Calendarul zilei – 13 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 octombrie 2025, 05:15 / actualizat: 13 octombrie 2025, 15:16

S-a întâmplat într-o zi de 13 octombrie

* În 1479, acum 546 de ani, avea loc Bătălia de la Câmpul Pâinii (între Orăștie și Șibot), desfăşurată între armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria Transilvaniei, dar şi un reper de luat în seamă din istoria conflictelor dintre creştinii Evului Mediu şi Imperiul Otoman

* Cu 233 de ani în urmă (1792) George Washington punea piatra de temelie a „Casei Albe” (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Locul clădirii, care se află în Washington D.C, a fost ales de George Washington, dar acesta nu a locuit niciodată aici. Construcţia a început la 1.XI.1792 şi a fost finalizată la 1.XI.1800. Primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams (clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie)

* Sunt marcați 165 de ani (1860) de când americanul James Wallace Black (n. 1825 – m. 1896) făcea prima fotografie aeriană, dintr-un balon cu aer cald suspendat la înălţimea de 1200 de picioare (365,76 m) deasupra oraşului american Boston

* Acum 141 de ani (1884), în cadrul Conferinţei Internaţionale de Astronomie de la Washington din 1 octombrie (la care au participat delegaţi din aproximativ 25 de state), s-a hotărât ca, începând de la această dată, Observatorul astronomic de la Greenwich (în estul Londrei) să fie sediul „meridianului zero”, adică punctul zero al timpului de referinţă pentru definirea fusurilor orare. Denumit Greenwich Mean Time (GMT), meridianul Greenwich desemnează punctul de start al fiecărui fus orar din lume, timpul universal

* În urmă cu 108 ani, la 13/26 octombrie 1917, Marele Cartier General român a hotărât înființarea Corpului voluntarilor transilvăneni. Acesta a fost constituit la 4/17 noiembrie 1917 la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu. La 28 noiembrie 1917 Marele Cartier General a stabilit definitiv structura organizatorică a Corpului de voluntari transilvăneni și bucovineni. Astfel, s-a creat, pe lângă Marele Cartier General, un ”Serviciu central” (care va fi reorganizat la 15 mai 1918), precum și un ”Comandament al voluntarilor”, cu sediul la Hârlău, în frunte cu colonelul Marcel Olteanu

* Tot cu 108 ani în urmă (1917) avea loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima. La 13 mai acelaşi an trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut. Apariţia s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie. Copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

* Acum 81 de ani (1944) trupele britanice şi greceşti au eliberat Atena de sub ocupaţia germană (în Al Doilea Război Mondial)

* Acum 72 de ani (1953) americanul Samuel Bagno, din New York, a patentat prima alarmă electronică, pentru a proteja locuinţele de spărgători

* Între 13 şi 15 octombrie, cu 58 de ani în urmă (1967), avea loc, la Bucureşti, primul colocviu internaţional consacrat operei sculptorului Constantin Brâncuşi

* În urmă cu 56 de ani (1969) România şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la nivel de consulat, ridicate, în 1981, la rang de ambasadă. În februarie 1989 ambasada ţării noastre la Wellington a fost închisă. România gestionează relaţiile cu Noua Zeelandă prin ambasada sa de la Canberra, iar Noua Zeelandă prin ambasada sa din Bruxelles

* Acum 53 de ani (1972) zborul 571 Fuerza Aérea Uruguaya, un Fairchild Hiller FH-227, s-a prăbușit în Anzi, lângă granița dintre Chile și Argentina. Avionul transporta 45 de pasageri și echipaj, inclusiv 19 membri ai echipei de rugby Old Christians Club, împreună cu familiile, suporterii și prietenii acestora. Trei membri ai echipajului și nouă pasageri au murit imediat; alți câțiva au murit la scurt timp după aceea din cauza temperaturilor reci și a gravității rănilor. Epava a fost situată la o altitudine de 3.570 de metri în vestul îndepărtat al Argentinei, chiar la est de granița cu Chile. Autoritățile au survolat locul accidentului de mai multe ori în zilele următoare, în căutarea aeronavei, dar nu au putut vedea fuzelajul alb pe zăpadă. Eforturile de căutare au fost anulate după opt zile. În următoarele 72 de zile, supraviețuitorii au întâmpinat dificultăți extreme, inclusiv expunere, înfometare și o avalanșă, care a dus la moartea a încă 13 pasageri. Pasagerii rămași au recurs la canibalism. Pe măsură ce vremea s-a îmbunătățit odată cu sosirea primăverii, doi supraviețuitori, Nando Parrado și Roberto Canessa, au urcat un vârf de munte de 4.650 de metri fără echipament și au mers timp de 10 zile în Chile pentru a căuta ajutor, călătorind 38 mile (61 km). La 23 decembrie 1972, la două luni după accident, ultimii dintre cei 16 supraviețuitori au fost salvați

* Cu 23 de ani în urmă (2002), cu prilejul împlinirii a 360 de ani de la organizarea sinodului de la Iaşi (1642-2002), la catedrala mitropolitană din Iaşi, era proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. În anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a însuşit canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, făcută de Biserica Ortodoxă Ucraineană în decembrie 1996, şi a hotărât ca ziua de pomenire a acestuia, în calendarul ortodox român, să fie data de 22 decembrie, ziua trecerii sale la Domnul

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Shemini Atzeret (Şmini Aţeret)

– 1843: S-a născut Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (m. 1897)

– 1850: S-a născut (la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat, însă, printre pionierii istoriei literare româneşti; „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (m. 1909) – 175 de ani

– 1858, 13/25: S-a născut Take Ionescu (numele la naştere: Dumitru Ghiţă Ioan), avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară, precum şi în calitate de corespondent al ziarului londonez „The Times” (m. 1922)

– 1861: S-a născut prozatorul Iuliu Traian Mera, membru şi apoi preşedinte al societăţii „România jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, a fost inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (m. 1909, la Viena)

– 1887: A murit Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (n. 1807)

– 1898: S-a născut George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1939)

– 1900, 13/26: S-a născut geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (m. 1990) – 125 de ani

– 1901, 13/26: S-a născut istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1930); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977)

– 1902: S-a născut medicul, filosoful şi scriitorul Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii; în 1938 a publicat lucrarea „Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener „Cibernetica”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1993)

– 1934: S-a născut actorul Papil Panduru (m. 2021)

– 1935: A murit Niculae Cantonieru, prozator şi publicist (polemist de temut) (n. 1905) – 90 de ani

– 1944: S-a născut Petre Vasile Fati, poet şi prozator (m. 1996)

– 1946: S-a născut Petrika Ionesco (Petrică Ionescu), regizor de teatru şi operă, scenograf, scriitor; stabilit, din anii ’70 ai secolului XX, la Paris

– 1953: S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Gellu Dorian; inițiator al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”

– 1954: S-a născut cantautorul Alexandru Andrieş; muzician de blues/jazz/folk, arhitect, scriitor, poet, traducător, pictor și grafician

– 1954: A murit Nicolae Petrescu, filosof şi sociolog; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1886)

– 1963: S-a născut Corina Ciocârlie (nume actual: Corine Mersch), critic literar, eseistă, jurnalistă și profesoară; trăieşte în Luxemburg din 1991

– 1970: S-a născut Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și director al Centrului pentru Studiul Relațiilor Externe ale UE și ordinii globale (Centrul EUXGLOB, UBB); este expert evaluator al Comisiei Europene în domeniul relațiior internaționale, conducător de doctorate și coordonatorul programului de master în Relații internaționale, politică externă și managementul crizelor; între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto – 55 de ani

– 1974: A murit (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici); stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (n. 1893)

– 1982: A murit Tudor Ciortea, compozitor şi muzicolog (n. 1903)

– 1986: A murit (la Paris, unde se stabilise) sculptorul George Apostu (n. 1934)

– 1991: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Liviu Rusu (n. 1908)

– 1993: A murit inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de Radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1908)

– 2009: A murit Paul Barbăneagră, cineast şi eseist, stabilit în Franţa din 1965; autor a numeroase filme documentare consacrate artei şi culturii; a colaborat la Radio France şi la Radio Europa Liberă (n. 1929)

– 2011: A murit antrenorul de handbal Oprea Vlase, considerat unul dintre creatorii handbalului în 7; cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo Bucureşti a cucerit, printre altele, opt titluri naţionale şi Cupa Campionilor Europeni (1965). Ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naţionale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 şi 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972 (n. 1927)

– 2011: A murit Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (n. 1934)

– 2013: A murit Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (n. 1927, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (n. 1934)

– 2023: A murit Petru Vasile Comisarschi, pictor, grafician, sculptor și profesor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (Justiție) din cadrul UE (13- 14 oct.)

– Horsens: Danemarca găzduiește o reuniune informală a miniștrilor comerțului din UE (13 – 14 oct.)

– Paris: Depunerea proiectului de buget pe anul 2026

-Paris: Parchetul Național Financiar îl convoacă pe fostul președinte Nicolas Sarkozy să semneze data începerii încarcerării sale

– Brdo Pri Kranju, Slovenia: Conferința de presă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, cu prim-ministrul sloven Robert Golob – ora locală 11:00)

-Tirana, Albania: Forumul de investiții UE-Balcanii de Vest (13 – 14 oct.)

– Roma: Vizita președintelui paraguayan Santiago Peña în Italia (13 – 15 oct.)

-Ljubljana: Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vizitează Ljubljana și participă la cea de-a 71-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO.

-Baku: Viceprim-ministrul rus, Alexei Overchuk, va vizita capitala Azerbaidjanului, Baku, pentru discuții pe teme de transport, logistică și energie cu viceprim-ministrul azer, Shahin Mustafayev, și ministrul iranian al drumurilor și dezvoltării urbane, Farzana Sadiq. (13 – 14 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind regiunea Marilor Lacuri din Africa

– Erevan: Regina Mathilde a Belgiei va efectua o vizită de lucru în Armenia în calitate de susținătoare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU

– Reykjavík: Prințesa japoneză Hisako de Takamado va efectua o vizită neoficială în Islanda (13 – 19 oct.)

– Stockholm: Anunțarea laureatului Premiului Nobel pentru Economie 2025

– Moscova: Kremlinul găzduiește primul summit cu șefii de stat ai Ligii Arabe (13 – 15 oct.)

– Moscova: Reuniunea ministerială Rusia – țările din Golf pentru pregătirea summitului Rusia-Lumea arabă

– Varșovia: Vizita ministrului de afaceri externe olandez, David van Weel

– Londra: Manifestări dedicate marcării a 100 de ani de la nașterea fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher

– Londra: Prima zi a Săptămânii Afacerilor Negre din Marea Britanie (13 – 19 oct.)

– Londra: Comitetul pentru Protecția Mediului Marin (MEPC) – A 2-a sesiune specială (13 – 17 oct.)

– Londra: Dieselgate – Mercedes, Nissan, Renault, Peugeot/Citroën și Ford în instanța britanică (13 oct. 2025 – 9 ian. 2026)

– Viena: Publicarea Raportului lunar OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– New York: Goldman Sachs – Rezultate trimestru al treilea

-Doușanbe, Tadjikistan: Conferință de presă: expediție de escaladare a ghețarilor din Pamir – ora locală 10:00

– Paris: Point d’Airbus despre strategia sa industrială

– Boca Chica: Statele Unite: Nou zbor pentru racheta Starship a SpaceX – ora locală 23:15)

Aniversări – Comemorări

– 13 – 15.X: „Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor” (#EURegionsWeek) este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale, în care regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană. Această a 23‑a ediție are loc la Bruxelles, sub motto-ul „Modelând viitorul împreună” și se va concentra pe trei domenii tematice cheie: „Coeziune și creștere pentru viitor”, „Dreptul de a rămâne: deblocarea potențialului fiecărui teritoriu”, „Clădirile oraşelor de mâine”

– 13 – 18.X: „Zilele Erasmus+” (#ErasmusDays) reprezintă o celebrare a programului emblematic al UE care sprijină educația, formarea profesională, tineretul și sportul. Evenimentele și inițiativele au loc în întreaga lume și sunt deschise tuturor. Zilele Erasmus+ au fost organizate pentru prima dată în 2017, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a programului Erasmus+

– „Ziua Internațională a Trombozei”, marcată din 2014, la inițiativa Societății Internaționale pentru Tromboză și Hemostază (ISTH), este o campanie globală ce are ca scop reducerea numărului de îmbolnăviri şi de decese cauzate de tromboză (formarea unui cheag de sânge), prin creşterea nivelului de conştientizare a cauzelor trombozei, a factorilor de risc, a semnelor şi simptomelor acesteia, precum şi a mijloacelor de prevenţie şi tratament. 13 octombrie 1821 este ziua de naștere a reputatului medic și patolog german, Rudolf Virchow, pionier în fiziopatologia trombozei

– „Ziua Internațională a Educației în Penitenciare” a fost creată în 2014, pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării, la 13 octombrie 1989, de Consiliul Europei a unui set de recomandări care evidențiază nevoile și responsabilitățile privind educația persoanelor încarcerate în Europa. Ziua, marcată la propunerea European Prison Education Association, este o oportunitate importantă de a evidenția beneficiile educației în penitenciare, de a lua în considerare barierele și de a reflecta asupra modului în care aceasta poate fi cel mai bine promovată

– „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale” este marcată ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, în special prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor. Trebuie avute în vedere strategii care să abordeze nu doar pericolele unice, cum ar fi inundaţii, furtuni, incendii, cutremure dar şi pe cele care răspund la riscul sistemic generat de bolile zoonotice, şocurile climatice şi afectarea mediului. Ziua a fost stabilită de ONU la această dată prin Rezoluţia 64/200 din 21 decembrie 2009, ea fiind marcată, până în 2010, în a doua zi de miercuri din luna octombrie, prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU 44/236 din 22 decembrie 1989 şi 56/195 din 21 ianuarie 2002

– Canada: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); este „o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada”; este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât una religioasă; marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872; în 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „Zi a recunoştinţei”; începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie

– SUA: „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie) celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492; ziua a fost marcată prima dată în 1792, la împlinirea a 300 de ani de la eveniment

– 54 d.Hr: A murit împăratul roman Claudius, după ce a fost otrăvit de soția sa, Agripina, eveniment ce a dus la venirea pe tron a fiului ei în vârstă de 17 ani, Nero (n. 10 î.Hr.)

– 1715: A murit Nicolas Malebranche, teolog romano-catolic, preot orator și filosof raționalist francez; filosofia sa a căutat să sintetizeze cartezianismul (doctrina filosofului Descartes) cu gândul la Sfântul Augustin și la neoplatonism, pentru a demonstra rolul activ al lui Dumnezeu în fiecare aspect al lumii (n. 1638) – 310 ani

– 1789: S-a născut scriitorul mexican Manuel Eduardo de Gorostiza (m. 1851)

– 1825: S-a născut designerul britanic Charles Worth, stabilit la Paris în 1845; considerat „părintele” croitoriei de lux (haute couture) (m. 1895) – 200 de ani

– 1869: A murit Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (n. 1804)

– 1893: A murit John Atkinson Grimshaw, pictor britanic, din epoca victoriană; cunoscut pentru peisajele sale nocturne (n. 1836)

– 1905: S-a născut regizorul francez de film Yves Allégret (m. 1987) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1907

– 1905: A murit Sir Henry Irving (numele real: John Henry Brodribb), actor şi director de teatru britanic; primul om de teatru britanic înnobilat (1895) (n. 1838) – 120 de ani

– 1909: S-a născut caricaturistul american Herbert Block (semna sub numele Herblock), care a lucrat peste 50 de ani la ziarul The Washington Post (m. 2001)

– 1911: S-a născut violoncelistul şi profesor francez André Navarra (m. 1988)

– 1921: S-a născut actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (m. 1991)

– 1925: S-a născut Lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (m. 2013) – 100 de ani

– 1927: S-a născut compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (m. 2020)

– 1934: S-a născut cântăreaţa de origine greacă Nana Mouskouri (nume real: Ioánna Moúschouri)

– 1941: S-a născut Paul (Frederic) Simon, muzician, cantautor, chitarist, producător şi filantrop american; a devenit celebru cu trupa „Simon & Garfunkel” începând cu anul 1965

– 1943: S-a născut Gernot Langes-Swarovski, om de afaceri austriac, supranumit „regele cristalelor”; sub conducerea sa a fost deschis primul magazin Swarovski din New York, în anii ’80, precum şi Muzeul lui André Heller, Swarovski Kristallwelten din Wattens; a primit diferite premii onorifice în Austria și a fost preşedintele Clubului de fotbal FC Swarovski Tirol şi fondatorul Companiei Aeriene Tyrolean Airways (m. 2021)

– 1944: S-a născut sociologul, demograful și profesorul cubanezo-american Alejandro Portes; opera sa este dedicată analizelor pe tema migraţiilor internaţionale, proceselor de urbanizare şi dezvoltare a Americii Latine şi sociologiei economice

– 1958: S-a născut Jamal Khashoggi (nume complet: Jamal Ahmed Hamza Khashoggi), unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști și comentatori politici ai generației sale din Arabia Saudită și lumea arabă în general; s-a remarcat prin editorialele scrise pentru „The Washington Post”, în care critica politica prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, și ale tatălui său, regele Salman (m. 2018, asasinat)

– 1962: S-a născut Kelly Preston, actriţă americană și model (m. 2020)

– 1968: S-a născut baritonul spaniol de origine germană Carlos Marin, membru al grupului „Il Divo” (m. 2021)

– 1974: A murit Ed Sullivan (nume complet: Edward Vincent Sullivan), prezentator tv. și jurnalist sportiv american (n. 1901)

– 1985: A murit actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (n. 1892) – 40 de ani

– 1987: A murit fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru fizică în anul 1956 (n. 1902)

– 1989: A murit Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (n. 1902)

– 2003: A murit Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian; Premiul Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu fizicianul american Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (n. 1918)

– 2008: A murit actorul francez de film Guillaume Depardieu, fiul lui Gérard Depardieu; moartea a survenit în urma unei pneumonii severe, contractată, se pare, în România în timp ce filma pentru lungmetrajul ”Copilăria lui Icar” (n. 1971)

– 2012: A murit Gary Collins, actor şi prezentator de televiziune american (n. 1938)

– 2016: A murit Dario Fo, scriitor, scenograf, dramaturg, regizor, actor, şi pictor italian; celebru pentru tăioasele sale satire politice; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1997 (n. 1926)

– 2022: A murit fostul astronaut NASA, James (Alton) McDivitt, pilot de testare american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, inginer aeronautic și astronaut NASA în programele Gemini și Apollo (n. 1929)

– 2023: A murit Hubert Reeves, astrofizician canadian și popularizator al științei (n. 1932)

– 2023: A murit Louise Elisabeth Glück, poetă, eseistă și profesoară americană, considerată una din cele mai importante figuri ale poeziei americane; Premiul Nobel pentru Literatură (2020) (n. 1943)

Sursa: RADOR