21 noiembrie – Ziua mondială a salutului
Publicat de Doina Sirbu, 21 noiembrie 2025, 08:53
Ziua mondială a salutului este marcată în fiecare an la 21 noiembrie, ca un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană și un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume.
Această zi a fost inițiată de frații Brian și Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA, 1973, fiind susținută de personalități publice, lideri religioși, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace și de 180 de țări. A fost sărbătorită pentru prima dată în contextul conflictului, din octombrie 1973, dintre Egipt și Israel, ca o formă de protest nonviolent la adresa războiului, potrivit www.worldhelloday.org.
Primele atestări ale salutului datează din vremea primelor dinastii chineze și fac referire la formele de supunere. În acele vremuri, oamenii de rând își acopereau ochii cu palma pentru a nu fi orbiți de lumina emanată de strălucitul împărat. În acest obicei își are originea și salutul militar. În vremea romanilor, salutul ‘Ave Cezar!’ era însoțit și de strângerea antebrațelor, ca semn de încredere, întrucât brațul neînarmat simboliza pacea și prietenia.
Dacă în vremea cavalerilor domnițele erau salutate cu reverențe adânci și prin sărutatul mâinii înmănușate, în vremurile noastre strânsul mâinii este obiceiul practicat cel mai des când doi oameni se întâlnesc, chiar și între femei. În anii precedenți, în contextul pandemiei de COVID-19, acest gest a fost înlocuit cu alte tipuri de salut care nu presupun contact fizic, de exemplu, prin expresii faciale, gesturi de ridicare a șepcii, de a face cu mâna, sau de a duce palma în direcția inimii, practicat mai ales de cei din țările islamice.
Forma de salut este influențată, peste tot în lume, de varietatea de culturi, salutul având diferite semnificații. De exemplu, dacă japonezii se înclinau, iar britanicii spuneau doar ‘bună ziua’ și își dădeau mâna, în Tibet foarte politicos era să scoți limba atunci când întâlneai pe cineva pentru prima dată. Dacă în Franța, pe lângă strânsul mâinii, oamenii se sărutau pe ambii obraji, în Botswana își atingeau palmele ușor, iar în Cambodgia își lipeau palmele, ținându-le apropiate de piept, arată www.fiicurios.ro.
Modul corect de a saluta îl învățăm din Codul bunelor maniere. Astfel, dacă intrăm într-o încăpere, salutăm primii, iar ceilalți trebuie să ne răspundă. Dacă întâlnim pe cineva cunoscut, aflat într-un grup, îi salutăm pe toți, iar aceștia trebuie să salute la rândul lor. În orice împrejurare, un bărbat salută întotdeauna primul o femeie, iar o femeie mai tânără salută întotdeauna prima o femeie mai în vârstă. Este politicos să răspundem oricărui salut.
Potrivit etnologilor, în lume sunt vorbite peste 6.500 de limbi, astfel că oamenii se salută cu: ‘Konnichi wa’ (japoneză), ‘Jambo’ (swahili), ‘Ni hao’ (chineză), ‘Bonjour’ (franceză), ‘Ciao’ (italiană), ‘Ahoj’ (cehă), ‘Hej’ (daneză), ‘Șalom’ (ebraică), ‘Hallo’ (germană), ‘Olá’ (portugheză), ‘Zdravstvuitie’ (rusă), ‘Al Salaam a alaykum’ (arabă), ‘Merhaba’ (turcă). Totuși, cel mai popular cuvânt de salut este ‘Hello’, care este și formula universală de salut la telefon.
În țara noastră, forma de salut diferă în funcție de zona geografică. În timp ce bucureștenii se salută cu ‘Bună!’, ardelenii își spun ‘Servus!’, iar bănățenii, ‘Ceau!’. Adolescenții mai folosesc și formulele de salut precum ‘Salutare!’, ‘Salut!’ sau ‘Hi’, ‘Hello’. De asemenea, sunt folosite și saluturi religioase, precum ‘Doamne ajută!’, sau formule specifice anumitor sărbători creștine, precum ‘Hristos a Înviat!’/ ‘Adevărat a Înviat!’, rostite din ziua de Paști și până în ziua de Înălțare, sau ‘Hristos S-a Înălțat!’/’Adevărat S-a Înălțat!’, în ziua Înălțării.
Formele de salut, indiferent de zona de pe mapamond unde sunt utilizate, contribuie la ameliorarea relațiilor interumane și aduc un plus de culoare vieții. De Ziua mondială a salutului, sunt organizate numeroase demonstrații la nivel mondial, pentru a sublinia importanța comunicării în menținerea păcii.
Sursă: AGERPRES