Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: gazele de șist din România și din județul Constanța trebuie să revină în actualitate. Și de ce Neptun Deep nu va ieftini gigacaloria pentru constănțeni așa cum ne-am dori

Acesta consideră că subiectul, care a generat tensiuni și proteste, a fost politizat și contaminat de interferențele unor entități care vor ca România să nu fie independentă energetic.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 iulie 2025, 11:37

Explorarea și exploatarea gazele de șist din România, inclusiv a resurselor din județul Constanța, ar trebui să revină în discuția publică, este de părere fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.

Acesta consideră că subiectul, care a generat tensiuni și proteste, a fost politizat și contaminat de interferențele unor entități care vor ca România să nu fie independentă energetic.

Un alt proiect din zona Dobrogei, care poate contribui la acest obiectiv, este aproape de concretizare. Este vorba despre conducta care va transporta gazele naturale din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep. Amănunte, în interviul următor, realizat de Bogdan Comșa cu Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei.

REPORTER
Discuția despre energie se concentrează în aceste zile pe noua schemă de compensare. Există însă un alt subiect, un proiect extrem de important, care avansează discret și care este aproape de finalizare. Discutăm despre gazoductul Tuzla Podișor, conducta prin care vor fi transportate gazele naturale extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, iar zilele trecute a fost efectuată subtraversarea pe sub Dunăre, pe la Rasova.

SEBASTIAN BURDUJA
Exact, Este probabil segmentul cel mai dificil din acest gazoduct. El este finalizat în proporție de 99% și din discuțiile recente cu conducerea Transgaz, înțeleg că la 1 august va fi pus în funcțiune. Este o investiție importantă, cred că undeva la jumătate de miliard și practic închide acest coridor BRUA, care duce gazele de la Marea Neagră până la granița de vest, fiind tronsonul care practic leagă țărmul Mării Negre de zona București. El vine în pregătirea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep, care este preconizată a începe în debutul anului 2027. Investiție de 4 miliarde de euro, 50% OMV-Petrom, 50% Romgaz și, de asemenea, un proiect în grafic prin care, pe de o parte, România își va dubla producția de gaz, fiind deja încă de anul trecut producătorul numărul unu de gaz din Uniunea Europeană și, pe de altă parte, o investiție strategică prin care vom aduce 20 de miliarde de euro la bugetul de stat pe perioada exploatării acestui perimetru.

REPORTER
Discutând despre bogăția de la Neptun Deep, îmi aduc aminte de o declarație de-a dvs. Anume că proiectul înseamnă securitate energetică și gaze mai ieftine. În contextul acesta, vă propun să abordăm un subiect care a stârnit discuții aprinse, ba chiar a fost exploatat de forțe deloc prietenoase cu țara noastră. În același timp însă, există și abordări oneste, întrebări puse cu bună-credință, care sună așa: ”De ce nu vor fi extrem de ieftine gazele naturale de la Neptun Deep, dacă tot sunt de aici, din curtea noastră, din marea noastră, de ce nu va fi gigacaloria la Constanța foarte ieftină?” Cum răspundeți acestor întrebări?

SEBASTIAN BURDUJA
Sigur! România este stat membru al Uniunii Europene și prețul gazului la noi în țară, pe piață este aliniat prețurilor de nivel european. Este un indice, dacă vreți, la nivelul Uniunii Europene și cred că nu sunt mulți români care ar susține ieșirea din Uniunea Europeană pentru a avea acces la un gaz foarte ieftin, subvenționat de noi. Sigur că, în același timp, când costul final al gazului, deci în factura fiecăruia, intră mai multe componente, nu doar achiziția gazului, dar și tariful de transport, de tranzit, dacă e vorba de alte state. Deci, pentru a aduce, de exemplu, acest gaz românesc în Austria, Germania, el va include în prețul final toate aceste tarife. Ceea ce vor face acest gaz mult mai scump acolo decât dacă îl vor consuma românii la noi în țară Și, de altfel, prin lege, statul român și-a păstrat acest drept ca în caz de nevoie, în cazul unor situații, să spunem excepționale, să aibă drept de preemțiune și să păstrăm acest gaz în România. În mod ideal, noi, până în 2027, ar trebui să insistăm mai mult pe dezvoltarea industriei românești: pe dezvoltarea combinatelor de îngrășăminte chimice pentru agricultură, pe dezvoltarea fabricilor de medicamente… Deci, mă refer la marii consumatori de gaz, astfel încât acest gaz românesc să nu fie doar exportat sau ars la aragaz, dar să fie valorificat în economie și, de fapt, să îi dăm o valoare adăugată mai mare. Aceasta ar trebui să fie o strategie de țară care să implice și Ministerul Energiei, dar în primul rând Ministerul Economiei. Poate Ministerul Apărării, în contextul de securitate regional, Ministerul de Externe și așa mai departe.

REPORTER
Estimăm că exploatarea gazelor de la Neptun Deep va dura 10 ani la potențial maxim și apoi poate încă 3 4 ani în scădere, însă, în cele din urmă, rezervele de acolo se vor epuiza. Între timp, mai căutăm noi rezerve, se mai fac cercetări în Marea Neagră?

SEBASTIAN BURDUJA
Categoric, există și un alt perimetru care se numește Trident. Acum aproximativ 15 ani, acolo s-a semnat un parteneriat între Romgaz și Lukoil. Sigur, situația în regiune și cu Federația Rusă era cu totul alta. Nu se întâmplase încă invazia din Crimea, nu mai vorbesc de invazia din Ucraina, mai recentă. În acel proiect, Lukoil este de departe partenerul majoritar. Nu s-au găsit rezerve certe, au doar studii seismice, dar există un plan pentru a explora în continuare posibilele rezerve. Sigur că el depinde și de activitatea companiei rusești Lukoil în România, în contextul actual, cu perspectivele poate ale păcii din Ucraina, deci lucrurile pot să evolueze. Cert este că Marea Neagră, în general, se dovedește a fi un mare rezervor de resurse. Uitați-vă la Turcia, începe să exploateze cantități foarte mari din zona lor economică exclusivă și cred că și România are resurse și are și infrastructură cu Tuzla, Podișor și restul sistemului național de transport gaz natural, astfel încât să valorifice aceste rezerve.

Dar, să știți, nu ne uităm doar la Marea Neagră. În mandatul meu de ministru, un punct prioritar a fost perimetrul Caragele. Este cel mai mare sau cel mai promițător, de fapt al doilea cel mai mare perimetru pe uscat pentru Romgaz. Și acolo e un program de investiții de peste un miliard de lei, cu o creștere spectaculoasă a producției în ultimii doi ani. Și dacă lucrurile vor rămâne pe acest drum bun, cred că avem perspective foarte bune și în zăcămintele de pe uscat, în mod special la Buzău, la Caragele.

REPORTER
Dobrogea are rezerve bogate de energie, fie că vorbim de Centrala Atomoelectrică de la Cernavodă, de energie eoliană sau de gazele din Marea Neagră. Însă acum mai bine de zece ani, se discuta și despre gazele de șist în Dobrogea, la Adamclisi, la Costinești. Ne aducem aminte că subiectul a fost abandonat, ne aducem aminte și de protestele de la Pungești. Dar ce credeți, domnule ministru, subiectul gazelor de șist în România și în Dobrogea poate fi reluat într-un orizont de timp, oricât de îndepărtat?

SEBASTIAN BURDUJA
Eu cred că da, este un punct de vedere personal. Cred că acest subiect al gazelor de șist a fost ultra politizat în trecut. În general, când vine vorba de resursele României și de independența energetică a României, am constatat și vă spun, în calitate de fost ministru până acum câteva zile, că se activează foarte multe mecanisme de dezinformare, de presiune socială. Sigur că nu poate să mulțumească pe toată lumea faptul că România va fi independentă energetic, faptul că nu mai depindem de alții, ba chiar s-ar putea ca alții să depindă de noi.

Și atunci cred că lucrurile trebuie tratate strict din perspectivă tehnică, acolo unde astfel de exploatări se pot face cu respectarea standardelor de mediu, dar în interesul românilor și punând pe primul loc nevoia de independență și securitate energetică. Cred că ar trebui să facem acest lucru, în general, în această dezbatere dintre ecologism și dezvoltare, într-o situație în care depinde de perspectiva, de măsurile pe care un guvern le ia chiar securitatea românilor, pentru că securitatea energetică este securitate națională. Nu cred că alți factori pot fi mai importanți decât atât și cred că e de făcut o dezbatere publică și de explorat cel puțin această posibilitate a gazului de șist în România.

REPORTER
Ultima întrebare. Dobrogea și-a atins potențialul eolian maxim? Pentru că, pe lângă abordarea macro, mai există și o perspectivă la un nivel mai redus, al cetățeanului simplu, din Constanța sau din Tulcea, care și-a închiriat terenul pe care s-au construit aceste eoliene și care obține, astfel, niște bani pe care altfel nu prea putea să îi câștige.

SEBASTIAN BURDUJA
Problema în Dobrogea și în general în sud-estul României este de capacitate a rețelei, pentru că ea este în acest moment suprasolicitată. Cele mai mari grupuri nucleare, eolian, solar, sunt în această zonă și, pe înțelesul tuturor, rețeaua este la limita ei superioară. Noi, în perspectiva anului 2032 – 2033 vom avea încă două reactoare nucleare. Am semnat anul trecut cel mai important contract cu consorțiul canadian, american și italian care va construi aceste reactoare.

De fapt, va finaliza construcția lor începută mai demult. Mai mult, tot anul trecut am adoptat legea eolian offshore pentru centrale eoliene în Marea Neagră. Tot undeva în orizontul 2032 – 2033 vor putea apărea și acestea, România fiind, de altfel, singura țară de la Marea Neagră cu o asemenea legislație pentru centrale eoliene în Marea Neagră.

Și, atunci, în perspectiva acestor noi grupuri energetice, este vitală dezvoltarea rețelei din zona Dobrogei, din sud-estul României și un proiect strategic este interconectorul Est-Vest, un cablu în curent continuu, de mare capacitate. Dacă vreți, este ca o autostradă cu cinci, șase, șapte benzi în curent continuu.

Repet, spre deosebire de actualul sistem, care este pe curent alternativ și care are o capacitate mult mai mică de transport pentru energia electrică, acest proiect despre care vă vorbesc, acest interconectorul are deja studiile de fezabilitate gata, caută finanțări europene private și provocarea pe care România o are de făcut și e condamnată să o să răspundă pozitiv este să termine această interconectorul înainte de reactoarele 3 și 4 și de centralele eoliene, deci până în 2030 – 2031 el trebuie terminat, ceea ce va permite și alte capacități pe uscat. Ați menționat, sigur, parcurile eoliene, așadar alte capacități, în plus, mă refer, față de cele existente, care să apară, să se dezvolte și să beneficieze dezvoltării locale.