Ascultă Radio România Constanța Live

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu. 176 de ani de la nașterea marelui poet

Parlamentul a aprobat această lege în 2010.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, ziua lui Eminescu. 176 de ani de la nașterea marelui poet

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 ianuarie 2026, 07:53

Universalitatea operei lui Mihai Eminescu a fost recunoscută şi de UNESCO, poemul Luceafărul a intrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost atribuit unui crater de pe Marte şi chiar unei mici planete.

„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.

Parlamentul a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată că ”Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes naţional”.

„Omul deplin al culturii Române… o conştiinţă de cultură deschisă către tot” Astfel scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu.

Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţa a unei gra­matici sanscrite sau un dicţionar de rime, compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.

Publicistica lui Eminescu, câteva mii de articole care vorbeau despre stat, progres social, civilizaţie şi cultură, a fost obiect de controversă, iar oamenii politici, ideologii sau sociologii au cultivat-o sau au repudiat-o în funcţie de interese.

Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filozofia buddhistă.

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci.

Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene, în Spania, Ziua culturii a fost fixată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua naşterii lui Luis de Camoes. Mai mult, şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 08:05

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Sărbătoarea Învierii Domnului, Paștele, este considerată cea mai importantă din an, praznicul praznicelor, momentul triumfului vieții asupra...

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:50

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”

„După Învierea Mântuitorului, moartea omului nu mai este decât o trecere pe un nou tărâm. Învierea Domnului este temelia de granit a...

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:14

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”

„Nu vă temeți de primejdiile exterioare, dacă avem Lumina lui Hristos! Să ne îmbrăcăm sufletul în această Lumină, să fim buni și...

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură sâmbătă, 11 aprilie 2026, 18:23

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”

În Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, se aprinde, de obicei între orele 12.30 – 14.30, Lumina Sfântă –...

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 10:17

Tradiții populare în Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită și Vinerea Scumpă, Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, este considerată cea mai „neagră” zi din calendarul creștin...

Tradiții populare în Vinerea Mare
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:45

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții...

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:29

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului

Vinerea Mare, numită în calendarul ortodox Sfânta și Marea Vineri, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce și a fost pus...

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 08:12

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus

E Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, așa cum au numit-o bătrânii satelor, ziua în care se cântă Prohodul Domnului în toate...

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus