Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Se marchează 505 ani (1521) de când avea loc cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 431 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* Cu 239 de ani în urmă (1787) avea loc izbucnirea războiului ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Se împlinesc 150 de ani (1876) de când a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* Sunt marcați 80 de ani (1946) de când şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine de la acea vreme, Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Acum 79 de ani (1947) lua fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Proclamarea independenţei Republicii Centrafricane avea loc acum 66 de ani (1960), sub președinția lui David Dacko (1930-2003). La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* Se împlinesc 65 de ani (1961) de când a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Stațiunii Mamaia” marchează inaugurarea oficială a băilor de la Mamaia. La 13 august 1906 (– 120 de ani) a fost organizat un banchet pentru punerea pietrelor fundamentale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, la Şcoala nr. 2 de băieţi şi fete „Principele Carol”, la noul cazino comunal botezat „Regele Carol” şi pentru deschiderea băilor de la Mamaia. Aceeași dată a rămas scrisă şi pe frontispiciul Pavilionului de băi: „Pe locul acesta de exilu al nefericitului Ovidiu în al XL-lea an de glorioasă domnie a M.S. Regele Carol l şi al XXV an al regalităţii, ridicatu-sau acest aşezământ balnear cu mijloacele comunei Constanţa prin îngrijirea Ministerului Lucrărilor Publice, fiind ministru al Departamentului dl. Ion Grădişteanu, iar primar al comunei dl. Bănescu, după planurile întocmite de arhitectul Elie Radu. 1906, august 13”. Profesorul Ion Bănescu, primar al Constanţei între anii 1905-1907, este considerat întemeietorul staţiunii Mamaia; din iniţiativa şi la insistenţele sale în anul 1905, Consiliul Comunal a hotărât amenajarea unei viitoare staţiuni la nord de Constanţa, suprafaţa fiind concesionată de la cătunul Mamaia Sat. Stațiunea avea să fie construită pe porţiunea de perisip dintre Siutghiol şi mare şi urma să aibă o suprafaţă de 192 ha iar plaja peste 10 ha şi se întindea de la Capul Singol (Pescărie) până la coada lacului (Hanul Piraţilor)

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; considerat întemeietorul etnomuzicologiei moderne; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821) – 120 de ani

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1914: S-a născut Eugenia Popovici, actriţă de teatru şi profesoară de artă dramatică; a desfăşurat o prestigioasă activitate pe scena Teatrului Naţional Bucureşti (m. 1986)

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1951: S-a născut Ion Cepoi, manager cultural, poet, prozator și profesor; director al Centrului Județean de Promovare a Culturii Tradiționale Gorj; a inițiat numeroase programe și proiecte culturale la nivelul județului Gorj, între care: Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, Festivalul internațional de arte vizuale „Gorjfest” (împreună cu artistul fotograf Teodor Dădălău), Tabăra de cercetare etnofolclorică „Constantin Brăiloiu”, Muzeul „Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbunești, Târgul meșterilor populari din România, Salonul Internațional de Caricatură, Simpozionul național „Satul românesc, sat european”, Aleea Nemuritorilor Gorjului, Festivalul cultural interjudețean „Transalpina” de la Rânca etc. (m. 2023) – 75 de ani

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina (Adriana) Kenereş, prozatoare, eseistă, critic de artă, traducătoare şi editoare (m. 2022)

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921) – 20 de ani

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942) – 20 de ani

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

– 2021: A murit violistul, compozitorul și profesorul universitar Vladimir Mendelssohn (n. 1949) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Clacton-on-Sea, Regatul Unit: Nigel Farage, liderul partidului Reform UK, candidează la alegerile parțiale din Clacton, pe care chiar el le-a convocat

-Panama City: Secretarul apărării american, Pete Hegseth, se va deplasa în Panama pentru încheierea exerciţiilor militare realizate de aproximativ 20 de ţări şi care sunt destinate să protejeze canalul de orice atac. Aceasta va fi cea de-a doua vizită a lui Pete Hegseth în Panama.  Pe lângă SUA, la aceste exerciţii participă ţări precum Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Olanda, Peru şi Regatul Unit. Manevrele includ antrenamente pe mare şi în zone de junglă din jurul canalului prin care tranzitează 5% din comerţul maritim mondial, precum şi exerciţii virtuale legate de securitate cibernetică şi planificare.

– Copenhaga: Maersk – rezultate financiare pe trimestrul al II-lea

– Londra: Sunt date publicității date privind cifrele PIB-ului din iunie și PIB-ul din trimestrul al II-lea (prima estimare)

– Karlsruhe, Germania: Începutul celei de-a patra ediții a taberei activiștilor climatici „Schimbarea sistemului” (13 – 25 aug.)

– Zambia: Alegeri generale

-New York: Reuniunea informativă a Consiliului de Securitate al ONU privind Yemenul

– Miami, SUA: Audiere în cadrul procedurii de extrădare a fraților Tate pentru a se stabili condițiile lor de detenție

– Washington, DC: Indicele prețurilor de producție (IPP) pentru luna iulie

– Birán (Cuba): Evenimente de marcare a 100 de ani de la nașterea lui Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976 (- 50 de ani), la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1867: S-a născut pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (m. 1933)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie în 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (n. 1860)

– 1918: S-a născut Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru Chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (m. 2013)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012) – 105 ani

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016) – 100 de ani

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Kristalina Ivanova Georgieva-Kinova, economistă bulgară, director al Fondului Monetar Internațional (din 2019); director executiv al Băncii Mondiale (ian. 2017 – oct. 2019)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923) – 25 de ani

– 2004: A murit Julia Child, bucătar profesionist american, autor și vedetă de televiziune; a transformat show-urile culinare în divertisment; în 1993 a devenit prima femeie inclusă de Institutul Culinar în Hall of Fame (n. 1912)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956) – 15 ani

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2021: A murit Nanci Griffith, cântăreață, chitaristă și compozitoare americană; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (n. 1953) – 5 ani

– 2025: A murit romancierul egiptean Sonallah Ibrahim, figură marcantă a literaturii arabe; s-a impus ca unul dintre scriitorii cei mai critici ai lumii arabe postcoloniale, scrierile sale fiind îndreptate împotriva represiunii, instabilității politice, neoliberalismului și hegemoniei occidentale în țara natală (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR