Un gând de Ziua Naţională, la „Stil de viaţă” (AUDIO)

Publicat de , 1 decembrie 2015, 12:01

Cred că abordarea unor subiecte fundamentale pentru un popor, precum, Ziua Naţională, imnul, steagul, patriotismul, cultura, implică o mare responsabilitate. Sigur că poţi trata subiectele cu uşurătate, dar nu… se face…
Nici o atitudine la polul opus nu prea este în regulă. O gravitate excesivă poate produce o îndepărtare de la aceste teme; e ca şi cum ai lua mereu o poziţie de drepţi, ori de câte ori se discută chestiuni serioase. E obositor şi ineficient!
Dar, în aceeaşi măsură, cred că sunt subiecte care nu au nevoie de nicio justificare pentru a fi aduse în discuţie oricând. Cu atât mai mult de Ziua Naţională.

Deci aş vrea să vă vorbesc despre un anume fel de patriotism…

Poate că, din teama de a nu deveni recurentă, în efortul meu de a menţine interesul permanent pentru astfel de subiecte, nu am pregătit ceva spectaculos pentru ediţia din această seară a emisiunii „Stil de viaţă”. M-am gândit că va fi o ediţie obişnuită, cu un strop de interiorizare a sentimentului naţional, cu puţin mai multă muzică românească (aici ar trebui să introduc un zâmbet uşor gânditor ) şi cu o urare spusă simplu, din inimă.

Ei bine, ieri seară am avut o mare surpriză şi, într-un fel, totul s-a schimbat, căci s-au întors către mine, din nou, emoţionant şi neaşteptat, gândurile bune pe care, de-a lungul timpului, le-am dăruit de la microfon.

De la începutul carierei mele ca jurnalist am avut un subiect la nu am renunţat niciodată, an de an: spiritul românilor de peste Prut, dorinţele lor şi cred că nu am omis niciodată să reamintesc importanţa zilei de 27 martie (Unirea Basarabiei cu România), atunci când a fost momentul să o fac. Mulţi ani la rând am avut invitaţi din Republica Moldova, istorici, scriitori, studenţi basarabeni care au vorbit cu emoţie despre apartenenţa la poporul român şi care, cu o perseverenţă înduioşătoare pentru mine, au ţinut şi ei, în fiecare an, să mă sune şi să îmi spună „La mulţi ani!” , de 1 Decembrie, de Ziua Naţională, indiferent de costul convorbirii (am primit telefoane şi din Marea Britanie şi din Statele Unite ale Americii).
Aşa s-a întâmplat şi ieri seară, când un fost student al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Anatol Tinică, o vreme lider al studenţilor basarabeni, m-a sunat să mă felicite de ziua noastră, a tuturor românilor, din Republica Moldova.

Dar să vă spun cine este Anatol:
După ce a terminat cursurile Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice de la „Ovidius”, fiind un student deosebit, apreciat de profesori, Anatol a pornit şi el în pribegie, ca mulţi români de astăzi, prin cele ţări străine, ca să lucreze (nu la nivelul lui de calificare) şi să mai strângă ceva. A stat acolo, printre străini, punând ban peste ban pentru a porni totuşi cu un mic suport financiar în drumul vieţii.
Anatol m-a sunt ieri seară, să mă felicite de Ziua Naţională şi să îmi spună că s-a întors la ai lui. M-am bucurat când am aflat că s-a întors acasă, în Republica Moldova şi că astăzi practică o meserie pentru care s-a pregătit vreme îndelungată: lucrează la Arhivele Naţionale.

Surpriza a fost însă alta. Şeful său, directorul Arhivelor Naţionale de la Chişinău, cunoscutul istoric Ion Varta, a auzit convorbirea şi ţinut să ne transmită şi el însuşi un mesaj, plin de căldură şi emoţie, special pentru noi, cei de la Radio Constanţa şi pentru cei de la Universitatea „Ovidius”.
Am aflat cu această ocazie că la arhivele de la Chişinău există documente inedite despre Dobrogea, pe care istoricul Ion Varta se pregăteşte să ni le prezinte, într-un studiu foarte elaborat şi că tânăra generaţie de studenţi basarabeni pregătiţi la Constanţa, la Universitatea „Ovidius” este gata să susţină efortul de modernizare a Moldovei şi să schimbe în bine lucrurile.

Şi uite aşa, un simplu telefon din Republica Moldova mi-a adus aminte ieri seară că suntemm, dincolo de vrajba nastră cea de toate zilele care se strecoară printre noi, din neglijenţa noastră, suntem totuşi, noi românii de peste tot, vorba poetului, „uniţi în cuget şi-n simţiri”.

La mulţi ani române, oriunde te-ai afla!

Steliana Bajdechi