TULCEA: Strategia de transport a judeţului, în dezbatere publică

În document sunt prezentate proiectele de infrastructură rutieră, feroviară, navală şi aeriană derulate până acum în judeţ de diverse instituţii şi se prezintă atât principalele provocări, cât şi oportunităţile de dezvoltare.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 4 noiembrie 2025, 19:27

Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a lansat în dezbatere publică ‘Strategia pentru un transport integrat şi mobilitate durabilă în judeţul Tulcea’, un instrument operaţional esenţial în contextul actual pentru atragerea de finanţări, prioritizarea proiectelor de infrastructură şi fundamentarea politicilor de mobilitate la nivel judeţean.

În acelaşi timp, populaţia şi autorităţile din multe localităţi din Delta Dunării semnalează de ani de zile izolarea în care se află unele zone din cauza lipsei unei infrastructuri.

Potrivit documentului, obiectivul prioritar al strategiei este transformarea reţelei de transport a judeţului Tulcea într-un sistem modern, interconectat, ecologic şi adaptat contextului geopolitic şi climatic actual, capabil să susţină dezvoltarea economică durabilă, să îmbunătăţească mobilitatea populaţiei, să valorifice patrimoniul natural şi turistic unic, să sprijine sprijine activităţile economice şi să susţină logistic sectorul agricol, dar şi să conecteze teritoriul la fluxurile europene de transport, bunuri şi persoane.

‘Strategia încurajează integrarea judeţului Tulcea în reţelele de cooperare regională şi europeană, în special prin proiecte comune cu Ucraina şi Republica Moldova în domeniul conectivităţii şi transportului durabil, participarea în iniţiativele europene relevante (TEN-T, SUERD, Strategia pentru Regiunea Mării Negre), crearea de coridoare de mobilitate durabilă cu valoare economică, logistică şi turistică transnaţională’, se arată în documentul menţionat.

În document sunt prezentate proiectele de infrastructură rutieră, feroviară, navală şi aeriană derulate până acum în judeţ de diverse instituţii şi se prezintă atât principalele provocări, cât şi oportunităţile de dezvoltare.

‘Una dintre principalele provocări este scăderea semnificativă a volumelor de marfă transportate pe canalul Sulina, canal fluvio-maritim esenţial pentru exporturile şi importurile de mărfuri din regiunea de nord a ţării. Conform datelor publicate de Comisia Dunării, în anul 2024, volumul total al transportului de mărfuri pe canalul Sulina s-a redus la 9.902.000 de tone, ceea ce reprezintă doar 60,2% din volumul înregistrat în 2023. Această reducere este atribuită în parte reorientării fluxurilor navale ucrainene în alte direcţii, dar şi capacităţii logistice insuficiente şi infrastructurii portuare subdimensionate’, se specifică în strategia supusă dezbaterii publice.

Conform Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Tulcea, doar 16,3% din drumurile judeţene se află în stare bună, iar peste 44% sunt necorespunzătoare, lipsa unei reţele moderne de conectivitate intercomunală generând costuri ridicate pentru operatorii economici, limitând accesul la servicii publice şi reducând dezvoltarea turistică.

‘În cazul drumurilor comunale, numeroase segmente sunt încă neasfaltate, ceea ce afectează circulaţia în zonele rurale izolate şi serviciile de transport public. Deficitul de parcări moderne, infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice şi piste pentru biciclete reflectă decalajul faţă de tendinţele europene de mobilitate verde’, se mai arată în documentul amintit.

De-a lungul timpului, populaţia şi autorităţile din mai multe localităţi din Delta Dunării au semnalat izolarea în care se află unele zone din cauza lipsei unei infrastructuri.

‘Când era microbuzul, era bun. Pleca vineri dimineaţa, seara se întorcea. Dar ei au crezut că lumea aici e prea bogată sau mai ştiu eu ce. N-avem magazin în sat şi când e să am nevoie de ceva merg la şosea şi, când trec maşini, merg cu care vrea să te ia. Plătesc, nu merg gratis. Mă duc la Sulina, îmi iau ce-mi trebuie şi vin înapoi’, a afirmat Iordana Mitran, în vârstă de 75 de ani din satul Cardon, comuna CA Rosetti, sat fără niciun magazin comercial situat la circa 10 kilometri distanţă de Sulina şi tot atâţia de localitatea reşedinţă de comună.

Populaţia din comuna Chilia Veche încearcă de mai mulţi ani să convingă autorităţile judeţene şi cele naţionale să rezolve problema drumului dig, iar majoritatea populaţiei foloseşte maşini vechi pe drumurile cu piatră.

‘Infrastructura spune tot. Dacă la nivel local, este acceptabilă şi nu mai e aşa cum era acum trei, patru sau cinci ani, legătura dintre localitate şi civilizaţie, cum spunem noi, (drumul judeţean Chilia Veche-Tulcea – n.r.) lasă mult de dorit. Pe drum, se distruge tot ce înseamnă suspensie, direcţie, uneori bara de protecţie, rezervorul de ulei’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei ‘Împreună pentru Chilia’, Vasile Dicu.

De altfel, pentru amenajarea drumului judeţean Tulcea-Chilia, şi parlamentarii tulceni au făcut intervenţii în plenul legislativ al României.

Strategia pentru un transport integrat şi mobilitate durabilă în judeţul Tulcea va fi în dezbatere publică până la mijlocul acestei luni.

Sursa – Agerpres