Calendarul zilei – 7 august

Publicat de Codrin RAITA, 7 august 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 7 august

* Sunt marcați 1400 de ani (626) de când, la această dată, cetatea Constantinopolului, asediată de perşi şi de avari, a fost eliberată într-un mod miraculos. Împăratul Heraclie fiind atunci cu armata sa departe, în Orient, Patriarhul Serghie i-a adunat pe toţi credincioşii, a scos lemnul Sfintei Cruci, icoana nefăcută a lui Hristos şi veşmântul Maicii Domnului şi a pornit în procesiune pe străzile cetăţii. Râvna locuitorilor a fost atât de intensă, încât au reuşit să respingă inamicul, sprijinind astfel decisiv contraatacul lui Heraclie, care avea să meargă din victorie în victorie, până la recucerirea tuturor provinciilor luate de perşi. În noaptea respectivă, ca semn de mulţumire, toţi credincioşii au participat la slujba acatistului către Maica Domnului în Biserica Maicii Domnului din Vlaherne (biserica păstorilor vlahi din Constantinopol). A apărut astfel primul acatist din istoria Bisericii, Acatistul Bunei Vestiri fiind prototip al tuturor acatistelor. Denumirea de akatistos (ακαθιστος) vine din limba greacă, fiind rezultat prin adăugarea negației a la verbul καθιξω, care înseamnă „a sta jos”, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, ci în picioare, precum au stat, odinioară, credincioșii din Constantinopol. NOTĂ: În Patriarhia Ecumenică 2026 este an jubiliar, fiind marcați 1.400 ani de la prima intonare a Imnului Acatist către Maica Domnului

* Acum 438 de ani (1588), între 7 şi 8 august, flota spaniolă (Invincibila Armada), trimisă de regele Filip al II-lea să cucerească Anglia, era înfrântă de flota engleză, condusă de amiralul Charles Howard. La 28 mai, 1588, Invincibila Armada își ridica pânzele la Lisabona. A fost nevoie de două zile pentru ca întreaga flotă să părăsească portul și ca ultima navă de război să își stabilească direcția către Anglia. În seara de 7 august 1588, seara în care Armada ancora în apele puțin adânci ale portului Calais, Sir Francis Drake, pe atunci vice-amiral, propunea folosirea vaselor incendiare, metodă folosită încă din Antichitate de greci împotriva atacatorilor. Iar planul a funcționat de minune. A fost nevoie de doar 8 nave încărcate cu explozibil, catran și ulei, ca panica să se instaureze în rândul marinarilor spanioli. Lipsită de organizare, Invincibila Armada a fost surprinsă chiar în zorii zilei de 8 august, în apropierea portului Gravelines, de un atac major susținut de navele engleze. Sub comanda unor navigatori încercați precum Francis Drake, John Hawkins și John Frobisher, mult mai ușoarele vase ale Coroanei Angliei și-au supus adversarii unui tir sălbatic

* Cu 168 de ani în urmă (1858) reprezentanţii celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) au semnat Convenţia de la Paris (în ultima zi a lucrărilor Conferinţei începute la 10/22 mai acelaşi an), potrivit căreia cele două Ţări Române urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii), rămânând sub suzeranitatea Porţii Otomane. Erau stabilite două instituții comune la Focșani, Comisia Centrală (cu rol legislativ) și Înalta Curte de Justiție și Casație (cu rol juridic). De asemenea, Convenția mai prevedea ca principatele să rămână vasale Imperiului otoman, să fie desființate privilegiile boierilor, românii să fie egali în fața legii, iar votul să fie cenzitar. Până la alegerea domnitorilor au fost numiți în principate câte trei caimacani ( locțiitor de domnitor). Alegerile au fost organizate în ianuarie 1859. În Moldova a fost ales ca domnitor, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza. În Țara Românească, alegerile s-au organizat în data 24 ianuarie același an, fiind ales ca domnitor tot Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel dubla alegere. Convenţia a devenit legea fundamentală a ţării până în 1864 (7/19)

* Acum 162 de ani (1864) era înfiinţată Primăria oraşului Bucureşti, după modelul francez. Prin aplicarea noii Legi comunale a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov” -, vechiul sfat orăşenesc este înlocuit cu un Consiliu comunal, iar în locul „Magistratului” se instituie Primăria. Practic, fostul preşedinte al sfatului se numea acum primar şi era ales din rândul consilierilor (vechii „mădulariˮ ai sfatului orăşenesc). Primul primar ales al Capitalei şi, totodată, mâna dreaptă a domnitorului Al. I. Cuza a fost generalul Barbu Vlădoianu, care a avut două mandate: în perioada august 1864 – octombrie 1865 şi decembrie 1872 – mai 1873. Prima decizie importantă pe care a luat-o Vlădoianu din fotoliul de primar a fost să desfiinţeze morile de apă de pe malurile Dâmboviţei. În luna mai 1864, fusese una dintre cele mai mari inundaţii din Bucureşti, provocate de apele Dâmboviţei, mai multe mahalale (Antim, Broşteni, Izvor) fiind acoperite de ape, ce atingeau şi doi metri (7/19)

* Sunt marcați 160 de ani (1866) de când guvernul Ion Ghica concesiona companiei engleze „John Trevor Barclay şi John Staniforth” construcţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu, primul drum de fier din România (7/19)

* Cu 56 de ani în urmă (1970), la Iași, a fost inaugurată „Casa Dosoftei”, numită și Casa cu arcade, care găzduiește, în prezent, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Clădirea fost construită în timpul domniei lui Antonie Voda Ruset (1677-1679) şi a fost restaurată între anii 1962 şi 1968. Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-A-03963

* În urmă cu 36 de ani (1990) apărea Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, primul act normativ care a demarat reforma economică în România postcomunistă

* Acum 28 de ani (1998) aveau loc atentatele teroriste cu bombe asupra ambasadelor americane din Nairobi (Kenya) şi Dar-es-Salaam (Tanzania), soldate cu 224 de morţi şi 5.500 de răniţi

* Cu 27 de ani în urmă (1999) se deschidea Consulatul onorific al României la Detroit (SUA)

* Acum 19 ani (2007) Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost conectată pentru prima oară la sistemul energetic naţional. Pe data de 26 septembrie a început să funcţioneze la capacitatea nominală, de 700 M. Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– 1890: A murit N.[icolae] T. Orăşanu, poet, prozator şi publicist; împreună cu C. A. Rosetti a redactat (în 1859) foaia satirică „Ţânţarul”; ulterior şi-a asumat editarea, pe cont propriu, a altor foi satirice, pe rând suspendate şi reluate cu titluri schimbate, majoritatea având ingenioase denumiri demonice („Spiriduş”, „Nichipercea”, „Sarsailă”, „Urzicătorul”) (n. ~1833)

– 1904: S-a născut actorul Nicolae Brancomir (m. 1991)

– 1907: S-a născut Ion Zamfirescu, filosof, istoric al teatrului, memorialist, profesor şi publicist; ultimul reprezentant al gândirii maioresciene din cultura filosofică a secolului al XX-lea (m. 2001)

– 1910: S-a născut Theodor „Teddy” Cosma (pe numele său real Theodor Zwiebel), dirijor, pianist și aranjor originar din România, stabilit în Franța din 1963; tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma, și fratele compozitorului și dirijorului Edgar Cosma (m. 2011, la Paris)

– 1911: A murit Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului, care a luptat întrega sa viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat; a răspândit cărţi româneşti în satele transilvănene; a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (n. 1849) – 115 ani

– 1922: S-a născut prozatorul Aurel Mihale (m. 2007)

– 1923, 7/20: S-a născut actorul Boris Ciornei (m. 2001). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 20 august 1923

– 1931: S-a născut Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii (m. 1988) – 95 de ani

– 1937: S-a născut artistul plastic Vasile Socoliuc, nume de referinţă în grafica românească contemporană (m. 2008)

– 1961: S-a născut Octavian Morariu, fost rugbist de performanţă; ales în Comitetul Executiv al Comitetului Internațional Olimpic (în 2025); fost președinte al Rugby Europe, fosta Federația Internațională de Rugby Amator-Asociația Europeană de Rugby; membru al Comitetului Internațional Olimpic (CIO) pentru România (din 2013); fost președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (2004-2014); fost președinte al Federației Române de Rugby (2001-2003) – 65 de ani

– 1961: A murit inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează, printre altele, dezvoltarea radiodifuziunii, precum şi începuturile industriei româneşti de electronică; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1901) – 65 de ani

– 1983: S-a născut Claudiu Komartin, poet, publicist și traducător; fondator al „Casei de Editură Max Blecher” și al „Institutului Blecher”

– 1983: A murit compozitorul, dirijorul şi omul de cultură Nicolae Brânzeu (n. 1907)

– 1985: A murit poetul și gazetarul Constantin Miu-Lerca (n. 1908)

– 1993: A murit Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (n. 1935)

– 2002: A murit Petru Vintilă, scriitor, ziarist şi pictor naiv (n. 1922)

– 2009: A murit interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (n. 1963)

– 2013: A murit Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (n. 1931)

– 2014: A murit Aurel Cioranu, actor de teatru şi film, cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (n. 1929)

– 2016: A murit Nicolae Mărăşescu, antrenor de atletism (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit muzicologul Nicolae Costin; fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944) – 10 ani

– 2018: A murit taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (n. 1938)

– 2025: A murit Steluța Lucia Rodica Coposu, sora cea mai mică a fostului lider țărănist Corneliu Coposu și președinta Fundației Corneliu Coposu (înființată la 17 iulie 1996); prin activitatea sa a oferit generațiilor tinere un model de fidelitate față de idealuri, a fost, pentru mulți, o legătură vie cu o epocă de suferință și demnitate, un simbol al verticalității morale tăcute; în 2009 a fost decorată de Majestatea Sa Regele Mihai I cu Crucea Casei Regale a României, alături de sora sa Flavia Bălescu-Coposu, pentru loialitatea neabătută față de valorile Casei Regale și pentru angajamentul în apărarea demnității fratelui său și a martirilor închisorilor comuniste (n. 1932) – 1 an

– 2025: A murit Lucia Efrim, jurnalistă și editorialistă; a făcut parte din echipa Mediafax din 1993, contribuind semnificativ la dezvoltarea agenției de presă; a scris mii de articole despre politică, justiție, evenimente sociale și probleme umanitare, într-un stil sobru, argumentat și extrem de bine documentat (n. 1968) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Columbia: Președintele ales al Columbiei, Abelardo de la Espriella, urmează să depună jurământul

– Pristina, Kosovo: Termenul limită pentru prima sesiune parlamentară din Kosovo de la anunțarea rezultatelor alegerilor anticipate

– Berlin: Thyssenkrupp – reuniune extraordinară pentru a vota divizarea filialei sale de materiale

– Londra: Termen limită pentru o decizie din faza 1 din partea Autorității de Concurență din Regatul Unit (CMA) privind fuziunea Paramount – Warner Bros Discovery

– München: Allianz – rezultate din al doilea trimestru

– München: Munich Re – rezultate din al doilea trimestru

– Londra: Termenul limită stabilit pentru ca Apollo să facă o ofertă fermă de preluare către Easyjet

– Washington, DC: Rata șomajului în iulie

– Edinburgh, Scoția: Edinburgh Fringe Festival 2026 (7 – 31 aug.)

– Africa de Sud: Turneul de rugby al Noii Zeelande din Africa de Sud din 2026, cunoscut drept „Rugby’s Greatest Rivalry”, este programat între 7 august și 5 septembrie

– Silverstone, Regatul Unit: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Marii Britanii (7 – 9 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Berii”, sărbătorită prima oară în 2007, în Santa Cruz, California, popularizată pe plan internațional din 2011, este marcată în fiecare an în prima vineri din august

– Ziua naţională a Republicii Côte d’Ivoire; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1516: A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken) (n. ~1450) – 510 ani

– 1779: S-a născut geograful german Carl Ritter, unul dintre fondatorii geografiei moderne; a susţinut influenţa factorilor geografici în decursul istoriei, subliniind relaţiile acesteia cu factorul uman şi cu natura (m. 1859)

– 1834: A murit Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard, inventator francez, care a lăsat drept moștenire primul război de țesut semi-automat (n. 1752)

– 1848: A murit chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (n. 1779)

– 1867: S-a născut Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (m. 1956)

– 1876: S-a născut Mata Hari (numele real: Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză; învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (m. 1917, a fost executată) – 150 de ani

– 1889: S-a născut fizicianul francez Léon Nicolas Brillouin; a adus contribuții în mecanica cuantică, propagarea undelor radio în atmosferă, fizica semiconductorilor, și teoria informației (m. 1969)

– 1904: S-a născut diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru Pace în 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace) (m. 1971)

– 1913: A murit David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (n. 1843)

– 1919: S-a născut basul finlandez Kim Borg (m. 2000)

– 1921: A murit poetul simbolist rus Aleksandr Block (n. 1880) – 105 ani

– 1928: S-a născut unul dintre cei mai cunoscuţi iluzioniști din industria divertismentului, americanul-canadian James Randi (nume real: Randall James Zwinge), cunoscut pentru demascarea unor celebrităţi care susţineau că au puteri paranormale (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul italian Sergio Fantoni (m. 2020)

– 1933: S-a născut Elinor Ostrom, politolog american; în octombrie 2009, a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Economie, împreună cu Oliver E. Williamson, „pentru analiza sa în privinţa guvernării şi cooperării economice” (m. 2012)

– 1937: S-a născut cântăreţul de blues şi chitaristul american Magic Slim (pe numele său real Morris Holt) (m. 2013)

– 1937: A murit Henri Lebasque, pictor francez post-impresionist (n. 1865)

– 1938: A murit Konstantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru şi pedagog rus; în 1897 a fost cofondatorul Teatrului de Artă din Moscova, alături de Vladimir Nemirovici-Dancenko (n. 1863)

– 1940: S-a născut actorul britanic Duggie Brown, cunoscut pentru roluri din seriale precum „Coronation Street” şi „Last Of The Summer Wine” (m. 2022)

– 1941: A murit protoiereul Alexandru Baltagă, unul dintre cei mai reprezentativi clerici basarabeni din perioada interbelică, fondatorul presei religioase basarabene în limba română și un neobosit promotor al culturii și identității românești; a slujit fără întrerupere timp de 54 de ani la biserica din Călărași-Sat, din județul Lăpușna; în 1918 a făcut parte din Sfatul Țării care a votat Unirea; după anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în iunie 1940, a rămas alături de enoriașii săi, chiar dacă familia sa s-a refugiat peste Prut; deși avea 80 de ani, vârsta sa înaintată nu i-a împiedicat pe ocupanții sovietici să-l aresteze și să-l tortureze pentru credință în temnițele NKVD, serviciul de poliție politică al Uniunii Sovietice; a fost deportat în Kazan, Tatarstanul de azi, unde a decedat ca martir (numit şi „Martirul Unirii”); a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română ca Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august (n. 1861) – 85 de ani

– 1941: A murit scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură în 1913 (n. 1861) – 85 de ani

– 1942: S-a născut cântăreţul american B. J. (Billy Joe) Thomas; a câştigat cinci premii Grammy (m. 2021)

– 1943: S-a născut Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (m. 2010)

– 1944: A murit medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut actriţa franceză Caroline Cellier (m. 2020)

– 1948: S-a născut imunologul american James P. Allison; laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2018, împreună cu Tasuku Honjo, „pentru descoperirea terapiei cancerului prin inhibarea reglării imune negative”

– 1957: A murit comicul american Oliver Hardy; împreună cu Stan Laurel a format un cuplu celebru în lumea cinematografului („Stan şi Bran”) (n. 1892)

– 1958: A murit criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (n. 1889)

– 1960: S-a născut David Duchovny, actor şi cântăreţ american, protagonist al serialului „Dosarele X”

– 1960: A murit Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (n. 1898)

– 1965: S-a născut cântărețul și compozitorul american Johnny Solinger, fost solist vocal al trupei rock Skid Row (m. 2021)

– 1966: S-a născut Jimmy Donal Wales (numit şi Jimbo Wales), informatician şi om de afaceri american; specializat în domeniul companiilor Internet, este fondatorul, împreună cu Larry Sanger, al enciclopediei libere Wikipedia – 60 de ani

– 1974: S-a născut Dana Dawson, cântăreață americană de muzică pop rock și rhythm and blues (m. 2010)

– 1975: S-a născut Charlize Theron actriţă americană originară din Africa de Sud; câştigătoare, în 2004, a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă

– 1995: A murit scriitoarea britanică Brigid Brophy (n. 1929)

– 2004: A murit americanul Paul (Red) Adair, specialist de renume mondial în stingerea incendiilor la instalaţiile petroliere, devenit o adevărată legendă (n. 1915)

– 2005: A murit cântăreţul afro-cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927)

– 2010: A murit actorul francez de film Bruno Cremer (n. 1929)

– 2011: A murit australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (n. 1912) – 15 ani

– 2012: A murit jurnalista italiană de modă Anna Piaggi, cunoscută şi pentru stilul ei vestimentar nonconformist (n. 1931)

– 2019: A murit Kary Banks Mullis, biochimist american; Premiul Nobel pentru chimie în 1993, împreună cu Michael Smith, obținut pentru dezvoltarea reacției în lanț a polimerazei (cunoscută sub acronimul PCR, pentru expresia Polymerade Chain Reaction), despre care astăzi se spune că ar fi cea mai sigură metodă de a dovedi prezența virusului HIV în sângele uman (n. 1944)

– 2020: A murit rabinul Adin Steinsaltz, profesor, filosof, scriitor, editor și traducător israelian; autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (n. 1937)

– 2022: A murit David McCullough, autor de succes şi istoric american; recompensat cu două premii Pulitzer pentru biografiile preşedinţilor americani John Adams şi Harry Truman (n. 1933)

– 2023: A murit regizorul de film, producătorul și scenaristul american William Friedkin; cunoscut pentru filmele „Filiera franceză” (1971) şi „Exorcistul” (1973) (n. 1935)

– 2025: A murit americanul James (Jim) Lovell Jr., astronat NASA, aviator naval, pilot de testare și inginer mecanic; căpitan în United States Navy, pilot al modulului de comandă al misiunii Apollo 8, prima misiune Apollo care a intrat pe orbita lunară; comandant al misiunii Apollo 13, care a suferit un eșec critic în drumul spre Lună și a ratat aselenizarea; a fost prima persoană care a zburat în spațiu de patru ori (n. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR