Ascultă Radio România Constanța Live

Tradiții în Săptămâna Patimilor

Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui.

Tradiții în Săptămâna Patimilor

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2025, 10:10

În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.

Credincioşii se pregătesc în ultima săptămână din Postul Paștelui pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.

În serile din această săptămână se oficiază în biserici slujbele numite Denii, în cadrul cărora sunt retrăite ultimele gesturi şi cuvinte ale lui Iisus înainte de arestarea, condamnarea şi executarea sa. Cele mai importante Denii sunt cele din Joia şi Vinerea Mare.

Joi este ziua în care a avut loc Cina cea de Taină. Credincioşii participă atunci la Denia celor 12 Evanghelii, la care se citesc textele din Noul Testament, în care sunt relatate pătimirile lui Iisus.Vineri este ziua în care Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldaţii romani şi de popor, a fost obligat să-şi poarte crucea pe drumul spre Golgota şi a fost ţintuit pe cruce, având alături doi tâlhari. Este ziua în care a murit în chinuri, după care a fost îngropat în grabă.

Numită şi Săptămâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.

În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe și se calcă, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, gardurile se repară şi se face curat la animale.

Aceste munci se pot face până miercuri, inclusiv. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

În Joia Mare, oamenii merg la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.

În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii. Pasca se face din aluat dospit, pus în tăvi rotunde. De jur împrejur, se aşează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide şi mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut şi se coace în cuptorul fierbinte.

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe, pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor.

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Este o zi a durerii, în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. În această zi nu se fac treburi în casă. Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Sâmbăta Mare este ultima zi de post când se încheie pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui. Femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască și cozonac și preparate din carne,o ramură de busuioc şi o lumânare albă, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.

Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.

Cazinoul din Constanța a găzduit conferința „Maria a României: Regină și artistă”
Cultură duminică, 22 martie 2026, 10:56

Cazinoul din Constanța a găzduit conferința „Maria a României: Regină și artistă”

Cazinoul din Constanța a găzduit conferința „Maria a României: Regină și artistă”. Conferința a fost dedicată Reginei Maria și...

Cazinoul din Constanța a găzduit conferința „Maria a României: Regină și artistă”
Calendar istoric MINAC: 21 martie – Vers, timp și ecou. „Citiți-ne azi, mâine vom fi aforisme”
Cultură sâmbătă, 21 martie 2026, 14:49

Calendar istoric MINAC: 21 martie – Vers, timp și ecou. „Citiți-ne azi, mâine vom fi aforisme”

La început de primăvară, când și cuvintele par să caute mai mult sens, 21 martie aduce cu sine celebrarea Zilei Internaționale a Poeziei....

Calendar istoric MINAC: 21 martie – Vers, timp și ecou. „Citiți-ne azi, mâine vom fi aforisme”
Piesa de patrimoniu | Povestea unui album al bebelușului tipărit în 1892 și aflat în colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene Constanța
Cultură sâmbătă, 21 martie 2026, 13:49

Piesa de patrimoniu | Povestea unui album al bebelușului tipărit în 1892 și aflat în colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene Constanța

La Piesa de patrimoniu vă propunem, astăzi, un produs editorial de o mare delicatețe, aflat la granița dintre obiect de patrimoniu și document...

Piesa de patrimoniu | Povestea unui album al bebelușului tipărit în 1892 și aflat în colecțiile speciale ale Bibliotecii Județene Constanța
TULCEA: Expoziție de hărți istorice relevante pentru istoria Dobrogei
Cultură vineri, 20 martie 2026, 12:44

TULCEA: Expoziție de hărți istorice relevante pentru istoria Dobrogei

În data de 20 martie 2026, de la ora 17:30, la demisolul Casei Avramide din Tulcea va avea loc un nou vernisaj – expoziția „Dobrogea pe...

TULCEA: Expoziție de hărți istorice relevante pentru istoria Dobrogei
Cultură vineri, 20 martie 2026, 12:42

CONSTANȚA: Opt voci remarcabile și un „Open Mic” deschis tuturor creatorilor, de Ziua Internațională a Poeziei

Asociația KULTurale invită publicul constănțean sâmbătă, 21 martie 2026, de la ora 17:00, la Doors Club (Str. Traian nr. 68A), pentru a...

CONSTANȚA: Opt voci remarcabile și un „Open Mic” deschis tuturor creatorilor, de Ziua Internațională a Poeziei
Cultură vineri, 20 martie 2026, 10:31

2.069 de ani de la nașterea poetului latin Publius Ovidius Naso

Astăzi, pe 20 martie se împlinesc 2.069 de ani de la nașterea poetului latin Publius Ovidius Naso, poetul iubirilor gingașe care și-a trăit...

2.069 de ani de la nașterea poetului latin Publius Ovidius Naso
Cultură joi, 19 martie 2026, 14:23

Calendar istoric MINAC: 19 martie – Ineditul artefact Stela Palmată, o poveste tragică și termenul „la ananghie”

Demonii și spiritele se regăsesc pe multe altare funerare din Scythia Minor și implicit din Tomis (Constanța de astăzi). Una dintre piesele...

Calendar istoric MINAC: 19 martie – Ineditul artefact Stela Palmată, o poveste tragică și termenul „la ananghie”
Cultură miercuri, 18 martie 2026, 18:14

Calendar istoric MINAC: 18 martie – Hotelul Francez, banchetele și oaspeții de lux

Studierea ziarelor constănțene interbelice ne-a adus în prim-plan o știre interesantă: la data de 18 martie 1926, în sala de recepție a...

Calendar istoric MINAC: 18 martie – Hotelul Francez, banchetele și oaspeții de lux