(AUDIO) Vorba aceea – Despre pleonasmele conjuncționale

Publicat de Larisa Calistru, 14 decembrie 2014, 13:31

În vorbirea de zi cu zi se strecoară greșeli în utilizarea conjuncțiilor. Pentru astăzi ne oprim asupra următorului exemplu: “L-am așteptat, dar însă nu a venit”. În mod normal, între propozițiile principale și regente “L-am așteptat” și “El nu a venit” trebuia să existe o singură conjuncție coordonatoare .

În cazul nostru, sunt două conjuncții coordonatoare de același fel (adică adversative):”dar” și “însă”. Sunt folosite nejustificat două conjuncții absolut sinonime pentru exprimarea raportului de coordonare adversativă dintre cele două propoziții deja delimitate.

Având de-a face cu două conjuncții de același fel, ce exprimă aceeași idee, putem afirma că “dar însă” e un pleonasm conjuncțional.  Corect ar fi fost să se spună “L-am așteptat, însă n-a venit”.

Și nu uitați vorba aceea… m-ai cucerit când am observat că vorbeşti şi scrii corect gramatical!