Destinația zilei: Stațiunea Covasna, tărâm pentru inimi mai sănătoase
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 august 2014, 19:39
Ne oprim astăzi la poalele Munților Brețcu, la 35 km de Sf. Gheorghe, la 20 de km de Târgu Secuiesc, 60 de km de Braşov și 250 de km de Bucureşti.
Pînă la Comandău sunt 20 de km. Vom ajunge și acolo, pentru câteva momente de relaxare.
Dacă v-am făcut curioşi, ascultaţi, mai jos, povestea staţiunii celor 1000 de izvoare de sănătate.
Stațiunea Covasna, atestată documentar în 1548, se află la o altitudine de 550-600 m, iar Spitalul de Cardiologie, singurul spital din România profilat pe recuperarea bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare, se află la 638 m deasupra nivelului mării, într-o pădure deasă de pini.
Spitalul se bucură de aprecieri și în afara granițelor țării, în Europa ca și în lume. Aici se ajunge doar cu recomandarea expresă a medicilor specialiști.
Aflat în subordinea Ministerului Sănătății, spitalul are o capacitate de cazare de peste 770 de locuri în zece secții, dintre care două secții sunt pentru copii. Anual, în medie, vin 12 mii de pacienți , dar au fost și 16 mii, pacienți cărora li se aplică metoda Covasna, apreciată de către mari savanți ai lumii. Esenţa metodei: combinarea tratamentului obişnuit cu ceea ce oferă doar Covasna, ne explică directorul medical al Spitalului de Cardiologie Covasna, dr. Mihaela Suceveanu.
Covasna a fost binecuvântată de Dumnezeu cu factori naturali terapeutici fără de care ar fi rămas, probabil, o simplă așezare pe harta României: e apa minerală carbogazoasă, sunt mofetele naturale, adică emanații naturale de bioxid de carbon, dar și climatul bogat in aeroioni negativi, grație pădurilor de brazi.
Mofeta este una dintre cele mai mari din lume, are o suprafață de 100 mp și poate deservi 100 de persoane în același timp. Zilnic, sunt efectuate aici 400-500 de proceduri de tratament.
Programul de reabilitare cardiovasculară este individualizat, în funcție de diagnostic, este atent monitorizat de specialiști și durează 16 pînă la 21 de zile, fiind indicată repetarea curei balneare la 6 luni. Medicii spun că apa minerală, aerul şi mofetele de la Covasna fac adevărate minuni pentru sănătate.
Nu-i de mirare că mii de oameni iau drumul către inima pădurii, în stațiunea Covasna.
În anul 1773, apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic, iar într-un manual de geografie, apărut la Viena în 1818, Covasna este deja menționată ca stațiune balneară. În anul 1882, apa minerală provenită de la izvorul Horgasz este medaliată la Trieste.
Covasna – Stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate
A fost denumită așa tocmai datorită climatului blând, specific depresiunii intramontane: veri răcoroase, ierni reci, fără vânturi puternice, aer puternic ionizat negativ, cadrul natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate în bazele de tratament, indiferent de anotimp.
Dar apele minerale şi mofetele din Covasna sunt foarte potrivite şi pentru alte boli: dermatologice, ale aparatului digestiv şi ale glandelor endocrine, boli ginecologice, ale sistemului locomotor, boli renale si ale căilor urinare, boli neurologice, unele boli profesionale.
Pe lângă turismul balnear, în ultimii ani s-a dezvoltat turismul montan , dar și cel de weekend, ceea ce a dus și la creșterea capacității de cazare a stațiunii Covasna, în hoteluri și pensiuni: mult peste 2000 de locuri de cazare.
Și dacă nu vă ține locul și vreți să explorați zona, aflați că în staţiunea Covasna poate fi vizitată o cetate dacică ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani!
Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit după înfrângerea suferită în luptele cu romanii. Deocamdată e doar legendă.
Părți dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni, iar locul nu le-a rămas indiferent căutătorilor de comori.
Ce mai puteți vedea în zonă?
Muzeul Etnografic Haszmann Pal din Cernat prezintă cele mai frumoase piese ale artei populare: mobila secuiască, țesături, cahle.Tot aici puteți admira minunate porți secuiești și mori restaurate.
Biserica romano-catolică Ghelința cu frescele legendei Sf. Ladislau.
În interiorul cladirii au fost păstrate frescele executate la începutul secolului al XIV-lea. Biserica a fost declarată de către UNESCO parte a moștenirii culturale globale.
Valea Zânelor este locul unde, potrivit legendelor, a locuit frumoasa Ileana Cosânzeana. Și tot în Valea Zânelor, în preajma zilei de Sf.Ilie, se organizează Nedeia Mocănească, un minunat prilej de a prezenta la scenă deschisă tradițiile oierilor din zona Covasna Voinești, dar și frumusețea portului popular românesc specific.
Vila lui Ceaușescu este situată intr-o zonă izolată a Văii Zânelor, iar clădirea este destinată și astăzi protocolului de stat.Se spune că Nicolae Ceaușescu a petrecut aici o singură noapte, în luna august a anului 1986, după accidentul nuclear de la Cernobâl.
Balta Dracului a devenit un simbol al orașului: o erupție de noroi si gaze aflată în Parcul Central al stațiunii, folosită în trecut pentru tratament. Printre gratiile suprapuse, curioșii pot observa “vulcanul cel blând”, o rezervație naturală rară și interesantă.
Casa Memorială Kőrösi Csoma Sándor
Cel care a fondat tibetologia s-a născut la Chiuruș, un sat care aparține de orașul Covasna. Omul de știință a străbătut pe jos două continente, a elaborat primul dicționar tibetan – englez, și a murit la poalele Munților Himalaya, fiind înmormântat în India, orașul Darjeeling.
Și de porniți prin pădurea sănătoasă de brazi în căutarea Mocăniței, veți ajunge la Comandău, la vreo 20 de km de stațiunea Covasna. Cu siguranță ați auzit și de Planul înclinat, monument unic al istoriei industriale din Europa, proiectat și realizat în anul 1892 de inginerul Emil Lux, pentru a înlesni transportul buștenilor din pădure. Ultima cursă pe acest plan înclinat a avut loc în 1999. Visul localnicilor este ca acest ansamblu pe ecartament îngust să fie redat circuitului touristic, și ca liniștea pădurilor sănătoase să fie spartă doar de șuieratul Mocăniței.
Anul acesta, la 125 de ani de atestare documentară, a fost inaugurată statuia tăietorului de lemne, care se dorește un simbol al micii așezări, amintind de principala preocupare a oamenilor de aici: exploatarea lemnului.
Acces către stațiunea Covasna: pe șosea, DN 11 Brașov – Bacău, puteți opri la Reci pentru a vizita Mestecănișul, o rezervație florisitcă de vreo 34 de ha, sau pe DN 10 Sf. Gheorghe –Tg.Secuiesc.
Dacă alegeți drumul de fier, alegeți “rapidul de Brețcu”, cum numesc localnicii, în glumă, trenul de la Sf. Gheorghe pe linia Brețcu – Gara Covasna, la 3 km de centrul orașului stațiune Covasna.
Pentru cei dotați cu aparate GPS, iată și coordonatele pentru stațiunea Covasna: 45.851941, 26.182809
Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei! Călătoria noastră continuă!
Mulţumiri Spitalului de Cardiologie Covasna şi Centrului De Informare Turistică Covasna!
