Calendarul zilei – 5 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 septembrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 5 septembrie

* În urmă cu 121 de ani (1905) a fost semnat, prin medierea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Theodore Roosevelt, după negocieri purtate la Şantierul Naval Portsmouth din Kittery (Maine), Tratatul de la Portsmouth, care a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. Rusia a recunoscut supremaţia Japoniei în Coreea şi s-a întors la interesele sale economice din sudul Manciuriei (inclusiv peninsula Liaodong), şi în jumătatea sudică a insulei Sahalin

* Acum 106 ani (1920) avea loc publicarea în Monitorul Oficial nr. 122 a Legii privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), prin care se limita dreptul la grevă, instituindu-se obligativitatea arbitrajului între salariaţi şi patroni în faţa unei comisii ad-hoc. Salariaţii din întreprinderile statului şi din unităţile de interes public (transport, gaze naturale, electricitate, apă, panificaţie, spitale etc.) nu puteau declara greva decât în anumite condiţii. Adoptarea acestei legi a provocat manifestaţii şi întruniri de protest în Capitală şi în multe alte oraşe din ţară

* Cu 86 de ani în urmă (1940) regele Carol al II-lea ceda generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. Cu o zi în urmă, la 4 septembrie, după demisia guvernului Gigurtu, generalul Ion Antonescu fusese numit preşedinte al Consiliului de Miniştri

* Acum 86 de ani, guvernul Marii Britanii declara că nu recunoaşte arbitrajul germano-italian de la Viena din 30.VIII.1940, prin care partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei horthyste

* Tot într-o zi de 5 septembrie, și tot cu 86 de ani în urmă (1940), Vasile Ionescu era numit director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, funcţie pe care a deţinut-o până la 15 februarie 1945, cu întrerupere pe durata guvernării legionare. Personalitatea lui Vasile Ionescu (1898-1978), militar şi jurist de profesie, este legată nemijlocit de istoria Radioului românesc. Angajat ca avocat în 1931, a urcat treptat în ierarhia administrativă a instituţiei, având un rol important în anihilarea încercării legionarilor de a prelua cu forţa controlul Radioului după asasinarea premierului Armand Călinescu – septembrie 1939

* În urmă cu 82 de ani (1944), între 5 şi 14 septembrie, Armata a IV-a română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei

* Acum 78 de ani (1948) era înfiinţată echipa de fotbal Universitatea Craiova. S-a numit iniţial Clubul Sportiv Universitar Craiova şi a aparţinut Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România. A fost prima echipă din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediţia 1982-1983)

* Cu 54 de ani în urmă (1972) a avut loc un atentat terorist arab asupra delegaţiei sportive israeliene la Jocurile Olimpice de vară de la München (Germania), soldat cu moartea a 11 atleţi israelieni

* În urmă cu 46 de ani (1980) a avut loc inaugurarea tunelului St. Gotthard din Elveția, cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,91 km) la acea dată, titulatură pe care a deținut-o vreme de 20 ani, până când a fost dat în folosință tunelul Lærdal, din Norvegia, întinzându-se de la Goschenen la Airolo. Având o singură bandă pe sens, este adesea locul unor ambuteiaje de anvergură, fapt pentru care autoritățile elvețiene au decis să construiască un nou pasaj rutier prin munții Gotthard, însă proiectul nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2027. Actualmente este al treilea cel mai mare tunel din lume destinat traficului auto, după cel din Norvegia (24,5 km) şi tunelul Zhongnanshan din China (18 km)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Tereza de Calcutta, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2026). NOTĂ: Maica Tereza (n.26.VIII.1910, în Albania – m.5.IX.1997) şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi; în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta (India); în timp congregaţia s-a dezvoltat şi a crescut exponenţial, ajungând un adevărat „Imperiu al carităţii”, susţinut financiar din donaţii publice; în 1997 congregaţia număra 4.000 de surori în 610 fundaţii din 123 de ţări; a primit Premiul Nobel pentru pace pe 1979, pentru întreaga sa operă de caritate; a fost canonizată de Biserica Romano-Catolică la 4.IX.2016

– 1842: S-a născut Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române 1916 (m. 1922)

– 1858: S-a născut Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1919)

– 1921: S-a născut Adrian Marino, critic, istoric şi teoretician literar; s-a consacrat hermeneuticii ideilor literare, domeniu în care poate fi socotit un fondator nu numai pe plan naţional; deţinut politic în perioada 1949-1963 (m. 2005) – 105 ani

– 1926: S-a născut pictorul Diodor Dure (m. 2003) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Carmen Petra-Basacopol, una dintre marile compozitoare ale „generației de aur” a muzicii românești și profesoară; creaţia sa cuprinde toate genurile, de la cel simfonic, vocal-simfonic până la genul operei şi al muzicii de balet; între cele peste 100 de opusuri create, muzica de cameră ocupă un loc privilegiat, harpa fiind unul dintre cele mai îndrăgite instrumente; colaboratoare a emisiunilor de profil ale Radio România (m. 2023) – 100 de ani

– 1928: S-a născut actorul Cornel(iu) Gârbea, cu o intensă activitate la Teatrul Mic din Bucureşti; cunoscut pentru rolurile jucate în mai multe filme realizate mai ales în perioada de dinainte de 1990 de regizorul Sergiu Nicolaescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (m. 1981)

– 1930: S-a născut fostul pugilist Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la Melbourne, în 1956 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Constantin Codrescu, actor, regizor, scenograf, scriitor și profesor universitar, cu o carieră prolifică în teatru, film și teatru radiofonic; director al Teatrului Maria Filotti din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe; dintre rolurile memorabile pot fi amintite cel din filmul „La moara cu noroc” și cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România; colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de aniiitor (m. 2022) – 95 de ani

– 1938: A murit Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (n. 1866)

– 1943: S-a născut prof. univ. dr. Mihail Coculescu, personalitate marcantă a școlii românești de endocrinologie și clinician, membru corespondent al Academiei Române din 2014; recunoscut pe plan internațional ca unul dintre specialiștii cu performanțe deosebite în domeniul endocrinologiei, a fost membru al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie și al Asociației Americane de Endocrinologie clinică; fost prorector al UMF „Carol Davila Bucureşti (2000–2008), director al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar (2005–2006) şi preşedinte al comisiei consultative de endocrinologie a Ministerului Sănătăţii (m. 2016)

– 1944: S-a născut profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi; în lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (m. 2018)

– 1953: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Ungar (m. 2019)

– 1953: A murit (la Paris, unde se stabilise) medicul Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog, imunolog; considerat unul dintre fondatorii virusologiei pe plan mondial; promotor al chimioterapiei; în 1913, a reuşit să cultive, pentru prima oară în lume, virusul poliomelitic pe alte celule decât cele nervoase, realizare ce a deschis drumul preparării vaccinului antipoliomelitic; de asemenea, a întreprins studii complexe asupra virusului encefalite; a adus o contribuţie originală la stabilirea de legături între virusuri şi cancer; în 1921 a descoperit şi a utilizat, în premieră, compuşii cu bismut în terapia sifilisului; a făcut cercetări privitoare la sulfamide şi antibiotice; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1959: A murit Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1905)

– 1960: S-a născut actorul Claudiu Istodor; din 2000 până în 2006 a jucat la TNB, apoi la Teatrul Mic din București; a fost căsătorit cu Maia Morgenstern, cu care are un băiat, Tudor Aaron Istodor, actor

– 1973: A murit cântăreţul de operă (baritonul) Petre Ştefănescu-Goangă (n. 1902)

– 1984: S-a născut Paul Negoescu, regizor, scenarist și producător

– 1986: A murit prozatorul Nicuţă Tănase (n. 1924) – 40 de ani

– 1994: A murit medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (n. 1912)

– 1997: A murit Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (n. 1906)

– 2004, 5/6: A murit matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (n. 1912)

– 2009: A murit Jöel Holmes (numele real: Jöel Covrigaru), cântăreţ, compozitor şi poet francez de origine română; stabilit cu părinţii în Franţa în 1934 (n. 1928)

– 2017: A murit Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (n. 1939)

– 2019: A murit criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (n. 1946)

– 2021: A murit actorul, regizorul, politicianul și profesorul de origine aromână Ion Caramitru (nume complet Ion Horia Leonida Caramitru); director al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti (din 2005); ministru al Culturii (1996-2000); preşedinte al Uniunii Teatrale din România (din 1990) (n. 1942) – 5 ani

– 2021: A murit Ivan Patzaichin, multiplu campion european, mondial şi olimpic la kaiac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic de kaiac-canoe; marele canoist a fost declarat Sportivul Secolului XX de Federaţia Internaţională de Kaiac-Canoe; în 2010, alături de Teodor Frolu (arhitect, antreprenor industrii creative), a pus bazele „Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23”, asociaţie ce organizează competiţii anuale dedicate popularizării sportului pe apă şi zonelor naturale din România (n. 1949) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Braemar, Regatul Unit: Jocurile Braemar, cel mai faimos festival de jocuri scoțiene (Highland Games), ce au loc în fiecare an, în prima sâmbătă a lunii septembrie, în satul Braemar din parcul național Cairngorms și sunt renumite pentru prezența regulată a Familiei Regale Britanice – la The Princess Royal and Duke of Fife Memorial Park, Braemar, Scoția

– Zanzibar, Tanzania: Evenimente de marcare a 80 de ani de la nașterea cântărețului și compozitorului britanic Freddie Mercury

– Johannesburg: Cel de-al treilea meci al seriei de rugby Africa de Sud – Noua Zeelandă din cadrul turneului „Rugby’s Greatest Rivalry” 2026 se joacă pe FNB Stadium

– München: Manifestări de marcare a 54 de ani de la atacul asupra echipei olimpice israeliene de către palestinieni înarmați, soldat cu moartea a 11 israelieni

– Belgrad: Marșul Mândriei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei, este marcată din 2013 şi are ca obiectiv sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor, a ONG-urilor şi a altor forţe interesate din întreaga lume pentru a-i ajuta pe alţii, prin voluntariat şi prin activităţi filantropice. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”. NOTĂ: „Ziua internaţională a filantropiei corporatiste”, a patra zi de luni a lunii februarie, este o zi internațională de advocacy menită să conștientizeze și să inspire companiile din întreaga lume și comunitatea să se implice în filantropie

– „Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor Indigene din Lume” a fost adoptată oficial de ONU la 26 noiembrie 2025; prin marcarea acestei zile se recunoaşte contribuţia semnificativă a femeilor şi fetelor indigene la dezvoltarea durabilă, protecţia mediului, conservarea limbilor şi culturilor indigene, transmiterea intergeneraţională a cunoştinţelor, sănătatea maternă şi promovarea medicinei indigene şi tradiţionale; de asemenea, este subliniată importanța emancipării femeilor și fetelor indigene, participarea lor deplină, egală și semnificativă la luarea deciziilor și cu consimțământul lor liber, prealabil și în cunoștință de cauză. Ziua poate juca un rol vital în generarea de vizibilitate globală pentru leadership, contribuții și provocări cu care se confruntă femeile și fetele indigene. Comunitatea internațională susține standarde-cheie, cum ar fi Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, Documentul de rezultat din 2014 al Conferinței Mondiale privind popoarele indigene, Recomandarea generală CEDAW nr. 39 privind drepturile femeilor și fetelor indigene, precum și recomandările din mecanismele ONU legate de popoarele indigene (UNPFII, EMRIP și Raportorul special pentru drepturile popoarelor indigene), care ghidează eforturile colective de combatere a inegalităților, de prevenire a violenței și a discriminării și pentru a asigura participarea deplină a femeilor și fetelor indigene la deciziile care le afectează viața. NOTĂ: La 9 august este marcată „Ziua internațională a popoarelor indigene” pentru a promova drepturile și bunăstarea popoarelor indigene; la 9.VIII.1992 a avut loc prima reuniune a Grupului de lucru pentru popoare indigene

– 1568: S-a născut Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (m. 1639)

– 1638: S-a născut regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit „Regele-Soare”; în timpul domniei sale absolutismul monarhic a atins, în Franţa, apogeul (îi este atribuită celebra expresie „statul sunt eu”); a promovat o politică externă de anexiuni; războaiele şi luxul curţii regale au ruinat ţara; a încurajat artele, literatura şi ştiinţa (m. 1715)

– 1704: S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (m. 1788)

– 1733: S-a născut scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (m. 1813)

– 1735: S-a născut compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach; cel de-al unsprezecelea şi cel mai mic fiu al lui Johann Sebastian Bach (m. 1782)

– 1745, 5/16: S-a născut Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (m. 1813)

– 1774: S-a născut Caspar David Friedrich, pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie (m. 1840)

– 1791: S-a născut Giacomo Meyerbeer (nume real: Jakob Liebmann Beer, după alte surse Jakob Meyer Beer), compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1864) – 235 de ani

– 1834: S-a născut pictorul spaniol Vicente Palmaroli González (m. 1896)

– 1857, 5/17: S-a născut inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (m. 1935)

– 1888: S-a născut Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române din 1956 (m. 1975)

– 1892: S-a născut Szigeti Jozsef, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (m. 1973)

– 1905: S-a născut (la Budapesta, în familia unui industriaş evreu) romancierul şi jurnalistul britanic Arthur Koestler (m. 1983, s-a sinucis)

– 1908: S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (m. 1973)

– 1908, 5/18: S-a născut Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean; a descoperit asociaţiile de stele, structura şi evoluţia acestora (m. 1996)

– 1912: S-a născut John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale, care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (m. 1992)

– 1914: S-a născut Nicanor Parra, poet, fizician, matematician și profesor chilian; definitoriu pentru întreaga creaţie a lui este volumul „Poeme şi antipoeme” (1954), care marchează trecerea de la poem la antipoem; a câștigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (m. 2018)

– 1920: S-a născut Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1922: S-a născut Radu Flora, lingvist şi dialectolog de marcă, respectiv lexilocog şi lexicograf, profesor universitar, istoric şi critic literar, scriitor, dramaturg, folclorist, autor de antologii, de manuale, cercetător al relaţiilor sârbo-române şi traducător român din Serbia; fondator şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina (1962), unul dintre iniţiatorii formării Catedrei de limbă şi literatură română la Universitatea din Novi Sad (1980); a făcut foarte mult pentru etnia română din Serbia atât în domeniul învăţământului, literaturii şi culturii, în general, cât şi în mod special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor ştiinţifice (lingvistică, dialectologie, folcloristică) (m. 1989)

– 1925: S-a născut psihologul suedez David Magnusson; specialist în studiul personalităţii; contribuţii în psihometrie, precum şi în metodologia cercetării dezvoltării individului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2017)

– 1928: S-a născut muzicianul şi compozitorul argentinian Jorge Milchberg, devenit celebru după ce a adaptat şi a înregistrat în anii 1960 „El Condor Pasa”, probabil cea mai cunoscută melodie andină din lume (m. 2022)

– 1929: S-a născut George Robert Newhart, comedian și actor american; cunoscut pentru stilul său inexpresiv și bâlbâit; a primit numeroase premii, inclusiv trei premii Grammy, un premiu Emmy și un premiu Globul de Aur (m. 2024)

– 1939: S-a născut geneticianul japonez Susumu Tonegawa; a descoperit fenomenul reorganizării genelor anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1987

– 1940: S-a născut actriţa americană de film Raquel Welch (nume real Jo Raquel Tejada), vedetă a anilor ’60-’70 (m. 2023)

– 1942: S-a născut Werner Herzog, regizor, producător și editor de film, scenarist, actor și scriitor german; considerat „unul dintre cei mai importanți cineaști și autori de cinema” și „una dintre cele mai semnificative personalități din Noua Cinematografie germană”

– 1946: S-a născut (în Zanzibar) Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (m. 1991) – 80 de ani

– 1950: S-a născut caricaturista americană Cathy Guisewite, cunoscută autoare de benzi desenate

– 1987: A murit Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (n. 1907)

– 1997: A murit Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul italian Salvatore Licitra (n. 1958) – 15 ani

– 2015: A murit Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (n. 1920)

– 2017: A murit fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (n. 1920)

– 2020: A murit Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh; unul dintre reprezentanţii „Noului Val” din cinematografia cehoslovacă a anilor 1960 (n. 1938)

– 2024: A murit Herbie Flowers (Brian Keith Flowers), muzician și profesor britanic, specializat în chitară bas, contrabas şi tubă; a colaborat cu artiști de renume internațional, inclusiv Elton John, David Bowie, Lou Reed, Paul McCartney, George Harrison și mulți alții; a fost membru al unor trupe iconice, precum „Blue Mink”, „T. Rex” și „Sky” și un muzician de sesiune extrem de prolific, contribuind la unele dintre cele mai celebre albume și piese ale muzicii rock și pop (n. 1938)

– 2024: A murit Sérgio Mendes, muzician brazilian; a promovat genurile bossa nova și samba în Europa; a lansat peste 55 de materiale discografice; a fost nominalizat la Premiile Oscar pentru cea mai bună melodie originală în 2012 din postura de co-textier al cântecului „Real In Rio”, din filmul de animație „Rio” (n. 1941)

Sursa: RADOR