Ascultă Radio România Constanța Live

Sfântul Vasile, prăznuit la 1 ianuarie. Tradiții de Anul Nou

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.

Sfântul Vasile, prăznuit la 1 ianuarie. Tradiții de Anul Nou
Foto: TVR Info

Publicat de Adina Sîrbu, 1 ianuarie 2025, 08:33

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile. Aproximativ 500.000 de români își sărbătoresc onomastica.

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că, aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele „Vasile”. Numele Hristos (creştin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.

În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.

OVIDIU: „Inițiativa Dobrogea 150” – un amplu demers cultural și educativ ce se va derula în perioada 2025–2028
Cultură miercuri, 12 noiembrie 2025, 09:07

OVIDIU: „Inițiativa Dobrogea 150” – un amplu demers cultural și educativ ce se va derula în perioada 2025–2028

În anul 2028 se vor împlini 150 de ani de la revenirea Dobrogei la statul român, moment definitoriu pentru identitatea națională a ținutului...

OVIDIU: „Inițiativa Dobrogea 150” – un amplu demers cultural și educativ ce se va derula în perioada 2025–2028
AUDIO | Comorile arheologice ale Dobrogei, prezentate la Simpozionul Internațional „Artă și Urbanism la frontierele romanității” din Spania
Cultură marți, 11 noiembrie 2025, 11:14

AUDIO | Comorile arheologice ale Dobrogei, prezentate la Simpozionul Internațional „Artă și Urbanism la frontierele romanității” din Spania

Comorile arheologice ale Dobrogei au fost prezentate la Simpozionul Internațional „Artă și Urbanism la frontierele romanității”,...

AUDIO | Comorile arheologice ale Dobrogei, prezentate la Simpozionul Internațional „Artă și Urbanism la frontierele romanității” din Spania
Ziua Dobrogei 2025 | CONSTANȚA: Expoziţii, ateliere și târgul meșteșugarilor, printre evenimentele organizate de Muzeul de Artă Populară
Cultură luni, 10 noiembrie 2025, 11:56

Ziua Dobrogei 2025 | CONSTANȚA: Expoziţii, ateliere și târgul meșteșugarilor, printre evenimentele organizate de Muzeul de Artă Populară

Vernisajele a două expoziţii temporare, „Târgul de Ziua Dobrogei” la care vor participa meşteri locali, ateliere de pedagogie muzeală,...

Ziua Dobrogei 2025 | CONSTANȚA: Expoziţii, ateliere și târgul meșteșugarilor, printre evenimentele organizate de Muzeul de Artă Populară
Ziua Dobrogei 2025 | Acces gratuit la punctele muzeale ale MINAC, vineri, 14 noiembrie
Cultură luni, 10 noiembrie 2025, 11:38

Ziua Dobrogei 2025 | Acces gratuit la punctele muzeale ale MINAC, vineri, 14 noiembrie

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, sub egida Consiliului Judeţean Constanţa, anunţă că vineri, 14 noiembrie 2025, cu...

Ziua Dobrogei 2025 | Acces gratuit la punctele muzeale ale MINAC, vineri, 14 noiembrie
Cultură sâmbătă, 8 noiembrie 2025, 16:18

CONSTANȚA: ”Jocuri în ograda bunicilor”, o reîntoarcere la inocența copilăriei prin joc, creativitate și dăruirea actorilor – mânuitori de păpuși

În zi de mare praznic, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, la Teatrul pentru Copii și Tineret Căluțul de Mare din Constanța a avut loc...

CONSTANȚA: ”Jocuri în ograda bunicilor”, o reîntoarcere la inocența copilăriei prin joc, creativitate și dăruirea actorilor – mânuitori de păpuși
Cultură sâmbătă, 8 noiembrie 2025, 13:21

Piesa de Patrimoniu: Un „volumaș” cu un puternic mesaj diplomatic

Pentru că nu a mai rămas mult timp până pe 14 noiembrie, când vom sărbători Ziua Dobrogei, astăzi, la Piesa de Patrimoniu prezentăm o carte...

Piesa de Patrimoniu: Un „volumaș” cu un puternic mesaj diplomatic
Cultură sâmbătă, 8 noiembrie 2025, 12:15

CONSTANȚA: Premieră la Teatrul „Căluțul de Mare” – „Jocuri în ograda bunicilor”

În această duminică, de la orele 10:30 și 12:00, pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare” din Constanța va avea loc...

CONSTANȚA: Premieră la Teatrul „Căluțul de Mare” – „Jocuri în ograda bunicilor”
Cultură vineri, 7 noiembrie 2025, 13:34

Valorificarea moștenirii istorice și culturale a etniei tătare din Dobrogea, prin realizarea documentării de către reprezentanții Muzeului de Etnografie din Budapesta

Într-o zi de toamnă însorită, acompaniată de diverse bunătăți, preparate tradiționale, asezonate cu ayran, ceai și cafea, a avut loc, la...

Valorificarea moștenirii istorice și culturale a etniei tătare din Dobrogea, prin realizarea documentării de către reprezentanții Muzeului de Etnografie din Budapesta