Calendarul zilei – 5 mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Cu 164 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Sunt marcați 135 de ani (1891) de la inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* În urmă cu 114 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Cu 107 ani în urmă (1919) era creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 88 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* În urmă cu 82 de ani (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Acum 77 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* În urmă cu 76 de ani, în data de 5/6 mai 1950, a avut loc „Noaptea demnitarilor”. Regimul comunist a arestat în cadrul acestei operațiuni concertate un lot de foști înalți demnitari români (aprox. 80 de persoane), printre care prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației și generali ai armatei, persoane care deținuseră demnități în perioada 1918-1945, printre ei numărându-se și părinții Unirii Basarabiei cu România; au fost închiși în temnițele comuniste de la Sighet, unde au îndurat condiții inumane și au murit în uitare și suferință, fără procese echitabile; moartea lor în închisoare a fost nu doar o crimă politică ci și o tentativă de ștergere a memoriei naționale

* Cu 71 de ani în urmă (1955) avea loc debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot 71 de ani sunt marcați de la intrarea în vigoare a Convenţiei Culturale Europene emise de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Cu 69 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* Acum 63 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Monahia Matrona Ciupelea (n.2.VIII.1852, nume la botez: Maria) a fost o stareță de seamă a Mănăstirii Hurezi (1922-1935), fiind mătușa ieroschimonahului Teodosie Domnariu – starețul Chiliei Sfântului Ipatie de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped. Tatăl ei, Nicolae, a intrat în monahism la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, cu numele de Nicodim, fata fiind crescută de la vârsta de cinci ani la Mănăstirea Sărăcinești-Vâlcea, apoi, din 1868, la Mănăstirea Hurezi. Este cunoscută ca o mare nevoitoare și povățuitoare a obștii monahale, ajungând stareță în 1922. Îmbolnăvindu-se grav, în 1926 a fost vindecată prin rugăciune către Maica Domnului. În vara anului 1935, simțindu-și sfârșitul apropiat, și-a chemat ucenicele pentru a le îndemna la iubire, smerenie și ascultare, iar a doua zi, în timp ce recita acatistul Bunei Vestiri, și-a dat duhul cu chip senin. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, având ca zi de prăznuire 5 mai

– Lag B’Omer (Lag BaOmer) – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchează data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887) – 190 de ani

– 1875: A murit primul mitropolit primat al României, Nifon Rusailă (numele de mirean Nicolae Rusailă); mitropolit al Ungrovlahiei (din 1850) și mitropolit primat din 1865; a redeschis, în anul 1851, seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, și a deschis în 1872 un seminar în București; în 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă; a refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare: Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea, a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă; a îndeplinit funcția de Președinte al Divanului Ad-hoc din București (1857) și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859; în 1872 s-a promulgat „Legea organică pentru alegerea de mitropoliți și episcopi și pentru constituirea Sf. Sinod”, de o importanță crucială pentru consolidarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (n. 1789)

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004)

– 1956: S-a născut Ștefan Mitroi, poet, prozator, dramaturg și publicist; după 1990, a fost redactor-șef al ziarului „Tineretul liber” și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – 70 de ani

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)

– 1996: S-a născut Florica Holban, prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar (n. 1928) – 30 de ani

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920) – 20 de ani

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923)

– 2023: A murit artista decoratoare Sanda (Alexandra) Şărămăt Popescu (n. 1927)

– 2024, 5/6: A murit omul de radio Lucia (Popescu) Moraru, jurnalistă la Radio România Actualități, a fost timp de 41 de ani una dintre cele mai cunoscute voci ale aRadio România, prezentând mai multe emisiuni; soția actorului Marin Moraru (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN)

– Erevan: Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, îi va primi pe președintele Consiliului European, António Costa, și pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dialogul dintre cei trei oficiali concentrându-se pe consolidarea legăturilor bilaterale dintre Armenia și Bruxelles

– Baku: Vizita prim-ministrului italian, Giorgia Meloni

– Berlin: Conferință de presă a cancelarului german Friedrich Merz și a prim-ministrului portughez, Luis Montenegro

– Maroc: Transportatorii rutieri marocani intră în grevă pentru a protesta împotriva dificultăților în obținerea vizelor Schengen

– Kuala Lumpur (Malaysia): Târgul de semiconductori SEMICON SouthEast Asia – SEMICON SEA (5 – 7 mai)

– New York: Pfizer – rezultate trimestrului I

– Londra: Fotbal: Liga Campionilor, manșa secundă a semifinalelor:

• Arsenal (Anglia) – Atlético Madrid (Spania)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual, în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută, care afectează inima și plămânii; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012

– „Ziua Mondială a Limbii Portugheze” a fost stabilită oficial în 2009 de Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (înființată în 1996) și proclamată în 2019 de UNESCO, pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone. Limba portugheză este o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră, una dintre cele mai răspândite din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori aflați pe toate continentele, şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică. Portugheza este limba oficială a nouă state: Angola, Brazilia, Capul Verde, Guineea Ecuatorială, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia, Sao Tome și Principe și Timorul de Est și este, de asemenea, o limbă oficială a Regiunii Administrative Speciale Macao din China; este una dintre limbile oficiale ale organizațiilor continentale Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane, Uniunea Europeană și ale mai multor organizații regionale, precum și limba oficială a Conferinței Generale a UNESCO

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai. Tema de anul acesta este: „Cu un milion mai multe moașe”. NOTĂ: Pe 12 mai este marcată, din 1974, „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”

– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009, cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, pentru a pune accent pe conștientizarea importanței acestei simple acțiuni; aproape 70% din infecțiile asociate asistenței medicale, aproape 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea corectă a mâinilor. „Acțiunea salvează vieți” este tema de anul acesta. În acest al 18-lea an al marcării acestei zile mondiale, OMS face apel la cei care oferă și sprijină asistența medicală pentru a-și reîmprospăta acțiunea privind igiena mâinilor și prevenirea şi controlul infecţiilor pentru a asigura siguranța pacienților și a lucrătorilor din domeniul sănătății

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi. Anul acesta accentul este pus pe noi impulsuri pentru reforme privind dreptul la capacitate juridică la nivel naţional, european şi internaţional

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769) – 205 ani

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (m. 1916) – 180 de ani

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997)

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998)

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999) – 105 ani

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)

– 1946: S-a născut Svein Jarvoll, poet, romancier, povestitor, eseist și traducător norvegian (m. 2026) – 80 de ani

– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012) – 50 de ani

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910) – 30 de ani

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910)

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932)

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901) – 15 ani

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918) – 15 ani

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (n. 1940)

– 2023: A murit scriitorul Philippe Sollers, personalitate a scenei literare franceze şi a „Tout-Parisului” (expresie care se referă la elita pariziană) timp de peste o jumătate de secol; autor a peste 80 de romane, eseuri şi monografii, director de reviste şi mult timp un obişnuit al televiziunii, asociat cu mișcarea artistică a postmodernismului; a cunoscut notorietatea cu romanul său „Femmes” în 1983; fondator al revistei și al colecției „Tel Quel” (n. 1936)

– 2024: A murit Cesar Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian; a format echipa care a adus Argentinei primul titlu mondial, în 1978 (n. 1938)

– 2025: A murit fotbalistul argentinian Luis Galvan, component al selecţionatei de fotbal a Argentinei care a cucerit titlul mondial în 1978 şi legenda clubului Talleres Cordoba; a făcut parte din lotul care a participat la Cupa Mondială din Spania, în 1982, şi a disputat în total 34 de meciuri pentru naţionala ‘albiceleste’ (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR