Plafonarea prețurilor la alimentele de bază trebuie eliminată, fiindcă distorsionează piața, susține analistul economic Adrian Negrescu
Menținerea plafonării crește riscul de stagflație - consum scăzut, inflație ridicată și stagnarea economiei.
Publicat de Adina Sîrbu, 18 septembrie 2025, 08:47
Continuarea plafonării preţurilor la alimentele de bază şi după 1 octombrie a provocat ample dezbateri în şedinţa coaliţiei de guvernare de joi, însă fără să se ia vreo decizie. Premierul Ilie Bolojan ar dori ca măsura să înceteze de la 1 octombrie, dar social-democraţii vor prelungirea mecanismului, poziţia lor fiind susţinută şi de UDMR. În acest context, premierul a cerut un răgaz de o săptămână pentru ca proiectul PSD pe tema plafonării să poată fi analizat.
Apărută ca o situație conjuncturală de criză, pentru doar câteva luni, plafonarea prețului la alimentele de bază s-a prelungit timp de doi ani, iar acum, sub presiunea Comisiei Europene, unii guvernanți ar vrea să renunțe la această măsură, iar alții sunt de părere că mecanismul, unic în Europa, ar trebui să continue. Care vor fi efectele explică analistul economic Adrian Negrescu, într-un interviu realizat de Laurentiu Despina.
Vestea bună, dacă se poate spune așa, este că puterea de cumpărare a atins un nivel minim, adică și dacă ai vrea să scumpești produsele la raft, nu prea mai de unde, pentru că rămâi cu marfa nevândută. Așa că nu mă aștept la niște scumpiri semnificative în perioada următoare. Da, pe ansamblu, din păcate, inflația va crește, iar asta se va vedea într-adevăr în puterea de cumpărare. Oamenii și-au redus foarte mult cumpărăturile, încearcă să cumpere mai mult produse ieftine, să cumpere mai puțin, la suta de grame, iar acest fenomen probabil se va accentua până în undeva înspre Crăciun, când ne așteptăm, ca de obicei, la o creștere a vânzărilor, inclusiv în retail-ul autohton. Până atunci, însă, oamenii vor fi foarte atenți la ceea ce cumpără, iar asta va influența inclusiv dinamica economiei, pentru că economia asta, așa cum este ea, depinde foarte mult de ceea ce cumpărăm noi, de consum, de comerțul cu amănuntul. Dacă comerțul cu amănuntul începe să stagneze, mi-e teamă că și economia va continua acest trend de stagnare care, în coroborare cu efectele inflației, înseamnă practic o perioadă de stagflație, o perioadă extrem de dificilă. Asta înseamnă că stagnăm economic, nu cresc salarii, nu se fac afaceri noi, nu se creează locuri de muncă și ne lungim așa de la o lună la alta în așteptarea unor vremuri mai bune, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Redactor: Lauențiu Despina
