Calendarul zilei – 8 mai
Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2026, 05:00
S-a întâmplat într-o zi de 8 mai
* Cu 174 de ani în urmă (1852), la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)
* Acum 141 de ani (1885) trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)
* Sunt marcați 140 de ani (1886) de când avea loc lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, unul dintre cele mai de succes brand-uri de băuturi răcoritoare
* Se împlinesc 105 ani (1921) de când, în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve
* Acum 81 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate
* Cu 54 de ani în urmă (1972) era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu
* În urmă cu 36 de ani (1990) Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă
* Acum 23 de ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia
* Cu 18 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008
* În urmă cu 8 ani (2018) preşedintele SUA, Donald Trump (reales în nov. 2024), a anunțat că retrage Statele Unite din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, fosta administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear
* Se împlinește 1 an (2025) de când Cardinalul de origine americană Robert Francis Prevost a fost ales ca episcop al Romei, cu numele de Leon al XIV-lea. Este al 267-lea papă din istoria Bisericii catolice, primul papă din Ordinul Sfântului Augustin și al doilea Suveran Pontif american, după Papa Francisc. Născut la 14 septembrie 1955, la Chicago, a fost fost episcop titular de Sufar din 2014, episcop de Chiclayo din 2015, al doilea vicepreședinte al Conferinței episcopale din Peru din 2018, administrator apostolic al diecezei peruane de Callao din 2020, prefect al Departamentului pentru episcopi din 2023, și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, fiind promovat ca arhiepiscop, apoi cardinal. La ora 20:15 (ora României) – în data de 8 mai 2025 -, cardinalul protodiacon Dominique Mamberti a rostit de la balconul Bazilicii Sfântul Petru anunţul tradiţional „Habemus Papam!”, vestind lumii întregi faptul că a fost ales noul Papă al Bisericii Catolice, Cardinalul Robert Francis Prevost
Aniversări – Comemorări
– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)
– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)
– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2026)
– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
– „Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial” marchează semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. România sărbătorește Ziua Victoriei, începând de anul acesta, 2026, pe 8 mai, în loc de 9 mai (potrivit Legii 128/2025, semnată de preşedintele Nicuşor Dan), odată cu țările occidentale: Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice, Germania. Statele din fosta sferă de influenţă sovietică, precum Armenia, Bulgaria, Lituania, R. Moldova, împreună cu Federaţia Rusă, sărbătoresc evenimentul pe 9 mai (motivul: la data de 7 mai 1945, Germania a semnat actul de capitulare necondiţionată la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Aliate din Franţa, Reims; în conformitate cu acest act, ostilităţile s-au încheiat oficial la data de 8 mai 1945, ora 23:01, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată acolo Ziua Victoriei)
– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963)
– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945)
– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)
– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)
– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)
– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014)
– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978)
– 1933: S-a născut Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)
– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)
– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010)
– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011)
– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (m. 2018)
– 1940: S-a născut Constantin Ionescu-Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (m. 2023)
– 1948: S-a născut Vasile Dan, poet, eseist, critic literar și publicist; preşedinte al Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor din România; redactor-șef fondator al revistei „Arca” (din 1990)
– 1950: S-a născut prozatorul, eseistul, teoreticianul literar şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007)
– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European – 70 de ani
– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895)
– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)
– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă
– 1975: S-a născut jurnalistul Liviu Iancu; a lucrat în special pe jurnalism economic şi de turism, în redacţii precum Mediafax, Naţional, Business Magazin, Capital şi Profit (m. 2020)
– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922)
– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913)
– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926)
– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924) – 15 ani
– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944)
EVENIMENTE EXTERNE
– Mactan, Filipine: Summitul anual ASEAN al blocului regional (8 – 9 mai)
– Italia: Papa Leon al XIV-lea marchează prima aniversare a alegerii sale, cu vizite la Pompei și Napoli, începându-și turneul în Italia la sanctuarul de pelerinaj din Pompei
– Londra: Manifestări de aniversare a 100 de ani de la nașterea redactorului științific și cercetătorului naturalist britanic David Attenborough
– Frankfurt: Commerzbank – rezultatele trimestrului I
– Qatar: Atletism – reuniunea de la Doha
– Le Mans: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Franței (8 – 10 mai)
– Italia: Ciclism – cursa Giro d’Italia (8 – 31 mai)
Aniversări – Comemorări
– 8 – 9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939)
– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828 – 30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru Pace în 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” („Suntem cu toţii fraţi”) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii
– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013
– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră. Talasemia este o afecțiune hematologică ereditară (genetică) în care organismul produce o formă anormală sau o cantitate insuficientă de hemoglobină, determinând distrugerea rapidă a globulelor roșii și anemie. Aceasta este transmisă de la părinți și se manifestă prin oboseală, paloare și, în forme severe, necesită transfuzii de sânge
– Sărbătoarea naţională a statului Vatican; marchează urcarea în Scaunul Pontifical (la 8.V.2025) a Papei Leon al XIV-lea (născut Robert Francis Prevost, la data de 14 septembrie 1955), cel de-al 267-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice. NOTĂ: Papa Leon al XIV-lea este primul Papă din Ordinul Sfântului Augustin și al doilea Suveran Pontif american, după Papa Francisc
– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597) – 505 ani
– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801)
– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)
– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743)
– 1828: S-a născut omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă – în bătăliile de la Magenta şi Solferino (1859); în 1901 a fost primul laureat al Premiul Nobel pentru pace, împreună cu francezul Frédéric Passy (m. 1910). NOTĂ: La 8 mai se marchează, anual, „Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”
– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)
– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert; romancier considerat principalul motor al şcolii realiste a literaturii franceze (n. 1821)
– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972)
– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania)
– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), unul dintre reprezentații de seamă ai comediei franceze (m. 1971)
– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)
– 1904: A murit Eadweard J. Muybridge, fotograf anglo – american, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea tehnicii fotografierii cu aparate de fotografiat multiple, menite a capta mișcarea și apoi a o prezenta sub formă animată, cu un aparat inventat de el însuși, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu bandă de celuloid (n. 1830)
– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977) – 120 de ani
– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris). NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar
– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005)
– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională – 100 de ani
– 1927: S-a născut Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (m. 2017)
– 1935: S-a născut fotbalistul, antrenorul și managerul Jack Charlton (nume real: John Charlton), unul dintre cele mai populare personaje din istoria fotbalului englez (m. 2020)
– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880) – 90 de ani
– 1937: S-a născut Thomas Ruggles Pynchon Jr., scriitor postmodern american
– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)
– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985)
– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz
– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott
– 1947: S-a născut biologul american Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru Medicină în 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston, pentru descoperirea reglării genetice a dezvoltării organelor și moartea celulară programată
– 1949: S-a născut Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (m. 2020)
– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India)
– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias
– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918)
– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1907)
– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924)
– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903) – 35 de ani
– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928)
– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926) – 30 de ani
– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)
– 1999: A murit actorul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921)
– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931)
– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928)
– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)
– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946)
– 2021: A murit chimistul și pictorul american Spencer Silver; specializat în adezivi, inventatorul notiţelor adezive Post-it, alături de Art Fry (n. 1941) – 5 ani
– 2022: A murit Fred Ward, actor şi producător american de film (n. 1942)
– 2023: A murit Rita Lee (nume complet: Rita Lee Jones), cântăreață rock, muziciană și compozitoare braziliană; considerată în timpul vieții „Regina” rock-ului brazilian (n. 1947)
Sursa: RADOR