Tradiții populare în Vinerea Mare

Zi dedicată postului și rugăciunii.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 aprilie 2026, 10:17

Vinerea Mare, numită și Vinerea Scumpă, Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, este considerată cea mai „neagră” zi din calendarul creștin și popular, deoarece este ziua în care Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit.

În satul tradițional, această zi, despre care se spunea că reunește toate vinerile din an, se ținea prin nelucrare. Se credea că toate îi vor merge „în sec” celui care nu va respecta interdicția de a lucra. De aceea, în Vinerea Mare nu se semăna nimic, nu se lucra la vie și nici nu se puneau ouă la cloșcă. Femeile nu frământau și nici nu coceau pâine, „ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului”, existând credința că nu e păcat mai mare decât să coci pâine în Vinerea Mare.

Femeile din satul tradițional evitau să vopseasă ouă în această zi, pentru ca să nu le găsească seci pe lumea cealaltă. Bătrânii țineau post negru, pentru a li se ierta din păcate și pentru a fi belșug în casă. Ceilalți adulți din casă țineau post aspru, doar cu apă și pâine.

Vinerea Mare era dedicată postului, dar și rugăciunii. Credincioșii mergeau la biserică pentru a trece pe sub Sfântul Epitaf, pe care este pictată scena punerii în mormânt a lui Iisus, iar seara mergeau la biserică, pentru a cânta Prohodul Domnului, înconjurând biserica de trei ori cu lumânări aprinse.

În această zi se făceau și predicții despre starea vremii, existând credința că dacă va ploua în Vinerea Seacă, zilele de la Paști până la Rusalii vor fi și ele ploioase, însă anul va fi îmbelșugat.

În imagine, o icoană pe sticlă cu tema „Adormirea lui Iisus”, pictată în prima jumătate a secolului al XIX-lea într-un atelier transilvănean din Șcheii Brașovului. Icoana poate fi admirată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței

În Vinerea Mare, simbolul crucii capătă o semnificație profundă, devenind expresia sacrificiului și a speranței în Înviere.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 aprilie 2026, 09:45

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții lui Iisus Hristos. Este o zi de profundă reculegere, în care credincioșii rememorează judecata, condamnarea și drumul spre Golgota, culminând cu jertfa Mântuitorului.

În acest context spiritual, simbolul crucii capătă o semnificație profundă, devenind expresia sacrificiului și a speranței în Înviere. Acesta este motivul pentru care dedicăm ziua de 10 aprilie din calendarul istoric „Astăzi la Constanța” unei piese arheologice de mare însemnătate din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: o cruce din calcar cochilifer, datată în secolul al VI-lea d.Hr., descoperită la Callatis și devenită o importantă mărturie a organizării creștine din provincia romană Scythia Minor.

Artefactul a fost descoperit în anul 1960, cu ocazia unor lucrări de sistematizare a orașului, în zona în care a fost construit noul spital balnear, în apropiere moscheii și a cimitirului turcesc. Crucea este ruptă în două bucăți, iar brațul inferior este incomplet. Piesa impresionează și prin caracterul său bilingv, întrucât pe o față este inscripționat un text în limba greacă, iar pe cealaltă, unul în limba latină.

Inscripția în limba latină poate fi tradusă prin „Aici s-a făcut rugăciune spre pomenirea episcopilor Ștefan…”. Studiile de specialitate subliniază importanța acestei inscripții, care atestă existența unor episcopi și în alte orașe din Scythia Minor, nu doar la Tomis. În volumul „Inscripții grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România” (1976), apărut sub îngrijirea lui E. Popescu, se menționează: Rugăciunea este făcută de persoanele încă în viață, fie prin mijlocirea altora, în cazul în care primele au decedat. Rugăciunea (oratio) de care vorbește inscripția callatiană a fost săvârșită în amintirea episcopului Ștefan, singurul nume păstrat pe piatră, dar mai era menționat cel puțin încă unul. Episcopii defuncți erau pomeniți, în primul rând, în rugăciunile pe care biserica le făcea în amintirea morților, mai ales când ei, în timpul vieții, nu dăduseră semne de ezitare sau abatere de la dreapta credință. Locul unde s-a făcut pomenirea nu poate fi precizat. E de presupus însă că rugăciunea s-a făcut într-o construcție funerară, într-un oratorium sau cimitir. Pomenirea va fi prilejuită de aniversarea morții unui episcop sau de vreo sărbătoare. Acest eveniment a atras după sine și punerea crucii cu inscripție.

De altfel, cercetările istorice consemnează că această provincie a avut un statut aparte din punct de vedere al organizării ecleziastice, fiind structurată în mai multe episcopii. De asemenea, este important de menționat faptul că pietrele funerare în formă de cruce încep să fie utilizate cu precădere din secolul al VI-lea d.Hr.

În acest context, crucea de la Callatis face parte dintr-un fenomen mai larg, specific epocii romano-bizantine, când simbolul creștin devine tot mai prezent în viața de zi cu zi și în practicile funerare. Ea nu este doar o piatră de mormânt, ci o dovadă a credinței comunităților de atunci și a modului în care își cinsteau înaintașii.

Reclama zilei: Haine gata de sfintele sărbători de Paști pentru bărbați și copii au sosit la magazinul „Concurența” lucrate după ultimele mode și din ștofele cele mai alese. Față de criza actuală prețurile de asemenea sunt cele mai convenabile. Încercați și vă veți convinge. La „Concurența” S. Belivan Strada Carol No. 60 (Dobrogea Jună, 1924)

Sursă foto: MINAC

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului

Preotul Jean Ion de la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Constanța, despre semnificațiile zilei.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 aprilie 2026, 09:29

Vinerea Mare, numită în calendarul ortodox Sfânta și Marea Vineri, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce și a fost pus în mormânt.

Deși este o zi aliturgică și de post negru, în biserici au loc slujbe speciale, iar credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf, obiect de cult pe care este brodată sau pictată icoana Punerea în mormânt a Mântuitorului.

Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara (în timpul căreia se citesc cele douăsprezece Evanghelii care vorbesc de Pătimirile Domnului), Ceasurile împărătești (de vineri dimineața), Vecernia (în timpul căreia se face și Punerea în mormânt sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare).

Preotul Jean Ion, de la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Constanța, despre semnificațiile zilei.

Vineri, mai apoi, se face pomenirea de Sfintele, Mântuitoarele și Înfricoșătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Patimile Domnului sunt Sfinte, pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinților, este Sfințenia însăși. Mântuitoare, pentru că ele sunt prețul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului, și Înfricoșătoare, pentru că nu poate fi ceva mai cutremurător, mai înfricoșător decât rușinea și batjocura pe care făptura le-a aruncat asupra Făcătorului.

În Vinerea Mare, chemăm oamenii să intre pe sub Sfântul Epitaf și să se îngroape în plinul Hristos, dar să și revină la viața întru Hristos.

Vineri seara Îl vom prohodi pe Domnul nostru Hristos în cadrul Prohodului Domnului, iar mai apoi, sâmbătă spre duminică, vă așteptăm la Sfânta Înviere, să ne bucurăm cu toții de acest mare praznic al Domnului și de această minune a faptului că omul nu a fost lăsat singur, ci Domnul și-a întors fața către noi și ne-a arătat Răscumpărătorul, ne-a dăruit și ne-a arătat exemplul prin care și noi putem să reînviem.

Slujba Prohodului săvârșită în această seară este deosebit de impresionantă prin conținutul și prin frumusețea ei. Această slujbă este o capodoperă a imnografiei liturgice ortodoxe, care conține o teologie adâncă exprimată într-o formă poetică. Cele trei stări ale Prohodului Domnului sunt cântate de către cler și credincioșii din biserică în fața Sfântului Epitaf care simbolizează pe Hristos-Domnul odihnindu-Se în mormânt.

Prohodul Domnului nu este doar o slujbă funebră sau o tânguire de îngropare. Slujba Prohodului Domnului este o mărturisire a dumnezeirii lui lisus Hristos, precum și o preamărire a iubirii Lui jertfelnice sau pătimitoare, pentru a mântui sau elibera pe om.

Redactor: Adrian Băncilă

Preotul Claudiu Banu ne aduce aminte cât de încărcată spiritual este Vinerea Mare

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 18 aprilie 2025, 08:54

Astăzi este Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor.

În biserici se va cânta diseară Prohodul Domnului – ce simbolizează punerea în mormânt a lui Hristos, un moment la care, de regulă, participă, zeci mii de persoane, în toate lăcașurile de cult din țară.

La Biserica Sfântul Mina din Constanța, slujba va începe la ora 17,00.

Preotul paroh Claudiu Banu, intervievat de Magda Vâjaică, ne spune cât de încărcată spiritual este această zi pentru credincioși.

Vinerea Mare. Ce simbolizează această zi

Publicat de Adrian Băncilă, 30 aprilie 2021, 13:30

Vinerea Mare este ziua în care Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu făcut om, a trăit cea mai tragică dintre experiențele umane: moartea. A fost răstignit între doi tâlhari, acuzat de blasfemie și împotrivire față autoritatea romană. Conform textelor evanghelice, în momentul când Iisus și-a dat duhul pe cruce, pamântul s-a cutremurat și cerul s-a întunecat. După ce a fost coborât de pe cruce, Iisus a fost așezat în mormântul oferit de Iosif din Arimateea, un înstarit al vremii.

Îngroparea lui Iisus este simbolizată astăzi de așezarea Sfântului Epitaf în mijlocul bisericilor și apoi de purtarea lui în jurul sfintelor lăcașuri. Această procesiune are loc la denia din această seară. Atunci se va cânta prohodul Domnului, cântarea de înmormântare a lui Iisus.

Sursa: RRA

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare

Publicat de Adrian Băncilă, 26 aprilie 2019, 07:42

Vinerea Mare (Sfânta şi Marea Vineri, în calendarul Bisericii Ortodoxe) este ultima vineri din Postul Paştilor şi potrivit tradiţiei este zi de post negru.

Pentru creştini aceasta este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat. Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.

Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.

Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2003, Ed. Elion) Ion Ghinoiu, când Iisus este trădaţ chinuiţ umilit şi omorât prin răstignire.

După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează însă miracolul Învierii Domnului din noaptea de Paşti şi actele de purificare din Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia.

Sursa: Agerpres

VINEREA MARE, zi de doliu pentru întreaga creştinătate

Publicat de Arantxa Catană, 6 aprilie 2018, 10:59

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Vinerea Mare, o zi în care îşi amintesc de moartea lui Iisus Hristos pe Cruce şi de aşezarea Lui în mormânt.

În această seară, credincioşii participă la Denia Prohodului, în care au loc procesiunile cu Sfântul Epitaf care simbolizează purtarea trupului lui Iisus de la Cruce la mormânt.

În Vinerea mare credincioșii refac simbolic alaiul care l-a condus pe Iisus Hristos de la Cruce la Mormânt. În mijlocul bisericilor se află o cruce mare așezată de la denia de joi seara, pe care este pictat Iisus răstignit. În fața crucii este așezat sfântul epitaf – o icoană pe pânză, care îl reprezintă pe Iisus mort, înainte să fie așezat în mormânt. În jurul acestei icoane în biserică, se intonează, vineri seara, o cântare lungă, numită Prohod, care exprimă tristețea în fața morții Lui Iisus Hristos, dar și speranța că El va învia.

Radio Constanţa va transmite în direct slujba de Înviere de la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pe frecvenţele FM şi online pe radioconstanta.ro.

Vinerea Mare devine sărbătoare legală şi zi nelucrătoare

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 28 februarie 2018, 13:09

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat joi, cu 233 de voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivă” şi 19 abţineri, proiectul de lege privind declararea vinerii dinaintea Paştelui sărbătoare legală şi zi nelucrătoare.

Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a dat, marţi, un raport favorabil pentru propunerea legislativă a UDMR prin care vinerea dinaintea Paştelui devine sărbătoare legală şi zi nelucrătoare.

Senatul a aprobat săptămâna trecută, cu 86 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere această propunere legislativă.

„Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorului.

„În urma analizării zilelor de sărbători legale, putem observa că Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale UE, deci, majoritatea ţărilor”, mai spune iniţiatorul.

Legea va merge spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

În prezent, în România sunt 14 zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare:

• 1 şi 2 ianuarie – Anul Nou;
• 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
• prima şi a doua zi de Paşti (8, 9 aprilie 2018);
•  1 mai – Ziua Muncii;
• prima şi a doua zi de Rusalii (27, 28 mai 2018);
• 1 iunie – Ziua Copilului;
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului;
•  30 noiembrie – Sfântul Andrei;
•  1 Decembrie – Ziua Naţională a României;
• 25, 26 decembrie – Crăciunul.

Vinerea Mare, sărbătoare legală și zi nelucrătoare

Publicat de Arantxa Catană, 21 februarie 2018, 16:20

Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui – să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.

Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene.

În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an – și în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

Redactor: Valentin Lungeanu

Redactor online: Arantxa Corleanu

Vinerea Patimilor

Publicat de , 14 aprilie 2017, 15:42

Astăzi este ultima zi din Postul Paştelui, zi cunoscută de către creştini şi sub denumirea de Vinerea Mare sau a Patimilor. În tradiţia creştină, aceasta este ziua în care a fost răstignit Isus Hristos.

În această zi se ţine post negru, adică nu se mânăncă şi se bea doar apă toată ziua. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii.

Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă, în mijlocul bisericii. Seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului.

(Audio) Luca Ignatie : Golgota din Dobrogea vă așteaptă în Vinerea Mare

Publicat de Liliana Fustanela, 29 aprilie 2016, 00:25

”Viața unei mânăstiri este dată de numărul pașilor credincioșilor care îi calcă pragul ”, spune părintele Luca Ignatie, de la Mânăstirea Cerbu din județul Tulcea.

Drumul Crucii poate fi parcurs ,  pornind de la poale, unde există o biserică mică în care pelerinii poposesc să-și caute liniștea sufletească și să primească un sfat bun de la duhovnicul Luca Ignatie.

Nouă din cele 14 opriri pe care le-a avut Mântuitorul mergând cu Crucea în spate, sunt finalizate și constau în 9 troițe înconjurate de trandafiri și verdeață. Celelalte 5 stări prin care a trecut Mântuitorul până la jertfa finală se vor regăsi în pictura ce se va realiza la vară, în Capela din vârful dealului și care încheie Drumul Crucii. Lucrările de pictură stagnează pentru că trebuie realizate de cea care a început lucrarea și care este prinsă în prezent cu realizarea unei capele mortuare din Municipiul Tulcea.

Manastirea Cerbu

Manastirea Cerbu

Manastirea Cerbu

Manastirea Cerbu

Manastirea Cerbu

Capela Cerbu

Manastirea Cerbu

Luca Ignatie

Bucuria cea mare a părintelui nu constă în ritmul rapid de finalizare a lăcașului de cult , ci în faptul că vin oamenii să se roage la minunatul loc, unic în țara noastră.
Hramul Mânăstirii Cerbu este în a treia duminică din Postul Mare, Duminica Sfintei Cruci . De Paști, credincioșii sunt așteptați pentru a primi Lumina Sfântă cu iubire și liniște sufletească.

Prin căință și credință poate fi iertat orice păcat , mai puțin hula împotriva Duhului Sfânt, dacă avem bunăvoința de a mărturisi păcatele . Ne rugăm la sfinții consacrați sau la cei mai recent cunoscuți? În fața lui Dumnezeu, sfinții sunt plăcuți, este răspunsul părintelui Luca Ignatie.

Un interviu realizat de Liliana Fustanela :

(lilianafustanela@radioconstanta.ro)