lect. univ. dr. Radu-Alexandru Cucută, cadre didactice ale Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană (SNSPA) – ora 16:00, la sediul SNSPA, Bd. Expoziției, nr. 30A, parter, Sala Multifuncțională

– Istorie

* Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Ambasada Austriei la Bucureşti, Muzeul Municipiului București şi Centropa.org organizează de la ora 18:30, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, o dezbatere despre impactul arhivelor personale asupra imaginii pe care europenii din Est o au asupra schimbărilor din 1989, despre diversele perspectivele asupra aşezării Europei pe noi baze, în acea perioadă, dar şi despre documentarea vieţii cotidiene ca exerciţiu artistic şi ca protest, la sfârşitul anilor 1980 – „1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi”. Fotograful Edward Serotta va dialoga cu dr. Raluca Alexandrescu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, şi cu Cosmin Năsui, curator, istoric și critic de artă, fondatorul platformei de artă contemporană românească www.modernism.ro Discuţia va fi moderată de Stilyan Deyanov, jurnalist independent, fost asistent la Institutul de Istorie al Universităţii din Viena şi actual responsabil pentru relaţia cu presa al Institutului Francez din Bucureşti. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internaţional

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

► Zi de doliu:

• ora 10:00 – Slujba de pomenire a eroilor-martiri şi depunere de coroane – la Catedrala Mitropolitană din Timişoara
• ora 12:00 – Slujba de pomenire a eroilor-martiri şi depunere de coroane – la Biserica Martirilor
• ora 14:00 – Slujba de pomenire a eroilor-martiri, parastas şi depunere de coroane – la Cimitirul Eroilor
• ora 18:00 – Moment de reculegere cu lumânări personalizate cu chipurile eroilor-martiri – pe treptele Catedralei Mitropolitane

– Arhitectură

* În anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Nicolae Ghika-Budeşti (1869-1943) Institutul Naţional al Patrimoniului sărbătoreşte printr-o expoziţie ce readuce în atenţia publicului principalele realizări ale marelui arhitect şi restaurator. Vernisajul expoziţiei are loc astăzi, de la ora 17:00, la Centrul de Cultură Arhtecturală al Uniunii Arhitecţilor din România, Str. Jean-Louis Calderon, nr. 48. Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Uniunea Arhitecţilor din România, continuă, astfel, acest ciclul de proiecte culturale „Restauratori români”, menit să evoce, să aducă în actualitate şi să promoveze opera înaintaşilor arhitecţi, care au avut un rol important şi în domeniul cercetării, protejării şi restaurării monumentelor istorice. Proiectul de anul acesta este beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”

– Cultură

* Licitaţia de Iarnă organizată de Artmark, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, va aduce în faţa publicului iubitor de artă o colecție de creații unice, simboluri ale artei românești – ora 19:00. O selecție de tablouri de patrimoniu, opere de valoare muzeală, din toate perioadele și curentele artistice, poartă semnătura maeștrilor Grigorescu, Baba, Luchian, Tonitza, Pallady, Bălașa, Vermont, Ciucurencu, Petrașcu, Ghenie, dar și a altor artiști importanți ai artei românești

* Beiuş, jud. Bihor: Directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, baritonul Ştefan Ignat va fi invitatul special în spectacolul „Crăciun la Operă”, organizat de Asociaţia Culturală Opera Vox

* Sibiu: În întâmpinarea sărbătorilor de iarnă, Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu organizează Spectacolul „Iată, vin colindători!” – ora 19:00, la Centrul Cultural „Ion Besoiu”

* Bruxelles: Spectacolul „Povestea prințesei deocheate” /„The Scarlet Princess”, cu regia și scenariul semnate de Silviu Purcărete, va avea trei reprezentații la „Les Halles de Schaerbeek”, pe 17, 18 și 19 decembrie, în cadrul Festivalului EUROPALIA ROMÂNIA (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020) – ora 19:30. Organizatori: Teatrul Naţional „Radu Stanca” şi ICR, cu sprijinul Ministerului Culturii

* Chişinău: ICR Chișinău organizează un concert de doine și colinde susținut de maestrul Nicolae Voiculeț, de la ora 18:30, la Teatrul Național Satiricus Il Caragiale din Chișinău

– Diverse

* În cadrul Business Center The President, se deschide cea mai nouă cafenea TED’S – Bd. Dacia nr. 169 (colț cu Str. Mihai Eminescu și Calea Moșilor)

– S-a întâmplat într-o zi de 17 decembrie

* Acum 168 de ani (1851) a luat fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher)

* Cu 156 de ani în urmă (1863) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea secularizării averilor mănăstireşti. În urma aplicării ei, 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului (17/29)

* Cu 129 de ani în urmă (1890), se înfiinţa, la Bucureşti, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), a cărei activitate va începe în mod oficial la 24 ianuarie 1891. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. (17/29)

* Acum 116 ani (1903) a avut loc, în Kitty Hawk (statul american Carolina de Nord), primul zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul), realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright; până la acea dată, după părerea „experţilor” (de exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu putea fi dirijat; durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălţime de circa 10 metri. NOTĂ: Unele surse afirmă că aparatul lor nu s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii, ei folosind catapulte și șine de lansare pentru a propulsa aparatul. Inginerul Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la 18.III.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)

* Se împlinesc 110 ani (1909) de la adoptarea de către Camera Deputaților a „Legii privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor

* Cu 81 de ani în urmă (1938) avea loc premiera comediei în trei acte „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, la „Teatrul Comedia” din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; în distribuţie: V. Maximilian, George Vraca. Apărută la „Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă” (Bucureşti, 1939), constituie prima sa piesă, scrisă, după cum aflăm din jurnalul scriitorului, în 1936, pe baza unor amintiri personale şi a unor „teme reluate” din romanul său „Femei” (1933)

* În urmă cu 71 de ani (1948) se înfiinţa Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române

* Acum 56 de ani (1963) guvernele român şi francez au decis să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Ulterior, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 30 de ani (1989), de când, în perioada 17 – 20 decembrie, luau amploare, la Timişoara, manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste. Armata a organizat o demonstraţie de forţă, în centrul Timişoarei, împotriva manifestanţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi atunci 66 de morţi şi 196 de răniţi. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv a aprobat reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători

* Cu 28 de ani în urmă (1991), România semna, la Haga, alături de reprezentanţi din alte 47 de state, „Carta Europeană a Energiei”, document politic care pune bazele unei cooperări multilaterale în domeniul energetic între statele semnatare, iniţiativa aparţinând Uniunii Europene. Delegații din peste 60 de țări, inclusiv oficiali ai Uniunii Europene, au participat în perioada 20 – 21 mai 2015, la Haga, Olanda, la Conferința Ministerială în domeniul Energiei, prilej cu care a fost semnată Carta Internațională a Energiei, România a fost reprezentată la acest eveniment de ministrul de resort, Andrei Gerea. Adoptarea și semnarea Cartei Internaționale a Energiei reprezintă, conform celor stipulate în preambulul documentului, „o declarație de intenție politică în scopul întăririi cooperării din domeniul energiei între semnatari”, fără a avea însă implicații juridice. Carta Europeană a Energiei din 1991 și Carta Internațională a Energiei vor continua să coexiste. Pentru aderarea la Tratatul Cartei Energiei (TCE) va fi necesară în continuare semnarea Cartei Energiei din 1991, deoarece prevederile TCE se referă în mod expres la acest document

* Tot acum 28 de ani România stabilea relaţii diplomatice cu Armenia. România a recunoscut independența Republicii Armenia la 11 octombrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă la 24 aprilie 1994. Regatul României a recunoscut independența Republicii Armenia la 10 august 1920 și a stabilit relații diplomatice cu aceasta. La 21 septembrie 1920, la București, și-a prezentat scrisorile de acreditare reprezentantul plenipotențiar Alexandr Hatisian și s-a deschis Consulatul General/Onorific ce a funcționat până în 1926 (consuli generali/onorifici Harutiun Hăntirian și Armenag Manisalian)

* În urmă cu 22 de ani era lansat postul de televiziune „Prima TV”. Începând cu 17 decembrie 1997, Canal 38 (care şi-a început activitatea în primăvara anului 1994, ca un post local, cu acoperire în Bucureşti,) s-a transformat în Prima TV, post cu acoperire naţională care a încercat, încă de la înfiinţare, să aducă un suflu nou în audiovizualul românesc, prin programele unei televiziuni de divertisment, concepute pe modelul reţetelor de succes occidental

* Se împlinesc 20 de ani (1999) de la dezvelirea, la Timişoara, a monumetului „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Cu 19 ani în urmă (2000) se reinaugura „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși şi parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din „Coloana Infinitului”, „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulele erau numite „mărgele” chiar de autorul lor, Constantin Brâncuşi. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Se împlinesc 5 ani (2014) de când Guvernul Victor Ponta (4) a devenit noul executiv al României, după ce cu două zile înainte a primit votul de încredere al Parlamentului țării. Acesta şi-a încheiat activitatea pe 4 noiembrie 2015, odată cu demisia primului ministru Victor Ponta. După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Klaus Iohannis

Aniversări – Comemorări

– 1843, 17/29: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Alte surse (familiaregala.ro) dau moartea la 18.II/2.III.1916; volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, dă naşterea la 29.XII.1843 (stilul nou), iar moartea la 2.III.1916

– 1863: S-a născut Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (m. 1931)

– 1869, 17/29: A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), teolog, publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române (1866) (n. 1812) – 150 de ani

– 1870, 17/30: S-a născut scriitorul I.[on] A.[lexandru] Bassarabescu; a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (m. 1952)

– 1873, 17/29: S-a născut Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873)

– 1891, 17/31: A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818)

– 1893: S-a născut medicul neurochirurg Dumitru I. Bagdasar; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946)

– 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954)

– 1901: S-a născut Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (m. 1971)

– 1905: S-a născut eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984)

– 1905, 17/30: S-a născut Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; cunoscător al antichităţii greco-romane, a adus contribuţii remarcabile atât în domeniul literaturii şi religiei antice, cât mai ales în cel al istoriografiei şi epigrafiei; lui i se datorează prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea (Histria, Callatis şi Tomis) şi a raporturilor acestora cu geţii; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)

– 1912: A murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1851)

– 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu, director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii (m. 2010)

– 1928: S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; creșterea economică este domeniul în care a adus printre cele mai importante contribuții științifice; membru titular al Academiei Române din 2001

– 1941: S-a născut criticul literar Liviu Petrescu; soţul Ioanei Petrescu, istoric şi critic literar (m. 1999)

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi electricitate (n. 1897)

– 1944: A murit Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1888) – 75 de ani

– 1949: S-a născut istoricul Ioan Haţegan, care şi-a dedicat o mare parte din viaţă pentru studierea istoriei Timişoarei şi a Banatului – 70 de ani

– 1962: A murit Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (n. 1888)

– 1976: A murit Bartális János, poet de naţionalitate maghiară din România (n. 1893)

– 1985: A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1901)

– 2010: A murit Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (n. 1944)

– 2015: A murit George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (n. 1940)

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

– 2016: A murit inginerul Constantin Stroe, care şi-a dedicat aproape 50 de ani din viaţă industriei auto din România; fost director al uzinei Dacia, preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România; fost preşedinte al echipei de fotbal FC Argeş (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Vizita în Japonia a preşedintelui din Uzbekistan, Shavkat Mirziyoyev (17 – 20 dec.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a Regatului Bhutan (aniversarea încoronării primului rege ereditar – 1907)

– 1273: A murit Djalal Al-Din Rumy, unul dintre marii mistici şi poeţi ai literaturii persane; în întreaga lui creaţie el a proslăvit iubirea divină (n. 1207)

– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand (n. ~1490)

– 1749: S-a născut Domenico Cimarosa, compozitor italian (m. 1801) – 270 de ani

– 1770: La această dată a fost botezat compozitorul german Ludwig van Beethoven, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii; considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică (m. 1827)

– 1778: S-a născut Sir Humphry Davy, chimist şi fizician englez; unul dintre fondatorii electrochimiei (m. 1829)

– 1830: A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (n. 1783)

– 1830: S-a născut scriitorul francez Jules de Goncourt (m. 1870)

– 1853: S-a născut bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1933)

– 1870: A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (n. 1795)

– 1885, 17/29: A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1799)

– 1897: S-a născut poetul polonez Wladyslaw Broniewski (m. 1962)

– 1903: S-a născut prozatorul american Erskine Preston Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (m. 1987)

– 1905, 17/30: S-a născut Daniil Kharms (pe numele său adevărat Daniil Ivanovich Iuvachev), poet, autor şi dramaturg rus (m. 1942)

– 1906: A murit Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist şi istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)

– 1907: A murit Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)

– 1923: S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (m. 2006)

– 1925: S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000)

– 1928: A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei ”Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat ”Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1936: S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2017. NOTĂ: Este cel de-al doilea Suveran Pontif care a pășit pe pământ românesc, în zilele de 31 mai – 2 iunie 2019

– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (n. 1897)

– 1943: S-a născut actorul de film britanic Christopher Cazenove (m. 2010)

– 1947: A murit scriitorul francez Tristan Bernard (n. 1866)

– 1964: A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883) – 55 de ani

– 1975: S-a născut Milla Jovovich, top-model şi actriţă de film americană de origine ucraineană

– 1987: A murit (la Northeast Harbor-Maine/S.U.A.) scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze, în 1980; câştigătoare a Premiilor Femina şi Erasmus (n. 1903)

– 1999: A murit cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington, Jr; unul dintre fondatorii genului de jazz neted (n. 1943) – 20 de ani

– 2009: A murit Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (n. 1946) – 10 ani

– 2011: A murit Cesaria Evora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (n. 1941)

– 2011: A murit Kim Jong-Il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942)

– 2016: A murit medicul american Henry Judah Heimlich; a inventat, în 1974, tehnica salvatoare care utilizează presiunea aplicată pe abdomen pentru a elibera căile respiratorii blocate ale unei persoane (n. 1920)

– 2018: A murit Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (n. 1928) – 1 an

– 2018: A murit Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (n. 1943) – 1 an

Calendarul zilei – 16 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 decembrie 2019, 05:00 / actualizat: 19 decembrie 2019, 7:16

EVENIMENTE INTERNE

 – Parlament

* ora 12:00 – Şedința solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

* la încheierea ședinței comune solemne – şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului

– Senat       

* ora 14:30 – Şedinţa Biroului Permanent şi şedința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* Lucrări în comisiile permanente

• 13:30 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală

– Camera Deputaţilor

* la încheierea ședinței comune – Şedinţa Biroului Permanent  şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

– Diplomaţie

* Bank of China, a patra cea mai mare institutie bancara din lume, organizează evenimentul de lansare a Sucursalei sale din Bucuresti, cu ocazia implinirii a 70 de ani de relaţii dipomatice între Republica Populară Chineză şi România, de la ora 16:00, în sala “I.I.C. Brătianu”, Palatul Parlamentului (intrarea C1), şi va fi urmată de o cină informală

 – Juridic

* Tribunalul Bucureşti a amânat pentru astăzi o decizie în dosarul Colectiv

– Economic

* Întâlnire informală organizată de ROMGAZ – ora 10:00, Str. Grigore Alexandrescu nr. 59

* Banca Naţională a României publică un comunicat de presă privind Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2019

– Academie

* Cluj-Napoca: Volumul Tradiție și Excelență-Școlile academice/de știință la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1581-1872-1919-prezent), coordonat de  prof. univ. dr. Daniel David, prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice, va fi lansat astăzi, începând cu ora 17:00, în Auditorium Maximum al UBB (str. M. Kogălniceanu nr. 3). Volumul apare sub egida Institutului STAR-UBB (Institutul de Studii Avansate în Știință și Tehnologie – http://starubb.institute. ubbcluj.ro/), cu implicarea Consiliului Științific al UBB și a decanilor facultăților UBB, alături de alți experți din universitate sau din afara acesteia. Prefața volumului este  realizată de acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB și președintele Academiei Române

– Învăţământ, Cercetare

* Emiratele Arabe Unite: România va fi reprezentată de Lajos Kristof, în calitate de fondator al programului naţional Mentor în România şi de preşedinte al Asociaţiei Gifted Center Kristopher, la conferinţa Global Forum for Education and Learning, ce va avea loc în Dubai, în perioada 16-18 decembrie. Global Forum for Education and Learning este o conferință cu participare mondială, aflată la prima ediţie, unde se reunesc mințile cele mai strălucitoare ale sectorului educației pe o platformă comună pentru a conduce, regla, împuternici și îmbunătăți mijloacele de transmitere a educației

– Istorie

* Banca Naţională a României va lansa în circulaţie, de astăzi, o monedă din alamă, cu tema 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989, şi în circuitul numismatic monede din argint şi alamă pentru colecţionare. Aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul victoriei şi ţinând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” şi valoarea nominală „10 LEI”

* Chiar în ziua aniversării a 30 de ani de la începerea revoluției române din 1989! Instantanee ale libertăţii, realizate în România şi în alte ţări foste comuniste (Bulgaria, Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria) de foto-jurnalistul american Edward Serotta, compun tulburătoarea expoziţie-mărturie „1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi”, ce se deschide astăzi, la ora 19:00, la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), în prezenţa autorului. Evenimentul este organizat de Ambasada Austriei la Bucureşti, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Muzeul Municipiului București şi Centropa, cu sprijinul Raiffeisen Bank România. Expoziţia va fi deschisă între 17 decembrie 2019 şi 19 ianuarie 2020, conform programului de vizitare al Palatului Suţu.Fotograful american – stabilit la Viena – va întâlni publicul român şi în cadrul dezbaterii „1989: Stop-cadre din memorie”, ce va avea loc marți, 17 decembrie, la ora 18:30, la Palatul Suţu. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internaţional

* În Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei va fi vernisată expoziţia „Publicaţia Vestitorul Ortodoxiei, martor al unui nou început în viaţa Bisericii”.„Organizată în contextul împlinirii a 30 de la căderea regimului comunist, expoziţia va cuprinde mai multe materiale din cadrul publicaţiei care surprind schimbările majore din societatea românească realizate prin contribuţia Bisericii”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. Cristian Câdă – redactor Vestitorul Ortodoxiei. Primul număr al publicaţiei a apărut în 29 decembrie 1989 sub denumirea iniţială de Vestitorul Ortodoxiei Românești

* Muzeul Național al Literaturii Române prezintă, de la ora 16:00, în Sala Mare a Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB), din Strada Lipscani nr.84-90, la spectacolul forum-lectură cu Proiectul Revoluția, o nouă piesă de Saviana Stănescu și în regia acesteia, despre cel mai fierbinte moment din istoria noastră recentă. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Timişoara: Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara, finanţate de Primăria Timişoara, organizează o serie de evenimente ce vor marca împlinirea a 30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române şi de la momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism. Din programul zilei:

• ora 11:00 – Şedinţa festivă a Consiliului Local Timişoara dedicată comemorării eroilor martiri din Timişoara – la Primăria Timişoara
• ora 13:30 – Vernisajul expoziţiei de pictură „30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – la Teatrul Naţional
• ora 14:00 – Lansarea cărţii „Timișoara – 30 de ani de libertate”, autor Adrian Kali – la Teatrul Naţional
• ora 14:30 – Premierea câştigătorilor concursului de istorie „30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – la Teatrul Naţional
• ora 17:00 – Concert de muzică folk dedicat Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Mircea Vintilă, Mircea Baniciu şi Ducu Bertzi – pe scena din Piaţa Victoriei (sau la sala Filarmonicii Banatul)
• ora 19:00 – „Revolta” – primul spectacol de balet inspirat după evenimentele din 1989. Participă Maia Morgenstern şi Ion Caramitru, coregrafia Vanda Ştefănescu şi Gigi Căciuleanu – la Opera Română
• ora 20:00 – Moment de reculegere şi aprinderea „Candelelor Nemuririi’’ – în Piaţa Victoriei
• ora 23:45 – Liturghie la Biserica Martirilor

* Budapesta: Începând cu ora 18:00, Institutul Cultural Român la Budapesta, împreună cu Editura L’Harmattan, organizează, la Cafeneaua Három Holló (Piarista köz nr. 1) din Budapesta, un eveniment dedicat celebrării a 30 de ani de la Revoluția română. În cadrul evenimentului „Jos Ceaușescu!”, scriitorul Dragomán György va prezenta cel de-al 3-lea volum al trilogiei „Orbitor” – Aripa dreaptă a scriitorului Mircea Cărtărescu, tradus în limba maghiară. Volumul urmează să apară la editura L’Harmattan, în traducerea Gabriellei Koszta. Traducătoarea Gabriela Koszta, prezentă la eveniment, va citi câteva fragmente din roman. La începutul evenimentului, publicul va fi introdus în atmosfera acelor vremuri prin proiectarea scurtmetrajului regizorului Andrei Cohn „Înainte și după 22/12/1989”

– Cultură

* Dramaturgul româno-american Saviana Stănescu a venit de la New York să dezvolte un proiect unicat despre ce înseamnă pentru cei din diaspora întoarcerea acasă, la Kilometrul Zero al Revoluției din Decembrie 1989.  Muzeul Național al Literaturii Române organizează de la ora 16:00, în Sala Mare a Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB), din Strada Lipscani 84-90, spectacolul forum-lectură cu „Proiectul Revoluția”, o nouă piesă de Saviana Stănescu și în regia acesteia, despre cel mai fierbinte moment din istoria noastră recentă. Participă actorii: Ioana Bugarin, Ioana Flora, Ioana Pavelescu și Filip A. Condeescu. Cu sprijinul Ioanei Gonțea, producător asociat la Platforma Internațională de Teatru București. Lectura scenică va fi urmată de discuții cu publicul, într-un forum în care spectatorii își pot împărtăși impresiile despre spectacol și/sau istoriile personale de la Revoluția din 1989. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB)

* Asociația Culturală REPLIKA prezintă premiera spectacolului ”Bunica e forță!” – ora 19:00, la Centrul de Teatru Educațional Replika, Strada Lânăriei nr.93

* Suceava: Editura Humanitas şi Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava organizează o întâlnire cu Paula Herlo, Rareş Năstase, Alex Dima, Cosmin Savu, Paul Angelescu şi Cristian Leonte, despre volumul „Ne facem bine. O antologie de fapte extraordinare văzute şi vorbite la „România, te iubesc!”, bestseller Humanitas la Gaudeamus 2019 – ora 18:00, în  Auditorium „Joseph Schmidt”, Strada Universităţii nr. 13

– S-a întâmplat într-o zi de 16 decembrie

* Se împlinesc 465 de ani (1554), de când, la Wilno, în Polonia, era parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei

* Acum 171 de ani (1848), Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adopta, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „unirii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848 (16/28)

* Acum 109 ani (1910) a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu motor cu reacţie (avionul „Coandă 1910”), inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”

* Cu 101 ani în urmă (1918) apărea Decretul privind exproprierea pământului din vechea Românie (până în martie 1919 au fost declarate expropriate 2.224.588 ha şi date în arendă obştilor de ţărani) (16/29)

* În urmă cu 81 de ani (1938) era înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Se împlinesc 75 de ani (1944), de când reapărea zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei de format liliput a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938)

* Acum 56 de ani (1963) au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România şi Republica Tunisiană, pe care ţara noastră a recunoscut-o în august 1956, imediat după proclamarea independenței. Ambasada română la Tunis a fost deschisă în octombrie 1967. Tunisia a deschis Ambasada sa la București în octombrie 1981. La 30 septembrie 1997, autoritățile tunisiene au decis închiderea temporară a Ambasadei Tunisiei la București, invocând considerente financiare

* Cu 53 de ani în urmă (1966), Adunarea Generală a ONU a adoptat Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice (a intrat în vigoare la 23.III.1976). Declaraţia universală a drepturilor omului din 10.XII.1948 şi pactele internaţionale referitoare la drepturile omului formează Carta internaţională a drepturilor omului

* Acum 49 de ani (1970), a avut loc premiera filmului „Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public; protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal. Drama romantică are la bază un scenariu scris de Erich Segal, după care a fost adaptată cartea „Love Story”. Filmul, binecunoscut pentru tragedia sa, este considerat, de Institutul American de Film, unul dintre cele mai romantice din toate timpurile

* Acum 48 de ani (1971) era adoptată, de către Adunarea Generală a ONU, Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor. Deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia a intrat în vigoare la 26.III.1975

* Tot acum 48 de ani avea loc şi adoptarea Declaraţiei privind proclamarea Oceanului Indian ca zonă a păcii, de către Adunarea Generală a ONU

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de la izbucnirea manifestaţiilor antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara, care au marcat începutul Revoluţiei române

* Se împlinesc 15 ani (2004) de când România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez de la acea dată, Göran Persson. În decembrie 2012 ITF și-a schimbat denumirea în Alianţa Internaţională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA). Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora

* În urmă cu 9 ani (2010), România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea 230 din 9.XII.1998

– 1859: S-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945) – 160 de ani

– 1860: S-a născut generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916)

– 1878: S-a născut istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (m. 1971)

– 1881: S-a născut dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (m. 1960)

– 1894: A murit arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892) (n. 1817) – 125 de ani

– 1926: S-a născut juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1992)

– 1936: S-a născut, (la Cernăuţi, azi în Ucraina), pictorul şi profesorul Constantin Flondor; co-fondatorul grupurilor „Prolog”, „Sigma” şi „111”, ce au fost preocupate de experimente în domeniul artei şi cercetărilor vizuale interdisciplinare (integrau în artă atât arhitectura şi matematica, cât şi bionica şi cibernetica)

– 1937: S-a născut pictorul şi profesorul Marin Gherasim; membru fondator al „Grupării 9+1”; fost preşedinte de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România (m. 2017)

– 1943: S-a născut Corneliu Bîrsan, jurist și profesor; fost judecător al României la CEDO (1998-2013); fost decan al Facultății de Drept a Universității București (1990-1998); membru corespondent al Academiei Române din 2017

– 1943: S-a născut Tudor Olteanu, comparatist şi teoretician literar („Morfologia romanului european”)

– 1943: A murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (n. 1869)

– 1952: S-a născut Rolf Bossert, poet german originar din România (m. 1986, la Frankfurt am Main; s-a sinucis)

– 1953: S-a născut Leonard Oprea, prozator, poet şi eseist; din anul 1999 s-a stabilit în SUA

– 1958: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și regizorul muzical Dani Constantin

– 1975: A murit medicul Eugen (Bogdan) Aburel, obstretician şi chirurg renumit al vremii, inovator în unele tehnici chirurgicale ginecologice (n. 1899)

– 1979: S-a născut Mihai Trăistariu, cântăreţ de muzică pop-dance – 40 de ani

– 1980: A murit Ion Maxim, critic literar, poet, prozator şi eseist (n. 1925)

– 1991: A murit Mihai Berechet, actor şi regizor al Naţionalului bucureştean (n. 1927)

– 2003: A murit actorul de revistă Gioni Dimitriu (n. 1921)

– 2006: A murit geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru titular al Academiei Române din 2003 (n. 1925)

– 2008: A murit Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (n. 1932)

– 2016: A murit Ion Toboşaru, teatrolog, eseist, poet şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Agricultură şi Pescuit (16 – 17 dec.)

– Strasbourg: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, va prezenta Pachetul semestrial european în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg

– Tokyo: Vizita președintelui uzbekistan, Shavkat Mirziyoyev, în Japonia (16 – 20 dec.)

– Moscova: Ministrul japonez de externe, Toshimitsu Motegi, va efectua prima sa vizită în Rusia (16 – 21 dec.)

– Manipur, India: Prim-ministrul indian, Narendra Modi, și omologul său japonez, Shinzo Abe, vor aduce un omagiu soldaților uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la Manipur

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a statului Bahrain; marchează ieşirea de sub protecţia britanică – 1971

– Ziua Naţională a Republicii Kazahstan; este aniversată Ziua Independenţei (la 16.XII.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan). NOTĂ: La 25 octombrie se aniversează Ziua Republicii (marchează adoptarea Declaraţiei de suveranitate din 25.X.1990)

– 1687: A murit Sir William Petty, medic şi economist englez; unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (n. 1623)

– 1775: S-a născut romanciera engleză Jane Austen (m. 1817)

– 1775: S-a născut compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (m. 1834)

– 1783: A murit compozitorul german Johann Adolph Hasse (n. 1699)

– 1804: S-a născut Viktor Buniakovski, matematician rus; considerat fondatorul școlii ruse de teoria probabilităților (m. 1889) – 215 ani

– 1857: S-a născut astronomul american Edward Emerson Barnard, pionier al fotografiei spaţiale (este autorul unei impresionante colecţii de fotografii reprezentând Calea Lactee, eclipse de Soare şi de Lună) (m. 1923)

– 1859: A murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti” cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786) – 160 de ani

– 1866: S-a născut pictorul rus Vasili Kandinski (m. 1944)

– 1871: A murit scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (pseudonimul lui Georg Wilhelm Heinrich Häring), cunoscut mai ales pentru scrierile sale despre Brandenburg şi Prusia (n. 1798)

– 1882: S-a născut Zoltán Kodály, compozitor, muzicolog şi pedagog ungar (m. 1967)

– 1883: S-a născut Max Linder, actor şi regizor francez de film (m. 1925)

– 1885, 16/28: S-a născut Vladimir Tatlin, pictor, sculptor şi scenograf rus (m. 1953)

– 1891, 16/28: A murit Sir William Arthur White, diplomat britanic; în 1879 a fost trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar la Bucureşti; s-a dovedit un bun observator al realităţilor din ţările în care a avut misiuni diplomatice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1885 (n. 1824)

– 1897: A murit scriitorul francez Alphonse Daudet (n. 1840)

– 1898: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)

– 1901: S-a născut Margaret Mead, antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (m. 1978)

– 1902: S-a născut poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (m. 1999)

– 1916, 16/29: A murit (asasinat de prinţul Iusupov) Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (n. ~1864-1870)

– 1917: S-a născut scriitorul englez Arthur C. Clarke (m. 2008)

– 1919: S-a născut scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (m. 2010) – 100 de ani

– 1921: A murit, la Alger, Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (n. 1835)

– 1938: S-a născut (la Tokyo) Liv (Johanne) Ullmann, actriţă de film de origine norvegiană, regizoare şi scenaristă; una dintre actriţele preferate ale regizorului suedez Ingmar Bergman

– 1965: A murit William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg britanic (n. 1874)

– 1965: A murit tenorul italian Tito Schipa (n. 1889)

– 1969: S-a născut Adam Guy Riess, astrofizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2011, împreună cu Saul Perlmutter şi Brian P. Schmidt pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate – 50 de ani

– 1973: S-a născut (în Mozambic) interpreta portugheză de fadó Marisa (Marisa Núñez)

– 1980: A murit antreprenorul american Harland Sanders, fondatorul lanţurilor de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken) (n. 1890)

– 1983: A murit regizorul rus de film Grigori Alexandrov (n. 1903)

– 1986: A murit Nina Hamnett, pictoriţă şi scriitoare britanică (n. 1890)

– 1989: A murit actriţa italiană de film Silvana Mangano (n. 1930) – 30 de ani

– 2001: A murit scriitorul german Stefan Heym (pseudonimul lui Helmut Flieg) (n. 1913)

– 2009: A murit producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (n. 1930) – 10 ani

– 2013: A murit Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (n. 1926)

– 2017: A murit Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (n. 1956)

– 2018: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (n. 1948) – 1 an

Calendarul zilei – 15 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 decembrie 2019, 05:30 / actualizat: 15 decembrie 2019, 15:42

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Începând cu această dată intră în vigoare noul Mers al Trenurilor 2019-2020, care va fi valabil până la data de 12 decembrie 2020

– Istorie

* Timişoara: Primăria Timişoara organizează evenimente ce marchează 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 de la Timişoara:

• ora 10:30 – Simpozion – „30 de ani de la declanşarea Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – sala Revoluţiei
• ora 17:00 – Marşul Libertăţii – pe traseul Piaţa Maria – Piaţa Victoriei şi depunere de candele pe scările Catedralei Mitropolitane  în memoria eroilor  martiri (Omagiu pentru cei căzuţi în Decembrie 1989 )

– Diverse

* Asociația Anonymo Muza organizează, între orele 11:00 şi 19:00, târgul de produse handmade „Vis de iarnă”. Într-un ambient plăcut, la Impact Hub Universitate, 50 de expozanţi vin pregătiţi cu ornamente de Crăciun, haine şi accesorii, bijuterii, jucării, cosmetice, produse din miere şi lavandă, prăjituri şi bunătăţi

– S-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie

* Acum 207 ani (1812) după eşuarea Primei Republici în Venezuela, Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada (Colombia de mai târziu), punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale documente politice, renumitul „Manifest din Cartagena”

* Cu 159 de ani în urmă (1860), împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotăra alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă) (15/27)

* În urmă cu 157 de ani (1862) apărea, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continua gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac. Publicaţia a sprijinit reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (şi-a încetat apariţia la 5/17.XII.1864) (15/27)

* Acum 151 de ani (1868), a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955); dirijor, Eduard Wachmann. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.IV/11.V.1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906) (15/27)

* Acum 148 de ani (1871) apărea gazeta politică şi literară „Adevărul” (seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17.IV.1872; seria a II-a, cotidian, la Bucureşti: 15/27.VIII.1888-21.XI/3.XII.1916; 3/16.I.1919-17.XII.1937; 13.IV.1946-31.III.1951). Fondator şi primul director: Alexandru V. Beldiman. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării (15/27)

* Cu 143 de ani în urmă (1876) s-a înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional, ca formă de asociere privată a ofiţerilor. Închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor fiind asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I (domnitor la acea dată, iar, din 1881, rege). Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877)

* Acum 97 de ani (1922) apărea, până în 1948, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”. Seria nouă a revistei a apărut în 1991

* Cu 81 de ani în urmă (1938), Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, era prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918

* Se împlinesc 80 de ani (1939), de când la Atlanta (SUA), a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile, cu încasări de 1,6 miliarde de dolari. Regia a fost semnată de Victor Fleming, iar protagoniştii au fost Vivien Leigh (în rolul lui Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler)

* Acum 69 de ani (1950), Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989)

* Cu 49 de ani în urmă (1970), naveta spaţială sovietică „Venera 7” a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus. Sonda a transmis timp de 23 de minute

* În urmă cu 47 de ani (1972), România a aderat la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Prima acorda credite pentru reechilibrarea balanţei monetare iar cealaltă finanţa proiecte de infrastructură

* În urmă cu 24 de ani (1995), în zilele de 15 şi 16 decembrie, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost numită „euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare începând cu 1.I.2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi Lituania (2015)

* Acum 24 de ani, liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok)

* În urmă cu 19 ani (2000), a fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton. În data de 26 aprilie 1986, la ora locală 1:23, reactorul „Numărul 4” al centralei nucleare de la Cernobâl a explodat, emanând în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent

* Acum 17 ani (2002) România a fost nominalizată, pentru prima dată, în cadrul galei Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”

* Cu 6 ani în urmă (2013) izbucnea Războiul Civil din Sudanul de Sud, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitală, Juba, în regiunea Jonglei, care este predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60.000 de persoane se adăpostesc în tabere ONU pe teritoriul țării

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Elefterie, episcop mucenic (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (m. 1860)

– 1868: S-a născut Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (m. 1940)

– 1874: A murit Iosif Szabó, botanist şi farmacist român de naţionalitate germană; originar din Transilvania, s-a stabilit în 1842 la Iaşi, unde, în 1856, împreună cu Atanasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice; împreună cu dr. Iacob Cihac, a întocmit prima lucrare de farmacologie din literatura română; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1803) – 145 de ani

– 1883: S-a născut Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (m. 1960)

– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1991)

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865) – 120 de ani

– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977)

– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992) – 105 ani

– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996) – 105 ani

– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1936: S-a născut economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (m. 2015)

– 1937: S-a născut actorul, scriitorul şi profesorul Dionisie Vitcu

– 1942: S-a născut poeta, prozatoarea şi eseista Smaranda Jelescu; cunoscută în urma celor aproape 3.000 de emisiuni de televiziune realizate la TVR, la secţia Cultură, unde a lucrat mai bine de 20 de ani (m. 2017)

– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic (m. 2008)

– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; debutează cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a şase concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”

– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic; director al ziarului „Cotidianul” (din 2009)

– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993)

– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1901) – 50 de ani

– 1975: S-a născut Cosmin Contra, fost jucător de fotbal, în prezent antrenor al echipei naționale de fotbal a României

– 2008: A murit Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1913)

– 2016: A murit poeta Viorela Codreanu Tiron (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Ceaiului” a fost marcată pentru prima dată în 2005, în India, ca urmare a discuţiilor între marii producători de ceai, ce au avut loc la World Social Forum 2004, de la Mumbai; dacă la început festivităţile dedicate zilei ceaiului sau desfăşurat în ţările mari producătoare de ceai, precum Sri Lanka, Nepal şi India, acestea au câştigat rapid popularitate şi, de-a lungul anilor, celebrarea acestei zile a devenit un fenomen internaţional; iniţial sărbătorită pe 9 decembrie, a fost apoi mutată pe 15 decembrie

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (adevăratul nume: Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m. 68 d.H., s-a sinucis)

– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m. 1726)

– 1675: A murit pictorul olandez Jan Vermeer; unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (n. 1632)

– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923)

– 1832, 15/27: S-a născut Pavel Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic de artă şi umanist rus (m. 1898)

– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908)

– 1859: S-a născut Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (m. 1917) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1903 (m. 1904)

– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator şi designer austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (m. 1956)

– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)

– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962 (m. 2004)

– 1923: S-a născut Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian; iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (m. 2009)

– 1931: S-a născut scriitorul danez Klaus Rifbjerg (m. 2015)

– 1934: S-a născut soprana bulgară Raina Kabaiwanska – 85 de ani

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist, filosof și profesor francez

– 1958: A murit fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1945 (n. 1900)

– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (n. 1901)

– 1974: A murit regizorul american de film Anatole Litvak (n. 1902, în Ucraina) – 45 de ani

– 1989: A murit actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Edward Underdown (n. 1908) – 30 de ani

– 1989: A murit Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916) – 30 de ani

– 2010: A murit regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (n. 1922)

– 2011: A murit Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (n. 1949)

– 2013: A murit actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (n. 1917, în Japonia din părinţi britanici)

Calendarul zilei – 14 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 decembrie 2019, 05:30 / actualizat: 15 decembrie 2019, 15:42

EVENIMENTE INTERNE

 – Învăţământ

* Microsoft România organizează în zilele de 14 și 15 decembrie, la Alice envisions the future, Girls in AI Hackathon – primul eveniment AI care își propune să ofere elevelor din România resursele necesare pentru a-și dezvolta abilitățile de care au nevoie pentru profesiile viitorului

– Cultură

* Camerata Regală aniversează 10 ani de existență. Proiectul Clasic e fantastic – cu cele două componente ale sale, „Cum să înțelegem muzica/Ateneul Român” și „Copilăriile marilor muzicieni/Teatrul Odeon” – sărbătorește și el stagiunea cu numărul 10. „Cum să înțelegem muzica” îl avea la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu” pe dirijorul Horia Andreescu. Și tot maestrul Horia Andreescu conduce Camerata Regală, în concertul extraordinar de astăzi, în care va fi interpretată celebra Simfonie nr. 9 de Ludwig van Beethoven – ora 12:00, la Ateneul Român. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Trupa de metal din România, Bucovina, va susţine, pe scena Arenelor Romane din Bucureşti, tradiţionalul concert de sărbători, alături de o serie de invitaţi speciali : Stahl Kennt Keinen Rost, invitatul german şi Andi Dumitrescu (Bucium) şi Costin Adam (Phoenix)

* Cluj-Napoca: În perioada 29 noiembrie-14 decembrie 2019, Vasile Ernu va susține un turneu de promovare dedicat volumului „Izgoniții”, apărut de curînd în colecția „Ego-grafii” a Editurii Polirom, disponibil și în format digital. Astăzi, lansarea cărţii va avea loc de la ora 17:00, la Casa Tranzit, Str.George Barițiu nr.16. Invitaţi, alături de autor:Michael Shafir, Alex Goldiş

– S-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie

* Acum 739 de ani (1280), apărea prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex – „A şasea cetate”)

* Cu 561 de ani în urmă (1458) era atestat documentar municipiul Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare. Aşezarea de pe Trotuş apare, aşadar, consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Oneşti, alături de obiecte şi arme datând din acea vreme, descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. În dulcele grai moldovenesc, Ştefan cel Mare şi Sfânt poruncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: „Malurile, ţinutu Bacău, Cu mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Voievod, domn ţarei Moldaviei, facem înştiinţare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră şi înainte boerilor noştri, mari şi mici, Maruşca, fata lui Andrieş Slujascul, giupăneasa lui Negrilă, de a sa buna voie şi’au dat satele şi moara, parte a ei, ci şi’au împărţit, înainte noastră şi înainte boierilor noştri, cu fraţii sei şi cu surorile sale şi au dat mănăstirei Bistriţii, unde este hramul Adormirea Preasfintei Născătoarii de Dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujeşti, unde au fost curtea tatălui ei, şi giumătate de moară şi din tot venitul, giumătate, şi la Maluri amândouă coturi Oneştii şi Lăbăseştii, şi fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesău ca să fie sfintei mănăstiri Bistriţii cu tot venitul. Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credinţa a domniei mele, noi Ştefan Voievod şi credinţa mitropolitului nostru Teoctist, şi credinţa tuturor boerilor noştri, mari şi mici”

* Acum 552 de ani (1467), în zilele de 14 şi 15 decembrie, avea loc bătălia de la Baia, confruntare între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Mathias I Corvin (1458 – 1490), determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea din 1459 pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). La rândul său, Ştefan atacase ţinuturile secuieşti (1461), Chilia (1462) şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania (1467). În aceste condiţii, Mathias Corvin decide să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise ascultare. A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei

* Se împlinesc 315 ani (1704) de la înfiinţarea Spitalului Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino. Organizarea și funcționarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului „Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti” din Veneția

* Se împlinesc 155 de ani (1864) de la inaugurarea Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia) (14/26)

* Se împlinesc 150 de ani (1869) de la inaugurarea oficială a clădirii Universităţii din Bucureşti, construită între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944) (14/26)

* Cu 108 ani în urmă (1911) exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini). Tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska. În iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”

* Se împlinesc 105 ani (1914) de când a avut loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia se alege un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi se hotărăşte schimbarea titulaturii în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor (14/27)

* În urmă cu 103 ani (1916) avea loc semnarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României (a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale). La data de 16.II.1918 se încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi în depozite de stat ale Rusiei (14/27)

* Acum 101 ani (1918), la „Metropolitan Opera” din New York, a avut loc premiera Tripticului de opere în câte un act – „Il Tabarro”, „Suor Angelica” şi „Gianni Schicchi” – al compozitorului italian, Giacomo Puccini

* Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite alegea, acum 73 de ani (1946), oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial. Piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU)

* Acum 71 de ani (1948) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi India, la rang de legaţie (la 11.XI.1957 cele două ţări au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă)

* Cu 64 de ani în urmă (1955), la această dată, era trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă). Cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine. În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU. Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja

* Acum 59 de ani (1960) era creată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, de SUA şi de Canada (şi-a început activitatea la 30.IX.1961). În prezent numără 34 de ţări membre. OECD reprezintă, în esenţă, cadrul organizatoric şi juridic înăuntrul căruia ţările membre studiază probleme comune din domeniile economiei, energiei, comerţului, mediului, educaţiei, forţei de muncă şi programelor sociale, comunicării etc., în vederea găsirii de soluţii pentru armonizarea lor

* Tot acum 59 de ani, era adoptată Declaraţia cu privire la Acordarea Independenţei Ţărilor şi Popoarelor Coloniale (la a 15-a sesiune a Adunării Generale a ONU)

* Cu 43 de ani în urmă (1976) avea loc inaugurarea Muzeului Teatrului Naţional din Iaşi

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de când un grup de intelectuali, studenţi şi muncitori din Iaşi, oponenţi ai regimului comunist, a încercat să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, sub egida Frontului Popular Român; mitingul a fost preîntâmpinat de autorităţi

* Acum 24 de ani (1995), avea loc semnarea, la Paris, a Acordului de Pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995); Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), F. Ruse şi ai SUA

* Cu 18 ani în urmă (2001), a început să emită postul privat de televiziune B1 Tv

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan al Crucii, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Direcţiei Operaţii” a Armatei; prima structură centrală de operaţii militare din Armata României, ca parte componentă a Statului Major General, a fost înfiinţată la 14 decembrie 1859 ( – 160 de ani), prin Ordinul de zi nr. 123, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la numai o lună după constituirea Statului Major General

– 1826: A murit Dositei Filitti, mitropolit al Ungrovlahiei (1793-1810) (n. 1734)

– 1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al celor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării; acţiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau şi un puternic caracter naţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman); a substituit o perioadă puterea domnească în regiune (n. 1787)

– 1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (m. 1934)

– 1887: S-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1940, asasinat de legionari în pădurea Snagov)

– 1898: S-a născut Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1980). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 18.XII.1898, iar a morţii 10.I.1980

– 1906: S-a născut inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1910: S-a născut Gaby Michailescu, impresar de teatru (printre alţii al lui Iancu Brezeanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Maria Tănase, Radu Beligan, Amza Pellea), cronicar dramatic şi memorialist (autor al unor cărţi privind lumea teatrului interbelic românesc) (m. 2008)

– 1911: S-a născut Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1996)

– 1918: S-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (m. 2016)

– 1932: S-a născut ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (m. 2013)

– 1932: S-a născut Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator şi publicist (m. 2003)

– 1941: S-a născut Iulian Neacşu, poet, prozator şi traducător

– 1946: S-a născut Aura Urziceanu, cântăreaţă şi compozitoare de muzică de jazz, considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului; stabilită, de peste 30 de ani, în Canada

– 1946: A murit scriitorul Ion Al. Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (n. 1868)

– 1948: S-a născut actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (m. 2006)

– 1949: S-a născut Bogdan Niculescu Duvăz, arhitect, revoluționar și politician; a fost deputat, timp de 26 de ani, în toate legislaturile din perioada 1990–2016 și, pe rând, membru al Partidului Democrat, ex-FSN și, ulterior al PSD, din 2003. Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz a fost ministru în Guvernele conduse de Petre Roman, Victor Ciorbea și Adrian Năstase (m. 2019) – 70 de ani

– 1962: A murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868). NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

– 1968: S-a născut interpretul de muzică folk, jazz și rock Florin Chilian

– 1980: A murit Nichita Smochină, jurist, istoric, etnograf, folclorist şi om politic; membru de onoare al Academiei Române (n. 1894, în judeţul Tiraspol, azi în R. Moldova)

– 1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „l-a văzut pe Dumnezeu” (n. 1907) – 25 de ani

– 1996: A murit Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (n. 1919)

– 2000: A murit economistul Nicolae N. Constantinescu; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1920)

– 2007: A murit Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (n. 1940, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (n. 1937)

– 2017: A murit inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator (1992-1996); membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Protest împotriva Reactoarelor Nucleare”; este o zi în care se organizează acţiuni prin care se încearcă sensibilizarea tuturor celor care, prin activitatea lor, pot influenţa producerea poluării radioactive; acestora li se cere să fie mai precauţi şi mai preventivi. NOTĂ: La 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013, iar pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume

– 1503: S-a născut Michel Nostradamus, astrolog şi medic francez; autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile” (m. 1566). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 21 decembrie 1503

– 1546: S-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (m. 1601)

– 1788: A murit compozitorul german Carl Philipp Emmanuel Bach, al doilea fiu al lui J. S. Bach (n. 1714)

– 1791: S-a născut Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (m. 1860)

– 1799: A murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732) – 220 de ani

– 1803, 14/26: S-a născut Friedrich Reinhold Kreutzwald, scriitor şi folclorist estonian; considerat întemeietorul literaturii naționale din țara sa (m. 1882)

– 1824: S-a născut pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (m. 1898) – 195 de ani

– 1883, 14/26: S-a născut Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (m. 1962)

– 1883: S-a născut Morihei Ueshiba, fondatorul artei marţiale japoneze Aikido (m. 1969)

– 1895: S-a născut poetul şi prozatorul francez Paul Éluard, unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (m. 1952)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (m. 1988) – 95 de ani

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904) – 75 de ani

– 1949: S-a născut (în Africa de Sud) producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (m. 2013) – 70 de ani

– 1952: A murit compozitorul norvegian Fartein Valen, considerat părintele muzicii norvegiene contemporane atonale (n. 1887)

– 1974: A murit Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (n. 1889) – 45 de ani

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru literatură pe 1977 (n. 1898) – 35 de ani

– 1988: S-a născut Vanessa Hudgens, interpretă şi actriţă americană

– 1989: A murit fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace pe 1975 (n. 1921) – 30 de ani

– 1990: A murit Friedrich Dürrenmatt, prozator şi dramaturg elveţian de limbă germană (n. 1921)

– 1993: A murit actriţa americană de film Myrna Loy (n. 1905)

– 1999: A murit jurnalista americană Cathy Hainer, reporter la „USA Today”, devenită celebră prin publicarea propriilor experienţe trăite ca bolnavă de cancer (n. 1961) – 20 de ani

– 2013: A murit Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (n. 1932)

– 2017: A murit regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (n. 1963)

Calendarul zilei – 13 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 decembrie 2019, 05:30 / actualizat: 13 decembrie 2019, 10:45

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Concert susţinut de Alternosfera „Postscriptum din Babel” la Romexpo (Pavilionul A) – ora 19:00. În deschidere vor urca pe scena Alex & The Fat Penguins,  o trupa de rock alternativ cunoscută pentru mesajele sociale pe care le promovează prin muzică. Piesa „Just a Fool” lansată în urmă cu doi ani viza problema corupţiei, iar în decembrie 2017 a şi fost interpretată sub forma unui protest spontan în faţa clădirii Guvernului României. Un eveniment BestMusic Live Concerts powered by ROCK FM

* Bruxelles: Expoziţia proiectului „HIT”, o colaborare între artista de origine română Claudia Rădulescu şi curatoarea şi artista belgiană Els Vermang, va fi prezentată la KANAL-Centre Pompidou, în perioada 13 decembrie 2019 – 26 ianuarie 2020, în cadrul Festivalul EUROPALIA România (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020). Participarea țării noastre este coordonată de Institutul Cultural Român. În cadrul expoziţiei vor fi prezentaţi şi colaboratorii acestui proiect: instituţiile EUROPALIA şi KANAL – Centre Pompidou, muzicieni, producători, agenţii de presă, firme, jurnalişti

– Sport

* Asociația Femeilor Motocicliste – Wima România – cu sprijinul BikeHub şi Tucano Urbano organizează petrecerea de deschiderea a sezonului de bârfe… moto, desigur! în Calea 13 Septembrie nr. 55-57 (showroom The Bike Hub Romania) începând de la ora 19:00

– Diverse

* Moș Crăciun va sosi la Târgul de Crăciun București, astăzi, de la ora 18:00, propunând, cu această ocazie, un program artistic special: Gașca Zurli, Alina Sorescu și „Picii lu’Soreasca”, Jo & Band, Randi. Moșul și elfii săi vor sta de vorbă cu cei mici zilnic, între orele 11:00 – 13:00 și 17:00 – 22:00, până pe 24 decembrie

– S-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie

* Acum 424 de ani (1595) a avut loc lupta de la Areni. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, este prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime

* Cu 171 de ani în urmă (1848) armata revoluţionară ungară, comandată de generalul Jozéf Bem (n. 1795 – m. 1850), intra în Cluj. În proclamaţia sa, generalul Bem cheamă la unire forţele revoluţionare române şi maghiare (13/25)

* Acum 91 de ani (1928) la Filarmonica din New York (SUA), avea loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin

* Cu 88 de ani în urmă (1931), la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice

* Acum 38 de ani (1981), în faţa amplorii mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, conducerea Poloniei instituia starea de asediu pe întreg teritoriul ţării (ridicată la 31.XII.1982), interzicea mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi grupările de opoziţie, internându-i pe principalii lideri ai acesteia

* Cu 29 de ani în urmă (1990) apărea, în Monitorul Oficial, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), adoptată de Parlamentul României. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Primul-ministru al Guvernului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională

* Acum 14 ani (2005) se inaugura noul sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei nr. 125, Sector 1. Înfiinţată în data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală

* Acum 12 ani (2007) avea loc semnarea noului tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat avea drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Până în prezent nu au fost definitivate procedurile naţionale de aplicare a Tratatului de Republica Cehă, Polonia şi Germania, iar Irlanda este unica ţară care încă nu a ratificat Tratatul de la Lisabona

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest (Calendarul Creştin-Ortodox 2019). NOTĂ: Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693), Sf. Ierarh Dosoftei a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”

– „Ziua Tipografilor Români”; la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor din Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros; eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat, breasla tipografilor fiind prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921

– „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917, parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat constituţia; tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea

– 1833: S-a născut Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896, 1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru al Academiei Române, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (m. 1909)

– 1843: S-a născut compozitorul George Stephănescu (m. 1925)

– 1865: S-a născut generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane)

– 1876: S-a născut Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (m. 1966)

– 1886: S-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (m. 1928)

– 1887: S-a născut poetul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (m. 1988)

– 1893: S-a născut fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1972)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1900: S-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970)

– 1901: S-a născut Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (m. 1987)

– 1906: S-a născut pianistul Dagobert Bucholz (m. 1991)

– 1907, 13/26: S-a născut Grigore Popescu-Băjenaru, prozator şi istoric literar; autor de literatură de popularizare şi de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic (m. 1986)

– 1917: S-a născut Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Liviu Comes (m. 2004)

– 1923: S-a născut Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn (m. 2015)

– 1925: S-a născut sculptorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007, la Paris)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012) – 85 de ani

– 1943: S-a născut sculptorul Mihai Caranica, stabilit, din 1982, în Germania

– 1945: S-a născut pictorul Bogdan Pietriş (m. 2006)

– 1948: A murit Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (n. 1878)

– 1955: A murit fizicianul Alexandru Proca, stabilit la Paris în 1926; contribuţii în fizica particulelor elementare; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1897)

– 1962: S-a născut Vlady Cnejevici, instrumentist, compozitor şi aranjor; a cântat cu trupe precum „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” sau „Pasărea Rock”

– 1982: A murit tenorul Aurel Alexandrescu (n. 1903)

– 1983: A murit poetul şi eseistul Nichita Stănescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1933)

– 1987: A murit prozatorul George Acsinteanu; a lucrat şi ca secretar literar la Radiodifuziunea Română (n. 1905). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 14 decembrie 1987

– 1987: A murit poetul Marcel Mihalaş (n. 1937)

– 1999: A murit pictorul Gheorghe Berindei (n. 1921) – 20 de ani

– 2002, 13/14: A murit economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2015: A murit Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1204: A murit Moise Maimonide, filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei (n. 1135) – 815 ani

– 1466: A murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene (n. ~1386)

– 1553: S-a născut Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin ”Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (m. 1616, asasinat)

– 1603: A murit matematicianul francez François Viète; considerat unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 13 sau 23 februarie 1603

– 1720: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (m. 1806)

– 1784: A murit Samuel Johnson, scriitor şi lexicograf britanic; autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1747-1755) (n. 1709) – 235 de ani

– 1797: S-a născut poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (m. 1856)

– 1816: S-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892)

– 1871: S-a născut Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (m. 1945)

– 1893: S-a născut biochimistul american Edward Adelbert Doisy; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (m. 1986)

– 1903: S-a născut Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (m. 1993)

– 1909: A murit Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855) – 110 ani

– 1915: S-a născut actorul de film german Curd Jürgens (m. 1982)

– 1923: S-a născut pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (m. 2012)

– 1923: S-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck

– 1925: S-a născut Dick Van Dyke (nume la naştere: Richard Wayne Van Dyke), actor, comediant, scriitor, cântăreţ, dansator şi producător american

– 1929: S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru şi film – 90 de ani

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012) – 85 de ani

– 1935: A murit chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (n. 1871)

– 1944: A murit pictorul, graficianul, profesorul și scriitorul rus Vasili Vasilievici Kandinsky; fondatorul artei abstracte (n. 1866) – 75 de ani

– 1957: S-a născut Steve Buscemi, actor, scenarist şi regizor american

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1977 (n. 1898) – 35 de ani

– 1996: A murit dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (n. 1910)

– 2010: A murit Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (n. 1941)

– 2011: A murit scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (n. 1925)

– 2016: A murit actorul canadian Alan Thicke (n. 1947)

– 2018: A murit Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (n. 1937) – 1 an

Calendarul zilei – 12 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 decembrie 2019, 05:24 / actualizat: 12 decembrie 2019, 9:08

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în comisiile parlamentare

– Social

* Salvați Copiii România organizează evenimentul caritabil al anului, Festivalul Brazilor de Crăciun, un prilej al solidarității sociale, ajuns la a 19-a ediție

– Economie

* Conferinţa ZF Energie 2019 cu tema „Cât de pregătită energetic este România pentru iarna 2020 şi cum se relansăm investiţiile?”- la Hotel Radisson

– Învăţământ

* Poiana Braşov: A.N.C.I.A. Training SRL – Academia Naţională de Control Intern şi Achiziţii – organizează cursul „Strategii pentru Eliminarea Bullyng-ului în Şcoli şi Licee” în perioada 12 – 15 decembrie – la Hotel Poiana Ursului

* Centrul Regional Scholas Occurrentes din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) organizează un dialog cu Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie, în cadrul unei transmisiuni live – între orele 19:00 – 20:00

– Cultură

* Dorian Boguță – actor și regizor român, originar din Basarabia –  și actorul Dragoș Bucur deschid împreună 2DB Studio Films, cel mai mare platou de filmare din București – ora 19:00, pe Calea Giulești nr. 333

* Teatrul „Nottara” găzduiește, de la ora 19:00, premiera națională a spectacolului „Weekend Comedy” de Sam Bobrick. Amatorii de teatru vor avea astfel ocazia să îi vadă pe Florin Busuioc, Adelaida Zamfira, Ioana Mărcoiu și Cristian Popa în această comedie savuroasă, montată de Dragoș Câmpean

* Bruxelles: În cadrul Festivalului Europalia România (2 oct. 2019 – 2 feb. 2020), scriitoarele Carmien Michels, Simona Popescu, Andreea Răsuceanu şi traducătoarea Cătălina Olşobanu vor participa la o întâlnire literară la Biblioteca Munt Punt. Ziaristul Terry Verbiest va avea, tot aici, pe 13 decembrie, o întâlnire cu publicul, unde va vorbi despre rezidenţa sa de la Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie

* Cu 318 ani în urmă (1701), un edict imperial lăsa românilor din Transilvania libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă

* Acum 169 de ani (1850), cancelaria imperială de la Viena ridica Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţa, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu

* Se împlinesc 155 de ani (1864), de când Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Şaguna a fost numit mitropolit (12/24)

* Acum 123 de ani (1896), inginerul şi fizicianul italian, Guglielmo Marconi (1874-1937), a făcut la Londra prima demonstraţie publică a radioului. Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza tuturor tehnologiilor moderne de radiodifuziune. Îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care se putea transmite

* Cu 118 ani în urmă (1901) avea loc transmiterea primului semnal radio transatlantic. Din Anglia (de la Poldhu din Cornwall) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse. Această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase

* În urmă cu 94 de ani (1925), din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea a renunţat, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La data de 31.XII.1925 Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai

* Cu 78 de ani în urmă (1941) România declara război Statelor Unite ale Americii la insistenţele Germaniei şi Italiei (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Între cele două ţări nu au avut loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice

* Într-o zi de 12 decembrie, acum 78 de ani (1941), Adolf Hitler anunţa planul de exterminare a evreilor, la o întrunire a Partidului Nazist (Reichsleiter) şi a liderilor regionali de partid (Gauleiteri). Soluţia finală a problemei evreieşti în Europa se referea la planul germano-nazist de executare a genocidului sistematic împotriva evreilor europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Punerea în practică a acestei „soluţii finale” a dus la Holocaust. Chiar şi înainte de punerea definitivă în practică a planurilor soluţiei finale în 1942, au fost ucişi în masă aproximativ un milion de evrei, dar numai după ce s-a luat decizia eradicării întregii populaţii evreieşti a început cu adevărat măcelul în lagărele de exterminare

* Se împlinesc 20 de ani (1999), de când, în urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest (totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro), petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania. Mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier

* Cu 7 ani în urmă (2012), reuniţi la Bruxelles, miniştrii de finanţe din blocul comunitar au găsit o formulă finală pentru înfiinţarea unei autorităţi unice de supraveghere bancară, primul pas pentru înfiinţarea unei uniuni bancare pentru blocul comunitar. Instituţia de supraveghere avea să funcţioneze începând cu 1 martie 2014, în cadrul Băncii Centrale Europene fiind condusă de câte un reprezentant al celor 17 state din zona euro, patru oficiali din cadrul BCE, un preşedinte şi un vicepreşedinte

* Cu 4 ani în urmă (2015), la Paris, s-a încheiat un nou acord global istoric privind schimbările climatice, acesta fiind primul acord multilateral major încheiat în secolul al XXI-lea, ce pune bazele unui plan global de acţiune pe care omenirea ar trebui să îl urmeze pentru a evita schimbări climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C. Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri. Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– Sf. Fecioară Maria de la Guadalupe (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1893: S-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film (m. 1973)

– 1889, 12/24: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru al Academiei Române; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.XII.1889 (basilica.ro) iar decesul la 21.VIII.1972

– 1905: S-a născut poetul Virgil Huzum (m. 1987)

– 1907: S-a născut botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1908: A murit compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice Române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (n. 1836)

– 1927: S-a născut Ion M. Anghel, diplomat, jurist și profesor universitar; una dintre personalităţile emblematice ale diplomației din ultima jumătate de secol

– 1929: S-a născut Marin Bucur, istoric literar, scriitor şi ziarist (m. 1994) – 90 de ani

– 1933: S-a născut pictorul Viorel Mărginean; ministru al culturii în perioada 1995-1996; membru de onoare al Academiei Române din 2006

– 1934: A murit pictorul George Demetrescu Mirea (n. 1852) – 85 de ani

– 1936: S-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României; a fost preşedintele Federaţiei Române de Atletism din 1988 până în 2005 (m. 2016)

– 1939: S-a născut fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2016) – 80 de ani

– 1939: S-a născut Tudor Octavian, scriitor, critic de artă şi jurnalist – 80 de ani

– 1941: S-a născut Smaranda Oţeanu-Bunea, critic muzical şi compozitoare; fondatoarea revistei „Melos” şi a Operei Comice pentru Copii din Bucureşti

– 1942: S-a născut dirijorul român Alexandru Lascae (m. 2009)

– 1951: S-a născut Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (m. 2014)

– 1953: S-a născut Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, eseist; cunoscut publicului în special prin emisiunea „Omul care aduce cartea”, care a fost difuzată între 2000-2015 de Pro TV

– 1955: S-a născut ÎPS Teodosie (pe numele său de mirean Macedon Petrescu), arhiepiscop al Tomisului (din 2001)

– 1955: S-a născut Sorin Ilieşiu, cineast şi om politic

– 1962: A murit Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (n. 1891)

– 1983: A murit actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (n. 1931)

– 1989: A murit chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1910) – 30 de ani

– 1990: A murit chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara; este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (n. 1910) – 25 de ani

– 1996: A murit actriţa Ileana Predescu (n. 1927)

– 2002: A murit juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2008: A murit sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (n. 1933)

– 2011: A murit cântăreaţa Mălina Olinescu (n. 1974)

– 2017: A murit artista plastică Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Liderii partidelor naţionale afiliate Partidului Popular European (PPE) se reunesc pentru pregătirea Consiliului European de iarnă (12-13 decembrie). La summitul PPE, care începe la ora locală 12:30 şi va fi prezidat de preşedintele formaţiunii paneuropene Donald Tusk, sunt invitaţi de asemenea preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber

– Bruxelles: Summit al şefilor de stat şi de guvern din cadrul UE (12 – 13 dec.)

– Algeria: Alegeri prezidenţiale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua pentru Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate”; la 12 dec. 2012, în cadrul celei de-a 53-a Adunări Generale a Națiunilor Unite (ONU), a fost adoptată de către 193 de țări rezoluția privind acoperirea universală de sănătate (Universal Healt Coverage – UHC), care solicită țărilor să furnizeze asistență medicală accesibilă și de calitate fiecărei persoane, oriunde

– „Ziua Internațională a Neutralității”, marcată anual, începând cu 2017, de către Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea, la 2 februarie 2017, a Rezoluției 71/275, introdusă de Turkmenistan (12 decembrie este a doua zi națională a statului Turkmenistan, cunoscută ca ”Ziua neutralității”, în care și-a declarat starea permanentă de neutralitate, recunoscută de Adunarea Generală a ONU la 12 decembrie 1995 prin Rezoluția 50/80 și reafirmată la 3 iunie 2015, prin Rezoluția 69/285). Rostul acestei zile este de a sublinia importanța principiilor suveranității și egalității în drepturi ale statelor membre, dreptul lor la integritate teritorială, autodeterminare și respingere a încercărilor de amestec în afacerile interne; totodată, ziua promovează rezolvarea pașnică, pe cale diplomatică a disputelor internaționale, în așa fel încât pacea și securitatea mondiale să nu fie compromise

– Ziua Naţională a Republicii Kenya; aniversarea proclamării independenţei – 1963

– „Ziua Constituţiei” Federaţiei Ruse; sărbătoare de stat stabilită prin decret prezidenţial; la 12.XII.1993 a avut loc referendumul pentru adoptarea noii Constituţii, care a intrat în vigoare la 24.XII.1993

– 1792: S-a născut eroul naţional grec Alexandru Ipsilanti, şef suprem al Eteriei; a condus lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (m. 1828)

– 1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert (m. 1880)

– 1863: S-a născut pictorul norvegian Edvard Munch (m. 1944)

– 1866: S-a născut chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1913 (m. 1919)

– 1877: A murit José de Alencar, scriitor, jurnalist, om politic şi avocat brazilian (n. 1829)

– 1892: A murit poetul englez Robert Browning; alături de Alfred Tennyson, a fost cea mai importantă personalitate a poeziei victoriene (n. 1812)

– 1903: S-a născut Yasujiro Ozu, regizor japonez de film (m. 1963)

– 1909: A murit Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din München, a fost considerat drept întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind, totodată, titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1856) – 110 ani

– 1915: S-a născut Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (m. 1998)

– 1923: S-a născut pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (m. 2012)

– 1928: S-a născut scriitorul kârgâz Chingiz Aitmatov (m. 2008)

– 1929: S-a născut John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (m. 1994) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Roberto Benzi, dirijor francez de origine italiană

– 1938: S-a născut interpreta americană de muzică pop Connie Francis

– 1940: S-a născut cântăreaţa rock americană Dionne Warwick

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard, specializat în analiza matematică (n. 1856)

– 1963: A murit Yasujirō Ozu, regizor japonez de film (n. 1903)

– 1970: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul scoţian David Horne

– 1999: A murit romancierul american Joseph Heller (n. 1923) – 20 de ani

– 2001: A murit Jean Richard, actor francez (n. 1921)

– 2013: A murit actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (n. 1931)

– 2013: A murit actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (n. 1917)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și editorul german Wilhelm Genazino (n. 1943) – 1 an

Calendarul zilei – 11 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 decembrie 2019, 05:20 / actualizat: 12 decembrie 2019, 9:08

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

*  Lucrări în plen

* Lucrări în comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* ora 12:00 – Vot final

* la înch. ședinței de vot final – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în comisiile parlamentare

– Ambasade

* De la ora 19:30, la Catedrala „Sfântul Iosif” din capitală, va avea loc concertul „Violoncelul, harpa şi emoţiile” organizat de Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul Asociaţiei pentru Muzică, Artă şi Cultură şi al Muzeului Naţional George Enescu. Concertul va fi susţinut de muzicianul spaniol Pedro Bonet (violoncel) şi artista româncă Roxana Moişanu (harpă celtică). Acest spectacol, organizat cu ocazia sărbătorilor de iarnă, îşi propune să evidenţieze modul armonios în care cele două instrumente fuzionează, punând în valoare capacitatea acestora de a sensibiliza şi de a transmite publicului emoţii, trăiri şi sentimente. Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile

– Economic

* Camera de Comerț și Industrie București și Universul Juridic organizează „Smart Law Conferences. Psihologia Judiciară în Procesul Penal” – ora 9:30, în Aula Carol I, etaj 2, Palatul Camerei de Comerț și Industrie, Str. Ion Ghica, nr. 4, Sector 3, București (vis-a-vis de Banca Națională a României)

* Conferinţa ZF „În căutarea brandului de ţară. România, izvorul de ape minerale al Europei” – la Hotel Radisson

* Conferinţa ”Financial Intelligence Hall Of Fame Awards Gala Dinner” – ora 18:30, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa

– Cultură

* Naista româncă Andreea Chira şi Ansamblul austriac de coarde Kahlo prezintă lucrări celebre de Crăciun, în cadrul concertului „Iarna”, ce va avea loc astăzi, de la ora 19:00, la Sala Radio, Strada General Berthelot nr. 60-64. Evenimentul este organizat de Ambasada Austriei la Bucureşti, Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi Radio România Muzical, cu sprijinul Orchestrelor şi Corurilor Radio

* Concert al trupei de metal-rock Týr (Insulele Feroe), în deschiderea căruia va evolua formaţia Evolucija (Serbia) – ora 19:00, în Club Quantic

* Braşov: Sărbătorile de iarnă vor fi celebrate pe ritmul muzicii clasice în șapte orașe din România, cu ocazia turneului național aniversar „Vienna Crystal Christmas”, susținut de unii dintre cei mai iubiți muzicieni austrieci, membrii orchestrei Johann Strauss Ensemble, conduși de maestrul dirijor Russel McGregor. În perioada 11 – 18 decembrie, artiștii vor marca aniversarea celor 15 ani de succes alături de spectatorii români printr-o nouă serie de concerte speciale de Crăciun, programate astfel: Sala Patria din Brașov (11 decembrie), Opera Națională Română Cluj-Napoca (12 decembrie), Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu (13 decembrie), Palatul Culturii Târgu-Mureș (14 decembrie), Filarmonica de Stat Arad (15 decembrie), Filarmonica „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea (16 decembrie) și Opera Națională Română București (18 decembrie)

– Sport

* Mari campioni olimpici şi mondiali, antrenori şi preşedinţi de federaţii vor fi profesori de sport timp de o zi pentru 1.500 de elevi de la mai multe şcoli din sectorul 5 al Capitalei. Anghel Iordănescu, Monica Iagăr, Nicu Vlad, Ana Maria Popescu Brânză, Julianne Duckadam, Helmut Duckadam, Cristinel Romanescu, Silvia Stroescu, Gruia Docan, Alexandra Dulgheru şi Alina Dumitru vor susţine ora de Educaţie Fizică şi Sport pentru elevii de la mai multe şcoli din Bucureşti, în perioada 2-17 decembrie, în cadrul proiectului „Azi sunt proful tău de sport”. Proiectul este iniţiat de asociaţia Junior Sport, în parteneriat cu Primăria Sectorului 5. Din program:

• Alina Dumitru (judo) va fi astăzi, de la ora 12:00, profesor de sport la Şcoala Gimnazială nr. 150 (60 de elevi); Alexandra Dulgheru (tenis) pe 13 decembrie, ora 10:00, la Şcoala Gimnazială nr. 128 (150 de copii); Amatto Zaharia (preşedinte Federaţia Română de Kempo) şi Radu Ciucă (preşedinte Club Sportiv de Arte Marţiale Radu Sensey) pe 16 decembrie, ora 11:30, la Şcoala Gimnazială Principesa Margareta (120 de elevi)

– S-a întâmplat într-o zi de 11 decembrie

* Acum 184 de ani (1835), în sala „Teatrului Momulo” din Bucureşti, avea loc premiera primului vodevil românesc, „Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann

* Cu 158 de ani în urmă (1861), avea loc citirea Proclamaţiei către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată” (11/23)

* Tot acum 158 de ani se desfiinţau taxele de export la produsele Principatelor Unite (11/23)

* Acum 158 de ani (1861) era adresată proclamaţia către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată” (11/23)

* În urmă cu 143 de ani (1876) începea, la Istanbul, o conferinţă a reprezentanţilor Puterilor europene (care s-a încheiat la 8/20.I.1877), cu scopul de a determina Poarta Otomană să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Pentru torpilarea conferinţei, Poarta va proclama, chiar în ziua începerii acesteia, o Constituţie cu aparenţe liberale, în care România (ca şi Serbia şi Egiptul) era desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului Otoman, fiind astfel încălcată autonomia statului român, recunoscută prin tratatele internaţionale aflate atunci în vigoare (11/23)

* La data de 11 decembrie 1882, acum 137 de ani, The Bijou Theatre din Boston, Massachusetts (SUA), devenea primul teatru din lume iluminat cu ajutorul luminii electrice

* Acum 103 ani (1916), în urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, s-a format, la Iaşi, un Guvern de concentrare naţională I. I. C. Brătianu (liberal) – Take Ionescu (conservator-democrat). A fost numit „Guvernul refacerii Armatei şi al rezistenţei victorioase din 1917” (11/24)

* Acum 101 ani (1918) regele Ferdinand I (1914-1927) emitea Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit căruia serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, a decretat Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România” (11/24)

* Cu 78 de ani în urmă (1941) Germania şi Italia declarau război Statelor Unite ale Americii (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 73 de ani avea loc crearea Fondului ONU pentru Copii – UNICEF. La data de 11 decembrie 1946 era înfiinţat, de Ansamblul General al Naţiunilor Unite, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor, cu sediul central la New York. În 1953, numele său (The United Nations International Children’s Emergency Fund) a fost scurtat în Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular – UNICEF. Organizaţia oferă asistenţă umanitară şi pentru dezvoltare copiilor şi mamelor lor în ţările în curs de dezvoltare. UNICEF se concentrează pe 5 priorităţi de bază: educaţia fetelor, plus de imunizare, protecţia copilului, HIV/SIDA, şi copilărie pentru copii. Alte priorităţi includ supravieţuirea copiilor, copilul şi familia şi sporturi pentru dezvoltare. UNICEF a primit, în anul 1965, Premiul Nobel pentru Pace. România a devenit membru la 8.IX.1971

* Cu 64 de ani în urmă (1955), lua fiinţă prima companie farmaceutică din România şi din sud-estul Europei care producea penicilina descoperită de Alexander Fleming. La acea dată compania purta numele de Fabrica Chimică nr. 2 Iaşi. În prezent Compania Antibiotice Iaşi este singura unitate românească de stat din domeniul producţiei de medicamente

* Acum 33 de ani (1986) intra în vigoare Tratatul de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (după numele insulei aparţinând Noii Zeelande), semnat la 7.VIII.1985

* Se împlinesc 25 de ani (1994), de când trupele ruseşti au început să pătrundă pe teritoriul republicii separatiste Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. În decursul Primului Război Cecen (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți în rândul populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznîi și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Khavsa-Yurt la 31 august 1996

* Acum 22 de ani (1997) avea loc încheierea, cu ocazia Conferinţei de la Kyoto/Japonia, a Protocolului privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a limitei de gaze cu efect de seră (semnat cu o zi înainte), intrat în vigoare la 16.II 2005. Protocolul de la Kyoto, este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice

* Cu 22 de ani în urmă (1997) Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) a căpătat personalitate juridică (prin sentinţa civilă nr. 1216 a Tribunalului Bucureşti). 27 membri fondatori au decis, la 17 octombrie 1997, creearea unui forum la nivel naţional, care să cuprindă personalităţi din domeniul ingineriei, cu scopul de a promova dezvoltarea cercetării ştiinţifice, al creaţiei tehnice şi perfecţionarea învăţământului ingineresc. ASTR a fost acceptată, în oct. 2006, în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginereşti din Europa

* Acum 3 ani (2016) a fost deschis în Elveţia cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul, cu o lungime de 57 km, străpunge masivul Gotthard şi este şi cel mai adânc din lume, în unele locuri fiind la 2,3 km de suprafaţă. Proiectul inovator le va permite călătorilor să traverseze Alpii, cu trenuri de mare viteză, în 17 minute

* În urmă cu 3 ani (2016) aveau loc alegerile legislative din România. Acestea s-au desfăşurat în mod diferit față de cele din 2008 şi 2012, întrucât la data de 24 februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe listă și renunțarea la sistemul de vot uninominal folosit în ultimele două alegeri legislative. Pentru prima dată în istoria alegerilor din România, activitatea în secţiile de votare a fost înregistrată audio-video, neîntrerupt, după închiderea urnelor. Şi tot pentru prima dată în România, cetățenii români din străinătate au putut vota prin corespondență. La Camera Deputaților, după rezultatele finale, PSD a obţinut 45,47% din voturi (154 de mandate), PNL – 20,04% (69 de mandate) şi USR – 8,87% din voturi (30 de mandate), iar la Senat PSD a înregistrat un procentaj de 45,67 (67 de mandate), PNL – 20,41 (39 de mandate) şi USR – 8,92 (13 mandate)

Aniversări – Comemorări

– 1850: S-a născut Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (m. 1912)

– 1886: S-a născut Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (m. 1969)

– 1888: S-a născut Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (m. 1935)

– 1913: A murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1840)

– 1916: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor; bogată activitate didactică; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2012)

– 1923: S-a născut Mircea Nicolae Angelescu medic specialist în boli infecţioase (studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) și profesor (m. 2010)

– 1940: S-a născut violonista şi profesoara Cornelia Bronzetti

– 1941: S-a născut ziaristul Petre Mihai Băcanu; fost director al ziarului „România liberă” (1989 – 2010)

– 1942: S-a născut Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (m. 2014)

– 1958: A fost arestat filosoful Constantin Noica (şi grupul său de prieteni din care făceau parte Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Theodor Enescu, Marietta Sadova ş.a); a fost condamnat, la 1.III.1960 („sub acuzaţia de uneltire contra orânduirii sociale”), în urma „procesului Noica-Pillat”, la 25 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii personale. NOTĂ: Site-ul procesulcomunismului.com/marturii dă data de 18.XII.1958

– 1965, 11/12: A murit George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator. A fost numit de către revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister. A fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1881). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 12 decembrie 1965

– 1985: A murit sculptoriţa Ioana Kassargian (n. 1936)

– 1993: A murit actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1894). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1997: A murit lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1920)

– 2001: A murit pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1929)

– 2001: A murit Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (n. 1938)

– 2011: A murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1919)

– 2011: A murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS)

– 2014: A murit Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (n. 1925) – 5 ani

– 2015: A murit fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003, pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră

– „Ziua Mondială a Tangoului”; este celebrată, din 1977, în ziua de naştere a lui Carlos Gardel (1890-1935), considerat „regele tangoului”. Tangoul s-a născut în Argentina, la Buenos Aires, la sfârşitul secolului al XIX-lea, apoi s-a răspândit în Europa unde a cuprins Parisul, Londra, Roma, Berlinul şi New York-ul de peste ocean. Abia după aceea s-a întors în Buenos Aires – însă cu un alt statut

– Aniversarea proclamării Republicii Burkina Faso – 1958. Ziua Naţională

– 1758: S-a născut Carl Friedrich Zelter, compozitor şi dirijor german (m. 1832)

– 1781: S-a născut Sir David Brewster, fizician scoțian; a descoperit caleidoscopul și a perfecționat stereoscopul (m. 1868)

– 1792: S-a născut preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (m. 1848)

– 1801: S-a născut Christian Dietrich Grabbe, dramaturg, exponent al dramei realiste germane din secolul al XIX–lea (m. 1836)

– 1803: S-a născut Hector Berlioz, compozitor dirijor şi teoretician muzical francez (m. 1869)

– 1810: S-a născut Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară (m. 1857)

– 1843: S-a născut medicul german Robert Koch, descoperitorul bacilului tuberculozei, care-i poartă numele (1882); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1905 (m. 1910)

– 1863: S-a născut Annie Jump Cannon, astronom american pe a cărei muncă se bazează catalogarea modernă a stelelor; împreună cu Edward C. Pickering, ea este creditată cu realizarea schemei de clasificare stelară Harvard, care clasifică stelele în funcţie de temperatură (şi comparativ cu Soarele) (m. 1941)

– 1876: S-a născut Mieczysław Karłowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (m. 1909)

– 1882: S-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970)

– 1904: S-a născut Felix Nussbaum, pictor german (m. 1944) – 115 ani

– 1905: S-a născut Eugen Fink, filosof şi pedagog german (m. 1975)

– 1908: S-a născut compozitorul american Elliott Carter (m. 2012)

– 1908: S-a născut cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, director de imagine, scenarist, producător, actor și monteur (m. 2015)

– 1911: S-a născut scriitorul egiptean Naguib Mahfouz; primul scriitor arab laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988 (m. 2006)

– 1912: S-a născut producătorul italian de film Carlo Ponti (m. 2007)

– 1913: S-a născut Jean Marais, actor francez de film (m. 1998)

– 1918: S-a născut scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (m. 2008)

– 1928: S-a născut Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (m. 1996)

– 1930: S-a născut Jean-Louis Trintignant, actor de film şi regizor francez

– 1935: S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, preşedintele onorific al consiliului de supraveghere al companiei Porsche, creator al modelului 911; a pus bazele unei noi culturi a designului, care a conturat maşinile sport până în ziua de azi (m. 2012)

– 1937: S-a născut scriitorul american Jim Harrison (m. 2016)

– 1938: A murit Christian Lange, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace pe 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (n. 1869)

– 1941: A murit matematicianul francez Émile Picard; contribuţii în domeniul teoriei funcţiilor analitice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1856)

– 1944: S-a născut Brenda Lee, cântăreaţă americană – 75 de ani

– 1952: S-a născut scriitorul italian Andrea de Carlo

– 1953: A murit dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (n. 1882)

– 1967: A murit dirijorul italian Victor de Sabata (n. 1892)

– 1968: A murit Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia ”The New York Times” între anii 1935 şi 1968 (n. 1891)

– 1978: A murit biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru chimie pe 1955 (n. 1901)

– 2012: A murit muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (n. 1920)

– 2012: A murit soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (n. 1926)