VIDEO | Imagini de colecție din primele expediții conduse de comandorul Constantin Scarlat, fondatorul scafandreriei moderne românești
O călătorie unică în adâncurile Mării Negre, alături de Constantin Scarlat, pionierul scafandreriei militare și al arheologiei subacvatice românești.
Publicat de Adina Sîrbu, 15 noiembrie 2026, 19:33
Imagini din adâncurile Mării Negre, care surprind începuturile arheologiei subacvatice din România, întemeiate de comandorul Constantin Scarlat, au fost făcute publice de scafandrul și exploratorul Pascale Roibu, în preajma Zilei Scafandrilor Militari și a Zilei Scafandrului Român.
Numele comandorului Constantin Scarlat este strâns legat de întemeierea și dezvoltarea scafandreriei române moderne. La 15 noiembrie 1967, acesta a pus bazele primei unități de scafandri din Marina Militară Română, prin înființarea Grupului 279 Scafandri, care a funcționat în garnizoana Mangalia până la 1 octombrie 1976. Atunci a fost înființat Centrul 39 de Scafandri din Constanța, iar grupul a devenit Grup Scafandri de Luptă.
Din anul 2020, Divizionul 175 Nave Scafandri de Luptă poartă denumirea oficială „Comandor Constantin Scarlat”, în memoria cercetătorului și exploratorului subacvatic inițiator al scufundării autonomă cu aparat de respirat sub apă și care a pus bazele primei unități de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, precum și ale arheologiei subacvatice românești, în 1969.
Tot lui i se atribuie meritul realizării primei hărți a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. A fost ofițer secund pe nava de cercetări și intervenție cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviță” (1977-1979) și după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românești de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.
În anii 1965-1966, comandorul Constantin Scarlat (pe atunci căpitan-locotenent), întemeietorul arheologiei subacvatice din România, a pus bazele acestui domeniu prin pasiune și rigoare profesională. A înființat un Club al Scufundătorilor în cadrul Asociației Sportive A.S.A. Marina Mangalia, unde a susținut cursuri de scufundare autonomă, atrăgând numeroși pasionați, atât civili, cât și militari.
Având la dispoziție bacul maritim cu motor B.M.M.-124 pentru ieșirile pe mare, cursanții săi au devenit rapid scafandri autonomi foarte bine pregătiți. După o îndelungată activitate de scufundare în rada portului Mangalia, Constantin Scarlat, alături de echipa sa de scafandri militari, dintre care mulți erau și membri ai Clubului Scufundătorilor, a coordonat cercetările din zona submersă a cetății antice Callatis (Mangalia).
Rezultatele au avut o importanță istorică. Descoperirea și recuperarea unui număr mare de amfore grecești au stat la baza înființării primei Secții de Arheologie Submarină din România, organizată de Muzeul Marinei Militare la Mangalia, în anul 1966.
De asemenea, au fost identificate trei epave antice construite din lemn de tec îmbinat cu cuie din lemn. Două bârne provenite din cea mai mare dintre acestea, cu dimensiunile de aproximativ 35 x 6 metri, sunt expuse astăzi la Muzeul Marinei Române.
În zona Digului Genovez au fost recuperate un tun și alte artefacte antice de mare valoare.
Rezultatele cercetărilor au fost publicate de Constantin Scarlat în 1973, în lucrarea de pionierat «Portul antic Callatis. Cercetări de arheologie submarină».
Echipa de cercetare subacvatică din 1966 era formată din căpitan-locotenent Constantin Scarlat, inginerul Vasile Cosma, tehnicianul Gabriela Olaru (prima femeie scafandru de luptă din România), precum și scafandrii militari Alexandru Matei, Lucian Lazăr, Gheorghe Oancea, Nicolae Radu, și soldații Dionisie Iacobici, Ion Tane, Ion Axin, Alexandru Nichifor, Nicolae Șuvagău, Laurențiu Dima, Mihai Ioniță, Ilie Amfim, Ion Băcilă, Ion Lupașcu, Gheorghe Sîrmei, Gheorghe Vizitiu, Ștefan Vlădescu și Virgil Popescu.
Informațiile provin din lucrarea „Repere istorice ale scafandreriei românești”, semnată de scafandrul și exploratorul Pascale Roibu.
O altă descoperire remarcabilă a fost realizată la 20 septembrie 1968, când comandorul Constantin Scarlat și echipa sa au identificat izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia, o zonă devenită ulterior cunoscută pentru bogăția vieții marine.
În timpul cercetărilor, scafandrii au colectat numeroase midii, iar la bordul navei au constatat că unele dintre acestea conțineau perle naturale, o raritate pentru apele Mării Negre.
Imaginile de colecție aparțin arhivei personale a lui Dan Scarlat, fiul comandorului, și au fost salvate și digitizate de pe role vechi de film datorită efortului depus de Florin Chiriac.
Video YouTube: „SCARLAT ” – „Film document despre pasiunea pentru mare, arheologie și explorare submarină, anii 1970”
Fragmente video puse la dispoziție de scafandrul Pascale Roibu.
