Calendarul zilei – 26 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 26 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 26 aprilie

* Acum 234 de ani (1792) Rouget de Lisle lansa, la Strasbourg, cântecul „Chant de guerre de l’armée du Rhin”, cunoscut şi devenit celebru sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei

* Cu 178 de ani în urmă (1848) s-a desfăşurat, la Sibiu, conferinţa conducătorilor români din Transilvania, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în esenţă, problema recunoaşterii politice a naţiunii române şi protestul împotriva preconizatei „uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria (26.IV/8.V)

* În urmă cu 106 ani (1920) a luat ființă, la Cluj, primul Institut de Speologie din lume, creat la inițiativa savantului Emil Racoviță (1868-1947), biolog, explorator polar și fondator al Biospeologiei, consfințit printr-o lege promulgată de regele Ferdinand I la data de 26 aprilie 1920 și publicată în M.O. nr. 86 din 20 iulie 1920. Pentru început, institutul a funcționat ca parte componentă a Facultății de Științe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat și sediul Societății Științifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internațional de coordonare a activității tuturor zoologilor interesați de studiul faunei subterane. Alături de Emil Racoviță, în institutul din Cluj și-au desfășurat activitatea doi eminenți biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog și biogeograf de seama și elvețianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană. În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motas (1891-1980), în noua sa structură el având sediul central la București și o secție la Cluj, iar patru ani mai tarziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorului Traian Orghidan și a profesoarei Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviță”

* Cu 89 de ani în urmă (1937) aviaţia germană a bombardat în mod violent şi a distrus, în timpul războiului civil din Spania (1936-1939), oraşul Guernica, eveniment imortalizat în tabloul cu acelaşi nume pictat de Pablo Picasso. Această acţiune era inclusă în planurile lui Hitler de a-l ajuta pe generalul Francisco Franco să continue războiul civil

* Se marchează 40 de ani (1986) de când s-a produs catastrofa de la Centrala Nucleară din Cernobîl (Ucraina), aflată la 200 km de Kiev, printr-o explozie a centralei, urmată de o contaminare radioactivă a zonei înconjurătoare. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord, suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia fiind puternic afectate, aproximativ 336.000 de persoane au fost evacuate

* Se împlinesc 25 de ani (2001) de când, în zilele de 26 şi 27 aprilie, s-a desfăşurat la Bucureşti, pentru prima dată într-o ţară est-europeană, cea de-a 20-a reuniune a Asociaţiei Televiziunilor Publice Internaţionale din Europa – Grupul de la Bruges

Aniversări – Comemorări 

– Soborul Sfintelor Femei Românce; Sfinţii Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis (Cernavodă). Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 2025, instituirea acestei sărbători. În calendarul Bisericii Ortodoxe Române se află înscrise sfinte protoromânce (Sfânta Muceniță Maxima din Singidunum, Ana, Alla, Varis, Moico, Mamica, Birgo, Animais și cele trei fiice ale sfântului preot Virca ce au fost mucenicite în Goția (zi de prăznuire 26 martie), Sfânta Muceniță Anastasia din Sirmium (22 decembrie), două sfinte românce (Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab (28 octombrie) și Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august) și patru sfinte care nu au fost de neam român, având cultul generalizat și fiind asimilate de conștiința populară ca sfinte românce, deși ele au trăit în alte zone geografice (Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (14 octombrie), și Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș (7 decembrie), Sfânta Mare Muceniță Chiriachi de la Huși (7 iulie) și Sfânta Muceniță Tatiana de la Craiova (12 ianuarie). Începând cu 1 iulie 2025, odată cu aprobarea canonizării lor, în calendarul Bisericii Ortodoxe Române au fost înscrise 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare): Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (12 aprilie); Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai); Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai); Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai); Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie); Sfânta Olimpiada de la Fărcașa (4 iulie); Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv (6 iulie); Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august); Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec (17 august); Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec (17 august); Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec (17 august); Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie); Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1 decembrie); Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie); Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie); Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie)

– Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Duminica Bunului Păstor – Duminica a 4-a a Paştelui (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1904: S-a născut geologul Ştefan Ghika-Budeşti; fondatorul şcolii româneşti de geologie inginerescă şi hidrogeologie; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1906: A murit Nicolae Predescu, prozator şi eseist (n. 1834) – 120 de ani

– 1922: S-a născut Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002)

– 1930: S-a născut Oliviu Gherman, fizician, politician, profesor universitar și diplomat, fost președinte al partidului FDSN (devenit ulterior PDSR), în perioada 1992-1996, senator în patru legislaturi și fost preşedinte al Senatului (1992 – 1996) (m. 2020)

– 1935: S-a născut compozitorul şi muzicologul George Draga (m. 2008)

– 1936: S-a născut Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator, sculptor, publicist și profesor; una dintre cele mai importante personalități din domeniul cultural al Timișoarei (m. 2021) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Virgil Andriescu; din 1965 a devenit actor al Teatrului de Dramă din Constanța, al cărui director a fost între 1998 și 2000 (m. 2025) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Ieronim Tătaru, critic, istoric literar şi profesor universitar (m. 2013)

– 1949: S-a născut Ion Milovan, jucător și antrenor de handbal; una dintre cele mai mari personalități ale sportului de performanță și handbalului din județul Mehedinți (m. 2019)

– 1949: A murit botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-12.VIII.1948) (n. 1866)

– 1956: S-a născut actriţa Adriana Trandafir – 70 de ani

– 1963: A murit V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1884)

– 1967: A murit Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1994: A murit actorul George Constantin (n. 1933)

– 2002: A murit Brânduşa Prelipceanu, jurnalistă şi traducătoare (n. 1949)

– 2004: A murit, la Köln, Titus Mocanu, estetician de renume mondial (n. 1923)

– 2007: A murit Florea Dumitrache, poreclit „Mopsul”, fost jucător român de fotbal, maestru emerit al sportului, subinginer (n. 1948)

– 2014: A murit Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (n. 1940)

– 2017: A murit părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor, instrumentist şi profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova (n. 1937, la Chişinău)

– 2020: A murit pictorul și profeorul Eugeniu Barău (n. 1946)

– 2020: A murit jurnalista şi poeta Clara Mărgineanu; redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-2013) (n. 1972)

– 2023: A murit Mircea Babeș, arheolog și istoric, redactor șef al revistei „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie” (SCIVA) în anii 1995-2009, profesor de arheologie la Universitatea din București (1997-2007) (n. 1941)

– 2023: A murit Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cernobîl, Ucraina: Acțiuni de marcare a 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl (26 – 28 apr.)

– Belgia: Ciclism – cursa Liège-Bastogne-Liège

– Marea Britanie: Atletism – Maratonul de la Londra, ediția 2026

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Internaţională de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl”, adoptată prin Rezoluția din 8 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU; la 26 aprilie 1986 (- 40 de ani), două explozii au zguduit reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, fiind răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. NOTĂ: Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă – o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, scutul superior al clădirii, o construcţie care cântărea 1000 de tone, a fost pulverizat iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă; 31 de oameni au murit pe loc; în timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive care au afectat trei sferturi din Europa şi multe regiuni de pe glob; 25.000 de oameni şi-au pierdut viaţa numai după ce au participat la decontaminarea zonei și peste 300.000 de oameni au fost evacuați din zonele contaminate; conform unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape 1 milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive; o suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminată cu radiaţii; emisiile radioactive rezultate în urma accidentului ar fi atins valoarea de 10 miliarde de curie (Ci – unitatea de măsură a radioactivităţii), fiind de 200 de ori mai mari decât se estimase iniţial şi incomparabil mai mari decât contaminarea radioactivă rezultată în urma bombardamentelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki. Cele mai afectate state au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada. Proporţia copiilor consideraţi sănătoşi la naştere din părinţi care au fost supuşi iradierii a scăzut de la aproximativ 80% la mai puţin de 20%, din 1986 până în 2010, când a fost făcut studiul

– „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, marcată din anul 2001 (- 25 de ani), la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva; în anul 1970, la această dată, intra în vigoare Convenţia internaţională asupra proprietăţii intelectuale. Proprietatea intelectuală vizează recunoaşterea dreptului asupra unei anumite invenţii, creaţii sau idei şi în special privind drepturile legale rezultate în urma activităţii intelectuale depuse. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în: drepturi de autor, care protejează creaţii literare, artistice şi ştiinţifice, şi drepturi de proprietate industrială, care includ brevete, patente etc. NOTĂ: România este membru fondator, de la intrarea în vigoare a Convenţiei WIPO, în 1970, al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală

– „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii aprilie, începând din 1985); la 28.IV.1957 a fost constituită (la Aix-les-Bains, Franţa) Federaţia Mondială a Oraşelor Înfrăţite, cu sediul la Paris

– „Ziua Mondială a Vocațiilor” sau „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii”, cea de-a 63-a ediţie, marcată anual de Biserica romano catolică în cea de a patra duminică a Paştelui, cunoscută şi sub denumirea de „Duminica Bunului Păstor” sau „Duminica Vocaţiei”. În diversitatea şi în specificul fiecărei vocaţii, personale şi ecleziale (la preoţie şi la viaţa consacrată), este vorba de a asculta, a discerne şi a trăi chemarea Domnului. Este ziua în care Biserica meditează şi se roagă pentru darul vocaţiei, pe care îl primeşte fiecare creştin

– Rusia: „Ziua Victimelor Catastrofelor şi Accidentelor Nucleare” (decretată de Prezidiul Parlamentului rus la 22.IV.1993); marchează accidentul nuclear, din 26.IV.1986, de la centrala atomică de la Cernobîl (Ucraina de astăzi, atunci în URSS)

– Crearea Republicii Unite Tanzania – 1964. Ziua naţională

– 121: S-a născut Marcus Aurelius (n. Marcus Annius Verus), împărat roman (161-180) (m. 180) – 1905 ani

– 1711, 26 IV/7.V: S-a născut David Hume, filosof, istoric şi economist britanic, adept al empirismului şi scepticismului, unul dintre reprezentanţii de seamă ai iluminismului scoţian (m. 1776) – 315 ani

– 1798: S-a născut Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (m. 1863)

– 1879: S-a născut Sir Owen Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1928 (m. 1959)

– 1889: S-a născut Ludwig Josef Johann Wittgenstein, filosof britanic de origine austriacă; unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului; în cursul vieţii a publicat o singură carte – „Tractatus Logico-Philosophicus” (1921) (m. 1951)

– 1898: S-a născut poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1977 (m. 1984)

– 1900: S-a născut Charles Richter, fizician şi seismolog american; în 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (m. 1985)

– 1907: A murit Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (n. 1855)

– 1910: S-a născut producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (m. 1997)

– 1910: A murit Björnstjerne Björnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în 1903 (n. 1832)

– 1912: S-a născut scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (m. 2000)

– 1917: S-a născut Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (m. 2019)

– 1925: S-a născut (la Cernăuţi) istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (m. 2013)

– 1925: S-a născut omul de afaceri italian Michele Ferrero, cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, patronul companiei Ferrero, celebră în toată lumea prin produsele: Nutella, ciocolata Kinder, pralinele Ferrero Rocher, ouăle Kinder şi bomboanele Tic Tac (m. 2015)

– 1926: S-a născut Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (m. 2019) – 100 de ani

– 1926: A murit Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1854) – 100 de ani

– 1931: A murit George Herbert Mead, filozof, sociolog și psiholog american (n. 1863) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Michael Smith, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1993, împreună cu Kary B. Mullis (m. 2000)

– 1932: S-a născut compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (m. 2018)

– 1933: S-a născut Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond, împreună cu Pyotr Kapitsa şi Robert Woodrow Wilson (m. 2024)

– 1940: A murit Carl Bosch, chimist şi inginer german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931 (n. 1874)

– 1951: A murit fizicianul şi matematicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic al lui Bohr (n. 1868) – 75 de ani

– 1955: S-a născut Tadeusz Słobodzianek, dramaturg, regizor, critic teatral și pedagog polonez; fost director al Teatrului Dramatic din Varșovia

– 1967: S-a născut producătorul și DJ-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit Zdar, component al duoului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (m. 2019)

– 1968: A murit John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (n. 1891)

– 1969: A murit maestrul japonez de arte marţiale Morihei Veshiba, cel care (în anii ’40 ai secolului XX) a pus bazele tehnicii şi filosofiei Aikido, artă marţială în care forţa spirituală este fundamentală (n. 1883)

– 2005: A murit Maria Schell, actriţă austriacă de film (n. 1926)

– 2013: A murit solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (n. 1931)

– 2015: A murit actriţa americană de film, teatru şi televiziune Jayne Meadows Allen; nominalizată de trei ori la premiile Emmy (n. 1919)

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (n. 1944)

– 2020: A murit romancierul francez Georges-Jean Arnaud (a folosit mai multe pseudonime: Saint-Gilles, Gil Darcy, Frederic Mado, Gino Arnoldi, Ugo Solenza), scriitor popular şi prolific (a publicat 416 cărţi), care a abordat aproape toate genurile literare (n. 1928)

– 2020: A murit Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (n. 1936)

– 2021: A murit atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (n. 1937, în Ucraina) – 5 ani

– 2022: A murit muzicianul german Klaus Schulze (a folosit și pseudonimul de Richard Wahnfried), multi-instrumentist, unul dintre cei mai influenți și importanți compozitori de muzică electronică (n. 1947)

– 2025: A murit germanul Max Bolkart, un pionier al săriturilor cu schiurile; născut în Oberstdorf, o localitate de tradiţie a săriturilor cu schiurile, a câştigat Turneul celor Patru Trambuline, în sezonul 1959-1960 (n. 1932) – 1 an

– 2025: A murit fotbalistul brazilian Jair (nume complet Jair da Costa), atacant care a scris istorie pentru clubul italian Inter Milano; a înscris 67 de goluri pentru clubul italian în toate competiţiile, câştigând patru campionate în 1963, 1965, 1966 şi 1971, precum şi Cupa Campionilor Europeni şi Cupa Intercontinentală în 1964 şi 1965 (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR