Creveții Palaemon adspersus, adaptați în laboratorul INCDM „Grigore Antipa”, sunt pregătiți pentru reproducere artificială
Un nu experiment derulat de cercetătorii dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu în laboratorul de acvacultură.
Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 16:42
Maternitatea marină a Institutului Național de Cercetare‑Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” are noi locatari: creveții din specia Palaemon adspersus, colectați de specialiști din mediul natural și adaptați cu succes în laboratorul de acvacultură.
După perioada de acomodare, exemplarele sunt acum pregătite pentru reproducere indusă artificial.
Creveții reprezintă o sursă valoroasă de proteine complete, esențiale pentru regenerarea țesuturilor, și furnizează acizi grași omega‑3, recunoscuți pentru rolul lor în menținerea sănătății cardiovasculare. De aceea, obținerea unor cantități semnificative din surse controlate și sigure poate avea impact atât în industria farmaceutică, cât și în consumul alimentar, unde creveții sunt apreciați în rețete variate, de la preparate simple la gastronomii rafinate.
Cercetătorii INCDM dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu testează în perioada următoare tehnologii moderne de creștere intensivă, metode de reproducere repetată și parametrii limitativi ai speciei, pentru a oferi celor interesați toate datele necesare pentru dezvoltarea unei acvaculturi sustenabile la Marea Neagră.
Cele mai noi date privind dinamica pe termen lung a comunităților de copepode (crustacee foarte mici) de-a lungul coastei românești a Mării Negre, pe baza unui set extins de date ce acoperă aproape șase decenii (1956–2015), au fost făcute publice în luna martie.
Recent, cei doi specialiști au prezentat și un studiu științific privind relansarea acvaculturii de stridii (Magallana gigas) pe litoralul românesc, realizat în premieră pentru România.
Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.
Totodată, prin proiectul EX-AQUA Institutul urmărește să poziționeze regiunea Mării Negre pe harta acvaculturii marine și a culturilor de alge, dar și să transforme INCDM într-un centru de excelență în acvacultura durabilă a algelor marine.
Vezi și:
Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră
Studiu: Condiții favorabile pentru relansarea acvaculturii de stridii în România
Sursă și foto: INCDM
