Foto-audio-reportaj: Muzeul Topolog

Publicat de Liliana Fustanela, 25 mai 2018, 18:00 / actualizat: 26 mai 2018, 23:09

De peste 50 de ani, Ion Trofin, nea Nelu cum îl cunosc localnicii, din comuna tulceană Toplog a adunat obiecte folosite de țărănul topologean. Cunoaște și vorbește cu nesaț despre fiecare obiect din comoara sa de suflet, în care se găsesc și piese din timpuri străvechi, din epoca neolitică sau epoca romană. Știe de unde provine fiecare obiect, de când datează, la ce a folosit și vorbește despre el precum muzeografii, chiar dacă a fost silvicultor.

Opinci, foarfece de tuns, găleată pentru muls, tăvălug, fluierul ciobanului, bici împletit din liber de tei, crintă pentru închegatul laptelui, război de țesut, aparate de radio, gramofon, plăci de pick-up, trofee de cerbi carpatini, ștergare cu care se chema la nuntă  –sunt dovezi ale  acestui ținut pe care cu pasiune le-a adunat de la săteni, pentru a fi mărturii tinerilor. În muzeul lui Ion Trofin se găsesc și multe documente ce țin de istoria locală. 53 de silvicultori a avut Topologul până acum, primul dintre ei, Pandrea ajungând până la București, în funcția de consilier, povestește cu mândrie despre consătenii săi, Ion Trofin.

Această prezentare necesită JavaScript.

La fluier

Muzeul Topolog

se auzea doina de jale„Șiragul oilor” în urmă cu 100 de ani pe aceste plaiuri, atunci când ciobanii se întorceau acasă seara, cu oile de la păscut, își amintește nea Nelu, fost pădurar, acum pasionat să șlefuiască pietre, lemne, coarne de cerb, să le dea o nouă formă, o nouă trebuință. Vorbește despre pasiunea lui, tuturor celor care îi calcă pragul casei, unde de asemenea are comori adunate de-a lungul vieții.

Această prezentare necesită JavaScript.

Trei comunități aveau să contribuie la apariția actualei comune Topolog. Până la 1855, se afla o așezare formată din etnici turci, cunoscută de localnici sub denumirea: „la turci” sau Cimciler. Așezarea turcească a fost repopulată apoi, de mocanii veniți din Ardeal, din localitatea Șimon, dar și din Moldova și sud-estul Munteniei. Românii veniți din partea Buzăului și-au format și ei cartierul lor, numit Topologul român. În 1940, numărul familiilor ardelene a crescut ajungând la 285. Primele familii din Ardeal(Șimon, Săcele) și Muntenia(Bisoca) care au populat Topologul au fost: Dumbravă, Scorţea, Bucurenciu, Butoi, Mocanu, Costea, Chiujdea, Hermeneanu şi Pană. Apoi, în urma colonizărilor dintre 1882-1898, au mai venit un număr însemnat de români din părţile Râmnicului Sărat (majoritatea din Bisoca), aşezându-se între Topologul Român şi Topologul Tătar.

În timp, turcii au emigrat şi comuna este acum în întregime românească; la nord locuiesc găurenii veniți din Buzău, iar la sud moroenii, veniți din Ardeal. Vechile cartiere sunt separate de pădure oferind localității o oază de liniște și frumusețe.

Liliana Fustanela