Ascultă Radio România Constanța Live

Sfântul Vasile, prăznuit la 1 ianuarie. Tradiții de Anul Nou

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.

Sfântul Vasile, prăznuit la 1 ianuarie. Tradiții de Anul Nou
Foto: TVR Info

Publicat de Adina Sîrbu, 1 ianuarie 2025, 08:33

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile. Aproximativ 500.000 de români își sărbătoresc onomastica.

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că, aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele „Vasile”. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

Concert al celebrului violonist Alexandru Tomescu la Cazinoul din Constanța
Cultură vineri, 27 iunie 2025, 11:29

Concert al celebrului violonist Alexandru Tomescu la Cazinoul din Constanța

Celebrul violonist Alexandru Tomescu va concerta pe 3 iulie 2025 la Cazinoul din Constanța în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Turneului...

Concert al celebrului violonist Alexandru Tomescu la Cazinoul din Constanța
TULCEA: Proiect de artă susţinut de cercetători, în Delta Dunării
Cultură joi, 26 iunie 2025, 14:13

TULCEA: Proiect de artă susţinut de cercetători, în Delta Dunării

Centrul de inovare comunitară Ivan Patzaichin din satul Mila 23, Delta Dunării, găzduieşte săptămâna aceasta o rezidenţă la care participă...

TULCEA: Proiect de artă susţinut de cercetători, în Delta Dunării
Tradiții și obiceiuri de Sânziene: Drăgaica, sărbătoarea femeii și a florilor
Cultură marți, 24 iunie 2025, 15:03

Tradiții și obiceiuri de Sânziene: Drăgaica, sărbătoarea femeii și a florilor

La 24 iunie, creștinii prăznuiesc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sânziene sau...

Tradiții și obiceiuri de Sânziene: Drăgaica, sărbătoarea femeii și a florilor
AUDIO | De „Sânziene”, celebrăm Ziua Universală a Iei, eveniment dedicat frumuseții cămășii cu altiță, piesa definitorie a portului tradițional
Cultură marți, 24 iunie 2025, 09:19

AUDIO | De „Sânziene”, celebrăm Ziua Universală a Iei, eveniment dedicat frumuseții cămășii cu altiță, piesa definitorie a portului tradițional

În fiecare an, la 24 iunie, de „Sânziene”, este celebrată Ziua Universală a Iei, eveniment ce aduce în prim-plan principala piesă...

AUDIO | De „Sânziene”, celebrăm Ziua Universală a Iei, eveniment dedicat frumuseții cămășii cu altiță, piesa definitorie a portului tradițional
Cultură duminică, 22 iunie 2025, 14:18

Piesa de patrimoniu | Artefacte din Dobrogea ce reflectă universul feminin, reunite în expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”

Astăzi, la „Piesa de Patrimoniu”, vorbim despre o expoziție absolut specială, numită „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la...

Piesa de patrimoniu | Artefacte din Dobrogea ce reflectă universul feminin, reunite în expoziția „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate”
Cultură sâmbătă, 21 iunie 2025, 11:15

Piesa de Patrimoniu: ”Primăvara” de Nicolae Grigorescu

Deși suntem în plină vară, astăzi vorbim la Piesa de Patrimoniu despre frumoasa Primăvară, așa cum a pictat-o Nicolae Grigorescu în celebrul...

Piesa de Patrimoniu: ”Primăvara” de Nicolae Grigorescu
Cultură joi, 19 iunie 2025, 14:50

TULCEA: Tur ghidat de explorare a orașului

„Tulcea în două ceasuri” este un tur ghidat organizat periodic, iar în această săptămână este programat pentru vineri, 20 iunie 2025, de...

TULCEA: Tur ghidat de explorare a orașului
Cultură marți, 17 iunie 2025, 14:39

„Cămașă bătrânească din Pădureni (Hunedoara)”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța

Ținutul Pădurenilor este compus din 32 de sate risipite pe platourile Munților Poiana Ruscă, în județul Hunedoara, și se remarcă prin...

„Cămașă bătrânească din Pădureni (Hunedoara)”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța