AEI: Efectele crizei politice asupra pieței energiei

Posibile scumpiri la electricitate, gaz și carburanți, pe fondul creșterii incertitudinii economice.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 mai 2026, 10:12

România a intrat într-un cerc periculos: instabilitatea politică slăbește încrederea economică, iar scumpirea energiei alimentează inflația și tensiunile sociale, atrage atenția Dumitru Chisăliță de la Asociația Energia Inteligentă. 

Potrivit unei analize AEI, într-o perioadă în care securitatea energetică ar trebui consolidată, criza politică riscă să transforme energia într-o nouă sursă majoră de vulnerabilitate națională.

Căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai 2026 produce efecte rapide asupra pieței energiei din România.

Impactul se vede în câteva direcții, precum creșterea riscului de scumpire a energiei și gazelor pe fondul deprecierii leului, prudența crescută a investitorilor, riscul de amânare a proiectelor mari în contextul unui guvern interimar, întrucât companiile nu știu ce politici fiscale și energetice vor urma, creșterea riscului de întârziere a reformelor pentru accesarea fondurilor europene din PNRR.

Un alt efect este volatilitatea pe bursă și în companiile energetice. Companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom sunt sensibile la schimbările politice deoarece statul influențează reglementarea pieței. Investitorii se tem de schimbări de taxe, plafonări noi, intervenții politice în prețuri, modificări ale conducerilor. Totodată, crește riscul de măsuri populiste privind energia, iar problemele structurale deja existente se agravează.

România are deja una dintre cele mai mari poveri reale ale costului energiei din UE raportat la venituri, iar o criză politică reduce capacitatea statului de a răspunde eficient acestor probleme.

Pe termen scurt, piața energiei reacționează mai ales prin deprecierea monedei, scăderea încrederii investitorilor, amânarea proiectelor, creșterea percepției de risc, iar pe termen mediu, efectul depinde de cât de repede va fi format un nou guvern stabil și dacă România păstrează direcția pro-europeană și investițiile în infrastructura energetică, se mai arată în analiza AEI.

Conform datelor AEI, de la începutul crizei politice leul s-a depreciat cu circa 3,5%; prețul benzinei a crescut cu 5,1%, prețul motorinei a crescut cu 8,4%, prețul SPOT al gazelor pe BRM a crescut cu 2,6%, prețul SPOT al energiei electrice pe OPCOM a crescut cu 15,2%.

În ultimele două săptămâni, cursul de schimb leu – euro a crescut cu 3,5%, după ce stagnase la 5,09 lei de la începutul anului.

Ieri, leul a atins un nou minim istoric, un euro fiind cotat la 5 lei şi 26 de bani, în creştere cu 5 bani. Moneda naţională a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4 lei şi 47 de bani, în creştere cu un ban, comparativ cu ziua de marţi. Gramul de aur s-a scumpit până la valoarea de 676 de lei, de la 653 în şedinţa precedentă.

Și preţurile combustibililor la pompă au continuat să crească, în pofida unei scăderi uşoare a preţului barilului de petrol, până la 101 dolari.

Un litru de benzină costă, în medie, 9 lei şi 19 bani, iar un litru de motorină 9 lei şi 90 de bani. În prezent, România se află pe locul 11 în Uniunea Europeană, în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, şi pe locul 7 în ceea ce priveşte cel mai mic preţ la motorină, carburant esenţial pentru transporturi şi agricultură.

În schimb, Bursa de Valori Bucureşti a sfidat situaţia de pe scena politică şi a închis în creştere şedinţa de miercuri, principalul indice, BET, apreciindu-se cu peste 1%.

Acţiunile Electrica au urcat cu aproape 10%, în timp ce titlurile Romgaz au înregistrat un plus de 2,7%, după ce compania a anunţat că a ajuns la un acord pentru preluarea Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România.