Calendarul zilei – 3 martie

Publicat de Codrin RAITA, 3 martie 2025, 05:00 / actualizat: 3 martie 2025, 14:43

S-a întâmplat într-o zi de 3 martie

* Acum 354 de ani (1671) avea loc inaugurarea „Academiei de Muzică şi Dans din Paris” (Academia de Operă). Înfiinţată de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea, noul teatru şi-a deschis porţile, cu opera pastorală în cinci acte „Pomone”, de Robert Cambert, pe un libret de Pierre Perrin, considerată a fi „prima creaţie franceză de operă”

* Se împlinesc 150 de ani (1875) de când, la „Opéra Comique” din Paris, a avut loc premiera operei „Carmen” de Georges Bizet; libretul de Henri Meilhac şi Ludovic Halevy, după nuvela omonimă a lui Prosper Merimée

* Cu 114 ani în urmă (1911) ziaristul, eseistul şi teoreticianul italian de film, Ricciotto Canudo (1879-1923) publica „Manifesto della settima arte” (Manifestul celei de-a şapte arte), eseu care defineşte locul cinematografului în cadrul unui sistem general al artelor, ca „a şaptea artă”

* Acum 109 ani (1916) avea loc premiera, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a piesei „Patima roşie”, de Mihail Sorbul, tragicomedie în trei acte, cu Ion Brezeanu (Sbilt) şi Elvira Popescu (Tofana) în rolurile principale

* Cu 102 ani în urmă (1923) apărea primul număr al revistei americane „Time Magazine” (fondată de Henry Luce şi Briton Hadden), unul dintre primele hebdomadare de informaţii din lume

* Sunt marcați 95 de ani (1930) de la inaugurarea, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a emisiunii „Universitatea populară”, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmitea serii de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti din perioada interbelică. Prima prelegere, „Menirea Radiofoniei Româneşti“, a fost susţinută de Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Adminstraţie. La microfonul radioului au apărut, de-a lungul timpului, personalităţi de prim rang aparţinând elitelor, cu o contribuţie inestimabilă la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc, din toate domeniile posibile de activitate, de toate vârstele şi de toate orientările politice existente: Tudor Arghezi, Grigore Antipa, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Petru Cormănescu, Gala Galaction, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Ovidiu Papadima, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţii. Datorită „Universităţii Radio” a luat fiinţă Arhiva scrisă a Radiodifuziunii, care a ajuns, în zilele noastre, a treia cea mai importantă colecţie din România, după Arhivele Statului şi Arhivele Academiei Române. De asemenea, emisiunea a contribuit nemijlocit la apariţia unui mare număr de lucrări literare, de volume de memorialistică şi publicistică

* Cu 76 de ani în urmă (1949), între 3 şi 5 martie, în cadrul unei plenare a CC al PCR, s-a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii. Deşi documentul din martie 1949 vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării

* Acum 51 de ani (1974), la scurt timp după ce a decolat de pe Aeroportul Paris-Orly (Franța), zborul Turkish Airlines 981 s-a prăbușit, 346 de oameni fiind uciși în accident. La acea vreme, zborul 981 a fost accidentul aviatic cu cele mai multe decese din istoria aviației. Turkish Airlines Flight 981 a fost un zbor regulat operat de Turkish Airlines, de la Istanbul la Londra Heathrow, cu escală la Paris. La 3 martie 1974, avionul McDonnell Douglas DC-10 care efectua zborul a suferit o decompresie explozivă și s-a prăbușit în pădurea Ermenonville, la scurt timp după ce a părăsit Parisul. Toate cele 346 de persoane aflate la bord au murit în accident. În urma unei anchete efectuate după accident s-a descoperit că una dintre ușile de marfă din partea din spate a aeronavei nu a fost închisă și securizată corespunzător. După decolare, o parte a ușii s-a rupt și a provocat o explozie în partea din spate a aeronavei. Explozia a deteriorat, de asemenea, cablurile necesare pentru pilotarea aeronavei, după explozie, aeronava devenind incontrolabilă

* În urmă cu doar 3 ani (2022) premierul georgian Irakli Garibaşvili (în funcție până în ianuarie 2024) a semnat, la această dată, cererea de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană. Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, plecând de la premisa că se vor finaliza etapele relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023

* La această dată, acum 3 ani (2022), preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La 23 iunie 2022 Republica Moldova a obținut statutul de candidată la UE. La 23 martie 2023, Consiliul European a reafirmat faptul că Uniunea Europeană va continua să ofere tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea și economia acestei țări și pentru a o ajuta pe calea sa către aderarea la UE. În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Sfintelor Paști. Zi aliturgică. Canonul Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– „Ziua Rutenilor din România” a fost adoptată de Uniunea Culturală a Rutenilor din România, după cel de-al IX-lea Congres Mondial al Rutenilor, desfășurat la Sighet, județul Maramureș, în anul 2007. În perioada 29 dec. 1913 – 03 mar. 1914, la Judecătoria Sighet, s-a derulat un proces prin care puterea maghiară a învinuit 94 de credincioşi ruteni pentru trecerea, în masă, de la biserica greco-catolică la biserica ortodoxă. Învinuiţilor li se atribuia un scop politic: subordonarea rutenilor Bisericii Ortodoxe Ruse şi alipirea la Rusia a unei părţi din teritoriul Ungariei respective comitatele Maramureş, Ugoci și Bereg. Pentru acest lucru, 33 de persoane au fost condamnate, în data de 3 martie 1914, la 37 ani de temniță, unica lor „vină” fiind întoarcerea în cadrul bisericii strămoșești

– „Ziua Solidarității Româno-Polone”, stabilită prin Legea nr. 85 din 11.IV.2023, este o inițiativă comună a miniștrilor afacerilor externe Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, care reflectă prietenia profundă și relațiile bilaterale ample de Parteneriat Strategic dintre cele două state. Data de 3 martie are un simbolism aparte în planul relației bilaterale, prin evocarea semnării, la București, la 3 martie 1921, a „Convenției de alianță defensivă între Regatul României și Republica Polonă”, de către cei doi miniștri de externe de la vremea respectivă, Take Ionescu și Eustachy Sapieha, aceștia având deplinele puteri și susținerea fermă a șefilor lor de stat, Regele Ferdinand I și Mareşalul Józef Piłsudski, document prin care cele două părți se obligau să își acorde asistență armată în cazul unui atac neprovocat la frontiera lor de răsărit

– 1863: A murit Iancu Văcărescu, continuatorul „dinastiei” literare a Văcăreştilor; s-a afirmat cu traduceri, mai ales pentru reprezentările teatrale din acea vreme, iar ca poet a rămas în istoria poeziei româneşti ca autor al primelor încercări de poezie militantă; a sprijinit începuturile şcolii (1818) şi teatrului (1819) în limba română din Muntenia; tot el a inaugurat (în aprilie 1818) prima tipografie bucureşteană (n. 1792)

– 1871, 3/15: S-a născut Constantin Argetoianu, diplomat, jurist, medic şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru în perioada 28 septembrie – 23 noiembrie 1939; sprijinitor al politicii regelui Carol al II-lea (m. 1952, în închisoarea de la Sighet). NOTĂ: Unele surse (www.iiccr.ro) dau ca an al morţii 1955

– 1875: S-a născut medicul oftalmolog Elena Densuşianu-Puşcariu, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România (la Facultatea de Medicină din Iaşi), prima femeie şef de clinică (tot la Iaşi, în 1920), prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume; fiica filologului Aron Densuşianu şi soră cu Ovid Densusianu (lingvist, folclorist, istoric literar), Elena Densuşianu-Puşcariu a fost şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare (m. 1966) – 150 de ani

– 1886: A murit Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (1872-1876) (n. 1816)

– 1888: S-a născut Iosif Trifa, preot ortodox care a pus bazele mişcării spirituale „Oastea Domnului” (1923) (m. 1938)

– 1892, 3/15: A murit Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1832)

– 1898: S-a născut actorul Ion Talianu (m. 1956)

– 1902: S-a născut baritonul Petre Ştefănescu-Goangă (m. 1973)

– 1902: A murit Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (n. 1840)

– 1903: S-a născut compozitorul Ion Filionescu (m. 1961)

– 1904: S-a născut Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (m. 1952, în închisoarea de la Aiud)

– 1904: S-a născut arheologul Ion Berciu; contribuţii privind aşezările şi castrele romane de la Drobeta şi Apulum (m. 1986)

– 1914: S-a născut pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (m. 2005)

– 1922: S-a născut Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (m. 2004, la Paris, unde se stabilise)

– 1925: S-a născut Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (m. 1997) – 100 de ani

– 1929: S-a născut părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici contemporani (m. 2009)

– 1930: S-a născut Ion Iliescu, inginer şi om politic; începând din 1967 a deţinut importante funcţii de partid şi de stat, până în 1979, când a fost îndepărtat din prim-planul activităţii politice ca urmare a manifestării publice a opoziţiei faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; participant la Revoluţia din decembrie 1989, a fost ales preşedinte al CFSN (1989-1990) şi al CPUN (februarie-mai 1990); preşedinte al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004; fondator şi preşedinte al FSN (februarie-iunie 1990) şi al PDSR (1997-2000); preşedinte de onoare al PSD (2006 – 2020) – 95 de ani

– 1939: A murit medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1867)

– 1940: S-a născut Ștefan Petreuș, unul dintre cei doi „Fraţi Petreuş”, interpreţi de muzică tradiţională maramureşeană (m. 2022) – 85 de ani. NOTĂ: Fratele Ion Petreuș a murit pe 26.VI.2002

– 1943: S-a născut Tudor Ştefan, unul dintre primii mari campioni ai canotajului românesc; maestru emerit al sportului; a câştigat, în 1970, prima medalie de aur pentru România la un campionat mondial, la 2+1 rame, alături de Petre Ceapura şi Ladislau Lovrenschi (cârmaci); în aceeaşi formulă au câştigat şi bronzul olimpic în 1972, la München (m. 2021)

– 1946: A murit George Fotino, compozitor, violonist, dirijor și profesor (n. 1858)

– 1952: S-a născut Dana Schőbel Roman, artistă plastică (grafică, gravură, desen, ilustraţie) (m. 2003)

– 1953: S-a născut fostul handbalist şi antrenor emerit Bogdan Iulian Macovei; expert sportiv și autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (m. 2021)

– 1967: A murit pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (n. 1878)

– 1976: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Marioara Voiculescu (n. 1889)

– 1989: S-a născut jucătoarea de tenis Ioana Raluca Olaru; a câştigat 11 turnee ITF la simplu, iar la dublu patru turnee WTA şi 15 ITF; la juniori a câştigat turneul de Grand Slam US Open în proba de dublu, în anul 2006; în septembrie 2020, perechea româno-germană Raluca Olaru/Anna-Lena Friedsam s-a calificat în finala probei de dublu din cadrul turneului WTA de tenis de la Roma (fiind învinse de perechea Su Wei Hsieh/Barbora Strycova.), românca reuşind astfel cea mai importantă performanţă din cariera de dublu, fiind prima sa participare la o finală în cadrul unui turneu Premier 5; și-a anunțat retragerea din tenisul profesionist feminin în anul 2024

– 1992: A murit poetul şi traducătorul Emil Giurgiuca (n. 1906)

– 1992: A murit economistul şi statisticianul Mircea Dragoş Biji, membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2013: A murit actorul Dumitru Rucăreanu; a jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti mai bine de 50 de ani (n. 1932)

– 2018: A murit Victor Mihai Botez, filosof, jurnalist și eseist (n. 1933)

– 2020: A murit pictorul și restauratorul Mircea – Răsvan Ciacâru (n. 1946) – 5 ani

– 2023: A murit atleta Argentina Menis; laureată cu medalia de argint la proba de aruncare a discului de la Jocurile Olimpice de vară, desfășurate la München în 1972; a fost de nouă ori campioana națională la seniori la aruncarea discului (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Președintele Italiei, Sergio Mattarella, va vizita Japonia (3 – 7 mar.)

-Asuncion: Președintele german Frank-Walter Steinmeier sosește în Paraguay în cadrul unei călătorii în America de Sud pentru a se întâlni cu președintele Paraguay, Santiago Pena.

-Singapore: Înalta Curte examinează procesele miniștrilor pentru defăimare

– Barcelona: Mobile World Congress (MWC), cea mai influentă expoziție din lume pentru industria conectivității (3 – 6 mar.)

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică (3 – 7 mar.)

– Luxemburg: Eurostat publică inflația din februarie în Zona euro, prima estimare

– Hollywood: Cea de-a 97-a ceremonie de decernarea a Premiilor Oscar

– Marea Britanie: Academia științifică britanică Royal Society urmează să organizeze o reuniune pentru a discuta principiile referitoare la declarațiile publice și la comportamentul membrilor săi, după ce mii de oameni de știință și-au exprimat îngrijorarea cu privire la menținerea lui Elon Musk ca membru al acesteia. Reuniunea Royal Society în care se va lua o decizie în privința lui Musk este programată pentru data de 3 martie. Societatea Regală a Marii Britanii, înființată în 1660, este cea mai veche academie științifică națională. Printre membrii prestigioasei societăți regale se numără Isaac Newton, Charles Darwin, Albert Einstein și Stephen Hawking. Din 2018, Elon Musk a fost ales membru, datorită realizărilor sale tehnologice în domeniul aerospațial și al vechiculelor electrice

– Muttenz, Elveția: Procesul în apel al lui Sepp Blatter, fostul președinte FIFA, și al lui Michel Platini, fostul șef UEFA (3 – 13 mar.)

– Paris: Moda pentru femei toamnă/iarnă 2025-2026 (3 – 11 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Florei şi Faunei sălbatice”, stabilită la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi contribuţia sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile şi bunăstării oamenilor. La 3 martie 1973 a fost adoptată Convenţia privind comerţul cu specii de floră şi faună sălbatică aflate în pericol — CITES, fiind un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi animalelor aflate în pericol şi asigurarea că activităţile de comercializare a acestora nu pune în pericol supravieţuirea speciilor. România a aderat la CITES în 1994

– „Ziua Mondială privind Protecţia Sănătăţii Urechii şi Auzului” sau „Ziua Mondială a Auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China. Data de 3 martie — a treia zi din cea de-a treia lună a anului — a fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi. NOTĂ: „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (IWDP) este marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie. În cadrul săptămânii, pe 23 septembrie este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD). Săptămâna se încheie cu „Ziua internațională persoanelor cu deficiențe de auz” (ultima duminică din septembrie)

– „Ziua Mondială a Scriitorilor”; evenimentul este organizat, din 1985 (- 40 de ani), la nivel mondial de filialele PEN-Cluburilor afiliate la Organizaţia Internaţională a Scriitorilor, din care fac parte romancieri, poeţi, dramaturgi, eseişti şi editori; iniţiat în 1921, de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN a fost prima şi a rămas singura organizaţie internaţională a scriitorilor; a fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutundeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a-i apăra pe cei care au de suferit în regimurile politice opresive

– „Ziua Mondială a Tenisului”, sărbătorită în prima zi de luni din martie, a fost instituită la 4 martie 2013, de „StarGames”, în jurul a două turnee de succes: BNP Paribas Showdown în Madison Square Garden din New York şi Asia World-Arena din Hong Kong; tot în 2013, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a sărbătorit centenarul ca organism internaţional al tenisului, federaţia fiind fondată la 1 martie 1913

– Ziua eliberării Bulgariei de sub jugul otoman – 1878. Ziua naţională

– 1703: A murit astronomul şi fizicianul britanic Robert Hooke; a efectuat cercetări în astronomie, optică şi mecanică; autor al legii elasticităţii („legea lui Hooke”); a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus (1665), în lucrarea sa „Micrographia”, noţiunea de celulă (n. 1635)

– 1706: A murit compozitorul german Johann Pachelbel (n. 1653)

– 1768: A murit compozitorul italian Nicola Porpora (n. 1686)

– 1824: A murit Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (n. 1755)

– 1847: S-a născut Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (m. 1922)

– 1855: A murit Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (n. 1781) – 170 de ani

– 1895: S-a născut Ragnar Frisch, economist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1969 (m. 1973) – 130 de ani

– 1914: S-a născut Asger Oluf Jorn, pictor, sculptor, artist ceramic și autor danez (m. 1973)

– 1918: S-a născut fotograful american Arnold Newman (m. 2006)

– 1918: S-a născut Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (m. 2007)

– 1919: S-a născut Peter Abrahams, scriitor de origine sud-africană care a scris romane perceptive și puternice despre nedreptățile și complexitățile politicii rasiale; opera lui timpurie, Mine Boy (1946), a fost prima care a descris efectul dezumanizant al rasismului din Africa de Sud asupra oamenilor de culoare și de rasă mixtă și a fost probabil prima carte sud-africană scrisă în limba engleză care a câștigat recunoaștere internațională (m. 2017)

– 1922: S-a născut compozitorul polonez Kazimierz Serocki (m. 1981)

– 1924: S-a născut Lys Assia, cântăreață elvețiană, prima câștigătoare a Eurovisionului, în 1956 (m. 2018)

– 1926: S-a născut scriitorul american James Merrill, considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi de limbă engleză ai secolului al XX-lea (m. 1995)

– 1932: A murit pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (n. 1864)

– 1935: S-a născut filosoful şi profesorul bulgar Jelio Jelev, primul preşedinte necomunist al Bulgariei (1990-1996); a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov (m. 2015) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Thierry de Montbrial, specialist francez în economie, politologie şi relaţii internaţionale; director general al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (pe care l-a fondat în 1979); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999

– 1943: A murit Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1881)

– 1953: S-a născut Zico (nume real: Arthur Antunes Coimbra), unul dintre cei mai mari fotbalişti brazilieni ai tuturor timpurilor, considerat al doilea Pele; antrenor

– 1962: S-a născut Jackie Joyner-Kersee, atletă afro-americană (retrasă din activitate), deţinătoarea mai multor recorduri şi medalii sportive; filantrop activ în educația copiilor, egalitatea rasială și drepturile femeilor

– 1982: S-a năcut actriţa americană Jessica Biel

– 1983: A murit Arthur Koestler, scriitor, jurnalist şi filosof britanic de origine ungară (n. 1905)

– 1987: A murit actorul american Danny Kaye; vedetă populară în filmele de divertisment ale anilor ’40-’50 ai secolului XX, care i-au pus în valoare calităţile de cântăreţ, dansator şi mim; după 1950 s-a dedicat spectacolelor de binefacere organizate de UNICEF (n. 1913)

– 1988: A murit Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (n. 1918)

– 1993: A murit Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (n. 1903)

– 1996: A murit Marguerite Duras (numele la naştere Marguerite Donnadieu), scriitoare şi scenaristă franceză (n. 1914)

– 1999: A murit Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie în 1971 (n. 1904)

– 2002: A murit compozitorul american de muzică country Harlan Howard (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 2008: A murit cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (n. 1921)

– 2012: A murit ilustratorul american Ralph McQuarrie, cel care l-a ajutat pe regizorul George Lucas să aducă pe marile ecrane franciza „Războiul Stelelor/ Stars Wars”, realizând designul personajelor, inclusiv pe celebrul Darth Vader; a primit un premiu Oscar în 1985 (n. 1929)

– 2013: A murit Bobby (Robert Edward) Rogers, cântăreţ şi compozitor american (n. 1940)

– 2018: A murit actorul american David Ogden Stiers (n. 1942)

– 2023: A murit scriitorul Kenzaburo Oe, importantă personalitate a literaturii japoneze contemporane; a adus Japoniei al doilea Nobel pentru literatură (1994), prin cărţile sale despre pacifism şi despre fiul său cu dizabilităţi şi şi-a folosit faima pentru a protesta împotriva armelor nucleare (n. 1935)

– 2023: A murit Tom (Thomas Edward) Sizemore Jr., actor și producător de film american (n. 1961)

– 2024: A murit Edward Bond (nume complet Thomas Edward Bond), dramaturg, regizor de teatru, poet și scenarist englez (n. 1934) – 1 an

Sursa: RADOR