Ascultă Radio România Constanța Live

Tradiții în Săptămâna Patimilor

Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui.

Tradiții în Săptămâna Patimilor

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2025, 10:10

În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.

Credincioşii se pregătesc în ultima săptămână din Postul Paștelui pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

În serile din această săptămână se oficiază în biserici slujbele numite Denii, în cadrul cărora sunt retrăite ultimele gesturi şi cuvinte ale lui Iisus înainte de arestarea, condamnarea şi executarea sa. Cele mai importante Denii sunt cele din Joia şi Vinerea Mare.

Joi este ziua în care a avut loc Cina cea de Taină. Credincioşii participă atunci la Denia celor 12 Evanghelii, la care se citesc textele din Noul Testament, în care sunt relatate pătimirile lui Iisus.Vineri este ziua în care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldaţii romani şi de popor, a fost obligat să-şi poarte crucea pe drumul spre Golgota şi a fost ţintuit pe cruce, având alături doi tâlhari. Este ziua în care a murit în chinuri, după care a fost îngropat în grabă.

Numită şi Săptămâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.

În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe și se calcă, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, gardurile se repară şi se face curat la animale.

Aceste munci se pot face până miercuri, inclusiv. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

În Joia Mare, oamenii merg la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.

În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii. Pasca se face din aluat dospit, pus în tăvi rotunde. De jur împrejur, se aşează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide şi mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut şi se coace în cuptorul fierbinte.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe, pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor.

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Este o zi a durerii, în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. În această zi nu se fac treburi în casă. Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Sâmbăta Mare este ultima zi de post când se încheie pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui. Femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască și cozonac și preparate din carne,o ramură de busuioc şi o lumânare albă, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.

Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.

Povești din Dobrogea | O călătorie simbolică prin toate emoțiile ființei umane cu artistul plastic Mirela Dimcea
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 14:46

Povești din Dobrogea | O călătorie simbolică prin toate emoțiile ființei umane cu artistul plastic Mirela Dimcea

În luna decembrie, când toate drumurile ne duc mai aproape de cei dragi, artistul plastic constănțean Mirela Dimcea ne invită într-o altfel de...

Povești din Dobrogea | O călătorie simbolică prin toate emoțiile ființei umane cu artistul plastic Mirela Dimcea
CONSTANȚA: Spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” este jucat, în premieră, în Sala Mare a TSC
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 13:59

CONSTANȚA: Spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” este jucat, în premieră, în Sala Mare a TSC

Astăzi, de la ora 19.00, spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” de Gabriel Sandu, în regia Elenei Morar și a lui...

CONSTANȚA: Spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” este jucat, în premieră, în Sala Mare a TSC
Volumul „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, semnat de Sorin Trâncă, lansat oficial la Gaudeamus
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 12:11

Volumul „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, semnat de Sorin Trâncă, lansat oficial la Gaudeamus

Peste 100 de evenimente editoriale au loc, sâmbătă, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, Ediția 32. De la ora 12.00, la...

Volumul „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, semnat de Sorin Trâncă, lansat oficial la Gaudeamus
Piesa de patrimoniu | Mozaicul de la Tomis, cu nuanțe domolite de trecerea veacurilor, fascinează prin frumusețea sa discretă
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 11:09

Piesa de patrimoniu | Mozaicul de la Tomis, cu nuanțe domolite de trecerea veacurilor, fascinează prin frumusețea sa discretă

După aproape două milenii, pavimentul cu mozaic policrom de la Tomis are încă puterea de a străluci. Prin unicitatea sa, prin simbolurile...

Piesa de patrimoniu | Mozaicul de la Tomis, cu nuanțe domolite de trecerea veacurilor, fascinează prin frumusețea sa discretă
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 09:51

CONSTANȚA: Muzeul de Artă Populară întâmpină sărbătorile cu expoziţia „Tradiţii de iarnă la români”

Muzeul de Artă Populară Constanţa întâmpină sărbătorile cu expoziţia temporară „Tradiţii de iarnă la români”, în cadrul căreia pot...

CONSTANȚA: Muzeul de Artă Populară întâmpină sărbătorile cu expoziţia „Tradiţii de iarnă la români”
Cultură vineri, 5 decembrie 2025, 13:11

Ca prin magie, dorințele celor mari și celor mici, se împlinesc în Ajun de Moș Nicolae

Atelierele de pictură pe sticlă cu tema Sfântul Nicolae – Ocrotitorul copiilor, de la Muzeul de Artă Populară din Constanța au fost un...

Ca prin magie, dorințele celor mari și celor mici, se împlinesc în Ajun de Moș Nicolae
Cultură vineri, 5 decembrie 2025, 11:35

„România a doua casă”, eBook lansat de Radio România

Radio România lansează eBook-ul „România a doua casă”, un volum care adună 18 interviuri cu cetățeni străini stabiliți în țara...

„România a doua casă”, eBook lansat de Radio România
Cultură joi, 4 decembrie 2025, 20:59

Actorul Victor Rebengiuc, distins cu Premiul România Europeană 2025

Marele actor Victor Rebengiuc a primit Premiul România Europeană 2025 din partea Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană,...

Actorul Victor Rebengiuc, distins cu Premiul România Europeană 2025