Despre Moscopole, la Constanţa
Publicat de , 20 aprilie 2015, 17:16
Nume de legendă, cetatea Moscopolei atrage cu siguranţă atenţia celor care sunt preocupaţi de romanitatea balcanică. De la amplificările aproape ireale ale datelor statistice (se spune că la începutul sec. al XVIII-lea oraşul ar fi avut 60.000 de locuitori), la chipurile sfinţilor din biserici pictaţi pe la 1700 şi distruse de comunismul albanez, Moscopole generează noi poveşti.
Una dintre ele este cea a scriitoarei Catia Maxim, care şi-a lansat la Constanţa volumele despre misterioasa cetate: ” Îngerii din Moscopole” şi „Îngerii din Moscopole. Exilul”, ambele apărute la Editura Tracus Arte. Astăzi, de la 18.05, la emisiunea „Stil de viaţă” un dialog cu scriitoarea, realizat de Steliana Bajdechi, o înregistrare făcută la sfârşitul săptămânii.
La manifestarea de sâmbată, de la Constanţa, a participat şi grupul folcloric armân „Vanghelismo”, din comuna Mihail Kogălniceanu, jud.Constanţa.
Pare de necrezut astăzi că Moscopole, o comună din Albania având 800 de suflete (dintre care 600 sunt aromâni iar 200 albanezi), a fosţ, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, cel mai mare oraş şi cea mai vestită cetate din Imperiul Otoman, după Istanbul. Sunt cifre care spun că oraşul ar fi avut atunci 60.000 de locuitori, în timp ce Atena număra doar 10.000 de loc.
Istoricul Neagu Djuvara susţine însă că cifra reală ar fi undeva în jurul a 20.000 de oameni. În orice caz, enorm pentru acea vreme, în condiţiile în care Viena imperială, de exemplu, era cam de două ori mai mică.
Mărturisesc despre aceasta ambasadorii occidentali acreditaţi în imperiul turcesc din veacul al XVIII-lea, învăţaţii timpului, călătorii străini, corespondenţa comercială a negustorilor vlahi ori documentele unor procese ale acestora cu veneţienii.
Astăzi, la Moscopole, se zăresc încă ruinele bisericilor distruse după cel de al doilea război mondial, dar, în interior, chipurile sfinţilor au fost şterse.
Sfinţii au fost pictaţi pe la 1720. La vremea aceea, Moscopole avea o tipografie unică în Balcani, şcoli, bănci, chiar şi o Academie.
Între realitate şi fictiune se desfăşoară şi acţiunea din romanele Catiei Maxim , membră a Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, care construieşte o istorie în jurul unei familii de aromâni din această cetate legendară.
